Doua articole la o diferenta in timp de patru ani…

… perioada in care nu s-au mai facut deloc privatizari, ci au fost doar trei tentative ratate: Oltchim, CFR Marfa si Posta Romana (in conditiile in care, in Romania, exista servicii private bune de curierat rapid!).

Andreea Paul

ÎNTREBAREA CHEIE: Ce s-a întâmplat cu cele 15 miliarde euro cu care Ponta a crescut datoria guvernamentală în timpul mandatului său?

Se arata ca:

„ÎNTREBAREA CHEIE: Ce s-a întâmplat cu cele 15 miliarde euro cu care Ponta a crescut datoria guvernamentală în timpul mandatului său? Acesta reprezintă plusul de datorii de 790 de euro pe locuitor, angajate de actuala guvernare PSD. E mult, mult, mult peste plusul minor obținut de pensionari și bugetari la salarii în aceeași perioadă. 

Ați obținut vreunul această creștere a veniturilor de 790 de euro în buzunar? NU.

Aceștia sunt bani pe care toți românii îi vor plăti în anii care vin din taxele lor pentru rambursarea datoriilor angajate de către guvernul Ponta. Concret, datoria guvernamentală în anul 2014 a crescut la 59 mld euro, față de anul 2011 cu 44 mld euro, conform datelor oficiale publicate de Eurostat. În același timp investițiile publice sunt blocate și grav tăiate.

‘Reparațiile’ sociale cu care se laudă PSD înseamnă un plus de datorie de 790 de euro pentru fiecare român, fără să includ aici cele 40 de taxe noi și impozite majorate de către același guvern PSD, vărsați an de an de către români la vistieria Guvernului.”

si articolul din 2011…

Gandul

WHO’S WHO. LISTA COMPLETĂ a averilor directorilor de la companiile de stat despre care BĂSESCU spune că sunt BOIERII ECONOMIEI. Ei „gestionează” o gaură de 12,75 miliarde de euro. EXCLUSIV

Se arata, printre altele, ca:

„Cele 119 societăţi subordonate ministerelor Economiei şi Transporturilor (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) au produs o gaură în economia României de 12,75 miliarde de euro. Calculul gândul a rezultat prin scăderea creanţelor (sume de recuperat) din totalul datoriilor istorice, ambii indicatori reprezentând date oficiale. Această sumă creşte, anual, cu circa 500 de milioane de euro, sumă obţinută prin scăderea profiturilor obţinute de unele dintre companii din pierderile suferite de celelalte.

În aceste condiţii, firmele continuă să fie conduse politic. Majoritatea „managerilor” sunt membri PDL, foarte puţini fiind apolitici. Mulţi dintre directorii care conduc aceste societăţi falimentare (sau profitabile, dar cu un profit mult mai redus prin comparaţie cu ce s-ar putea obţine printr-un management eficient) au averi fabuloase, dobândite, în bună parte, în ultimii ani.

Şeful statului despre marii „boieri” ai economiei româneşti

Preşedintele Traian Băsescu i-a nominalizat, la finalul săptămânii trecute, pe marii „boieri” ai economiei româneşti, în persoana directorilor celor mai mari companii energetice locale, controlate de Ministerul Economiei, unde ministru este democrat- liberalul Ion Ariton. „Le menţionez public pentru că pierderile lor, arieratele lor sunt plătite de fiecare român. Şi de ce le plătim? Pentru că nişte domni manageri, bine instalaţi politic şi blagosloviţi politic, nu au niciun fel de apăsare, nici legată de arierate, nici legată de stocuri, nici legată de creşteri de personal, de fonduri de salarii. Ei sunt marii boieri ai economiei româneşti. Baronii economiei româneşti îi găsim, în primul rând, la regiile de stat”, a spus Băsescu. Conform ZF, complexurile energetice Turceni şi Rovinari nu au avut pierderi anul trecut, dar marjele lor de profit sunt extrem de scăzute, chiar mai mici de 1%.

Companiile subordonate Ministerului Transporturilor au pierderi mai mari decât cele subordonate Ministerului Economiei

Şeful statului nu a dat niciun exemplu dintre companiile administrate de Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu.

Din cele 119 instituţii (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) din subordinea Ministerului Economiei (MEC) şi a Ministerului Transporturilor (MT), 47 produc – au produs în 2009 – pierderi. Pe ministere, situaţia se prezintă astfel: 40 instituţii (din totalul de 96) de la MEC au pierderi; iar la MT, 7 societăţi din 23 au pierderi.

• Totalul datoriilor cumulate la cele 119 instituţii este (era, la 1 ianuarie 2010) de aproape 17 miliarde de euro (16,99747 mai exact). Pe ministere, situaţia se prezintă în următorul mod: 8.469,47 milioane de euro la MEC, respectiv 8.528 milioane de euro la Transporturi. Aşadar, cele 23 de instituţii de la Transporturi cumulează mai multe datorii decât cele 96 de la MEC.

• Totalul creanţelor este de 4.240,73 milioane euro. Instituţiile subordonate MEC au de adunat 2.391,33 milioane, cele de la Transporturi 1.849,4. Dacă scădem creanţele din cifra datoriilor, rămâne o GAURĂ de peste 12,75 miliarde de euro.

• Pierderile cumulate din 2009 sunt de 1,083 miliarde de euro: 490,52 milioane de euro la MEC, 592,52 milioane euro la MT. Totalul profiturilor din 2009 este de 0,64 miliarde de euro – 595,77 milioane la MEC, 44,7 milioane la MT. Aşadar, instituţiile subordonate MEC sunt mult mai profitabile decât cele subordonate MT. Dacă scădem profiturile din pierderi, rămâne o GAURĂ (anuală) de 443 milioane de euro, care se adaugă arieratelor.

Doar institutele de cercetare nu produc pierderi

Vestea bună este că majoritatea Institutelor de cercetare nu produc pierderi, iar pierderile sunt mici în cazul celor care produc pierderi.

Numărul de angajaţi din cele 119 instituţii este de 187.876: 106.411 la MEC, 81.465 la Transporturi.

• Cea mai problematică instituţie rămâne CFR SA, cu datorii de 4,5 miliarde de euro, pierderi anuale de 231 milioane de euro şi cu 26.830 de angajaţi (în pofida restructurărilor, pierderile s-au cifrat la 250 de milioane de euro în 2010, iar datoriile societăţii au crescut cu 33%, ajungând la 6 miliarde de euro).

Cum arată averile „boierilor” economiei româneşti

În aceste condiţii, firmele continuă să fie conduse politic – marea majoritate fiind membri PDL, foarte puţini fiind apolitici. Mulţi dintre directorii care conduc societăţi falimentare (sau profitabile, dar cu un profit mult mai redus prin comparaţie cu ce s-ar putea obţine printr-un management eficient) au averi fabuloase, dobândite, în bună parte, în ultimii ani.

De pildă, Florin Mârza, PDL, care l-a schimbat din funcţie, în luna martie, pe Constantin Ioaniţescu (numit cu doi ani în urmă, de Adriean Videanui) la conducerea Termoelectrica. Fost consilier local la Petroşani, fost consilier al lui Adriean Videanu în mandatul acestuia de ministru al Economiei, Mârza are 3 terenuri cu suprafaţă de 6.400 mp în intravilan (Petroşani), 2 apartamente, 2 case, o casă de vacanţă, bijuterii de 750.000 euro, 54.000 de euro în conturi, credite de 130.000 euro.

Dar averea lui Florin Mârza păleşte prin comparaţie cu a directorului Hidroelectrica. Constantin Trihenea, PDL, fost prefect de Sibiu. Acesta are terenuri de 3,83 hectare (2,83 în intravilan) la Sibiu, un apartament, două case şi patru spaţii comerciale, bijuterii de 10.000 de euro, 350.000 de euro în conturi, portofoliul BVB de 38.000 de euro, acţiuni la trei societăţi comerciale evaluate (acţiunile) la 230.000 de euro, împrumuturi acordate de 400.000 de euro, dividende încasate de 100.000 de euro, contract cu Primăria Poplaca prin firma sa Conelt, în 2007 (când era prefect), de peste un milion de euro, contract cu Primăria Şeica Mare, tot prin firma sa Conelt, tot în 2007, în sumă de 400.000 de euro, alte contracte, încheiate cu autorităţi locale, cu Electrica Serv, Transelectrica, Spitalul Judeţean Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în sumă de 350.000 de euro, în anii 2009-2010.

Privatizarea managementului în companiile de stat

Traian Băsescu a precizat că îmbunătăţirea managementului în regiile şi în societăţile de stat este prioritatea zero a anului 2011 şi că în cel mai scurt timp acestea vor fi trecute din punctul de vedere al raportării bilanţului la Ministerul de Finanţe. Dar privatizarea managementului în companiile de stat este o idee reluată de mulţi politicieni, de-a lungul timpului, fără a se fi concretizat.
Chiar Ministerul Economiei a anunţat că va demara în aprilie procedurile pentru privatizarea managementului la circa un sfert din societăţile la care deţine pachete majoritare de acţiuni. Nu doar că procedurile nu au demarat la termenul anunţat, dar biroul de presă al MEC nu a putut da niciun răspuns la solicitarea gândul de a fi măcar nominalizate societăţile la care managementul ar urma să fie privatizat.

În tabelele de mai jos este prezentată situaţia economică a societăţilor despre care am vorbit mai sus, precum şi date relevante despre directorii acestora.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Daca facem o simpla operatie de scadere: 15-12,75=2,25 miliarde euro: deci cam atat ar fi „reparatiile sociale”. Mi se pare plauzibil sa presupunem ca restul pana la 15 miliarde trebuie sa finanteze deficitul creat de neperformanta intreprinderilor de stat… Acestea sunt costurile lipsei de reforma. Si ceea ce e trist de remarcat este ca acesti bani acopera, de fapt, de ani de zile niste pierderi, in loc sa fie investiti de catre stat. De aceea, asa cum spune Andreea Paul: „În același timp investițiile publice sunt blocate și grav tăiate”. Statul roman pierde enorm, nu atat din cauza „reparatiilor sociale”, cat din finantarea acestor gauri realizate de intreprinderile de stat cu pierderi. Ciudat este ca, in aceasta situatie, solutia privatizarii lor pare a fi abandonata. Din ratiuni de protectie sociala mascata? Dar poate ca in felul asta, prin privatizare, unele intreprideri s-ar putea redresa… Si ar veni si mai multi bani la buget, pe langa economiile pe care le-ar face statul. Eu stau si ma intreb cum e posibil ca de ani de zile Romania sa duca o politica paguboasa, caci e clar ca asemenea pierderi uriase, cum sunt cele calculate de Gandul, sunt anterioare lui 2011. Caci pagubitii sunt in primul rand cetatenii, sectorul privat. Este uluitor cum statul a permis cu buna stiinta, de ani de zile, o asemenea ineficienta crasa la aceste 119 intreprinderi de stat, si o mai permite in continuare, din care:

„Din cele 119 instituţii (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) din subordinea Ministerului Economiei (MEC) şi a Ministerului Transporturilor (MT), 47 produc – au produs în 2009 – pierderi. Pe ministere, situaţia se prezintă astfel: 40 instituţii (din totalul de 96) de la MEC au pierderi; iar la MT, 7 societăţi din 23 au pierderi.„

As dori sa va solutii la aceste probleme din partea decidentilor nostri politici!

Reclame

Apropo de ceea ce aratam inca din octombrie 2013

Acum citim peste tot ca Romania e din nou in recesiune, Traian Basescu a iesit din nou la rampa ca sa ne comunice lucrul acesta si sa arate ca PSD, PNL, PDL ii mint pe romani (doar PMP nu-i minte…?) pentru ca vine campania electorala. Sa vedem intai ce spune presa:

HotNews

Traian Basescu: Romania, in recesiune, nu poate sa reduca CAS, nu exista resurse / PSD, PNL si PDL ii mint pe romani pentru a le lua voturile

Se arata ca:

„Romania a intrat in recesiune, „indiferent ce definitii ar utiliza dottore” Victor Ponta, a declarat joi presedintele Traian Basescu, care a avertizat ca daca se aproba reducerea CAS cu trei puncte procentuale Romania va pierde acordul cu FMI si Uniunea Europeana si va intra in criza.

Seful statului, care a sustinut o conferinta de presa la Palatul Cotroceni, dupa ce datele Eurostat au aratat ca Romania a intrat in recesiune tehnica, factorii principali pentru actuala sitatie sunt taxa pe stalp si taxa pe combustibil.

„E un semnal de alarma pe care il trag, am mai trait o data acest proces cu un guvern mincinos, al lui Tariceanu, si ne pregatim din nou sa intram intr-un astfel de proces de depreciere a situatiei macroeconomice”, a spus Traian Basescu.

Acesta a acuzat opozitia formata din PNL si PDL ca a intrat in „corul mincinosilor” si al „incompetentilor” solicitand reducerea CAS in aceste conditii macroeconomice.

„Oameni buni, eu nu mai candidez si imi doresc reducerea CAS daca e posibil. Rectificarea arata ca nu sunt resurse nici macar pentru 2014, rectificarea a fost negativa, chiar daca el a spus poporului ca a facut una pozitiva”, a spus seful statului, acuzand PNL ca face aceeasi politica pe care a facut-o atunci cand era alatur de PSD, „demagogie si minciuna” pentru a castiga avantaje in campania electorala.

„Am vazut acest film pe pielea mea si ii avertize pe romani sa nu se lase pacaliti pentru ca daca se lasa pacaliti la anul ei vor plati costul naivitatii”, a mai spus presedintele.

Iata mai jos cele mai importante declaratii facute de seful statului:

• O scurta informatie, fara a dori sa intru in polemica cu propaganda guvernamentala
• Am mai vazut acest film, cu un guvern caruia ii duduia economia, si lui Ponta ii duduie economia, in cap
• Conform standardelor europene, Romania a intrat in recesiune. Indiferent ce definitii ar utiliza dottore, va invit sa vedeti definitia Eurostat
• Doua trimestre succesive cu scadere a cresterii economice fata de trimestrul anterior
• Romania se afla in aceasta situatie chiar daca fata de anul 2013 are o usoare crestere economica, dar deja economia a intrat in declin si e unul de doua trimestre consecutive
• Trimestrul 1, cu o crestere negativa de 0,2% din PIB, si Trimestrul 2, crestere negativa de 1% fata de trimestrul 1
• Asta in termeni tehnici inseamna ca economia a intrat in recesiune
• Cauzele sunt multe:
• In primul rand, generic vorbind, e proasta guvernare si impresia ca suntem guvernati pentru ca premierul merge la televizor unde vorbeste despre economie fara sa inteleaga ce se intampla in urma deciziilor pe care le ia.
• S-a facut o reducere a investitilor cu 22,5% fata de primul semestru 2013
• A doua cauza e reducerea investitiilor straine directe, pe primele sase luni in scadere cu 10% fata de anul trecut.
• Si un semn major de alarma pe care l-am vazut in februarie 2009, cand au aparut datele statistice cu privire la luna octombrie 2008, cand duduia economia incompetentilor Tariceanu si Vosganian
• In iunie scaderea investitiilor straine directe e de 70%, chiar daca pe primul semestru avem 10%
• O alta cauza este multitudinea de taxe introduse pe economie si populatie
• Doua taxe insa au lucrat ca o frana pentru economie: taxa pe infrastructura, pe stalp, si taxa pe combustibil, de 7 centi, tranformati ii 11 centi, dupa aplicare TVA si inflatie
• Acestea sunt principalele cauze ale franarii economiei.
• Anul trecut au avut o crestere exploziva pentru ca au venit la plata facturile lui Boc.
• Anul acesta nu au facut niciun mare proiect nou, pe primele sase luni absorbita a crescut cu numai 3%
• In principal acestea sunt cauzele pentru care economia a intrat in recesiune
• in conditiile in care inca mai pastreaza o usoara crestere pe primele sase luni fata de 2013
• Subliniez ca pe trimestrul 2 Romania are cea mai mare scadere din UE, 1%
• Tari care mai au scadere sunt Germania, cu 0,2% din PIB, Italia, 0,2, Cipru, 0,3, in rest toate tarile sunt pe crestere, dar Romania e singura tara cu o scadere de un procent
• Aceste lucruri nu mai pot fi acoperite de propaganda pontista
• Proasta guvernare e o realitate
• A avut toate conditiile, stabilitatea macro preluata de la guvernul Boc, prin incompetenta si minciuna reuseste sa creeze din nou dezechilibre
• E un semnal de alarma pe care il trag, am mai trait o data acest proces cu un guvern mincinos, al lui Tariceanu, si ne pregatim din nou sa intram intr-un astfel de proces de depreciere a situatiei macroeconomice.
• Inca nu e tarziu, inca se pot lua masurile adecvate evitarii intrarii in criza, dar criza e aproape, suntem in recesiune
• Pe acest fond, astazi s-a lansat corul mincinosilor, al incompetentilor, cand premierul si incepand de azi cu toata forta si noii lor aliati in dezechilibrarea economica a tarii, Alianta Crestin Liberala, formata din PNL si PDL, cer convocarea parlamentului pentru reducerea CAS
• Oameni buni, eu nu mai candidez si imi doresc reducerea CAS daca e posibil
• Rectificarea arata ca nu sunt resurse nici macar pentru 2014, rectificarea a fost negativa, chiar daca el a spus poporului ca a facut una pozitiva
• Au ascuns cifrele si au facut niste desene
• Un desen fantezist si nu putea fi o rectificare pozitiva atat timp cat veniturile din impozitul pe salarii s-au realizat in proportie de 94,6%
• Veniturile din TVA s-au realizat in proportie de 94,3%, o neincasare de 1,49 mld lei la buget
• Veniturile din accize, in proportie de 97,4%, neincasare de 301 mil lei
• Contributiile sociale, acolo de unde se platesc si pensiile, care si asa au buget deficitar cu 12,5 mld, s-au realizat in proportie de 98,3%, 478 mil neincasati fata de planificat.
• In aceste conditii ideea promovata – eu le-as spune la toti laolalta USL, asta sunt, Ponta, liberalii si PDL sunt USL
• Liberalii au si candidatul la prezidentiale, fac politica pe care au facut-o alaturi de PSD, demagogie si minciuna, vor avantaje in campanie pe tema CAS
• Nu avem resurse, vor sa-i amageasca pe cei din economie, reducerea CAS nu o fac pe seama partii incasate de angajat, lasa bani la companii
• Reducerea CAS accelereaza intrarea in criza prin accentuarea masiva a deficitului la fondul de pensii
• Am vazut acest film pe pielea mea si ii avertize pe romani sa nu se lase pacaliti pentru ca daca se lasa pacaliti la anul ei vor plati costul naivitatii
• Iesirea din criza se va face pe spinarea romanilor daca intram in criza.
• Nu am sa uit niciodata 2010 cu masurile impuse pentru a ne reechilibra dupa masuri propagnadistice care vizau castigarea alegerilor de Tariceanu si gruparea lui, caruia nu i-a fost mila de populatie
• In mod egal, liderii marilor formatiuni politice de la putere si de la opozitie sunt la fel de iresponsabili si mincinosi, fie ca vorbim de Ponta, Iohannis sau Blaga.
• Clameaza reducerea CAS si vor baga tara in criza
• Daca mizeaza ca dand un vot in parlament pentru a doua oara o sa tergiversez legea vreau sa va spun ca e e foarte putin probabil sa o pot face, nu am intors-o pe motive constitutionale, nu exista formulari care sa vizeze atacuri la constitutie
• Ii avertizez sa nu se joace cu tara de dragul minciunii electorale, nu toate minciunile sunt acceptabile, cele prin care prabusesti tara, o bagi in criza, sunt inacceptabile
• Altfel, pot sa minta si depinde cat ii suporta populatia
• Eu consider ca momentul in care fac aceasta declaratie e nepotrivit, lumea e cu gandul la Sfanta Marie, la multi ani cu anticipatie tuturor, dar mi s-ar fi parut inadmisibil sa las acest avertisment pentru saptamana viitoare
• O spun inca o data, in mod egal: PSD, PNL si PDL ii mint pe romani pentru a le lua voturile
• Ii mint pe cei din economie pentru a obtine bani de campanie, vor baga tara in criza, suntem doar in recesiune acum.
• Introducerea reducerii CAS va crea un gol de resurse mult prea mare in raport si cu celelalte obligatii asumate si spun public: daca se introduce reducerea CAS Romania pierde acordul cu FMI si UE, cu implicatiile care decurg de aici, credibilitate si top-up la proiectele europene
• Mi-ar fi usor pentru ca eu imi predau mandatul inainte sa vina efectele unei astfel de masuri, dar vreau sa stie ca eu am spus populatiei ca este mintita acum
• Sunt si solutii de revenire: anularea taxelor suplimentare si economia isi va da drumul din nou
• Anularea taxei pe stalp, revenirea la vechiul pret al combustibilului ar ajuta economia sa inceteze sa mai gafaie
• Acum trebuie facuta din nou sa respire normal
• Nu reducerea CAS va avea acest efect, ci extragerea poverilor suplimentare
• Vad ca si INS, care a lansat o minciuna prin omisiune revine si isi aduce aminte ca a folosit un formular standard din 2009, cum e posibil sa ne spuna UE ca am intrat in recesiune si nu institutul de statistica al tarii noastre
• E a treia institutie care capoteaza sub  presiune politica, dupa Avocatul Poporului si CNA
• Ce a facut azi INS e ca scoaterea sigurantei la CNA, au scos si ei putin siguranta ca sa poata minti Victor Viorel
• Au facut ce a facut si seful lor, au plagiat un formular din 2009 si de asta au omis sa spuna ca am intrat in recesiune.

 

REFERINTE

Traian Basescu: Institutul de Statistica, a treia institutie care capoteaza sub presiunea politica, dupa Avocatul Poporului si CNA „

E oficial: Romania a reintrat in recesiune economica dupa doua trimestre consecutive cu scadere economica. INS a ascuns datele, Eurostat le-a facut publice

Se arata ca:

„Cea mai neagra veste pentru Romania: economia a intrat in recesiune, dupa ce doua trimestre consecutive (Trimestrul 1 si Trimestrul 2 din 2014) au inregistrat contractie economica. Informatia a aparut initial intr-un comunicat Eurostat difuzat in cursul diminetii de joi, 14 august, si a fost confirmata telefonic pentru HotNews.ro de Institutul National de Statistica. Economia Romaniei a scazut in trimestrul 2 cu 1% fata de trimestrul 1, si cu 0,2% in trimestrul 1 2014 fata de trimestrul 4 din 2013.

Informatia privind scaderea cu 0.2% a fost data oficial doar de Eurostat in comunicat, INS trecand informatia sub tacere. Informarea initiala a INS privind evolutia T1 2014 fata de T4 2013 a fost de crestere economica de 0,1%, dar intre timp a avut loc o revizuire a datelor, revizuire care a confirmat scaderea economica. INS nu a facut niciodata publica aceasta revizuire negativa. Pana astazi, cand Eurostat a prezentat public cifrele care arata ca Romania a reintrat in recesiune economica pentru prima data dupa iesirea din recesiune in trimestrul 2 din 2012.

Datele oficiului european de statistica arata ca PIB-ul Romaniei s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv (dinamica trimestru la trimestru), cu 1% in trimestrul II.

• Nota: Recesiune tehnica inseamna existenta a doua trimestre consecutive cu scadere economica (Eurostat).
• Nota: Romania mai intrase în recesiune în trimestrul al 3-lea din 2008 si a iesit din recesiune in trimestrul I al anului 2011. Romania a reintrat in recesiune in trimestrul I din 2012 si a iesit din recesiune in Trimestrul 2 din acelasi an.

„Cu alte cuvinte, economia Romaniei a reintrat in recesiune tehnica. Aceasta evolutie a fost determinata de contractia investitiilor productive, care nu a putut fi contrabalansata de relansarea consumului privat. Mentionam faptul ca in primul semestru economia interna s-a confruntat cu o divergenta intre climatul investitional din economia reala si climatul investitional din economia financiara, pe fondul climatului macro-financiar extern, a crizei din Ucraina si a politicii statului in materie de investitii publice”, se arata intr-un raport semnat de economistul sef al Bancii Transilvania, Andrei Radulescu, publicat joi dupa pranz.

Intr-o discutie cu oficialii INS acestia au admis ca au revizuit in scadere datele pe primul trimestru din 2014 si ca suntem in recesiune tehnica.

Potrivit Eurostat, singurele tari din UE care mai inregistreaza recesiune economica sunt Cipru si Italia.

Cele mai importante evenimente cu impact negativ asupra economiei in anul 2014:

– Taxe si impozite crescute pentru companii si consumatori. Celebra taxa pe stalp (taxa pe constructiile speciale) si acciza suplimentara pe combustibil au fost criticate de toti jucatorii economici. De exemplu, Petrom – cea mai mare companie autohtona – a anuntat ieri o scadere semnificativa a vanzarilor si a profitului, blamand exact cele doua taxe suplimentare introduse de Guvernul Ponta

– Nerealizarea veniturilor prognozate de Guvern. Acest fapt s-a transferat in scaderea investitiilor facute de stat in economie, cu efect pe orizontala

– Investitiile straine directe au scazut in primul semestru cu 10% fata de perioada similara din 2013 (date BNR). Ceea ce inseamna ca in economie a intrat si mai putin capital decat anul trecut, care a fost oricum unul foarte slab din acest punct de vedere

– Situatia foarte slaba in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene. In prima jumatate a acestui an, Romania a cerut de la Bruxelles doar 2,56% din fondurile structurale alocate pe perioada de programare 2007-2013

– Situatia din UE, unde cresterea economica a incetinit la randul ei

Ce se mai arata in Raportul Bancii Transilvania:

• La nivelul economiei reale climatul investitional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formarii brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica intregii economii. Mentionam faptul ca planurile investitionale ale companiilor au fost nefavorabil influentate in semestrul I de acciza la carburanti si de taxarea constructiilor speciale

• In economia financiara climatul a fost pozitiv: costul finantarii statului a consemnat noi minime istorice, iar indicele bursier BET a urcat cu 8%

• Evolutia nefavorabila a investitiilor productive din primele sase luni ale anului se reflecta negativ laa nivelul potentialului economic

• In scenariul central (care va fi revizuit in toamna) ne asteptam la o relansare graduala a investitiilor productive incepand cu trimestrul al treilea, evolutie sustinuta, printre altele, de declinul costurilor de finantare (la minime istorice) si relansarea creditarii in RON, revigorarea consumului privat, o politica mai proactiva la nivelul investitiilor publice

 

REFERINTE

Liviu Voinea: Avem o incetinire a ritmului de crestere economica
De ce a cazut Romania in recesiune? Presedintele Consiliului Fiscal: Investitiile au scazut din cauza taxelor suplimentare
Eurostat: Romania – printre cele mai accelerate scumpiri din UE​
Eurostat: Romania – cea mai mare scadere economica din UE, pe trimestrul II comparativ cu trimestrul I ​ „

Capital

România a intrat în recesiune economică. VOINEA: „Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014”

Se arata ca:

„România a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere economică, dar este în grafic pentru un avans al economiei de 2,8% în 2014, ţinta pe care este fundamentat bugetul de stat, a declarat joi, pentru AGERPRES, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

‘Ţinta pentru tot anul este o creştere economică de 2,8%. Noi avem o creştere de 2,4% pe brut şi de 2,6% ajustat, la primul semestru, chiar uşor mai mare decât cea de anul trecut, pe primul semestru, iar anul trecut s-a încheiat cu o creştere economică de 3,5%. Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014, pe care este construit bugetul’, a afirmat Liviu Voinea.

Ministrul delegat pentru buget a menţionat că structura creşterii economice s-a modificat, pentru că agricultura are acum o contribuţie negativă, în timp ce anul trecut a avut o contribuţie pozitivă la creşterea PIB.

‘În schimb, consumul are acum o contribuţie pozitivă, după ce anul trecut a fost stagnant. De asemenea, producţia industrială şi exporturile au contribuţii pozitive. Importantă nu este atât evoluţia de la un trimestru la altul, pentru că aceasta este influenţată de factori sezonieri, conjuncturali, cât cifra anualizată de creştere economică. Avem 2,4% creştere economică, o cifră foarte bună şi peste media zonei euro, peste media Uniunii Europene. Avem o încetinire a ritmului de creştere economică faţă de, să spunem, trimestrul I, dar nu o scădere, o încetinire a ritmului de creştere’, a spus Liviu Voinea.

Oficialul MFP a apreciat că este foarte posibilă o accelerare a ritmului de creştere economică în a doua jumătate a anului 2014, datorită spaţiului fiscal pe care autorităţile îl au la dispoziţie.

‘Deficitul bugetar la şase luni a fost 0,5% din PIB, iar datele preliminare la şapte luni sugerează un deficit bugetar de 0,27-0,3% din PIB. Până la 2,2% din PIB (ţinta de deficit bugetar pentru anul 2014 – n.r.) este un spaţiu fiscal considerabil, care va permite creşterea investiţiilor publice. De asemenea, în zona sectorului privat, la 1 iulie au intrat în vigoare neimpozitarea profitului reinvestit, care ar trebui să stimuleze investiţiile private, şi o nouă creştere a salariului minim, care ar trebui să stimuleze consumul privat’, a precizat Liviu Voinea.

Produsul intern brut în trimestrul II din 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu trimestrul anterior (date ajustate sezonier) însă faţă de trimestrul similar din anul trecut economia românească a consemnat o creştere de 1,4% (serie ajustată sezonier), potrivit estimărilor ‘semnal’ publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.

Pe serie brută, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% în T2 2014 faţă de T2 2013.

‘În semestrul I 2014, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2013, cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier’, se mai arată în comunicatul citat.AGERPRES„

Si acum va reamintesc ce scriam inca din octombrie 2013:

Taxe si impozite…

In care aratam, printre altele, ca:

„Cel mai mare pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014 este ca sa ajunga din nou in recesiune in urma acestor masuri: noi taxe si impozite, crescute, si Codul Insolventei. Un alt pericol ar fi ceea ce in literatura economica de specialitate se numeste: inflatia prin cresterea costurilor si reducerea ofertei, datorata sporirii de catre stat a sarcinilor fiscale ale intreprinderilor. De aceea s-ar putea sa avem parte la anul de stagflatie. Solutia corecta, dupa parerea mea, era ca sa se fi procedat  exact invers: ar fi trebuit sa se reduca taxele si impozitele (sau sa nu se puna noi taxe si impozite, nici sa se mareasca cele deja existente), si, referitor la insolventa, sa nu existe limita in ceea ce priveste termenul de realizare a unei reorganizari. Pe de alta parte ar fi trebuit sa se reduca mai mult ratele dobanzii si sa se mareasca volumul de credite si masa monetara. Un alt pericol legat de cresterea taxelor si impozitelor si facilitarea insolventei sau mai bine zis a falimentului, ca sa zic asa, il constituie cresterea somajului. Or, cresterea somajului nu poate sa conduca la crestere economica. Dimpotriva! Cu atat mai mult cu cat nu se vede o imbunatatire a performantelor economice a intreprinderilor de stat si nici nu cred ca se va vedea acest lucru anul viitor. Nu se vad masuri pe care Guvernul le-ar lua in aceasta directie. Guvernul a ratat si in privinta instalarii unui management privat la intreprinderile de stat. Un efect nociv al masurilor luate de Guvern ar fi aruncarea multor intreprinderi in economia subterana, ceea ce ar conduce la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat. Colectarea taxelor si impozitelor este si acum slaba, o mai buna colectare e greu de crezut ca va avea loc in viitor. De aceea aceste masuri – taxe si impozite noi, marite, la care adaugam acest Cod al Insolventei – nu pot fi decat toxice pentru economia romaneasca.”

Acesta a fost scris pe 8 octombrie. Pe 21 octombrie avertizam din nou:

Previziuni pentru anul viitor…

Si spuneam ca:

„Atrageam aici atentia asupra faptului ca “cel mai mare pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014 este ca sa ajunga din nou in recesiune in urma acestor masuri: noi taxe si impozite, crescute, si Codul Insolventei“. Lucrul acesta imi este intarit si de recenta analiza facuta de Wall Street Journal care arata ca oficialii romani s-au angajat pentru a mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul viitor,  sa nu creasca cheltuielile bugetare, sa nu relaxeze politica de prudenta fiscala.”

Dupa cum se poate constata, am cam avut dreptate…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Despre competitivitatea economica

Spuneam aici in felul urmator:

„La intrebarea din titlu, lasand la o parte chestiunile politice si de orgoliu, se mai poate raspunde ca suntem insuficient de competitivi si din aceasta cauza nici nu putem sa atragem mai multe fonduri si nici sa absorbim mai mult din cele alocate.„

Va propun sa cititi urmatoarele doua articole ale D-lui. Victor Ponta:

Despre negociere si negociatori

si

Al doilea val al crizei in UE

Ideea este urmatoarea: Romania a avut anul trecut o crestere economica de 0,2%, mica ce-i drept, dar a avut crestere! Alte tari europene, inclusiv UE 27 sau Zona Euro, au inregistrat scaderi economice! Spre exemplu: Cehia (-1,7), Ungaria (-2,8), Portugalia (-3,8). Cu toate acestea fondurile de coeziune alocate Romaniei sunt mai mici decat cele alocate unor tari europene cu o populatie mai mica decat a Romaniei: Cehia, Ungaria, Slovacia, Portugalia, Lituania, Croatia, calculat in euro/locuitor. Dl. Ponta spune asa:

„Ce pacat ca fondurile de coeziune pentru Romania nu au fost negociate de catre Prim Ministrul Cehiei, Ungariei, Portugaliei, Slovaciei, Poloniei, Lituaniei sau Croatiei!”

Dar sa vedem cum se reflecta problema aceasta a competitivitatii in presa noastra. Iata doua articole aparute la un interval de doi ani:

Adevarul

România, sub Muntenegru după competitivitatea economică

Articolul este datat 5 septembrie 2012 si arata ca:

„România a coborât în acest an cu o poziţie, până pe locul 78 din 144 de ţări, într-un top privind competitivitatea economică realizat de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), şi ocupă penultimul loc în UE, devansând numai Grecia.

Competitivtatea economiei româneşti este surclasată atât de ţările vecine Ungaria, Bulgaria şi Ucraina, cât şi de Vietnam, Georgia, Maroc, Columbia, Rusia, Iran, Ruanda, Peru, India, Kazahstan, Azerbaijan şi Turcia.

România este urmată în top de Botswana, pe locul 79, iar state precum Muntenegru, Sri Lanka, Filipine sau Panama devansează economia românească după criteriile competitivităţii.

Dintre statele UE, singurul situat sub România în top este Grecia, o economie care a pierdut circa 20% din PIB după cinci ani de recesiune, devastată de criza datoriilor de stat.

În zona Europei Centrale şi de Est, cea mai bine plasată este Austria (16), urmată de Cehia (39), Polonia (41), Lituania (45), Letonia (55), Slovenia (56), Ungaria (60), Bulgaria (62), Rusia (67) şi Slovacia (71).

Economia românească stă cel mai bine la capitolul eficienţă, pe locul 64 în lume, şi cel mai prost în ceea ce priveşte inovaţia – poziţia 106, potrivit Indicelui Global al Competitivităţii ediţia 2012-2013, publicat miercuri de WEF.

Criteriile privind eficienţa se referă la accesul la educaţie şi calificare, eficienţa pieţei de consum şi a pieţei muncii, gradul de dezvoltare a pieţei financiare, gradul de tehnologizare a economiei, dar şi mărimea pieţei interne.

Capitolul inovaţie se referă atât la aspectul implicit al inovaţiilor aduse de economia locală, cât şi la „gradul de sofisticare” a mediului de afaceri.

În privinţa cerinţelor de bază ale unei economii de piaţă, precum gradul de dezvoltare instituţională, infrastructura, mediul macroeconomic şi accesul la servicii de sănătate şi educaţie primară, România se plasează pe locul 90 în lume, potrivit raportului.

Cea mai competitivă economie din lume este Elveţia, urmată de Singapore, Finlanda, Suedia, Olanda, Germania, Statele Unite, Marea Britanie, Hong Kong şi Japonia, potrivit raportului WEF.

Franţa se găseşte pe locul 21, Canada pe 14, urmată de Norvegia şi Austria, China pe 29, Spania pe 36, iar Italia pe 42.” (subl. mea)

Romania Libera

România, pe penultimul loc în UE la competitivitatea economică

Acest articol este din 9 mai 2010 si arata ca:

„România a coborât o poziţie şi se află în acest an pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa competitivităţii economice, devansând doar Bulgaria în clasamentul realizat de World Economic Forum (WEF) şi condus de Suedia, potrivit Mediafax.

În 2008, România se afla pe locul 25. Potrivit studiului, mai multe ţări care au aderat la Uniune în 2004, precum Estonia, Slovenia şi Cehia, au devansat multe dintre statele membre mai vechi, ceea ce implică faptul că sunt mai aproape de respectarea obiectivelor Tratatului de la Lisabona.

Între posibilele noi state membre, Croaţia şi Muntenegru au devansat ţările cele mai slab plasate, respectiv Polonia, Italia, România şi Bulgaria, în timp ce Turcia şi Macedonia au performanţe mai bune decât statul bulgar.

Pe primele poziţii ale topului se află Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda şi Luxemburg. Germania este pe locul 6, Franţa pe 8, Marea Britanie pe 9, în timp ce Spania se află pe poziţia 18, iar Italia abia pe 25.

Între ţările din estul şi centrul Europei, cel mai bine plasată este Estonia, pe locul 12, urmată de Slovenia pe 14 şi Cehia pe poziţia 15. Ungaria este pe locul 21, iar Polonia pe 24.

La realizarea clasamentului, WEF a evaluat opt criterii incluse în tratatul de la Lisabona, precum crearea unei societăţi informaţionale, dezvoltarea unui spaţiu european pentru inovaţii, cercetare şi dezvoltare, finalizarea procesului de creare a pieţei unice şi construirea unor reţele industriale.

Restul criteriilor sunt crearea unor servicii financiare eficiente, îmbunătăţirea mediului antreprenorial, îmbunătăţirea incluziunii sociale şi respectiv a dezvoltării sustenabile. Analiza a fost realizată în baza datelor statistice disponibile public, precum şi a sondajelor efectuate de WEF.” (subl. mea)

De observat ca acest clasament a fost facut si in 2010 si in 2012 de acelasi Forumul Economic Mondial (World Economic Forum). Dar sa vedem ce spune chiar World Economic Forum. Iata rapoartele privind competitivitatea globala (pdf): 2009-2010, 2010-2011, 2011-2012 si 2012-2013. Sa le luam pe rand:

– in perioada 2009-2010 rank-ul Romaniei era 64;

– in perioada 2010-2011, rank-ul Romaniei era 67;

– in perioada 2011-2012, rank-ul Romaniei era 77;

– in perioada 2012-2013, rank-ul este 78.

Privind rezultatele avem parte de o iluminare brusca: sub guvernarile Boc/Basescu rank-ul Romaniei a scazut!! Este adevarat ca a fost si criza economica la mijloc, dar numai uitati-va cat am dat noi inapoi in acest clasament competitivitatii globale: de pe locul 64 (2009-2010) pe locul 78 (2012-2013). In perioada 2009-2010 Romania reusise totusi un plus de competitivitate fata de perioada precedenta, 2008-2009, cand s-a situat pe locul 68. Dupa care am inceput sa dam inapoi foarte mult. Sa facem o comparatie cu o alta tara europeana… sa zicem Cehia. Tara aceasta se afla pe locul 31 in perioada 2009-2010 si acum (2012-2013) se afla pe locul 39. Sa mai vedem o tara, sa zicem Ungaria, care in perioada 2009-2010 era pe locul 58 iar acum (2012-2013) se afla pe locul 60! Pierderile de competitivitate pe care le-a inregistrat Romania in perioada 2009-2012 sunt naucitoare! Se impune o analiza serioasa asupra acestui aspect. De observat ca cea mai mare cadere a fost in perioada 2010-2012. Acum s-a mai atentuat, dar nu am reusit inca sa progresam.

Foarte slab!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Ultimul sondaj. Radiografia unui dezastru sau despre precaritate

Iata ce spune ultimul sondaj realizat de CURS:

Sondaj de opinie CURS – Martie 2011

Este dat comparativ si rezultatul sondajului din februarie 2010. Raspunsul ca Romania merge intr-o directie gresita inregistreaza o crestere de 11 procente fata de februarie 2010, ajungand la 88% !!

Fara indoiala ca este ingrijorator faptul ca cei care spun ca viata este mult mai proasta reprezinta 19% in prezent, fata de 9% acum un an. Mai mult decat atat: la intrebarea – Cum apreciaţi în prezent nivelul veniturilor din gospodaria dvs.? – procentul celor care spun ca „nu ne ajung nici pentru strictul necesar” (tineti-va bine, ca eu am ametit cand am citit asta!!) este de 37%, fata de 25% acum un an!!! Pai… ce poti intelege din asta? Daca „nu ne ajung nici pentru strictul necesar„… Deci veniturile din gospodarie „nu ajung nici pentru strictul necesar”… In conditiile acestea eu stau si ma intreb cum traiesc acesti oameni, daca veniturile din gospodarie nu ajung nici pentru strictul necesar? Si e vorba de 37% din cei cu varste de peste 18 ani. E o catastrofa greu de imaginat, daca lucrurile stau intr-adevar asa si spun asta pentru ca aproape nu-mi vine sa cred. De ce? Pai, ar trebui sa ne intrebam ce inseamna asta. Adica, daca intr-o familie sot si sotie ambii muncesc, luam acest caz, si nu le ajung veniturile nici pentru strictul necesar (mancarea, spre exemplu, este un strict necesar, ca fara omul nu poate trai. Cu o haina mai veche, chiar si uzata sau putin rupta mai poti merge, dar fara mancare…) ar fi doua posibilitati: sau acesti oameni fura, ca sa-si suplimenteze veniturile, sau se imprumuta (la banci, la parinti, la rude, la prieteni, etc). In orice caz, un asemenea procent ingrijorator trebuie sa fie luat in seama, pentru ca eu ma gandesc la cresterea infractionalitatii in cazul acesta, dar, mai ales, la deteriorarea starii de sanatate a populatiei. Si e de observat ca se refera la veniturile din gospodarie. Daca exista si alte posibilitati in afara celor enumerate de mine, le astept, va rog, a fi expuse aici pe blog. Putem vorbi, pur si simplu, de o arta a supravietuirii in asemenea conditii, daca la 37% din populatia majora veniturile din gospodarie nu ajung nici pentru strictul necesar. Eu stau si ma intreb ce fac cei care mai au si un copil, sa nu zic doi. In conditiile acestea mica coruptie infloreste. Mai bine spus intr-o asemenea tragedie!! Daca eu n-am inteles bine, iau in considerare si acest aspect, atunci, va rog, cititi la pagina 5 a documentului si, rog din nou, sa ma lamuriti si pe mine. Asta inseamna, daca am inteles bine, ca Romania este in conditii tragice de-a dreptul. Sa ne gandim numai la ce inseamna sa nu-ti ajunga venitul nici pentru strictul necesar si apoi sa ne gandim ce inseamna ca 37% din populatia activa sa raspunda in felul acesta.

Pesimisul social este in crestere: la intrebarea – În opinia dvs., când va ieşi România din criza economică? – 67% raspund peste trei ani sau mai mult, fata de 54% acum un an.

Increderea in institutiile fundamentale ale statului democratic este la pamant:

• Incredere „putina si foarte putina” in Parlament este de 95%;
• Incredere „putina si foarte putina” in Guvern este de 93%;
• Increderea „putina si foarte putina” in Partide Politice este de 92%;
• Incredere „putina si foarte putina” in Parlamentari din colegiul Dvs. este de 84%;
• Incredere „putina si foarte putina” in Presedintia Romaniei este de 89%

La intrebarea: – În contextul încheierii unui nou Acord între Guvern și FMI, se discută despre privatizarea unor companii naţionale, precum CEC, Transgaz, Romgaz, Poșta Română, Eximbank sau Tarom. Dvs. ati fi de acord sau nu cu privatizarea unor companii nationale? – raspunsul „sunt impotriva” a fost dat de 64%. Deja populatia este impotriva privatizarilor, si asta la modul cel mai hotarat! O atitudine absolut contrara liberalismului si neoliberalismului. Practic, populatia nu are incredere, in proportii de aproape doua treimi, in privatizare, adica in ceea ce s-au tot chinuit sa faca guvernele in cam toti acesti 21 de ani post-decembristi. O astfel de atitudine indica cu claritate si concretete faptul ca populatia, la mai bine, iata, de 21 de ani de la Revolutie, are mai multa incredere in economia de stat, decat in economia privata de piata. Are mai multa incredere in intreprinderi de stat, decat in cele private – vezi si raspunsul de 54% care sustin promovarea intereselor angajatilor in detrimentul intereselor mediului de afaceri! Practic populatia este impotriva faptului ca o intreprindere sa fie condusa ca pe o afacere, si asta in proportii de peste 50%. Lucru care nu ar trebui sa ne mire, data fiind si o rata a nostalgicilor in jur de 60%. Acest lucru trebuia sa se reflecte in atitudinea populatiei fata de aceste chestiuni.

Foarte interesanta urmatoarea intrebare: Care este principalul motiv pentru care sunteti nehotarit/a sau nu ati vota la alegerile parlamentare? (întrebare deschisă adresata numai nehotaritilor si celor care nu ar vota). Cei mai multi, adica 28%, au raspuns:  „Datorita lipsei de incredere în partide si oameni politici„. La un asemenea raspuns cred ca ar trebui sa mediteze mai mult PSD, unde au fost voci care sustineau introducerea votului obligatoriu, sub sanctiune, daca nu votezi. Dar este o chestiune de meditat pentru toate partidele impreuna cu cea referitoare la incredere in institutii si persoane, care e „putina si foarte putina”…

La intrebarea clasica, aceea cu „presupunand ca duminica urmatoare ar avea loc alegeri..”, clasamentul arata in felul urmator:

• USL – 59%
• PDL – 17%
• PP (partidul Poporului) – 8%
• UDMR – 5%
• PRM – 5%
• UNPR – 2%
• PNTCD – 1%
• PNG-CD – 1%
• Alte partide/candidati independenti (fiecare cu sub 1%) – 2%

PSD e favorit, lucru cunoscut si din sondajele anterioare, cel prezent il confirma.

Foarte interesant si acest aspect – 54% dintre cei intervievati sustin promovarea intereselor angajatilor in detrimentul intereselor
mediului de afaceri!! Atitudine contrara liberalismului si neoliberalismului. Dupa parerea mea, este, in mod clar, o atitudine tipic de stanga, aproape socialista, in cadrul electoratului nostru. Mediul de afaceri este vinovat pentru o asemenea situatie. Pentru ca nu a creat locuri de munca suficiente si bine platite, pentru ca situatia angajatului este una labila, instabila. Avem un mediu de afaceri slab, bazat pe interesele celor care conduc afacerea si mai putin aplecat spre interesele oamenilor care muncesc pentru afacerea respectiva. Este o mare carenta a mediului de afaceri. Nu a reusit, economic vorbind, sa asigure cresterea economica necesara satisfacerii nevoilor de baza ale populatiei. Iar oamenii se plang de salarii microscopice! De unde se vede o alta mare carenta a mediului de afaceri: lipsa stiintei de a conduce profitabil afacerea, pentru a asigura premisa necesara cresterii salariilor angajatilor si crearea de conditii bune de munca. Slab, slab de tot!

Eu cred ca nu ar trebui sa ne culcam pe o ureche si sa dam vina numai pe criza pentru rezultatele relevate de acest sondaj. Si asta pentru ca el scoate in evidenta o evolutie precara a societatii romanesti in anasamblul sau, in toti anii scursi de la Revolutie incoace. Precaritatea este data de faptul ca oamenii obisnuiti  nu au mai avut ce sa faca altceva decat sa emigreze, sau, cei care nu au emigrat, sa traiasca de pe o zi pe alta, fara sa aiba o alta posibilitate de mai bine, sau sa fie nemultumiti, fara sa poata in mod real schimba aceasta stare.