Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Trei articole despre Directiva Europeana 1164/2016

Va propun sa cititi trei articole, scrise de trei autori diferiti, despre acest subiect:

Dl. Florin Citu

Directiva Europeana, suport pentru planul de dezvoltare propus de PNL

„Am fost surprins sa vad ca Directiva Europeana nr. 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale si care trebuie transpusa in legea din Romania a creat atatea confuzii pentru o anumita parte din experti. Nu este nimic alarmant in Directiva respectiva. Din contra.

Directiva face parte dintr-un plan mai amplu al UE de transparentizare a modului in care se impoziteaza profitul in piata comuna. Partea cea mai buna este ca desi votata recent s-a potrivit ca o manusa pentru planul de dezvoltare pe termen lung al PNL.

Foarte simplu.

Decizia la nivelul UE este de a asigura impozitarea transparenta a companiilor in tara de unde vin veniturile. Este un principiu simplu de inteles. In acest fel toate companiile mici , mari, cu sediul in tara respectiva sau in alta parte beneficiaza de acelasi tratement fiscal.

In acest fel se anuleaza diferentele dintre diferitele sisteme fiscale si alte reguli preferentiale. Si aici apare partea importanta. In acest fel este eliminata motivatia companiilor de a abuza de reguli preferentiale in special prin plimbarea costurilor de la o jurisdictie fiscala la alta. De fapt de aceea s-a ajuns aici.

Aceasta Directiva nu are nicio legatura cu cotele de impozitare a profitului. Acestea sunt decise de autoritatile locale. Directiva doar face ca in ceea ce priveste cheltuielile deductibile companiile mici si companile mari sa fie cam pe acelasi picior de egalitate. Daca vreti incearca sa ofere sanse egale tuturor.

Facand un pas inapoi si privind in ansamblu efectele Directivei, efectul care conteaza pentru noi este redistribuirea in interiorul UE a sumelor obtinute din impozitul pe profit. Daca o tara vrea sa reduca taxele in continuare nimic nu o opreste. Din contra, in aceste conditii, un plan de dezvoltare bazat pe reduceri de taxe este mult mai credibil Pentru prima oara se poate face un plan multianual de dezvoltre ca implementarea directivei ofera si o predictibilitate mai mare a veniturilor.

In concluzie. Directiva redistribuie profiturile in piata comuna in functie de jurisdictia fiscala unde s-au incasat veniturile. Directiva pune pe picior de egalitate companiile mici si mari in competitia interna. Directiva ofera o mai mare predictibilitate si astfel suport pentru un plan economic bazat pe reducerea fiscalitatii. Si nu in ultimul rand Directiva ofera o voce companiilor, in special multinationale, in dialogul cu autoritatile locale. Dupa ce aceasta Directiva devine lege companiile multinationale chiar vor avea argumente sustinute de cifre atunci cand vor cere infrastrucutra mai buna si servicii publice de calitate.

Dl. Lucian Isar

Mișcarea care dezvoltă economia României: Cum ajungem la TVA de 16%

„Publicat pe dcnews.ro

http://www.dcnews.ro/mobile/mi-carea-care-dezvolta-economia-romaniei-cum-ajungem-la-tva-de-16prc_520475.html

Cum ajunge Romania la TVA de 16%?

In pasi calculati si fermi. Nu doar cu intentii bune ci si cu masuri oportune pentru nivelul de dezvoltare al Romaniei.

Un prim pas este aprobarea initiativei PNL de aprobare a Directivei Europene nr. 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne.

Aceasta masura ar spori incasarile bugetare de pana la 4 ori, din zonele unde se practica erodarea bazei de impozitare si plimbarea profitului in afara Romaniei.

Mentinand stabilitatea fiscal bugetara, incasarile suplimentare permit investitii noi si reducerea de taxe de care sa beneficieze intreaga populatie.

Romania este o tara bogata dar plusul de bunastare este simtit cu greu de majoritatea cetatenilor in ciuda cresterii economice statistice.

Pentru ca bunastarea sa sporeasca vizibil Romania are nevoie de investitii majore si de reduceri de taxe.

Pachetul de investiti de 24 miliarde de euro pe parcursul a 4 ani, propus in programul de guvernare al PNL acopera exact zonele pentru care nu s-au gasit bani in 26 de ani nici din fonduri europene, nici de la buget, nici in sistem hibrid stat privat. Centura Bucurestiului, autostrada Iasi – Targu Mures, cele 900 de Casa Medicului, finantarea directiilor economice strategice, cele 8 spitale regionale sau cei 8 poli de dezvoltare sunt doar cate exemple. Finantarea hibrida stat-privat este cheia dezvoltarii Romaniei.

Reducerea taxelor pe munca astfel incat sa fie de 16% (per total) la angajat si de 16% (per total) la angajator si a TVA la 16% se poate face simultan cu incasarea beneficiilor investitiilor.

Taxarea profitului ramane la 16%, a dividendelor la 5% iar profitul reinvestit va fi scutit de impozit.

De ce nu ajung suficienti bani la buget incat sa permita intr-o tara bogata cofinantarea de investitii suplimentare si reduceri de taxe pentru toti cetatenii?

Pentru raspuns, sa decriptam ce spune un director din ANAF.

Ionuț Mișa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF “a dat exemplu o companie din domeniul tutunului, care a achiziționat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică”.

“Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului și comerțului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei.” Sursa aici
https://m.antena3.ro/actualitate/avertisment-de-la-anaf-multinationalele-au-scos-aproape-un-miliard-de-euro-din-tara-382277.html

Hiperbolizand pentru exemplificare, ceea ce spune oficialul roman este ca daca pretul de vanzare a unei tigari in Romania este 5 unitati si pretul international este de 1 unitate, daca importul se face la 4 unitati atunci baza de impozitare in Romania se diminueaza de la 4 la 1 si se micsoreaza impozitul pe profit platit in Romania.

Aceste practici de erodare a bazei de impozitare sau de mutare a profitului Nu doar priveaza bugetul de venituri dar viciaza concurenta atat in interiorul pietei comune europene precum si in interiorul Romaniei.

Legea de transpunere a directivei nu face decat sa asigure ca firmele au parte de un spatiu concurential corect, ca firmele multinationale asigneaza cheltuielile acolo unde este just, economic si legal sa o faca si nu supra-incarca cu cheltuieli entitatile din Romania, ca anumite practici mentionate extensiv in rapoarte de control au parte de o reactie corecta.

Presa este plina de exemple de contracte fictive de management, de vanzari de active si portofolii de credite la preturi halucinant de mici, de credite intra-companie supradimensionate ca si volum si cost de dobanda, de jocuri legate de definirea sediului permanent si a entitatii controlate, de preturi de transfer.

Toate aceste exemple si multe altele se regasesc in Legea propusa de PNL pentru implementarea directivei.

Un tratament fiscal corect pentru toate companiile si toti cetatenii va permite in cazul unei economii bogate ca cea a Romaniei reducerea taxelor la 16%.”

Dl. Ionel Blanculescu

„CE SEMNIFICA DIRECTIVA UE 1164/2016, DE STABILIRE A NORMELOR IMPOTRIVA PRACTICILOR DE EVITARE A OBLIGATIILOR FISCALE CARE AU INCIDENTA DIRECTA ASUPRA FUNCTIONARII PIETEI INTERNE”- DC NEWS

Luni, 22/08/2016

În timp ce presa și opinia publică se concentrează asupra evaziunii fiscale din buticuri și restaurante, marile corporații își exportă profiturile în firme off shore, plătind sume simbolice în țări ca România. O directivă emisă la Bruxelles pentru a stopa fenomenul a trecut aproape neobservată în țara noastră. Directiva (UE) 1164/2016 permite controlul prețurilor de transfer în interiorul grupurilor transnaționale. Chiar dacă marile puteri nu au dorit să elimine total cele 64 de paradisuri fiscale care funcționează la nivel global, Directiva reprezintă o primă victorie în războiul dintre guverne și corporații.

”Directiva prețurilor de transfer nu s-ar fi dat dacă nu apărea criza din 2008. Este o consecință a crizei, ne-a declarat analistul economic Ionel Blănculescu. Dacă guvernele țărilor importante din UE nu s-ar fi confruntat cu lipsa fondurilor, probabil că această directivă nu ar fi apărut.

Directiva se referă la marile companii transnaționale și încearcă să limiteze cea mai evoluată formă de mare evaziune fiscală, cea practicată de acestea. Putem spune că evaziunea practicată de transnaționale a primit o lovitură, chiar dacă nu este finalul în lupta dintre guverne și corporații.Urmează ca fiecare țară să-și elaboreze propria legislație, în acest cadru stabilit de la Bruxelles. Probabil, în 2-3 ani se va finaliza la nivel european procesul legislativ.

Cum fură legal marile corporații

Procedura prin care firmele transnaționale evitau plata impozitului era cunoscută, dar nu s-a găsit suficientă voință politică pentru a stopa fenomenul. Marile puteri nu au dorit să elimine supapa oferită de cele 64 de paradisuri fiscale, unde se înregistrează așa numitele firme off-shore. De fiecare dată, în angrenajul firmelor multinaționale se află o firmă din grup, înregistrată într-un paradis fiscal. Mecanismul prin care se face evaziunea este saltul de preț, între o filială și alta, în off-shore. De exemplu, o firmă, înregistrată într-o țară cu impozite ”normale”, exportă o componentă de 300 de euro către altă firmă din același grup, înregistrată într-un paradis fiscal. Acesta nu face nimic, doar reexportă componenta, cu un preț dublu, către o filială din România, unde se asamblează componentele și se vinde produsul finit. Singura care face profit este firma off shore, care plătește un impozit de 5%, adică 15 euro. În România, unde se realizează de fapt, profitul, multinaționala ar trebui să plătească impozit pe profit și dividende, adică 21%, ceea ce înseamnă circa 60 de euro.  Multinaționala declară însă un profit apropiat de zero, pentru că diferența a rămas în off shore și nu plătește mai nimic.

Cu cât a fost păcălit statul

La nivelul anului 2008, înainte de izbucnirea crizei, cifra de afaceri a multinaționalelor care activau în România a fost de 260 de miliarde de euro. În acea perioadă, profitul real se ridica pe la 10%, adică ar fi vorba despre 26 de miliarde  de euro care trebuiau impozitate cu 16%. Venitul statului român ar fi trebuit să fie cel puțin 4 miliarde de euro, în 2008.  Știți cât a fost impozitul pe profit colectat? Puțin sub 1 miliard.

Cum va acționa Directiva prețurilor de transfer

Directiva cere statelor să se ajute între ele, astfel încât să poată controla multinaționalele. Statele Uniunii vor pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE și vor alcătui o listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect. Fiecare firmă din grup va trebui să demonstreze că a creat valoare. Va fi mult greu sau imposibil de justificat de ce a umflat prețul într-un offshore unde nu se face nimic. De menționat că, în România, legislatația care să permită controlul multinaționalelor a început să fie întărită începând din 2008.

Ungaria, singura care a învins firmele off shore  

O cale mult mai simplă, aparent, de a evita mutarea profitului în paradisuri fiscale este impozitarea cifrei de afaceri. De ce spun aparent? Fiindcă nu există voință politică pentru a aplica acestă variantă. Singura țară, din câte știu eu, care impozitează cifra de afaceri este Ungaria. Firmele multinaționale au amenințat cu părăsirea pieței ungurești, dar până acum nu au făcut-o. Dacă ar fi impozitată cifra de afaceri, controlul ar fi simplu, iar introducerea firmelor off shore în circuit nu ar mai avea sens. Luând exemplu anului 2008, la o cifră de afaceri de 260 miliarde, cu un impozit asemănător microîntreprinderilor, de 2-3%, s-ar fi încasat 5-6 miliarde de euro, în loc de 0,9 miliarde”, a explicat Ionel Blănculescu.

http://www.dcnews.ro/razboi-intre-guverne-i-marile-corpora-ii-romania-aj…

De asemenea, putem citi aici Comunicatul de presa al PNL, de unde rezulta ca termenul limita de transpunere a acestei Directive Europene este pana in 2019.

Parerea mea este ca nu se va realiza mare lucru pana ce toate tarile din UE nu vor adopta aceasta Directiva. Nu degeaba am pus aceste trei articole fata in fata, cum se spune. Ele ne dau informatii importante! Insa ar trebui eliminate off-shore-urile, adica paradisurile fiscale. Directiva (apud Dl. Blanculescu) se refera la statele membre ale UE, iar exemplul dat de Dl. Isar, cel cu achizitionarea tutunului „de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică”, se refera la o subsidiara afiliata – deci a aceleasi companii – intr-o tara membra a UE. Insa companiile mari, firmele multinationale, pot gasi alte „supape”. Un off shore nu trebuie sa fie neaparat in UE. El poate fi, de exemplu, in Maroc, Egipt sau Mauritania, deci intr-o tara care nu e membra UE si careia, pe cale de consecinta, nu i se aplica Directiva. In acest caz, mecanismul descris atat de Dl. Blanculescu cat si de Dl. Isar, de evitare a platii impozitului, va functiona in continuare.

Foarte interesant este ce spune Dl. Citu:

Aceasta Directiva nu are nicio legatura cu cotele de impozitare a profitului. Acestea sunt decise de autoritatile locale

Mergeti acum la exemplul dat de Dl. Blanculescu – cu alte cuvinte autoritatile dintr-o tara membra pot stabili impozite foarte mici, „de 5%”, ca sa reiau exemplul dansului. Si atunci despre ce vorbim? Mecanismul de evitare a platii impozitului va functiona din nou. Totusi, Dl. Blanculescu afirma:

„Directiva cere statelor să se ajute între ele, astfel încât să poată controla multinaționalele. Statele Uniunii vor pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE și vor alcătui o listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect. Fiecare firmă din grup va trebui să demonstreze că a creat valoare. Va fi mult greu sau imposibil de justificat de ce a umflat prețul într-un offshore unde nu se face nimic. De menționat că, în România, legislatația care să permită controlul multinaționalelor a început să fie întărită începând din 2008.”

Dar daca impozitele sunt decise de autoritatile locale, cum ai mai putea sa faci asa ceva? Directiva nu stabileste o fiscalitate unica pe teritoriul Uniunii Europene si daca lasa autoritatilor din tarile membre stabilirea cotelor de impozitare a profitului, cum poti sa mai vii, pe urma, sa spui ca acolo, unde impozitul este extrem de mic, nu s-a facut nimic?? Cum poti sa stabilesti o „listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect” cand tara respectiva are tot dreptul de a-si stabili nivelul taxelor si impozitelor?? Iar daca se „vor alcatui liste negre”, atunci calea spre abuzuri ramane deschisa! Dl. Citu arata, insa, urmatorul lucru:

„Directiva doar face ca in ceea ce priveste cheltuielile deductibile companiile mici si companile mari sa fie cam pe acelasi picior de egalitate. Daca vreti incearca sa ofere sanse egale tuturor.”

Deci e vorba doar de „cheltuielile deductibile”, adica acelea care nu sunt supuse impozitarii. Atunci lucrurile par a fi si mai clare. Cu alte cuvinte, daca intr-un stat membru, sa prespunem, impozitul e de 3%, nu te opreste nimeni ca sa pui si tu un impozit de 3%, restul fiind cheltuieli deductibile!! Dl. Citu explica mai jos:

Daca o tara vrea sa reduca taxele in continuare nimic nu o opreste. Din contra, in aceste conditii, un plan de dezvoltare bazat pe reduceri de taxe este mult mai credibil Pentru prima oara se poate face un plan multianual de dezvoltre ca implementarea directivei ofera si o predictibilitate mai mare a veniturilor.”

Daca incercarea de diminuare a paradisurilor fiscale consta in faptul ca fiecare tara membra sa scada drastic impozitele, ele tinzand in acest caz spre zero, atunci m-am lamurit. In acest sens, spune si Dl. Isar:

„Pentru ca bunastarea sa sporeasca vizibil Romania are nevoie de investitii majore si de reduceri de taxe”

si apreciaza ca:

„Finantarea hibrida stat-privat este cheia dezvoltarii Romaniei”

Dar daca e vorba de o „finantare hibrida stat-privat”, atunci intrebarea logica e: cat statul si ca privatul? O reducere drastica de taxe ar insemna o reducere a veniturilor bugetare. Practic, Directiva aceasta ma poate aduce sa impozitez in Romania si sa-mi iasa un venit la fel cat marja de profit, foarte mica, declarata de compania respectiva in conditiile actuale.

Daca „Aceasta Directiva nu are nicio legatura cu cotele de impozitare a profitului. Acestea sunt decise de autoritatile locale” (cum spune Dl. Citu), atunci ori nu se schimba nimic, ori se schimba prin „partile esentiale”, acelea legate de „cheltuielile deductibile”, care ar trebui sa fie egale pentru toate statele membre, cu alte cuvinte standardul dupa care actionam ar fi chiar paradisul fiscal, unde „cheltuielile deductibile” nu conteaza, iar impozitele foarte mici. Sau cum e? Directiva asta, cel putin asa mi se pare, poate pune toate statele membre sa se alinieze practicilor din tarile unde se practica paradisul fiscal.

Termenul limita e 2019. Eu zic ca ar trebui nu sa respingem aceasta Directiva, dar sa mai reflectam…

Octombrie 29, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Anulari de taxe marca PSD ;)

Parerea mea este ca anularea a peste 100 de taxe, prin de acum celebra Lege Dragnea, se inscrie in jocul de confruntare electorala dintre PSD si PNL. Cu alte cuvinte, PSD joaca la concurenta. Politica desigur. Vrea sa arate ca nu doar liberalii sustin reduceri de taxe, PSD chiar pune in practica acest concept. Fara indoiala, atragerea electoratului cu valente liberale este miza. mai ales ca au fost criticati in trecut, pe vremea guvernarii Ponta, ca au marit taxele si impozitele.

Chestiunea principala este ca sunt reduceri/anulari de taxe si reduceri/anulari de taxe… Pe mine m-a frapat explicatia pe care a dat-o D-na. Ana Birchall, deputat PSD de Vaslui si absolventa, din cate inteleg, la Yale University: se anuleaza aceste taxe deoarece avem o crestere economica de 5% (nici eu n-am inteles de unde stie ca e 5%…). Cu alte cuvinte, se anuleaza peste 100 de taxe pe crestere economica – masura prociclica!! Care ar putea sa agraveze cealalta faza a ciclului economic, cea de recesiune. Insa, asa cum a observat prof. Mircea Cosea, taierile acestea de taxe, stimuleaza cresterea economica pe consum. Noi avem o crestere economica pe consum – prin definitie nesanatoasa pentru ca nu tine cont de productivitatea muncii – intr-un an electoral. Nu stiu cum se intampla, dar in anii electorali, in Romania avem mari cresteri economice! 🙂 . Dl. Cosea a aratat ca o astfel de crestere accentueaza dezechilibrarea contului curent.

Spuneam ca sunt reduceri/anulari de taxe si reduceri/anulari de taxe: una e cand se diminueaza sau se anuleaza anumite taxe datorita unor privatizari – spre exemplu, se privatizeaza TVR si Radioul Public, sau datorita diminuarii rolului statului in economie si altceva cand se anuleaza taxe dar statul ramane la fel de implicat in economie. In aceasta din urma situatie, indiferent daca iei banii, prin lege – adica dai o lege in acest sens, cum spunea D-na. Birchall – dintr-o alta parte, nu se realizeaza altceva decat o gaura la buget. Pentru ca luand dintr-alta parte, cum acoperi acolo?

Liberalismul, ca ideologie, este pentru diminuarea rolului statului in economie – lucrul asta e primordial, nu reducerea/anularea de taxe si impozite, care e vazuta ca o consecinta a primei, adica a diminuarii rolului statului in economie.

La PSD, nici vorba de reducerea rolului statului in economie. Si atunci se pune problema de unde ai sa iei bani ca sa acoperi gaura de la buget. Prin introducerea de noi taxe suplimentare? Prof. Mircea Cosea a atras atentia: de ce nu spune PSD si ce somaj va rezulta in urma unei astfel de masuri?

O alta problema care se pune, in legatura cu astfel de masuri, este independenta politica a TVR si a Radiolului Public. Cetatenii platesc o taxa – contribuie deci la aceste institutii publice de media. Ele, totusi, din cate inteleg, depind de Parlament. Parlamentul este o institutie politica intrucat avem acolo membri ai partidelor/aliantelor politice, alesi, e adevarat, de catre cetateni prin alegeri libere. In acest sens, aceste doua institutii nu sunt total independente politic. Dar, prin masura luata, exista riscul crearii unei dependente totale de politic a celor doua institutii media publice. Aici ar trebui spus ca acest cuvant – „public” – nu trebuie privit la noi in sens occidental sau in sensul atribuit in SUA: acolo public inseamna societate pe actiuni. Nu e cazul aici, referitor la cele doua institutii media de care vorbeam mai sus.

Chestiunea principala e ca imbunatatirea performantelor atat la TVR cat si la Radioul Public nu se poate face nici prin marirea Taxei Radio-TV si nici prin anularea acesteia. Ci doar prin privatizarea atat a TVR cat si a Radioului Public.

Viata a demonstrat, bazat pe experienta, ca atata vreme cat decizia in cadrul unei organizatii e in mana statului si, pe cale de consecinta, depinde de politic, performantele acelei organizatii scad si pot scadea dramatic. Ne putem uita, de exemplu, la toate societatile comerciale de stat, in care statul detine in mod absolut majoritar pachetul de actiuni. Evident ca TVR si Radioul Public nu fac exceptie. Dimpotriva!

Dar sa privim cu atentie chestiunea.

Totusi, Liviu Dragnea spune (spicuiesc din articolul Mediafax citat mai sus):

Dragnea, despre directorul Radio: Cum şi-a permis să îl ameninţe pe liderul de grup PSD?

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut, marţi, în plenul Parlamentului, directorului Radioului Public, Ovidiu Miculescu, să spună cum „şi-a permis să îl ameninţe pe liderul de grup PSD” şi i-a cerut să spună dacă a fost numit politic sau nu.

„În ceea ce priveşte bugetul pentru TVR şi pentru Radio spun a zecea oară, a suta oară şi acum aceste două instituţii iau bani serioşi de la bugetul de stat şi asta nu le afectează independenţa. Îl întreb pe domnul Miculescu de la radio aici în faţa presei şi de la Tribuna Parlamentului, cum şi-a permis acum câteva minute să-l ameninţe pe liderul de grup de la PSD. Directorul postului de radio public al României: O să vedeţi voi ce o să păţiţi”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea i-a cerut lui Ovidiu Miculescu să spună dacă a fost sau nu numit public.

„Asta este atitudine de independenţă a acestui domn. Îl întreb public: a fost numit politic sau nu şi să răspundă”, a mai spus Dragnea.

Liviu Dragnea a afirmat, ulterior, la ieşirea din plen, că este „inadmisibil”, ca directorul Radio „să-l sune în timpul votului pe liderul de grup al PSD şi să-l ameninţe că: o să vedeţi voi ce o să păţiţi dacă votaţi această lege”.

”Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca directorul radioului, domnul Miculescu dacă nu greşesc, să-l sune în timpul votului pe liderul de grup al PSD şi să-l ameninţe că: o să vedeţi voi ce o să păţiţi dacă votaţi această lege. Cum îşi permite aşa ceva? Îl rog pe acest domn să spună dacă a fost numit politic şi cine l-a numit, dacă cumva a dat concurs şi eu nu ştiu să ne explice lucrul ăsta şi ce concurs a dat”, a spus Dragnea.

Dragnea i-a cerut lui Miculescu să spună dacă i se pare normal ca milioane de români să plătească taxe, obligaţi, pe factura de energie electrică şi “din acest buget cu care se laudă să plătească bonusuri de 4000 de euro, de exemplu, pentru un director de sudio teritorial de ziua lui de naştere”.”

Legat de acest subiect, intreb daca exista proceduri care sa asigure, chiar si in absenta Taxei Radio-TV, indepedenta politica a Televiziunii si Radioului Public. Pe de alta parte, intreb cum e posibil sa se plateasca bonusuri de 4000 de euro intr-o institutie finantata din bani publici… De ce nu 10.000 de euro?

Pe de alta parte, sa vedeti cum informeaza un post privat. Spre exemplu cu concertul acela iredentist maghiar, care a avut loc recent la Cluj – Realitatea TV nu doar ca a informat despre asta, dar a informat si despre faptul ca reporterul TVR a fost dat afara pentru ca pus stirea pe postul national! De aceea spun ca ar trebui sa existe proceduri care sa asigure independenta TVR si a Radiolului Public, sa avem cu adevarat, spre exemplu, Televiziunea Romana Libera! Eu imi amintesc ca, pe vremea aceea, Mihai Tatulici, daca imi mai aduc bine aminte, ii aducea fata-n fata, la aceeasi masa, pe Moses Rosen si pe Corneliu Vadim Tudor!! 🙂

Dar sa lasam picanteriile de o parte si sa vedem ce spune Dl. Dragnea (citez din acelasi articol Mediafax):

„Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a criticat, în plen, modul în care TVR şi Radioul Public s-au raportat la propunerea de eliminare a taxei radio-TV, propunând începând de anul viitor o taxă de 21 de lei/cetăţean pentru Radio şi de 34 de lei/cetăţean pentru TVR plătite de la bugetul de stat.

„Acest odios Parlament care a votat CA de la TVR care a aprobat o sumă mare din bugetul public pentru bugetul TVR, în viziunea dumnealor este odios. Poate acestă imaginaţie care este folosită pentru manipularea opiniei publice şi nu numai ar fi putut fi folosită pentru a prezenta un plan de redresare a TVR şi pentru a mări interesul românilor pentru această televiziune”, a spus Liviu Dragnea, în dezbaterea proiectul de lege vizând eliminare a 102 taxe.

Liviu Dragnea a reamintit conduceriilor Radio şi TVR că nu şi-au obţinut postul prin concurs, afirmând că acest lucru se va schimba.

„(…) Nici conducerea de la Radio şi de la TVR nu au dat concurs, cum am propus şi cum cred că vom adopta. Radioul are venituri din care aproape jumătate sunt de la bugetul de stat, de aproximativ 95 de milioane de euro şi, într-adevăr, la un asemenea buget care face invidios orice post de radio privat nu are datorii.TVR depăşeşte 100 de milioane de euro şi are datorii de peste 150 de milioane de euro”, a afirmat Dragnea.

Liderul PSD a criticat propunerile venite din partea TVR privind creşterea taxei pentru remedierea situaţiei instituţiei.

„Soluţiile care veneau din partea TVR erau creşterea taxei TV, adică ni se propunea ca un management prost cu rezultate dezastruoase să fie suportat tot de către cei care primesc acasă factura electrică, care sunt obligaţi să plătească această nepefomanţă”, a declarat Dragnea.

Acesta a mai spus că nu angajaţii TVR sunt de vină pentru situaţia instituţiei, ci vina aparţine celor care nu au mai verificat dacă „cei care au primit votul de încredere în parlament chiar fac ce trebuie acolo”.

Liviu Dragnea a propus aprobarea a doua taxe pentru Radio şi TVR plătite din bugetul de stat, începând cu anul viitor.

„Acum se ia taxa din buzunarul stâng al românului şi din buzunarul drept al statului. Noi propunem ca finanţarea să fie una predictibilă. Atunci într-adevăr nu au teamă de control politic şi de influenţă politică. Începând cu anul viitor prin legea bugetului de stat să aprobăm un nivel de tarif de 21 de lei aferent fiecărui cetăţean român pentru radio, cea ce inseamnă un buget de 420 mil de lei, iar pentru televiziune alocarea este de 34 de milioane de lei în numele fiecărui cetăţean, un total de 680 de milioane de lei”, propus Liviu Dragnea.”

Liviu Dragnea are dreptate, doar ca…

Bun, deci conducerea TVR si cea a Radioului sa-si obtina posturile prin concurs. Asta e bine! Intr-adevar, este nevoie de competenta manageriala. De observat ca nu se are in vedere privatizarea acestor doua insitutitii. Dar nici o restructurare a lor… Liviu Dragnea a punctat corect: e aberant un „nivel de tarif de 21 de lei aferent fiecărui cetăţean român pentru radio, cea ce inseamnă un buget de 420 mil de lei, iar pentru televiziune alocarea este de 34 de milioane de lei în numele fiecărui cetăţean, un total de 680 de milioane de lei„. De acord! Dar un management competent si lasat sa-si faca treaba va avea in vedere restructurarea acestor doua institutii publice de media. Cu alte cuvinte, asta inseamna disponibilizari de personal. Si aducerea unor profesionisti care sa merite banii dati de catre stat. Fara indoiala, un management competent va pune problema procedurilor care sa asigure independenta politica a celor doua institutii, inclusiv a echipei manageriale. Spune, de asemenea:

„Soluţiile care veneau din partea TVR erau creşterea taxei TV, adică ni se propunea ca un management prost cu rezultate dezastruoase să fie suportat tot de către cei care primesc acasă factura electrică, care sunt obligaţi să plătească această nepefomanţă”, a declarat Dragnea.

Acesta a mai spus că nu angajaţii TVR sunt de vină pentru situaţia instituţiei, ci vina aparţine celor care nu au mai verificat dacă „cei care au primit votul de încredere în parlament chiar fac ce trebuie acolo””

Este absolut corect, doar ca… cine trebuie sa verifice daca „cei care au primit votul de încredere în parlament chiar fac ce trebuie acolo”? Un manager, pentru ca sa fie performant, are nevoie de obiective clare din partea Consiliului de Administratie, cu care sa se incadreze in bugetul organizatiei. Fara fixarea unor obiective clare, si a limitelor bugetare, inclusiv a competentelor, nu poti sa fii performant. Este adevarat ca gaurile determinate de un management prost nu trebuie suportate de catre ceatetan. Nu pedepsesti cetateanul pentru prostiile pe care le face angajatul lui!! De acord cu Dl. Dragnea! Insa in cadrul propunerii domniei sale – anularea Taxei Radio-TV – trebuie sa fie stabilite standarde inalte de independenta politica si chiar manageriala (limitele acesteia), si standarde pentru evaluarea performantelor managementului. Iar pe de alta parte, cele doua institutii trebuie restructurate si adusi oameni care sa poata, intr-adevar, sa faca performanta.

Eu imi amintesc cum, cu mai multa vreme in urma – cei tineri probabil ca nu-si mai amintesc -, oameni de televiziune, capabili sa creasca performanta TVR au plecat din aceasta institutie spre cele private. S-a pus problema atunci a concurentei pe care mamutul de stat, TVR, l-ar face televiziunilor comerciale. Dupa parerea mea, scoaterea TVR-ului din circuitul concurential a facut rau acestei insttitutii media. Nu poti sa fii performant daca nu participi la concurenta!! Atunci s-a pus si problema reclamelor, unde TVR, din cate inteleg, este limitata si pe buna dreptate – pentru ca facea concurenta posturilor private, primind bani atat de la stat, cat si din Taxa. Insa scoaterea TVR din circuitul concurential cat si promovarea political corectness au prejudiciat in mod evident aceasta institutie. Aceeasi chestiune si in privinta societatilor comerciale de stat care au fost scoase din circuitul concurential. Si au falimentat. TVR trebuie sa fie un forum pe care sa se intalneasca cele mai diverse opinii, inclusiv politice, si in care libertatea de exprimare sa fie totala, dar in conformitate cu Constitutia.

Domnul Dragnea spune:

„(…) Nici conducerea de la Radio şi de la TVR nu au dat concurs, cum am propus şi cum cred că vom adopta. Radioul are venituri din care aproape jumătate sunt de la bugetul de stat, de aproximativ 95 de milioane de euro şi, într-adevăr, la un asemenea buget care face invidios orice post de radio privat nu are datorii.TVR depăşeşte 100 de milioane de euro şi are datorii de peste 150 de milioane de euro, a afirmat Dragnea.”

Atunci, daca lucrurile stau asa, nu bugetul e problema! Banii sunt suficienti, problema e cum sunt administrati. Chestiunea e ca ingerintele politice si nepotismele au fost prea mari, atat la Radio cat si la Televiziune, facandu-se un serios rabat de la calitate. Ar trebui, cred, realizat un audit serios, atat pe parte financiara, cat si pe parte de management, inclusiv al calitatii, pentru a vedea ce se intampla acolo si care sunt masurile care se impun pentru ca sa se imbunatateasca lucrurile.

Articolul Mediafax arata in final:

Ce prevede legea

Propunerea legislativă iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, printre care şi Liviu Dragnea, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, a fost adoptată într-o procedură de urgenţă lunea trecută de Senat, cu 89 de voturi pentru, o abţinere şi 17 voturi împotrivă.

El a dat asigurări că, pentru toate aceste taxe care vor fi eliminate, bugetul de stat va asigura sumele neceare pentru instituţiile care primeau în bugetele proprii aceste taxe.

”Impactul fiscal este sub 0,1% din PIB. Este practic nesemnificativ”, a susţinut Dragnea.

Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.”

Impactul fiscal e nesemnificativ, dar asta nu inseamna ca nu trebuie imbunatatite lucrurile. Spun asta pentru ca s-ar putea sa incepem a ne ascunde in spatele acestui „impact fiscal nesemnificativ” si atunci daca e nesemnificativ ca imbunatatim sau nu, pare a fi acelasi lucru. Nu e! Lucrurile trebuie imbunatatite! Spre exemplu la TVR si Radioul Public. In Romania sunt destui care se ascund sub acest „impact fiscal nesemnificativ” si-si asigura un loc caldut fara sa faca ceva, stau degeaba adica si mananca banii statului. Vreau sa cred ca Dl. Dragnea nu doreste asa ceva!

Totusi, sa vedem si o parte buna a lucrurilor: o aplecare catre liberalism a PSD-ului? O incercare de dialog cu liberalii…?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Octombrie 26, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Sugestie pentru cei ce studiaza psihologia sociala…

As dori sa fac o sugestie celor care studiaza psihologia sociala… Vedeti dumneavoastra, unii (si cred ca nu putini) se intreaba ce vrea, de fapt, romanul: capitalism, comunism…? E o intrebare interesanta, fara indoiala…

Dar, ca sa nu o mai lungesc mult, sa spun care ar fi sugestia.

Sunt convins ca avem specialisti buni in psihologie sociala si ar fi foarte interesant sa mearga „pe teren”, cum se spune, de exemplu la Taxe Locale si sa studieze privirea celor care lucreaza acolo… Ar putea fi o tema de cercetare interesanta. Privirea unui om spune multe. Ce am putut eu constata? Pe langa o privire obosita – lucru ce nu ar fi neaparat de dezaprobat pentru ca un om sau mai multi pot fi si obositi -, e vorba de o privire ca si cum s-ar uita la tine, platitor de taxe si impozite, si tu n-ai fi nimic sau, mai bine zis, ai fi o insecta pe care o privesti cu plictis si o oarecare scarba. Daca intrebi ceva, tu esti de vina ca nu stii, ca si cum ar fi trebuit sa fii de specialitate. Nu mai vorbesc de tonul cu care ti se raspunde, un ton monoton de parca ar zice: „ce tot intrebi atata, aia e si dute si plateste!”. Eu stau si ma intreb daca oamenii acestia, care lucreaza acolo, au constiinta faptului ca platitorul de taxe si impozite ce vine acolo e mai mult decat un client: le plateste, din banii lui, salariile si ei, cei care lucraza acolo, sunt in ultima instanta in slujba cetateanului. Nu cetateanul e in slujba lor, ci ei sunt in slujba cetateanului. Unde mai pui ca Guvernul doreste sa le mareasca salariile… Lipsa de respect cu care esti tratat te frapeaza. Inclusiv privirea lipsita de respect care iti este adresata. Nu mai vorbesc de comentarii la adresa actelor pe care le prezinti pe care nu au dreptul nici pertinenta profesionala ca sa le faca. Pe de alta parte constati o unda de tristete… Avem oameni tristi care lucreaza la stat… Asta e un lucru interesant pe care specialistii ar trebui sa-l studieze si sa-l explice. Exista, dupa parerea mea, in aceasta privire o neimplinire, nu numai profesionala, dar o neimplinire in viata…

Te duci sa intrebi ceva si te privesc cu suspiciune. Am fost si am intrebat in urma cu cateva zile un lucru, un lucru marunt. In calitate de platitor de taxe si impozite cred ca am acest drept. M-au privit cu o suspiciune de parca as fi fost suspect. Ma si gandeam dupa aceea: n-am intrat cu un pistol, n-am amenintat pe nimeni, am vorbit cat se poate de politicos. Dupa ce am iesit, dupa cateva minute, m-am simtit terorist, zau asa! 😆 De fapt, nu e de ras. Din privirile lor se vedea ca nu sunt tratat ca un cetatean. Cu drepturi, obligatii si libertati. Nu aratam nici ca ultimul golan, eram barbierit fresh. Imbracat normal. Si atunci imi pun si acum intrebarea: de ce? Stau si ma intreb ce ar fi trebuit sa fac pentru ca sa le castig condescendenta necesara: sa dau spaga sau sa vin imbracat intr-o eleganta tipatoare, cu un ceas de mii de euro pe mana si sa cobor dintr-o masina de peste 100.000 de euro?

Trebuie sa ne dea de gandit ca, la noi, aspectele materiale sunt covarsitor convingatoare. Daca ai bani, esti convingator. Daca arati bine, pari a avea bani, deci plusezi la capitolul convingere. Lucrurile acestea indica o decadere spirituala a poporului nostru. Parca nimeni nu se mai intreaba ca sub aceasta spoiala se poate ascunde prostie, hotie. Nu, bani sa ai, sa arati bine, doar „haina il face pe om”, vorba proverbului…

Sigur, aceste impresii sunt subiective. De aceea ma adresez specialistilor. Ce nu e in regula? In sectorul privat sunt salarii mai mici decat la stat. Insa acolo stii ca cel pe care il ai in fata e un client si trebuie sa-l tratezi ca pe un client de pe urma caruia iti iei salariul.

Pana la urma e vorba de incredere. Or, la noi oamenii nu au incredere in institutiile statului. Vad un primar corupt, precum Oprescu, vad ca trebuie sa platesc mai mult statului, dar nu vad nimic din partea statului, din acel spor, adica acel gradient pe care si statul ar trebui sa mi-l intoarca, sa simt de ce am dat mai mult.

Un politist, din cei care merg pe motocicleta inaintea masinii unui demnitar, a murit cazand intr-o groapa pe carosabil pe cand il escorta pe Gabriel Oprea. Sunt de acord cu parerea exprimata de Ion Tiriac in Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan: pentru ce nu era semnalizata corespunzator acea groapa de pe carosabil? Stiti ca mie si Dvs., stimati cititori, ni se cere sa platim taxe pentru ca o groapa in carosabil sa fie corespunzator semnalizata? Si atunci de ce nu e corespunzator semnalizata? Cum poti sa mai ai incredere in stat – ca de asta e vorba, nu de reactiile emotionale ale oamenilor, care, desigur, sunt firesti – cand tu platesti si vezi groapa nesemnalizata corespunzator, lucru cauzator de accident mortal?

Eu nu doresc neaparat sa acuz pe cineva. Lucrul asta ar fi foarte simplu. Ci intreb: ce se intampla cu noi? De mai multa vreme Romania se afla parca intr-o stare de prostratie, in loc sa apucam taurul de coarne, cum se spune, si sa facem din tara asta una in care sa ne placa sa traim. Milioane de romani au plecat, dezamagiti, prin tari straine, spre zari mai bune. Dar lucrul asta pare sa nu dea de gandit la cineva… Cum poti sa ai incredere intr-un stat care de ani de zile tine in brate intreprinderi neperformante, care produc pierderi imense, pe care le suportam din greu tot noi, dar fara a face ceva, fara a misca macar un deget pentru a le pune pe picioare, pentru a le face performante? Cum poti sa ai incredere intr-un stat in care se da in circulatie, cu surle si trambite, un tronson de autostrada si nu trece anul ca el trebuie inchis pentru ca, de fapt, nu se poate circula pe el?

Si atunci cum poate un astfel de stat sa-i pretinda cetateanului incredere?

Constitutia noastra, Capitolul III – Indatoriri fundamentale, la Art. 54 – Fidelitatea fata de tara, spune asa:

„(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.

(2) Cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.”

Or, Romania, la ora actuala, e marcata de o criza de incredere la adresa institutiilor statului. Cred ca trebuie sa recunoastem lucrul asta si sa vedem ce ar trebui facut. Romania nu are, la ora actuala, o conceptie clara despre ce inseamna un cetatean. Cetatenii Romaniei nu sunt respectati de catre propriul lor stat, care nu da doi bani pe ei. Dispretul si aroganta statului fata de cetatean este una din problemele esentiale la noi in tara.

Trist este ca si eu ma simt cugetand in felul urmator: fidelitatea fata de tara este sacra? De ce oare? Ca n-a depins de mine sa ma nasc aici! Oamenilor li se cere fidelitate fata de tara, fara ca la noi sa fie clar ce inseamna a fi cetatean. Fara ca statul sa dea dovada de respect fata de cetatenii sai. Fara ca sa vedem din partea statului ca se imbunatateste ceva. Va dati seama ce ar fi insemnat ca milioanele de romani care au plecat la munca in strainatate sa nu fi avut aceasta posibilitate? La cat s-ar fi cifrat somajul? Ce au vazut romanii din partea statului lor ca sa aiba incredere in el si sa-i datoreze respect? Pe vremea lui Ceausescu au vazut o dictatura care, in final, nu le-a facut viata mai buna, dimpotriva! Iar dupa…? Dupa, ce au vazut? Uitati-va ce au vazut: o coruptie generalizata, inchideri masive de intreprinderi, milioane de locuri de munca pierdute, inrautatirea nivelului de trai… Au vazut Mineriade, ura fata de intelectuali propagata de stat.

Eu cred ca ar trebui sa ne dea de gandit aceste lucruri. Daca le vom intelege, vom intelege si de ce oamenii sunt asa cum sunt, de ce Romania ramane totusi una din cele mai sarace tari din UE. Insa ar trebui sa ne gandim ca astfel de lucruri reprezinta vulnerabilitati, iar parcursul nostru este de acum unul european si nord-atlantic. Lucrul asta ne obliga pentru ca nu se poate sa ramanem intr-o asemenea stare. Sper ca cei care trebuie sa inteleaga aceste lucruri.

Voi face in final o recomandare – iata ce scrie D-na. prof. Lavinia Stan:

Interview with Razvan Chiruta for Suplimentul de Cultura

Se arata ca:

„Interviuri cu cele doua coordonatoare ale colectiei „Studii romanesti“ de la Polirom Romania – eterna tara a deficitului democratic

Razvan Chiruta

Editura Polirom a lansat in aceasta vara colectia „Studii romanesti“, care doreste sa reuneasca, printre altele, volume scrise de profesori si specialisti din strainatate pasionati de cultura romaneasca. Majoritatea lucrarilor, traduceri ale unor carti publicate la edituri din afara tarii, dar si volume redactate direct in limba romana, vor fi furnizate de membrii Societatii de Studii Romanesti (SRS), o organizatie cu patru decenii de existenta in Occident. Coordonatoarele colectiei sunt Lavinia Stan (sefa Departamentului de Stiinte politice al Universitatii „St. Francis Xavier“ din Canada si presedintele SRS) si Irina Livezeanu (profesor de istorie in cadrul Universitatii Pittsburgh din SUA).

Lavinia Stan: Romania pare desprinsa din cartea privind „familismul amoral“

CV-ul dumneavoastra este impresionant, sunteti implicata in foarte multe activitati. Cum de ati acceptat sa coordonati colectia „Studii Romanesti“ de la Polirom?

Colectia reprezinta unul dintre programele prioritare ale Societatii de Studii Romanesti, a carei presedinta sunt. Societatea a fost infiintata in anul 1973 de un grup de profesori si studenti americani pentru care Romania prezenta un interes deosebit – printre ei numarandu-se Jim Augerot, dar si Mircea Eliade. De la inceput, deci, Societatea a reunit atat romani refugiati in strainatate, cat si occidentali atrasi de exotismul acestei tari aflate la portile Occidentului. Editura Polirom este partenera a Societatii de Studii Romanesti in lansarea acestei colectii extrem de oportune. Este o onoare pentru mine sa fiu implicata in acest proiect care sper sa aduca o serie de volume de inalta tinuta intelectuala si rigurozitate metodologica in atentia publicului romanesc, in special a celui universitar. Desfasor multe alte activitati in parteneriat cu alte edituri din afara Romaniei, insa colaborarea la aceasta colectie cu Editura Polirom si istoricul Irina Livezeanu imi da o satisfactie deosebita!

Cat de mare mai este in Occident interesul pentru cultura din Romania?

Colectia a fost constituita intr-un moment foarte oportun, cand Societatea noastra a castigat un numar impresionant de noi membri ce studiaza si predau in numeroase universitati din Romania, Moldova si strainatate. Speram ca in timp sa atragem si mai multi profesori si studenti pasionati de diferite aspecte ale culturii romanesti. Interesul pentru acest gen de studii ramane ridicat, nu numai pentru ca aceasta tara continua sa reprezinte un caz aparte in regiune, dar si pentru ca o noua generatie de analisti s-a ridicat recent. In primul rand, este de notorietate faptul ca Romania inca ocupa o pozitie unica, de neinvidiat, in ceea ce priveste ineficienta guvernamentala, clientelismul si nepotismul politic, polarizarea si fragmentarea excesive, discrepantele sociale, deficientele din sistemul de sanatate, apatia electorala sau partizanatul inutil, ca sa amintim doar unele aspecte. In multe privinte, Romania pare a fi desprinsa din cartea lui Edward Banfield privind „familismul amoral“ si lipsa acuta de capital social, identificate de el in anii ’50 in comunitatile italiene de langa Bari, in Puglia. In Romania, toate aceste tare tin primele pagini ale ziarelor aproape in fiecare zi, indicand un serios deficit democratic local. De ce procesele politice raman atat de contorsionate si risipitoare de energii, care este contributia factorilor de decizie politica si a electoratului larg la aceasta stare de fapt, care sunt efectele de lunga durata si care ar putea fi eventualele remedii – toate aceste intrebari transforma Romania intr-un caz interesant de analiza politica, sociologica, economica si culturala. Numarul de carti, studii si articole publicate pe aceste teme dovedeste tocmai acest interes constant. In al doilea rand, in ultimii ani s-a ridicat o noua generatie, formata din profesori universitari si specialisti guvernamentali care si-au inceput carierele in ultimii zece ani in Romania sau in afara ei. Analizele care ating probleme relevante studiilor romanesti s-au multiplicat, iar multe dintre aceste contributii sunt semnate de membri ai noii generatii. Colectia lansata de Societatea noastra, in colaborare cu Editura Polirom, incearca sa faca disponibile publicului romanesc unele dintre aceste studii, cele care consideram ca se remarca prin excelenta.

Colectia foloseste ca „metoda de evaluare blind peer review pentru a selecta manuscrise de cea mai inalta calitate, redactate intr-un stil accesibil“, dupa cum se precizeaza in prezentarea acesteia. Ce inseamna concret respectiva metoda de evaluare, in termeni pe intelesul cititorului nespecialist?

Calitatea manuscriselor selectate este evaluata printr-un proces foarte similar – as putea spune chiar identic – celui folosit de colectiile propuse de edituri de circulatie internationala din strainatate. Autorii pun la dispozitia editorilor colectiei fie manuscrisul complet, fie un capitol in forma finala insotit de o propunere detaliata care prezinta argumentul principal al volumului, contributia sa la literatura deja existenta, avantajele fata de alte studii similare publicate recent, alaturi de o explicatie privind audienta careia i se adreseaza. Sa nu uitam ca, in cele mai multe cazuri, manuscrisele pe care colectia noastra le are in vedere sunt traduceri in limba romana ale unor volume deja publicate de edituri de prestigiu international. De aceea, dosarul inaintat de autori catre editorii colectiei deseori include si recenzii (sau extrase din acestea) publicate in reviste de specialitate. Ambitia noastra este sa aducem in fata publicului romanesc titluri apreciate de o comunitate academica mai larga decat cea strict din Romania. In multe privinte, aceasta comunitate internationala este mai exigenta – asta pentru ca, de exemplu, universitarii romani considera normal sa discute cazul Romaniei, insa acest lucru nu se intampla in strainatate, unde selectarea Romaniei trebuie sa fie „vanduta“ drept o operatiune interesanta teoretic si riguroasa metodologic. Acest argument nu este usor de construit atunci cand Romania este cantarita in comparatie cu alte tari, unde accesul la informatie poate este mai lesnicios, limba mai accesibila si analizele deja existente mai bogate. Aceasta perspectiva te obliga sa pui sub semnul intrebarii locurile comune si afirmatiile larg acceptate si uneori sa le recunosti ca nefondate.

De ce ati ales, pentru primul volum publicat in cadrul colectiei, cartea lui Roland Clark Sfanta tinerete legionara. Activismul fascist in Romania interbelica?

Desi oarecum intamplatoare, selectia s-a dovedit de bun augur. Colectia a fost lansata anul acesta cu doua titluri publicate aproape simultan. Traducerea cartii lui Roland Clark a fost trimisa prima la tipar, de aceea a aparut inaintea cartii celuilalt istoric, Vladimir Solonari. Ne bucuram ca studiul semnat de tanarul istoric Clark, o analiza de mare rigoare si finete, a lansat colectia noastra pe piata romaneasca. Speram ca titlurile publicate in viitor se vor ridica la aceeasi inaltime si vor oferi publicului romanesc exemple de analiza de prima mana, fondata pe perspective si teorii considerate a fi de ultima ora pe plan international.

Colectia „se adreseaza specialistilor, dar si publicului larg interesat de istoria si cultura romana“. Care este linia de echilibru pentru a ajunge la cele doua categorii de public? Va intreb pornind de la prejudecata ca ceea ce ii atrage pe specialisti poate sa nu fie suficient de atractiv pentru publicul larg.

Volumul lui Clark exemplifica poate cel mai stralucit modul in care vrem sa echilibram aceste doua deziderate. Colectia ramane pana la urma academica, dar ea se adreseaza unui public mai larg decat cel format strict din specialistii domeniului in care titlurile s-ar incadra formal ca modalitate de abordare teoretica. Nu vom publica nuvele, volume vulgarizatoare sau manuale, dar nici teze de doctorat pedante sau texte scrise intr-un jargon impenetrabil, ale caror argumente pot fi doar ghicite, niciodata evaluate cu adevarat. Volumul cu care colectia a debutat anul acesta demonstreaza cu claritate faptul ca o cale de mijloc poate fi gasita, fara a periclita in vreun fel integritatea si acuitatea argumentului. In multe privinte, diferenta dintre publicul larg si cel academic tine intr-adevar de prejudecata mai mult decat de realitate. Granitele dintre cele doua grupuri sunt mult mai fluide decat se sugereaza deseori. Si dumneavoastra, si eu facem parte din publicul larg, atunci cand rasfoim o carte de sociologie, spre exemplu. Autorul trebuie sa-si prezinte mesajul, argumentul intr-un stil clar si inteligibil si pentru cei mai putin familiarizati cu cadrele teoretice folosite in acel domeniu. Altfel nu il vom intelege. Dar asta nu inseamna ca trebuie sa scrie pentru roboti sau pentru un public neversat si sa prezinte un argument ce ignora nevoia de rigurozitate in organizare, structura, interpretare si metodologie. Daca ne pierdem in publicul larg atunci cand citim carti scrise de alti specialisti, suntem experti in domeniile noastre. Personal, nu stiu nici un politolog care doreste sa se adreseze numai unui public limitat – cele mai bune carti in domeniul meu sunt scrise intr-un limbaj accesibil, dar nu simplificator. Fondul si forma merg mana in mana, din punctul meu de vedere, amandoua fiind importante.

Read all at: http://www.suplimentuldecultura.ro/index.php/continutArticolNrIdent/Interviu/10769 „

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol si o rog pe aceasta cale pe D-na. prof. Lavinia Stan sa vina cu articole mai ample pe blog, acest minunat mod de comunicare al ideilor! Multumesc anticipat!

Octombrie 28, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 25 comentarii

Daca nu ai nici un venit de unde sa platesti?

Si rezolva problema?

Ceea ce ma frapeaza pe mine este modul in care Guvernul nostru trateaza aceasta problema. Am urmarit ceva si din discutiile de la Realitatea, de la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan (v si aici). Inteleg ca s-au eliminat anumite medicamente de pe lista compensatelor, dar persoanele cu pensii mici vor benficia mai mult de acestea. De asemenea, la unele medicamente scade gradul de compensare de la 90% la 20%, astfel acestea vor deveni mai scumpe.

Mie mi se pare ca modul de abordare al problemei este unul gresit din start. Faptul ca nu sunt bani e un lucru cunoscut. Nu sunt bani in sensul ca deficitul in ceea ce priveste bugetul acordat pentru Sanatate este greu de finantat, eu asa inteleg. Si atunci te intrebi cum s-ar putea rezolva aceasta problema.

Se discuta foarte mult despre efecte, nu despre cauze. De exemplu, faptul ca pentru unele medicamente se va plati mai mult e un efect. In ceea ce priveste bugetul asigurarilor sociale, a impozita mai mult persoanele fizice fara venit mi se pare a fi o identificare incorecta a cauzei.

Sanatatea nu este un sector productiv in sensul ca in acest caz nu se poate vorbi de o productie precum cea de nasturi, din care sa poata rezulta un profit. Industria de medicamente este o alta problema. Dar si aici este o problema delicata pentru ca, spre exemplu, sunt oameni care nu au venituri sau au venituri foarte modeste, dar au o nevoie stringenta de anumite medicamente care pot fi scumpe sau foarte scumpe. De aceea aceste medicamente trebuie sa le fie asigurate. Din aceste motive Sanatatea e un sector care depinde in mod direct de buna functionare a economiei nationale in ansamblul sau.

Chestiunea principala care e defectuos gandita este ca acest nou Cod Fiscal pune accent pe impozitarea pregnanta a firmelor de apartament sau a persoanelor fizice (PFA) sau, cum e cazul de fata, a celor care nu au venituri. Lucrurile acestea seamana cu a stoarce bani de unde nu sunt de fapt. Evident, asta nu inseamna o reforma. Evident, este si un derapaj ideologic din partea PSD. Dar problema ideologica ma intereseaza mai putin acum. Chestiunea de fond, cred eu, este ca nu ai cum sa rezolvi problema deficitului bugetului asigurarilor sociale in felul acesta. Fara o reforma economica care sa vizeze cu precadere intreprinderile de stat cu pierderi, care nu-si platesc nici contributiile datorate statului, la care Guvernul de ani de zile nu are alta solutie decat stergerea imenselor datorii pe care le au, si numarul mare, nesustenabil economic, de functionari publici, nu se poate rezolva problema. Uitati-va cum Kelemen Hunor propune stergerea datoriilor la bugetul de stat a TVR, pe cand un privat e imediat executat de catre Fisc daca se afla intr-o situatie similara.

Sectorul privat, la noi, nu este inca bine dezvoltat si nu produce la valoare adaugata mare. De aceea el trebuie sa aiba conditii sa se dezvolte in continuare. Uitati-va cum coruptia de la stat conduce, in Romania, la imbogatiri rapide, pe seama sectorului privat. Uitati-va cum Guvernul nu face decat foarte putine investitii publice, lucru care, iarasi, e in detrimentul sectorului privat. In asemenea conditii nu se creeaza, ca sa zic asa, bogatie in societate. Mai degraba o imensa risipa si ineficienta. Or, in asemenea conditii nu ai cum sa sustii un sector atat de important precum Sanatatea.

Citesc si eu aici:

„MUNCA LA NEGRU, FENOMEN NAŢIONAL

– 1,5 milioane angajaţi fără forme legale

– prejudiciu la bugetul de stat: 4 miliarde euro/an

Sursa: Consiliul Fiscal”

Insa nimeni nu poate avea atatia bani ca sa satisfaca pofta de cheltuiala a statului/guvernului. Cand vom avea un sector privat puternic, atunci se vor reduce drastic atat risipa cat si coruptia. In 2010 datoriile statului catre mediul de afaceri se cifrau la 1,5 miliarde de euro. Foarte multa vreme statul a fost un generator de blocaj financiar, care a pus de fiecare data sectorul privat intr-o situatie dificila. De lucrurile acestea nu se prea vorbeste, dar acestea sunt, dupa parerea mea, cauzele reale ale situatiei actuale.

Ma intreb de ce nu sunt avute in vedere aceste cauze, pentru a gasi solutii viabile, pe termen lung. Pe cand la noi se gasesc mai intotdeauna, de catre „onor” guvernantii nostri, surogate de solutii care, chipurile, ar rezolva problema. Iar problema nu numai ca nu se rezolva, se mai si adanceste.

Prin aceasta supraimpozitare a firmelor de apartament, a PFA-urilor, a persoanelor fara venit, nu faci altceva decat sa stimulezi neplata taxelor si impozitelor de catre acestea. Eu stau si ma intreb: asta se urmareste? De ce faci, in felul acesta, ca omul sa evite plata taxelor si impozitelor? Daca la un salariu minim de 1200 de lei cineva trebuie sa plateasca CASS in valoare de 66 lei pe luna, e destul de clar ca omul respectiv se va orienta, de pilda, si catre munca la negru, fara sa-si declare veniturile suplimentare. Si cu asta ce-am facut? Vorba lui Tanase. Adevarul este ca prin astfel de solutii nu se creeaza nu bogatie in societate, ci un fel de pat germinativ propice furtului, dar si unor nemultumiri acute. Nicidecum rezolvarea problemei bugetului asigurarilor sociale de sanatate. Iar cei potentati, care fura, vor putea spune: dar si cei care au venituri mici fac acelasi lucru. Pentru ca o astfel de politica stimuleaza evaziunea fiscala.

Mai grav este ca nu se rezolva problema, iar apetitul acestei clase politice pentru a face reforme e unul foarte scazut, daca nu chiar la zero.

Hai ca se poate!

daca nu ai nici un venit de unde sa platesti

In atentia domnului premier, domnului ministru de Finante, domnului ministru al Sanatatii si a Presedintelui Romaniei.

Desi domniilor voastre le este greu sa inteleaga si sa creada, in Romania sunt oameni care in mod real, o perioada de timp nu au nici un venit si care din anumite motive nu au cerut venitul minim garantat.  Deci nu ma refer la cei care au venituri dar nu vor sa le declare ci la acelea care chiar nu au.

Inteleg ca noul Cod fiscal prevede ca incepand cu 1 ianuarie 2016, aceste persoane vor fi nevoite sa plateasca anual contributii de asigurari sociale de sanatate de aproape 792 de lei.

Inteleg ca se doreste combaterea fenomenul nedeclararii veniturilor, fenomen practicat in special de cei care muncesc la negru, atat în tara, cat si in strainatate.

Totusi cu persoanele care in mod real, o perioada de timp nu au nici un venit ce…

Vezi articol original 134 de cuvinte mai mult

Septembrie 11, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Apropo de ceea ce aratam inca din octombrie 2013

Acum citim peste tot ca Romania e din nou in recesiune, Traian Basescu a iesit din nou la rampa ca sa ne comunice lucrul acesta si sa arate ca PSD, PNL, PDL ii mint pe romani (doar PMP nu-i minte…?) pentru ca vine campania electorala. Sa vedem intai ce spune presa:

HotNews

Traian Basescu: Romania, in recesiune, nu poate sa reduca CAS, nu exista resurse / PSD, PNL si PDL ii mint pe romani pentru a le lua voturile

Se arata ca:

Romania a intrat in recesiune, „indiferent ce definitii ar utiliza dottore” Victor Ponta, a declarat joi presedintele Traian Basescu, care a avertizat ca daca se aproba reducerea CAS cu trei puncte procentuale Romania va pierde acordul cu FMI si Uniunea Europeana si va intra in criza.

Seful statului, care a sustinut o conferinta de presa la Palatul Cotroceni, dupa ce datele Eurostat au aratat ca Romania a intrat in recesiune tehnica, factorii principali pentru actuala sitatie sunt taxa pe stalp si taxa pe combustibil.

„E un semnal de alarma pe care il trag, am mai trait o data acest proces cu un guvern mincinos, al lui Tariceanu, si ne pregatim din nou sa intram intr-un astfel de proces de depreciere a situatiei macroeconomice”, a spus Traian Basescu.

Acesta a acuzat opozitia formata din PNL si PDL ca a intrat in „corul mincinosilor” si al „incompetentilor” solicitand reducerea CAS in aceste conditii macroeconomice.

„Oameni buni, eu nu mai candidez si imi doresc reducerea CAS daca e posibil. Rectificarea arata ca nu sunt resurse nici macar pentru 2014, rectificarea a fost negativa, chiar daca el a spus poporului ca a facut una pozitiva”, a spus seful statului, acuzand PNL ca face aceeasi politica pe care a facut-o atunci cand era alatur de PSD, „demagogie si minciuna” pentru a castiga avantaje in campania electorala.

„Am vazut acest film pe pielea mea si ii avertize pe romani sa nu se lase pacaliti pentru ca daca se lasa pacaliti la anul ei vor plati costul naivitatii”, a mai spus presedintele.

Iata mai jos cele mai importante declaratii facute de seful statului:

  • O scurta informatie, fara a dori sa intru in polemica cu propaganda guvernamentala
  • Am mai vazut acest film, cu un guvern caruia ii duduia economia, si lui Ponta ii duduie economia, in cap
  • Conform standardelor europene, Romania a intrat in recesiune. Indiferent ce definitii ar utiliza dottore, va invit sa vedeti definitia Eurostat
  • Doua trimestre succesive cu scadere a cresterii economice fata de trimestrul anterior
  • Romania se afla in aceasta situatie chiar daca fata de anul 2013 are o usoare crestere economica, dar deja economia a intrat in declin si e unul de doua trimestre consecutive
  • Trimestrul 1, cu o crestere negativa de 0,2% din PIB, si Trimestrul 2, crestere negativa de 1% fata de trimestrul 1
  • Asta in termeni tehnici inseamna ca economia a intrat in recesiune
  • Cauzele sunt multe:
  • In primul rand, generic vorbind, e proasta guvernare si impresia ca suntem guvernati pentru ca premierul merge la televizor unde vorbeste despre economie fara sa inteleaga ce se intampla in urma deciziilor pe care le ia.
  • S-a facut o reducere a investitilor cu 22,5% fata de primul semestru 2013
  • A doua cauza e reducerea investitiilor straine directe, pe primele sase luni in scadere cu 10% fata de anul trecut.
  • Si un semn major de alarma pe care l-am vazut in februarie 2009, cand au aparut datele statistice cu privire la luna octombrie 2008, cand duduia economia incompetentilor Tariceanu si Vosganian
  • In iunie scaderea investitiilor straine directe e de 70%, chiar daca pe primul semestru avem 10%
  • O alta cauza este multitudinea de taxe introduse pe economie si populatie
  • Doua taxe insa au lucrat ca o frana pentru economie: taxa pe infrastructura, pe stalp, si taxa pe combustibil, de 7 centi, tranformati ii 11 centi, dupa aplicare TVA si inflatie
  • Acestea sunt principalele cauze ale franarii economiei.
  • Anul trecut au avut o crestere exploziva pentru ca au venit la plata facturile lui Boc.
  • Anul acesta nu au facut niciun mare proiect nou, pe primele sase luni absorbita a crescut cu numai 3%
  • In principal acestea sunt cauzele pentru care economia a intrat in recesiune
  • in conditiile in care inca mai pastreaza o usoara crestere pe primele sase luni fata de 2013
  • Subliniez ca pe trimestrul 2 Romania are cea mai mare scadere din UE, 1%
  • Tari care mai au scadere sunt Germania, cu 0,2% din PIB, Italia, 0,2, Cipru, 0,3, in rest toate tarile sunt pe crestere, dar Romania e singura tara cu o scadere de un procent
  • Aceste lucruri nu mai pot fi acoperite de propaganda pontista
  • Proasta guvernare e o realitate
  • A avut toate conditiile, stabilitatea macro preluata de la guvernul Boc, prin incompetenta si minciuna reuseste sa creeze din nou dezechilibre
  • E un semnal de alarma pe care il trag, am mai trait o data acest proces cu un guvern mincinos, al lui Tariceanu, si ne pregatim din nou sa intram intr-un astfel de proces de depreciere a situatiei macroeconomice.
  • Inca nu e tarziu, inca se pot lua masurile adecvate evitarii intrarii in criza, dar criza e aproape, suntem in recesiune
  • Pe acest fond, astazi s-a lansat corul mincinosilor, al incompetentilor, cand premierul si incepand de azi cu toata forta si noii lor aliati in dezechilibrarea economica a tarii, Alianta Crestin Liberala, formata din PNL si PDL, cer convocarea parlamentului pentru reducerea CAS
  • Oameni buni, eu nu mai candidez si imi doresc reducerea CAS daca e posibil
  • Rectificarea arata ca nu sunt resurse nici macar pentru 2014, rectificarea a fost negativa, chiar daca el a spus poporului ca a facut una pozitiva
  • Au ascuns cifrele si au facut niste desene
  • Un desen fantezist si nu putea fi o rectificare pozitiva atat timp cat veniturile din impozitul pe salarii s-au realizat in proportie de 94,6%
  • Veniturile din TVA s-au realizat in proportie de 94,3%, o neincasare de 1,49 mld lei la buget
  • Veniturile din accize, in proportie de 97,4%, neincasare de 301 mil lei
  • Contributiile sociale, acolo de unde se platesc si pensiile, care si asa au buget deficitar cu 12,5 mld, s-au realizat in proportie de 98,3%, 478 mil neincasati fata de planificat.
  • In aceste conditii ideea promovata – eu le-as spune la toti laolalta USL, asta sunt, Ponta, liberalii si PDL sunt USL
  • Liberalii au si candidatul la prezidentiale, fac politica pe care au facut-o alaturi de PSD, demagogie si minciuna, vor avantaje in campanie pe tema CAS
  • Nu avem resurse, vor sa-i amageasca pe cei din economie, reducerea CAS nu o fac pe seama partii incasate de angajat, lasa bani la companii
  • Reducerea CAS accelereaza intrarea in criza prin accentuarea masiva a deficitului la fondul de pensii
  • Am vazut acest film pe pielea mea si ii avertize pe romani sa nu se lase pacaliti pentru ca daca se lasa pacaliti la anul ei vor plati costul naivitatii
  • Iesirea din criza se va face pe spinarea romanilor daca intram in criza.
  • Nu am sa uit niciodata 2010 cu masurile impuse pentru a ne reechilibra dupa masuri propagnadistice care vizau castigarea alegerilor de Tariceanu si gruparea lui, caruia nu i-a fost mila de populatie
  • In mod egal, liderii marilor formatiuni politice de la putere si de la opozitie sunt la fel de iresponsabili si mincinosi, fie ca vorbim de Ponta, Iohannis sau Blaga.
  • Clameaza reducerea CAS si vor baga tara in criza
  • Daca mizeaza ca dand un vot in parlament pentru a doua oara o sa tergiversez legea vreau sa va spun ca e e foarte putin probabil sa o pot face, nu am intors-o pe motive constitutionale, nu exista formulari care sa vizeze atacuri la constitutie
  • Ii avertizez sa nu se joace cu tara de dragul minciunii electorale, nu toate minciunile sunt acceptabile, cele prin care prabusesti tara, o bagi in criza, sunt inacceptabile
  • Altfel, pot sa minta si depinde cat ii suporta populatia
  • Eu consider ca momentul in care fac aceasta declaratie e nepotrivit, lumea e cu gandul la Sfanta Marie, la multi ani cu anticipatie tuturor, dar mi s-ar fi parut inadmisibil sa las acest avertisment pentru saptamana viitoare
  • O spun inca o data, in mod egal: PSD, PNL si PDL ii mint pe romani pentru a le lua voturile
  • Ii mint pe cei din economie pentru a obtine bani de campanie, vor baga tara in criza, suntem doar in recesiune acum.
  • Introducerea reducerii CAS va crea un gol de resurse mult prea mare in raport si cu celelalte obligatii asumate si spun public: daca se introduce reducerea CAS Romania pierde acordul cu FMI si UE, cu implicatiile care decurg de aici, credibilitate si top-up la proiectele europene
  • Mi-ar fi usor pentru ca eu imi predau mandatul inainte sa vina efectele unei astfel de masuri, dar vreau sa stie ca eu am spus populatiei ca este mintita acum
  • Sunt si solutii de revenire: anularea taxelor suplimentare si economia isi va da drumul din nou
  • Anularea taxei pe stalp, revenirea la vechiul pret al combustibilului ar ajuta economia sa inceteze sa mai gafaie
  • Acum trebuie facuta din nou sa respire normal
  • Nu reducerea CAS va avea acest efect, ci extragerea poverilor suplimentare
  • Vad ca si INS, care a lansat o minciuna prin omisiune revine si isi aduce aminte ca a folosit un formular standard din 2009, cum e posibil sa ne spuna UE ca am intrat in recesiune si nu institutul de statistica al tarii noastre
  • E a treia institutie care capoteaza sub  presiune politica, dupa Avocatul Poporului si CNA
  • Ce a facut azi INS e ca scoaterea sigurantei la CNA, au scos si ei putin siguranta ca sa poata minti Victor Viorel
  • Au facut ce a facut si seful lor, au plagiat un formular din 2009 si de asta au omis sa spuna ca am intrat in recesiune.
 

August 15, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 207 comentarii

Despre ce inseamna o fiscalitate grea…

Multi vorbesc, putini cunosc. Si mai putini, din pacate, citesc… Va propun sa vedem cum, din ce realitati sociale, dar mai ales politice si economice, s-a nascut ideea potrivit careia: orice taxa si impozit este un act de furt din partea statului. N-ati vrea sa stiti? 🙂 Ideea este foarte veche si va voi prezenta in continuare cum era fiscalitatea in Tara Romaneasca in vremea lui Serban Cantacuzino (1678-1688):

Fiscalitatea. Una din acuzarile care i se aduc lui Serban Cantacuzino este ca a exercitat o presiune fiscala din cele mai grele. Cronica – e adevarat protivnica lui – a lui Radu Popescu, arata ca in anul dintai a luat din tara 2000 de pungi de bani, in al doilea 3000, in al treilea si mai mult „cat rasuflu boierii, slujitorii, birnicii nu mai avea: batuti, casniti in toata vremea, isi vindea mosiile, tiganii, viile si tot ce avia, de le cumpara Serban Voda si ai lui; iar saracii plangia si plinia tot ce le ceria, ca era legati de stalpii ce era infipti la puscarie, inlauntru si afara, de-i batea cumplit: pre boiari, pre capitani, pre slujitori, pan i-au saracit pre toti; si care cum scapa, umplia țărâle, cari nu muria de batai sau de necazuri”. Calugarul Del Monte, amintit mai sus, care a trait la curtea lui Serban, confirma intru totul aceste excese fiscale si adaoga, ca din cauza lor „Tara Romaneasca e desarta de oameni”. Chiar cronica oficiala, scrisa de Stoica Ludescu, omul de casa al Cantacuzinilor, recunoaste indirect presiunea fiscala cand arata ca pe domn „il impresura Turcii cu dari de bani si zahareale”

Aceste necontenite cereri turcesti – mereu sporite – inghiteau intr’adevar cea mai mare parte din sumele adunate. S’a facut socoteala ca ele reprezentau la finele veacului al XVII-lea, „trei patrimi din veniturile tarii”. Se adaogau apoi nevoile curtii, cu lux si fast, cum se cuvenea pentru un descendent al imparatilor bizantini, si, in sfarsit, nevoile sale personale si ale familiei sale. Cantacuzinii pierdusera o parte din averea lor in timpul persecutiilor lui Grigore Ghica si Gheorghe Duca si pe cand fusesera pribegi sau in surghiun. Cautau acum deci sa si-o refaca si s’o sporeasca. Toate acestea la un loc explica de ce darile au fost mari si dece, nu numai saracimea, dar chiar si boierii au trebuit, sub diferite forme, sa plateasca sume insemnate” (subl. mea)

Constantin C. Giurescu – Istoria Romanilor – Vol. III, Partea I, Editia a II-a, Fundatia Regala pentru Literatura si Arta, Bucuresti 1944

Ma uit cu cata usurinta vorbesc unii, spre exemplu marele nostru actor, Dl. Dorel Visan, pentru care am o stima sincera si deosebita, care intr-unul din Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan cita ce a spus nu stiu cine care ne-a vizitat tara cam in perioada asta de care vorbesc (sfarsit de sec. XVII si inceput de sec. XVIII, daca mai tin bine minte) si a spus ca: „munca e dusmana romanului”. Eu va propun sa citim cum era pe vremea respectiva. Pentru ca sa stim ce realitati erau si pe urma sa vorbim… Ca sa judecam drept.

Uitati-va, va rog, ce viata nenorocita avea romanul in propria lui tara. Ca se „deserta tara de oameni”!!! Stau si ma gandesc ce solutie aveai alta decat fuga, sau cum se zice acuma emigratia in alta tara. Daca te opunei prin forta armelor, impuscand un slujitor domnesc, atunci domnitorul putea trimite o mica armata de era si mai rau, matrasea tot!! Uitati-va cum toti, boieri, oameni de rand, saraci, bogati erau supusi unui regim cumplit si ce pedepse erau daca nu se platea: „cari nu muria de batai sau de necazuri”… De aici si ideea, sau mai bine zis atitudinea, romanului de a se descurca, de a insela statul… Ca si acum a ramas vorba: „fiecare se descurca cum poate”. Si, mare atentie, inca nu suntem in vremea Domniilor Fanariote!! Va dati seama ce inseamna asta: „Tara Romaneasca e desarta de oameni”…? Si unde mai pui persecutiile politice, care erau ingrozitoare la acea vreme, in luptele dintre partidele boieresti… Si uitati-va, va rog, unde mergeau banii, o mare parte din miile de pungi de bani, din veniturile oamenilor… La Turci… Mergeau peste granita, poporul nu vedea nimic, nu beneficia cu nimic de pe urma acestor bani pe care ii platea stapanirii…

O societate se dezvolta pe ceea ce au cladit generatiile anterioare. Dar la noi? La noi romanul era batut si chinuit cumplit, ca sa plateasca stapanirii, fara sa vada ceva bun din faptul ca platea sume atat de mari de bani. Uitati-va ce teroare era! Si, chiar asa, asta nu e un regim terorist? Terorism de stat. Plateam si plateam turcului iar in tara era o viata cumplita pentru cetatenii ei.

Totusi, Serban Cantacuzino a fost un sprijinitor al culturii si a intemeiat la 1679, inca de la inceputul domniei, o Academie unde cursurile se faceau in limba greaca veche, la Manastirea Sfantul Sava, in fata Universitatii de astazi. A fost interesat si de tiparirea de carti. Aceasta a fost o parte luminoasa, ca sa zic asa, a domniei sale. Domnia lui a fost interesanta si n-as zice ca a facut doar rele. A murit nu la o varsta inaintata, pe 29 octombrie (stil vechi) – gravat pe lespedea de mormant – 1688, la numai 54 de ani. Era bolnav inca din august… Dar unii spun ca moartea n-ar si fost naturala ci la mijloc ar fi fost un complot, deci o crima…

Dar ganditi-va ce bine ar fi fost in tara daca impozitele erau mici, ce avant economic mare ar fi prins tara! Si ce bine ar fi fost daca din banii platiti de cetateni ar mai fi facut si alte Academii prin tara. Ganditi-va unde ar fi ajuns Tara Romaneasca, unde am fi fost noi acum!!! Daca s-ar fi facut asa, noi am fi fost acum la nivelul tarilor occidentale, daca nu si peste! Dar in acele vremuri erau si anumite conjuncturi politice… Care nu ne-au favorizat…

August 9, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 111 comentarii

D-na. „Usturoi”…

Bine ca nu „Ceapa degerata”… 😆 E vorba de Ioana Petrescu, desigur, cea care a fost propusa pentru functia de ministru al Finantelor. Iata mai jos un articol din HotNews care ne spune cine este frumoasa doamna de 34 de ani:

VIDEO Cine este Ioana Petrescu, ministrul propus al Finantelor

Se arata, printre altele, ca:

„Ioana Petrescu (34 ani) a fost propusa astazi, 3 martie, sa ocupe functia de ministru al Finantelor Publice. Ioana Petrescu a fost numita in septembrie 2013 consilier al premierului Victor Ponta pe probleme fiscale, este profesoara de economie la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland, este specializata in finante publice, economia tarilor in curs de dezvoltare si emergente si pe economia de securitate nationala, potrivit CV-ului publicat pe blogul sau. A absolvit Universitatea Harvard, unde are un doctorat si un masterat in economie, si Wellesley College, unde a obtinut licenta in economie si matematica.” (subl. mea)

Eu sustin tineretul deoarece cred ca si tineretul trebuie sa-si aduca aportul, contributia la gestionarea treburilor tarii. Sigur, eu mai si glumesc, sper sa nu fie cu suparare. Deoarece eu cred ca si râsul tonic e foarte necesar! 🙂

De ce i se spune Usturoi? Din cate am inteles e vorba de acest editorial pe care l-a scris in Ziarul Financiar:

Cumpăraţi-mi usturoiul, vă rog! Nu am vândut nimic azi!

Se arata ca:

„Imediat după ce am sosit în ţară, m-am oprit la un supermarket din Bucureşti să cumpăr o cafetieră, un lucru esenţial pentru mine pentru că nu rezist prea mult fără cafea.

Când am ieşit din magazin, am observat pe trotuar o mulţime de lume care vindea orice, de la haine la aparate de uz casnic, la mâncare. Mi-am făcut loc printre vânzătorii ambulanţi şi mă îndreptam spre o intersecţie când am auzit nişte plânsete în spatele meu. Când m-am întors, am văzut o bătrânică în genunchi pe trotuar, trăgând de mâini pe un tânăr. Când m-am apropiat, am observat că avea în mâini câteva bucăţi de usturoi pe care încerca să le pună în mâna tânărului şi îl ruga:

– Cumpăraţi-mi usturoiul, vă rog! Nu am vândut nimic azi! Vă rog eu mult de tot!

Se pare ca tânărul dorise iniţial să cumpere nişte usturoi, între timp se răzgândise şi acum femeia îl implora în genunchi şi cu lacrimi în ochi să cumpere ceva. A fost cel mai şocant lucru pe care l-am văzut până acum în Bucureşti. Bătrânica avea vreo 70-80 de ani şi, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să fie acasă cu nepoţii, uitându-se la telenovele şi nu afară pe trotuar, implorând oamenii de pe stradă să îi ia usturoiul.

M-am întrebat atunci dacă este doar o întâmplare sau calitatea vieţii celor vârstnici lasă de dorit în România. „Global AgeWatch Index 2013: Insight report“ publicat recent de HelpAge International oferă un răspuns la această întrebare.

Autorii estimează un index al calităţii vieţii celor vârstnici bazat pe indica­tori din patru categorii: securitatea venitului, starea de sănătate a celor în vârstă, situaţia locurilor de muncă şi a educaţiei pentru cei vârstnici şi suportul din partea celor din jur.

Bazat pe acest index, România se afla pe locul 48 în lume. Stăm mai prost decât ţări ca Letonia, Croaţia, Ungaria şi Albania. Ţările cu o foarte bună calitate a vieţii pentru cei vârst­nici sunt Suedia, pe locul 1, Norvegia pe locul 2, Germania pe locul 3, Finlanda pe locul 15, Danemarca pe locul 17 şi Franţa pe locul 18.
Din moment ce stau toată ziua cu nasul în statistici despre venituri bugetare, am observat imediat că ţările care colectează multe venituri la buget (şi implicit cele care cheltuiesc mult pe bunuri şi servicii publice) sunt în topul acestui clasament. Se vede şi din grafic, că printre ţările Uniunii Europene în 2012, veniturile bugetare sunt corelate negativ cu locul în clasamentul bunăstării celor în vârstă, ceea ce înseamnă că ţările care colectează mai mult sunt şi cele care sunt pe locuri fruntaşe în acest clasament şi deci stau mai bine la calitatea vieţii celor în vârstă.

Sursa: Global AgeWatch Index 2013: Insight report, Eurostat şi calculele autoarei

Veţi spune că nu numai veniturile bugetare afectează bunăstarea celor în vârstă. Cu siguranţă alţi factori ca orientarea politică a partidului aflat la guvernare, importanţa electoratului în vârstă şi eficienţa cheltuielilor guvernamentale afectează cât cheltuieşte statul pentru cei vârstnici şi implicit bunăstarea lor. Şi, bineînţeles, nu este numai obligaţia statului să aibă grijă de cei în vârstă. Respectul societăţii pentru cei în vârstă care îşi are rădăcinile în cultura unei ţări şi implicit suportul social pentru cei vârstnici afectează calitatea vieţii acestora.

Totuşi, conform Eurostat, România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB anul trecut. În Uniunea Europeană, numai Lituania şi Slovacia au colectat mai puţin decât noi ca procent din PIB. La polul opus stau ţări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB şi Franţa cu 51,8% din PIB. România cheltuieşte numai 36,4% din PIB pe bunuri şi servicii publice. Numai Bulgaria şi Lituania cheltuiesc mai puţin decât noi în Uniunea Europeană. Ţările care încasează mai mult la buget cheltuiesc mai mult pe bunuri şi servicii publice: Franţa cheltuieşte 56,6% din PIB, Finlanda 56,6% şi Danemarca 59,4%. Cu venituri atât de mici, România nu poate cheltui destul pe asistenţă socială şi nu poate oferi o viaţă la nivelul celei din Finlanda (locul 15 în clasamentul calităţii vieţii celor în vârstă) şi Danemarca (locul 17).

Ce este de făcut? O soluţie simplă şi cu efecte pe termen scurt ar fi să faceţi ce am făcut eu: cumpăraţi tot usturoiul şi trimiteţi bătrâna acasă la nepoţi. Dar nu rezolvaţi problema. O soluţie mai bună ar fi ca toţi contribuabilii să îşi plătească impozitul, să avem destui bani pentru a plăti pensii mai mari şi pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor. Cumpără usturoiul, pentru că eşti om! Plăteşte impozitele, pentru că eşti cetăţean şi eşti de două ori om astfel!

Ioana Petrescu este consilier al prim-ministrului

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013

As avea de facut doua observatii.

In primul rand, de la o doamna profesor venita din USA aveam parca alte asteptari, observati bine: „este profesoara de economie la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland„. Eu credeam ca va veni cu idei de micsorare a taxelor si impozitelor, cu promovarea economiei de piata libera, a free markets, cum se spune! Or, dansa ne vorbeste de colectarea taxelor si impozitelor la bugetul de stat (e adevarat ca nu specifica nivelul lor, dar cat propune?) pentru ca statul sa redistribuie veniturile catre populatie, in cazul de fata e vorba de pensionari, pentru asistenta sociala.

In al doilea rand, si lucrul asta m-a frapat, adica urmatoarele cuvinte:

„Totuşi, conform Eurostat, România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB anul trecut. În Uniunea Europeană, numai Lituania şi Slovacia au colectat mai puţin decât noi ca procent din PIB. La polul opus stau ţări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB şi Franţa cu 51,8% din PIB. România cheltuieşte numai 36,4% din PIB pe bunuri şi servicii publice. Numai Bulgaria şi Lituania cheltuiesc mai puţin decât noi în Uniunea Europeană. Ţările care încasează mai mult la buget cheltuiesc mai mult pe bunuri şi servicii publice: Franţa cheltuieşte 56,6% din PIB, Finlanda 56,6% şi Danemarca 59,4%. Cu venituri atât de mici, România nu poate cheltui destul pe asistenţă socială şi nu poate oferi o viaţă la nivelul celei din Finlanda (locul 15 în clasamentul calităţii vieţii celor în vârstă) şi Danemarca (locul 17).

Ce este de făcut? O soluţie simplă şi cu efecte pe termen scurt ar fi să faceţi ce am făcut eu: cumpăraţi tot usturoiul şi trimiteţi bătrâna acasă la nepoţi. Dar nu rezolvaţi problema. O soluţie mai bună ar fi ca toţi contribuabilii să îşi plătească impozitul, să avem destui bani pentru a plăti pensii mai mari şi pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor. Cumpără usturoiul, pentru că eşti om! Plăteşte impozitele, pentru că eşti cetăţean şi eşti de două ori om astfel!” (subl. mea)

Si atunci ce sa intelegem de aici? Ca daca toti contribuabilii isi vor plati impozitul, vom avea destui bani pentru asistenta sociala, pentru a plati pensii mai mari, pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor, adica „o viata la nivelul celei din Finlanda sau Danemarca?

Interesant este ca spune cat la suta din PIB a colectat Romania, Lituania, Slovacia, Franta, Finlanda etc dar nu spune si cat e respectivul PIB. Sa facem o scurta comparatie (luand PIB per capita):

Romania … $9,036

Finlanda … $46,098 (la o populatie de vreo patru ori mai mica decat a Romaniei!!)

Danemarca…$56,202 (populatia aproximativ la fel cu cea a Finlandei)

Si atunci sa comparam nivelul de impozitare din Romania cu cel din, sa zicem, Danemarca. „România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB”, „La polul opus stau ţări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB şi Franţa cu 51,8% din PIB.”. Deci la noi 33,5% din PIB-ul nostru, in Danemarca 55,3% din PIB-ul lor, de vreo 6 ori mai mare, luat per capita, decat al nostru. Cum e? Cum vi se pare? Problema cred ca e daca Romania poate colecta un procent mai mare la capacitatile economice de care dispune la ora actuala. Guvernul Ponta a introdus deja 35 de taxe si impozite noi, deja marite, si parca nu am auzit de minuni in sensul cresterii gradului de colectare a acestora… Repet, avem capacitatea economica sa colectam cat Danemarca, Finlanda etc? Pentru ca altminteri fac si eu ca odinioara Mircea Ciumara: „am chinuit un popor degeaba!”. Noi vrem sa colectam mai mult dar nu avem capacitatea economica s-o facem? Eu cred ca asa se prezinta lucrurile… E mult mai realist sa gandim asa decat sa ne pierdem in alte ipoteze. Tarile dezvoltate colecteaza mai mult intrucat au o economie care sa le permita lucrul acesta, adica una dezvoltata. Pe cand la noi, dupa parerea mea, daca ajungi in situatia actuala sa colectezi cu 5% mai mult, deci vreo 38% din PIB (la 40% nici nu indraznesc sa ma gandesc), trebuie considerata o mare realizare, apropo de cum stam din punct de vedere economic. Pentru ca nu e vorba doar de colectarea in sine, adica sa-si plateasca toata lumea impozitele, ci si de veniturile pe care le ai si din care platesti acele taxe si impozite. De unde se vede ca strategia asta fiscala – marim taxele si impozitele, punem mai multe – este gresita! Este o teorie recesionara (in conditiile actuale adanceste criza), la fel ca si cea cu scaderea sau, cum i s-a mai spus, taierea cheltuielilor (diminueaza consumul). Insa altceva este taierea cheltuielilor neproductive: spre exemplu inchiderea gaurilor negre din economie! Sa luam, spre exemplu, Oltchim: daca s-ar inchide, s-ar elimina o gaura neagra si, implicit, cheltuielile nejustificate care le face si care inseamna, de fapt, pierderi economice imense! Pe cand asa cine le suporta? Statul, nu? Adica noi, contribuabilii, nu? Din cauza asta Statul nu are bani de investitii!! Observati ca despre astfel de lucruri nu se vorbeste deschis, in schimb daca e sa se inceapa sa se planga pe umarul altuia, fara a da nicio solutie, asta imediat! Iar pentru gaurile negre din economie nu s-au gasit nici acum, la aproape un sfert de veac de la caderea comunismului, solutii ca aceste intreprinderi sa fie puse, in sfarsit, pe profit. Si mai trebuie spus ca aceste gauri negre nu-si platesc nici macar contributiile pentru asigurari sociale!

Pe mine ma frapeaza ca o profesoara de la o universitate prestigioasa din SUA are o asemenea abordare… De unde se vede ca eu imi imaginam ca lucrurile stau altfel…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Martie 5, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Taxe si impozite…

As dori sa atrag atentia asupra unei probleme care, in toiul animatelor dispute politice dambovitene, este pe nedrept ignorata, si anume cea privind noile taxe si impozite. Cred ca este important de precizat ca, din partea Opozitiei, a luat atitudine in legatura cu acest subiect Andreea Paul, si as mentiona doua articole de pe blogul dumneaei – aici si aici. Apropo de impozitul forfetar, iata un articol din Capital:

Impozitul forfetar: Cum va încuraja evaziunea, în loc să o scadă

Se arata ca:

„Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru

De curând a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar în Codul fiscal. Acesta ar urma ca, de la 1 ianuarie 2014, să înlocuiască impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi ar fi aplicabil numai societăţilor ce activează în anumite sectoare (întreţinere şi reparaţii auto, hoteluri şi alte facilităţi de cazare/camping, restaurante, baruri etc.). De asemenea, impozitul forfetar ar urma să fie aplicabil şi în funcţie de anumite criterii de mărime:

Cifra de afaceri de până la 50 milioane euro sau active totale care nu depăşesc 43 milioane euro;

O pondere a veniturilor din activităţile vizate, în totalul veniturilor, de peste 70%;

Număr mediu de salariaţi mai mic de 250.

Pe scurt, impozitul va fi determinat că suma fixă, calculată în funcţie de anumite criterii (ce nu ţin deloc cont de venitul/profitul obţinut de contribuabil), astfel:
În cazul spălătoriilor şi service-urilor auto, în funcţie de suprafaţa în care se desfăşoară fiecare activitate (spălătorie, vopsitorie, tinichigerie etc.);
În cazul barurilor, restaurantelor, unităţilor de catering şi altor servicii de alimentaţie, în funcţie de rangul localităţii, suprafaţă utilă a locaţiei şi un coeficient de sezonalitate;

În cazul hotelurilor, în funcţie de zona şi de numărul locurilor de cazare.
Intenţia declarată este ca prin această măsură să se elimine/diminueze evaziunea fiscală din domeniile sus-amintite şi să crească încasările la bugetul de stat, însă fără a analiza textul de lege, un astfel de proiect nu face decât să scoată încă o dată în evidenţă incapacitatea autorităţilor de a stăpâni acest fenomen. În plus, credem că pe termen mediu o astfel de măsură va avea exact efectul opus celui scontat – perpetuarea evaziunii şi, de ce nu, diminuarea încasărilor la buget. Motivele sunt evidente, fără să fie nevoie de vreun calcul:
Nu se ţine cont de capacitatea de plat[ a contribuabilului. Fie că sunt în pierdere, fie pe profit, societăţile ce activează în domeniile vizate vor trebui să găsească resurse să achite impozitul. Nu va fi de mirare, aşadar, dacă impozitul forfetar va accentua evaziunea în domeniul TVA. Evazioniştii vor fi evazionişti în continuare şi vor sta mai liniştiţi, ştiind că au plătit impozitul şi vor fi controlaţi mai rar sau deloc, iar o parte a societăţilor care se conformau fiscal, pentru a supravieţui, vor fi încurajate să nu mai declare o parte din venituri, pentru a putea compensa astfel impozitul forfetar (cu TVA-ul ce ar fi fost altfel colectat);
Încasarea unor sume „la negru“ va stimula şi plata angajaţilor „în plic“;
Existând două regimuri de impozitare diferite, se vor căuta metode de a dirija profitul din companiile plătitoare de impozit pe profit către companiile plătitoare de impozit forfetar.

În ciuda celor de mai sus, în expunerea de motive a proiectului de lege, la secţiunea privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat, este prezentat un surplus de 11,3 milioane lei, reprezentând impozit forfetar. Nimic însă despre impozitul pe profit pierdut prin simpla schimbare de regim.

Impozitul forfetar mai are şi alte probleme:
Este incompatibil cu principiul neutralităţii măsurilor fiscale, enunţat la art. 3 din Codul fiscal, creând distorsiuni. Alimentează starea de instabilitate legislativă.

În concluzie, nu avem niciun motiv să considerăm că această iniţiativă va aduce vreo schimbare în bine. Mai mult decât atât, e posibil că fenomenul evaziunii fiscale în domeniile sus-amintite să se amplifice. În locul unor măsuri care să
ÎNCURAJEZE conformarea fiscală a contribuabililor, autorităţile găsesc mai potrivit (încă o dată) să OBLIGE contribuabilii să plătească un bir care n-are nimic de-a face cu profitabilitatea.”

In legatura cu acest impozit tonul este, in general vorbind, unul pesimist. Iata ce spune si ziare.com despre acest subiect:

Noul impozit forfetar va face ravagii: „E mai rau decat forfetarul lui Boc”

Impozitul forfetar ce se va aplica incepand cu anul viitor va avea un puternic impact negativ asupra firmelor mici si va face discriminari arbitrare intre competitorii din aceeasi piata, avertizeaza specialistii fiscali.

Noul impozit va fi perceput ca suma fixa, inlocuind impozitul de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri, si va fi platit de hoteluri, pensiuni, service-uri auto si unitati de alimentatie publica.

„Diferenta dintre cel mai mic si cel mai mare impozit platit in domeniul alimentatiei publice este de doar 40%, ceea ce inseamna ca unitatile mici care fac un profit nesemnificativ vor plati aproape la fel de mult ca si cele mai rentabile restaurante de lux din Centrul Capitalei”, a explicat Dan Schwartz, managing partner al firmei Scot & Company Consulting, pentru Realitatea.net.

Astfel, cea mai mica „dugheana”, din cea mai proasta locatie de la marginea Bucurestiului, va plati circa 2.000 de euro pe an impozit forfetar, in timp ce restaurantul cel mai de lux din centrul Capitalei nu va da mai mult de 5.000 de euro pe an.

„Este mai rau decat forfetarul de pe vremea premierului Boc. Firmele mici vor fi defavorizate si cele cu profituri mici vor fi obligate sa inchida daca nu gasesc solutiii sa devina mai profitabile”, a avertizat Schwartz.”

Impozitul forfetar, da la 1 ianuarie 2014: Cum se calculeaza si cat vor plati firmele (Video)

Cea mai controversata taxa din 2014 va aduce la buget 2,5 milioane de euro

Se arata ca:

Incasarile la buget in 2014 vor creste cu aproximativ 2,5 milioane de euro in urma introducerii impozitului forfetar de la data de 1 ianuarie a anului viitor, conform calculelor Guvernului.

Impactul financiar al introducerii impozitului forfetar de la 1 ianuarie 2014 asupra bugetului general consolidat este estimat la 11,3 milioane de lei in Expunerea de motive a proiectului de lege.

Estimarea a fost realizata pe baza datelor din bilant la 31 decembrie 2012, pentru codurile CAEN: 5510 – „Hoteluri si alte facilitati de cazare”, 5520 – „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 5530 – ” Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 5590 – „Alte servicii de cazare”, se mai arata in doumentul citat.

Specialistii atrag atentia ca in sectiunea privind impactul financiar nu este mentionat impozitul pe profit pierdut ca urmare a schimbarii regimului fiscal.

Proiectul de lege privind impozitul forfetar a fost aprobat de Guvern si transmis Parlamentului. Noul impozit va reprezenta o suma fixa si va fi platit de hoteluri, pensiuni, service-uri auto si unitati de alimentatie publica.

Ce cred patronii de baruri despre impozitul forfetar: Unii abia asteapta, altii plang dupa Tariceanu

In ceea ce-i priveste pe cei vizati de noua forma de impozitare, opiniile sunt impartite. De exemplu, daca unii patroni de restaurante considera ca masura ii va ajuta pe cei care lucreaza cinstit, altii acuza ca este prost gandita si le va afecta afacerile.”

Tot de pe blogul Andreei Paul aflam ca in 2013 cresterea economica este de 2%, deci o crestere modesta. Pe de alta parte, din cate am inteles, incasarile la buget sunt slabe si au scazut foarte mult si investitiile straine in Romania.

Chestiunea asta ar trebui legata de o alta, cea a Codului Insolventei, fata de care s-au exprimat de asemenea pareri critice. Iata cateva articole aparute in presa:

Ziarul Financiar

Codul insolvenţei a fost aprobat de Guvern, sub formă de ordonanţă de urgenţă. Vedeţi aici codul insolvenţei, elaborat de guvern

Se arata ca:

Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.  

Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.

La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.

Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.

Proiectul Codului insolvenţei, prezentat de MEDIAFAX în luna iulie şi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie, prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.”

Adevarul

Arin Stănescu, UNPIR: Codul insolvenţei va creşte numărul de falimente, nu vor mai există planuri de reorganizare

Se arata ca:

„Noul cod al insolvenţei, aprobat de către Guvern miercuri prin ordonanţă de urgenţă, va creşte şi mai mult numărul de falimente deoarece durata unei reorganizări a fost scurtată de la trei ani la un an, iar statul poate executa o companie aflată deja într-o astfel de procedura pentru creanţele bugetare, a declarat Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicticienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).

„Din păcate, Codul Insolvenţei nu a ieşit aşa cum ar fi trebuit să iasă, adică printr-o lege în care fiecare articol să fie discutat, şi nu printr-o ordonanţă ce intră în vigoare peste trei săptămâni”, a afirmat Stănescu la Conferinţă Naţională de Insolvenţă.

El a dat ca exemplu mai multe prevederi care vor bloca pe viitor procedurile de insolvenţă şi care se vor transformă direct în falimente, deoarece firmele nu vor mai avea capacitatea să revină.

„Reducerea termenului de realizare a unei reorganizări de la trei ani la un an va duce la dispariţia în totalitate a unui plan de reorganizare. În Franţa termenul este de 10 ani, iar în SUA nu există limita. Aproape că nu există situaţie în care o societate să-şi revină în mai puţin timp decât un concordat preventiv. Lucrurile se vor înrăutăţi, acum peste 90% din dosarele de insolvenţă sunt de faliment şi numai 5-6% sunt de succes”, a completat şeful UNPIR.

Stănescu a mai afirmat că, potrivit noului cod, statul poate execută creanţele bugetare născute în timpul procedurii de insolvenţă. Mai exact, băncile nu-şi vor putea execută creanţele/garanţiile, pe când statul da. El a mai afirmat că s-a impus un prag de 50% pentru aprobarea unui plan de reorganizare, astfel că, practic, niciun plan de reorganizare nu se va putea face fără achitarea integrală a creanţei bugetare.

De asemenea, el a mai prezentat o prevedere legată de companiile din audiovizual care intră în insolvenţă care prevede ridicarea licenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) până la prezentarea unui plan de reorganizare. „Dacă îşi încetează emisia e greu să mai depună un plan”, a mai declarat el. În fine, Codul Insolvenţei se va aplică şi procedurilor actuale.

La rândul sau, avocata Simona Maria Milos, preşedintele Institutului Naţional al Practicienilor în Insolvenţă, a afirmat că varianta de ieşit de pe masă Guvernului este foarte diferită de cea discutată în consorţiul de redactare a Codului Insolvenţei şi că juriştii nu au fost informaţi cu privire la modificări.

Cei doi au reiterat că speră ca prevederile respective vor fi modificate în Parlament, prin legea de aprobare a ordonanţei.”

HotNews

UPDATE De ce este acuzat guvernul Ponta ca vrea sa inchida gura unor televiziuni printr-o modificare de ultim moment la Codul Insolventei​. Articolul-problema, mentinut in Ordonanta publicata in Monitorul Oficial

Se arata ca:

Posturile de radio si televiziune aflate in insolventa, cum este cazul Realitatea TV, ar putea sa piarda posibilitatea de a indeplini principalul lor obiect de activitate – acela de a emite programe. In ultima sa versiune accesibila pe site-ul Ministerului Justitiei, noul Cod al insolventei, nepublicat inca in Monitorul Oficial, include un articol care nu exista in proiectul supus initial dezbaterii publice si care spune, practic, ca posturilor aflate in insolventa li se suspenda licenta audiovizuala pana la confirmarea planului de reorganizare. Acelasi document de pe site-ul ministerului prevede ca in astfel de cazuri legea se aplica si procedurilor de insolventa aflate in derulare – cum este cazul Realitatea TV, post care reclama, de altfel, ca „Ponta vrea sa inchida gura Realitatea TV”.

UPDATE Codul insolventei, sub forma unei ordonante de urgenta, a fost publicat vineri dupa-amiaza in Monitorul Oficial. Articolul legat de audiovizual este mentinut in forma in care a aparut, initial, in versiunea publicata de Ministerul Justitiei

  • Codul insolventei a fost lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei, sub forma unui proiect de lege, la inceputul lunii septembrie. Miercuri, 2 octombrie, Guvernul a aprobat codul, insa ca ordonanta de urgenta, cu ca proiect de lege care sa intre in vigoare dupa avizul Parlamentului. Pana vineri la pranz, Codul nu fusese publicat in Monitorul Oficial.
  • In varianta initiala a proiectului supus dezbaterii publice nu exista nicio prevedere legata de companiile din audiovizual. Ultima varianta a documentului publicat pe site-ul Ministerului Justitiei este datata 2 octombrie – ziua in care Guvernul a aprobat noul Cod.
  • HotNews.ro a solicitat, joi, Ministerului Justitiei informatii privind aparitia noii prevederi in actul normativ, insa pana vineri la pranz nu a primit niciun raspuns

Aceasta ultima varianta include un paragraf nou la articolul 81, care spune ca:

  • Art. 81 3) „In cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului nr.504/2002, ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare se suspenda licenta audiovizionala, in sensul Legii audiovizualului nr.504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului. In planul de reorganizare vor fi prevazute conditiile de exercitare a dreptului de a difuza, intr-o zona determinata, un anume serviciu de programe, conditii ce vor fi suspuse aprobarii prealabile a Consiliului National al Audiovizualului.”

Altfel spus, in cazul radiodifuzorilor (posturi radio si TV), licenta audiovizuala se suspenda dupa deschiderea procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare. Prin pierderea licentei, posturile aflate in insolventa nu mai pot emite, deci nu mai pot sa-si exercite principalul obiect de activitate, producator de venituri. Daca nu mai emit, atunci televiziunile nu mai produc bani, deci nu mai pot plati datoriile, deci sunt condamnate la faliment.

  • In momentul de fata, confruntate cu probleme de cash-flow, majoritatea covarsitoare a posturilor de televiziune – de la Pro TV la Antena 3 – inregistreaza datorii catre furnizori si/sau catre bugetele de stat, ceea ce inseamna ca orice creditor poate solicita insolventa lor.

Acelasi document prevede la Art. 348 (2) ca aceste prevederi se aplica si procedurilor de insolventa aflate in derulare, cu unele exceptii. Exceptiile nu se aplica prevederilor legate de audiovizual.

  • Art. 348 (2) Prezenta lege se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art. 183-203, care se aplica doar cererilor introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia.

Cel mai cunoscut caz de televiziune aflata in insolventa este Realitatea TV. Compania-mama, Realitatea Media, controlata de Cozmin Gusa, se afla in procedura insolventei de doi ani.

Statia reclama, de altfel, incepand de joi seara ca premierul „Ponta vrea sa inchida gura Realitatea TV”.  Postul ii citeaza, de altfel, pe numerosi politicieni si comentatori – Sorin Rosca Stanescu, Mircea Diaconu, Nicolae Robu, Dan Diaconescu, Andrei Marga, Catalin Predoiu – care spun ca este vorba despre un atac la adresa presei si a democratiei.

La randul sau, co-actionarul Cozmin Gusa este citat de acest post spunand ca „Ponta vrea sa falimenteze Realitatea TV si sa-l apere pe Sebastian Ghita”:

  • Fata de ce a facut Blejnar cu jurnalistii, nedrept dar legal, nocivitatea documentului lui Ponta e de 100 de ori mai grava pentru mass media. Prevederile sunt discriminatorii, fiind doar la adresa televiziunilor, iar dintre televiziunile centrale, vizeaza doar Realitatea tv. De la preluarea managementului de catre echipa Gusa-Pacuraru, s-a respectat planul de reorganizare, am redus numarul de angajati substantial, restul au luat salariile la timp, am preluat pe firmele noastre cheltuielile de chirie, satelit, administrative, incercand astfel sa reusim scoaterea din insolventa, eventual chiar pe modelul Hidroelectrica. Strategiile evidente de defavorizare si falimentare a noastra sunt direct proportionale cu interesul sau de a-l promova pe Ghita si a-l apara de consecinta ilegalitatilor facute la adresa Realitatea TV”.

UPDATE Cristi Danilet, membru CSM, comenteaza pe pagina sa de Facebook, referitor ca noul Cod a fost adoptat de guvern prin ordonanta de urgenta: „Citesc ca ieri Guvernul a adoptat prin OUG asa numitul Cod al Insolventei (…) Ma gandesc ca nu mai are niciun rost sa dam avizul pe acest act normativ (necesar potrivit art. 38 alin.3 din Legea 317/2004), asa cum e programat pentru marti pe 8 oct la pct. 21 al Plenului CSM. (…) Pacat de munca colegilor judecatori din instante si a sectiei de judecatori a CSM care au facut o multime de observatii in ultimele doua saptamani la textul primit de la Guvern… Ei, dar nu e prima data…””

Realitatea.net

Codul insolvenţei se va aplica şi regiilor autonome şi companiilor de stat

Codul insolvenţei, adoptat miercuri de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, prevede că pot intra în insolvenţă şi societăţile cu capital de stat şi regiile autonome, nu doar firmele private.

„Guvernul a luat o decizie politică. Au intrat în aceeaşi măsură, sub Codul insolvenţei, şi companiile cu capital de stat şi regiile, decizie pe care niciun Guvern nu a avut curaj să o ia. Insolvenţa era doar pentru mediul privat. Noi am decis să intre pentru că trebuie să existe presiune şi asupra companiilor de stat şi regiilor să se eficientizeze, ăsta este scopul până la urmă”, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, citată de Mediafax.

Potrivit actului normativ, firmele şi companiile cu capital de stat vor putea intra în insolvenţă pe o perioadă de doar un an, spre deosebire de trei ani, cât era termenul în reglementarea anterioară.

„Cererea principală din partea mediului de afaceri era scurtarea termenului. Un an, după părerea mea, este suficient. După perioada de insolvenţă, firma poate trece în faliment, iar falimentul nu trebuie privit ca pe ceva groaznic, ci ca pe un nou început, în sensul că-ţi salvezi din bunurile pe care le mai ai, valoric vorbind, şi poţi să începi un alt business. Nu trebuie să stai trei ani până ai epuizat toţi banii şi să nu poţi începe un alt business”, a spus Grapini.

Legea insolvenţei prevedea că, din momentul declarării insolvenţei, compania nu mai plătea nici cheltuielile curente. Noutatea pe care o aduce Codul Insolvenţei este că, timp de un an, compania va fi scutită de penalităţi şi datorii istorice, însă îşi va achita cheltuielile curente.

„Trei ani să ţii în blocaj o companie care nu-şi plăteşte nici energia, nici taxe, nici CAS, nici datorii istorice e de nesuportat pentru o economie”, a apreciat ministrul.

Întrebată dacă vor fi mai puţine insolvenţe, Grapini a menţionat că şi-a propus să ţină o evidenţă cât mai exactă în piaţă.

„La şase luni erau 97.000 de firme care s-au închis. Noi o să mai închidem firme şi în 2013, 2014 şi 2015, fiind cele care au început insolvenţa în ultimii trei ani. Vrem să nu se mai înceapă insolvenţă în ritmul în care s-a început în ultimii ani”, a arătat ea.

Grapini apreciază că astfel se vor evita insolvenţele trucate, însă nu în totalitate, şi se va reuşi salvarea unor bunuri ale companiilor pentru începerea unui nou business, fără ca economia să stea în blocaj.

Codul insolvenţei va intra în vigoare după ce se publică în Monitorul Oficial şi va fi trimisă Parlamentului.

„Cred că terminăm în luna octombrie cu toate fazele şi din noiembrie se va putea aplica„, a mai spus ministrul delegat.

Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.

Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.

La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.

Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.

Proiectul Codului insolvenţei prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.”

Evenimentul Zilei

Codul Insolvenţei a fost aprobat de Guvern fără avizul CSM. Victor Ponta, pus la zid de Cristi Danileţ. „Păcat de munca colegilor judecători care au făcut zeci de observaţii”

Mediafax

Codul insolvenţei a fost aprobat de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege

Se arata ca:

Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.

Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.

La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.

Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.

Proiectul Codului insolvenţei, prezentat de MEDIAFAX în luna iulie şi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie, prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.”

Problema este ca atat pomelnicul de impozite si taxe, inclusiv impozitul forfetar, cat si acest Cod al Insolventei nu pot sa conduca, dupa parerea mea, la o relansare a activitatii economice la noi in tara. Economia romaneasca are o crestere modesta iar cei care spun ca de fapt stagneaza nu gresesc. Pe de alta parte nu se vede nicio strategie de crestere economica promovata de catre guvern, nici de atragere a investiilor straine serioase. Nu se vede niciun progres la capitolul privatizari. Premierul a invocat Tratatul de guvernanta fiscala. Semnarea acestuia a fost aprobata de guvern in februarie 2012, dupa care Presedintele Basescu a promulgat Legea pentru ratificarea Tratatului. Trebuie spus ca USL a fost de acord cu semnarea Tratatului de guvernanta fiscala si e demn de remarcat ca in acea perioada singura voce, sau printre putinele voci publice importante, de mare calibru, care a tras atentia asupra faptului ca autoritatile se grabesc sa semneze acest tratat fara sa faca o analiza a consecintelor asupra Romaniei, a fost cea a lui Ion Iliescu (v. articolul Mediafax vizualizat mai sus)!! Ceea ce nu cred ca se intelege este sensul acestui Tratat: reducerea deficitului bugetar prin micsorarea cheltuielilor pe care le face guvernul, nu prin marirea veniturilor (prin cresteri de taxe si impozite). Or, actualul guvern tocmai asta face: doreste sa mareasca veniturile bugetare prin noi taxe si impozite, total opus spiritului Tratatului. Si asta in conditiile in care economia romaneasca este inca slabita, inca in faza de depresiune. In felul acesta se intarzie foarte mult inviorarea economica. Cel mai mare pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014 este ca sa ajunga din nou in recesiune in urma acestor masuri: noi taxe si impozite, crescute, si Codul Insolventei. Un alt pericol ar fi ceea ce in literatura economica de specialitate se numeste: inflatia prin cresterea costurilor si reducerea ofertei, datorata sporirii de catre stat a sarcinilor fiscale ale intreprinderilor. De aceea s-ar putea sa avem parte la anul de stagflatie. Solutia corecta, dupa parerea mea, era ca sa se fi procedat  exact invers: ar fi trebuit sa se reduca taxele si impozitele (sau sa nu se puna noi taxe si impozite, nici sa se mareasca cele deja existente), si, referitor la insolventa, sa nu existe limita in ceea ce priveste termenul de realizare a unei reorganizari. Pe de alta parte ar fi trebuit sa se reduca mai mult ratele dobanzii si sa se mareasca volumul de credite si masa monetara. Un alt pericol legat de cresterea taxelor si impozitelor si facilitarea insolventei sau mai bine zis a falimentului, ca sa zic asa, il constituie cresterea somajului. Or, cresterea somajului nu poate sa conduca la crestere economica. Dimpotriva! Cu atat mai mult cu cat nu se vede o imbunatatire a performantelor economice a intreprinderilor de stat si nici nu cred ca se va vedea acest lucru anul viitor. Nu se vad masuri pe care Guvernul le-ar lua in aceasta directie. Guvernul a ratat si in privinta instalarii unui management privat la intreprinderile de stat. Un efect nociv al masurilor luate de Guvern ar fi aruncarea multor intreprinderi in economia subterana, ceea ce ar conduce la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat. Colectarea taxelor si impozitelor este si acum slaba, o mai buna colectare e greu de crezut ca va avea loc in viitor. De aceea aceste masuri – taxe si impozite noi, marite, la care adaugam acest Cod al Insolventei – nu pot fi decat toxice pentru economia romaneasca.

Interesant este ca liberalii nu par a fi preocupati de astfel de probleme. Totusi, sectorul privat, pe care ar trebui sa-l reprezinte in plan politic, risca sa fie lovit cel mai tare. Pe de alta parte, sporirea sarcinilor fiscale nu se poate incadra intr-o politica economica liberala. Centrul de greutate al acestui Guvern, dupa cum lesne se poate constata, cade in zona social-democratiei. Premierul este social-democrat. Chestiunea este ca social-democratii sunt pe punctul de a face o mare greseala, dupa parerea mea. Basescu se dovedeste un aliat al social-democratilor pentru ca toata nemultumirea se indreapta spre Presedinte, spre discursul prezidential si mai putin spre nerealizarile si masurile propuse de actualul Guvern. Cred ca putini se intreaba cum ar fi daca acum n-ar exista Basescu. Sa facem acest exercitiu de imaginatie si sa presupunem pentru cateva minute ca Basescu nu exista. Ca nu a existat nici conferinta de presa de ieri. Si sa ne intrebam daca lucrurile ar sta mai bine acum fara Basescu. Si vom constata ca Basescu e mai mult decat necesar actualului Guvern. Pentru ca acest Guvern are nevoie de acest paratraznet numit Basescu spre care sa convearga toate nemultumirile acumulate in societate. Nu ca l-as victimiza pe Basescu. Daca totusi este o victima, atunci e doar victima propriului sau caracter. Insa este ciudat cum acest paratraznet fereste actuala Guvernare. Daca paratraznetul nu functioneaza bine, cum a fost (si este) in cazul Rosia Montana, am vazut imediat vreo cateva mii de oameni protestand in centrul Bucurestiului, unde nu s-a mai strigat „Jos Basescu!!”. Ma uit la francezi, la Hollande, care nu are un asemenea paratraznet. A mers tot pe ideea impozitarii: taxe si impozite mari, in rest n-a facut nimic. Somajul tot ridicat este, nemultumirile sunt mari, capabile sa aduca importante voturi extremei drepte. Hollande a scazut foarte mult in sondaje la capitolul incredere. Socialistii sunt intr-o situatie dificila…

Basescu, conferinta de presa, Papici, Dragnea etc sunt subiecte foarte interesante, desigur. Observ la unii comentatori multa patima, pasiune pe aceste subiecte. Nu le fac procese de intentie. Altceva vreau sa spun: nimeni nu ne lamureste spre ce ne indreptam de fapt. Romanii vor, bineinteles, o viata mai buna. Si-au pus mari sperante in USL, ca aceasta formatiune politica va putea sa le faca o viata mai buna, sa-i mai usureze de greutati. Iar USL a promis oamenilor ca va face toate acestea si nu s-a achitat de aceste promisiuni. Pe de alta parte nu se vad masuri de relansare economica. Cel putin din punctul asta de vedere guvernarea Ponta e foarte asemanatoare cu guvernarea Boc, daca nu chiar mai proasta. Nu se poate sa nu te deruteze discrepanta intre discursul uselistilor inainte de a ajunge la Putere si ceea ce fac acum. Pentru USL este foarte importanta canalizarea nemultumirilor din societate catre Traian Basescu. Sa presupunem, prin reducere la absurd, ca Traian Basescu n-ar mai zice absolut nimic 3 sau 4 luni de zile. Ca in tot acest rastimp DNA nu ar mai face nicio arestare. Mie nu-mi face impresia ca USL, prin Guvernul Ponta, ar putea, in tot acest interval de timp, sa ia masuri convingatoare de relansare economica si de imbunatatire a vietii oamenilor. Mie tare imi e teama sa nu ne indreptam cumva spre dezastru! Nu se vede ca s-ar reforma ceva esential in economia romaneasca ca lucrurile sa mearga spre bine.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Octombrie 8, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 44 comentarii

Despre problemele curente…

Am scris, aici pe blog, mult despre chestiunile politice. Fara indoiala, sunt importante si ne privesc pe noi toti. Insa exista si un alt gen de probleme cu care ne confruntam si care, cred, sunt la fel de importante ca si politica. Spre exemplu programul de la Directia de Impozite si Taxe Locale: 8.30-16.30. Deci omul trebuie sa se invoiasca de la slujba pentru ca sa mearga sa-si plateasca impozitele si taxele. N-ar fi fost mai nimerit ca programul sa se termine la ora 18.00 sau la ora 19.00, sa poti ajunge de la serviciu la respectiva Directie dupa ce ai terminat orele de program? Pot exista angajatori care sa nu prea admita invoiri pentru angajati…

Dar asta n-ar fi nimic… Stiti cat se sta la Enel…? Programul de la punctele Enel este de la ora 9.00 la 17.00. Insa, chiar daca ajungi devreme acolo, se sta si 4-5 ore. O formularistica stufoasa si complicata de completat. Informatiile care ti se dau nu sunt intotdeauna exacte. Spre exemplu, Enel iti trimite o scrisorica precum ca trebuie sa aduci urmatoarele documente: cutare si cutare document, in fine, sa zicem, 5 documente. Dar daca te interesezi mai bine si mergi sa intrebi la punctul Enel constati ca iti mai trebuie un al saselea. Si trebuie sa mergi, spre exemplu la Directia de Impozite si Taxe Locale. Acolo iti spune ca nu trebuia sa mergi la ei, ci in alta parte, hat departe, dar de data asta se rezolva. Cu emotii si stres ai rezolvat. Bun! Vii inapoi la Enel, iei bonul de ordine, si stai si astepti cu orele pana esti preluat de unul dintre biroruri. La biroul de informatii ti se dau unele informatii, dar destul de vag. Esti la biroul de contractare. Unii, care au asteptat, dupa cum aratam, mult, nu gluma, au aflat acolo ca mai trebuie sa aduca nu stiu ce si uite asa risti sa vii de vreo 3-4 ori la Enel, ca tot iti mai trebuie ceva. Programul e pana la ora 17.00, ultimii clienti sunt preluati la 16.45, daca au norocul, desigur. Mie mi se pare ca cineva nu intelege ca sunt angajatori care nu prea admit invoirile, nu mai vorbesc de mai multe invoiri. O doamna spunea ca trebuie sa-ti iei o zi sau doua din concediu. N-aveau un XEROX, nici WC (pai daca stai 4-5 ore sa astepti s-ar putea sa te apuce nevoile… nu e de gluma! N-ai alta alternativa, trebuie sa mergi prin imprejurimi sa…). Nu mai vorbesc de stresul si oboseala pe care cetateanul, si asa stresat cu problemele cotidiene, trebuie sa-l suporte cu gandul ca, cine stie, mai trebuie sa aduca ceva documente sau ca trebuie sa dea o fuga pana la gura de metrou, ca e un XEROX p-acolo (mare noroc!!), sa faca niste copii, si dupa aceea urmeaza din nou acea asteptare exasperanta care iti mananca toata ziua! Nu mai vorbesc de formulare cu date tehnice, pe care un client Enel nu e obligat sa le cunoasca, nu e obligat sa cunoasca detalii tehnice, dupa parerea mea. Nu mai vorbesc de faptul ca in felul acesta pot fi pusi pe drumuri oameni batrani… De ce programul de la punctele Enel nu e pana la ora 20.00? De ce nu sunt mai multe birouri pentru ca sa poata prelua un numar cat mai mare de cetateni? Si nu in ultimul rand de ce informatiile nu sunt clare si procedurile simple? – Ar fi mai simplu si pentru cetatean cat si pentru angajatii Enel si s-ar termina mai repede toata treaba.

Din punctul de vedere al cetateanului, toate aceste lucruri reprezinta un stres in plus. Inutil, dar tot stres si nervi ramane. Important este ca aceste servicii sa faca viata mai usoara cetateanului, nu cat se poate de stresanta. Or, totul e in favoarea ingreunarii cetateanului, care plateste! Ar trebui facut ceva ca aceste proceduri sa fie corecte, dar mai simple si informatiile furnizate de aceste servicii, clare pentru toata lumea. In niciun caz nu ar trebui sa stai sa astepti cu orele in fata unor birouri ocupate de altii care au stat tot cu orele ca si tine. Si in niciun caz nu ar trebui ca oameni batrani sa fie pusi pe drumuri in felul asta.

Concluzia pe care eu o trag este ca, la noi, organizarea reprezinta una din marile deficiente din societatea noastra. Este clasica sintagma: „de ce sa fie simplu, cand se poate complicat?”. Din cauza asta, adesea, nu merg bine lucrurile. Si ar trebui conceput, cumva, ca o astfel de birocratie sa aiba cai mai simple, ca sa zic asa. O lume moderna, cred eu, tinde catre simplitate si eficienta, in folosul, spre binele cetateanului, desigur. La noi nu e nici simplu si nici eficient, desi toate acele birouri erau dotate cu calculatoare. Cetateanul trebuie facilitat, nu obosit sau stresat cu astfel de probleme. Si cred ca o parte insemnata din nemultumirile oamenilor se datoreaza unor astfel de probleme. La noi intotdeauna a fost problema „statului la ghiseu”, „du-te vino de la un ghiseu la altul”. Lucruri care mananca in mod inutil foarte mult timp si nervi. Americanii obisnuiesc sa spuna: „timpul inseamna bani” si, trebuie s-o recunoastem, au in mare parte dreptate. De aceea economia timpului afectat unei activitati e foarte importanta. In general vorbind, noi ne miscam foarte greu… Si foarte probabil aceasta e cauza pentru care nu putem sa performam. Faptul ca inca se mai intampla astfel de lucruri si ca exista astfel de probleme arata ca nu prea a interesat pe cineva sa le si rezolve pozitiv. Este clasicul „merge si-asa”, atat de popular la romani, din pacate. Care, din start, blocheaza orice tentativa de modernizare si de imbunatatire si care perpetueaza un sistem rigid si indiferent fata de cetatean. Ar trebui, dupa parerea mea, sa constientizam ca daca politica e importanta (si este!), astfel de probleme care tin de organizarea activitatii, a muncii noastre sunt la fel de importante, daca vrem sa evoluam. Felul in care stim noi sa ne organizam reprezinta un sistem greoi, rigid, imuabil, ineficient si care mananca mult timp intr-un mod inutil. Or, noi vrem progres… E foarte indoielnic faptul ca asa vom si ajunge sa progresam in ceva.

Septembrie 6, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Cum se poate ajunge la colapsul sistemului bancar…

Capital

RETRAGERE MASIVĂ la băncile din Grecia: 500 de milioane de euro PE ZI

Se arata, printre altele, ca:

„Problema este că acest lucru se întâmplă deja. Conform unui articol Bloomberg, grecii retrag în fiecare zi aproximativ 500 de milioane de euro. Mai mult chiar, un bancher care a dorit să rămână anonim a declarat că suma retragerilor din bănci ar putea fi chiar de 700 de milioane de euro pe zi.

Nu există nicio cifră oficială în acest sens.

Deponenţii greci au retras recent 700 mil. euro din băncile locale ale ţării, a spus preşedintele Karolos Papoulias, însă perioada exactă a transferurilor nu a fost făcută clară.

În noiembrie anul trecut, odată ce discuţiile despre ieşirea Greciei din spaţiul european s-au intensificat, populaţia a retras din bănci pe parcursul unei săptămâni o sumă de 5 mld. euro, adică 3% din totalul depozitelor.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

DE citit si…

… acest punct de vedere asupra chestiunii fiscalitatii:

O relaxare fiscală cât o creştere viitoare de taxe

Autor: Oana Osman

Iunie 14, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu