Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

De ce in Franta…?

Legat de terorismul islamic ce bantuie zilele acestea Europa, eu cred ca ar trebui sa stim cel putin doua lucruri pentru a putea intelege corect ce se intampla de fapt:

  1. In primul rand as considera ca e vorba mai mult despre o ideologie de lupta si mai putin despre Islam;
  2. Un alt lucru ce trebuie remarcat e lipsa de respect a acestor oameni fata de valorile Frantei.

De ce am facut de la bun inceput aceste precizari? Pentru ca deseori interpretarea care se da fenomenului terorist are valente de stanga sau marxiste: ca saracia, faptul ca oamenii traiesc in conditii grele, determina fenomenul – de unde se vede nuanta luptei de clasa ce razbate dintr-o astfel de interpretare. Numai ca o astfel de interpretare este, dupa parerea mea, falsa. Ideologia lor de lupta e axata pe Islam si tocmai aceasta ideologie le cere sa mearga pana la sacrificiul suprem. Nu este axata pe chestiuni de ordin economic sau social cum poate ca multi cred. Ci pe Islam! Ei nu numai ca apara Islamul, dar il si afirma si militeaza pentru instaurarea lui.

Pe de alta parte se observa limpede ca acesti oameni au o lipsa totala fata de valorile Frantei care, descrise concis, ar fi urmatoarele:

 

a) Libertate, Egalitate, Fraternitate – acestea in primul in rand; si in al doilea rand:

b) Republicanismul care se bazeaza atat pe valorile de la punctul 1. care sunt de fapt valorile fundamentale ale Lumii Libere, nu neaparat valori de Stanga cum poate cred unii – de aceea trebuie adaugat republicanismul, cat si pe laicitate. Laicitatea nu inseamna ateism ci deplina libertate de constiinta, lucru ce a fost tradus in Legea din 1905, a Laicitatii, si care se exprima prin separarea Bisericii de Stat. Separarea de Stat, nu excluderea Bisericii din societate.

In Franta traiesc 5-6 milioane de musulmani. Ei au venit in Franta prin emigratie si sunt acum la a doua si poate chiar si la a treia generatie. Stau si ma intreb cati dintre ei cunosc valorile pe care se bazeaza Franta… In ultima vreme Franta a avut o politica foarte deschisa in ceea ce priveste emigratia musulmana, in special cea din tarile Maghrebului. Si, in general vorbind, Europa a fost deschisa unei asemenea emigratii. De observat si ce declara guvernul D-nei. Merkel, ca pana la sfarsitul anului vor primi 800.000 de emigranti din tari musulmane. E vorba de o noua generatie ce soseste in Europa masiv, foarte multi deodata, brusc. Am inteles ca Germania a inceput tiparirea Constitutiei sale in limba araba. Insa trebuie spus ca acesti imigranti nu cunosc valorile nici ale Frantei sau Germaniei, nici ale Uniunii Europene. Ei au venit si vin aici pentru ca sa castige mai bine, sa duca aici o viata mai buna. Insa ei sunt purtatorii unor alte valori, cele islamice, ce nu au legatura cu valorile Europei. Evident, in Franta, de-a lungul timpului, s-a intamplat acelasi lucru. Iar greseala a fost ca Statul Francez nu si-a pus problema ca aceste populatii de religie musulmana venite in Franta trebuie sa cunoasca si sa respecte valorile pe care e intemeiata Franta moderna. Din acest punct de vedere Statul Francez a esuat! Iar consecinta o vedem acum prin aceste atentate teroriste.

Interesant este ce a spus Jean-Luc Mélenchon la o dezbatere pe un post de televiziune francez. El a spus ca „ceea ce ne defineste ca suntem francezi” sunt valorile pe care le avem, cele pe care le-am aratat la punctele a) si b). El a spus ca e republican (valoarea de la punctul b) si ca republicanismul nu inseamna neutralitate, un teritoriu, ca sa zic asa, neutru. Lucrurile acestea m-au dus imediat cu gandul la ce scria Eugen Ovidiu Chirovici pe Facebook-ul personal:

„“Tara nu este doar o anumita suprafata de pamint, muntii, riurile sau padurile. Ea este in acelasi timp credinta ferma intr-un set de principii; iar patriotismul este loialitatea neabatuta fata de aceste principii.” (George William Curtis, scriitor american, 1824 – 1892)

Pentru un popor a carei istorie pare compusa doar din zile de marti, faptul ca Ziua Nationala cade intr-o duminica nu poate fi decit un semn bun.

La multi ani, romani, oriunde va aflati, sarbatoare frumoasa, prietenii mei.” (subl. mea)

Si acum faceti, va rog, comparatia cu acesti musulmani, jihadisti, care n-au pic de respect fata de valorile tarii lor de adoptie, care nu le interzice practicarea religiei lor. Ba chiar mai mult: vor sa distruga valorile Frantei si sa impuna valorile Islamului, straine de Franta si de Europa. Franta a gresit pentru ca nu i-a pus la respect atunci cand trebuia s-o faca. Germania imita azi greseala Frantei.

La ora actuala, in Europa, se practica un umanism desantat. In numele unui asa zis umanism abdicam de la valorile si principiile care ne garanteaza libertatea. Integrarea musulmanilor nu poate sa insemne acceptarea inconstienta de catre noi a salafismului care ne distruge valorile. De aceea acesti imigranti musulmani ar fi trebuit in primul rand sa stie ce valori trebuie sa respecte si sa le respecte cu tot ceea ce presupune, cu tot ceea ce inseamna respect!! Lucru ce inseamna respect fata de Franta si fata de politica Frantei, inclusiv politica externa a Frantei. Pentru ca, la acesti extremisti islamici, nu e vorba atat de solidaritate fata de Siria sau alta tara majoritar musulmana, ci lipsa de respect fata de valorile statului de adoptie, in acest caz Franta. De aceea ei militeaza pentru un califat, care presupune din start alte valori decat cele ale Frantei, nu numai in Franta, dar in toata Europa. Cum poate fi califatul compatibil cu republicanismul? Si cum poate fi republicanismul atat de neutru ca sa admita califatul? Evident ca nu e posibil. De aceea Franta ar fi trebuit demult sa faca o distinctie clara intre cele doua, fara sa interzica totusi dezbaterile de ordin intelectual asupra acestor probleme pentru ca libertatea cuvantului trebuie respectata. Dar una e sa admiti libertatea cuvantului, libertatea de exprimare si altceva e sa admiti pe undeva salafismul si califatul. Sa faci un fel de combinatie ciudata intre republicanism si salafism. Or, greseala fundamentala pe care a facut-o Franta este ca nu a delimitat foarte clar cele doua astfel incat orice imigrant musulman sa stie si sa inteleaga ca o comportate justa in Franta inseamna in primul rand respectul pentru valorile Frantei: nimeni nu-ti interzice sa fii musulman, dar obligatia ta este de a respecta valorile si tara de adoptie. Si nu asa, ca stai dom’ne ca omul a venit sa castige mai bine in Franta decat la el in tara si sa-l ajutam ca e si el om. Pentru ca Franta asta a facut: nu a mai pus accent pe valori, ci pe ajutorul umanitar, pe o laicitate bazata pe omenie, toate acestea amestecate in „fiertura inimii”, cum ar fi spus Hegel.

Aceeasi greseala o face acum Germania. Primirea aceasta masiva de imigranti, veniti deodata in numar mare in Germania, pentru ca sa traiasca si ei mai bine, are la baza nu valorile Europei Unite sau ale Germaniei, ci ajutorul umanitar, umanismul, omenia. Care e criteriul pentru care sunt primiti acesti oameni in Germania? Nu e decat unul singur: „vai, saracii de ei!”. Adica, la fel, „fiertura inimii”, ignorandu-se valorile si cultura Lumii Libere. Ce stiu acesti imigranti despre Germania, despre Uniunea Europeana, in afara de faptul ca aici se traieste mai bine decat la ei in tara? Mi-e teama ca majoritatea dintre ei nu stiu mai nimic, asa cum nu au stiut mai nimic nici despre Franta si valorile acesteia, nimic nici despre cultura franceza. Ci doar ca „ma duc in Franta sa castig mai bine, ca Franta primeste imigranti”.

Or, creandu-se un astfel de talmes-balmes s-ar putea ca insasi Uniunea Europeana sa nu reziste, devenind nefunctionala pana la urma.

Reclame

noiembrie 18, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Parerea mea…

… la:

CHESTIA ZILEI: Democraţie de curte

de Cristian Tudor Popescu

Iata ce se arata:

„1. Românii au votat. Referendumul a fost capsulat cu un cvorum de 50% plus unu din 18 milioane şi ceva. Curtea Constituţională votează. Are şi ea un „cvorum”, majoritatea simplă 5 la 4 este înlocuită cu majoritatea 6 la 3. Datorită sau din cauza cvorumului, referendumul a fost boicotat. CCR consideră boicotul legal şi democratic. Atunci, un boicot în cadrul CCR, judecători care refuză să voteze, ar fi legal şi democratic?

2. Este democratic ca votul a 9 români să înlocuiască votul a aproape 9 milioane de români? Dacă răspunsul este da, atunci nu era mai bine să nu mai fie întrebaţi degeaba oamenii şi să hotărască, în cazul suspendării preşedintelui de către Parlament, numai Curtea Constituţională dacă îl demite sau nu?”

La prima chestiune…

Intrebarea din final suna asa: „Atunci, un boicot în cadrul CCR, judecători care refuză să voteze, ar fi legal şi democratic?”.

Raspuns: Nu este legal. In ceea ce priveste CCR nu are sens sa vorbim daca e sau nu democratic.

Justificarea raspunsului

In primul rand ar trebui sa spun ca un cetatean roman nu este obligat prin lege sa se prezinte la vot, cum nu este obligat nici sa voteze. Deci, mai simplu spus, a merge sau nu la vot este lasat la latitudinea cetateanului: daca doreste sa mearga sa voteze, se duce sa voteze; daca nu, atunci poate foarte bine sa nu mearga la vot. Deci cetateanul nu are ca atributie cetateaneasca, conferita de lege, sa se prezinte la vot. Cuvantul atributie are, in limba romana, sensul de insarcinare, obligatie, sarcina, munca data cuiva spre indeplinire. Spre exemplu, se vorbeste de atributii profesionale, conferite de fisa postului, care sunt obligatii profesionale pentru angajat. In cazul in care nu le indeplineste, le indeplineste defectuos sau si le depaseste,  patronul poate sa-i aplice o sanctiune.

In cazul CCR e vorba de atributii!! Si nu orice fel de atributii, ci atributii conferite de Constitutie. Art.146 – Atributii, din Constitutie, al. i)., spune in felul urmator:

„vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia” (subl. mea)

Deci vorbim de o atributie a CCR in cazul acesta! Care ar trebui sa se aplice pentru toti Judecatorii CCR pentru ca toti Judecatorii CCR sunt egali intre ei. Adica nu pot exista, din cei 9 Judecatori, unii care sa aiba in atributii sa confirme rezultatele referendumului prin vot si altii care sa nu aiba aceasta atributie si sa poata sa nu voteze. Cu alte cuvinte nu pot exista judecatori care sa aiba obligatia sa voteze in timp ce alti judecatori sa nu aiba aceasta obligatie (si, drept consecinta, daca vor atunci voteaza, daca nu vor, nu voteaza) pentru ca ar insemna ca nu mai exista egalitate intre Judecatorii Curtii in privinta atributiilor. Or, Seneca ce spunea? Seneca spunea:

Temeiul dreptatii e doar egalitatea.”

Deci daca Judecatorii Curtii nu ar fi egali intre ei in ceea ce priveste atributiile lor (in cazul pe care-l discutam: cu privire la confirmarea referendumului), CCR n-ar mai putea infaptui dreptatea. Iar lucrul acesta se aplica si in conditiile in care, sa zicem, Presedintele CCR ar fi primul intre egali. Chiar daca ar fi asa,  el este egal cu ceilalti membri ai Curtii in privinta acestei atributii.

La a doua chestiune

E o exprimare ambigua: „Este democratic ca votul a 9 români să înlocuiască votul a aproape 9 milioane de români?” (subl. mea). Votul cuiva nu poate inlocui votul altcuiva. Dar daca s-ar pune problema asa: „Este democratic ca cei 9,8 milioane români, care nu s-au prezentat la vot si nu au votat, să înlocuiască votul a aproape 9 milioane de români”?

Ca sa fixam ideile, sa presupunem ca avem 100 de oameni care voteaza ceva si voteaza toti cei 100. Fie rezultatul acestui vot in felul urmator:

  1. 45 voteaza pentru acel ceva;
  2. 25 voteaza contra;
  3. 30 se abtin de la vot.

Ce putem spune? Este foarte clar ca despre cei din prima si a doua categorie putem spune sigur urmatoarele: 45 de persoane vor acel ceva, motiv pentru care au votat pentru; 25 de persoane nu vor acel ceva, motiv pentru care au votat contra. De observat ca cei din prima si a doua categorie au votat! Ce am putea spune despre cei 30 care s-au abtinut? Doresc acestia, oare, acel ceva care a fost motivul votarii sau nu doresc acel ceva? Este limpede ca despre acestia nu poti sa spui un lucru, cel putin un lucru sigur. Deci nu poti trage nicio concluzie privitoare la acestia. Din aceasta cauza, aceste 30 de abtineri nu pot fi luate in considerare in ceea ce priveste rezultatul votarii. Pentru ca ar fi cu totul nedrept sa aduni cele 30 de abtineri cu cele 25 de voturi impotriva (adica sa aduni merele cu lalelele!) si sa tragi concluzia ca 55 sunt impotriva si 45 pentru si de aici sa reiasa ca rezultatul votarii ar fi impotriva acelui ceva. Cu alte cuvinte, abtinerea nu poate inlocui votul! Iar rezultatul votarii se face in baza numarului de voturi valabil exprimate, nu in baza numarului de abtineri!  Nu se poate spune, spre exemplu: „m-am abtinut, deci sunt impotriva”. Cuvantul abtine are sensul, in limba romana, de „A nu se pronunța, a nu-și exprima părerea sau votul; a se ține departe de o activitate”. Cu alte cuvinte, cel care se abtine se tine departe de votare, de aceasta activitate. Deci rezultatul votarii nu se poate stabili in baza a cati s-au abtinut, a numarului de abtineri. Deci abtinerea de la vot a 9,8 milioane de romani nu are vreo relevanta asupra rezultatului votarii. Relevante sunt voturile, adica cei care au votat, mai precis numarul de voturi valabil exprimate – numai in baza acestora trebuie sa se stabileasca rezultatul votarii si doar acestea au relevanta in ceea ce priveste confirmarea rezultatului referendumului.

Din categoria „Iulia Motoc”…

Photo of Iulia Antoanella Motoc

Photo of Iulia Antoanella Motoc (Photo credit: Wikipedia)

Bine, bine mi se va replica, dar daca din cei 100, in conditiile in care toti voteaza, 1 (o persoana) voteaza impotriva si 99 de persoane se abtin? Deci Traian Basescu se reintoarce la Cotroceni! Atunci cum e Motanel? Pai… asta e din categoria „Iulia Motoc”, desigur… 😆

Daca votul a 9 romani inlocuieste votul a aproape 9 milioane de romani… Dar daca 9 romani merg la vot si 9 milioane nu merg, mai inlocuieste?

Problema nu e atat de simpla precum pare la prima vedere. Eu mai si glumesc, sper ca D-na Motoc sa aiba simtul umorului, dar iata ce spune domnia sa pe blogul personal:

Adam Michnik- Noi disidentii suntem priviti ca o sleahta de nebuni

Arata, printre altele, ca:

„Este prea devreme sa se poate scrie despre crizele democratice din Europa de Est dupa mai mult de douazeci de ani de la caderea formala a regimului totalitar care a purtat numele de comunism.” (subl. mea)

Depinde! Depinde daca avem unitatea formei si a continutului!! (Hegel). In caz contrar…

In caz contrar, daca aceasta cadere a comunismului a fost doar formala si nimic mai mult, rezulta cu necesitate ca, privitor la Romania, regimul Basescu continua pe fond, in continut, regimul comunist, ca e doar o alta forma a regimului comunist si doar „democratizarea indusa de Uniunea Europeana, dupa adoptarea criteriilor de la Copenhaga” il face sa nu semene, nu cu regimurile „autoritare similare unor state din America Latina”, sunt prea departe de noi si nici nu au cunoscut comunismul, ci cu regimul Ceausescu! Care e mult mai aproape de noi decat America Latina!! Atunci si asa zisa „disidenta” a lui Traian Basescu fata de rusi e una doar formala, ca pe vremea lui Ceausescu (deoarece Ceausescu tot un comunist inveterat era, cu toata „disidenta” lui). Mai ales ca Traian Basescu a fost el insusi un comunist, a crescut, a fost educat pe vremea comunismului, a trait bine pe vremea comunismului, din cate inteleg, a declarat, cand cu campania din 2004 daca nu ma insel, ca e comunist. Deci si condamnarea comunismului, pe care a facut-o, ar fi una doar formala. Deci, privit in continutul sau, Basescu n-ar face parte din sleahta de nebuni superbi si teribili a lui Adam Michnik, ci doar, desigur, formal. Si atunci daca problema demiterii lui Basescu e doar una politica, atunci Basescu nu trebuie sa se intoarca la Cotroceni!

Si atunci… se va intoarce sau nu Basescu la Cotroceni?

Îngerul
mereu îsi duce mîna la beregata
mereu îsi duce mîna la beregata.

Nichita Stanescu

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 16, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Niste intrebari pe care mi le pun…

Iata ce scrie Cristian Tudor Popescu in Gandul:

Constituţia României e românească?

„Curtea Constituţională nu a fost creată de români.

Avocatul Poporului e o instituţie născută în civilizaţia occidentală.

Parlamentul l-am luat tot de acolo.

Constituţia însăşi nu e românească.

Prima Constituţie a Europei este Magna Carta Libertatum, realizare a britanicilor din 1215.

Dacă ne irită poziţia ambasadorului american în legătură cu Curtea Constituţională, e bine să ne gândim că mr Gitenstein are în spate prima Constituţie scrisă a lumii, cea a SUA din 1787.

Prima Constituţie a României datează din 1866 şi avea ca model Constituţia belgiană.

Actuala o „plagiază” pe cea franceză.

Prin urmare,  cum vrem aşa facem cu instituţiile astea ale României, căci în fruntea CCR e pedelistul Zegrean şi poporul îl urăşte pe Băsescu sau suntem în situaţia unei firme mici, francizată de o firmă foarte mare cu nişte mărci de prestigiu, pe care nu le putem folosi decât respectând standardele de calitate ale francizorului? ” (subl. mea)

Evident, recomand citirea intregului editorial si in original.

Daca in fruntea Curtii Constitutionale este pedelistul Zegrean poate fi oare considerata CCR ca independenta din punct de vedere politic, un arbitru impartial?

Intr-un stat de drept ar trebui sa existe separerea puterilor in stat, ceea ce presupune independenta lor (caci, altminteri, separarea nu ar avea niciun sens: separarea inseamna independenta). Dar daca numirile la CCR, CSM, ICCJ se fac in exclusivitate pe criterii politice, partidul (sau coalitia, alianta) dominant avand posibilitatea sa-si puna oamenii in posturile cheie, pentru ca sa faca politica partidului si sa apere interesele de partid (caci daca e vorba de un pedelist inseamna ca are obligatii din punct de vedere politic fata de PDL, nu?) atunci cum mai putem vorbi de o Justitie independenta? I s-a reprosat USL-ului, si lui Ponta, ca a vrut sa schimbe totul intr-un timp foarte scurt. Eu cred ca asa fac toti cand ajung la Putere – schimba totul: este legendar faptul ca in Romania se fac schimbari pe criterii politice pana la portar inclusiv. S-a vorbit, spre exemplu, de cederizare, de pesederizare, de pedelizare. S-a vorbit de faptul ca PDL s-a pesedizat. Si atunci? Nu fac toti la fel? Si atunci cum mai poate fi vorba, spre exemplu, de independenta Justitiei? Sau, in sens mai larg, de independenta institutiilor, cand ele, din start, sunt toate puternic politizate cu oamenii partidului aflat la Putere?

Pe de alta parte, dupa parerea mea, la noi prea des se ajunge la Curtea Constitutionala. De parca CCR ar conduce Romania. Ca si cum ar trebui sa fie o instanta suprema care sa decida si aceea, iata, am gasit-o: e CCR! Parca nu e in regula lucrul asta… Dupa parerea mea, Basescu nu si-a indeplinit „functia de mediator intre puterile statului, precum si intre stat si societate” (art. 80, al. 2 din Constitutia actuala). In orice societate exista si conflicte generate de interese care pot fi si divergente. Cineva trebuie sa medieze. Asa ar fi fost normal. La noi s-a ajuns ca cineva trebuie sa decida! Si acel cineva este, spre exemplu, CCR. Nu mi se pare in regula. Conflictele trebuie rezolvate pe cale amiabila. Numai la noi nu se poate acest lucru…

Un alt aspect, dupa parerea mea, care face sa nu functioneze bine statul de drept de la noi este ca societatea civila romaneasca e puternic divizata din punct de vedere politic. Societatea civila ar trebui sa fie un partener egal al statului. Or, in conditiile in care aceasta societatea civila este puternic fragmentata, asa cum aratam mai sus, este aproape imposibil sa fie si un partener egal al statului. Cum ar putea fi in conditiile in care, asa cum arata CTP, „în fruntea CCR e pedelistul Zegrean şi poporul îl urăşte pe Băsescu„? Sunt niste neconcordante evidente care fac sa nu functioneze statul de drept… Practic, nici nu se mai poate vorbi de un parteneriat in astfel de conditii. Ce fel de parteneriat e acesta: Basescu a vrut  sa modernizeze Romania si poporul sa ajunga sa-l urasca pentru ca nu e de acord cu felul in care vrea el sa modernizeze? Eu inteleg ca poti sa castigi alegerile intr-un mod populist si cu ajutorul unei carisme personale, dar cand „fu la o adica”, vorba lui Nea’ Marin… Poporul incepe sa-l urasca!!! Si, bineinteles, cand spunem Basescu gandul ni se indreapta si la PDL…

Dar apropo de ce spunea CTP in editorialul sau, daca e sa ne luam dupa articolul din Wikipedia, pe care l-am vizualizat, statul de drept mi se pare o expresie a linistii germanului care-l studiaza pe Kant (dupa cum spune undeva Marin Preda, daca nu ma insel). Mi se pare ca UE doreste liniste in Romania inainte de toate, nu ca ar fi preocupata de situatia in care se gaseste statul de drept (asta mi se pare ca ar fi pe locul 2, ca sa zic asa). Daca e liniste e bine.  Poate sa fie si Basescu, liniste sa fie. Insa in conditiile unei politizari excesive, spre exemplu, a Justitiei poate fi liniste? Ma indoiesc… Puterea s-a schimbat acum vreo doua luni, de cand Ponta a ajuns premier.  S-a schimbat si majoritatea in Parlament. In schimb, in institutiile statului au ramas oamenii fostei Puteri, pedeliste. De aici si confruntarea. Nu trebuie sa fi un expert in dialectica ca sa-ti dai seama de lucrul asta. Wikipedia ne arata ce gandea Hegel despre societatea civila:

For Hegel, civil society manifested contradictory forces. Being the realm of capitalist interests, there is a possibility of conflicts and inequalities within it (ex: mental and physical aptitude, talents and financial circumstances). He argued that these inequalities influence the choices that members are able to make in relation to the type of work they will do. The diverse positions in Civil Society fall into three estates: the substantial estate (agriculture), the formal estate (trade and industry), and the universal estate (civil society).[26] A man is able to choose his estate, though his choice is limited by the aforementioned inequalities. However, Hegel argues that these inequalities enable all estates in Civil Society to be filled, which leads to a more efficient system on the whole.”

Una este linistea kantiana si alta e confruntarea dialectica intre forte contradictorii. Ma mira faptul ca germanii, acum, par a nu intelege lucrul asta si privesc atat de minunati la ce se intampla in Romania. Ei, care se mandresc, absolut pe buna dreptate, cu Hegel… Linistea kantiana nu poate fi obtinuta in conditii de dialectica a contrariilor in care angajarea politica cuprinde foarte multi oameni. In Romania cel putin, dupa parerea mea, mergand cu ideile in spiritul hegelian, nu s-a ajuns la sinteza. Si, probabil, va trebui sa mai treaca timp, destul de mult, pana se va ajunge acolo. Greseala lui Basescu a fost ca a vrut sa ajunga dintr-o data la aceasta sinteza, netinand cont de evolutia istorica a tarii. El a vrut sa simplifice totul si sa mearga direct la tinta. La tinta sa, diluand, ca sa zic asa, sinteza in propria sa subiectivitate. Or, sinteza ar trebui sa fie un lucru obiectiv. Pentru ca evolutia istorica e un lucru obiectiv. Si cred ca e mai ales asa in conditii de libertate. Nu e dupa cum vrea cineva sau dupa cum crede cineva ca ar fi. Sunt tot felul de factori obiectivi, cum ar fi, spre exemplu, cei economici care influenteaza aceasta evolutie. Eu nu neg importanta actiunii omului, dar nici nu se poate spune ca cineva dintre noi e Dumnezeu si ca daca zice asa, asa se si face, in chip absolut, Doamne iarta-ne!

Observ ca cei din PDL mai ales pun accentul, in aceasta confruntare, pe plagiatul lui Ponta. Ca si cum totul s-ar reduce numai la lucrul asta, desi inca nu s-a stabilit daca ar fi fost vorba, intr-adevar despre un plagiat, asa inteleg. Inclusiv Basescu o face… Ingust punct de vedere… Ca si cum fenomenele politice actuale ar avea o foarte mare legatura cu asa ceva… Si atunci cu ce ar avea legatura, nu?

Das ist realpolitik!! 🙂

iulie 12, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu