Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Halucinant

Pe sestache

Gandul

AMINISTIE şi GRAŢIERE! Cine beneficiază de deschiderea închisorilor

Se arata ca:

„Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat cu amendamente legea amnistiei şi graţierii, iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Astfel pentru amnistie s-a prelungit termenul, putând intra sub incidenţa legii cei condamnaţi pentru infracţiuni pentru care au primit pedepse care prevăd o închisoare de până la şase ani, iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şapte ani de închisoare cu executare.

Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.

Legea amnistiei şi graţierii a fost propusă de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Proiectul celor doi parlamentari a fost respins de Senat 22 mai 2013, dar forul decizional este Camera Deputaţilor.

În cadrul Comisiei, amnistia şi graţierea au fost susţinute de PSD şi PC şi respinse de cei de la PNL. Liberalii susţin că vor vota împotriva acestei legi şi în plenul Camerei Deputaţilor. Deputaţii din Comisia Juridică au operat aceste modificări pe şest, ei neprezentând presei faptul că s-au făcut aceste modificări sau raportul asupra legii. Acesta urmează să fie prezentat direct în plen, în momentul votului.

„Pentru înfăptuirea unor politici penale corecte, propunerea legislativă privind aministierea unor infracţiuni, graţierea şi reducerea unor pedepse, oferă posibilitatea persoanelor condamnate, care au săvârşit infracţiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat şi cei care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare, să beneficieze de clemenţa legiuitorului în sensul amnistierii şi graţierii pedepselor aplicate de instanţele de judecată”, se arată în expunerea de motive. De asemenea, se invocă faptul că penitenciarele sunt suprapopulate.

Tot ieri, în cadrul Comisiei Juridice, deputaţii au votat legea lobby-ului.”

Cand baronul vrea sa castige, parlamentarul aferent ia pozitie de drepti si voteaza in consecinta

Superimunitatea a fost doar aperitivul: iată adevărata BOMBĂ introdusă în Codul Penal. „Prin asta, s-a dat liber la furat din banii publici”

Se arata, printre altele, ca:

„Zgomotul în jurul modificării Codului Penal în sensul instituirii unei superimunităţi pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici a aruncat în plan secund o altă schimbare făcută de deputaţi pe şest şi a cărei miză este mult mai mare. Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali – primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. 

Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.

Liderii USL din teritoriu au făcut, anul acesta, nenumărate presiuni pentru scoaterea primarilor şi şeflor de CJ-uri din sfera conflictelor de interese, mai ales după o serii de decizii ANI luate în cazul unor lideri USL cum ar fi şefii CJ Nicuşor Constantinescu, Aristotel Căncescu, sau primarul Sibiului Klaus Iohannis.

”Miza este să se dea liber la furat din banii publici”, a comentat situaţia şeful ANI Horia Georgescu, invitat la Gândul LIVE. Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, susţine însă că şi în condiţiile noilor prevederi nu sunt excepţii de la răspunderea penală.

ANI a constatat posibila săvârşire a conflictelor de interese în materie penală  în cazul a 5 preşedinţi de Consilii Judeţene, 22 de consilieri judeţeni, 24 de consilieri locali, 22 de primari şi 5 viceprimari.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ A ALEŞILOR LOCALI SUSPECTAŢI DE CONFLICT DE INTERESE

VEZI AICI LEGEA DE MODIFICARE A CODULUI PENAL

Ce şi cum s-a modificat

Modificarea controversată vizează articolul 253 din Codul Penal.

ART. 253` – forma actuală

Conflictul de interese

 (1) Faptă funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participムla luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru şine, soţul său, o rudムori un afin pânムla gradul II inclusiv, sau pentru o altムpersoanムcu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căƒreia a beneficiat ori beneficiazムde servicii sau foloase de orice naturăƒ, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupă o funcţie publicムpe durată maximă
(2) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobăƒrii sau adoptăƒrii actelor normative.
modificat de

ART 253` – forma modificată

Conflictul de interese

Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei.

 Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii,aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative,
precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară , profesională.

Astfel, încă de la definirea conflictului de interese în Codul penal, deputaţii au instituit două condiţii cumulative pentru a intra sub incidenţa acestei prevederi, fapt care îi exclude din start pe reprezentanţii administraţiei. Potrivit noilor prevederi, pentru a fi acuzată de conflict de interese, persoana în cauză trebuie să-şi exercite atribuţiile de serviciu în baza unui contract de muncă şi a unei fişe a postului semnate cu o instituţie publică. Or, în cazul miniştrilor sau aleşilor locali, exercitarea atribuţiilor de serviciu nu rezultă dintr-un contract de muncă. Astfel, ei ar fi putut fi traşi la răspundere dacă în loc de ”şi o fişă a postului” formularea era ”sau o fişă a postului”.

În al doilea rând, prin introducerea unui nou alineat, reprezentanţii administraţiei sunt eliminaţi total din categoria celor care pot fi acuzaţi penal de conflict de interese. Potrivit noii formulări. ”Dispoziţiile alin. (1) (referitor la conflictul de interese n.r.) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică,  artistică,literară, profesională”. Or, orice act emis de o autoritate administrativă este un act administrativ – ordinele miniştrilor, hotărârile consiliilor locale şi judeţene sau dispoziţiile primarilor. De asemenea, încheierea unui contract este tot un act administrativ în care autoritatea publică locală/centrală este una dintre părţi.

De asemenea, sintagma ”dezvoltarea”  poate fi interpretată în sensul oricărei achiziţii a administraţiei locale sau centrale/minister.

Georgescu: ”Miza este să se dea liber la furat din banii publici

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţine că miza noilor prevederi este ”să se dea liber la furat din bani publici”

”Referitor la dezincriminarea conflictului de interese se creează un efect multiplicator în ceea ce înseamnă fraudarea banilor publici, a contractelor din fonduri europene sau din bani de la buget. Mai concret, un preşedinte de Consiliul Judeţean, un primar poate da contracte, direct sau indirect soţiei, copiilor, fără să fie pedepsit. (…) Miza este să se dea liber la furat din banii publici prin dezincriminarea conflictului de interese în special la nivelul administraţiei publice locale. E o miză politică. Miza e referitoare la contractele din administraţia publică locală din bugetul naţional sau din fonduri europene”, a declarat Georgescu, la GÂNDUL LIVE.
El a adăugat că efectul imediat al intrării în vigoare a noilor prevederi este că toate cazurile de conflicte de interese aflate în instanţă vor primi soluţie de achitare.

Ciucă: ”Nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit”

De altă părere este preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă. ”Acum, când vorbim de articolul 253 indice 1, vorbim de o iniţiativă care se află în spaţiul public de un an şi ceva, care a trecut şi de Senat şi care a fost aprobată şi de Cameră, dar care nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit, a celor care participă la licitaţii, organizează licitaţii şi semnează documente cu acest caracter dacă vreţi economic şi cu implicaţii bugetare. Primarul intră în această categorie care organizează şi semnează”, a declarat Ciucă, pentru gândul, Ciucă.

Nicolescu: ”În ceea ce priveşte conflictul de interese penal am mai putea sta de vorbă”

Mult mai nuanţat este liberalul Theodor Nicolescu. ”Modificările la Codul Penal – unele sunt în regulă, alte pot fi îmbunătăţite. În ceea ce priveşte conflictul de interese penal, am mai putea sta de vorbă, în funcţie şi de reacţia societăţii, este o decizie de luat în privinţa oportunităţii, în rest nu văd mari probleme ridicate de aceste modificări”, a declarat el pentru gândul, apreciind că în cazul demnitarilor care îşi angajează soţiile i se pare exagerat ca aceştia să răspundă penal.

”Avem alte probleme, nu răspunde penal pentru conflictul de interese, dar pentru trafic de influenţă, pentru aranjarea licitaţiilor, se poate pune problema de abuz în serviciu. Există alte mijloace şi instrumente penale pe care instituţiile statului le pot aplica”, a mai spus Nicolescu, pentru gândul.”

LISTA COMPLETĂ a celor 240 de parlamentari care au votat pentru SUPERIMUNITATE. Doar patru deputaţi USL au dezertat. Hrebenciuc: ”A fost o scăpare, sunt pentru”

Cine este OMUL DIN UMBRĂ care a coordonat în Parlament operaţiunile „Codul Penal” şi „Graţierea”

Se arata ca:

„Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.

Iordache se află la al patrulea mandat de parlamentar, fiind un apropiat al lui Adrian Năstase şi al premierului Victor Ponta. La începutul sesiunii parlamentare, Iordache a dorit să preia şefia Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, au afirmat sursele citate. Din cauza împărţirii pe bază de algoritm, PSD a cedat şefia Comisiei celor de la PC, care l-au nominalizat pe Bogdan Ciucă.

În aceste condiţii, pentru a prelua şefia unei Comisii, Iordache a fost redirecţionat către comisia de Muncă, unde a fost instalat preşedinte.

În Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. Biroul de comandă este la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlnesc în formula Ponta – Zgonea – Iordache – Sârbu.

Responsabil de Roşia Montanăşi Constituţie

În această toamnă, lui Iordache i s-a repartizat controversatul proiect de la Roşia Montană. În prima fază, Iordache a fost trimis în Comisia Specială cu rolul de a supraveghea mersul lucrărilor. El a fost cel care a amendat serios hotărârea trimisă de Guvern în Parlament privind Roşia Montană. În momentul în care social-democraţii au dorit să ascundă proiectul Roşia Montană sub forma unui nou document elaborat de Comisia specială, Iordache a avut rolul principal de elaborare a amendamentelor. După ce liberalii s-au opus vehement, atât proiectului venit de la Guvern, dar şi celui nou apărut în cadrul Comisiei, Florin Iordache a fost cel care a făcut următorul pas. A luat amendamentele din Comisie şi le-a introdus în legea minelor.

Amendamentele lui Iordache au fost respinse în Senat de liberali, dar discuţia s-a reluat la Camera Deputaţilor, unde legea minelor a picat doar pentru că nu a existat cvorumul necesar.

Social-democratul a făcut parte şi din Comisia de revizuire a Constituţiei.

Iordache a fost cel care s-a ocupat şi de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urmează să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. În cursul zilei de luni, Iordache a venit de mai multe ori la şedinţa Comisiei Juridice pentru a discuta cu preşedintele acesteia, Bogdan Ciucă.

Surse parlamentare au dezvăluit pentru gândul că, într-o altă sală aparţinând Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), Florin Iordache (PSD) şi Theodor Nicolescu (PNL) au discutat „la secret” despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal. În tot acest timp, în Comisia Juridică s-a dezbătut timp de mai multe ore legea lobby-ului.

Cu toate că are obligaţia să prezinte pe site-ul instituţiei, Rapoartele asupra proiectele dezbătute, Comisia Juridică nu a publicat nici Raportul asupra modificărilor aduse Codului Penal şi nici cel pentru proiectul de lege asupra amnistiei şi graţierii. Preşedintele Comisiei Juridice Bogdan Ciucă susţine că aceste rapoarte au fost trimise către departamentul IT, dar acesta nu le-a publicat pe site-ul instituţiei.

În această vară, social-democratul Florin Iordache s-a pronunţat şi pentru modificarea legii ANI.

Filmul zilei de luni

Social-democraţii aveau pregătite de două săptămâni trei mutări importante: modificări la Codul Penal, raport favorabil pentru legea amnistierii şi graţierii, legea lobby-ului. Misiunea i-a revenit lui Florin Iordache, care a coordonat „din umbră” întreaga şedinţă a Comisiei Juridice.

Timp de mai multe ore, începând cu orele 18, deputaţii jurişti au discutat legea lobby-ului. Cu câteva minute înaintea orelor 22, şedinţa se încheie şi legea lobby-ului primeşte raport favorabil. Preşedintele Comisiei dă declaraţii pe marginea acestui subiect. După ce acesta părăseşte sala, o femeie de serviciu le cere jurnaliştilor să părăsească sala „deoarece programul s-a încheiat de la ora 21.30” şi „pierde maşina spre casă”. Femeia de serviciu stinge luminile, iar jurnaliştii sunt daţi afară din sală. În acel moment, niciun deputat jurist nu se mai afla în sală, cei şase – şapte deputaţi care au participat la şedinţă fiind plecaţi demult din sală.

Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă, a declarat că şedinţa a avut loc după plecarea presei, deoarece deputaţii jurişti nu au mai dorit să vină a doua zi de dimineaţă la ora opt la şedinţă. Potrivit declaraţiilor lui Ciucă, s-a convocat ad-hoc o nouă şedinţă la care participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare. Dacă la cele cinci ore de şedinţă au fost doar 6 – 7 parlamentari prezenţi, potrivit documentelor Comisiei la şedinţa nocturnă au participat 24 de deputaţi. Presa nu a fost informată despre această nouă şedinţă.

Surse parlamentare au declarat pentru gândul că modificările la Codul Penal şi aprobarea raportului privind proiectul de lege referitor la graţiere şi amnistiere s-au realizat într-o altă sală a Parlamentului, unde au fost prezenţi Bogdan Ciucă, Florin Iordache şi Cătălin Teodorescu, în timp ce la Comisia Juridică se discuta legea lobby-ului.

A doua zi, marţi, 10 decembrie, toate aceste proiecte au fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor. Din cauza opoziţiei liberalilor, care nu au dorit să voteze proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea, acesta a fost scos rapid de pe ordinea de zi. În schimb, modificările la Codul Penal au primit votul deputaţilor.

Un alt amendament marca Iordache

Deputatul PSD Florin Iordache a propus în această primăvară modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională.

Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: ”Art.129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”.

La momentul respectiv, SRI a precizat că amendamentul în cauză este în contradicţie cu alte prevederi legale care spun că organele judiciare, dar şi funcţionarii publici, au obligaţia să sesizeze orice fel de infracţiuni pe care le sesizează în timpul activităţii pe care o derulează.

Iordache: Discut frecvent cu domnul Ciucă

Deputatul PSD, Florin Iordache, a declarat pentru gândul că „discută frecvent” cu preşedintele Comisiei Juridice pe diferite proiecte legislative.

„Eu discut frecvent cu domnul Ciucă, nu am discutat punctual pe acest subiect. Am avut discuţii, dacă eu discut cu dumneavoastră înseamnă că discutăm despre asta, eu am întâlniri frecvent cu domnul Ciucă. Am vorbit cu domnul Ciucă luni despre multe proiecte, chestiuni pe care le avem împreună. Am discutat de foarte multe ori cu domnul Ciucă, dar asta nu înseamnă că este ceva deosebit”, a spus pentru gândul Iordache.

El a negat faptul că într-o altă sală a Comisiei Juridice a discutat despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal.

„Nu am fost responsabil din partea PSD să urmăresc aceste modificări, acestea sunt poveşti. Sunt fabulaţii, haideţi să discutăm punctual”, a spus Iordache.

Ciucă : Ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă

Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), neagă orice discuţie pe acest subiect cu social-democratul Florin Iordache, susţinând că şedinţa Comisiei Juridice în care s-au adus modificări Codului Penal a avut loc în cea de-a doua sală a Comisiei, iar la ea au participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare.

„Şedinţa a avut loc după ce s-a terminat şedinţa care a avut ca dezbatere legea lobby-ului. Nu ştiu dacă după ora 22, dar destul de târziu. Nu ştiu, nu am stat cu ochii pe ceas. Şedinţa nu a avut loc în aceeaşi sală, ci în cea de-a doua sală a Comisiei juridice. Comisia are două săli. Au participat toate grupurile parlamentare, toţi au votat, PNL a votat cu patru parlamentari împotrivă”, a declarat pentru gândul Ciucă.

Conservatorul a spus că în timpul discuţiilor pe legea lobby-ului nu a părăsit sala pentru a discuta despre modificările la Codul Penal.

„Eu conduceam şedinţa cu legea lobby-ului, deci informaţia este ciudată că am avut o şedinţă în altă sală. Nu aveam cum să fiu în altă sală. În timpul dezbaterilor pe legea lobby-ului am părăsit doar sala un minut, am stat doar în sală pe tot parcursul legii lobby-ului. Am discutat în cadrul şedinţei cu toţi parlamentarii, nu a existat o şedinţă discretă, separată, restrânsă de negociere. A fost o dezbatere cu toate grupurile parlamentare”, a precizat Ciucă.

Preşedintele Comisiei susţine că există o stenogramă a celei de a doua şedinţe, dar că ea nu a fost şi înregistrată video, deoarece sala nu permite acest lucru.

„Nu anunţăm presa în mod special despre nicio şedinţă. Săptămâna de buget a schimbat programul Camerei, motiv pentru care nu am putut vota cu o săptămână înainte ordinea de zi aşa cum se procedează de regulă. Dacă vreţi neapărat să găsim ceva extraordinar, putem să ne imaginăm că în fiecare zi se întâmplă lucruri extraordinare în Parlament. Nu cred că cineva şi-a imaginat că un subiect ca amnistia poate să treacă fără să ştie nimeni. De aceea toate speculaţiile care vizează un program diferit, dar care s-a datorat legii bugetului nu sunt tocmai corespunzătoare realităţii. Este adevărat dacă vreţi, ca o observaţie personală, ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă şi probabil aceste speculaţii nu ar mai fi existat”, a adăugat Ciucă.

El a spus că se poate reveni asupra legii, dacă preşedintele o trimite la reexaminare.

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la Gândul Live: „Nu trebuie să creăm privilegii şi imunităţi pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii”. VIDEO

Se arata ca:

„Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat joi seara, la Gândul Live, că modificările aduse Codului Penal de parlamentari, prin care aceştia îşi cresc imunitatea, vor aduce un raport de ţară României nu tocmai favorabil.

Principalele declaraţii ale Laurei Codruţei Kovesi la Gândul Live:

Am aflat din spaţiul public aceste modificări. Nu am fost consultată.

Consecinţele sunt destul de grave pentru infracţiunile de corupţie comise de parlamentari. Ei ar fi scoşi din sfera persoanelor care pot fi cercetate pentrui fapte de corupţie.

Noi avem peste 28 de dosare trimise la instanţă în care senatori sau deputaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.

DNA a trimis în instanţă peste 100 de dosare cu primari cercetaţi pentru fapte de corupţie.

Aş spune că nu trebuie să creăm privilegii şi imunităţi pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii. Un magistrat când este trimis în judecată, este suspendat din funcţie, în timp ce parlamentarii merg în continuare şi votează legi . Un parlamentar condamnat pentru fapte de corupţie a mers să voteze această lege, iată un exemplu.

De ce un procuror sau un poliţist poate fi cercetat, iar un senator sau un deputat nu poate fi cercetat?

Dacă un senator sau deputat comite o infracţiune minoră, poate fi cercetat. În schimb dacă primeşte 500.000 de euro mită sau 300.000 de euro să voteze o lege, nu poate fi cercetat.

Nu a fost o dezbatere publică, proiectul nu a fost publicat pe site. Cred că ar trebui să fim consultaţi, pentru că noi suntem primii care aplicăm această lege.

Ca să începi urmărirea penală pentru un ministru, trebuie să primeşti aprobare de la Parlament, iar din acel moment practic investigaţia devine publică. Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor.

Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală, care ne cere să fie începută urmărirea penală, înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că ulterior interceptarea devine inutilă.

Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil.

Nu avem deocamdată un punct de vedere din partea Ministerului Justiţiei pe această problemă. Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile.

Infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate. Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor.

Dacă au existat atâtea reacţii din partea ambasadelor, cred că o astfel de modificare are impact şi pentru felul în care colaborăm cu autorităţile judiciare străine. S-ar putea să avem probleme cu extrădările. Să presupunem că o anchetă internaţională de corupţie ajunge la un parlamentar român. Pentru a exista o extrădare e nevoie ca fapta să fie dublu incriminată, iar la noi nu ar mai fi incriminată.

Din perspectiva benchmark-urilor, nu cred că lucrurile vor arăta foarte bine. Din perspectiva DNA, sper ca lucrurile să fie reliefate obiectiv. Toate aceste evenimente nu vor aduce un raport de ţară favorabil.

Ar fi un dezastru să desfiinţezi DNA, o instituţie care şi-a demonstrat eficienţa. Unificarea cu DIICOT este ca atunci când faci o combinaţie între mere şi pere. Un principiu este specializarea procurorilor, dacă vrei să sprijin cele două structuri, trebuie să le întăreşti, nu să le combini. Cred că principala miză este desfiinţarea unor posturi de conducere.

Despre schimbarea din funcţie a procurorului Lucian Papici: Nu poţi să revoci pe cineva fără nicio explicaţie, doar pentru că a îndrăznit să îşi facă treaba. A fost un semnal extrem de prost pentru procurori.

Ce i-ar spune unui parlamentar: Să nu voteze niciodată un astfel de proiect de lege, dacă legea va fi reîntoarsă de preşedinte.


Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, solicită rediscutarea în Camera Deputaţilor a modificărilor la Codul penal şi propune respingerea tuturor prevederilor interpretate în sensul unei „superimunităţi” a parlamentarilor.

Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.

Iordache este omul care se ocupă În Parlament de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD”

Reactia Presedintelui Basescu

Băsescu: Majoritatea USL continuă lovitura de stat. Modificările la Codul Penal sunt dramatice, înseamnă 10 ani de regres. Parlamentul nu e un butic din Gara de Nord

Se arata ca:

„După ce în parlament au fost discutate o serie de legi  care, susţine preşedintele, vor avea un efect negativ asupra monitorizării României în cadrul MCV,  Traian Băsescu a acuzat USL că îşi ”continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată”, susţinând că modificările aduse astăzi Codului Penal sunt ”dramatice” şi reprezintă un regres de 10 ani pentru România.

”Ziua de azi e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie. Atât legea amnistiei şi graţiterii, cât şi modificările de la Codul penal nu au avut avizul CSM. Legea amnistiei a fost dedicată clientelei politice. Modificările la Codul Penal sunt dramatice şi dărâmă 10 ani de muncă şi activitate a intituţiile anticorupţie. Politicienii se ridică deasupra legii”, a spus şeful statului, adăugând că va retrimite în Parlament legea despre care consideră că lasă fără atribuţii ANI şi DNA.

Băsescu a spus că scoaterea preşedintelui, parlamentarilor, dar şi a aleşilor locali din categoria funcţionarilor publici are ca miză protejarea clientelei politice de justiţie.

”Eu le mulţumesc că s-au gândit la mine, dar nu am nevoie. Nu au nevoie nici domnii parlamentari. Voi retrimite legea la parlament. Scoţând preşedintele, senatorii şi deputaţii din categoria funcţionarilor publici, nu mai pot fi loviţi de situaţiile de incompatibilitate, nu pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează de emiterea unor hotărâri care se pot potrivi lor şi familiilor lor. Această modificare înseamnă 10 ani de regres. Nu putem compara preşedinţia sau parlamentul cu un butic din Gara de Nord. Domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari”, a comentat preşedintele.

Gândul va transmite LIVE TEXT declaraţiile:

– Majoritatea parlamentară USL continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată.

– Când a apărut ordonanţa cu insolvenţa vorbeam articolele cu dedicaţie care aveau ţintă TVR. Nu a trecut mult şi viaţa a continuat că TVR era ţinta şi Voiculescu era cel care să o controleze, un turnător care pentru a scăpa de puşcărie voia să pună sub control televiziunea. Ca dovadă e protocolul încheiat de Ministerul agriculturii cu TVR a defunctului director Săftoiu. Se preda politica editorială Ministerului  Agriculturii. Aceasă practică contravine grav legii TVR, dar şi Constituţiei, care garantează independenţa editorială. Fosta conducere a predat postul Antena 3 domnului Constantin care îl are stăpân dpe Voiculescu.

– O altă probă este numărul de ordonanţe. S-au emis 80 de ordonanţe simple şi 105 de urgenţă. Total 185 de ordonanţe, asta arată că priorităţile sunt să scape de sub orice contol, având în vedere că Avocatul Poporului nu-şi face datoria, el este un supus al puterii. AP e parte a puterii politice, este avocatul USL, nu al poporului.

– Ziua de azi e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie. Modificările care s-au introdus în codul penal. Atât legea amnistiei şi graţiterii cât şi modificările de la codul penal nu au avut avizul CSM. legea amnistiei a fost dedicată clientelei politice. Modificările la Codul Penal sunt dramatice şi dărâmă 10 ani de muncă şi activitate a intituţiile anticorupţie. Politicienii se ridică deasupra legii.

– S-a modificat art 124 şi se reduce la jumătate perioada de prescripţie a unei fapte, ajută pe mulţi care au procese în derulare. Se introduce un nou aliniat în care suspendarea cursului prescripţiei produce efecte asupra tuturor participanţilor la acţiune. dacă un parlamentar se află în grup infracţional şi nu primeşte ridicarea imunităţii nimeni din grupul infracţional nu poate fi cercetat. În sfârşit vine şi Camera Deputaţilor care modifică art 147 în care constată că preşedintele, senatorii şi deputaţii nu sunt funcţionari publici. Eu le mulţumesc că s-au gândit la mine, dar nu am nevoie. Nu au nevoie nici domnii parlamentari. Voi retrimite legea la parlament. Scoţând preşedintele, senatorii şi deputaţii din categoria funcţionarilor publici, nu mai pot fi loviţi de situaţiile de incompatibilitate, nu pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează de emiterea unor hotărâri care se pot potrivi lor şi familiilor lor. Această modificare înseamnă 10 ani de regres.

– Nu putem compara preşedinţia sau parlamentul cu un butic din Gara de Nord. Domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari.

– Nu numai incompatibilităţile sunt miza, ci şi abuzul în serviciu. Vrem să nu fim responsabili ca parlametari nici pentru hotărâri, nici pentru conflict de interese, nici pentru abuz în serviciu. Aşa ceva nu e posibil. dacă ar intra în vigoare aceste modificări, peste 30 de parlamentari ar răsufla uşuraţi. Ştiu că nu e departe de cifra de aleşi locali care sunt în proces de investigare la ANI. Sunt osare în derulare la DNA. Toate acestea ar trebui stopate imediat şi nu ştiu dacă şi cei care sunt încarceraţi nu ar putea să beneficieye de schimbarea Codului penal şi să devină liberi pentru a candida. Cred că astăzi Parlamentul a greşit fundaental şi a compromis România. Tare mă tem că şi atmosfera creată în jurul legii minelor şi amnistiei a fost ca să-i permită domnului Zgonea să bage această lege.

– Se vede stilul premierului de a spuen că nu ştie. Ştie şi el şi Crin Antonescu. Măcar Crin Antonescu spunde de ce. Premierul  stil de neasumare a răspunderii s-a aflat la Johannesburg. Nu mai pot păcăli pe nimeni că-şi cintinuă obiectivele loviturii de stat de anul trecut.

– Voi respinge aceste modificări la Codul Penal, care lasă fără obiectul activităţii şi ANI şi DNA.

Despre descentralizare. Nu cred că trece despre CCR. Cred c are probleme la CCR. Eu dacă ajunge a mine o voi trimite înapoi, apoi o voi ataca la CCR.

Reacţie UE: Raportul va fi foarte prost în ceea ce priveşte parlamentul.

Despre TVR: O să-l propun pe domnul Voiculescu, ca să fie direct la butoane.

Despre semnale de la ambasade: Nici nu vă confirm, nici nu vă infirm. Doar Chiţoiu spune ce discută cu preşedintele.

– Serios oameni buni, E rău cu statul de drept, o luăm înapoi

Declaraţia şefului statului vine după ce în parlament au fost discutate o serie de legi prin care, susţine preşedintele, vor avea un efect negativ asupra monitorizării României în cadrul MCV. De altfel, şeful statului a transmis astăzi o scrisoare preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, făcându-le inventarul deciziilor controversate ale parlamentarilor care ar urma să se regăsească şi în raportul pe justiţie al Comsiei Europene, din ianuarie.”

Reactii internationale dure! Ce a raspuns „desteptul” de Ponta?

Statele Unite – cea mai dură reacţie de până acum: SUPERIMUNITATEA, „un pas înapoi pentru România”

Se arata ca:

Ambasada SUA în România a reacţionat la modificările aduse la Codul Penal de către Parlament. Potrivit diplomaţilor americani aceste modificări reprezintă un pas înapoi pentru România. Parlamentul a votat ieri două proiecte de lege care modifică legea penală şi Codul de Procedură Penală. În esenţă parlamentarii şi-au creat o superimunitate faţă de anchetele penale ale DNA. De asemenea Parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi de ANI. Toate acestea pentru că ei au eliminat din definiţia funcţionarului din Codul Penal funcţiile de senator, deputat şi preşedintele României. 

”Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse.

Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României.  Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească”, se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti.

Deputaţii au adoptat marţi un amendament prin care parlamentarii primesc imunitate faţă de anchetele procurorilor DNA. Codul Penal a fost modificat în aşa fel încât un parlamentar care a comis infracţiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influenţă, nu va mai fi anchetat de DNA. Experţii consultaţi de gândul au arătat că, odată intrată în vigoare această lege, ea va avea efect şi pe dosarele de corupţie aflate pe rolul instanţelor.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil luni noaptea un proiect de lege care la prima vedere pare inofensiv. Este vorba de un proiect de lege care pune în acord Codul Penal cu decizia CCR de reincriminare a insultei şi calomniei.

În Comisia Juridică însă, deputaţii jurişti au decis să modifice şi alte prevederi din Codul Penal. Astfel că una dintre modificările aduse este redefinirea funcţionarului public. Din definiţia funcţionarului public au fost scoşi senatorii şi deputaţii. ”Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea,  precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, aşa sună amendamentul asumat de Comisia Juridică.

Proiectul de lege a fost votat in plenul Camerei Deputaţilor. Legea a primit 240 de voturi pentru (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenţi 15, PC 11, neafiliaţi 4). Împotrivă au votat 57 de deputaţi (32 PDL, 22 PPDD, 1 PC şi 2 neafiliaţi)

Reacţia CSM: Se ajunge la exonerare

CSM susţine că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.

Într-un comunicat remis marţi seară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează că a analizat, în şedinţa de plen de marţi, propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) şi noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).

CSM subliniază, din capul locului, că deşi, conform prevederilor legale, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.

Avertismentul DNA: „Legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie”

Scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici va plasa legislaţia română „în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie” ratificate de România, avertizează DNA într-un comunicat făcut public marţi seară. De asemenea, prin modificările aduse Codului Penal în vigoare, funcţionarii publici trimişi deja în judecată ar putea fi achitaţi, iar cei care sunt în închisoare pentru corupţie ar putea fi eliberaţi.

Reacţia ambasadei Germaniei

Activitatea instituţiilor care protejează statul de drept, precum ANI, CSM, DNA sau Curtea Constituţională, trebuie să se desfăşoare fără presiune politică, a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, şefa secţiei de presă a misiunii diplomatice germane din România.

„Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guvernului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, protejează şi dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională – să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit”, a precizat Andrea Stohr.

Olanda „urmăreşte cu îngrijorare” amendamentele la Codul Penal care dau imunitate parlamentarilor

Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, la solicitarea Mediafax, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.

„Ambasada Regatului Ţărilor de Jos urmăreşte cu îngrijorare amendamentele (la Codul Penal, n.r.) şi aşteaptă evoluţiile viitoare”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

Martin Harris, „îngrijorat de această problemă”

Ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, s-a declarat îngrijorat în ceea priveşte proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Întrebat de jurnalişti ce poziţie are faţă de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamentarii şi preşedintele sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici şi nu mai pot fi anchetaţi pentru o serie de infracţiuni, Martin Harris a spus că este „îngrijorat de această problemă”.

Comisia Europeană: Vom avea o poziţie detaliată

Poziţia CE privind amendamentele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt Mark Gray, adăugând că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupţie şi conflict de interese.

„Nu am văzut legea care a fost votată ieri seară (marţi, n.r.) în Parlamentul României (….) Nu vom comenta pe marginea unor cazuri individuale sau părţi din această lege. Dar e important de spus că atunci când vine vorba de chestiuni precum conflictul de interese şi integritate, acestea sunt acoperite, împreună cu aplicarea regulilor în materie de corupţie, în cadrul MCV şi vor fi abordate în următorul raport pentru România, care urmează să fie adoptat de către Comisie luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse şi acesta (raportul MCV) va fi cadrul în care Comisia Europeană va avea o poziţie detaliată”, a precizat Mark Gray, la briefingul de presă.”

Intervenţie de urgenţă a Germaniei, Franţei, Olandei şi Marii Britanii în Parlament. Ambasadorii au cerut explicaţii pentru Codul Penal. Ponta: „Nu am ştiut de lege. Trebuie rediscutată”

Se arata ca:

„Modificările făcute de parlamentari peste noapte Codului Penal pentru a proteja demnitarii de anchetele DNA şi ale ANI au determinat reprezentanţii unora dintre cele mai importante ambasade ale statelor europene în România să vină astăzi în Parlament pentru a cere explicaţii.

Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, adjunctul şefului misiunii Germaniei,  Julia Gross, ambasadorul Olandei, Matthijs van Bonzel, dar şi un reprezentant al secţiei politice a Ambasadei Marii Britanii au cerut astăzi să se întâlnească, în Parlament, cu deputaţii din Comsia Juridică, cea care a operat luni noaptea modificările livrate a doua zi plenului şi acceptate de acesta prin votul USL. Întâlnirile au avut loc în biroul preşedintelui Comsiei Juridice, Bogdan Ciucă.

Mâine şi-a anunţat prezenţa şi actualul şef al misiunii diplomatice a SUA, Duane Butcher.

După semnalele externe negative din ultimele zile, inclusiv legate de Raportul pe Justiţie aşteptat în ianuarie, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a cerut şi el o întâlnire cu deputaţii din Comisia Juridică şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea pentru a discuta subiectele controversate legate de Codul Penal.

Legea a fost între timp reclamată la Curtea Constituţională atât de PDL cât şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, autor rarisim al unei sesizări pentru controlul de constituţionalitate al unui proiect de lege înainte de promulgare.

Ce au înţeles deputaţii

La discuţiile cu ambasadorii veniţi în Parlament au fost prezenţi deputaţii Bogdan Ciucă, Eugen Nicolicea, membri în Comisia Juridică, dar şi Florin Iordache, omul care a coordonat din umbră aprobarea amendamentelor controversate, chiar dacă nu este parte a Comsiei. Dacă la final, deputaţii prezenţi au susţinut că „nu au fost abordări politice”, ci doar „clarificări pe articole”, ambsadorii nu şi-au anunţat încă concluziile.

„E corect să vină să se informeze direct de la sursă, nu să preia informaţia trunchiată. Dânşii au venit pentru informare, în urma acestei zarve cu modificările la Codul Penal”, a justificat Nicolicea prezenţa ambasadorilor.

Preşedintele Comsiei Juridice pe de altă parte, Bogdan Ciucă, consideră că nu afost decât  „o problemă de comunicare” legată de Codul Penal. „Cred că şi ei s-au lămurit că e o problemă care ţine de formă şi nu de fond. Am pierdut la capitolul comunicare. Nu se schimbă cu nimic statutul parlamentarului. Nici legea amnistiei nu-i atât de neagră. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege va trebui să fie o decizie politică”, a tras Ciucă propriile concluzii.

Ponta: „Eu n-am fost marţi aici. Ambasada SUA a făcut o greşeală”

În prima ieşire publică după întoarcerea din Africa de Sud, unde se afla în momentul adoptării legii, premierul Victor Ponta a susţinut că nu a ştiut de modificarea Codului Penal, dar nu consideră că trebuia consultat. „Ca preşedinte PSD”, Ponta a cerut public calegile să fie rediscutate, cu consultarea Ministzerului Justiţiei, a CSM şi a Comsiei Europene înainte de a fi adoptate.

„Eu nu cred că cine strigă cel mai tare are şi dreptate. S-a strigat foarte mult în două zile. Toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional, ci ca oportunitate. Ca preşedinte PSD cred că cele două legi (legea amnistierii şi Codul Penal, n.red. ) trebuie rediscutate cu toate celelalte instituţii cu care nu s-au discutat, cu Ministerul Justiţiei şi i-am spus domnului Cazanciuc să înceapă aceste discuţii, cu CSM Parchetul General, prezentate Comsiei Europene şi după aceea adoptate dacă sunt în regulă”, a spus Ponta.

Întrebat dacă a ştiut de modificările făcute de USL, premierul a negat că ar fi avut cunoştinţă de schimbarea Codului Penal. „Eu n-am fost marţi aici, n-am scos parlamentari din sală, n-am băgat în sală, eram la Johannesburg. „De amnistie am ştiut – şi în continuare cred că atâta timp cât nu intră infracţiunile produse cu violenţă şi de corupţie e bună – de celelalte nu am ştiut, dar Parlamentul legiferează, nu mă poate întreba pe mine de fiecare dată”, s-a eschivat el. Cu toate acestea, deputatul Ponta a venit şi cu o sugestie de modificare după reacţiile ambasadelor şi ale CE: „Sunt de acord să nu mai fie funcţionari publici să nu mai fie funcţionari publici însă trebuie să aibă un alt statut în aşa fel încât gile penale să li se aplice”.

Cât despre semnalele externe venite după acest scandal, Ponta s-a arătat nemulţumit de reacţia ambasadei SUA. „Am văzut declaraţii de principiu, nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită, că nu se referea la realitate, a fost a ambasadei Statelor Unite, care vorbea despre investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că putem proteja proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni vreodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată. Aici cred că a fost o greşeală (legat de ambasadă – n.r.) şi o să transmit acest lucru”, a susţinut premierul.

La scurt timp, inclusiv liderul socialiştilor din Parlamentul European, grup politic din care face parte şi PSD, Hannes Swoboda, a anunţat că, în opinia sa, „legea contravine valorilor UE”.

SUA, Olanda, Marea Britanie, Germania s-au numărat printre ţările care au reclamat în ultimele două zile derapajul deputaţilor, arătându-se şi prin semnale publice îngrijorate de o asemenea schimbare.

Marţi, în plenul Camerei Deputaţilor s-a adoptat o modificare a Codului Penal prin care pe de o parte demnitarii – preşedinte, parlamentari, primari, consilier – au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici şi din atenţia DNA pentru infracţiuni în exerciţiul funcţiei, pe de altă parte le-au fost ridicate restricţiile care îi făceau pasibili de conflict de interese.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat modificările, anunţând că va retrimite preoiectul de lege în Parlament, la reexaminare şi, dacă este necesar, şi la Curtea Constituţională.” (subl. mea)

Asta (Ponta) e prost sau se preface? Reactia ambasadei SUA „este total gresita” iar Swoboda, liderul socialistilor din Parlamentul European, ii spune ca „legea contravine valorilor UE”

Antonescu s-a dat pe brazda pana la urma…

Antonescu pune frână SUPERIMUNITĂŢII parlamentarilor, motivând că a avut „o informaţie incorectă şi incompletă”: „Îi sugerez lui Zgonea să revină asupra proiectului”

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu îi cere preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să repună pe ordinea de zi modificările aduse Codului Penal, adăugând că nu a beneficiat de o informare completă şi îşi „asumă întreaga responsabilitate”. De asemenea, liderul PNL a spus că dacă legea va fi trimisă la reexaminare va propune tuturor parlamentarilor liberali să respingă prin vot „toate acele modificări care s-au adus Codului Penal şi care pot fi interpretate în sensul unei super-imunităţi”. Antonescu a precizat că nu a discutat cu Victor Ponta despre aceste modificări la Codul Penal înaintea votului, dar nici în ultimele zile.

„Eu propun preşedintelui Camerei Deputaţilor, fac o sugestie ca, în cazul în care nu a semnat, formalizat legea votată în plenul Camerei Deputaţilor şi dacă regulamentul Camerei o permite să o repună în discuţie în plenul camerei deputaţilor, pentru o discuţie transparentă. Legislaţia pe care o votăm nu trebuie să fie una preferenţială”, a spus Crin Antonescu, dând dreptate ambasadelor SUA, Olandei şi Germaniei care au criticat modificările aduse în Parlament Codului Penal.

Antonescu a ţinut să precizeze că informaţiile pe baza cărora şi-a dat acordul pentru votarea acestor legi au fost „incomplete”.

„Am pornit de la premisa, bazată pe informaţiile primite, că acest pachet de modificări la Codul Penal, deşi scot parlamentarii şi demnitarii în general din categoria funcţionarilor publici, îi menţin cu certitudine într-o zonă în care pot fi anchetaţi trimişi în judecată, condamnaţi pentru încălcarea diverselor legi. Că nu sunt în niciun fel plasaţi într-o zonă de imunitate suplimentară. Trebuie să admit deşi nu îmi face nicio plăcere nu am fost suficient şi complet informat. Există riscul după toate evaluările pe care le-am văzut, după toate discuţiile, există riscul ca această interpretare să fie dată. Eu nu am să mă ascund, este o lege care s-a votat în cameră eu sunt senator, informarea de care am beneficiat a fost incompletă, îmi asum întreaga responsabilitate, îmi asum răspunderea în exclusivitate”, a declarat Crin Antonescu.

Liberalul a spus că doreşte rediscutarea acestor modificări la Codul Penal, deoarece nu vrea ca în Parlament să fie votată o „legislaţie preferenţială”.

Băsescu:  “Ăştia sunt ca hoţul pe care l-ai prins cu ceasurile furate la ieşire”

Într-un interviu pe care îl acorda în timpul intervenţiei lui Crin Antonescu, preşedintele Traian Băsescu a comentat că modificarea rămâne “o tentative de hoţie ordinară”. Ăştia sunt ca hoţul pe care l-ai prins cu ceasurile furate la ieşire. Ce să facă? Lasă ceasurile şi pleacă. Cred că vor da înapoi. Slavă Domnului! Încep să se trezească”, a spus Băsescu, la Adevărul.

Indirect, preşedintele a ameninţat Parlamentul inclusiv cu dizolvarea. „Acesta din «marţea neagră» ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul penal şi Legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”, a comentat el, fără a o anunţa ca intenţie.

Situaţia menţionată în Constituţie pentru dizolvarea Parlamentului este aceea în care Legislativul nu acordă, de două ori consecutiv, în 60 de zile, votul de învestitură pentru Guvern, fără a se preciza însă dacă preşedintele poate ave o iniţiativă similară într-un altfel de caz.

Cu câteva minute mai devreme, Băsescu artăta spre liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta ca fiind la curent cu scoaterea parlamentarilor, a primarilor şi consilierilor din zona de risc a anchetelor ANI şi DNA, reproşând că modificarea Codului Penal a fost făcută cu perfidie. “Au lăsat fapta celor care au contracte de muncă şi o fişă a posturilor nu sunt subiect al anchetelor ANI şi DNA. Aleşii, notarii, judecătorii, avocaţii, consilierii povali, preşedintele României nu au contracte de muncă. E foarte perfidă. Ar arăta că cei acre au contract îi frigem pe frigare. Acum dă contractul de milioane firmei soţiei, firmei vărului şi aşa mai departe”, a arătat Băsescu în principal spre achiziţiile publice.

În opinia lui Băsescu o modificare trebuie făcută în Parlament, însă nu pentru aceste articole, ci pentru a găsi o soluţie în aşa fel încât la 1 februarie 2014, când intră în vigoare noul Cod Penal să nu existe un val de eliberări din arrest ca urmare a reducerii pedepselor pentru corupţie.  “Dacă au de rediscutat ceva e o scăpare a noului Cod Penal care reduce pedepsele pentru corupţie.  Să introducă în Codul Penal o situaţie tranzitorie ca să nu eliberăm o groază de infractori la 1 februarie 2014 când intră în vigoare noul Cod Penal”, a sugerat preşedintele.”

… dar un atac la Basescu nu putea lipsi…

Romania Libera

Antonescu, nou atac la Băsescu

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a spus, la România TV, că preşedintele Traian Băsescu acuză „în mod vulgar” Parlamentul că face legi pentru hoţi, făcând astfel un proces de intenţie legislatorilor.

Citeşte şi: După marţea neagră, joia ipocriziei. Antonescu şi Ponta fug de răspundere

Crin Antonescu a afirmat că reconsiderarea poziţiei sale faţă de modificările Codului Penal a apărut ca urmare a consultării unor colegi din partid, jurişti de profesie, fără nici o legătură cu preşedintele Traian Băsescu. „Nu cu Traian Băsescu m-am sfătuit, el este cel mai puţin credibil spre deloc să vorbească de aceste lucruri. Este o suspiciune indecentă. În primul rând, este simplistă. Traian Băsescu procedează necinstit, vulgar şi iresponsabil”, a spus Antonescu.

El s-a arătat iritat de termenii cu care Traian Băsescu a comentat modificările la Codul Penal. „În ce priveşte Codul Penal, suntem pentru o discuţie mult mai pregătită, mult mai deschisă, să-i convingem pe toţi, în primul rând pe români, că nimeni nu-i deasupra legii, că Parlamentul nu face legi pentru hoţi aşa cum în mod injurios, calomnios spuneau fraţii gemeni Traian Băsescu-Horia Georgescu. Domnul Băsescu a fost prea adesea vulgar. Nu-i neconstituţional, dar pentru un preşedinte e nepotrivit”, a mai spus Antonescu.

Citeşte şi: VIDEO. Antonescu: Propun respingerea prin vot a modificărilor Codului Penal. Trebuie rediscutate toate articolele care scot anumite categorii de sub răspunderea penală

Preşedintele Senatului a spus că îşi menţine în continuare opinia că demnitarii nu pot fi asimilaţi din punct de vedere administrativ funcţionarilor publici, dar trebuie găsită soluţia juridică pentru ca demnitarii să aibă acelaşi tratament în faţa legii penale ca orice alt cetăţean. „A spune că este o lege care să dea liber la furat înseamnă să-ţi permiţi să faci procese de intenţie Parlamentului. Nu au nici o dovadă că Parlamentul a făcut o lege ca să fure”, a afirmat liderul PNL.”

Interceptarile…

Kovesi: Noul Cod de procedură penală va face inutile interceptările

Se arata ca:

„Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat joi, la Gândul Live, că o prevedere din noul Cod de procedură penală va face „inutile” interceptările, în condiţiile în care, înainte de a se obţine autorizaţie pentru acestea, persoana vizată în anchetă va trebui înştiinţată că este urmărită penal.

„Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a explicat Kovesi, la Gândul Live, citată de Mediafax.

Procurorul-şef a adăugat că, pentru a fi începută urmărirea penală în cazul unui ministru, va fi necesară o aprobare în acest sens venită din partea Parlamentului. Acest lucru, susţine ea, înseamnă că, din acel moment, „practic, investigaţia devine publică”.

Citeşte şi: După marţea neagră, joia ipocriziei. Antonescu şi Ponta fug de răspundere

„Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor. Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”, a explicat procurorul şef al DNA.

Kovesi a comentat problema interceptărilor şi din perspectiva eficienţei organelor de urmărire penală: „Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile”.

Totodată, şefa DNA a subliniat că infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, „în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate”.

Citeşte şi: Dovada că parlamentarii PNL au votat PENTRU superimunitatea parlamentarilor şi a aleşilor locali

„Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicaţiilor. Nu există niciun dosar făcut exclusiv pe interceptări”, a declarat ea, adăugând că un rechizitoriu se întocmeşte prin administrarea mai multor probe.

Laura Codruţa Kovesi a mai spus că a solicitat ministrului Justiţiei modificarea acestui act normativ, menţionând că, deocamdată, nu a primit un răspuns în acest sens. Ea adăugat, în acelaşi context, că la nivelul MJ există un grup de lucru pentru noul Cod de procedură penală, DNA având un reprezentat în acesta.”

Ceea ce se remarca este proasta gestiune din punct de vedere diplomatic a chestiunii. Practic, prin legea amnistiei si gratierii precum si prin modificarile aduse Codului Penal, Parlamentul Romaniei a expus tara noastra ingrijorarilor comunitatii internationale. De observat reactiile ambasadelor SUA, Olandei, Germaniei , Frantei, Marii Britanii, inclusiv cea a liderului socialistilor din PE, Dl. Hannes Swoboda, toate critice si de ingrijorare cu privire la situatia de fata. Colac peste pupaza a venit si raspunsul de pustan tafnos al premierului… Nu mai vorbesc de faptul ca nu a existat nicio dezbatere prealabila cu societatea civila, nici asupra legii amnistiei si gratierii si nici asupra modificarilor din Codul Penal. In orice caz imaginea tarii in exterior are de suferit si este regretabil ca nu s-a evitat un astfel de lucru.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

decembrie 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Curtea Constitutionala a decis

Iata ce ne spun Romania Libera si Gandul:

Zegrean: CC a constatat că referendumul e valid în privinţa organizării, dar nu a fost cvorum

Se arata ca:

„Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, marţi, că CC a constatat că referendumul este valid din punct de vedere al organizării, dar că nu s-a îndeplinit condiţia de cvorum.

„A fost validat referendumul, nu l-am invalidat, referendumul este valid, dar am constatat că nu s-a îndeplinit cvorumul”, a explicat Zegrean.

Preşedintele Curţii Constituţionale a menţionat că preşedintele suspendat, Traian Băsescu, îşi va relua în această situaţie atribuţiile de şef al statului.

Surse oficiale declarau anterior că CC a decis, marţi, că referendumul din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui este invalid, iar Traian Băsescu va reveni la Palatul Cotroceni.

Conform aceloraşi surse, decizia a fost luată cu 6 voturi la 3.

Şedinţa de marţi a Curţii Constituţionale a durat mai puţin de trei ore.”

Hotărârea CCR privind referendumul, prezentată în şedinţa comună a Parlamentului şi publicată în Monitorul Oficial

Se arata ca:

Hotărârea Curţii Constituţionale privind referendumul din 29 iulie va fi prezentată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, şi apoi publicată în Monitorul Oficial, informează Mediafax.

Curtea Constituţională a constatat, în hotărârea adoptată marţi, că procedura de organizare a referendumului a fost respectată, că nu s-a întrunit condiţia de cvorum pentru ca scrutinul să fie valabil şi menţionează că la data publicării deciziei în MO Traian Băsescu îşi reia atribuţiile.

Judecătorii CC au confirmat rezultatele referendumului din 29 iulie comunicate de Biroul Electoral Central şi au constatat că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), din care 7.403.836 (87,52 %) au răspuns „DA” la întrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”, iar 943.375 (11,15 %) au răspuns „NU”.

Astfel, CC a constatat că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din persoanele înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil.

Hotărârea CC va fi prezentată Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună. Aceasta este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.

La data publicării hotărârii CC în Monitorul Oficial, încetează interimatul lui Crin Antonescu în funcţia de preşedinte al României, iar Traian Băsescu îşi reia atribuţiile constituţionale şi legale de şef al statului.

Curtea Constituţională se va întruni, miercuri, la ora 10.00, pentru citirea hotărârii privind referendumul din 29 iulie.

Potrivit articolului 45 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.

Conform articolului 47 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Potrivit articolului 3 din Hotărârea Parlamentului privind stabilira obiectului şi a datei referendumului din 29 iulie, „în situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat”.

Curtea Constituţională a decis, în 10 iulie, că legea prin care se modifică Legea referendumului astfel încât preşedintele să fie demis cu majoritatea celor care votează la referendum este constituţională în măsura în care asigură participarea a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.”

TRAIAN BĂSESCU SE ÎNTOARCE LA COTROCENI. Curtea Constituţională a invalidat referendumul. LIVE

Aspazia Cojocaru a înclinat balanţa la CCR în favoarea lui Traian Băsescu. Judecătorul Predescu: „Am luptat şi noi cât am putut”. EXCLUSIV GÂNDUL

Se arata ca:

„Scorul de 6 la 3 pentru invalidarea referendumului, luat azi în plenul Curţii Constituţionale, nu putea fi atins decât în cazul unei „dezertări”. Judecătoare care a înclinat balanţa a fost Aspazia Cojocaru, fapt confirmat pentru gândul de judecătorul Ion Predescu.

Au votat pentru validarea referendumului: Ion Predescu, Acsinte Gaspar, Tudorel Toader (toţi trei din tabăra USL).

Au votat pentru invalidarea referendumului: Augustin Zegrean (preşedinte), Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc (din tabăra PDL-Băsescu) Puskás Valentin Zoltán (prpous de UDMR) şi Aspazia Cojocaru (propusă de PSD în CCR).

„Aşa a ieşit. Ea, cea de la PSD, a hotărât lucrurile”, a declarat pentru gândul Ion Predescu. „Am luptat şi noi cât am putut. Aşa a ieşit însă. Luaţi datele de la Guvern şi analizaţi-le să vedeţi cât erau de limpezi”, a precizat Ion Predescu.

CCR: Nu a fost întrunit cvorumul de prezenţă necesar validării

Curtea Constituţională(CCR) a invalidat astăzi, cu 6 voturi la 3, referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, desfăşurat în din 29 iulie. Magistraţii au contatat că nu s-a întrunit cvorumul necesar validării. Decizia va fi comunicată Parlamentului şi publicată în Monitorul Oficial, după aceea Băsescu putând să revină la Cotroceni.”

„O aştept pe doamna Monica Macovei să mă aresteze”

LIVE TEXT Crin Antonescu: NU MĂ RETRAG din POLITICĂ. FĂRĂ DOAR ŞI POATE ne putem GÂNDI la o NOUĂ SUSPENDARE a lui BĂSESCU

Se arata, printre altele, ca:

România liberă redă în format LIVE TEXT cele mai importante declaraţii:

– Am luat act de decizia CCR şi atât eu, cat si PNL, vom respecta hotărârea Curţii.

– Ca atare, cursul procedurilor care urmează va fi parcurs.

– Socotim această hotărâre a Curţii nedreaptă.

– Nedreaptă pentru că ignora votul a 8 milioane şi jumătate dintre români, a 8 milioane şi jumătate de oameni care ar fi trebuit să respecte cvorumul.

– Chiar dacă respectăm decizia CCR, pentru noi Băsescu nu mai este preşedinte.

– Regimul Basescu forţează revenirea unui om care nu mai are legitimitate.

– Nu putem să punem problema coabitării, pentru că nu este vorba de coabitarea noastră cu Traian Băsescu, ci de aceşti şapte milioane şi jumătate de români care nu pot coabita cu Traian Băsescu.

– Traian Băsescu poate coabita foarte bine cu Parchetul şi Serviciile.

Am spus că mă voi retrage din politică. NU MĂ RETRAG din POLITICĂ pentru că Traian Băsescu a fost demis în realitate.

– Nu mă retrag din politică pentru că Traian Băsescu a fost demis pe fond şi că acesta ar trebui să demisioneze. Cel care trebuie să demisioneze este Traian Băsescu.

– O aştept pe doamna Monica Macovei să mă aresteze.

– Eu îmi voi relua activitatea politică în calitate de preşedinte al PNL.

– Mai devreme sau mai târziu, Traian Băsescu va cădea.

– Rămân în serviciul oamenilor care sunt nedreptăţiţi, al oamenilor care şi-au spus cuvântul.

– PNL rămâne în serviciul celor 7,5 milioane de oameni, cu toate riscurile, frustrarea şi dezamăgirea pe care astăzi o simţim precum toţi cetăţenii care îşi văd voinţa batjocorită.

Dragi români care vedeţi votul vostru batjocorit, manifestaţi-vă şi apăraţi-vă puterea ca cetăţeni. Respectaţi legile, dar faceţi-vă simţită prezenţa. Nu putem fi călcaţi la nesfârşit în picioare.

– Sunt convins că meţinerea USL nu trebuie pusă în discuţie. Cred că toţi trebuie să ne unim eforturile pentru a lupta legal pentru înlăturarea regimului lui Traian Băsescu

– Am făcut ceea ce trebuia făcut, aţi făcut lucrul corect de făcut în democraţie. (…) Nu renunţaţi la convingerea că votul vostru contează.

– Traian Băsescu nu-şi va da demisia şi va continua să mintă (…) Nu avem de ales , trebuie să continuăm lupta cu încredere în democraţie şi cu respectarea legii.

– Vom merge până la capăt şi vom elibera ţara.

– Vom continua lupta democratică împotriva lui Traian Băsescu.

– Trebuie să luptăm în continuare pentru înlăturarea regimului Traian Băsescu.

– Întrebat dacă ar putea fi luată în calcul o nouă procedură de suspendare a preşedintelui Băsescu dacă acesta nu va respecta litera Constituţiei, Antonescu a răspuns „Fără doar şi poate”.

Sa vedem ce spune si UDMR

Borbely: Decizia CCR trebuie respectată; Ce s-a întâmplat e un semnal că nu mai putem merge aşa

Se arata, printre altele, ca:

Vicepreşedintele politic al UDMR Laszlo Borbely afirmă că decizia CCR trebuie respectată, însă problema listelor electorale trebuie clarificată, întrucât „ce s-a întâmplat e un semnal pentru toată lumea, partide şi instituţii, că nu mai putem merge aşa”, România riscând să îşi piardă credibilitatea

Borbely a declarat, marţi, că decizia Curţii Constituţionale privind referendumul trebuie respectată, dar ceea ce s-a întâmplat „e un semnal pentru toată lumea, partide şi instituţii, că nu mai putem merge aşa”, transmite Mediafax.

Potrivit lui Borbely, este nevoie de clarificarea problemei listelor electorale „cât de curând”.

„Decizia Curţii Constituţionale trebuie respectată, din câte am înţeles, s-a decis cu 6 voturi din 9, adică două treimi. Ceea ce e de semnalat, iar noi, cei de la UDMR, am spus-o, nu o dată, e că după 22 de ani noi – România, Guvernul, MAI, primăriile, instituţiile – nu am reuşit să clarificăm problema listelor electorale, ceea ce e foarte grav. Toată lumea ştie că în România nu sunt 18,2 milioane de alegători, nimeni nu neagă acest lucru. Aceste lucruri, dacă erau puse la punct, nu exista această tărăgănare, această instabilitate de aproape o lună. Cei ce ne privesc ne întreabă: în 2012 nu puteţi spune câţi alegători sunt?”, a afirmat Borbely.

El a spus că aceasta este o problemă a instituţiilor care, timp de 22 de ani, „nu au pus la punct un sistem bazat pe un soft, ca să se ştie în orice moment aceste cifre”.

„Ce s-a întâmplat e un semnal pentru toată lumea, partide şi instituţii, că nu mai putem merge aşa, că oricând se poate pune această întrebare – la parlamentare, unui deputat sau senator îi trebuie 50 la sută plus unu în colegii, ca să câştige mandatul. Facem un apel la instituţiile statului să clarifice această problemă cât de curând, altfel ne pierdem credibilitatea”, a spus Borbely.

El a subliniat că toată lumea a avut de pierdut în urma acestor „dispute”.

„Sper ca toate instituţiile statului, inclusiv Preşedinţia şi Guvernul, şi toţi cei care sunt actorii politici în momentul de faţă vor înţelege să acţioneze în spiritul Constituţiei şi al legii şi să clarifice, unde e cazul, problemele de fond. (Altfel) ar fi foarte păgubos pentru toată lumea, noi cu toţii am pierdut din aceste dispute. Din ce s-a întâmplat, ar fi benefic ca toţi să tragă învăţăminte şi să se ocupe de clarificarea acelor probleme care mai sunt de clarificat şi să se termine cu acele acuze şi exagerări, la nivelul instituţiilor – că aproape că n-a fost zi în această perioadă în care să nu apară aspecte care ţin de jocul politic, nu de instituţii”, a spus Borbely, care s-a declarat totuşi rezervat în privinţa posibilităţii ca „exagerările” să înceteze.

Întrebat ce alte probleme ar fi de clarificat, vicepreşedintele politic al UDMR a atras atenţia asupra necesităţii pregătirii alegerilor generale „astfel încât să nu existe niciun semn de întrebare”.

„Să vedem ce face Guvernul în următoarea perioadă până la alegerile generale, trebuie pregătite alegerile din toamnă astfel încât să nu existe niciun semn de întrebare. E de dorit să fie dat un mesaj de stabilitate a instituţiilor, din păcate nu numai în ultima lună, chiar în ultimii ani au fost unele momente în care s-a exagerat. Cui să îi fie dat mesajul? Alegătorilor, cetăţenilor României, UE, investitorilor. S-a exagerat foarte mult şi s-a depăşit o limită, au fost excese care trebuie frânte în următoarea perioadă”, a conchis Borbely.” (subl. mea)

Hannes Swoboda – declaratii

Socialistul Hannes Swoboda, reacţie la decizia CCR: Trebuie să acceptăm că decizia poporului român împotriva lui Băsescu NU ESTE VALIDĂ

Se arata ca:

„Hannes Swoboda, liderul grupului socialiştilor din Parlamentul European, a îndemnat politicienii români, printr-un mesaj postat pe Twitter, să „accepte” decizia Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului privind demiterea lui Traian Băsescu.

„A existat o decizie politică a poporului român împotriva lui Traian Băsescu, dar, legal, ea nu este validă. Trebuie să acceptăm asta”, a scris Hannes Swoboda pe Twitter.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 21, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Supriza totala. Chiar ca…

Romania Libera

SURPRIZĂ TOTALĂ. CCR a amânat decizia privind REFERENDUMUL până pe 12 septembrie. MAGISTRAT: Referendumul ar trebui ANULAT. CCR a respins contestaţiile privind organizarea referendumului

Se arata, printre altele, ca:

„Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat decizia privind referendum pentru demiterea preşedintelui Traoan Băsescu, din 29 iulie.

Potrivit primelor informaţii, decizia a fost amânata pentru data de 12 septembrie.

Concret, dată fiind amânarea decizie, Crin Antonescu rămâne preşedintele interimar al României.

Şedinţa Curţii Constituţionale a fost întreruptă la ora 16.00 după ce patru judecători au părăsit sala în care au loc dezbaterile.

Fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, a declarat la Realitatea TV, că, în opinia sa, motivul pentru care CCR a amânat decizia privind referendumul are legătură contestaţiile depuse.

„Părerea mea este că aceste cauze sunt exact cele trei contestaţii, în special una: cea referitoare la numărul de cetăţeni înscrişi pe listele de vot. Curtea nu vrea să bajâie, vrea să meargă la sigur. Probabil CCR nu vrea sa greşească”, subliniat Gheorghe Iancu.

Şedinţa Curţii Constituţionale a României a fost întreruptă dupa doua zile de discuţii privind rezultatul refrendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie.

Curtea Constituţională României a anunţat oficial decizia de amânare a pronunţării în cazul referendumului, printr-un comunicat de presă.” (subl. mea)

CC a respins cu unanimitate de voturi contestaţiile privind respectarea procedurii la referendum

Aspazia Cojocaru: Referendumul ar trebui ANULAT. Se bazează pe date false

Gandul

Liderul socialiştilor din PE, Hannes Swoboda, pentru Gândul: „Traian Băsescu are dreptul să rămână în funcţie. Întrebarea este dacă simte că mai are şi legitimitate”

Băsescu, ţinut pe tuşă 40 de zile: Curtea Constituţională a amânat decizia. Antonescu rămâne preşedinte interimar până pe 12 septembrie

Foarte important si:

REFERENDUM 2012. Ce a răspuns Institutul Naţional de Statistică judecătorilor Curţii Constituţionale

Se arata ca:

„Institutul Naţional de Statistică/INS) a transmis Curţii Constituţionale că în acest moment nu poate preciza care este numărul persoanelor de peste 18 ani, datele recensământului de anul trecut fiind încă provizorii, datele definitive urmând a fi publicate în semestrul al doilea al anului viitor.
„În prezent, rezultatele provizorii nu permit dezagregarea pe grupe de vârstă, implicit a populaţiei în vârstă de 18 ani şi peste. Aceste date statistice devin disponibile odată cu datele definitive, cu precizarea că ele nu corespund criteriilor de stabilire a populaţiei cu drept de vot”, se arată în adresa trimisă de INS Curţii Constituţionale.

Potrivit aceluiaşi document, judecătorii sunt informaţi că „în sistemul statisticii oficiale din România nu există surse de date care să permită stabilirea cetăţenilor români cu drept de vot, în sensul legislaţiei în vigoare la data de 29 iulie 2012 sau la oricare altă dată calendaristică”.”

REFERENDUM 2012. În Zimbabwe, Băsescu e rege: 100 la sută ÎMPOTRIVA DEMITERII. Cum au votat românii din străinătate

DE citit si…

LONDRA 2012 JUDO. Reacţie DURĂ a Federaţiei de Judo după ce doi prezentatori TV au făcut comentarii nepotrivite despre Alina Dumitru

Se arata ca:

„Federaţia Română de Judo (FRJ) a intervenit în scandalul dintre Mircea Badea şi Victor Ciutacu, respectiv judoka Alina Dumitru, medaliată cu argint la JOCURILE OLIMPICE 2012. FRJ condamnă „atacurile nedemne” lansate de cei doi realizatori TV pe Twitter, legate de faptul că sportiva româncă a preferat să nu voteze la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu.

Federaţia susţine că nu există „nimic mai fals, nimic mai degradant, nimic mai mitocănesc” decât gestul făcut de Badea şi Ciutacu la adresa Alinei Dumitru. În plus, oficialii i-au îndemnat pe Badea şi Ciutacu să-şi ceară scuze faţă de sportiva româncă.

Alina Dumitru declara, duminică, faptul că nu votează la referendum pentru că nu o interesează situaţia politică. Ea a precizat că, în urmă cu patru ani, când a luat aurul la JOCURILE OLIMPICE de la Beijing, a fost sunată de preşedintele Traian Băsescu, însă după performanţa de la JO 2012 LONDRA nu a mai sunat-o nimeni.

Victor Ciutacu a reacţionat dur pe Twitter: „Idoliţa snobilor cu acces la net, Alina Dumitru, e vexată că n-au sunat-o nici suspendatul, nici interimarul. Deci nu votează, nu se bagă”. Mircea Badea a intrat în joc şi a răspuns: „O doare mâna cu care votează, că i-a făcut brazilianca ‘armbar’ şi a bătut-o la zero”.

Alina Dumitru a reacţionat, declarând că nu înţelege ce legătură are sportul cu politica. „Ar fi trebuit să vorbească frumos despre sportivii care aduc faimă României, nu cred că vreodată am făcut de râs această ţară, nu meritam asemenea cuvinte. Este foarte urât, nu mă aşteptam”, a spus medaliata cu argint la JOCURILE OLIMPICE 2012 LONDRA.

„Federaţia Română de Judo îşi exprimă dezaprobarea cu privire la transformarea unui mare succes înregistrat de sportul românesc, la cea mai importantă competiţie internaţională, într-un subiect ieftin de campanie electorală”, se arată în comunicatul emis de FRJ.”

Sunt de acord cu pozitia Federatiei Romane de Judo!

Situatia politica ramane in continuare complicata. USL are avantaj in continuare intrucat Crin Antonescu ramane la Cotroceni iar scaderea numarului celor cu drept de vot nu este favorabila PDL si lui Traian Basescu in ceea ce priveste acest referendum.

Off Topic – Succese romanesti la Olimpiada de la Londra

Gandul

INTERVIU. Roxana Cocoş, medaliată cu argint la haltere: „Ridic 15 tone pe săptămână pentru o medalie la JO”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 2, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Suspendarea…

Iata ce se arata in Romania Libera:

Socialistul european Hannes Swoboda: Trebuie să monitorizăm atent evenimentele din România şi să luăm măsuri dacă se încalcă legislaţia UE

Gandul

SUSPENDAREA LUI TRAIAN BĂSESCU – LIVE VIDEO

Cum s-a apărat Traian Băsescu în faţa parlamentarilor USL. Mesajul de final: „Vă mulţumesc mult şi succes”

Aspazia Cojocaru, judecător la Curtea Constituţională, A FOST AMENINŢATĂ înaintea votului privind suspendarea lui Traian Băsescu

Judecătorii Curţii Constituţionale AU RESPINS 5 din cele 7 acuzaţii aduse de USL lui Traian Băsescu

Crin Antonescu: Dacă nu veţi fi demis la referendum domnule Băsescu, eu mă retrag definitiv din viaţa politică

SUSPENDAREA LUI BĂSESCU – Patru zile de foc pentru politica românească. Ce s-a întâmplat în ultimele zile

Mediafax

Preşedintele Consiliului European pe Twitter: Foarte îngrijorat de evoluţiile din România. Îi contactez pe Ponta şi Băsescu

Cum comentează presa internaţională accelerarea procedurii împotriva preşedintelui şi protestele din Bucureşti

Antonescu: Nu eu şi majoritatea parlamentară avem dosare închise, ci preşedintele

O lupta politica acerba!!!!

Update

Mediafax si Gandul:

SUSPENDAREA LUI TRAIAN BĂSESCU. VOTUL S-A ÎNCHEIAT – Băsescu: Aţi văzut vreun dictator care să dea opoziţiei funcţia de premier? – LIVE TEXT

SUSPENDAREA LUI TRAIAN BĂSESCU. Votul s-a încheiat – LIVE VIDEO

Update 2

Mediafax si Gandul

PREŞEDINTELE TRAIAN BĂSESCU A FOST SUSPENDAT – LIVE TEXT

TRAIAN BĂSESCU A FOST SUSPENDAT. Crin Antonescu este preşedinte interimar- LIVE VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat de parlament cu 258 de voturi „pentru”. În maximum 30 de zile trebuie organizat referendum pentru demiterea preşedintelui. În această perioadă, preşedinte interimar este şeful senatului Crin Antonescu.

Băsescu va fi demis dacă la referendum votează în acest sens 50 la sută plus unu dintre cei care merg la urne.

Curtea Constituţională a analizat cele şapte capete de acuzare formulate de USL, fiind de acord  cu două dintre ele.

UPDATE 20:50Dan Radu Ruşanu a anunţat că preşedintele a fost suspendat cu 258 de voturi „pentru”

UPDATE 20:45 Votul s-a încheiat, useliştii au facut deja semn ca au voturile necesare suspendării. USL susţine că pentru suspendare au votat 259 de parlamentari.

UPDATE 20:16 Votul este secret, cu bile. Parlamentarii USL, dar şi cei ai PDL, în frunte cu Elena Udrea, supraveghează votul.

UPDATE 19:56Băsescu: „Voi aştepta decizia la Cotroceni. Domnule Antonescu, vă las o foaie să vă scrieţi de pe acum ce aţi promis: demisia dacă voi câştiga referendumul

UPDATE 19:51 Băsescu:”O să vă spun un regret. Am numit doi prim-miniştri, unul se numeşte Călin Popescu Tăriceanu, altul Victor Ponta. După ce au ajuns la Palatul Victoria, amândoi şi-au făcut obiectiv suspendarea. I-am văzut cu ochii blânzi şi umezi înainte de a le da mandatul şi apoi marionete ale corupţiei din propriile partide. (…) Vă rog să aveţi grijă de ţară şi oamenii ei”

UPDATE 19:49 Băsescu: „Aţi văzut vreun dictator care să dea opoziţiei funcţia de premier, să dea opoziţiei funcţia de şef al SIE. Dacă n-aţi văzut, mai căutaţi dictatori”.

UPDATE 19:48Băsescu: „Atâta timp cât voi fi preşedintele României nu va reuşi nimeni să facă cu mine un compromis pentru că eu nu fac intervenoii nici la procurori, nici la judecători, nici la poliţişti. Uneori s-au supărat şi unii din PDL, dar asta-i viaţa”

UPDATE 19:45 Traian Băsescu a luat din nou cuvântul amintind că toate partidele au semnat Pactul pentru Educaţie. „După aceea aţi înţeles dezastrul unei cooperări în imaginea dumneavoastră”, a spus Băsescu.

UPDATE 19:35 Traian Băsescu a revenit în sala de plen.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.


iulie 6, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Consiliul European

Stiri interesante! Iata ce arata Romania Libera:

Şefii de stat sau de guvern se reunesc în cadrul Consiliului European de vară

Se arata, printre altele, ca:

„Şefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană se reunesc, joi după-amiază la Bruxelles, în cadrul Consiliului European de vară, pentru a adopta ‘Pactul pentru creştere şi locuri de muncă’, a lansa faza finală a negocierilor pentru viitorul cadru financiar multianual 2014-2020 şi a acorda oficial Muntenegrului statutul de candidat la aderarea la UE, potrivit Agerpres.

În invitaţia adresată statelor membre, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, menţionează că provocarea la acest summit al UE este de a da, ‘mai mult ca niciodată, un semnal într-o manieră clară şi concretă că facem tot ce este necesar pentru a răspunde crizei’.

Discuţiile vor începe, joi după-amiază, cu o dezbatere despre viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene (2014-2020), la aceasta participând şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. Principalele aspecte în discuţie se referă la modul în care viitorul cadru financiar multianual poate contribui la creştere şi crearea de locuri de muncă în UE şi cum ar trebui alocate cu prioritate cheltuielile între diverse politici ale Uniunii.”

Ponta a plecat spre Bruxelles, însoţit de ministrul de Externe şi de cel al Afacerilor Europene

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a plecat joi dimineaţa spre Bruxelles, însoţit de ministrul de Externe şi de cel al Afacerilor Europene, potrivit Mediafax.

Delegaţia premierului s-a urcat într-un avion de linie Tarom, care a fost garat în faţa salonului oficial al aeroportului. După ce au urcat jurnaliştii, la avionul aflat în faţa salonului oficial au fost aduse de la terminalul aeroportului, cu un autobuz, persoanele care au cumpărat bilet pentru cursa Tarom spre Bruxelles. Ulterior, au urcat în aeronavă premierul şi membrii delegaţiei oficiale.

Curtea Constituţională a decis, miercuri, cu majoritate de voturi, că preşedintele României participă la reuniunile Consiliului European, în calitate de şef al statului, această atribuţie putând fi delegată de către acesta, în mod expres, prim-ministrului.

După decizia Curţii Constituţionale, premierul Victor Ponta a declarat însă că va merge, „evident”, la Bruxelles, la Consiliul European.

Miercuri seara, Guvernul a transmis că primul-ministru va efectua „o vizită” la Bruxelles, în perioada 28-29 iunie, şi că Biroul de presă va pune la dispoziţia mass-media, în timp util, informaţii referitoare la programul premierului.”

Gandul

Pe site-ul Consiliului European, Victor Ponta este şeful delegaţiei României la summit-ul de mâine. Cotroceniul nu comentează

Se arata ca:

„Şeful delegaţiei române la summit-ul din 28-29 iunie este premierul Victor Ponta, potrivit informaţiilor de pe site-ul Consiliului European.

În secţiunea dedicată jurnaliştilor acreditaţi la eveniment, se află şi o listă cu numele, funcţia şi fotografia liderilor europeni care vor participa la summit din partea ţărilor lor. În dreptul României, apare Victor Ponta, cu toate că magistraţii de la Curtea Constituţională au decis miercuri că preşedintele e este cel care reprezintă România la astfel de reuniuni internaţionale, cu toate că poate delega acest mandat şi altor persoane, inclusiv primului-ministru.

Contactată de gândul pentru a afla dacă Traian Băsescu merge sau nu la Consiliul European, date fiind informaţiile de pe site-ul instituţiei de la Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale, Bogdan Oprea, a declarat că preşedinţia nu comentează pentru moment pe tema acestui subiect.

De menţionat că decizia de miercuri a Curţii Constituţionale devine obligatorie abia în momentul în care este publicată în Monitorul Oficial, ceea ce, potrivit preşedintelui CCR, se va întâmpla abia săptămâna viitoare.”

Hannes Swoboda, liderul grupului socialist din PE, despre Adrian Nastase

INTERVIU. Hannes Swoboda, liderul grupului socialist din PE: Lui Adrian Năstase i se cuvine un minim respect, chiar dacă a fost condamnat pentru ceva ce face orice preşedinte al SUA

Iata ce se arata printre altele:

Cum vedeţi presupusa tentativă de suicid a fostului premier: gest de onoare sau o încercare de a scăpa de încarcerare?

România are atâte de multe probleme care trebuie interpretate. Nu am fost acolo în momentul incidentului, nu pot să mă pronunţ. Ce pot să spun este că totul este un eveniment tragic. Cum am mai spus, domnul Năstase a făcut multe lucruri bune pentru România. I se cuvine un minim respect, chiar dacă a fost condamnat pentru ceva ce face orice preşedinte al Statelor Unite, adică să organizeze campania de colectare a fondurilor pentru campanie. Nu vreau să mă pronunţ sau să judec.”

Pai si atunci… daca ne luam dupa ce spune Dl. Swoboda si coroboram cu sentinta data la Bucuresti in cazul lui Adrian Nastase, atunci orice presedinte al SUA ar trebui condamnat…

Sa vedem ce s-a mai intamplat…

Mediafax

Băsescu: Este prima dată în 8 ani când sunt împiedicat să-mi exercit atribuţiile constituţionale. România este legitim prezentă la Consiliul European, dar este nelegitim reprezentată

Ponta: Am discutat cu Băsescu, rămăsese să ne întâlnim la Bruxelles. Vreau să rezolv conflictul

Ponta, întrebat ce va face dacă se demonstrează că a plagiat: Cu siguranţă că mă voi retrage

Băsescu: Marga mi-a dat semnat că din dispoziţia lui Ponta nu a trimis delegaţia la Bruxelles

Iata ce spune si Gandul:

Anunţul lui Ponta: Adrian Năstase nu mai e membru PSD

si editorialul lui Cristian Tudor Popescu:

Imaginea României. La Rahova.

Foarte interesant de citit si…

A FOST SAU N-A FOST PLAGIAT LA PONTA? Cum citesc socialistul Hannes Swoboda şi popularul Joseph Daul teza de doctorat a lui Ponta – INTERVIURI GÂNDUL

Se arata, printre altele, ca:

„Hannes Swoboda, liderul grupului socialist din Parlamentul European, a declarat pentru gândul că Victor Ponta nu are nicio problemă de imagine în urma scandalului de plagiat. Liderul democraţilor din PE, Joseph Daul, susţine însă că premierul ar trebui să demisioneze dacă acuzaţiile se adeveresc. În replică, Hannes Swoboda a declarat pentru gândul că Joseph Daul este un instrument al luptei politice interne din România.

ULTIMA ORĂ:Victor Ponta, în El Pais: Îmi dau demisia în cazul în care Comisia de Etică dovedeşte că am plagiat

Hannes Swoboda, liderul grupului socialist din Parlamentul European, a declarat pentru gândul că Victor Ponta nu are în acest moment nici o problemă de credibilitate în urma scandalului de plagiat. „Domnul Victor Ponta nu are o problemă de credibilitate în urma acuzaţiilor de plagiat. Eu nu ştiu dacă a plagiat sau nu, dacă avem de a face cu ceva real sau doar cu jumătăţi de adevăr. Nimeni din Europa nu a pus la îndoiala credibilitatea domnului Ponta. Este o chestiune care trebuie tranşată de politicienii din România”, a declarat Hannes Swoboda.

Europarlamentarul a precizat că premierul Ponta este respectat în mediile europene pentru viziunea sa clară asupra viitorului şi pentru că face parte din noua generaţie de politicieni europeni.

Preşedintele Grupului Partidului Popular European (PPE) din Parlamentul European, Joseph Daul, susţine, pe de altă parte, că Victor Ponta ar trebui să demisioneze dacă acuzaţiile de plagiat se adeveresc. „Lucrurile sunt simple. Prim-ministrul român Victor Ponta, acuzat de plagiat în ceea ce priveşte teza sa de doctorat în drept, trebuie să demisioneze din funcţie dacă aceste acuzaţii se dovedesc a fi fondate”, a declarat Joseph Daul pentru gândul.

Europarlamentarul a precizat că nu a verificat personal dacă acuzaţiile sunt adevărate sau nu, dar că ele trebuie verificate de experţi independenţi de orice influenţă politică. „Am luat la cunoştinţă de aceste acuzaţii din relatările presei internaţionale. Nu am verificat personal dacă sunt sau nu adevărate”, a declarat Joseph Daul pentru gândul.

Preşedintele grupului popular din PE a mai declarat că normele europene sunt clare şi că prim-ministrul român nu poate să conducă un guvern al unui stat din UE dacă a comis într-adevăr o fraudă când a obţinut titlul universitar pe care îl deţine. „Această situaţie trebuie clarificată de experţi independenţi care să nu poate fi influenţaţi politic”, a mai menţionat Joseph Daul.

Europarlamentarul a mentionat că în PE a existat un caz de plagiat iar parlamentarul în cauză şi-a dat demisia. Este vorba de cazul europarlamentarului german Silvana Koch-Mehrin, care a deţinut şi funcţia de vice-preşedinte al Parlamentului European. În 2011, Silvana Koch-Mehrin a fost acuzată de presă că teza ei de doctorat din 2001 ar fi copiat părţi consistente din alte lucrări pe care nu le-a citat. În urma scandalului, Silvana Koch-Mehrin şi-a dat demisia atât din PE cât şi din partidul din care făcea parte.

Citeşte mai multe aici

În replică, liderul socialiştilor din PE a declarat pentru gândul că Joseph Daul este un instrument în cadrul luptei politice din România şi ca PE nu are atribuţii în a analiza acuzaţiile de plagiat aduse unui politician. „Eu nu cunosc alte cazuri în care Parlamentul European să fi făcut declaraţii despre vreun politician austriac sau german suspectat de plagiat. Nu este o chestiune de care să se ocupe Parlamentul European. Domnul Joseph Daul este un instrument folosit în bătălia politică internă din România. Nu l-am auzit pe domnul Joseph Daul cerând demisia fostului preşedinte al Ungariei când a fosta acuzat de plagiat”, a declarat Hannes Swoboda.

Contactat de Gândul, liderul grupului liberal din Parlamentul European (ALDE), Guy Verhofstadt, a transmis că nu vrea să facă niciun comentariu faţă de acuzaţiile de plagiat la adresa lui Victor Ponta.”

O lupta politica titanica!! De proportii europene!!

Fondurile UE nu vor fi reduse in 2014-2020

Mediafax

Ponta: CE a propus ca fondurile UE să nu fie reduse în 2014-2020, inclusiv pentru România

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 28, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu