Din eseurile politice ale D-nei. Alina Gorghiu…

D-na. Alina Gorghiu e foarte activa in spatiul on-line si scrie foarte mult pe FaceBook. E foarte bine. Interesant este ce spune. Cu atat mai interesant cu cat Alina Gorghiu conduce, din cate inteleg, PNL, principalul partid de centru-dreapta din Romania.

Iata, spre exemplu, ce arata intr-una dintre postari:

„PSD-ul pe care Vasile Dâncu îl apreciază nespus este un partid care nu poate fi compatibil deloc cu PNL. Porniţi de la liste, porniţi de la proiecte asumate, porniţi de la programul de guvernare. Gândiţi-vă că ceea ce facem noi este un discurs echilibrat şi pragmatic, iar, în partea cealaltă, vedeţi populism pe pâine. Pe lângă asta, noi avem un candidat de prim-ministru, pe Dacian Cioloş, pe care îl vom susţine, dânşii îl susţin pe domnul Liviu Dragnea.”

De observat ca merge pana la ireductibil: „PSD-ul pe care Vasile Dâncu îl apreciază nespus este un partid care nu poate fi compatibil deloc cu PNL”. E foarte interesanta aceasta asertiune pentru ca eu imi amintesc de faptul ca, pana nu cu mult timp in urma, PNL era intr-o alianta cu PSD, numita USL, care a si castigat alegerile legislative trecute. Pe de alta parte, sper sa nu gresesc, Dl. Dancu e membru in Cabinetul Ciolos… Si sa nu uitam ca PNL a votat legi la unison cu PSD…

Stati putin, stati putin… Inca nu stim cine va castiga alegerile… De fapt nici nu putem sa stim sigur. Vom vedea atunci, dupa numararea voturilor. Alina Gorghiu citeaza, in continuare, din gandirea social-politica a Presedintelui Klaus Iohannis, care s-a grabit sa declare:

„Preşedintele Klaus Iohannis despre Dacian Cioloş: Sigur că este o variantă bună. Dacă un an a fost bun și eu l-am desemnat, cum să nu fie bun și în continuare. Dar această desemnare va depinde de partide. Dacă partidele își asumă această propunere — știți că sunt întâlniri pe care le face președintele cu partidele după alegeri și, dacă acolo vin partide și spun noi avem probabil o majoritate, noi îl propunem pe Cioloș — atunci consider că este o propunere politică și voi ține cont foarte serios de această propunere.”

Cum adica sa vina partidele la negocieri cu Presedintele si sa spuna: „noi avem probabil o majoritate”? Probabil?

O majoritate trebuie sa se constituie, altfel cum…? Nu putem vorbi aici de majoritati probabile, ci de cele ce se vor constitui atunci in mod sigur. Nu poti sa spui atunci: avem probabil o majoritate. Ci trebuie chiar sa existe o majoritate. Cum va fi formata si din cine, asta e alta problema. Constitutia spune:

„(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului”

(3) Programul si Lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.”

(Constitutia Romaniei, art. 103, al. 2-3)

„și, dacă acolo vin partide și spun noi avem probabil o majoritate, noi îl propunem pe Cioloș”. Da, dar daca „acolo vin partide și spun noi avem probabil o majoritate, noi îl propunem pe Xulescu”, adica nu pe Ciolos, atunci Presedintele ce va zice…?

Va spune, oare, ca nu e o varianta buna?

„Dacă un an a fost bun și eu l-am desemnat, cum să nu fie bun și în continuare.” – asta e parerea domniei sale. Dar Vasile Dancu, din cate inteleg de la Alina Gorghiu, probabil ca e de alta parere… 🙂 Poate ca si altii sunt probabil de alta parere…

Mai e un pic si ma apuc serios de Teoria Probabilitatilor!! 😆 😆

Insa totusi ceea ce e sigur, sau cel putin asa pare, se afla in declaratia aceasta a Alinei Gorghiu: „Pe lângă asta, noi avem un candidat de prim-ministru, pe Dacian Cioloş, pe care îl vom susţine, dânşii îl susţin pe domnul Liviu Dragnea”. Deci PNL si-l asuma pe Ciolos drept premier. Pentru ca: „Sigur că este o variantă bună. Dacă un an a fost bun și eu l-am desemnat, cum să nu fie bun și în continuare.”, dupa cum spune Presedintele.

Exclude, oare, Presedintele si alte „variante bune”? Spre exemplu, poate ca PSD nu il va sustine pe Dl. Dragnea pentru functia de premier… Daca ar sustine-o, de pilda, pe Ana Birchall – sa zicem -, aceasta nu ar fi o varianta buna? Eu vorbesc in ipoteza ca nu putem sa stim rezultatul alegerilor dinainte. Dar poate ca ma insel eu in naivitatea mea…

Sunt foarte derutante aceste declaratii. Sa inteleg ca, indiferent de rezultatul alegerilor, exista doar o singura „varianta buna”? Asta trebuie noi sa intelegem??

Exista, totusi, o problema legata de acel „probabil” al Presedintelui. Dansul nu a gresit prea mult exprimandu-se asa (usor neglijent, totusi). Pentru ca s-ar putea intampla ca niciunul dintre partide (aliante) sa nu obtina o majoritate absoluta. Iar la votul de incredere acordat de Parlament Guvernului se vorbeste de „votul majoritatii deputatilor si senatorilor”, nu de votul unei majoritati absolute. Ceea ce este clar e faptul ca in aceasta situatie trebuie ajuns la un consens. Chestiunea nu e atat „varianta buna” a Presedintelui, problema consta in declaratia Alinei Gorghiu, reiau:

„PSD-ul pe care Vasile Dâncu îl apreciază nespus este un partid care nu poate fi compatibil deloc cu PNL”

Deocamdata nu stim cum va arata acea „majoritate” si ce va presupune acea situatie. Dar daca PSD „nu poate fi compatibil deloc cu PNL”, cum ar putea sa se ajunga la un eventual consens? O declaratie asa de transanta, precum cea a sefei PNL, exclude orice consens intre cele doua principale partide din Romania.

Cred ca ar trebui sa intelegem bine in ce moment politic ne gasim. De aceea el trebuie definit cat mai clar posibil. Inca din iulie, atat PNL cat si PSD au respins, in ciuda unor voci care au sustinut ideea, guvernul de uniune nationala:

Curs de Guvernare

PNL și PSD resping la unison ideea guvernului de uniune națională

„Biroul Politic Național al PNL a decis luni că acest partid nu va avea niciun fel de colaborare cu PSD după alegerile parlamentare.

“Astăzi s-a discutat tema alianțelor post-electorale, discuție care s-a finalizat cu un vot în care s-a exprimat foarte clar opinia că, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare, PNL nu va face niciun fel de colaborare cu PSD”, a declarat copreședintele PNL Alina Gorghiu, într-o conferință de presă.

Ea a subliniat că PNL nu este de acord cu ideea unui guvern de uniune națională.

“Scorul din alegerile parlamentare nu va da premisa unui guvern de uniune națională. (…) Este clară decizia PNL, nu vrem guvern de uniune națională, nu acceptăm niciun fel de colaborare cu PSD. Este o decizie a PNL votată unanim”, a conchis Gorghiu.

Președintele PSD Liviu Dragnea s-a pronunțat încă de săptămâna trecută în legătură cu această chestiune, la lansarea proiectului ”România competitivă”, la Palatul Parlamentului.

„Am spus și la Cotroceni- un asemenea proiect, care curprinde o strategie de dezvoltare, trebuie să cuprindă direcțiile mari de acțiune, dar să existe suficient spațiu pentru ca în România să mai poată exista competiție politică, altfel nu se poate… PSD nu susține ideea unui guvern de uniune națională, consensul în jurul conceptului există, a fost definit și stabilit mai demult”, a spus Liviu Dragnea.

Ideea unui posibil guvern de uniune națională a fost relansată duminică, de vicepremierul Costin Borc, care a spus că Dacian Cioloș ar fi soluția potrivită de premier și după alegerile generale din toamnă.

(Citiți și: Vicepremierul Borc: ”Nu m-aș feri de ideea guvernului de uniune națională. Dacian Cioloș ar putea fi premier al unui asemenea guvern”)

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a declarat luni de acord cu aserțiunea, cu condiția ca Dacian Cioloș să fie susținut de un partid politic după alegerile parlamentare.

“Dacian Cioloș s-ar putea să fie un bun premier dacă este asumat de un partid politic, după alegerile parlamentare. Dacă se creează o astfel de situație, nu am nimic împotrivă să fie pe masă o astfel de soluție. Dar trebuie asumat politic viitorul premier. Cu toate calitățile lui Dacian Cioloș, se vede și problema guvernului condus de el — nu există susținere parlamentară, nu există o situație clară. Eu cred că la parlamentarism, în sensul clasic al cuvântului, nu se poate renunța. Trebuie să ai o poziție puternică, trebuie să ai o coaliție sau un partid care formează majoritatea și care dă și sprijinul guvernului”, a explicat liderul UDMR citat de Agerpres.”

De observat ca Liviu Dragnea vorbea atunci despre „competitia politica”. Daca lucrurile stau si se mentin asa, rezulta ca o majoritate va decide pana la urma. Majoritatea unui partid/alianta care va obtine cele mai multe voturi, nu neaparat jumatate plus 1. De observat ideea vicepremierului Borc: guvern de uniune nationala cu Ciolos prim-ministru. Dar atat PSD cat si PNL resping in mod categoric aceasta varianta. Atunci unul din aceste doua partide se va pregati de opozitie.

Cum ramane atunci cu „varianta buna” a Presedintelui Iohannis?

Ciolos e promovat electoral puternic de catre PNL si USR. S-ar putea ca si UDMR sa achieseze la sprijinul acestuia. Poate si PMP… Insa coagularea unei coalitii de dreapta in jurul premierului Ciolos nu inseamna si dobandirea majoritatii.

Pe de alta parte, Alina Gorghiu spunea inca de atunci: „indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare, PNL nu va face niciun fel de colaborare cu PSD„.

Bun, deci asa stau lucrurile. Nu de alta, dar serile trecute, la Jocuri de Putere, Rares Bogdan se intreba cu patos – citeste: cu nervi la ficati (il inteleg!) – ce se va intampla daca PSD si ALDE vor forma o majoritate absoluta si-l vor sustine pentru functia de premier pe… Victor Ponta. In logica stabilita de cele doua principale partide din Romania, in astfel de conditiuni Victor Ponta va fi „varianta buna”, intrucat Presedintele Iohannis va respecta Constitutia.

Deci care e „varianta buna”? Cea care va respecta Constitutia sau actualul premier tehnocrat, Dl. Ciolos?

DE citit si…

Antena 3

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Alina Gorghiu susţine că va demisiona de la conducerea PNL dacă liberalii nu vor fi cei care vor propune viitorul premier

„ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Preşedintele PNL, Alina Gorghiu a declarat, vineri, la Timişoara, că va demisiona din fruntea partidului dacă PNL nu va reuşi să contituie în jurul său majoritatea parlamentară care îl va propune pe viitorul premier, după alegerile din 11 decembrie.

„Eu îmi asum foarte clar o demisie, dacă PNL nu va fi cel în jurul căruia se va face majoritatea parlamentară care să dea noul premier al României. (…). Mizez pe o mult mai bună mobilizare în alegerile parlamentare, pentru că miza este mare şi răspunderea PNL este una uriaşă, decidem practic direcţia ţării pe următorii 10 ani; eu nu văd altfel lucrurile, aşa că evident că îmi doresc ca miză la nivel de judeţ Timiş să batem PSD – pentru că aici este un spirit liberal care trebuie capacitat, este un judeţ care are pârghii absolut extraordinare atunci când vine vorba despre Dreapta românească, pe care avem nevoie să le capacităm la maximum în această campanie electorală”, a afirmat Alina Gorghiu, într-o conferinţă de presă.

Ea a declarat, recent, că în PNL sunt discutate mai multe variante în ceea ce priveşte funcţia de premier.”

Mi se pare cam simplista schema asta: daca o majoritate parlamentara nu va gravita in jurul PNL ca sa dea premierul, dansa demisioneaza… Mie mi se pare ca Alina Gorghiu a avut mai mereu in vedere aceasta alternativa usoara: demisia. Dar cand lupti nu te gandesti la demisie, ci la cum sa invingi. Asta, cred, inseamna o mentalitate de luptator. Pentru ca oricine poate spune: daca nu reusesc, demisionez, e vreo problema? Dar nu oricine e un luptator.

In general vorbind, un esec- ceea ce se poate intampla – se analizeaza sa se vada unde s-a gresit, ce erori s-au facut…

Declaratia asta cu demisia – chiar daca s-ar impune in cazul unui esec – este TOTAL nepotrivita ACUM. Este inadmisibil sa prezumi infrangerea inainte de a se incheia lupta. Scuzati-ma, dar pare de pe acum un abandon, ceea ce da foarte rau la capitolul imagine. PNL ar trebui sa lupte pana la ultimul vot numarat, nu sa vorbeasca ACUM despre un eventual esec.

„Ea a declarat, recent, că în PNL sunt discutate mai multe variante în ceea ce priveşte funcţia de premier” – deci totusi nu s-au hotarat…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Sa vorbim putin despre democratie…

Cititorii blogului au ridicat aceasta problema: ce e democratia? In general, ideea lor era ca democratia se reduce la majority rule – regula majoritatii. Dupa parerea mea, democratia nu inseamna doar asta. Ar trebui sa aiba si alte ingrediente, ca sa zic asa. De exemplu, increderea cetatenilor si o cat mai clara delimitare ideologica din partea partidelor politice.

Gandindu-ma la acest subiect m-am apucat sa caut ce spun sondajele despre increderea cetatenilor nostri. In cine au incredere romanii? Dupa parerea mea, intr-o societate democratica, intr-o democratie consolidata ar trebui ca increderea in Parlament – institutie eminamente democratica deoarece alegerile se fac prin votul direct, nemijlocit al cetatenilor – ar trebui sa fie una ridicata, in orice caz peste 50%. Conform Constitutiei noastre, art. 61, al. 1:

„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.”

Pe cale de consecinta ar rezulta ca daca cetatenii au o slaba incredere in Parlament, atunci au o slaba incredere in reprezentantii lor si o slaba incredere in legile votate in Parlament.

Dar sa vedem ce spun doua sondaje de anul trecut, deci relativ recente…

Agerpres

Sondaj Inscop: Armata, Biserica și Jandarmeria rămân în topul încrederii românilor

„Armata, Biserica și Jandarmeria sunt instituțiile interne în care românii au cea mai mare încredere, arată Barometrul INSCOP-ADEVĂRUL despre România, realizat de Inscop Research la comanda cotidianului „Adevărul”.

Foto: (c) www.inscop.ro

Potrivit unui comunicat transmis marți AGERPRES, clasamentul instituțiilor interne este condus de Armată cu 74,3% încredere multă și foarte multă (75% în februarie 2015) exprimată de cei care au formulat o opinie, urmată de Biserică cu 62,3% încredere multă și foarte multă (64% în februarie 2015).

Pe poziția a treia se află Jandarmeria, care se bucură de aprecierea a 62% dintre români (62,5% în februarie 2015). Urmează DNA cu 61,4% încredere multă și foarte multă (58,9% în februarie 2015).

Conform cercetării sociologice, Președinția se situează pe poziția a cincea cu 50,6% încredere multă și foarte multă (față de 51,4% în luna februarie), iar SRI pe poziția a șasea, beneficiind de încrederea a 50,3% dintre cetățeni (față de 48,8% în februarie).

Urmează, Înalta Curte de Casație și Justiție cu 49% încredere multă și foarte multă (față de 48,7% în luna februarie), SIE cu 47,8% (față de 46,1% în februarie), Poliția cu 47,1% (față de 45,5% în februarie), Banca Națională a României cu 44,5% (față de 47,3% în luna februarie), universitățile cu 41,5% (față de 41,4% în luna februarie) și ANI cu 39,8% (față de 42,2% în luna februarie).

Barometrul arată că, măsurat pentru prima dată în topul încrederii în instituții, ANAF-ul beneficiază de aprecierea a 37,9% dintre români.

Primăriile contabilizează 34,3% încredere multă și foarte multă față de 38,1% în luna februarie.

În clasamentul încrederii în instituții urmează presa cu 34% (față de 37% în luna februarie), Curtea Constituțională — 33,8% (față de 36,5% în luna februarie), organizațiile societății civile cu 30% (față de 29,7% în luna februarie), Guvernul cu 23,8% (față de 23,4% în februarie) și consiliile județene, care sunt cotate cu 21,8% încredere multă și foarte multă față de 25,5% de luna februarie.

Clasamentul este încheiat de sindicate cu 19,1% (față de 21,6% în luna februarie), patronate cu 15,5% (față de 19,5% în luna februarie), bănci cu 14,1% (față de 15,9% în luna februarie), Parlament cu 12,6% (față de 17,5% în februarie) și partide politice care înregistrează 6,5% în aprilie (față de 9,9% în februarie).

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul”, în perioada 23 — 30 aprilie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1.085 de persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.

AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Tudorache, editor: Andreea Rotaru)”

Ziare.com

In cine au romanii incredere: Presedintia da, Parlamentul ba – sondaj INSCOP (Video)

„Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP.

In cine au romanii incredere: Iohannis a crescut in top – pe ce loc se afla Ciolos sondaj INSCOP

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

Topul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

In ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topului increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

Cercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.”

Ceea ce te frapeaza de la bun inceput e faptul ca romanii au incredere, in mod majoritar, in institutiile de forta. Observati increderea foarte mare in Armata, mai mare decat cea in Biserica!! Apoi o incredere foarte mare in Jandarmerie, in DNA, SRI si SIE! Increderea in SRI e mai mare decat cea in Politie!!! Romanii au de asemenea o mare incredere in ONU!! Increderea in ONU e mai mare decat cea in Uniunea Europeana, va dati seama…? De asemenea, foarte interesant, increderea in Biserica era in scadere…

Sa vedem unde se afla Parlamentul… In primul sondaj, Parlamentul e cotat cu 12,6% incredere, in al doilea doar 12,8% dintre cetateni au incredere in Parlament! De observat ca peste 50% dintre cetateni au incredere in Presedintie! Increderea in partidele politice: 8,6% (7,6% in septembrie) – extrem de redus!

Ce ar rezulta de aici? Ar rezulta o structura (in functie de increderea cetatenilor) de felul urmator: Presedintia si institutiile de forta!

In primul articol se arata:

„În clasamentul încrederii în instituții urmează presa cu 34% (față de 37% în luna februarie), Curtea Constituțională — 33,8% (față de 36,5% în luna februarie), organizațiile societății civile cu 30% (față de 29,7% în luna februarie), Guvernul cu 23,8% (față de 23,4% în februarie) și consiliile județene, care sunt cotate cu 21,8% încredere multă și foarte multă față de 25,5% de luna februarie.

Clasamentul este încheiat de sindicate cu 19,1% (față de 21,6% în luna februarie), patronate cu 15,5% (față de 19,5% în luna februarie), bănci cu 14,1% (față de 15,9% în luna februarie), Parlament cu 12,6% (față de 17,5% în februarie) și partide politice care înregistrează 6,5% în aprilie (față de 9,9% în februarie).”

In al doilea:

„Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).”

Pe mine m-a frapat increderea redusa in organizatiile societatii civile, presa, consilii judetene s.a., de exemplu: patronate, sindicate – adica in institutiile democratice ale tarii.

Eu stau si ma gandesc daca ia cineva in serios lucrurile acestea. Clasa noastra politica – care a votat intr-o veselie noul Cod Fiscal ce muta povara fiscala dintr-o parte in alta si ii pune si pe cei care nu au venituri sa plateasca bir la stat, care a votat Legea Antifumat, acuma vad ca se discuta despre reintroducerea uniformelor scolare etc – ia in serios ce spun sondajele astea, dincolo de aspectul electoral?

Apropo de reintroducerea uniformelor scolare (la noi invatamantul este covarsitor majoritar de stat), am auzit-o, intr-un Joc de Putere a lui Rares Bogdan, pe Adriana Saftoiu care vedea pozitiva o astfel de masura, din cate am inteles eu. De ce? Vorbea de copilul dansei (sa-i dea Dumnezeu multa sanatate!) spunand ca, daca am inteles bine, uniforma l-ar constientiza pe copil ca face parte dintr-o comunitate si ca ii imprima solidaritatea cu ceilalti copii. Deci solidaritatea prin uniforma! Eu stau si ma intreb: ce facem, infiintam din nou organizatiile de pionieri? Sau un Scout Movement made in Romania? Iar astfel de idei vin din partea unui om ce se doreste a fi de centru-dreapta, daca nu ma insel eu cumva…

Isi pune cineva problema daca este bine ca romanii, in proportii majoritare, au ajuns sa aiba o incredere mare in Presedinte si insitutiile de forta ale statului si nu, spre exemplu, in organizatiile societatii civile si in Parlament? Observati increderea redusa in patronate, sindicate, banci… Daca, de pilda, ai o incredere atat de redusa in banci atunci si apetitul pentru a demara o afacere e foarte redus. Lucrul acesta e negativ pentru ca nu poate conduce la dezvoltarea clasei mijlocii si intareste etatismul. La fel si increderea in patronate si sindicate, redusa fiind, intareste etatismul. Cu alte cuvinte, e mai bun un loc de munca la stat decat in mediul privat sau sa incepi sa faci ceva pe cont propriu. In scoli, prin reintroducerea uniformelor scolare – gandindu-ma la ce spunea Adriana Saftoiu – mi-e teama ca incepem sa promovam in randul copiilor colectivismul. Nu le spunem, de exemplu, ca asa este frumos, cu uniforma, ci ca in felul asta se intareste solidaritatea cu ceilalti.

Asa cum se prezinta lucrurile la ora actuala lucrurile nu se prezinta in termeni pozitivi. Partidele ar trebui sa ia in seama increderea foarte scazuta de care se bucura in randul populatiei.

Practic vorbind, sondajele arata o neincredere a populatiei nu doar in democratie, dar si in economia de piata libera. Nu se promoveaza in societate asa cum ar trebui libera initiativa, mai pe larg spus liberalismul. PNL ce face? Doarme?

Observati increderea mare in SRI si SIE. Deci SRI si SIE – prietenii poporului! E bine asa ceva? Lucrul acesta, mi se pare, arata o scadere a increderii in capacitatile proprii ale individului. Sa nu uitam ca pe vremea lui Traian Basescu, puterea SRI a sporit, fara sa se fi reformat. Ciudat e ca si increderea populatiei pare a fi sporit in astfel de institutii. E mai mare increderea in SRI si SIE decat cea in Inalta Curte de Casatie si Justitie sau in Curtea Constitutionala. Nu mi se pare un lucru pozitiv! Si este uluitor cum desupra tuturor, la capitolul incredere, troneaza ARMATA!!

De notat si acest aspect:

Ziare.com

In cine au romanii incredere: Iohannis a crescut in top – pe ce loc se afla Ciolos sondaj INSCOP

„Presedintele Klaus Iohannis conduce in topul increderii in personalitatile publice, fiind urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si de premierul Dacian Ciolos.

Potrivit unui sondaj INSCOP dat joi publicitatii, 59,8% dintre respondenti afirma ca au incredere multa si foarte multa in presedintele Klaus Iohannis (fata de 58,6% in luna septembrie), iar guvernatorul BNR Mugur Isarescu este cotat cu 40,4%, incredere multa si foarte multa (fata de 41,6% in septembrie).

Premierul Dacian Ciolos, masurat pentru prima data in analizele sociologice INSCOP Research, se situeaza pe pozitia a treia cu 32,6% incredere multa si foarte multa.

Romanii le acorda ambasadorului Romaniei in SUA, George Maior, 29,8% incredere, si directorului SIE, Mihai-Razvan Ungureanu, 21,8% incredere, in crestere fata de luna septembrie cand inregistra 20,3%.

Cata incredere au romanii in Iohannis si Ciolos – sondaj

Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, se bucura de incredere multa si foarte multa din partea a 21,4% dintre subiectii sondajului (fata de 18,4% in septembrie), iar fostul premier Victor Ponta se afla pe pozitia a saptea cu 20,2% incredere multa si foarte multa, fata de 22,8% in septembrie.

Ponta este urmat de copresedintele PNLAlina Gorghiu cu 18,6% (fata de 16,8% in septembrie), vicepremierul Vasile Dincu cu 17,3% (si el masurat pentru prima data), liderul MP, Traian Basescu, cu 16,3% (fata de 15,5% in septembrie), presedintele interimar PNL Bucuresti, Catalin Predoiu, cu 16% (fata de 15,8% in septembrie), presedintele PSD, Liviu Dragnea, cu 14,1% (fata de 16% in septembrie), presedintele PSRO, Mircea Geoana, cu 13,3% (fata de 15,6% in septembrie), copresedintele PNL Vasile Blaga cu 12,2% (fata de 13,2% in septembrie) si presedintele M10, Monica Macovei, cu 12,2% (fata de 12,8% in septembrie).

Topul increderii este incheiat de primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, cu 9,8% (fata de 13,9% in septembrie), liderul UNPR, Gabriel Oprea, cu 8,9% (fata de 21,7% in septembrie), presedintele UDMR, Kelemen Hunor, cu 5,5% (fata de 4,1% in septembrie) si europarlamentarul Laszlo Tokes cu 4,3% (fata de 3,2% in septembrie).

Topul increderii: George Maior, peste Victor Ponta si Mircea Geoana peste Catalin Predoiu – sondaj Inscop

Barometrul „Adevarul despre Romania” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevarul”, in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie. Volumul esantionului a fost de 1.071 persoane chestionate la domiciliu, care au implinit 18 ani, eroarea maxima admisa a datelor fiind de a 3%, la un grad de incredere de 95%.”

Si cititi, va rog, si acest articol al lui Cristian Preda:

„Despre felul cum președinții și prim-miniștrii români au fost comparați cu Ceaușescu:

Semne exterioare ale unei certe si periculoase asemanari cu un dictator

A fost suficient ca presedintele Klaus Iohannis sa-si puna o caciula de blana…

ziare.com|De Cristian Preda„

Ce observam? O incredere foarte mare in Presedinte fata de ceilalti oameni politici si personalitati publice. E cu mult mai mare increderea romanilor in Presedinte decat in premier sau in liderii partidelor politice, cu toate ca, prin Constitutie, Presedintele are puteri limitate. Presedintele, la noi, nu e sef de guvern, nu conduce Executivul, desi e parte a Puterii Executive. Desi lucrurile stau asa, increderea in premier e aproape la jumatate fata de cea in Presedinte.

Asa se si explica asocierea legata de gesturi dintre fostul dictator, Nicolae Ceausescu, si presedintii postdecembristi ai Romaniei. Pentru ca increderea populatiei in Presedinte e una foarte mare in comparatie cu cea in ceilalti oameni politici. Atunci, in mod logic: „A fost suficient ca presedintele Klaus Iohannis sa-si puna o caciula de blana…”.

Si atunci nu se poate sa nu te intrebi daca increderea asta atat de mare in Presedinte, coroborata cu increderea mare in institutiile de forta ale statului, nu e, de fapt, increderea intr-un dictator, ce apare astfel in mentalul colectiv al romanilor.

Nu se poate sa nu te ingrijoreze ce se intampla! Pentru ca noi nu reusim sa consolidam nici democratia si nici libertatile individului. Chiar si la mine pe blog, vorbind despre libertate, cineva mi-a spus de anarhie. Atunci eu ce sa zic: nu anarhie, militarism, dictatura? De aceea, zic eu, libertatea trebuie promovata mai puternic, spre a putea construi o societate moderna, democratica, cu o democratie functionala, in care drepturile si libertatile individului sa fie respectate cu adevarat. Si pentru asta sustin stimularea mediului de afaceri, a sectorului privat, a reformelor economice liberale – pentru ca acestea reprezinta cai de modernizare a societatii, in care individul sa se poata dezvolta in mod liber. Nu intoarcerea la comunism, de fapt la un etatism desuet, care nu va aduce tarii prosperitate, ci doar frustrari sau va adanci frustrarile existente.

Mai ales ca nu vad cum etatismul poate sa convinga pe cineva cand nu vad de ani de zile vreo intreprindere de stat care sa performeze cu adevarat. Nu mai vorbesc de faptul ca odata cu caderea comunismului s-a demonstrat faptic lipsa de viabilitate a sistemului comunist. Cu toate acestea, ciudat si interesant in acelasi timp, societatea se cantoneaza (pare-se mai mult subiectiv) – iar aceste sondaje confirma- intr-o formula perimata, desueta, asteptand ce? Ca in felul acesta sa ploua cu carnati, vorba lui Tanase?

Iata, spre exemplu, ce putem citi:

Capital

Capital TV. Irimescu: „Distrugerea CAP-urilor şi IAS-urilor egalează cele două războaie mondiale”

Se arata ca:

„Desfiintarea structurilor agregate a produs în agricultura românească efecte negative pe care le resimţim şi astăzi.

„Pagubele rezultate din distrugerea CAP-urilor şi IAS-urilor (cooperative agricole de producţie şi întreprinderi agricole de stat – n.r.) egalează daunele din cele două războaie mondiale”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la emisiunea Capital TV, transmisă vineri de B1 şi moderată de Claudiu Şerban.

Irimescu a povestit că în 1997 a participat la o conferinţă internaţională de profil, unde a fost întrebat: „a fost un cataclism în România, cum se face că din 7 milioane de bovine, câte erau în 1989, au mai rămas jumătate?”.

Ministrul a dat exemplul companiei agricole de la Curtici, unde specialistul Dimitrie Muscă „a avut un CAP şi l-a menţinut, iar acum acesta reprezintă una dintre cele mai performante ferme din România”.

De asemenea, Irimescu a arătat că în alte ţări interesele agricultorilor locali sunt protejate. El a spus că „în Cehia nu s-au distrus CAP-urile” şi a relatat un caz din Franţa, unde un parlamentar german a încercat să cumpere teren agricol, dar a fost refuzat de autorităţi, pentru că acolo „reglementările sunt astfel concepute încât să fie sigur că noul proprietar va face agricultură”.

Ministrul crede că problema fărâmiţării terenurilor poate fi rezolvată „pe măsură ce vom avea cadastru”.”

Ma deranjeaza ca am ramas tot la CAP-uri si IAS-uri, cand au trecut 26 de ani de atunci. De asemenea, ma deranjeaza ca se identifica efecte si nu cauze. Sa vedem, de pilda, cine era la Putere cand s-au distrus si ce viziune s-a avut atunci in vedere. Din ce cauza nu s-a putut crea o agricultura performanta si altfel? De ce nu am gandit altfel asocierea in agricultura? De ce nu se spune altfel: nu distrugerea CAP-urilor si IAS-urilor (desi ramane intrebarea: de ce trebuiau distruse?), ci incapacitatea cronica de a gasi solutii dupa Revolutie „egaleaza cele doua razboaie mondiale”? Uitati-va cum noi tot la CAP-uri si IAS-uri am ramas, cum nu putem iesi, conceptual vorbind, dintr-o formula economica socialista… Dar nimeni nu mai vorbeste de faptul ca atunci cand erau active, nedistruse, CAP-urile si IAS-urile, nu se gasea de mancare in galantare! De asta de ce nu vorbeste nimeni? Si care sunt solutiile cu care venim? Tot CAP-uri si IAS-uri, aceeasi organizare comunista a economiei care a condus la un dezastru economic si social?

Recomand citirea integrala a tuturor articolelor.

Marirea salariilor bugetarilor…

Mediafax

Amendamentul PSD privind creşterea salariilor bugetarilor cu 10%, adoptat de Cameră. PNL a votat pentru / Ce spune ministrul Muncii

Se arata ca:

„Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 311 voturi „pentru”, 7 abţineri şi doar un vot „împotrivă”, OUG prin care se măresc cu 25% salariile din sănătate, dar şi cu 10% salariile bugetarilor, dacă nu au beneficiat anterior şi de alte majorări, aşa cum stabileşte un amendament al PSD.

OUG 35/2015 prevedea, iniţial, majorarea cu 25% a salariului brut/soldei lunare brute/salariului lunar brut de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie 2015 faţă de nivelul avut în luna septembrie 2015. În textul Ordonanţei se stabilea şi asigurarea unui cadru instituţional pentru includerea tinerilor specialişti din sănătate şi învăţământ în categoria persoanelor care pot închiria locuinţe realizate prin programele A.N.L.

Ordonanţa fusese adoptată de Senat, iar în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a fost adoptat şi un amendament al PSD prin care salariile tuturor bugetarilor care nu au beneficiat în cursul anului de majorări urmează să fie mărite cu 10%. În această categorie intră personalul din administraţie, cultură, justiţie, ordine publică şi siguranţă naţională, unităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare, diplomaţie, personalul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Caselor de Asigurări de Sănătate Judeţene.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, cu 311 voturi „pentru”, 7 abţineri şi un vot „împotrivă”.

Liberalii s-au opus iniţial amendamentului PSD, cerând mai întâi date suplimentare de la Ministerul de Finanţe, cu privire la impactul bugetar. Deputaţii au respins însă retrimiterea proiectului la comisii. Ulterior, copreşedintele PNL Alina Gorghiu a explicat poziţia liberalilor.

„E o zi importantă în Parlament. (…) Am ajuns la concluzia că votul nostru pentru acest proiect este esenţial, motiv pentru care PNL votează această lege, cu un amendament foarte clar, cu solicitarea că aşteptăm un studiu de impact ulterior care să arate în ce măsură este realizabilă această aplicare. Acest lucru poate fi realizat, desigur, de noul Guvern”, a spus Gorghiu.

Legea urmează să rămână în Parlament pentru a fi, eventual, contestată la Curtea Constituţională – deşi niciun grup parlamentar nu a anunţat această intenţie – urmând ca apoi să ajungă la Palatul Cotroceni pentru promulgare.

Măsura măririi salariilor din sănătate cu 25% este deja în vigoare, odată cu publicarea în Monitorul Oficial a Ordonanţei, în luna august.

Modificările aduse de Parlament, respectiv măsura privind salariile tuturor bugetarilor, va intra în aplicare cu termenul de 1 decembrie doar după promulgarea actului normativ de către preşedintele Klaus Iohannis.

Rovana Plumb susţine amendamentul privind creşterea salarială de 10%: Efortul bugetar, 1,5 miliarde lei

Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, miercuri, că susţine amendamentul PSD privind creşterea salarială de 10 la sută în sectorul bugetar, menţionând că efortul bugetar este de 1,5 miliarde lei.

Rovana Plumb a făcut aceste declaraţii, la Guvern, întrebată de jurnalişti dacă susţine amendamentul în acest sens depus de PSD la dezbaterea în comisiile Camerei Deputaţilor a OUG 35/2015 privind creşterile salariale în sistemul sanitar.

Ulterior Ministrul Muncii, Rovana Plumb, a declarat, miercuri, că impactul bugetar al majorărilor salariale din OUG 35/2015 este de 0,2% din PIB, evitând să spună care este ponderea creşterii de 10% de pe urma amendamentului PSD şi dacă există date cu privire la creşterea inflaţiei în urma majorărilor.

Rovana Plumb a afirmat că PSD a luat întotdeauna măsuri bazate pe „principiul echităţii şi principiul sustenabilităţii”.

„Sper ca în continuare această lege să fie în aplicare şi ca nu cumva să existe vreo intenţie de amânare a implementării ei. (…) Lucrăm tehnic la bugetul pe 2016 şi toate aceste majorări se regăsesc în bugetul pentru 2016”, a spus ministrul.

Întrebată care este impactul bugetar al majorării salariilor bugetarilor cu 10%, în urma amendamentului PSD, Rovana Plumb a spus că acesta „va fi cu siguranţă prins în bugetul pe anul 2016”, dar nu a avansat o cifră, prezentând un procent total al majorărilor cuprinse în OUG 35/2015, adoptată miercuri de Camera Deputaţilor.

„Noi am lucrat indicativ pe acest impact bugetar şi pot să vă dau doar indicativul urmând ca dumneavoastră şi noi să urmărim la finalizarea şi adoptarea legii bugetului de stat cum sunt respectate aceste prevederi ale legii. Este vorba despre un impact indicativ de 0,2% din PIB pentru toate aceste creşteri salariale”, a spus ministrul.

La insistenţele jurnaliştilor, care au întrebat de unde vor fi luaţi aceşti bani, Rovana Plumb a afirmat „trebuie să punem stop unei abordări contabile”. „Aceste majorări de salarii înseamnă o creştere a puterii de cumpărare, ceea ce înseamnă o creştere a consumului, ceea ce înseamnă o creştere a producţiei, respectiv o creştere economică. În această cheie eu privesc şi am privit întotdeauna, pentru că în spatele oricărei cifre există oameni”, a explicat aceasta.

Rovana Plumb nu a precizat nici dacă şi cu cât ar putea creşte rata inflaţiei în urma majorărilor. „Eu v-am spus că trebuie privit din punct de vedere al impactului pozitiv pe care această creştere şi majorare a salariilor trebuie să îl aibă”, a mai spus ministrul Muncii.

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu 319 voturi „pentru”, 7 abţineri şi doar un vot „împotrivă”, OUG prin care se măresc cu 25% salariile din sănătate, dar şi cu 10% salariile tuturor bugetarilor, dacă nu au beneficiat anterior şi de alte majorări, aşa cum stabileşte un amendament al PSD.

OUG 35/2015 prevedea, iniţial, majorarea cu 25% a salariului brut/soldei lunare brute/salariului lunar brut de care beneficiază personalul din sistemul public sanitar, începând cu 1 octombrie 2015 faţă de nivelul avut în luna septembrie 2015. În textul Ordonanţei se stabilea şi asigurarea unui cadru instituţional pentru includerea tinerilor specialişti din sănătate şi învăţământ în categoria persoanelor care pot închiria locuinţe realizate prin programele A.N.L.

Ordonanţa fusese adoptată de Senat, iar în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor a fost adoptat şi un amendament al PSD prin care salariile tuturor bugetarilor care nu au beneficiat în cursul anului de majorări urmează să fie mărite cu 10%. În această categorie intră personalul din administraţie, cultură, justiţie, ordine publică şi siguranţă naţională, unităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare, diplomaţie, personalul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a Caselor de Asigurări de Sănătate Judeţene.”

Este uluitor cum PNL – un partid liberal, cu o ideologie liberala, subliniez asta – reuseste din nou performanta (fara ghilimelele de rigoare) de a vota la unison cu PSD o masura care numai liberala nu e. La inceput s-au opus, apoi au votat-o. Dupa ce au votat-o au cerut studiu de impact. Nu inainte de a vota un asemenea amendament. La fel au facut si cu noul Cod Fiscal: au votat la unison cu PSD! Stau si ma intreb: pe cine reprezinta acest partid? Care pe vremea lui Tariceanu a favorizat angajarile la stat si acum voteaza pentru lefuri mai mari tot in sectorul neproductiv, de stat… In sectorul privat, pe care PNL ar trebui sa-l reprezinte, nimeni nu-ti da bonusuri de Sarbatori. Iar acolo, in sectorul privat, sunt oameni care muncesc din greu pe lefuri chiar mai mici decat la stat, fara sa fie favorizati intr-un fel sau altul de catre statul roman, dimpotriva chiar. Tot acest efort bugetar pentru marirea lefurilor la stat se face pe seama taxelor si impozitelor platite de sectorul privat. Si asa, pe timpul guvernarii Ponta, a fost sufocat de multitudinea de taxe si impozite marite. Se vor mari din nou? Se vor pune noi biruri?

Eu nu sunt impotriva faptului ca un medic sa fie platit mai bine. Dar salariul unui medic sau al unui profesor e in functie de performantele economice ale tarii care, bune sau rele, sunt date de sectorul privat. „Vrem o tara ca afara!” – cand vom avea si performantele economice ale acelor tari, la care ne uitam cu jind…

Se vorbeste de crestere economica sustenabila. Bine, depinde ce intelegem prin cuvantul „sustenabil”, depinde de cum interpretam „sustenabilitatea”. Dar o politica de crestere economica, dupa parerea mea, inseamna:

α) stimularea investitiilor (publice si/sau private),

β) stimularea creditarii,

γ) stimularea libertatii economice,

δ) stimularea riscului sau apetitului pentru risc.

In ceea ce priveste riscul, trebuie spus, cred, urmatoarele: riscul trebuie sa insemne nu doar sansa sau sansele de a pierde, ci si sansele de a castiga, de a merge la castig, in conditiile in care sansele sunt evaluate de liberul intreprinzator. Un risc mare in afaceri ar insemna, deci, atunci cand sansele de castig sunt foarte mici. Risc nu inseamna ca sa incepi ceva si sa te trezesti la scurt timp in faliment – intr-o astfel de situatie, care te duce fortat spre faliment intr-un timp relativ scurt, nu putem vorbi de risc, mai degraba de o stare de anormalitate economica. Intr-o astfel de situatie orice crestere macroeconomica este, practic, blocata, iar intrarea in recesiune a economiei este pe punctul de a incepe. Interpretat probabilistic, riscul ar fi dat de urmatorul raport: imprejurarile nefavorabile/imprejurarile favorabile. De aici se vede ca un risc mic presupune ca imprejurarile favorabile>imprejurarile nefavorabile. Atunci sansele de a castiga sunt mai mari. In situatia inversa cand imprejurarile nefavorabile>imprejurarile favorabile intervine situatia de criza economica.

Pe termen lung insa, o politica de crestere economica respecta conditiile α- δ de mai sus, inclusiv in cazul aparitiei imperfectiunilor in evaluarea pe care o fac liberii intreprinzatori, care se vor corecta din mers. Pentru ca cine poate garanta ca evaluarea pe care o fac nu e doar buna (atentie mare!!) ci e cea mai buna? Cine-mi garanteaza ca mutarea pe care o fac nu e doar o mutare buna, ci e cea mai buna mutare? Lucrul asta se numeste evolutie. De la simplu la complex, de la inferior la superior. Pentru ca s-ar putea sa fac o mutare proasta, dar trebuie sa am posibilitatea sa corectez, sa ma corectez. Asa ma perfectionez. Apoi as putea sa fac o mutare buna. Perfectionandu-ma, o voi gasi pe cea mai buna.

Revenind acum la subiect si la desemnarea D-lui. Ciolos ca premier. Si din acest exemplu – marirea salariilor bugetarilor, o marire ce seamana cu o pomana sociala data celor de la stat, deci de care beneficiaza doar o parte redusa din societate – se vede ca apetitul pentru reforme al clasei noastre politice in ansamblul ei e unul foarte, foarte redus, asta ca sa nu spun ca e zero. In felul asta reforma se plaseaza in afara clasei politice sau, ceea ce e totuna, clasa politica se plaseaza in afara reformei – lucru periculos pentru ca iesim astfel din logica democratiei: trebuie sa vina un guvern de tehnocrati ca sa faca reforma pentru ca partidele nu-si asuma, nu vor sa-si asume lucrul asta, urmarind doar interesele electorale imediate.

Urmeaza un an electoral. Ciolos va da pomeni? Ii va sprijini frateste pe baronii locali? Ciolos, care e conectat direct la Iohannis, n-ar avea nevoie sa faca asa ceva deoarece Iohannis nu are nevoie de asa ceva. Astfel partidele se vad intr-o anumita dificultate. Lucrul bun ar fi ca exista posibilitatea de a se relansa lupta politica electorala nu pe baza de pomeni, ci de principii ideologice.

Noi nu avem inca in societate ideologiile clare, bine puse la punct. Iar o ideologie europeana nu exista in sensul ca, de pilda, si in Parlamentul European sunt partide politice, grupuri politice, cu ideologii proprii, de exemplu: socialistii europeni, popularii europeni s.a.m.d. La noi nu exista un curent liberal in adevaratul sens al cuvantului. Mai mult dupa cum bate vantul politic. PNL a fost un partid care mai intotdeauna a stat pe langa PSD. Care mai intotdeauna s-a declarat, mai mult sau mai putin tacit, de acord cu ceea ce face PSD, iar cand nu s-a declarat de acord a fost de acord cu PSD-ul. Nici PSD nu raspunde unor cerinte esentiale legate de economia de piata. E clar ca PSD tinteste electoratul care lucreaza la stat si de aceea ii face pomeni. Insa PSD nu-i reprezinta deloc sau aproape deloc pe truditorii din sectorul privat. De asemenea nu-i reprezinta nici pe cei saraci, gandindu-te la ideologia social-democrata care ar trebui sa se adreseze unei asemenea paturi sociale si sa le reprezinte interesele spre binele intregii societati. Si se vede foarte clar ca judetele care, de 25 de ani, voteaza absolut majoritar cu PSD sunt printre cele mai sarace din tara… PSD a renuntat, de pilda, foarte usor la impozitarea diferentiata sau progresiva punand biruri mari pentru toti. A preluat elemente liberale fara discernamantul necesar, pentru ca ideile liberale insemna altceva, nu ceea ce considera PSD ca inseamna. In felul acesta democratia are de suferit, scade capacitatea de alegere libera a individului. Avem de a face cu o distorsionare a democratiei, iar rezultanta „sistemului” e guvernul de tehnocrati. Aceasta „democratie originala” care se perpetueaza in spatiul politic romanesc de 25 de ani e una paguboasa si se vede ca rezultatele nu sunt optime.

Interesant este ca Presedintele nu a agreat, din cate am inteles, ideea alegerilor anticipate pe care ar fi putut sa le castige PNL. Lucru care ma face sa ma intreb daca nu cumva PNL amana sa vina la guvernare sau poate nu doreste sa-si asume guvernarea. Inca nu doreste sa si-o asume sau chiar nu doreste sa si-o asume? In mod normal ar fi trebuit sa avem alegeri anticipate. Totusi, PNL, prin D-soara. Gorghiu, a sustinut initial aceasta varianta. La Cotroceni, la negocieri, n-au mai insistat pe asa ceva… In orice caz, pare un joc de ocolire, de evitare a asumarii guvernarii de catre PNL. De ce, de exemplu, trebuia ca un guvern de dreapta sa fie neaparat unul de tehnocrati?

In alta ordine de idei…

… iata ce scrie D-soara. Gorghiu pe Facebook-ul personal:

„Este necesar ca prioritatea zero a noului guvern să fie depolitizarea și transparentizarea administrației. În caz contrar, un guvern tehnocrat se va lupta cu morile de vânt și va fi constant sabotat de o administrație dominată de PSD. I-am transmis lucrul acesta prim-ministrului desemnat, Dacian Cioloș, la întâlnirea pe care am avut-o astăzi.

Gorghiu, după o întâlnire PNL-Cioloş: Nu s-au discutat nume de miniştri, dar premisa -…

Alina Gorghiu a declarat, miercuri, după o întâlnire a liderilor PNL cu premierul desemnat, că în…

mediafax.ro „

Eu i-as spune simpaticei Domnisoare asa: nici campaniile antifumat nu trebuie duse la extrem, nici copiii nu trebuie tinuti sub un clopot de sticla, nici depolitizarea administratiei nu trebuie dusa pana-n panzele albe.

In orice tara din lume administratia de stat e politizata. Mai mult sau mai putin. Deci problema ar fi in ce grad trebuie sa fie politizata administratia de stat. O administratie de stat apolitica nu exista niciunde in lume. Iar noi nu trebuie sa cadem nici in puritanism si nici in forme utopice de guvernare.

Interesant ce face D-na Birchall:

Georgia este unul dintre principalii parteneri ai României în regiune. Relaţiile economice bilaterale pot fi consolidate şi dezvoltate inclusiv în domeniul transporturilor şi al energiei

Se arata ca:

„Ana Birchall: Georgia este unul dintre principalii parteneri ai României în regiune. Relaţiile economice bilaterale pot fi consolidate şi dezvoltate inclusiv în domeniul transporturilor şi al energiei

COMUNICAT DE PRESĂ

În perioada 9-11 noiembrie preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, Ana Birchall, a participat la conferinţa internaţională la nivel înalt organizată la Tibilisi, Georgia de Ministerul Afacerilor Externe georgian având ca temă: “Egalitatea de gen – provocări şi oportunităţi pentru Politica Europeană de Vecinătate în Regiune”.

Cu această ocazie preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, Ana Birchall, a avut  o serie  de întâlniri bilaterale cu miniştri ai guvernului din Georgia şi cu reprezentanţi ai statului georgian.

Luni, 9 noiembrie, Ana Birchall a avut o întâlnire bilaterală cu vicepreşedintele Parlamentului din Georgia, domnul Gubaz Sanikidze, care a apreciat că sprijinul pe care România îl acordă Georgiei este unul important, în special prin schimbul de experienţă în procesul de integrare europeană. În cadrul întâlnirii, Ana Birchall a afirmat că România şi Georgia se află la un nivel excelent al cooperării bilaterale, privind atât dialogul politic, cât şi în planul cooperării economice. “În continuare, suntem interesaţi să identificăm cele mai bune moduri de a consolida şi dezvolta cooperarea noastră în toate domeniile de interes comun, cu un accent special pe dialogul politic și pe cooperarea economică, inclusiv în infrastructură şi energie, un instrument util în acest sens fiind diplomaţia parlamentară”, a declarat preşedintele Comsiei pentru afaceri europene, Ana Birchall. Vicepreşedintele Parlamentului din Georgia a apreciat relevanţa diplomaţiei parlamentare, accentuând importanţa colaborării dintre Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor şi Comisia pentru integrare europeană din Parlamentul georgian.

În cadrul întrevederii cu ministrul georgian al Apărării, doamna Tinatin Khidasheli, Ana Birchall a reafirmat că România recunoaşte şi susţine integritatea teritorială și suveranitatea Georgiei şi că România va continua să sprijine parcursul european şi euroatlantic al Georgiei, Parlamentul României fiind primul Parlament care a ratificat Acordul de Asociere UE-Georgia. Ministrul Khidashli a transmis mulțumiri părţii române pentru sprijinul acordat de ţara noastră Georgiei.

De asemenea, Ana Birchall a participat, luni, la o întrevederea găzduită de ministrul de stat al Georgiei pentru integrare europeană şi euro-atlantică, domnul David Bakradze, la care au participat şi preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului Georgiei, domnul Tedo Japaridze şi preşedintele Comisiei pentru Integrare Europeană, domnul Levan Berdzenishvili. “Avem nevoie de menţinerea unui angajament ferm al UE faţă de Vecinătatea Estică, în paralel cu o perspectivă clară și fără echivoc pentru aprofundarea continuă a cooperării dintre UE și statele din Est mai avansate în ceea ce priveşte procesul de reformă, în special Republica Moldova, Georgia și Ucraina” a declarat Ana Birchall.

Marţi, 10 noiembrie, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene a participat la o întâlnire bilaterală cu domnul Giorgi Kvirikashvili, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe. În cadrul întâlnirii, Ana Birchall a reafirmat „susţinerea României pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Georgiei”, reiterând totodată „sprijinul pentru continuarea procesului de integrare în Uniunea Europeană şi NATO”.

De asemenea, Ana Birchall şi Giorgi Kvirikashvili au accentuat importanţa diplomaţiei parlamentare. Înaltul oficial georgian a apreciat deschiderea Comisiei pentru afaceri europene de a colabora cu Comisia de integrare din Parlamentul georgian, precum şi iniţiativa Anei Birchall de a organiza, în perioada următoare, o întâlnire la nivelul conducerii comisiilor pentru afaceri europene şi integrare europeană ale statelor din regiunea noastră. Totodată, Ana Birchall a exprimat dorinţa României de a organiza, în marja Comisiei economice mixte, un Business Forum pentru promovarea oportunităţilor de afaceri dintre România şi Georgia.

Giorgi Kvirikashvili a apreciat susţinerea acordată de România Georgiei, reiterând că România este un partener important pentru Georgia. De asemenea, ministrul georgian al Afacerilor Externe a subliniat importanţa recunoaşterii eforturilor şi progreselor Georgiei în parcursul de integrare în NATO si UE. În cadrul întrevederii au mai fost abordate şi aspecte regionale privind securitatea energetică şi oportunitatea implementării unor proiecte comune în domeniul energiei şi transporturilor. În acelaşi context a fost reluată importanţa revigorării zonei Mării Negre şi a Parteneriatului Estic, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor accentuând că „România este un furnizor de securitate şi stabilitate în zonă”.

Miercuri, 11 noiembrie, Ana Birchall s-a întâlnit cu ministrul Justiţiei din Georgia, doamna Thea Tsulukiani, întrevedere în care au fost abordate teme de interes în relaţia bilaterală, precum şi aspecte ce ţin de reformele Georgiei în vederea integrării în NATO şi UE. “Salutăm reformele Georgiei în domeniul justiţiei, în special în implementarea Planului de Acţiune privind liberalizarea vizelor” a declarat Ana Birchall. La rândul său, ministrul georgian al Justiţiei a apreciat sprijinul constant acordat Georgiei de către România, accentuând că pentru Georgia este important ca până la sfârşitul anului să primească un raport pozitiv privind îndeplinirea condiţiilor tehnice de implementare a Planului de acţiune privind liberalizarea vizelor. În acelaşi context, oficialul georgian a reiterat determinarea Georgiei de a rămâne pe drumul integrării în NATO şi UE, accentuând că „reformele implementate în Georgia sunt esenţiale pentru consolidarea instituţiilor democratice ale statului”. De asemenea, Ana Birchall a subliniat că drumul pe care s-a angajat Georgia trebuie să fie ireversibil.”

Un articol interesant si cel al D-nei. Andreea Paul:

Tabloul de bord al economiei românești

Se arata ca:

„Puncte slabe și tari ale dinamicii economice românești

Puncte slabe ale dinamicii economice:

SUB GUVERNAREA PSD:

• Aproape 500 de mii de firme și-au închis porțile, din anul 2012 până în prezent, conform datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (vezi tabelul numărul 6);
• Am pierdut circa 700 de mii de persoane din populația ocupată, inclusiv forțele armate şi persoanele care lucrează în sectorul informal şi la negru, din trimestrul II 2012 până în prezent, conform INS[1]. Totodată, pentru aceeași perioadă, România a înregistrat cea mai mare scădere a locurilor de muncă din Europa, conform datelor publicate de Eurostat[2]. (vezi tabelul numărul 3.1)
• Deficitul comercial  a continuat să crească, ajungând la 5,53 mld euro în primele 9 luni ale anului 2015, fiind cu 28% mai mare decât deficitul comercial înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică. (vezi tabelul numărul 3.4)
• Datoria guvernamentală a crescut cu 64 miliarde lei de la sfârșitul anului 2011 până în prezent, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor Publice[3]

Alte detalii:

• În septembrie 2015, importurile au crescut cu 7 procente față de luna august 2015, respectiv față de aceeași perioadă a anului anterior, conform INS, semnificativ mai repede decât creșterea raporturilor de doar 4,7% față de august 2015 și 4,6% față de septembrie 2014.
• Rezervele valutare au crescut cu aproape 8% față de luna trecută, însă rămân sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform BNR.
• Conform estimărilor Comisiei Europene, în România proporția economiei subterane în anul 2014 a reprezentat 29,6% din PIB, în creștere cu 1,2pp față de 2013, ajungând la 44 de miliarde de euro generate prin fraude economice și evaziune fiscală. România bate pasul pe loc în lupta cu economia subterană.

Puncte tari ale dinamicii economice 

• PIB:

o   INS estimează că PIB-ul are o rată de creștere de doar 0,1% în Trimestrul II 2015 față de același trimestru din anul 2014.

o   PIB pe locuitor la prețuri curente a crescut în anul 2014 cu 500 euro față de anul 2013, conform datelor furnizate de Eurostat.

•    ISD-urile au depășit 2 miliarde euro în luna august 2015, înregistrând o creștere cu peste 10% față de luna iulie și o creștere cu 60 de procente față de aceeași perioadă a anului precedent, conform datelor publicate de BNR.

[1] INSSE, Comunicat de presă – Ocupare și Somaj, trim II 2012 – trim II 2015, http://www.insse.ro/cms/ro/content/ocupare-si-somaj accesat la data de 11 noiembrie 2015

[2] Baza de date Eurostat, Population, activity and inactivity, noiembrie 2015 http://ec.europa.eu/eurostat/web/lfs/data/database#  accesat la data de 11 noiembrie 2015

[3] Ministerul Finanțelor Publice, Datoria administratiei publice conform metodologiei UE*) (datoria guvernamentala), http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvoldatguvconformUERomaugust2015.pdf accesat la data de 11 noiembrie 2015.

Vezi documentul integral aici.”

Un alt articol deosebit de interesant este cel al D-lui. Florin Citu, pentru ca noi trebuie sa stim exact care e situatia economica si de politica monetara la venirea noului Guvern, de tehnocrati, ce va fi condus de Dl. Ciolos:

Informatii despre performanta politicii monetare de la inflatia de baza

Se arata ca:

„Politica monetara isi stabileste sa atinga o tinta de inflatie in viitor. Motivul este simplu. Politica monetara are efecte dupa perioade lungi de timp, pana la 2 ani. Astfel, rata inflatiei de astazi este o combinatie intre deciziile de politica monetara din trecut, socuri cu efecte temporare prezente si asteptarile populatiei despre evolutia viitoare a preturilor.

Din luna iunie a acestui an preturile au inceput sa scada. Am intrat intr-o perioada de deflatie. O mare parte din scaderea preturilor s-a datorat scaderii de TVA pentru bunuri alimentare. Acesta este socul care are efecte in mare parte tranzitorii. Teoretic ar trebui sa ignoram efectele acestui soc si tot teoretic efectele acestui soc dispar dupa 12 luni. Spun teoretic pentru ca o parte din acest soc se transfera in evolutia preturilor viitoare prin asteptarile pe care le creeaza in economie. Acest este al doilea element despre care spuneam ca influenteaza rata curenta a inflatiei. Ramane cel de-al treilea, deciziile de politica monetara din trecut.

Pentru a identifica efectul politicii monetare este nevoie de o introducere.

Evolutia inflatiei a surprins mereu banca centrala. Pana in 2013 inflatia masurata depasea mereu estimarile BNR. Dupa 2013 inflatia observata a fost mereu mai mica decat estimarile BNR. In iunie 2015 rata inflatiei a devenit negativa. In acel moment BNR a venit cu o explicatie partial adevarata. Preturile scad pentru ca au scazut taxele. Foarte adevarat. Dar BNR vine si spune ca scaderea este temporara iar in spatele acestei scaderi exista presiuni inflationiste.

In primele comunicate dupa intrarea ratei inflatiei in teritoriul negativ BNR ne spunea ca rata inflatiei “ecraneaza” presiuni inflationiste. Dupa cateva luni ne anunta ca rata inflatiei “poate sa ecraneze” presiuni inflationiste. In ultimul comunicat BNR a renuntat la aceasta poveste cu ecrantul.

Apare totusi un semn de intrebare. Desi spune ca efectele reducerilor de taxe sunt temporare BNR a estimat 8 trimestre de inflatie sub tinta. In acest moment au mai ramas 6 trimestre in esimarile BNR cu o rata a inflatiei sub tinta.

Nu este clar de ce BNR accepta o rata a inflatiei mult sub tinta aprope 4 ani la rand. Mandatul BNR este clar, preturi la tinta in maxim 8 trimestre. De aceea spun ca nu este clar ce face BNR. Oricare ar fi motivul BNR transmite in acest moment semnale mixte. Pe de-o parte spune implicit ca nu crede in tinta de inflatie sau ca o ignora mai ales pentru ca nu intereseaza pe nimeni daca BNR nu-si indeplineste mandatul. Nu au existat niciodata, de exemplu, costuri pentru BNR sau pentru conducerea acestei institutii de pe urma faptului ca mandatul de a livra preturi stabile nu a fost atins. Pe de alta parte BNR stie ca inflatie sub tinta pentru o perioada asa lunga de timp inseamna conditii monetare mult prea restrictive in economie in trecut (crestere economica mai mica decat in conditiile in care inflatia era la tinta). Astfel, faptul ca BNR nu livreaza preturi stabile in conformitate cu mandatul ne duce la concluzia ca BNR urmareste alt obiectiv. Un alt obiectiv care pe termen scurt si mediu domina obiectivul de preturi stabile. Ar mai exista un alt treilea semnal, politica monetara nu influenteaza dinamica preturilor, dar atunci ar insemna ca nu exista rol pentru politica monetara in economie si activitatile bancii centrale ar trebui reduse doar la rolul de reglementator.

Sa ne uitam mai atent la relatia rata inflatiei – poltica monetara. In anii in care rata inflatiei ramanea cu mult peste tinta banca centrala prezenta in fiecare comunicat si rata inflatiei pentru asa numita inflatie de baza (CORE2 ajustat)*. Inflatia de baza este ce ramane din indicele pretului de consum dupa ce sunt eliminate preturi pentru bunuri volatile si care nu pot sa fie controlate direct de politica monetara. Ramanem cam cu 60% din produsele din IPC. In toti acesti ani BNR ne spunea ca acest indicator este cel pe care il INFLUENTEAZA politica monetara DIRECT.

Astfel in 2010 sau in 2013 BNR arata spre inflatia de baza care nu era la fel de volatila ca cea masurata de IPC si ne spunea ca politica monetara livreaza preturi stabile in conformitate cu mandatul. Numai ca din noiembrie 2013 fara sa explie de ce nu a mai inclus informatia despre inflatia de baza in comunicatele publicate dupa decizia de politica monetara. Misterul este simplu de rezolvat. Din noiembrie 2013 inflatia de baza intra in teritoriul negativ. Aici aparea problema pentru BNR. Exact acele preturi pe care sustinea ca le influenteaza prin politica monetara scadeau si erau cel mai departe de tinta.

In 2015 rata inflatiei masurate de IPC a intrat in teritoriu negativ in iunie ca urmare a reducerilor de taxe. BNR a explicat ca este doar o perioada de tranzitie si rata inflatiei va reveni in teritoriul pozitiv in 2016 si la tinta in 2017. Ce ar fi trebuit sa se intample cu inflatia de baza? Inflatia de baza dupa cum am spus exclude preturile pentru exact acele produse influentate de scaderea de TVA. Astfel inflatia de baza nu ar fi trebuit sa fie influentata de scaderile de taxe. Sau ar trebui sa fie influentata foarte putin . De exemplu daca preturile masurate de IPC scadeau cu 3% fata de anul anterior preturile masurate de CORE2 ajustat ar fi trebuit sa scada cu mai putin. In realitate lucrurile stau exact invers. Preturile masurate de CORE2 ajustat au scazut mai mult decat cele masurate de IPC. (vezi inflatia versus CORE2 ajustat in 2010 si 2013 pentru exemplul in care preturile volatile au crescut)

Surprizele nu se opresc aici. BNR estimeaza si in perioada urmatoare o scadere a preturilor masurate de CORE2 ajustat. In plus scaderea o sa fie mai mare in comparatie cu scadera preturilor masurate de IPC. Altfel spus dupa ce scoate efectele reducerilor de taxe preturile scad mult mai mult.

Ce inseamna acest lucru? In primul rand inseamna ca povestea cu presiunile inflationiste a fost falsa de la bun inceput. Daca situatia preturilor se inrautateste cand eliminam preturile afectate de scaderile de taxe este clar ca suntem intr-un mediu puternic deflationist. Mediul economic deflationist care este rezulatul politicii monetare dar si al asteptarilor despre preturile viitoare.

Mai clar. Evolutia ratei inflatiei de baza este o dovada ca in anii precedenti BNR a tinut politica monetara mult mai restrictiva decat trebuia. A supraestimat sanatatea economiei sau a avut alte obiective pe langa cel de stabiliate a preturilor. Ambele sunt reale dar din punctul meu de vedere al doilea motiv explica mai mult.

Dar problema nu este cu trecutul. Ce conteaza acum este ca asteptarile in economie sunt pentru o dinamica in scadere a preturilor masurate de inflatia de baza. Astfel de asteptari nu arata incredere foarte mare in viitorul economiei. In mare parte acest pesimism vine pe canalul evolutiei sectorului industrie. Evolutia preturilor din acest sector este explicata in mare parte de o cerere mica nu de cresterea ofertei.

Rata inflatiei pe care o observam astazi este in cea mai mare parte explicata de decizii de politica monetara din trecut. In cazul nostru deflatie si inflatie sub tinta 4 ani la rand arata ca in trecut banca centrala a mentinut conditiile monetare mult prea restrictive pentru situatia economiei din acel moment. Reducerile de taxe explica scaderile de preturi pe termen scurt dar nu explica deflatia si diferenta de tinta de inflatie pentru o perioada asa lunga de timp. Aceasta concluzie este importanta atunci cand evaluam performanta politicii monetare si mai ales daca banca centrala s-a achitat de datoria fata de societate de a livra preturi stabile. Pana in acest moment in 10 ani de regim de tintirea directa a inflatiei, indiferent de indicele de preturi pe care il folosim, banca centrala nu a reusit sa livreze preturi stabile. Acesta este singurul lucru pe care societatea la cerut de la banca centrala.

*CORE2 ajustat: Măsură a inflaţiei de bază, care elimină din calculul IPC total o serie de preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare (prin gestionarea cererii agregate) este puţin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili), ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice. Termeni înrudiți: CORE1, CORE2, inflație, IPC, inflație de bază, prețuri libere, prețuri administrate.(sursa: BNR)

„

Evolutia economica si monetara trebuie monitorizata foarte atent in continuare.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.