Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Somajul…

Iata ce ne arata Gandul:

The Economist: Singura cifră care contează pentru ieşirea din criză

Se arata ca:

„Veştile privind criza datoriilor suverane din zona euro au fost optimiste în ultima perioadă, în special cele referitoare la negocierile dintre liderii europeni şi autorităţile din Grecia, notează publicaţia The Economist într-un editorial. Cu toate acestea, cea mai mare ameninţare la adresa redresării economiei europene rămâne şomajul, scriu jurnaliştii străini.

„Grecia pare a fi echipată tehnic pentru a rămâne în zona euro. Chiar şi aşa, statul elen este în recesiune de cinci ani, iar perspectiva unei creşteri economice solide nu este foarte posibilă până, cel devreme, în 2014. Rata şomajului a trecut de 25% conform celor mai recente date, iar şomajul în rândul tinerilor este de 57%. Posibilitatea tehnică de a rămâne în zona euro nu va conta dacă amărăciunea, furia şi frustrarea la adresa economiei îi va determina pe greci să aleagă un guvern care să scoată statul din uniunea monetară”, notează sursa citată.

Dacă se va ajunge la acest scenariu, riscul de contagiune va ameninţa integritatea zonei euro. Grecia nu este însă singurul stat care poate crea un efect de domino, susţin jurnaliştii străini.

Şomajul este ridicat şi în alte state din zona euro. Unu din patru spanioli nu are loc de muncă, iar în Italia şomajul în rândul tinerilor a crescut cu şase puncte procentuale în ultimul an.

„Este suficient ca un singur guvern să decidă că este de ajuns. Cu cât vor exista mai multe state în care o majoritate a forţei de muncă este angajată pe posturi pentru care este supracalificată, cu atât mai probabile devin astfel de decizii”, notează sursa.”(subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Spuneam si eu despre somaj aici

Recomand de asemenea a fi citit, integral si in original, si acest articol aparut in Gallup:

Jobs Outlook Dismal Across EU

Se arata, printre altele, ca:

„The poor jobs outlook comes in the context of some of the highest unemployment levels ever seen in the EU. According to Eurostat, the EU’s statistical agency, unemployment levels increased slightly in September, up from already record levels in August. Spain (25.8%), Greece (25.1%), and Latvia (15.9%) had the highest unemployment levels in the EU, followed by Portugal (15.7%), Ireland (15.1%), and Slovakia (13.9%), as reported by Eurostat. In most countries, unemployment rates have not improved since 2011.

Germany is the only country where people are more likely to say it is a good time (46%) rather than a bad time (43%) to find a job, and even they are divided. In Sweden and Austria, where approximately one in three say it is a good time to find a job, residents are also more optimistic than other Europeans. In all other EU countries, however, fewer than one in four say it is a good time to find a job. In comparison, 28% in the U.S. and 43% in Canada say it is a good time to find jobs.

Additionally, the jobs outlook across the EU has gotten significantly worse since 2011: The percentage of those who think it is a good time to find a job has decreased in many countries. The greatest statistically significant decreases occurred in Finland, the Netherlands, Luxembourg, Belgium, Sweden, France, Austria, Denmark, Hungary, the Czech Republic, and the United Kingdom, many of the countries that had relatively better outlooks in 2011.

There were, however, slight improvements in Latvia and Estonia from 2011, but the percentages of those who think it is a good time to find a job remains below 20% in both of these countries.[…]

Few in Greece, Romania, Italy Hold Full-Time Jobs for an Employer

Despite the growing pessimism, Gallup’s Payroll to Population measure – which estimates the percentage of the total population that is employed full time for an employer – has remained relatively stable in most countries in 2012. However, many countries where the jobs outlook is grim – Greece, Romania, Italy, Belgium, Spain, and Ireland – have the lowest percentage of full-time employees for an employer per total population in the EU. In each of these countries, less than 30% of the adult population is employed full time for an employer.

Sweden is the only country in the EU where the majority of the population is employed full time for an employer (52%). In comparison, 45% of the adult population in the U.S. is employed full time for an employer – similar to the rates in the top five EU countries.”

Articole care dau de gandit…

Reclame

decembrie 2, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Din nou despre Grecia si Spania…

Ma gandeam zilele acestea din nou la Grecia… Nu, nu pentru ca sa-mi fac o vacanta acolo, desi.. cine stie… 🙂 . Dar nu la asta ma gandeam, ci la situatia economica si financiara a acestei tari. Si mai exact la faptul ca nu am auzit pe cineva de pe la Comisia Europeana, FMI, lideri importanti din Zona Euro, etc sa explice la modul foarte clar cum a ajuns Grecia in situatia actuala. Iata aici ce ne spune FMI. Si aici un articol din Wikipedia despre economia Greciei. Dupa cum putem constata, aceasta tara de doar 11 milioane de locuitori a atins, in 2011, formidabila datorie de 165,412% din PIB, asta insemnand peste 500 de miliarde de US$. Iar daca in 2006 somajul era de 8,891% din forta totala de munca, in 2011 el a ajuns la 17,326% din forta totala de munca. De observat sunt doua lucruri: datoria publica si somajul sunt previzionate in crestere cel putin pentru 2012, 2013, dar PIB-ul este previzionat in scadere! Despre structura economiei Greciei, Wikipedia ne spune:

„A developed country, the economy of Greece mainly revolves around the service sector (85.0%) and industry (12.0%), while agriculture makes up 3.0% of the national economic output.[8] Important Greek industries include tourism (with 14.9 million[25] international tourists in 2009, it is ranked as the 7th most visited country in the European Union[25] and 16th in the world[25] by the United Nations World Tourism Organization) and merchant shipping (at 16.2%[26] of the world’s total capacity, the Greek merchant marine is the largest in the world[26]), while the country is also a considerable agricultural producer (including fisheries) within the union. As the largest economy in the Balkans, Greece is also an important regional investor.”

De observat ponderea larga pe care o are sectorul serviciilor in intreaga economie – 85% – industria avand o pondere de doar 12% si agricultura de numai 3%. Grecia e o tara slab performanta (Krugman) dar cu toate acestea inregistreaza o datorie colosala. Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, aprecia ca fluxurile de capital venite din centrul Zonei Euro catre Grecia nu au facut aceasta tara mai performanta, ci, in schimb, au crescut costurile. Odata cu criza economica, aceste fluxuri se intorc inapoi catre centru, in schimb aceasta tara ramane cu o datorie publica foarte mare, ce pune in pericol Zona Euro.

S-a insistat foarte mult pe faptul ca Grecia trebuie sa-si plateasca imensa datorie publica. Dupa parerea mea, nu vad cum se poate face lucrul asta, tinand cont de cresterile economice negative pe care le inregistreaza Grecia. Deci scenariul acesta in care Grecia ar putea sa-si plateasca datoria mi se pare unul totalmente nerealist. Problema ar fi cine e responsabil pentru aceasta situatie. Si aici am vazut tot felul de puncte de vedere dintre care, din pacate, acela care spune ca poporul ar fi responsabil. Dar guvernantii si cei care au creditat in felul acesta tara, cei care au garantat aceste credite? Interesant este ca despre acestia se vorbeste mult mai putin, de parca nu ei ar fi adevaratii responsabili pentru dezastrul actual, caruia nu i se poate gasi o solutie convenabila. Factorii de decizie si adevaratii vinovati sunt trecuti sub tacere: poporul, in schimb, e facut vinovat. Din pacate, unii imbratiseaza aceasta idee tocmai pentru a ascunde adevaratii vinovati (cel putin asa mi se pare) care trebuie cautati printre factorii de decizie, atat la nivelul Zonei Euro cat si la nivelul guvernelor ce s-au perindat pe la Putere in Grecia. Si apoi cum e posibil sa propui un asa zis plan de salvare prin care datoria publica sa creasca in continuare, in timp ce PIB-ul scade?

Acelasi lucru, parca tras la indigo, in cazul Spaniei – aici datele pe care ni le ofera FMI. Spania avea o datorie, in 2006, de doar 39,679% din PIB (deci respecta Criteriile de Convergenta de la Maastricht), ca sa ajunga in 2011 la 69,117% din PIB, iar previziunea FMI pe 2012 este ca aceasta datorie ar fi de 90,693% din PIB!! Somajul in Spania era de 8,525% din forta totala de munca in 2006, ca sa ajunga in 2011 la 21,650%, iar previziunea pe 2012 este de 24,900%!! Pentru 2012 si 2013 PIB-ul Spaniei este previzionat in scadere de catre FMI.

Eu chiar nu inteleg ce fel de plan de salvare e asta: pe de o parte cresc datoriile publice ale tarilor si somajul, pe de alta parte scade PIB-ul! Si asta in conditiile in care se vorbeste de reducerea datoriilor publice… Adica de faptul ca s-ar dori lucrul asta… Dar chiar se doreste asta?

Sa luam cazul Romaniei – o tara cu o datorie publica mult mai mica decat cea a Spaniei sau Greciei. Romania s-a imprumutat la FMI insa creditele acestea sunt pentru continuarea a ceea ce se numeste reforme structurale. Politica FMI este Consensul de la Washington. Creditele luate de la FMI nu sunt destinate dezvoltarii industriei, agriculturii, cum poate ar crede unii. Ele sunt destinate efectuarii reformelor in sensul acestui Consens de la Washington, iar in cazul nostru pentru reducerea deficitului bugetar. Se stie ca deficitul bugetar poate fi redus prin marirea veniturilor la bugetul de stat, prin reducerea cheltuielilor sau prin ambele metode. Guvernul Boc a incercat sa mareasca veniturile, insa rezultatele au fost foarte modeste (cresteri foarte mici). A ramas reducerea cheltuielilor. Dupa parerea mea, marirea veniturilor la bugetul de stat nu poate fi realizata decat prin marirea taxelor si impozitelor, ceea ce nu e cazul Romaniei deoarece noi avem cota unica. Intr-un fel ar parea firesc: statul trebuie sa-si reduca cheltuielile pentru a se restrange la functiile sale firesti. Costurile, ca sa zic asa, sunt enorme si o astfel de politica practicata de FMI conduce la indatorare masiva. Nicidecum la scaderea datoriilor si la performanta economica, cum lesne se poate constata. Dupa parerea mea, acest asa zis plan de salvare a Zonei Euro se pliaza pe Consensul de la Washington prin politica de austeritate bugetara. Insa in felul asta nu numai ca datoriile publice cresc, dar scade si performanta economica inrautatind viata oamenilor.

Unii, mai mult sau mai putin voit, fac confuzii foarte grave asimiland situatia de acum din Europa si SUA cu socialismul sau comunismul. Sa vedem ce ne spune FMI despre o tara socialista, spre exemplu China – aici. Sa luam, spre exemplu, datoria publica ca procent din PIB. Dar inainte sa specificam faptul ca Tratatul de la Maastricht ne spunea ca tarile membre UE nu trebuie sa depaseasca o datorie publica de 60% din PIB. In China, datoria publica in 2006 era de doar 16,187% din PIB. In 2011 de 25,843% din PIB, previzionandu-se ca aceasta sa scada in 2012 la 22,159% din PIB, iar in 2013 la 19,567% din PIB. De observat ca si pe urmatorii ani, 2014, 2015 datoria este estimata in scadere!! Somajul: in China somajul este aproape constant,4,1-4,3% din forta totala de munca. Iar PIB-ul Chinei este in crestere pe urmatorii ani!!! De asemenea inflatia se mentine la cote scazute si se previzioneaza a se stabiliza la 2,8-3% pentru urmatorii ani! Referitor la China mai trebuie remarcat un lucru: populatia in crestere!
Mai mult, stateam si ma gandeam la ce datorie externa avea Romania pe vremea lui Ceausescu. Era de vreo 11,7-12 miliarde US$. Romania, o tara de doua ori mai mare decat Grecia. Sa facem un calcul aproximativ si sa vedem cat la suta e datoria pe care a avut-o Romania din actuala datorie a Greciei: mie mi-a dat un procent de 2,34%… Si atunci cum e cu teoria care ne vorbeste de restrangerea statului la functiile lui firesti, aparata de cei care promoveaza politica FMI, neoliberala, de austeritate bugetara? Ar rezulta faptul ca o tara precum China e foarte capitalista!! 😀 . Oamenii astia nu-si dau seama ce vorbesc si ce apara, sustinand sus si tare austeritatea!!

Nu m-am putut abtine si m-am uitat ce ne spune FMI despre Rusia – aici. Datoria publica a Rusiei in 2011 este de doar… 11,961% din PIB in 2011!! Previzionata in scadere pe 2012 si 2013. Somajul in Rusia era in 2011 de 6,5% din forta totala de munca si se previzioneaza ca in 2012 si pe urmatorii ani sa ramana constant la 6% (ceea ce mie mi se pare a fi rata naturala a somajului acolo). Inflatia este previzionata in scadere pe 2012. Iar PIB-ul este in crestere!! El a depasit in 2011 valoarea pe care o avea in 2008, inainte de caderea din 2009.

Dar care vor fi consecintele pe plan international?

In primul rand e de observat urmatorul fenomen: in timp ce in Europa si SUA situatia economica se inrautateste, tari precum China sau Rusia nu sunt atinse decat foarte putin, practic deloc, de aceasta criza, reusind sa creasca economic si sa aiba o dezvoltare economica fara probleme deosebite. In asemenea conditii competitia intre Europa, pe de o parte, si China, Rusia, pe de alta parte pare a fi pierduta de catre Europa. Inclusiv de catre SUA!! Consensul de la Washington, ca de altfel intreg neoliberalismul, nu a facut altceva decat sa arunce in datorii imense si regresiune economica tarile care l-au adoptat. In schimb, a favorizat (culmea!!!!) tarile ce nu au adoptat o asemenea filozofie economica. Datele economice sunt clare: Europa cat si SUA trec de la stadii inalte de dezvoltare economica la stadii mai inapoiate, permitand unor tari precum China si Rusia sa se dezvolte linistit si sa profite de inalta tehnologie existenta in Vest, pentru propria lor dezvoltare. In vreme ce Vestul se prabuseste cu inalta tehnologie (si forta calificata de munca pe care o are) in brate!

Cum stau lucrurile in SUA…

Ce ne spune FMI despre SUA – aici. Parerea mea este urmatoarea si o voi expune cat pot de clar: daca SUA nu va reusi sa reduca in continuare somajul atunci se grecizeaza!! Norocul americanilor este ca PIB-ul are tendinta de crestere si ca au reusit sa reduca somajul. Este adevarat ca nu e o scadere spectaculoasa a somajului, dar este, totusi, o scadere.  N-are nicio importanta cum este redus acest somaj, important este sa-l reduca in continuare daca vor sa mentina cresterea economica. Ca este redus cu ajutorul implicarii active a statului in economie sau nu, ci prin firme private, prin Obamacare, n-are nicio importanta!! Important este sa-l reduca daca vor sa evite o catastrofa! O reintrare a SUA in recesiune ar avea consecinte foarte rele pentru Europa, lucrurile cred ca sunt clare.  Dupa parerea mea, cresterea somajului in SUA este sinonima cu reintrarea acestei mari tari in recesiune. O politica de austeritate, gen FMI, aplicata in SUA ar genera intrarea in recesiune, inclusiv cresterea datoriei publice la cote foarte mari. SUA este nevoita sa renunte la neoliberalism.

Bugetul UE

In asemenea conditii, ca cele existente in Europa, reducerile bugetare nu pot decat sa imapinga Europa intr-o criza economica mai profunda, daca pot sa ma exprim astfel si la o crestere fara precedent a datoriilor publice ale tarilor membre UE.

Ca ceea ce spun eu este corect demonstreaza aceasta harta data de FMI. O sa constatam ca in 2012 Europa de Vest si SUA nu pot atinge o crestere de 3%. Bineinteles, in Europa, dupa cum usor se poate vedea, sunt tari care au cresteri negative: Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Marea Britanie, etc. In partea Estica a Lumii, tari precum Rusia, China, s.a, au cresteri intre 3-10%. Se preconizeaza ca SUA sa aiba o crestere economica de 3,5% de abia in 2015. Mutati cursorul, va rog, la anul 2017: Europa de Vest nu va atinge o crestere economica de 3% nici macar in 2017!! Stagnarea economica in Europa de Vest e cel putin pe termen mediu. Pentru Romania se preconizeaza ca abia in 2014 sa atinga o crestere economica de 3%, ceea ce este insuficient pentru a micsora decalajul fata de tarile dezvoltate.

Ce spune, acum, FMI… Apusul Consensului de la Washington si al neoliberalismului…?

Keynes, Krugman sunt facuti in toate felurile de catre conservatori. Cu toate

English: "Paul Krugman lectured on "...

English: „Paul Krugman lectured on „After Bush – The End of the Neo-Conservatives and the Moment for the Democrats” to over 500 guests in the jam-packed big lecture hall at the German National Library in Frankfurt” (Photo credit: Wikipedia)

aceste rautati, FMI ajunge sa recunoasca rolul cererii. Deschideti, va rog, acest document FMI:

Fostering Growth in Europe Now

Dupa „lupte seculare” recunoaste pana si FMI ca e vorba de o scadere drastica a cererii in Europa. Greu, foarte greu…  Keynes a spus ca cererea globala are rolul motor si foarte multi conservatori, care habar n-au de economie, nici nu vor sa auda de asa ceva. Iata ce spune documentul FMI:

„There is a further and crucial point about demand—namely that it is very uneven across Europe. Demand is still growing in the North but is collapsing in the South, which most needs it to facilitate fiscal consolidation and reduce record high unemployment. To channel more external demand to the South (from both within and outside the euro area) and thereby alleviate the pressure on the weakest links in the euro zone, relative prices in Southern Europe need to fall vis-a-vis the North. Reversing the competitiveness gap since the adoption of the euro will entail higher inflation in the North than in the South. Relatively speaking, the South needs nominal wage restraint, and the North to let wages rise in line with productivity and market developments (though not beyond, in order to preserve the competitiveness of the euro area as a whole)” (subl. mea)

Or, lucrul asta a fost aratat mai demult de Paul Krugman care spunea ca este nevoie de o inflatie in centrul Zonei Euro pentru a putea permite si tarilor de la periferie sa fie performante. Documentul (la pag. nr. 6) arata clar un lucru foarte important:

Slower productivity growth explains the decline in euro area potential GDP growth, while lower labor utilization is behind the lower GDP level with respect to peers. The sharp decline in total factor productivity growth in the euro area (Figure 2) had the largest contribution to the trend growth decline observed in the last three decades. While potential growth rates have come down significantly, the slowdown is more pronounced in the Southern euro area countries. But productivity is not the entire story: Mourre (2009) shows that lower labor utilization explains two-thirds of the differential in the GDP per capita level between the euro area and the United States in 2006.” (subl. mea)

Iar la pag. nr. 8 arata:

Growth is crucial for stability. Persistent stagnation in the periphery can lead to private sector bankruptcies and even higher unemployment, which would compound the difficulty of fostering confidence in governments as well as the private sector. Consolidation could become ever more elusive, with mounting social unrest, growth spiraling downward, andever higher debt ratios”(subl. mea)

Iata ce mai arata documentul FMI, ca sa nu ziceti ca vorbesc aiurea despre rolul motor al cererii globale (pag 17 si urmatoarele):

„IV. WHY DO STRUCTURAL REFORMS NEED OTHER SUPPORTIVE POLICIES?
Weak demand and excess capacity conditions risk limiting the short-term output response to reforms and, if they persist, may also damage the long-run potential. In particular, balance sheet concerns and low confidence encumber private sector decisions, thereby weakening demand and possibly hindering the effectiveness of supply side reforms. For example, relaxing employment protection may not stimulate hiring in the short term, but increase unemployment. Similarly, reducing unemployment insurance or increasing the retirement age would lower disposable income if those induced to seek work do not find jobs. IMF staff simulated a case where unemployment insurance is reduced assuming that the cuts in transfers to the unemployed, who are assumed to be liquidity-constrained, take effect immediately, while the increase in employment from higher labor supply is assumed to take place with a lag. The result is a slight output contraction in the short run, even though output expands in the long run. Overall, there are considerable uncertainties about the immediate effects of implementing structural reforms during a recession. Furthermore, because persistent weak demand can negatively impact long-run prospects through hysteresis effects in unemployment, it is imperative to increase growth soon. Moreover, bringing unemployment down in the short run largely depends on the strength of economic activity. Recent estimates by Ball et al. (2012) show that the relationship between growth and unemployment (generally referred to as Okun’s law) has been very stable for advanced countries since the 1980s, including for euro area countries. This suggests that boosting output growth, through both aggregate supply and—wherever possible—aggregate demand channels, is critical to reducing unemployment. Moreover, based on an empirical study, Bernal-Verdugo et al. (2012) find that unemployment could increase temporarily after labor market reforms are implemented (Figure 9). They also show that after a financial crisis, unemployment tends to increase more in the short term in countries with a more flexible labor market, but the medium-term increase in unemployment tends to be higher for countries characterized by a more rigid labor market.

Structural reforms, therefore, need to be complemented by policies that boost aggregate demand. This is not a recommendation of simple fiscal stimulus—fiscal consolidation is inevitable—but of a combination of efforts to alleviate headwinds which, importantly, includes demand rebalancing within Europe and reallocation within countries. Monetary policy and banking sector repair and reform have an important role to play. Short-run growth needs more robust (ideally private) domestic demand in the North and firmer external demand in the South. Domestic absorption would need to outpace output in the North for some time, while a more competitive tradable sector in the South should cushion its unavoidable domestic demand adjustment. Labor markets in the South are at the center of this rebalancing as wage adjustments play a crucial role in undoing the relative price misalignment in the absence of exchange rate policy. Because filling the gap in relative price is not immediate, it is important to avoid an overshooting of the domestic demand adjustment.”

De ce este necesar ca cererea globala sa fie relansata in Europa? In primul rand pentru stabilitatea UE si a Zonei Euro, asta e clar. Dar in al doilea rand, si nu mai putin important, as zice eu, pentru ca Europa sa poata face fata competitiei cu tarile asiatice. Altminteri, nu numai ca se va agrava criza actuala, dar Europa intreaga ar putea deveni o colonie asiatica din punct de vedere economic. Tari mari precum China, India, tarile Asiei de Sud-Est, care au rate mari de crestere economica si mana de lucru ieftina, si asta in mod constant, nu vor putea fi oprite si vor cauta piete de desfacere pentru produsele lor, la pret de dumping, desi chiar de buna calitate, in Europa. De remarcat in documentul FMI, citat mai sus, slaba utilizare a factorilor de productie, inclusiv a fortei de munca, in Zona Euro (pag. 6 , fig. 2), scazand continuu din anii ’60 pana acum, precum si potentialul de crestere economica (ce a inregistrat si el o scadere), pentru zona sudica a Europei fiind negativ. Practic, se poate spune ca e o scadere a performantelor economice.

Am anticipat ca se va ajunge la Teoria lui Keynes inca din 2010… Nu vreau sa ma laud… Insa simt o satisfactie cand vad ca am previzionat corect! 🙂 Iertata sa-mi fie lipsa de modestie… Evident, era mai bine sa nu fie aceasta criza economica. La ora actuala e o foarte slaba activitate economica atat in SUA cat si in Europa. Ii zic foarte slaba si nu cred ca exagerez. Noi am facut o mare greseala: nu ne-am extins spre Asia cand trebuia. SUA a facut o greseala enorma cheltuind sute de miliarde pe razboaie ce nu i-au slujit la nimic in loc sa incerce sa investeasca in tarile Europei de Est, in Rusia si Asia. O asemenea extindere economica, cu creare de debuseuri, era mai mult decat necesara si trebuia inceputa inca din anii ’90, dupa caderea comunismului, cand s-au creat conditii favorabile pentru lucrul asta. Slab jucat, foarte slab! Efectul acestor greseli e unul contrar, ca sa zic asa: incep sa se extinda economiile din Asia catre Europa si SUA! Fara ca Europa si SUA sa poata face ceva ca sa stopeze acest fenomen. Cel putin la ora actuala nu prea pot face mare lucru. Sa vedem pe viitor. Uitati-va la Rusia: Bulgaria deja a semnat agreement-ul cu Gazprom pentru proiectul South Stream, rivalul lui Nabucco care se tot amana, si se amana… Si uite asa creste influenta Rusiei in Balcani si in toata Europa! Rusia si China devin printre partenerii economici importanti ai Greciei (tara membra NATO!), atat in ceea ce priveste exporturile de produse, dar si, poate si mai important, importurile de produse! Americanii s-au facut ani de zile ca nu vad aceste lucruri, ca acum sa ajunga la mana Chinei… Ei, pur si simplu, au ignorat aceste realitati, subestimand aceste tari, dar, in schimb, supraestimandu-se peste masura.

Update – Consiliul European – intalnire Basescu – van Rompuy

Gandul

CONSILIUL EUROPEAN. Ce a negociat Băsescu pentru România la întâlnirea cu van Rompuy şi Barroso. Ultimele scenarii de buget făcute la Bruxelles. LIVE

Se arata, printre altele, ca:

„Criza financiară care sperie marile ţări europene poate pune în dificultate România la masa mai-marilor UE, unde intră astăzi oficial în discuţie bugetul pe următorii şapte ani. După ultimele cifre vehiculate deocamdată neoficial a Bruxelles, înainte de Consiliul European care începe în această seară, unul din scenariile cele mai pesimiste cu care preşedintele Traian Băsescu a plecat ieri de la Bucureşti – aproximativ 40 de miliarde bani europeni pentru România în perioada 2014-2020 – riscă să devină cel mai optimist.

Un eşec al negocierilor nu este însă exclus, liderii europeni luând în calcul organizarea unui nou summit dedicat bugetului UE, la începutul anului viitor, variantă invocată public de cancelarul german Angela Merkel.

Negocieri unu la unu

Ultimele negocieri unu la unu au avut loc în această dimineaţă, când preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a chemat la negocieri fiecare şef de stat sau de guvern în prezenţa lui Jose Manuel Barroso. Traian Băsescu a intrat al doilea, după premierul britanic, David Cameron, de la care se aşteaptă cea mai vehementă opoziţie asupra bugetului.  Potrivit unor surse oficiale, preşedintele Traian Băsescu a cerut, în timpul discuţiilor cu van Rompuy şi Barroso, dublarea sumei totale pe plăţi directe pentru agricultură. Concret, în loc de 5,5 miliarde să fie 11 miliarde în total ceea ce s-ar traduce în 16-20 de euro în plus la subvenţie.

Scenarii de buget

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, se aşteaptă ca Herman van Rompuy să propună ca start în discuţiile de diseară o tăiere de 100 de miliarde faţă de varianta iniţială a Comisiei Europene. În acest scenariu apare un minus de încă 25 de miliarde faţă de tăierea pe care o avansase anterior, considerată inacceptabilă de toate ţările care speră la fonduri UE pentru infrastructură şi agricultură, între care şi România.
Această nouă variantă ar urma să limiteze şi mai mult banii pentru Dezvoltare Rurală (drumuri judeţene etc), favorizând însă plăţile directe, adică subvenţiile pe hectar pe care le primesc agricultorii. Un minus consistent ar apărea însă şi la aşa numitele fonduri de coeziune, adică banii pentru austostrăzi sau proiecte de mediu.

Gândul va transmite ultimele amănunte pe tot parcursul summitului.

UPDATE 16:11 Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, „ca urmare a presiunii ţărilor contributoare net şi a discuţiilor care au loc în cursul zilei de astăzi între, pe de o parte, preşedintele Consiliului European, domnul Herman Van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Barroso, şi, pe de cealaltă parte, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre, este de aşteptat să fie prezentată o nouă propunere de buget; aceasta ar urma să ţină cont de solicitările ţărilor contributoare de reducere a contribuţiilor proprii la bugetul Uniunii Europene, dar şi de solicitările ţărilor care pierd sume importante prin aplicarea acestei noi propuneri odată cu intrarea în vigoare a bugetului”.

UPDATE 15:26 Potrivit unor surse oficiale, preşedintele Traian Băsescu a cerut, în timpul discuţiilor cu van Rompuy şi Barroso, dublarea sumei totale pe plăţi directe pentru agricultură. Concret, în loc de 5,5 miliarde să fie 11 miliarde în total ceea ce s-ar traduce în 16-20 de euro în plus la subvenţie. Anterior, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu declarase, pentru Mediafax, că s-a discutat varianta majorării cu 50 la sută a alocărilor pentru România în 2014-2020 – faţă de exerciţiul financiar precedent – prin pilonul „plăţi directe” al Politicii Agricole Comune.

UPDATE 14:45 Comitetul Regiunilor al UE a criticat, joi, intenţia de reducere a fondurilor care vor fi alocate pentru coeziune pe bugetul 2014-2020, avertizând că acest instrument este una dintre principalele soluţii pentru depăşirea recesiunii din UE.

UPDATE 12:45 Întâlnirea Băsescu-van Rompuy-Barroso s-a încheiat. Discuţiile au durat aproximativ 30 de minute. Serviciul de media al Comisiei Europene l-a titrat, vreme de o oră, pe preşedinte cu titulatura de premier în imaginile oficiale transmise în circuit intern şi publicate pe site-ul Comisiei.”

Romania Libera

VIDEO. Întâlnire Băsescu – Van Rompuy: Preşedintele Râmâniei ar fi cerut creşterea cu 50% a plăţilor la hectar

Preşedintele Traian Băsescu a cerut „în mod imperativ” în timpul întîlnirii de joi cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, creşterea semnificativă a alocărilor pentru plăţile directe pentru fermierii români, spun surse europene citate de HotNews.ro. Băsescu vizează creşterea plăţii la hectar cu cel puţin 50% faţă de nivelul actual.

Întrevederea de lucru a preşedintelui Traian Băsescu pe tema bugetului UE 2014-2020 cu Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, şi Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene,  a durat aproximativ 30 de minute, potrivit Mediafax.

Întâlnirea a avut loc la sediul Consiliului European, unde Van Rompuy şi Barroso au programate joi întrevederi pe tema bugetului 2014-2020 cu toţi cei 28 de şefi de state şi de guverne din ţările UE.

Preşedinţia nu va comunica joi detalii referitoare la discuţiile şefului statului cu liderii europeni, având în vedere că negocierea pe marginea bugetului este în desfăşurare.

În cursul serii urmează să înceapă şi reuniunea oficială a Consiliului European, până la acel moment fiind de aşteptat ca preşedintele Băsescu să aibă consultări şi cu alţi lideri din ţările membre.

Surse europene au precizat că întrevederea celor doi oficiali UE cu preşedintele Traian Băsescu a fost a doua în ordinea întâlnirilor pe care le vor avea cu liderii ţărilor membre UE, anterior fiind programată numai întâlnirea cu premierul britanic David Cameron.

Era de aşteptat ca în cadrul întrevederii preşedintele Băsescu să prezinte poziţia României privind bugetul UE.

De asemenea, potrivit surselor menţionate, urmează ca după discuţiile cu liderii ţărilor UE, la începutul reuniunii Consiliului European preşedintele Van Rompuy să vină cu o nouă propunere de buget, în condiţiile în care mai toate ţările membre au obiecţii importante faţă de cea prezentată săptămâna trecută, estimată la circa 970 miliarde de euro pentru cei şapte ani de programare.

Potrivit propunerii Van Rompuy de săptămâna trecută, România ar fi pierdut aproximativ 8 miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, de circa 47 miliarde euro.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi că propunerea Comisiei nu mai este subiect de discuţie având în vedere poziţia ţărilor donatoare care vor reduceri ale acesteia variind între 100 şi 200 de miliarde de euro.

România are cele mai importante obiecţii faţă de propunerea Van Rompuy, potrivit ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban, cu privire la criteriul care face legătura între alocările viitoare pentru politica de coeziune şi rata de absorbţie pe exerciţiul actual financiar 2007-2013, dar şi cu privire la alocările pe Politica Agricolă Comună (PAC).

Paragraful 45 din propunerea Van Rompuy stabileşte că ţările care nu au atins o rată de absorbţie de 60% din media europeană actuală, de circa 33%, nu pot primi pentru 2014-2020 fonduri pe Politica de Coeziune mai mari de 15% faţă de alocarea pe 2007-2013.

De asemenea, convergenţa plăţilor directe pe PAC nu este satisfăcătoare pentru România, fermierii români urmând ca abia în 2018-2019 să primească o subvenţie la hectar similară cu media europeană, pe propunerea Comisiei fiind 2016-2017.

România vizează şi alte puncte defavorabile din propunerea Van Rompuy, cum ar fi scăderea ratei de cofinanţare la 75% faţă de nivelul actual de 85%, reducerea prefinanţărilor la 2% faţă de nivelele actuale de 7% pentru PAC şi 9% pentru Politica de Coeziune, dar şi faptul că propunerea Van Rompuy nu mai permite eligibilitatea TVA pentru unele proiecte.

Preşedintele Băsescu a arătat înainte de plecarea la Bruxelles că România este interesată să negocieze pentru obţinerea compromisului, însă nu exclude ca la această reuniune a Consiliului European să nu se ajungă la o soluţie, având în vedere diferenţele mari între dorinţele ţărilor donatoare şi cele ale ţărilor beneficiare.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Basescu a folosit aceasta expresie „tari donatoare”, criticata in media. Si mie mi se pare corect sa se spuna „tari contributoare”. Dar Basescu nu a lamurit de ce a spus „tari donatoare”…

Epilogul…

CONSILIUL EUROPEAN. Negocierile de la Bruxelles AU EŞUAT. Băsescu: Nu s-a ajuns la un buget al UE, dar s-au făcut progrese

DE citit neaparat

Intrucat aceasta postare a suscitat un interes deosebit din partea cititorilor blogului le recomand sa citeasca, integral si in original, urmatorul articol semnat Paul Krugman si publicat in The New York Times:

Fighting Fiscal Phantoms

Eu am spus in postare ca daca SUA nu va reusi sa reduca in continuare somajul atunci se grecizeaza. Dl. Krugman arata in articolul sau de ce SUA nu poate ajunge in situatia Greciei.

Iata ce se arata printre altele:

„You’ve heard the story many times: Supposedly, any day now investors will lose faith in America’s ability to come to grips with its budget failures. When they do, there will be a run on Treasury bonds, interest rates will spike, and the U.S. economy will plunge back into recession.

This sounds plausible to many people, because it’s roughly speaking what happened to Greece. But we’re not Greece, and it’s almost impossible to see how this could actually happen to a country in our situation.

For we have our own currency — and almost all of our debt, both private and public, is denominated in dollars. So our government, unlike the Greek government, literally can’t run out of money. After all, it can print the stuff. So there’s almost no risk that America will default on its debt — I’d say no risk at all if it weren’t for the possibility that Republicans would once again try to hold the nation hostage over the debt ceiling.

But if the U.S. government prints money to pay its bills, won’t that lead to inflation? No, not if the economy is still depressed.

Now, it’s true that investors might start to expect higher inflation some years down the road. They might also push down the value of the dollar. Both of these things, however, would actually help rather than hurt the U.S. economy right now: expected inflation would discourage corporations and families from sitting on cash, while a weaker dollar would make our exports more competitive.

Still, haven’t crises like the one envisioned by deficit scolds happened in the past? Actually, no. As far as I can tell, every example supposedly illustrating the dangers of debt involves either a country that, like Greece today, lacked its own currency, or a country that, like Asian economies in the 1990s, had large debts in foreign currencies. Countries with large debts in their own currency, like France after World War I, have sometimes experienced big loss-of-confidence drops in the value of their currency — but nothing like the debt-induced recession we’re being told to fear.

So let’s step back for a minute, and consider what’s going on here. For years, deficit scolds have held Washington in thrall with warnings of an imminent debt crisis, even though investors, who continue to buy U.S. bonds, clearly believe that such a crisis won’t happen; economic analysis says that such a crisis can’t happen; and the historical record shows no examples bearing any resemblance to our current situation in which such a crisis actually did happen.

If you ask me, it’s time for Washington to stop worrying about this phantom menace — and to stop listening to the people who have been peddling this scare story in an attempt to get their way.” (subl. mea)

Parca spuneam in comentarii ceva despre printing money si despre inflatie… 🙂 Parca nu m-am inselat… 🙂

noiembrie 22, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 92 comentarii

Despre alegerile din Grecia…

Gandul

ALEGERI ÎN GRECIA. Cine este Syriza

Se arata, printre altele, ca:

English: Alexis Tsipras in a press conference ...

English: Alexis Tsipras in a press conference in Komotini. Ελληνικά: Συνέντευξη Τύπου του Αλέξη Τσίπρα στο ξενοδοχείο Ξενία στα πλαίσια της επίσκεψης του στην Κομοτηνή 13.11.2008 (Photo credit: Wikipedia)

„Syriza, stânga radicală din Grecia, este umăr la umăr în exit poll-urile publicate la scurt timp după închiderea urnelor. Diferenţa dintre Syriza şi principalul contracandidat, Noua Democraţie (centru-dreapta), este de numai 0,5% în toate sondajele, mult prea mică pentru a putea anunţa un câştigător.

gândul vă prezintă cine este partidul care a ajuns de la limita pragului electoral la punctul în care ar putea să conducă ţara. Totul, în doar opt ani.

Syriza este o coaliţie a stângii radicale din Grecia, lansată oficial înaintea alegerilor legislative din 2004. Coaliţia a fost formată din 13 grupări, de la democrat-socialişti şi până la eurocomunişti.

Syriza a obţinut un rezultat modest în scrutinul parlamentar din 2004, când a adunat doar 3,3% din voturi, puţin peste pragul parlamentar din Grecia, de 3%.

Situaţia s-a schimbat la alegerile generale din 2007, când Syriza a obţinut un scor surprinzător de bun, de 5,04%.

2007 este anul în care, la conducerea coaliţiei, a venit tânărul şi carismaticul Alexis Tsipras.

Acum în vârstă de 37 de ani, Tsipras a devenit una dintre vedetele peisajului politic elen şi printre cei mai urmăriţi politicieni din Europa.

Tsipras consideră că liderii europeni au făcut din „Grexit” (Greek exit – ieşirea Greciei din zona euro, n.red.) o „sperietoare”, menită să îi determine pe oameni să voteze cu formaţiunile care susţin înţelegerea cu troika (UE, FMI şi BCE).

Alexis Tsipras şi-a construit campania electorală în jurul unei promisiuni: anularea memorandumului, a programului de austeritate semnat de Grecia, în schimbul celor 130 de miliarde de euro. „Luni, vom forma un guvern al tuturor grecilor, în Europa şi menţinând moneda euro. Programul FMI-UE face deja parte din trecut şi va aparţine definitiv trecutului luni”, a spus Tsipras zilele trecute, în timpul unei conferinţe de presă.

ALEGERI ÎN GRECIA. Rezultate OFICIALE parţiale: distanţa dintre Noua Democraţie şi Syriza creşte. Antonis Samaras: „Poporul şi-a exprimat dorinţa de A RĂMÂNE ÎN ZONA EURO”

Se arata, printre altele, ca:

„Grecii au votat, duminică, în cadrul unui nou scrutin legislativ. Potrivit primelor rezultate de tip exit poll, Grecia nu a obţinut nici de această dată stabilitatea de care are nevoie. Principalele două partide, stânga radicală reprezentată de Syriza şi conservatorii de la Noua Democraţie, sunt aproape la egalitate. Indiferent cine va ieşi pe primul loc, Grecia va avea din nou parte de negocieri dure, în speranţa de a forma, în sfârşit, un guvern.”

Dar e si un update in articol, care mi-a atras atentia:

UPDATE 14.30 O femeie a întrerupt un interviu în direct al Sky News, pentru a striga: „Merkel este femeia Hitler!”, scrie The Telegraph

Planul (conservator) de salvare a Greciei a adus extrema stanga in prim-planul vietii politice din Grecia. Iar daca spunem ca a adus-o la Putere parca nu gresim prea mult…

Eu tot spun ca trebuie aplicata teoria economica a lui Keynes in Europa pentru depasirea acestei situatii de criza economica si financiara. Altminteri lucrurile se pot agrava… Si nu e vorba numai de Grecia! Iata ce spune cancelarul german:

„”Noi suntem convinşi că Europa este destinul şi viitorul nostru. Dacă euro eşuează, Europa eşuează„, a declarat joi Merkel. Ea nu a uitat însă să menţioneze faptul că puterea statului german nu este nelimitată.”

Pai, D-na Merkel, daca se continua ca pana acum, esueaza!!

Iata ce arata articolul:

Spania şi Italia, noile zone-problemă

Chiar şi în cazul în care Grecia va continua să folosească moneda unică euro şi va accepta să respecte condiţiile impuse prin planului de salvare din luna martie, toate aceste lucruri nu vor duce decât la o stabilizare temporară a presiunii puse pe zona euro, conform Wall Street Journal.

Costurile de împrumut ale Spaniei şi Italiei au crescut puternic în ultimele zile, în ciuda eforturilor de a asigura Spania, a cărei economie este a patra cea mai mare din zona euro, de efectele incertitudinilor din Grecia, prin obţinerea unui plan de salvare de 100 de miliarde de euro care să mărească capitalul băncilor acestui stat.

Datoria publică a Spaniei a înregistrat un nivel istoric, de 72,1% din PIB, la sfârşitul lunii martie, mai mare cu 8,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011, conform datelor făcute publice, vineri, de către reprezentanţii băncii centrale a acestui stat, informează Mediafax.

Conform previziunilor oficialilor spanioli, există posibilitatea ca datoria publică să ajungă, până la finalul acestui an, chiar la 79,8% din PIB.

Ratingul Spaniei a fost şi el scăzut de către reprezentanţii agenţiei Moody’s de la A3 la Baa3, cel mai jos nivel recomandat investitorilor, fapt care face ca, în momentul de faţă, acesta să fie acelaşi cu cel deţinut de către România. Odată cu retrogradarea Spaniei cei de la Moody’s au revizuit să ratingul Ciprului de la Ba1 la Ba3.

Probleme au putut fi observate şi în cazul Italiei. Premierul Mario Monti a recunoscut, în cadrul unei conferinţe pe teme economice care a avut loc lângă Veneţia la finalul săptămânii trecute, că „există un risc permanent de contagiune” şi a ţinut să sublinieze faptul că este în interesul tuturor consolidarea zonei euro.

Guvernul italian a anunţat deja că vrea să cedeze active publice în valoare de 200 de milioane de euro în următorii cinci ani pentru a reduce valoarea de aproape 2.000 de miliarde de euro a statului, dar şi cesionarea a trei companii publice pentru a obţine 10 miliarde de euro şi vânzarea mai multor proprietăţi, conform AFP.” (subl. mea)

Este clar ca Tratatul de guvernanta fiscala nu rezolva problemele din Europa. In cazul Greciei nu s-a vazut nicio imbunatatire, nici macar in plan politic: extrema stanga e foarte aproape de preluarea Puterii, daca asta se poate numi „imbunatatire”.

Iata ce spune Paul Krugman in The New York Times:

Long Run Greek Competitiveness

Arata, printre altele, ca:

Yes, Greece was poor and relatively unproductive. But its famous lack of competitiveness is a recent development, caused by massive post-euro inflows of capital that raised costs and prices. And that’s the kind of thing that currency devaluations can cure.” (subl. mea)

Pai si atunci cine e de vina? Grecia? Sau, mai degraba, absentii sunt de vina.

De observat cum se amplifica datoriile, nicidecum sa scada! Foarte interesant cazul Spaniei. Daca e s-o luam asa, se amplifica datoria, cresc costurile si preturile, asta cauzand marirea in continuare a datoriei publice. Iar pe de alta parte creste somajul! In felul asta nu mai scapi niciodata de recesiune si nu vom reusi sa iesim niciodata din acest cerc vicios.

Iata si un articol interesant despre Spania, scris de Paul Krugman:

Another Bank Bailout

Iata ce arata printre altele:

„So there’s nothing necessarily wrong with this latest bailout (although a lot depends on the details). What’s striking, however, is that even as European leaders were putting together this rescue, they were signaling strongly that they have no intention of changing the policies that have left almost a quarter of Spain’s workers — and more than half its young people — jobless.

Most notably, last week the European Central Bank declined to cut interest rates. This decision was widely expected, but that shouldn’t blind us to the fact that it was deeply bizarre. Unemployment in the euro area has soared, and all indications are that the Continent is entering a new recession. Meanwhile, inflation is slowing, and market expectations of future inflation have plunged. By any of the usual rules of monetary policy, the situation calls for aggressive rate cuts. But the central bank won’t move.

And that doesn’t even take into account the growing risk of a euro crackup. For years Spain and other troubled European nations have been told that they can only recover through a combination of fiscal austerity and “internal devaluation,” which basically means cutting wages. It’s now completely clear that this strategy can’t work unless there is strong growth and, yes, a moderate amount of inflation in the European “core,” mainly Germany — which supplies an extra reason to keep interest rates low and print lots of money. But the central bank won’t move.”

Ar trebui sa meditam la ce ne spune Krugman…

ALEGERI ÎN GRECIA. Europa se pregăteşte de ce e mai rău. Planul la care liderii europeni au lucrat în acest sfârşit de săptămână

Se arata ca:

„Cu doar câteva ore înainte ca grecii să meargă iar la vot, în cadrul alegerilor legislative anticipate, liderii europeni, în frunte cu preşedintele Băncii Centrale (BCE), Mario Draghi, au lucrat intens la un nou plan pentru zona euro, scrie New York Times. Scopul: trimiterea unui semnal către investitori că uniunea monetară funcţionează şi că îşi poate rezolva problemele, indiferent de ceea ce se întâmplă în Grecia.

Planul încearcă reducă vulnerabilitatea de care a dat dovadă zona euro şi să vină cu măsuri care să calmeze o eventuală panică de pe piaţă, creată de cei care iau cu asalt băncile. Totodată, se caută găsirea unei ieşiri din cercul vicios format de datoria guvernamentală şi problemele băncilor.

Cu toate acestea, există o oarecare notă de scepticism în jurul ideii că pieţele financiare se vor mulţumi cu noi angajamente de reformă din partea zonei euro, notează jurnaliştii americani. În fond, au tot existat planuri, însă efectele încă se lasă aşteptate.

Despre acordarea de puteri ample Băncii Centeale Europene a vorbit, zilele trecute, şi Angela Merkel. Într-un discurs susţinut în faţa legislativului de la Berlin, cancelarul german a admis că BCE are nevoie de atribuţii sporite, pentru a putea controla eficient băncile.

Totodată, planul conceput de Draghi, împreună cu ceilalţi lideri europeni, prevede înfiinţarea unui program de asigurare a depozitelor, în completarea celor de la nivel naţional. Un astfel de program ar urma să împiedice reapariţia unor situaţii precum cea din Grecia ultimei luni, când au existat retrageri masive din bănci, cu efecte devastatoare pentru o economie deja în cădere liberă.

Tot despre stabilizarea zonei euro şi conceperea unui plan de rezervă, în cazul în care stânga radicală anti-euro vine la putere în Grecia, s-a vorbit şi vineri, în cadrul unei videoconferinţe. Angela Merkel, David Cameron, Francois Hollande, italianul Mario Monti, premierul spaniol Mariano Rajoy şi preşedinţii Comisiei şi Consiliului Uniunii Europene, Jose Manuel Barroso, respectiv Herman van Rompuy, au dezbătut, în miez de noapte, diferite scenarii, în funcţie de rezultatul votului grec, scrie The Guardian.

Summitul G20 din Los Cabos, Mexic (18-19 iunie) se aşteaptă să aibă tot criza europeană şi rezultatul alegerilor din Grecia pe ordinea de zi. Fostul premier britanic Gordon Brown a atras atenţia că acest summit G20 este, în realitate, „ultima şansă” pentru salvarea zonei euro.”

Si un alt articol foarte interesant:

Un analist FITCH explică cum ar putea afecta România ieşirea Greciei din zona euro: ar putea declanşa „RETRAGERI SEMNIFICATIVE” de depozite

Se arata, printre altele, ca:

„Sistemul bancar românesc nu pare a fi expus direct la datoria de stat a Greciei, iar băncile sunt bine capitalizate, însă creditele neperformante se află la un nivel ridicat (circa 16% la sfârşitul primului trimestru) şi nu au atins încă punctul maxim. Rezervele pentru credite neperformante sunt la un nivel rezonabil, în timp ce majoritatea grupurilor bancare străine prezente pe piaţă îşi menţin angajamentele în privinţa regiunii, în opinia agenţiei de rating.

„Totuşi, intensificarea reticenţei investitorilor (faţă de risc, n.r.) ar putea pune presiune pe leu, care se depreciază din decembrie. O depreciere puternică şi prelungită în continuare a leului faţă de euro ar putea avea impact asupra calităţii activelor, întrucât ponderea împrumuturilor în valută în sold este ridicată”, potrivit analistului.

Fitch nu exclude posibilitatea unei retrageri „semnificative” de depozite de la subsidiarele elene din România în cazul în care Grecia intră în încetare de plăţi şi iese din zona euro, situaţie în care BNR ar putea fi nevoită să intervină dacă fondurile instituţiilor de credit nu sunt suficiente. Până în prezent, retragerile de depozite din băncile elen din România par să fi fost moderate, iar România are un sistem de asigurare a depozitelor.

Dependenţa de fonduri de la băncile părinte din Grecia este, de asemenea, un motiv de îngrijorare, însă potrivit Fitch finanţările acordate subsidiarelor sunt, în cea mai mare parte, pe termen lung.

Băncile din Rusia şi Turcia ar fi cei mai probabili candidaţi pentru achiziţii dacă o ieşire a Greciei din zona euro ar duce la apariţia pe piaţa din regiune a unor active bancare ieftine. Unele bănci din Rusia au ambiţii de extindere în Europa Centrală şi de Est, în timp ce instituţiile de credit din Turcia s-ar putea implica, având în vedere proximitatea geografică şi situaţia solidă a capitalului.

România ar putea fi afectată puternic de o agravare a crizei din Grecia prin declinul exporturilor către zona euro, o consecinţă a acutizării crizei datoriilor în uniunea monetară, a declarat analistul. Pentru anul în curs, Fitch se aşteaptă la o încetinire a exporturilor în raport cu anul anterior. În acelaşi timp, legăturile în privinţa investiţiilor străine directe sunt mai slabe decât în cazul altor state, precum Bulgaria, Serbia sau Macedonia.

Planurile României de aderare la zone euro în 2015 sunt în pericol mai mult din cauza unei posibile neîndepliniri a cerinţelor, decât din cauza unui eventual impact al ieşirii Greciei din uniunea monetară.

„Până în prezent, nici România şi nici Bulgaria nu au arătat intenţia unor reţineri în privinţa aderării la euro. Din contră, şi-au exprimat angajamentul politic. Întârzieri în aderarea la euro sunt mai probabile ca rezultat al unor întârzieri în implementarea cerinţelor de aderare la uniunea monetară”, a spus analistul.

Sistemul bancar din România are nevoie de reducerea creditării în valută şi de o majorare a finanţării obţinute pe piaţa locală, pentru a putea rezista mai bine la viitoare perioade de stres, potrivit agenţiei.”

Off Topic – DE citit si

Romania Libera

Socialiştii obţin majoritatea absolută în urma alegerilor legislative din Franţa – proiecţii

Se arata, printre altele, ca:

„Socialiştii au obţinut duminică o majoritate absolută în al doilea tur al alegerilor legislative din Franţa, permiţându-i astfel preşedintelui François Hollande să îşi aplice programul electoral, relatează AFP, potrivit Mediafax.

Potrivit primelor proiecţii ale institutelor de sondare a opiniei publice Sofres şi CSA, Partidul Socialist (PS) şi aliaţii săi de stânga au obţinut între 312 şi 326 de mandate din totalul de 577, cu mult peste minimul necesar de 289 de mandate. PS va putea, prin urmare, să se dispenseze de susţinerea ecologiştilor (18.24 de mandate) şi a stângii radicale (9-11 mandate).

Partidul conservator UMP şi aliaţii săi au obţinut între 212 şi 234 de mandate.

Extrema dreaptă a câştigat între 1 şi 4 mandate, dar liderul Frontului Naţional Marine Le Pen ar fi pierdut alegerile.

Absenteismul a fost foarte mare la acest scrutin legislativ, fiind în jur de 44 la sută, un record pentru astfel de alegeri, potrivit sondajelor.

Aproape la o lună după ce l-a învins pe Nicolas Sarkozy la alegerile prezidenţiale şi a adus stânga la Elysée după o absenţă de 17 ani, François Hollande va avea mâinle libere pentru a-şi aplica programul.

Liderul PS Martine Aubry le-a mulţumit francezilor pentru această încredere. Ea „ne obligă şi ne onorează”, a declarat ea.

„Această majoritate solidă şi extinsă ne va permită să votăm legile schimbării şi ne conferă mari responsabilităţi în Franţa şi Europa”, a comentat ministrul de Externe Laurent Fabius.

În tabăra de dreapta, fostul şef al diplomaţiei Alain Juppé a recunoscut o „înfrângere netă”.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Update

Mediafax

REZULTATE ALEGERI GRECIA: Noua Democraţie, pe primul loc după numărarea a 99,84 la sută din voturi. Grecii au votat pentru MENŢINEREA ŢĂRII ÎN ZONA EURO

Se arata, printre altele, ca:

„Potrivit rezultatelor anunţate de Ministerul de Interne după numărarea a 99,84 la sută din voturi, Noua Democraţie (conservatori) a obţinut 29,66 la sută din voturi, respectiv 129 de mandate din totalul de 300 ale Parlamentului grec, Syriza (stânga radicală) 26,89 la sută din voturi şi 71 de mandate, iar Pasok (socialişti) 12,28 la sută, respectiv 31 de mandate.

Pe locul al patrulea se află Grecii Independenţi (dreapta naţionalistă) cu 7,51 la sută din voturi şi 20 de mandate, urmaţi de Zori de Aur (neonazişti), cu 6,92 la sută şi 18 locuri în Parlament.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

iunie 18, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Declaratiile lui Christine Lagarde…

… la adresa grecilor: iresponsabile si pline de rautate!

DAVOS/SWITZERLAND, 25JAN07 - Christine Lagarde...

DAVOS/SWITZERLAND, 25JAN07 – Christine Lagarde, Minister of Trade of France captured during the session ‘Iraq: Uniting for Stability’ at the Annual Meeting 2007 of the World Economic Forum in Davos, Switzerland, January 25, 2007. Copyright by World Economic Forum swiss-image.ch/Photo by Remy Steinegger (Photo credit: Wikipedia)

Gandul

Morala lui Lagarde. Teme-te de greci şi când le faci daruri

de Alina Matis

Un foarte interesant editorial. Iata ce arata printre altele:

„În spatele acestor declaraţii se ascunde mesajul unei elite europene, îngrijorată – pe bună dreptate – că mişcarea anti-austeritate ia amploare. Nu numai că grecii urăsc austeritatea care le-a fost impusă şi care nu i-a îndepărtat de hăul economic ce s-a crăpat sub ei, dar Europa începe să se gândească şi ea că gura grecului sărac adevăr grăieşte cerând mai mult stimul şi mai puţină austeritate.

În fine, Christine Lagarde nu doar că nu trebuia să facă aceste comentarii cu referire la situaţia grecilor, dar, mai important, fişa postului îi interzice să vorbească în felul în care a făcut-o: „În calitate de director general, vi se cere să aveţi un comportament de cele mai înalte standarde etice, în concordanţă cu valorile integrităţii, imparţialităţii şi discreţiei” (prima cerinţă pentru numirea lui Lagarde la conducerea Fondului).

Într-o anumită măsură, Christine Lagarde a dat, de fapt, vina pe greci pentru situaţia în care se află. Nu este aşa. Nicio ţară nu poate ajunge în punctul în care se află Grecia doar pe cont propriu. La baza tragediei greceşti stau chiar hibele zonei euro sau ale Fondului Monetar. Cum poate FMI să le spună acum grecilor că nu a prevăzut dezastrul actual ori că nu poate rezolva problema Atenei din cauza evazioniştilor? Grecia a trăit în ultimii ani din banii altora, este adevărat, dar aici este şi vina instituţiilor care au acordat împrumut după împrumut, în aceeaşi logică a creditului cu buletinul care ne este atât de cunoscută nouă, românilor.”

Mediafax

Lagarde, grecilor: A venit timpul să plătiţi, nu vă aşteptaţi la compasiune

Se arata, printre altele, ca:

Français : Christine Lagarde à l'Université d'...

Français : Christine Lagarde à l’Université d’été du MEDEF en 2009. (Photo credit: Wikipedia)

„Întrebată dacă poate să nu se gândească la mamele din Grecia care nu au acces la moaşe sau la pacienţii care nu pot obţine medicamente vitale, Lagarde a replicat că mai mult se gândeşte la copiii din Africa.

Mă gândesc mai mult la copilaşii de la o şcoală dintr-un sătuc din Niger, care au acces la învăţătură două ore pe zi, împărţind câte trei un scaun şi care sunt doritori să aibă o educaţie. Mă gândesc tot timpul la ei, pentru că au mai multă nevoie de ajutor decât oamenii din Atena„, a spus şefa FMI.”

Vai, ce o „doare” pe D-na Lagarde de copilasii din Nigeria!! E toata numai „durere”! Plange si cu lacrimi de crocodil (financiar, fireste)? Numai la ei „se gandeste” tot timpul!!

Cata ipocrizie!!! Cata ipocrizie la aceasta doamna Lagarde!!!

GRECII ÎMPOTRIVA LUI LAGARDE: Nu ne vindeţi gogoşi, doamnă! Nu ne luaţi drept idioţi!

„”Ar trebui să spuneţi acest lucru rudelor celor 3.000 de greci care s-au sinucis şi milioanelor de şomeri”, scrie un utilizator.

Mulţi dintre ei au subliniat dificultăţile cu care se confruntă o ţară marcată de patru ani de recesiune şi reforme drastice dictate de FMI, UE şi BCE în schimbul împrumuturilor ce vizează evitarea intrării ţării în faliment. Aceste măsuri se traduc în special prin tăierea salariilor şi pensiilor.

Nu ne vindeţi gogoşi, doamnă!!! Cine v-a spus că nu ne plătim impozitele??? (…) Grecia din nefericire face parte din planul vostru, se asumă responsabilităţi pe care noi le suportăm, dar nu ne luaţi drept idioţi!!!”, scrie o internaută, Anna Kouvousi.

„Soţul meu şi cu mine suntem funcţionari publici pensionaţi. Evident, nu veţi fi surprinsă dacă vă spun că pensiile noastre au fost tăiate cu aproximativ 500 de euro, că plătim o taxă pe locuinţă exorbitantă, că ne plătim medicamentele pentru că asigurarea nu ne mai acoperă şi că trebuie să ne susţinem fiica şomeră”, scrie Christina Tsekoura.

Ceea ce nu ştiţi (…) este că familia mea nu datorează niciun euro impozit, nici vreunei agenţii publice, nici vreunei bănci din Grecia sau din străinătate. Suntem constanţi în obligaţiile noastre„, adaugă ea.”

Ce a ajuns Christine Lagarde, vai, ce sa-ti zic! Un fel de papa femela a marelui FMI universal: anatemizeaza o tara intreaga, un intreg popor!! Uitati-va cata nesimtire la aceasta femeie – si poate ca n-ai fi crezut ca e asa!! Cata nerusinare!!

Europa le va arunca probabil câteva oase

Grecia ar dispune de 46 de ore pe parcursul unui weekend pentru a ieşi din zona euro

Se arata, printre altele, ca:

Grecia se poate aştepta cel mult la un împrumut care să ajute la atenuarea şocului economic, a spus Brzeski.

Europa le va arunca probabil câteva oase pentru a se asigura că nu aruncă ţara afară ca pe un câine vagabond„, a spus el.

În timp ce oficialii eleni ar negocia la Bruxelles, statul elen ar putea anunţa sâmbătă că intenţionează să introducă o nouă monedă, probabil purtând vechea denumire de drahmă. La fel ca cea precedentă şi aceasta va avea un curs liber. Băncile vor trebui însă să convertească toate activele şi pasivele, inclusiv conturi bancare, salarii şi datorii scadente, la un curs de schimb prestabilit.

„O ţară care iese din zona euro ar trebui să introducă noua monedă la paritate cu euro”, consideră analiştii firmei de cercetare Capital Economics.

Guvernul ar putea, de asemenea, să comande noi bancnote şi monezi în acest timp.

Compania De La Rue din Marea Britanie, care tipăreşte bancnote pentru peste 150 de ţări, se pregăteşte deja pentru reintroducerea drahmei, a informat, la sfârşitul săptămânii trecute cotidianul britanic Times.

Până la livrarea noilor bancnote şi monezi, euro ar putea fi folosiţi în continuare pentru achiziţii mici, în timp ce transferurile electronice, precum cele prin intermediul băncilor şi cardurilor, vor creşte, ca urmare a încercărilor populaţiei de a-şi păstra euro pe care îi deţin, potrivit Lombard Street Research.

În acelaşi timp, Grecia ar putea desfăşura trupe chiar de sâmbătă dimineaţa, ar închide graniţele şi ar pregăti ştampilarea euro ca drahme, pe post de soluţie temporară, odată cu anunţul public, afirmă Holland şi Brzeski.

În plus, statul elen va intra aproape imediat în încetare de plăţi, cu o datorie de 280 de miliarde de euro, şi nu va avea acces la opţiuni normale de finanţare precum FMI şi pieţele de capital, potrivit profesorului Charlotte Gaitanides şef de Studii Europene la UIniversitatea Flensburg din Germania.

„Economia Greciei este încă necompetitivă. Valoarea redusă a noii monede va conduce aproape imediat la un deficit masiv al balanţei de plăţi. Asta înseamnă că ţara va trebui să recurgă la FMI„, a a spus Gaitanides într-un interviu telefonic.

Negocierile cu FMI se vor derula probabil pe parcursul celei mai mari părţi a weekend-ului, Grecia încercând să câştige concesii la implementarea de reduceri de cheltuieli bugetare. FMI va căuta cele mai stricte condiţii pentru a acorda ajutor ţării, care s-ar găsi în situaţia de a fi încălcat precedenta înţelegere cu instituţia. Fondul trebuie să asigure, astfel, susţinerea acţionarilor mai săraci la un ajutor pentru Grecia.

„FMI trebuie să fie pregătit tehnic pentru orice, întrucât aceasta este treaba sa. Nu este soluţia preferată, dar este una dintre opţiuni”, a spus directorul Fondului, Christine Lagarde, într-un interviu săptămâna trecută la postul public de televiziune din Olanda.

Miniştrii europeni vor analiza, într-un scenariu al ieşirii Greciei din zona euro, şi statutul de membru UE al Greciei.

Europa nu se va retrage complet. Situaţia este deja extrem de instabilă în Grecia, iar ultimul lucru pe care l-ar vrea politicienii este ca ţara să cadă în anarhie„, a spus Thomas Mayer, economist şef la Deutsche Bank.” (subl. mea)

Doamna Lagarde ar trebui sa ia cunostiinta de ceea ce spunea ministrul bulgar de Finante

Ministrul bulgar de Finanţe: FMI dă sfaturi greşite ţărilor aflate în criză

Iata ce arata articolul:

Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu promovează politici adecvate în ţările aflate în criză financiară, precum Grecia şi Spania, potrivit ministrului bulgar de Finanţe, Simeon Djankov.

„În privinţa crizei din Europa, FMI este o parte a problemei, nu a soluţiei, cel puţin deocamdată”, a afirmat Djankov într-un interviu acordat postului de radio Darik, citat de Novinite.

Întrebat dacă Bulgaria ar trebui să solicite asistenţă din partea FMI sub forma unui împrumut, ministrul a spus că nu se pune problema.

„Este o idee amuzantă. Mergi la FMI când ai probleme, iar noi suntem una dintre cele trei ţări din Europa cu cele mai bune performanţe financiare. În al doilea rând, dar mai important, în ultimii 3-4 ani FMI a făcut o serie de greşeli în Grecia, ca şi în Spania”, a spus Djankov.

În opinia sa, tipul de recomandări făcute de FMI este greşit, astfel că Bulgaria nu are nevoie de asistenţă, nici sub formă de bani, nici sub formă de consulanţă.

Djankov nu a specificat ce anume este greşit în politicile FMI, dar şi-a exprimat speranţa că sub conducerea lui Christine Lagarde lucrurile se vor îmbunătăţi treptat la instituţia financiară internaţională.” (subl. mea)

Deci e mai bine FARA FMI!!! Greu de crezut ca lucrurile se vor imbunatati treptat sub „inteleapta” conducere a lui Christine Lagarde!!

Cristinica, tata, tu poti sa faci orice declaratii vrei, e dreptul tau, dar nu din functia de director general al FMI. Vad ca ti-ai depasit si atributiile, incalcand ce scrie in fisa postului. Ok. Nu trebuie altceva decat sa-ti dai demisia! La cratita cu tine!!!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 30, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Reteta gresita…

Iata  ce ne spune un articol din Gandul:

A FOST SAU NU SALVATĂ GRECIA. Ce conţine DOCUMENTUL OFICIAL în care UE recunoaşte că A GREŞIT „REŢETA” prescrisă „pacientului elen”

Foarte interesant tot articolul! Insa s-ar putea pune o intrebare: dar daca si Tratatul de guvernanta fiscala e o reteta gresita…?

De citit si…

President Van Rompuy welcomes Lucas Papademos,...Premierul grec se declară „foarte satisfăcut” de noul acord de ajutor financiar

 

Grecii o duc foarte „rau”: salariul minim garantat este de 877 euro, fata de Ungaria – 296, Polonia – 336 euro, sau Romania – 162 euro, care face economii la sange si strange cureaua de nu mai poate sa respire…

Gandul

HARTA SALARIILOR MINIME garantate în UE. Ce diferenţe sunt între România şi Bulgaria sau Ungaria

„Guvernul de la Atena s-a angajat însă să îl reducă la 750 de euro pe lună, măsură care face parte din programul de austeritate impus de FMI-BCE-UE, în schimbul salvării statului elen de la faliment.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor

De citit si acest articol din Wikipedia:

Economy of Greece

Deci din 1999 datoria Greciei era cu mult peste media europeana!! De observat ca aceasta a crescut galopant incepand din 2007-2008.

februarie 22, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Grecia – Guvern de uniune nationala…

Iata ce ne spune Gandul:

CRIZA ÎN GRECIA. Un guvern de uniune naţională, decis duminică seara. Papandreou nu va mai fi premier

O intrebare: oare a facut bine Papandreou?

Gestul lui prin care intentiona sa organizeze referendumul a fost laudat aici, la noi, de liderul PSD, Dl. Victor Ponta. Ce concluzie putem trage din ceea ce s-a intamplat acum? Prima impresie pe care mi-o lasa evenimentele este ca Stanga bate palma cu Dreapta intru formarea unui Guvern de uniune nationala, care nu va fi condus de acualul prim-ministru. Scopul acestui Guvern va fi:

„”implementarea planului european anticriză” înaintea „viitoarelor alegeri”, a precizat comunicatul, adăugând că Samaras şi Papandreou vor avea noi discuţii luni pentru a desemna un nou prim-ministru şi a stabili componenţa Guvernului. „

Si asta dupa ce obtinuse votul de incredere al Parlamentului

Se poate specula pe faptul ca ceea ce s-a intamplat ar fi un exemplu aspura felulului in care Puterea si Opozitia pot colabora in situatii deosebit de dificile. Papandreou lasa impresia de slabiciune, dar pe de alta parte s-ar putea ca sa fie doar o abila retragere strategica inaintea viitoarelor alegeri. Totusi, Guvernul va fi unul de uniune nationala… Papandreou a facut pasul inapoi. De ce?

Trebuie remarcat ca Opozitia de dreapta i-a cerut demisia lui Papandreou. Si dupa cum informeaza Gandul:

„Ministrul Finanţelor Evangelos Venizelor a revenit la tribună şi a deplâns ieşirea dreptei din sala de şedinţe a Parlamentului, dar şi faptul că propunerea dreptei „vizează doar o durată scurtă”, în contextul în care creditorii străini ai ţării au primit-o favorabil.

Între timp, reuniunea grupului parlamentar socialist convocată de Papandreou a fost întreruptă, iar mai multe voci din Partidul Socialist Grec (Pasok) i-au cerut premierului formarea unui Guvern de uniune naţională şi au ameninţat că nu îi vor acorda un vot de încredere vineri.” (subl.mea)

Deci chiar si de-ai lui i-au cerut formarea unui Guvern de uniune nationala, sub amenintarea votului de neincredere in Parlament.

Situatie neclara… Dar poate ca e cea mai buna solutie pentru Grecia. Eu stau si ma intreb cat de buna e pentru PASOK… Actuala Opozitie de dreapta e in castig dupa aceste slabiciuni. PASOK nu a reusit sa demonstreze ca poate gestiona singur situatia, adevarat, foarte grea. Votul de incredere in Parlament l-a avut, insa acum problema nu este Papandreou, ci faptul ca PASOK s-a dat la o parte, batand palma cu Dreapta, nevrand sa-si asume o misiune dificila.

Insa trebuie remarcat ca Papandreou, prin decizia luata, si-a protejat si menajat  partidul. Dar poate ca e cea mai buna solutie pentru toti intr-o astfel de situatie…

Totusi mie mi se pare ca e o slabiciune, si nu numai a Stangii din Grecia, ci chiar a Stangii europene, faptul ca nu a formulat un raspuns foarte clar la aceasta criza. Acest acord de principiu arata o pactizare cu Dreapta in momente dificile. Nu e un lucru rau intr-o societate democratica. Insa scoate in evidenta slabiciuni pe care Stanga le are inca. Ideea lui Papandreou privitoare la referendum era cat se poate de democratica. Insa evenimentele ulterioare au aratat ca, de fapt, s-a balbait si nu a avut curajul sa mearga pana la capat. Sigur, era si e in joc suveranitatea Greciei si cred ca Papandreou s-a temut din acest punct de vedere. Poate si de influenta Grupului de la Bilderberg… Insa faptul ca nu a mers inainte ar putea indica si lipsa unei viziuni de ansamblu asupra intregii situatii.

Dar sa vedem ce va urma…

noiembrie 7, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Riscul unui default dezordonat…

Despre Grecia…

Iata ce ne spune Romania Libera:

Referendumul lui Papandreou, o posibilă lovitură fatală dată strategiei anti-criză a zonei euro

Iata ce se arata printre altele:

„Apelul premierului elen George Papandreou de organizare a unui

George Papandreou

Image via Wikipedia

 

referendum privind al doilea plan de salvare a Greciei este posibil să fi dat o lovitură fatală strategiei zonei euro a de a depăşi criza datoriilor suverane, comentează Reuters, potrivit Mediafax.

Indiferent dacă referendumul va avea loc sau nu şi indiferent de rezultat, jocul lui Papandreou asigură săptămâni lungi de incertitudini chiar într-un moment în care ţările din zona euro avea nevoie disperată de o perioadă de calm pentru a aplica măsurile convenite la summit-ul de săptămâna trecută.

Va fi dificil, dacă nu imposibil, de refăcut încrederea investitorilor în majoritatea obligaţiunilor ţărilor din uniunea monetară, în viitorul apropiat, şi de a atrage China şi alte părţi de a face plasamente în obligaţiuni suverane europene.

Din acest motiv, Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea fi nevoită să se implice mai mult în stabilizarea pieţelor de obligaţiuni, chiar în momentul în care italianul Mario Draghi a preluat preşedinţia instituţiei cu intenţia ca aceasta să revină la rolul său primordial, de combatere a inflaţiei.

Reacţia imediată a pieţei la anunţul premierului elen, creşterea spread-ului obligaţiunilor italiene şi spaniole faţă de cele germane aproape de maxime record şi deprecierea euro cu peste 2 cenţi faţă de dolar, scoate în evidenţă percepţia de riscuri ridicate de către investitori.

În acelaşi timp, liderii politici europeni, în frunte cu cei ai Germaniei şi ai Franţei, s-au declarat uimiţi de anunţul lui Papandreou. […]

Riscul unui default dezordonat, de tipul celui al Lehman Brothers, este mai mare decât înainte, inclusiv riscul ca Grecia să iasă din zona euro, dacă programul european de salvare va fi respins de populaţie„, a declarat Holger Schmieding, analist la Berenberg Bank.

Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a avertizat că un rezultat negativ al referendumului poate duce la default-ul Greciei.

Papandreou a fost invitat de Franţa să participe la summit-ul G20 de la sfârşitul acestei săptămâni, pentru a explica decizia de a organiza referendumul, contestat chiar de membrii propriului partid de guvernământ.

Liderii UE şi din zona euro au convenit săptămâna trecută recapitalizarea băncilor cu 106 miliarde de euro, reducerea datoriilor Greciei către creditorii privaţi cu 50% şi extinderea capacităţii fondului de stabilitate la 1.000 de miliarde de euro.” (subl.mea)

Ce poate sa insemne asta…? Consecintele pot fi incalculabile… Care ar putea fi argumentele lui Papandreou…? Ar fi interesant de vazut ce plan de salvare propune premierul grec sau care ar fi eventualele sale nemultumiri fata de actualul plan de salvare propus de Franta si Germania. Cert este ca situatia din Zona Euro se agraveaza, iar Grecia este, din pacate, unul din factorii agravanti. Au facut raportari false, au dus de-alungul vremurilor o politica economica bazata pe deficite largi. Au acumulat datorii imense, tara ce face parte din Zona Euro, iar Occidentul a tacut malc, lasand situatia sa se agraveze in timp. Adevarul este a si state dezvoltate din Occident n-au respectat Criteriile de Convergenta de la Maastricht ca si cum acestea nici n-ar fi existat. Nu s-a respectat nimic, sa fim seriosi! Romania a respectat Tratatul de la Maastricht chiar mai bine decat Franta, Italia, Olanda si chiar Germania, dar si fata de multe alte tari occidentale, repet, dezvoltate.

Revin la Grecia – mai multe despre economia acestei tari – aici. Iata mai jos un grafic, datorita Wikipedia, privind datoriile publice ale Greciei:

De observat diferentele foarte mari fata de media din Zona Euro!!! Interesant este sa ne uitam si pe urmatorul grafic privind cresterea PIB-ului in perioada 1961-2009:

In 1973 a iesit din fundatura… Dar acum…? Greu de spus… Mi se pare ca Papandreou forteaza o iesire a Greciei din Zona Euro. Totusi… planul actual de salvare a Greciei poate provoca nemultumiri pe plan intern. Explozive! S-ar putea ca ideea referendumului sa aiba drept scop atenuarea acestor nemultumiri si iesirea oamenilor in strada! Parerea mea este ca Grecia nu are nicio sansa in afara Zonei Euro. Daca Grecia ar iesi din Zona Euro ar intra rapid in faliment si tot va trebui sa-si plateasca toate datoriile cu toate riscurile ce deriva de aici. Iar unul din cele mai insemnate ar putea fi ca sa ajunga chiar o tara de lumea a treia, compromitand sansele generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi! Ar insemna, practic, ca socialmente sa se autoexcluda din Europa, lucru care, bineinteles, nu e de dorit.

😦

Situatia ramane grava, tensionata… Sper ca Grecia sa poata fi salvata si sa se normalizeze situatia asta…

Citind astfel de articole imi pare bine ca nu sunt sef de stat sau de guvern. Nu de alta, dar te imbolnavesti cu toata situatia asta nenorocita si parca fara iesire, fara solutie…

noiembrie 1, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Grecia…

Mediafax:

Criza din Grecia va avea consecinţe semnificative în România şi Bulgaria

Criza din Grecia va afecta cu siguranţă România şi Bulgaria, iar consecinţele au început deja să se facă simţite, primul efect fiind reducerea creditării de către subsidiarele băncilor elene, potrivit unui raport al băncii japoneze Nomura analizat şi redat parţial pe un blog Financial Times (FT).

Articolul este ceva mai lung, dar mi s-a parut foarte interesant.

Grecia, din nou în grevă generală. Mii de persoane protestează violent la Parlament – LIVE VIDEO

Finance.Yahoo:

Greek riots, political chaos hammer markets

Greek PM calls confidence vote, reshuffle as coalition talks collapse amid riots

Mediafax:

Cel puţin şapte răniţi la Atena, în urma incidentelor violente – VIDEO

iunie 16, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Grecia…

Iata un articol tot din Gandul despre Grecia:

PANICĂ pe pieţele financiare. Moody’s: probabilitatea ca Grecia să dea FALIMENT este de 50% 

Iata ce se arata:

„Agenţia de rating Moody’s a redus cu trei niveluri ratingul Greciei, de la B1 la Caa1, acesta aflându-se acum la doar cinci trepte de calificativul care echivalează cu falimentul sigur, informează BBC News.

Noul rating acordat de Moody’s Greciei indică faptul că există o posibilitate de 50% ca statul elen să intre în faliment sau să fie forţat să îşi restructureze datoria publică, pentru a evita intrarea în incapacitate de plată. Procesul de restructurare a datoriei publice reprezintă negocierea dintre stat şi creditorii săi, băncile, în urma căruia statul cere amânarea datei de rambursare a datoriilor, de această dată cu cinci ani.

Oficialii de la Atena continuă în acest moment negocierile privind primirea de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) a celei de-a cincea tranşe din planul financiar de salvare, în valoare de 110 miliarde de euro.”

si:

Investitorii sunt din ce în ce mai nesiguri că Grecia îşi poate plăti datoriile

Motivul principal al scăderii ratingului Greciei este posibilitatea ca aceasta să nu reuşească să îşi restituie datoriile conform calendarului anunţat cu ocazia planului de consolidare fiscală. Datorită acestor temeri, Moody’s a atribuit ratingului statului elen o perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că acesta ar putea scădea în continuare.

Oficialii europeni, conduşi de Jean-Claude Juncker, au încercat să impună creditorilor Greciei amânarea, voluntară, a plăţilor aferente datoriei publice pe termen scurt. Dorinţa lor este ca această „restructurare uşoară” a datoriilor statului elen, fiind voluntară, să nu fie percepută de către agenţiile de rating drept intrarea în incapacitate de plată. Oficialii ministerului de Finanţe de la Atena susţin că vinovate de micşorarea ratingului sunt zvonurile din presă şi că agenţia Moody’s nu a luat în considerare faptul că Guvernul şi-a asumat angajamentul de a-şi atinge obiectivele fiscale stabilite pentru acest an.”

Recomand a fi citit intregul articol!

iunie 2, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu