Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Se apropie alegerile in Germania…

Iata un interesant articol din Gandul:

ALEGERI ÎN GERMANIA. Angela Merkel ţine Europa pe loc în aşteptarea celui de-al treilea mandat de cancelar. Miza votului german pentru România. Analiză Gândul

Se arata ca:

„L-am întrebat, vara aceasta, pe ministrul român al Afacerilor Externe ce şanse avem să aderăm la Schengen în viitorul apropiat. Germania, adică una dintre ţările care au spus „NU” aderării noastre ultima dată, se va pronunţa după alegerile legislative din septembrie, ne-a răspuns Titus Corlăţean. Am mai întrebat anul acesta în repetate rânduri la Bruxelles când se vor decide numele cu care principalele familii politice europene vor ieşi în faţă pentru preşedinţia Comisiei, la alegerile europene de anul viitor. Se va decide după alegerile din Germania, ne-au spus diverşi oficiali şi experţi ai Uniunii Europene.

Potrivit unui sondaj BBC din 2013 citat de German Marshall Fund of the United States (GMF), Germania este cea mai influentă şi populară ţară din lume. Germania nu este doar locomotiva economiei europene, cum i se spune, dar a demonstrat că este locomotiva întregii Uniuni Europene. Cu această locomotivă oprită pentru a se îngriji de electoratul de acasă, restul Europei a pus anul acesta în aşteptare multe dosare foarte importante, care vor fi reluate după alegerile legislative germane din 22 septembrie. O decizie privind aderararea sau amânarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, un nou ajutor financiar pentru Grecia, uniunea bancară, austeritatea – aici se află, de fapt, miza scrutinului din Germania – pentru români şi pentru toţi ceilalţi cetăţeni europeni.

La final de cursă electorală şi după numeroase sondaje de opinie, necunoscuta nu mai este dacă Angela Merkel va câştiga un al treilea mandat de cancelar (toţi indicatorii conduc, în acest moment, spre o victorie), ci cum va arăta coaliţia pe care o va forma pentru următorii patru ani. 58% dintre germani spun că şi-ar dori ca Merkel să câştige un nou mandat, în timp ce rivalul ei, Peer Steinbruck, are doar 32 de procente într-un sondaj citat vineri de Der Spiegel, însă situaţia nu este la fel d clară în ceea ce priveşte partidele.

gândul vă prezintă, mai jos, dosarul alegerilor din Germania, un scrutin de o importanţă crucială pentru Europa:

Cum votează nemţii

62 de milioane de cetăţeni germani sunt aşteptaţi duminică în secţiile de votare. Sistemul electoral german este un sistem mixt. Fiecare dintre alegătorii germani trebuie să voteze de două ori. Primul vot este pentru reprezentantul circumscripţiei lor în Bundestag, camera inferioară din parlamentul german. Pentru acest vot, sistemul electoral este de tipul câştigătorul-ia-totul. Aproximativ jumătate dintre cei 598 de membri ai Bundestagului sunt aleşi după regula majorităţii, în baza primul vot.

Cel de-al doilea vot este pentru partide. Alegătorul decide, pe baza listelor partidelor, cum va fi coloratura politică a Bundestagului.

Logica sistemului electoral german este, pe de-o parte, ca cetăţeanul să aibă un reprezentant local în Bundestag şi, pe de altă parte, să poată decide şi reprezentarea partidelor în legislativ în baza sprijinului pe care îl au la nivel naţional.

La fel ca în România, pragul electoral este de 5%.

Cancelarul german nu este ales în mod direct de electorat, ci este propus de preşedinte şi este, de regulă, preşedintele partidului cu cel mai bun scor la alegeri. Bundestagul votează ulterior propunerea preşedintelui şi alege, astfel, cancelarul. Dacă nominalizarea preşedintelui cade în camera inferioară a Parlamentului, Bundestagul poate alege propriul candidat.

Candidaţii

Cancelari: Candidaţii pentru funcţia de cancelar german, cea mai importantă funcţie în statul german (preşedintele Republicii are doar un rol ceremonial) sunt actualul cancelar Angela Merkel, centru dreapta, şi Peer Streinbruck, social-democrat, fost ministru de Finanţe în primul cabinet Merkel (2009-2014).

Angela Merkel, desemnată de revista Forbes şapte ani consecutiv „cea mai puternică femeie de pe planetă”, este prima femeie cancelar pe care a avut-o Germania şi prima femeie care a condus o mare putere europeană după Margaret Thatcher a Marii Britanii. În vârstă de 59 de ani, conservatoarea din fosta RDG rămâne foarte iubită acasă, dar un personaj mult mai controversat în afara graniţelor germane. Pentru germani, care îi spun „Mutti” (mama), Merkel a fost cea care a protejat ţara, prin politicile ei de austeritate, de criza economică mondială, care a afectat atât de mult Europa. În Europa, însă, aceleaşi politici de austeritate, care au afectat cel mai mult ţările deja lovite de criză, au făcut-o foarte nepopulară, în Grecia ea ajungând să fie de multe ori chipul protestelor.

Nu a fost ferită, însă, de scandaluri nici acasă, de la doi miniştri care au demisionat după ce au plagiat în lucrările lor de doctorat (unul dintre ei, Karl-Theodor zu Guttenberg, considerat succesorul lui Merkel), la mai recentul scandal al achiziţiilor, la Apărare, a unor drone americane modificate care nu pot primi aprobare de funcţionare în Europa.

În ciuda a opt ani de guvernare cu mână de fier, atât acasă, cât şi în Europa, Angela Merkel rămâne un politician foarte puternic, a cărui imagine s-a erodat foarte puţin. A ajutat-o şi propria personalitate. Deşi se spune despre ea că, în privat, este amuzantă, ironică şi foarte plăcută, personajul sobru şi constant care a devenit politiciana Angela Merkel a ferit-o de controverse şi a făcut-o cu atât mai apreciată printre nemţi, care au găsit în ea sentimentul de stabilitate.

Într-un articol publicat în ultima săptămână de campanie de New York Times, se argumentează teoria că, poate, Angela Merkel a devenit „prea plictisitoare pentru Germania”. „Cea care este numită cea mai puternică femeie de pe planetă urăşte campaniile electorale (…). Când vine vorba de alegeri, Merkel este un politican prost”, scrie autorul articolului, un jurnalist german. Acesta sugerează, în schimb, că, pentru a-şi desăvârşi moştenirea de cancelar extraordinar, „doamna Merkel trebuie acum să se reinventeze şi să dea dovadă de mai mult leadership, atât acasă, cât şi în străinătate”.

Peer Steinbruck, un economist în vârstă de 66 de ani, care a fost ministru de Finanţe în cabinetul Merkel 2005-2009, este descris de presa europeană drept un orator desăvârşit, cu un simţ al umorului caustic. Spre finalul unei campanii electorale considerate plictisitoare şi dezamăgitoare de germani şi europeni deopotrivă, Steinbruck a şocat după ce a apărut pe coperta unei revista cu arătând degetul mijlociu spre cameră. Nu a fost o greşeală, ci un gest intenţionat. Deşi staff-ul lui de campanie a încercat disperat să obţină retragerea acelei fotografii de pe copertă, chiar candidatul a fost cel care şi-a dat aprobarea pentru publicare. „Un gest ironic”, s-a justificat el. „Am fost eu însumi. Trebuie să facem campania un pic mai amuzantă”, a mai spus Steinbruck.

Totuşi, polemicile în care a intrat în timpul campaniei electorale l-au împiedicat deseori să mai discute despre problemele de fond ale electoratului său şi soluţiile pe care le propune. Deşi a demonstrat, cât a fost ministru, că este un om de finanţe foarte competent, a reuşit să îşi creeze impresia unui hedonist, unui om al banilor. Provenind dintr-o familie înstărită, spunea, în timpul unei dezbateri despre alocaţiile familiale, că el nu cumpără niciodată o sticlă de vin de cinci euro, pentru că nu este suficient de bun pentru el. Despre salariul de cancelar a spus că este „insuficient” având în vedere responsabilităţile, iar cele 1,25 de milioane de euro pe care i-a primit în trei ani de la marile companii nu l-au ajutat nici ele la capitolul imagine.

Partide: Guvernul german a aprobat participarea a 34 de partide la alegerile legislative de duminică. Potrivit sondajelor de opinie din ultima săptămână de campanie, cinci partide vor intra în parlament şi între acestea se poartă acum lupta pentru potenţialul de şantaj, cum este numită în literatura sistemelor electorale, şansele unui partid de a putea face coaliţie cu altul.

CDU şi „sora” bavareză CSU sunt mult înaintea tuturor celorlalte formaţiuni, creştin democraţii lui Merkel fiind creditaţi cu 40% din intenţia de vot, potrivit unui sondaj de joi citat de New York Times.

Partidul Social-Democrat german, SPD-ul din partea căruia candidează Steinbruck, este creditat cu 27% din intenţia de vot.

Liberalii, FDP, partenerii de coaliţie ai CDU, sunt cei care dau acum emoţii actualului cancelar, deoarece există şanse să nu reuşească să intre în Parlament, ceea ce înseamnă că Angela Merkel va trebui să găsească un alt partid pentru o coaliţie de guvernare sau mai multe, pentru o mare coaliţie. Ultimele sondaje citate de Der Spiegel, dădeau FDP 5,5% din intenţia de vot, partidul rămânând de câteva săptămâni blocat în marja de eroare.

Verzii, aliaţi ai social-democraţilor germani, au aproximativ 9 procente în sondaje, în scădere faţă de săptămâna precedentă.

Partidul Stângii, descendent din fostul Partid Comunist Est-German, avea joi 8,5% din intenţia de vot, potrivit Der Spiegel.

Dincolo de aceste cinci partide, Alternativa pentru Germania (AfG, eurosceptic, pledează pentru renunţarea Germaniei la moneda unică) şi Partidul Piraţilor (militează pentru drepturile şi libertăţile din mediul online) au între 2 şi 4% în sondaje. AfG a crescut, totuşi, mult în ultimele luni, pe fondul politicilor de austeritate promovate de Merkel.

Campania

Zona euro şi politicile de austeritate – Angela Merkel, personajul politic care a devenit sinonim cu politicile de austeritate în Europa, vrea să continue aceste politici şi să accentueze gradual politicile de creştere economică. De cealaltă parte, Peer Steinbruck, la fel ca toţi social-democraţii germani, vrea o inversare a acestui raport, deci mai puţină austeritate, care, consideră fostul ministru de Finanţe, este tocmai cauza actualei recesiuni. De asemenea, Steinbruck vrea reguli fiscale mult mai dure pentru zona euro, astfel ca ţările membre să nu mai ajungă să primească „cecuri în alb” pentru salvare, cum a fost cazul Greciei.

Salariul minim – În Germania, nu există salariu minim la nivel naţional. Socialiştii, împreună cu verzii, vor introducerea unui salariu minim, care să fie de 8,50 de euro pe oră. Stânga radicală cere un salariu minim de 10 euro pe oră, în timp ce creştin-democraţii lui Merkel, împreună cu aliaţii liberali, FDP, refuză salariul minm naţional. În schimb, ei susţin că ar fi mai oportună introducerea mai multor salarii unice, în funcţie de regiuni şi sectoare economice.

Taxe – CDU şi FDP se opun creşterii taxelor, în timp ce SPD, Verzii şi Partidul Stângii vor suprataxarea marilor averi.

Europa şi UE – aici, nu există diferenţe mari de programe electorale. Toate partidele consideră că imigraţia este o problemă, însă nu mai importantă acum decât economia. De asemenea, toate partidele sunt de acord că Germania nu ar trebui să se implice într-o eventuală intervenţie militară în Siria.

Scenarii

Angela Merkel este de departe favorita sondajelor, însă experienţele electorale anterioare au arătat că, în ceea ce o priveşte, rezultatele de la alegeri pot aduce mari surprize. În 2005, deşi avea un avantaj semnificativ în sondaje, a câştigat la limită alegerile în faţa lui Gerhard Schroder, aminteşte New York Times. În 2009, încă o dată, deşi era câştigătoare detaşată în sondaje, a avut un scor mult sub aşteptări.

Conform ultimelor sondaje, CDU va fi de departe partidul cu cele mai multe voturi. Totuşi, chiar dacă va aduna 40% din scrutine, nu va fi de ajuns pentru a asigura guvernarea şi va avea nevoie iar de un partener de coaliţie. Scenariul preferat de conservatori şi de Merkel este continuarea guvernării alături de liberali, FDP. Problema este că, în acest moment, nu este sigur că FDP va intra în parlament.

Astfel, scenariile „de rezervă” sunt: o „mare coaliţie”, asigurată de CDU şi SPD, conservatori şi social-democraţi, cu Merkel cancelar. În ciuda diferenţelor ideologice, există precedentul de succes al „marii coaliţii” CDU-SPD din primul mandat al lui Merkel, 2005-2009.

Totuşi, există posibilitatea ca SPD să refuze să colaboreze iar cu Merkel, pentru că ei au fost mai afectaţi electoral după primul experiment decât centrul-dreapta. Şi Peer Steinbruck a spus că refuză ideea unei „mari coaliţii”, cu toate că poziţia lui nu este unanimă în rândul conducerii social-democrate. Dacă SPD refuză coalizarea cu CDU, Merkel ar putea încerca o coaliţie cu Verzii, potrivit EU Observer. Printre puţinele puncte pe care cele două formaţiuni le au în comun este renunţarea la energia nucleară. Dincolo de acest aspect, diferenţele ideologice şi de politici dorite sunt atât de mari, încât sunt puţine şanse să se ajungă la o astfel de coaliţie.

Un alt scenariu mai puţin probabil este o coaliţie SPD-Verzi-Partidul Stângii, cu Steinbruck cancelar.

Pentru mulţi dintre analiştii şi experţii europeni, există, însă, un singur scenariu dezirabil şi probabil: realegerea Angelei Merkel în funcţia de cancelar, conducând o mare coaliţie, adică un nou parteneriat cu social-democraţii. Aceasta este, se arată într-un editorial The Guardian, cea mai bună variantă pentru Germania şi Europa.

„Incertitudinea care înconjoară rezultatul alegerilor (coaliţia de guvernare, n.red.) înseamnă că Uniunea Europeană, care a aşteptat cu sufletul la gură alegerile germane, ar putea fi nevoită să mai aştepte câteva luni până să vadă în ce direcţie vrea să ducă Berlinul continentul şi problelemele sale”, se comentează într-un alt text, apărut în New York Times.”

Un articol foarte bun, care concentreaza mai multe informatii interesante, dar o analiza care, dupa parerea mea, este deficitara pentru ca nu se arata foarte clar care vor fi consecintele pentru Romania. Spre exemplu, care vor fi consecintele pentru tara noastra daca Angela Merkel va fi din nou Cancelar peste o coalitie formata din crestini-democrati si sociali-democrati?

Insa altceva ma deranjeaza…

„Uniunea Europeană, care a aşteptat cu sufletul la gură alegerile germane” (subl. mea)

„Pentru germani, care îi spun „Mutti” (mama), Merkel a fost cea care a protejat ţara, prin politicile ei de austeritate, de criza economică mondială, care a afectat atât de mult Europa. În Europa, însă, aceleaşi politici de austeritate, care au afectat cel mai mult ţările deja lovite de criză, au făcut-o foarte nepopulară, în Grecia ea ajungând să fie de multe ori chipul protestelor.”(subl. mea)

„L-am întrebat, vara aceasta, pe ministrul român al Afacerilor Externe ce şanse avem să aderăm la Schengen în viitorul apropiat. Germania, adică una dintre ţările care au spus „NU” aderării noastre ultima dată, se va pronunţa după alegerile legislative din septembrie, ne-a răspuns Titus Corlăţean. Am mai întrebat anul acesta în repetate rânduri la Bruxelles când se vor decide numele cu care principalele familii politice europene vor ieşi în faţă pentru preşedinţia Comisiei, la alegerile europene de anul viitor. Se va decide după alegerile din Germania, ne-au spus diverşi oficiali şi experţi ai Uniunii Europene. (subl. mea)

Potrivit unui sondaj BBC din 2013 citat de German Marshall Fund of the United States (GMF), Germania este cea mai influentă şi populară ţară din lume. Germania nu este doar locomotiva economiei europene, cum i se spune, dar a demonstrat că este locomotiva întregii Uniuni Europene. Cu această locomotivă oprită pentru a se îngriji de electoratul de acasă, restul Europei a pus anul acesta în aşteptare multe dosare foarte importante, care vor fi reluate după alegerile legislative germane din 22 septembrie. O decizie privind aderararea sau amânarea aderării României şi Bulgariei la Schengen, un nou ajutor financiar pentru Grecia, uniunea bancară, austeritatea – aici se află, de fapt, miza scrutinului din Germania – pentru români şi pentru toţi ceilalţi cetăţeni europeni.” (subl. mea)

Stimati cititori, nu vi se pare ca se reliefeaza un mega-pupincurism la adresa Germaniei si Angelei Merkel? Uniunea Europeana care a asteptat „cu sufletul la gura”, lui Merkel i se spune „Mutti” (mamica), miza scrutinului e „pentru romani si pentru alti cetateni europeni”, „se va decide dupa alegerile din Germania”, Germania – locomotiva Europei… Intre altele, in paranteza fie spus, si Olanda s-a opus aderarii noastre la Spatiul Schengen. Nu e foarte clar ca o schimbare in Germania, spre exemplu daca ar castiga social-democratii, ar schimba pozitia Olandei.

Ceea ce este aratat corect in articol e faptul ca Merkel si-a protejat tara de criza economica prin politicile de austeritate, care au afectat foarte grav intreaga Europa. Ea a avut grija de interesul Germaniei si al germanilor. Nu de cel al Europei. Important ar fi de stiut ce castiga Romania deoarece lucrul asta e invaluit intr-o ceata densa. Germania si-a urmarit propriile sale interese. Romania isi urmareste propriile sale interese?

Update

Gandul

ALEGERI ÎN GERMANIA. Primele rezultate exit poll: Angela Merkel rămâne cancelar şi ar putea avea prima majoritate absolută de la Konrad Adenauer, în 1957. LIVE TEXT

Se arata, printre altele, ca:

Chancelor of the Federal Republic of Germany D...

Chancelor of the Federal Republic of Germany Dr. Angela Merkel on the open door day at the Bundeskanzleramt in Berlin, Germany Français : Dr Angela Merkel, chancelière de la République Fédérale d’Allemagne, lors de la journée portes ouvertes de la Bundeskanzleramt à Berlin, en Allemagne. (Photo credit: Wikipedia)

„Rezultat foarte bun duminică pentru creştin-democraţii germani conduşi de Angela Merkel. Potrivit sondajelor de tip exit poll făcute de televiziunile publice ZDF şi ARD, CDU, care a candidat alături de ramura bavareză CSU, a obţinut între 42 şi 42,5% din voturi – cel mai bun scor din 1990 şi până în prezent. Aceasta înseamnă că Angela Merkel, în calitate de lider al CDU, va obţine al treilea mandat de cancelar german şi va deveni astfel cel mai longeviv lider politic feminin al Europei (12 ani), întrecând-o şi pe Margaret Thatcher (10 ani şi jumătate). Mai mult, la nivelul zonei euro, Merkel este singurul şef de stat sau de guvern din timpul crizei care a câştigat până acum un nou mandat.

Social-democraţii din SPD, al căror candidat pentru funcţia de cancelar a fost ex-ministrul de Finanţe Peer Steinbruck, au obţinut 26 – 26,5% din voturi, al doilea cel mai prost scor din istoria sa, potrivit The Guardian. Al treilea partid, conform exit poll-urilor, este extrema stângă Linke, 8,5%, urmată de Verzi, cu 8%, şi AfD (anti-euro), 4,8%, euroscepticii având şanse să ajungă în Bundestag. Cel mai prost scor l-au avut liberalii din FDP, care, potrivit acestor rezultate, nu întrunesc pragul parlamentar de 5%, astfel că CDU îşi pierde partenerul de coaliţie.

Conform exit poll-urilor, există mari şanse ca CDU să aibă majoritate absolută şi să poată, deci, guverna singur. În caz contrar, cu FDP în afara Parlamentului, este de aşteptat ca, în următoarele zile, CDU să îi curteze pe social-democraţi, pentru a forma o coaliţie de guvernare precum cea din primul cabinet Merkel. Cu toate că Peer Steinbruck a refuzat, în timpul campaniei, ideea unei astfel de coaliţii, există însă alţi lideri social-democraţi care ar fi dispuşi să se coalizeze din nou cu CDU, deoarece ar avea mai mult de câştigat la următoarele alegeri.

UPDATE 21:49 Prezenţa la vot a fost de 73%, mai mare decât în 2009. Se preconizează că acestea vor fi ultimele alegeri legislative germane în care majoritatea electoratului va avea vârsta de maximum 55 de ani.

UPDATE 20:44 Preşedintele Traian Băsescu i-a transmis, duminică seară, un mesaj de felicitare cancelarului Angela Merkel. Îl puteţi citi AICI

UPDATE 20:33 Conservatorii cancelarului Angela Merkel au obţinut majoritatea absolută în Bundestag, potrivit estimărilor posturilor publice de televiziune. Dacă aceste estimări vor fi confirmate de rezultatele finale, Merkel va putea guverna singură, ceea ce nu s-a mai întâmplat de la cancelarul Konrad Adenauer în 1957. Dacă, spre exemplu, CDU+CSU rămân, la rezultatele finale, cu 42,5%, conform exit poll-ului ZDF, celelalte partide parlamentare au împreună 41,6%.”

Romania Libera

Ce reacţie a avut Angela Merkel după ce a câştigat alegerile din Germania

Se arata ca:

„Cancelarul Angela Merkel a salutat duminică un „super rezultat” al partidului său, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), la alegerile legislative din Germania şi a promis „patru noi ani de succes”, transmite Mediafax.

„Împreună vom face totul pentru ca cei patru ani care urmează să fie patru noi ani de succes pentru Germania”, a declarat Merkel, în timp ce partidul său este posibil să fi obţinut majoritatea absolută în Bundestag, potrivit ultimelor informaţii.

Cu un sacou albastru, cu un zâmbet larg şi ochii strălucitori, liderul partidului conservator a fost aplaudată îndelung înainte de a lua cuvântul la sediul CDU din Berlin.

Ea a calificat drept „super rezultat” scorul obţinut de partidul său, care totalizează, potrivit estimărilor televiziunilor germane, peste 42 la sută din voturi, şi le-a mulţumit alegătorilor pentru „încrederea excepţională”.

Amploarea victoriei cancelarului i-ar permite să obţină chiar majoritatea absolută în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului, potrivit televiziunilor publice ARD şi ZDF.

Dacă alegătorii i-au acordat încredere lui Merkel, supranumită afectuos „Mutti” (Mama) în cadrul partidului său, ei au sancţionat partenerul său guvernamental.

Partidul liberal FDP s-a prăbuşit şi nu a mai reuşit să se menţină în Bundestag pentru prima dată în istoria Republicii Federale Germane, totalizând 4,5 la sută din voturi, sub pragul de 5 la sută necesar.”

Angela Merkel, ocolită de uzura puterii, la al treilea mandat de cancelar

Se arata ca:

„Cancelarul Angela Merkel, care a obţinut cel de-al treilea mandat de patru ani în urma alegerilor legislative de duminică, este „femeia cea mai puternică din lume” dar şi unul dintre liderii europeni cei mai denigraţi, transmite Mediafax.

Foarte iubită de germani, această conservatoare în vârstă de 59 de ani, venită din fosta RDG, a fost numită, pe rând, „cancelarul de fier”, pentru apărarea politicilor de austeritate, sau „Mutti” (Mama) deoarece oferă un sentiment de siguranţă în furtuna europeană.

Dar pe străzile din Lisabona sau Madrid au înflorit portretele Angelei Merkel cu mustaţă de tip Hitler sau sloganuri precum „Merkel nazistă, afară!”.

Mulţimea din Atena o acuză că vrea să îngenuncheze Grecia pentru a o spolia mai bine.

Citeşte şi Angela Merkel CÂŞTIGĂ ALEGERILE din Germania, dar va fi obligată să guverneze cu opoziţia

Cea care a fost desemnată „cea mai puternică femeie” de pe planetă pentru a şaptea oară în cei opt ani de mandat de către revista americană Forbes asigură că Berlinul nu încearcă să exercite vreo formă de hegemonie asupra Uniunii Europene. Dar că nu ne-am afla în acest punct dacă toată lumea ar fi strâns cureaua aşa cum a făcut prima economie a zonei euro.

Angela Dorothea, născută Kasner, în vârstă de 59 de ani, mare admiratoare a Ecaterinei a II-a a Rusiei, a fost un copil înzestrat pentru rusă şi matematică, ce visa să devină patinatoare artistică.

Ea este prima femeie care a condus Germania, prima de la britanica Margaret Thatcher care guvernează o ţară europeană mare.

La opt ani de la accederea ei la putere, graţie unei alianţe între conservatori şi social-democraţi, uzura nu pare să o afecteze. Anduranţa sa în timpul summiturilor europene de la Bruxelles, alături de pasiunea ei pentru operă, i-au adus numele de „Regina nopţii”.

La conducerea unei coaliţii cu liberalii (FDP) din 2009, ea beneficiază în Germania de o popularitate fără precedent după război, de aproximativ 60 la sută opinii favorabile.

„Ea a devenit un fel de mamă a naţiunii”, apreciază politologul Oskar Niedermayer. „Ea încarnează numitorul comun al muritorilor (…) şi apără interesele germane” în criză. „Toate acestea o fac să pară foarte calmă şi cu picioarele pe pământ, ceea ce oamenilor le place”.

Adversarii săi îi reproşează o gestionare de la zi la zi, fără viziune politică. Angela Merkel se vrea pragmatică. Şi nu se teme de virajele la 180 de grade, precum cel spectaculos privind energia nucleară. În 2010, ea decidea să prelungească durata activităţii centralelor. Dar după câteva luni, după catastrofa de la Fukushima din martie 2011, ea a anunţat renunţarea la energia nucleară până în 2022.

Biograful său Gerd Langguth o prezintă ca „un sfinx” care a învăţat din anii petrecuţi în dictatura est-germană să îşi ascundă opiniile.

Născută la Hamburg (nord), ea a crescut în RDG comunistă, unde tatăl său, pastor, s-a instalat pentru a predica.

Doctor în fizică, Angela Merkel, care a mărturisit recent că cea mai mare mare eroare a tinereţii sale a fost să se îmbete cu lichior de cireşe la vârsta de 18 ani, şi-a început cariera politică la căderea Zidului Berlinului. Ea nu a ştiut însă nimic despre aceastala momentul respectiv, deoarece în seara de 9 noiembrie 1989 era la saună.

Ea devine adjunctul purtătorului de cuvânt al primului (şi ultimului) Guvern al RDG ales democratic. Remarcată de Helmut Kohl în 1990, „puştoaica”, aşa cum o numea el, primeşte două portofolii de la „cancelarul Reunificării”, Mediu şi Femei.

Ea profită de un scandal de finanţare ocultă a CDU pentru a-i lua locul mentorului său la conducerea aceste formaţiuni în 2000.

Protestantă, fără copii, divorţată (ea a păstrat numele de Merkel de la primul său soţ) şi recăsătorită cu un chimist de renume dar şters, Joachim Sauer, ea se impune în calitate de şef al unui patrid de tradiţie catolică, dominat de bărbaţi din Germania de Vest. De atunci, toţi potenţialii săi rivali au fost eliminaţi.

Ironizată pentru lipsa ei de eleganţă, recent de către Karl Lagerfeld, cancelarul în costum cu pantalon – un singur model în zeci de culori – a optat pentru discreţie în privinţa vieţii sale private. Dar ea poate fi văzută frecvent în timp ce îşi face cumpărăturile la supermarket.

Singurul său lux, în vacanţă, a fost o seară la festivalul Wagner din Bayreuth, după care a dispărut la munte pentru a face drumeţii.”

Ce mesaj i-a transmis Băsescu lui Merkel

Se arata ca:

Merkel-Basescu

„Preşedintele Traian Băsescu i-a adresat, duminică, un mesaj cancelarului german Angela Merkel în care o felicită pentru victoria CDU în alegerile generale legislative, şeful statului român arătându-şi încrederea în consolidraea parteneriatului dintre România şi Germania, transmite Mediafax.

„Doresc să vă adresez sincerele mele felicitări pentru victoria pe care Uniunea Creştin-Democrată a obţinut-o în alegerile generale legislative. Această reuşită marchează confirmarea faptului că politicile partidului dumneavoastră i-au convins pe cetăţenii germani că direcţia pe care aţi adoptat-o şi pe care aţi susţinut-o în toţi aceşti ani este una de succes. Îmi exprim încrederea că principiile care v-au inspirat deciziile vă vor călăuzi şi mai departe în activitatea de cancelar, pentru binele Germaniei. Totodată, am certitudinea că relaţiile foarte bune dintre ţările noastre, prin prietenia care ne leagă şi prin relaţiile de cooperare pe care le-am dezvoltat în ultimii ani, vor fi, în continuare, un argument pentru consolidarea parteneriatului dintre România şi Germania. Vă rog să primiţi, stimată doamnă cancelar, expresia deosebitei mele consideraţii şi întreaga mea apreciere pentru realizările excepţionale pe care le-aţi avut în înalta demnitate care v-a fost încredinţată de poporul german”, se arată în mesajul preşedintellui Băsescu.

Cancelarul german Angela Merkel a obţinut, duminică, un triumf personal în alegerile legislative, partidul său conservator câştigând peste 42 la sută din voturi, dar ea ar urma să guverneze cu opoziţia, aliatul său liberal neintrând în Bundestag, potrivit estimărilor televiziunilor
FDP, aliatul liberal al partidului conservator CDU, nu ar fi reuşit să întrunească 5 la sută din voturi pentru a putea intra în Bundestag, o premieră în istoria Germaniei federale, în timp ce social-democraţii din SPD ar fi obţinut între 26 şi 26,5 la sută din sufragii.

Citeşte şi Angela Merkel CÂŞTIGĂ ALEGERILE din Germania, dar va fi obligată să guverneze cu opoziţia

Angela Merkel CÂŞTIGĂ ALEGERILE din Germania, dar va fi obligată să guverneze cu opoziţia

Se arata ca:

„Cancelarul german Angela Merkel a obţinut, duminică, un triumf personal în alegerile legislative, partidul său conservator câştigând peste 42 la sută din voturi, însă ea ar urma să guverneze cu opoziţia, aliatul său liberal neintrând în Bundestag, potrivit estimărilor televiziunilor, transmite Mediafax.

FDP, aliatul liberal al partidului conservator CDU, nu ar fi reuşit să întrunească 5 la sută din voturi pentru a putea intra în Bundestag, o premieră în istoria Germaniei federale, în timp ce social-democraţii din SPD ar fi obţinut între 26 şi 26,5 la sută din sufragii.

Pentru CDU, acesta este cel mai bun scor obţinut de la Reunificarea Germaniei, în timp ce Merkel este cancelar de două mandate, respectiv de opt ani.

În primele estimări, în timp ce birourile de vot şi-au închis uşile la ora 16.00 GMT (19.00 ora României), partidul antieuro Alternative für Deutschland (AFD) este foarte aproape de a-şi face intrarea în Bundestag, cu 4,8 la sută din voturi, potrivit televiziunii publice ARD.

Verzii germani, care au scăzut în sondaje în ultimele săptămâni, ar fi obţinut un scor departe de aşteptările lor, de 8 la sută, în net recul faţă de recordul înregistrat la alegerile legislative din 2009 (10,7 la sută).

Stânga radicală Die Linke a scăzut, de asemenea, ajungând la 8 la sută, în timp ce în 2009 totalizase 11,9 la sută din voturi.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 21, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Cultura si civilizatie

Va recomand sa cititi monumentala lucrare a lui Neagu DjuvaraCivilizatii si tipare istorice. Un studiu comparat al civilizatiilor (Editura Humanitas, 2012, Bucuresti), o lucrare cu adevarat remarcabila. Pe mine ma impresioneaza capacitatea de analiza si vastele cunostinte ale D-lui. Djuvara in materie de Istorie, cu adevarat impresionante!

Se fac multe confuzii, iar zona noastra culturala, cea a Balcanilor, precum si civilizatia Orientului sunt putin cunoscute in Occident sau SUA. De aici si confuziile de care pomeneam. Voi pune aici un fragment din ceea ce Dl. Djuvara spune despre Civilizatia bizantina:

„[…] Desigur, intre lumea araba si lumea bizantina exista o anumita inrudire in moravuri, explicabila printr-o filiatie comuna; dar nu ne e ingaduit sa grupam intr-un ansamblu cultural unic doua state teocratice a caror evolutie religioasa a fost total divergenta si intre care razboiul n-a incetat practic niciodata. Apoi apartenenta la aceeasi civilizatie implica o circulatie continua de bunuri, de persoane si de idei intre indivizii si statele care o compun. In afara de miscarea pelerinilor si de contactele dintre negustori, foarte putine relatii au existat intre lumea musulmana si Bizant inainte de cucerirea turca. Nu numai religia, dar si gandirea si artele au evoluat diferit in fiecare dintre cele doua sfere de influenta. Diferenta sare in ochi chiar in arhitectura (unde s-ar putea gasi cele mai multe puncte comune), a fortiori in pictura, muzica, literatura. Tendinta autorilor de a nu distinge cele doua civilizatii provine in primul rand din profunda necunoastere a Bizantului in Occident si de asemenea din faptul ca lunga dominatie otomana asupra unei parti a crestinatatii ortodoxe a nivelat efectiv unele trasaturi culturale. Ni se pare totusi dificil sa-l urmam pe Bagby cand, printre argumentele pe care le prezinta in favoarea tezei sale, afirma ca „bucataria grecilor si armenilor are in mod izbitor acelasi gust cu bucataria turceasca si syriana”(1) si mai departe ca „locuitorii tarilor aflate pe malurile Mediteranei rasaritene, fie ei musulmani, greci, evrei sau copti au fost indeobste clasificati impreuna ca levantini. Ministerele de Externe ale Marii Britanii si Statelor Unite continua sa considere Grecia ca pe o parte a Orientului Mijlociu sau Apropiat, si nu a Europei„! Pe de o parte, afirmatia lui Toynbee conform careia Imperiul otoman este „imperiul universal” al civilizatiei crestin-ortodoxe provine, cred, dintr-o dubla confuzie: in primul rand, statul unitar al unei civilizatii reprezinta faza sa finala – sau mai exact aspectul politic al fazei finale a acestei civilizatii; el este fructul unei lungi maturizari in interiorul unei societati multinationale; el nu poate fi impus decat de unul dintre membri acestei societati, de acela care isi asuma trasaturile culturale cele mai marcante ale civilizatiei si care, eventual, le fixeaza. Daca natiunea care impune statul unitar este intotdeauna unul dintre statele cele mai periferice dintre „competitori” (Contending States), ea n-ar putea sa fie straina de aceasta civilizatie, ca turcii care erau straini de civilizatia crestin-ortodoxa. In al doilea rand, Imperiul otoman, desi si-a stabilit capitala in prestigioasa cetate a Constantinopolului , a depasit in foarte mare masura vechile granite al Bizantului – el fiind de fapt imperiul universal al lumii arabe – si nu ocupa decat o fractiune din aceasta lume ortodoxa, vechiul domeniu al Imperiului bizantin, in vreme ce cealalta fractiune, Rusia, era tocmai pe cale sa devina o putere susceptibila sa aspire la imperiul universal al lumii crestin-ortodoxe. […]” (subl. mea)

(1) E cam spuerficial sa inglobezi Grecia si Syria in aceeasi civilizatie numai pentru ca si intr-un loc, si in celalalt se mananca vinete umplute si iaurt!

E foarte interesant si ce spune despre Rusia ceva mai incolo. Indemnul meu e sa cititi cartea, cred ca merita!!

Dar iata un alt lucru la care ma gandeam: Adrian Nastase, fost prim-ministru al Romaniei, arata in cartea sa Lumea, americanii si noi (Tiparg, 2012), o carte pe care de asemenea o recomand, un lucru la care ma tot gandesc:

Grupul de la Visegrad si Blocul proamerican din Europa de Est

Din memoriile celor doi (G. Bush si B. Scowcroft) rezulta ca, la momentul 1989, Statele Unite ale Americii faceau o diferenta neta intre doua grupuri de tari din Tratatul de l aVarsovia, in functie de criteriul enuntat de Scowcroft – cel al vointei de a promova reforme. Primul cuprindea Ungaria, Cehoslovacia si Polonia, care vor fi sustinute viguros la inceputul anilor ’90, inclusiv prin intermediul programelor PHARE, celalat curpindea Germania de Est, Bulgaria si Romania.

Cei doi se temeau ca nu cumva la conducerea tuturor celor sase tari sa ajunga, dupa expresia aceluiasi Scowcroft, „mici Gorbaciovi”, prea putin dispusi sa promoveze reformele radicale pe care le astepta Washingtonul, in ideea de-ai indeparta pe sovietici din Est.[…] „

Sa corelam ceea ce spune Dl. Nastase cu ceea ce observa Dl. Djuvara la Bagby: „Ministerele de Externe ale Marii Britanii si Statelor Unite continua sa considere Grecia ca pe o parte a Orientului Mijlociu sau Apropiat, si nu a Europei„.

Si atunci nu e oare clar ca americanii nu au vazut Romania si Bulgaria ca apartinand, cultural vorbind, lumii occidentale? Si poate ca din cauza acestei perceptii, ca nu ne impartasim din mostenirea culturala a Occidentului, suntem si acum cam ultimii in Europa din punct de vedere economic, ni se refuza dreptul nostru – aderarea la Spatiul Schengen. Iar Grecia a ajuns intr-o stare de ruina din punct de vedere economic, punand probleme grave subzistentei Zonei Euro. N-a fost oare o delimitare pe criterii religioase – pe de o parte Catolicismul si Protestantismul, pe de alta parte tot Crestinismul Ortodox?

iunie 14, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 44 comentarii

Declaratiile lui Basescu…

Gandul

Raportul lui Băsescu: „Nava este la cheu. Mulţumesc Guvernului Boc, mulţumesc Guvernului Ungureanu, mulţumesc Guvernului Ponta”

Lasand la o parte faptul ca se lauda pe sine, fara a fi laudat de altii, tema centrala a discursului Presedintelui este urmatoarea:

România are toate condiţiile să aibă o creştere economică de peste 2% anul acesta. Avem foarte mulţi bani la dispoziţie de la UE

De ce? Pentru ca Romania a facut un „salt enorm” pe care nicio tara europeana nu l-a facut: a redus deficitul bugetar de la 9% la 2,9% in numai 2 ani si jumatate:

„Acum, pe cifrele EUROSTAT, România este înregistrată cu o datorie publică de 37,8% din PIB şi cu un deficit al bugetului de stat de 2,9%. Saltul este enorm şi nu există niciun stat din UE care să fi avut deficit de 9% şi pe care să îl reducă în doi ani şi jumătate. Sacrificiul pe care l-au făcut românii este un sacrificiu pe care puţine naţiuni din Europa l-au făcut. România redevine o ţară credibilă pe piaţa de capital. Acest lucru se datorează în primul rând sacrificiului pe care românii l-au făcut. Eu le mulţumesc.”

Ca romanii tot fac sacrificii, e un lucru cat se poate de clar. Problema ar fi: cu ce folos? Faptul ca s-a redus deficitul bugetar nu inseamna ca vom inregistra si crestere economica, mai ales una de 2%. Ar fi foarte bine s-o avem, dar… Dar cresterea economica tine de cresterea productivitatii muncii si a competitivitatii, iar Romania, in perioada 2008-2011, nu a facut dovada unor astfel de performante. In Romania s-au intamplat cel putin urmatoarele lucruri: a crescut somajul si s-a redus deficitul bugetar. Pe de alta parte, productivitatea muncii a ramas la un nivel scazut, mentinandu-se constanta la un astfel de nivel, si Romania a pierdut din competitivitate. Faptul ca Romania devine credibila pe piata de capital e un lucru relativ. Dar in niciun caz nu rezulta de aici ca Romania va beneficia de fluxuri de capital din exterior, mai ales acum, cand toata Europa tine o cura enorma de austeritate. Nu mai vorbesc de faptul ca in perioada 2008-2012 nu s-a facut nicio privatizare care sa dea aripi economiei romanesti.

Foarte multi bani la dispozitie de la UE? Am avut foarte multi bani la dispozitie de la UE si in trecut… Nu vad motivul foarte clar pentru care rata de absorbtie a fondurilor europene sa se imbunatateasca. De fapt, dupa parerea mea, nici nu poate sa se imbunatateasca – lucrul asta e o himera – tocmai din cauza faptului ca nu avem antreprenori puternici si activi.

Basescu afirma:

„Am sentimentul, ca preşedinte, că mi-am făcut datoria pe 6 mai 2010. Fără aceste măsuri românii ar fi trăit mult mai rău. Astăzi probabil România ar fi fost în stradă cum sunt cetăţenii din Grecia, din Spania. Am tot respectul faţă de efortul pe care l-au făcut românii. Pot fi mândri. M-au durut înjurăturile şi fluierăturile, dar sunt liniştit. Nava e pusă la cheu”

fara sa tina seama de faptul ca atat Grecia cat si Spania sunt in Zona Euro. Aceste tari nu mai au moneda proprie. Ele au resimtit din plin criza din Zona Euro. Romania are moneda proprie. Si aici, „mult iubite si mult stimate domnule Presedinte”, diferenta este enorma!!!

„În următorii doi ani trebuie să continue procesul de slăbire a omului gras pus în spatele plătitorului de taxe. Dacă vom trece la a deveni subordonaţi baronilor locali şi orice mică încasare suplimentară o vom dedica lucrările pentru clientela din teritoriu cu siguranţă nu vom reuşi. Sper că Guvernul va rămâne pe linia din 2012 de guvernare responsabilă şi nu va face risipă”, a mai spus preşedintele, lansându-se într-o predicţie optimistă:  „peste 2% creştere economică anul acesta”

Basescu se refera la baronii locali, dar antreprenori activi si puternici avem? Sau alti antreprenori in afara de baronii locali avem?

Bun, sa continue procesul de slabire a „omului gras pus in spatele platitorului de taxe”. Asta sa insemne ce, oare? Taieri de salarii in sectorul bugetar? Adica asa cum a facut Boc sa faca si Ponta? Parca nu e plauzibil. Atunci lucrul asta – cura de slabire a omului gras – inseamna disponiblizari. Dar nimeni nu se intreaba ce va face aceasta forta de munca numeroasa ce urmeaza sa fie disponiblizata. Asta in absenta unor antreprenori puternici, in conditiile in care taxele si impozitele au crescut, in conditiile in care multe firme au dat faliment in perioada 2008-2012, in conditiile in care nu s-au facut privatizari si nici nu sunt semne ca se vor face privatizari care sa reprezinte un real succes. Oare ce se va intampla?

(P) Ştii ce pierzi muncind la negru?

Se arata, printre altele, ca:

„Ştiai că România se numără printre ţările cu cel mai mare număr de firme cu 100 de angajaţi ce apelează la munca fără forme legale? Pe fondul crizei economice, numărul românilor ce muncesc la negru a crescut foarte mult, iar taxele şi impozitele par tot mai împovărătoare pentru angajatorii români. Un aspect îngrijorător este legat de faptul că o parte importantă dintre cei care lucrează „la negru” efectuează muncă calificată sau „la birou”, situaţie care contrazice tendinţele europene.”

Asta se va intampla: vor ajunge sa munceasca la negru. Pentru ca economia romaneasca nu poate crea in asemenea conditii, de reducere a deficitului bugetar si de austeritate prin marirea taxelor si impozitelor, alta alternativa acestei forte de munca, alta decat, poate, emigrarea. Practic, economia romaneasca nu va trage niciun folos de pe urma disponibilizarilor in masa din sectorul bugetar daca aceasta masura nu este insotita de privatizari reusite prin care sa se atraga in economie capital consistent.

„A venit momentul unei ajustări fine. În spitale trebuie făcute angajări. Dar în sectorul administraţiei publice centrale şi locale avem excedent. În următorii doi ani trebuie să continue procesul de slăbire a omului gras pus în spatele plătitorului de taxe”

Ce a vrut sa spuna cu asta? Ca omul care lucreaza in sectorul administratiei publice si locale, dupa ce va fi disponibilizat, doar avem excedent, va merge sa lucreze intr-un spital? Fara a avea calificarea necesara? Fara a avea aptitudinile necesare muncii intr-un spital? Pentru ca iata care e situatia din spitalele romanesti, apropo de faptul ca „in spitale trebuie facute angajari”:

La fiecare patru ore un medic român pleacă din ţară. Cum vrea Eugen Nicolăescu să oprească exodul doctorilor

Si atunci ce sa intelegem din cuvintele lui Basescu? Ca acela care lucreaza in administratia publica si locala, dupa ce va fi disponiblizat, sa mearga sa lucreze ca medic intr-un spital??

„Ştiu eu spitale care au sute de medici care au sute de medici în plus, iar la Spitalul de la Vulcan, dau un exemplu, poate nu-i, nu sunt medici. Trebuie reaşezat personalul”

„iar la Spitalul de la Vulcan, dau un exemplu, poate nu-i, nu sunt medici” – stie unde sunt medici in plus dar nu stie unde nu sunt medici…

„Nava e la cheu”!!!!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 27, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 22 comentarii

Cipru…

Iata ce ne arata Mediafax:

Analist politic: Euro ar putea fi condamnat, indiferent dacă Ciprul rămâne sau pleacă

Un articol deosebit de interesant! Se arata ca:

Indiferent de rezolvarea sau nu a crizei din Cipru, în Uniunea Europeană ar putea rămâne efecte de lungă durată care ar putea pecetlui soarta euro, consideră Darrell Delamaide, analist politic al MarketWatch în Washington.

Cu o scurtă pauză, când pieţele s-au concentrat pe şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale americane, criza a revenit în centrul atenţiei, după ce Banca Centrală Europeană (BCE) a stabilit ziua de luni ca termen limită pentru un acord de salvare a Ciprului, instituţia urmând în caz contrar să retragă sprijinul de lichidităţi pentru băncile cipriote.

Guvernul cipriot a fost nevoit să prelungească perioada în care instituţiile de credit nu lucrează până marţea viitoare, după ce Parlamentul a respins taxa pe depozitele bancare.

Indiferent dacă Ciprul va reuşi sau nu să încheie un acord de salvare cu zona euro, evenimentele din această săptămână vor continua să aibă un impact asupra UE şi a euro.

În primul rând, europenii au aflat că nici măcar asigurările depozitelor, pe care se bazează încrederea în bănci, nu este sfântă în minţile oficialilor de la Bruxelles şi niciun fel de declaraţii, privind unicitatea situaţiei din Cipru, nu vor reinstaura încrederea în bănci a italienilor, spaniolilor sau portughezilor, atunci când criza se va acutiza din nou, cum inevitabil se va întâmpla, consideră Delamaide.

În al doilea rând, voinţa parlamentarilor ciprioţi de a sfida Bruxelles-ul şi a vota împotriva propunerii acestuia stabileşte un precedent care va coagula forţele anti-austeritate din sudul Europei.

Principalele partide din Grecia, Italia şi Spania, care au respectat linia trasată de Bruxelles, vor fi nevoite să devină mai ferme, sau poziţia lor se va eroda în continuare, potrivit analistului.

Mult mai important este faptul că sud-europenii au cea mai clară dovadă că anumite state nordice îi privesc ca cetăţeni de rangul al doilea.

Micii deponenţi şi pensionarii pe care liderii din Germania, Olanda, Finlanda şi alte ţări doreau să îi penalizeze pentru excesele băncilor cipriote nu sunt mai vinovaţi decât deponenţii şi pensionarii din oricare ţară nordică.

Este imposibil de imaginat, că politicienii din Germania, de exemplu, ar îndrăzni să confişte aproape 7% din economiile cetăţenilor lor, indiferent de motiv. Cu toate acestea, vor să facă acest lucru ciprioţilor, a arătat Delamaide.

„Asistăm la moartea lentă a proiectului european. Ne aflăm în situaţia în care unele guverne europene spun cetăţenilor altor ţări membre că nu sunt egali în faţa legii”, a declarat Anthanasios Orphanides, fost şef al băncii centrale din Cipru, la televiziunea Bloomberg.

Orphanides a lucrat la Rezerva Federală americană, înainte de a fi guvernator al băncii centrale cipriote în perioada 2007-2012, iar în prezent este profesor la MIT. El a adăugat că propunerea pentru Cipru pune în pericol uniunea bancară europeană, prin subminarea încrederii în asigurarea depozitelor.

Cipru este o ţară mică şi dacă va rămâne în zona euro sau va deveni un fel de colonie financiară a Rusiei nu va conta pentru mulţi oameni, dar maniera în care liderii de la Bruxelles şi Berlin au tratat această criză va conta pentru europeni şi pieţele financiare, în perioada următoare, conchide articolul.” (subl. mea)

Reiau o fraza:

Mult mai important este faptul că sud-europenii au cea mai clară dovadă că anumite state nordice îi privesc ca cetăţeni de rangul al doilea.

Afirmatia aceasta este de o gravitate fara precedent in istoria UE!! Si acest lucru la nici un an dupa ce UE a luat Premiul Nobel pentru Pace!!

„Asistăm la moartea lentă a proiectului european. Ne aflăm în situaţia în care unele guverne europene spun cetăţenilor altor ţări membre că nu sunt egali în faţa legii”, a declarat Anthanasios Orphanides, fost şef al băncii centrale din Cipru, la televiziunea Bloomberg.

Cu tot respectul, le cer in chip categoric europarlamentarilor nostri sa ne explice despre ce este vorba! Trebuie aratat ce afirma presedintele Comitetului Nobel norvegian:

„UE şi strămoşii săi au contribuit de peste şase decenii la promovarea păcii, reconcilierii, democraţiei şi drepturilor omului în Europa„, a declarat la Oslo preşedintele Comitetului Nobel norvegian, Thorbjoern Jagland.[…]

UE se confruntă în prezent cu dificultăţi economice grave şi tulburări sociale considerabile„, a recunoscut Jagland.

Comitetul Nobel norvegian vrea să se focalizeze pe ceea ce consideră rezultatul cel mai important al UE: lupta reuşită pentru pace, reconciliere, democraţie şi drepturile omului”, a adăugat el, subliniind că aceasta a contribuit la transformarea Europei „dintr-un continent al războiului într-un continent al păcii„.

În mod paradoxal, Norvegia, ţara gazdă a premiului Nobel pentru Pace, nu este membră UE.” (subl. mea; sursa: Mediafax)

In alta ordine de idei…

Nicolas Sarkozy, pus sub acuzare în dosarul Bettencourt

Se arata ca:

Fostul preşedinte al Franţei Nicolas Sarkozy a fost pus sub acuzare, joi searã, în dosarul Bettencourt, anunţă avocatul său, Thierry Herzog, care va contesta decizia, relatează AFP.

Decizia a fost luată de judecătorul de instrucţie Jean-Michel Gentil, la Bordeaux, în sud-vestul Franţei.

Nicolas Sarkozy a compărut joi în faţa judecătorului pentru o confruntare cu majordomul miliardarei Liliane Bettencourt.

Confruntarea între Nicolas Sarkozy şi majordomul lui Liliane Bettencourt a avut rolul de a verifica de câte ori fostul preşedinte s-a dus la domiciliul moştenitoarei grupului de cosmetice L’Oréal în campania electorală prezidenţială din 2007.”

Un fost presedinte al Frantei pus sub acuzare…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 22, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Atitudini!

Iata ce se intampla in Bulgaria:

Gandul

Procurorul general al Bulgariei a cerut retragerea licenţei CEZ

Se arata ca:

„Procurorul general al Bulgariei Sotir Ţaţarov a cerut sâmbătă retragerea licenţei acordate societăţii cehe de distribuţie a energiei CEZ, furnizorul exclusiv de electricitate în vestul ţării, relatează AFP.

O anchetă a Parchetului administrativ suprem a constatat încălcări masive în perioada de facturare (…). Parchetul a solicitat Agenţiei de reglementare în domeniul energiei (DAKEVR) să declanşeze o procedură de retragere a licenţei CEZ„, a declarat Ţaţarov pentru postul bTV.

Procurorul a mai cerut DAKEVR să aplice o amendă pentru fiecare caz în parte de încălcare. El a reproşat Agenţiei că nu şi-a făcut datoria ca reglementator, „aprobând fără nicio problemă numeroase cheltuieli” ale CEZ.

Contravaloarea facturilor la energie electrică în ianuarie a fost dublă faţă de decembrie, din cauza unei creşteri a preţului energiei şi unei perioade de facturare mai lungi decât de obicei.

Primirea factruilor de către clienţi a declanşat manifestaţii zilnice împotriva sărăciei în întreaga ţară. Protestele s-au îndreptat împotriva Guventului şi întregii clase politice şi au condus la demisia, pe 20 februarie, a Guvernului conservator condus de Boiko Borisov.

DAKEVR a anunţat că va lua o decizie în legătură cu licenţa acordată CEZ pe 16 aprilie.

Parchetul efectuează, de asemenea, anchete asupra practicilor la nivelul altor două societăţi de distribuţie a energiei, compania austraică EVN şi cea cehă Energo Pro.

Noul Guvern interimar, care se ocupă de afacerile curente până la alegerile anticipate de la 12 mai, a anunţat sâmbătă un audit internaţional în sectorul energetic din Bulgaria. Auditul va arăta dacă există posibilităţi de reducere a preţurilor energiei, a declarat pentru postul de televiziune Nova Asen Vasilev, ministrul bulgar al Economiei şi Energiei.” (subl. mea)

Si referitor la Grecia:

Romania Libera

Congresul Evreiesc Mondial cere o lege care să pedepsească negaţionismul în Grecia

„Preşedintele Congresului Evreiesc Mondial Ronald S. Lauder a cerut duminică Greciei să adopte o lege împotriva negaţionismului, care să pedepsească activităţile partidului neonazist Zori Aurii, în cadrul marcării a 70 de ani de la primele deportări de evrei de la Salonic la Auschwitz, relatează AFP, citată de Mediafax.

„Grecia ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a oferi asigurări că prezenţa evreiască în această ţară nu se află în pericol, din nou, în contextul în care Zori Aurii nu este un partid politic ca oricare altul”, a declarat Lauder, în prezenţa premierului grec Antonis Samaras.

Noi sperăm că Parlamnetul grec va introduce o lege care să îi pedepsească în mod eficient pe cei care neagă Holocaustul”, a continuat el, declarându-se „convins” că Grecia, „care a inventat democraţia în urmă cu 2.500 de ani”, va fi „suficient de puternică pentru a frâna forţele care vor să o distrugă”, în pofida „crizei economice” cu care se confruntă.

Liderul partidului Zori Aurii (Chrissi Avghi, în greacă) Nikos Mihaloliakos a negat în mod public, în mai, atât exterminarea evreilor de către nazişti, cât şi existenţa lagărelor, camerelor de gazare şi crematoriilor, fără să se teamă de justiţia greacă.

Acest partid a fost ales pentru prima dată în Parlamentul grec în iunie, cu 7% din voturile exprimate, şi deţine 18 mandate.

Salonicul, în nordul Greciei, unde prezenţa evreiască este atestată de aproximativ 2.000 de ani, un oraş care a fost numit mult timp „Ierusalimul din Balcani”, a fost aproape golit de populaţia evreiască de către regimul nazist, în decurs de cinci luni, în 1943. Dintre cele aproximatib 48.000 de persoane trimise la Auschwitz, au supravieţuit mai puţin de 2.000.

Cele mai înalte instanţe ale comunităţii evreieşti mondiale erau prezente duminică la Salonic cu scopul de a „aduce un omagiu victimelor”, dar şi „pentru că ideologia care a condus la moartea a aproape 50.000 de evrei aici şi a altor şase milioane în toată Europa ridică capul” din nou, a subliniat Lauder.

„Aceeaşi ideologie extremistă şi fanatică ce a devastat Europa în urmă cu 70 de ani are, în prezent, o reprezentare în Parlamentul grec. Ei îşi spun Zori Aurii. Liderii lor utilizează salutul hitlerist. Ei utilizează simbolul svasticii la reuniuni, vorbesc despre sânge şi onoare şi glorifică liderii Germaniei naziste”, a deplâns Lauder.

„Ei pun la îndoială Holocaustul şi neagă existenţa camerelor de gazare, citesc texte antisemite ca «Protocolul Înţelepţilor din Sion» în Parlament, afirmă în mod public şi fără ruşine că îşi vor trimite inamicii «la cuptor» sau că vor face lămpli din pielea lor, atacă oameni pe stradă şi îi bat pentru că au culoarea pielii diferită, ameninţă jurnaliştii care vor să vorbescă despre reunile lor”, a denunţat preşedintele Congresului.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 17, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Problema…

Am vorbit intr-o postare recenta despre discursul D-nei Clinton. As dori sa adaug noi consideratiuni asupra acestui discurs.

Este clar ca SUA are nevoie de aliati puternici in Europa. Pana nu demult avea pe batranul continent doua portavoci: Sarkozy si Merkel. Interesant este ca Sarkozy l-a sprijinit pe Obama, asa cum si Merkel o face in continuare. La momentul actual, datorita faptului ca in Franta alegerile au fost castigate de Partidul Socialist Francez si in fruntea acestei tari se afla un socialist, Dl. Hollande, SUA a ramas cu o singura portavoce, D-na Merkel. De ce spun asta? Pentru ca D-na Clinton iata ce problema identifica:

Chiar şi în cadrul Uniunii Europene şi NATO, există “evoluţii îngrijorătoare”, a apreciat secretarul de Stat american, menţionând “manifestări de recul al democraţiei în Ungaria”.”

De unde ar rezulta ca Ungaria e problema din cadrul Uniunii Europene si NATO, adica regimul Orban. Cu tot respectul pentru D-na. Clinton, cu toate ca nu-mi place si sunt impotriva lui Viktor Orban, voi spune ca nu Ungaria si nici macar Orban nu reprezinta problema din „cadrul Uniunii Europene si NATO”.

Este de inteles ca daca vrei sa ai drept aliat pe Germania, trebuie sa sprijini initiativele si ideile celor care sunt la conducerea acestei tari. Din aceasta cauza Obama sprijina initiativele si ideile regimului Merkel. Tocmai pentru a avea in Germania un aliat puternic in continuare. Lucrul este justificat de faptul ca Germania este cea mai mare tara din Europa si cea mai mare economie europeana. In cazul Frantei, Obama nu doreste sa se alieze cu socialistii, inteleg asta. L-ar pune intr-o situatie politica proasta pe plan intern. Problema ar fi si ce anume face acest mare aliat, cum e Germania. De aici s-ar putea sa se inteleaga ca problema ar fi Germania… NU, problema NU este Germania. Problema este reprezentata de Angela Merkel si CDU!! Cred ca Obama doreste sa adopte pe plan intern un model (mai) european si s-ar putea sa se inspire de la crestin-democratii germani. Numai ca lucrurile, in Europa, nu stau chiar asa…

Planul de salvare a Zonei Euro, reprezentat prin Tratatul de guvernanta fiscala, a fost o creatie a Germaniei, la care a aderat si Franta pe vremea lui Sarkozy. Insa acest Plan de salvare nu vizeaza decat o hegemonie a Germaniei in Europa precum si un euro dupa chipul si asemanarea Germaniei. Tocmai din aceasta pricina Marea Britanie a respins acest Tratat de guvernanta fiscala. Franta nu l-a respins in speranta, lui Sarkozy, ca Europa sa aiba o conducere bicefala franco-germana, desi acest Tratat nu e favorabil Frantei. Merkel a practicat o politica de santaj: nu acceptati Planul, atunci Germania s-ar putea sa paraseasca UE. O astfel de politica era justificata de faptul ca Germania statea si sta mai bine, economic vorbind, decat celelalte tari membre ale UE. Planul german statueaza austeritatea economica in Europa. Partea foarte proasta e ca respectivul Plan nu da roade iar austeritatea, in loc sa conduca la o iesire din recesiune a UE, dimpotriva, adanceste criza economica. El viza reducerea datoriilor suverane ale tarilor membre prin reducerea deficitului bugetar. Pe langa consecintele sociale foarte negative pe care le provoaca, el nu numai ca nu a dus la o reducere a datoriilor publice, ci chiar la o amplificare a acestora, cum s-a intamplat in cazul Spaniei. Toata aceasta politica, marca Angela Merkel, creaza perturbatii economice si sociale foarte mari in Europa, inclusiv de ordin politic, probleme serioase care se repercuteaza si in cadrul NATO.

Iata ce arata un articol din Romania Libera:

Angela Merkel neagă că ar fi de acord cu o nouă reducere a datoriei Greciei

Se arata ca:

„Afirmaţiile făcute de cancelarul german Angela Merkel într-un interviu pentru publicaţia „Bild am Sonntag”, potrivit căreia este exclusă posibilitatea unei noi reduceri a datoriei Greciei au fost interpretate incorect, anunţă Guvernul german, citat de b1.ro.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Berlin, Steffen Seibert, a precizat că „în această chestiune nu există nici o schimbare de poziţie” din partea Germaniei, iar în răspunsul oferit, Angela Merkel „nu a făcut în niciun moment aluzie la o reducerea a datoriei”, notează agenţia EFE.

Dacă Grecia va putea la un moment dat să se descurce prin mijloace proprii, fără să fie nevoită să se îndatoreze şi mai mult, atunci va trebui să privim şi să evaluăm altfel această situaţie. Acest lucru nu se va întâmpla înainte de 2014 sau 2015, dacă totul funcţionează conform planului„, a reluat Seibert răspunsul doamnei Merkel atunci când a fost întrebată dacă nu a spus adevărul cu privire la o nouă reducere a datoriei Greciei, aşa cum pretinde opoziţia social-democrată, sau dacă are în vedere să readucă în discuţie această problemă înaintea alegerilor legislative din luna septembrie 2013.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german a reamintit că actualul program de asistenţă pentru Grecia a fost prelungit până în anul 2014, iar statului elen i s-a lăsat un răgaz până în anul 2016 pentru a îndeplini obiectivele bugetare la care s-a angajat, şi numai după această dată situaţia Greciei ar putea fi evaluată din nou.”

Recomand, desigur, citirea integrala si in original a intregului articol.

Pai, ce facem D-na Merkel: s-au intalnit daca si cu parca? 😆 De observat ce spune: „Dacă Grecia va putea la un moment dat să se descurce prin mijloace proprii„. Daca? Deci nu e sigur! Si daca nu? Si cand s-ar intampla sa se descurce prin mijloace proprii? Nu inainte de 2014 sau 2015… Dar pana acum de ce nu a putut? Or, e foarte greu de crezut ca Grecia, dupa 2014 sau 2015, va putea sa se descurce prin mijloace proprii, lucru ce nu s-a intamplat cel putin din 1974 incoace. In schimb, Grecia continua sa ramana cu o datorie suverana foarte mare, pe care nu o poate plati. Iar Angela Merkel nu da nicio solutie referitor la acest aspect deosebit de important si care pune in pericol Zona Euro. De fapt, mai demult, Angela Merkel a si declarat ca Germania nu e interesata de Grecia. Iata ce fel de „solutii” da Angela Merkel si CDU! Si iata de ce treburile nu pot sa mearga bine in Europa. Este regretabil ca Administratia Obama ignora cu buna stiinta aceste aspecte negative, gasind vinovati in alta parte si trecand sub tacere pe cei care sunt cu adevarat responsabili de deteriorarea climatului economic si democratic in Europa, in speta CDU, PPE si, mai ales, Angela Merkel, care, in fapt, nu misca un deget pentru redresarea economiei europene. Ba mai mult, provoaca situatii incredibile de criza (cine si-ar fi inchipuit de mineriade in Spania?!), sustinand austeritatea bugetara a celebrului Plan de asa zisa salvare! De remarcat e faptul ca toata aceasta situatie de recul economic din Europa este defavorabila SUA, in schimb favorizeaza Rusia, despre care D-na Clinton opina ca are:

“o tendinţă de re-sovietizare a regiunii”, referindu-se la proiectul uniunii comerciale între Rusia şi foste republici sovietice. “Încercăm să identificăm mijloace eficiente de încetinire sau blocare a acestui proiect”, a continuat Clinton.” 

Ca Rusia e avantajata de ce se intampla in Europa se poate observa in dinamica cresterii economice a acestei tari care, logic, incepe sa aiba ambitii mai ample, ca sa zic asa. Si nu numai Rusia e favorizata, dar si China. In schimb D-na Clinton nu vorbeste nimic despre politica defectuoasa a Angelei Merkel, care ii defavorizeaza tara si interesele, pentru a nu supara Germania, nu-i asa? Pentru a-i rezerva rolul conducator in Europa, nu-i asa? In loc sa condamne politica pe care Merkel o impune in toata Europa pentru ca din cauza acestei politici:

„“La peste 20 de ani după încheierea Războiului Rece, sarcina de construire a unei Europe a libertăţii şi păcii încă nu a fost îndeplinită”, a spus secretarul de Stat american.”

Grecii raman mai intelepti…

🙂

decembrie 7, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Somajul…

Iata ce ne arata Gandul:

The Economist: Singura cifră care contează pentru ieşirea din criză

Se arata ca:

„Veştile privind criza datoriilor suverane din zona euro au fost optimiste în ultima perioadă, în special cele referitoare la negocierile dintre liderii europeni şi autorităţile din Grecia, notează publicaţia The Economist într-un editorial. Cu toate acestea, cea mai mare ameninţare la adresa redresării economiei europene rămâne şomajul, scriu jurnaliştii străini.

„Grecia pare a fi echipată tehnic pentru a rămâne în zona euro. Chiar şi aşa, statul elen este în recesiune de cinci ani, iar perspectiva unei creşteri economice solide nu este foarte posibilă până, cel devreme, în 2014. Rata şomajului a trecut de 25% conform celor mai recente date, iar şomajul în rândul tinerilor este de 57%. Posibilitatea tehnică de a rămâne în zona euro nu va conta dacă amărăciunea, furia şi frustrarea la adresa economiei îi va determina pe greci să aleagă un guvern care să scoată statul din uniunea monetară”, notează sursa citată.

Dacă se va ajunge la acest scenariu, riscul de contagiune va ameninţa integritatea zonei euro. Grecia nu este însă singurul stat care poate crea un efect de domino, susţin jurnaliştii străini.

Şomajul este ridicat şi în alte state din zona euro. Unu din patru spanioli nu are loc de muncă, iar în Italia şomajul în rândul tinerilor a crescut cu şase puncte procentuale în ultimul an.

„Este suficient ca un singur guvern să decidă că este de ajuns. Cu cât vor exista mai multe state în care o majoritate a forţei de muncă este angajată pe posturi pentru care este supracalificată, cu atât mai probabile devin astfel de decizii”, notează sursa.”(subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Spuneam si eu despre somaj aici

Recomand de asemenea a fi citit, integral si in original, si acest articol aparut in Gallup:

Jobs Outlook Dismal Across EU

Se arata, printre altele, ca:

„The poor jobs outlook comes in the context of some of the highest unemployment levels ever seen in the EU. According to Eurostat, the EU’s statistical agency, unemployment levels increased slightly in September, up from already record levels in August. Spain (25.8%), Greece (25.1%), and Latvia (15.9%) had the highest unemployment levels in the EU, followed by Portugal (15.7%), Ireland (15.1%), and Slovakia (13.9%), as reported by Eurostat. In most countries, unemployment rates have not improved since 2011.

Germany is the only country where people are more likely to say it is a good time (46%) rather than a bad time (43%) to find a job, and even they are divided. In Sweden and Austria, where approximately one in three say it is a good time to find a job, residents are also more optimistic than other Europeans. In all other EU countries, however, fewer than one in four say it is a good time to find a job. In comparison, 28% in the U.S. and 43% in Canada say it is a good time to find jobs.

Additionally, the jobs outlook across the EU has gotten significantly worse since 2011: The percentage of those who think it is a good time to find a job has decreased in many countries. The greatest statistically significant decreases occurred in Finland, the Netherlands, Luxembourg, Belgium, Sweden, France, Austria, Denmark, Hungary, the Czech Republic, and the United Kingdom, many of the countries that had relatively better outlooks in 2011.

There were, however, slight improvements in Latvia and Estonia from 2011, but the percentages of those who think it is a good time to find a job remains below 20% in both of these countries.[…]

Few in Greece, Romania, Italy Hold Full-Time Jobs for an Employer

Despite the growing pessimism, Gallup’s Payroll to Population measure – which estimates the percentage of the total population that is employed full time for an employer – has remained relatively stable in most countries in 2012. However, many countries where the jobs outlook is grim – Greece, Romania, Italy, Belgium, Spain, and Ireland – have the lowest percentage of full-time employees for an employer per total population in the EU. In each of these countries, less than 30% of the adult population is employed full time for an employer.

Sweden is the only country in the EU where the majority of the population is employed full time for an employer (52%). In comparison, 45% of the adult population in the U.S. is employed full time for an employer – similar to the rates in the top five EU countries.”

Articole care dau de gandit…

decembrie 2, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Din nou despre Grecia si Spania…

Ma gandeam zilele acestea din nou la Grecia… Nu, nu pentru ca sa-mi fac o vacanta acolo, desi.. cine stie… 🙂 . Dar nu la asta ma gandeam, ci la situatia economica si financiara a acestei tari. Si mai exact la faptul ca nu am auzit pe cineva de pe la Comisia Europeana, FMI, lideri importanti din Zona Euro, etc sa explice la modul foarte clar cum a ajuns Grecia in situatia actuala. Iata aici ce ne spune FMI. Si aici un articol din Wikipedia despre economia Greciei. Dupa cum putem constata, aceasta tara de doar 11 milioane de locuitori a atins, in 2011, formidabila datorie de 165,412% din PIB, asta insemnand peste 500 de miliarde de US$. Iar daca in 2006 somajul era de 8,891% din forta totala de munca, in 2011 el a ajuns la 17,326% din forta totala de munca. De observat sunt doua lucruri: datoria publica si somajul sunt previzionate in crestere cel putin pentru 2012, 2013, dar PIB-ul este previzionat in scadere! Despre structura economiei Greciei, Wikipedia ne spune:

„A developed country, the economy of Greece mainly revolves around the service sector (85.0%) and industry (12.0%), while agriculture makes up 3.0% of the national economic output.[8] Important Greek industries include tourism (with 14.9 million[25] international tourists in 2009, it is ranked as the 7th most visited country in the European Union[25] and 16th in the world[25] by the United Nations World Tourism Organization) and merchant shipping (at 16.2%[26] of the world’s total capacity, the Greek merchant marine is the largest in the world[26]), while the country is also a considerable agricultural producer (including fisheries) within the union. As the largest economy in the Balkans, Greece is also an important regional investor.”

De observat ponderea larga pe care o are sectorul serviciilor in intreaga economie – 85% – industria avand o pondere de doar 12% si agricultura de numai 3%. Grecia e o tara slab performanta (Krugman) dar cu toate acestea inregistreaza o datorie colosala. Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, aprecia ca fluxurile de capital venite din centrul Zonei Euro catre Grecia nu au facut aceasta tara mai performanta, ci, in schimb, au crescut costurile. Odata cu criza economica, aceste fluxuri se intorc inapoi catre centru, in schimb aceasta tara ramane cu o datorie publica foarte mare, ce pune in pericol Zona Euro.

S-a insistat foarte mult pe faptul ca Grecia trebuie sa-si plateasca imensa datorie publica. Dupa parerea mea, nu vad cum se poate face lucrul asta, tinand cont de cresterile economice negative pe care le inregistreaza Grecia. Deci scenariul acesta in care Grecia ar putea sa-si plateasca datoria mi se pare unul totalmente nerealist. Problema ar fi cine e responsabil pentru aceasta situatie. Si aici am vazut tot felul de puncte de vedere dintre care, din pacate, acela care spune ca poporul ar fi responsabil. Dar guvernantii si cei care au creditat in felul acesta tara, cei care au garantat aceste credite? Interesant este ca despre acestia se vorbeste mult mai putin, de parca nu ei ar fi adevaratii responsabili pentru dezastrul actual, caruia nu i se poate gasi o solutie convenabila. Factorii de decizie si adevaratii vinovati sunt trecuti sub tacere: poporul, in schimb, e facut vinovat. Din pacate, unii imbratiseaza aceasta idee tocmai pentru a ascunde adevaratii vinovati (cel putin asa mi se pare) care trebuie cautati printre factorii de decizie, atat la nivelul Zonei Euro cat si la nivelul guvernelor ce s-au perindat pe la Putere in Grecia. Si apoi cum e posibil sa propui un asa zis plan de salvare prin care datoria publica sa creasca in continuare, in timp ce PIB-ul scade?

Acelasi lucru, parca tras la indigo, in cazul Spaniei – aici datele pe care ni le ofera FMI. Spania avea o datorie, in 2006, de doar 39,679% din PIB (deci respecta Criteriile de Convergenta de la Maastricht), ca sa ajunga in 2011 la 69,117% din PIB, iar previziunea FMI pe 2012 este ca aceasta datorie ar fi de 90,693% din PIB!! Somajul in Spania era de 8,525% din forta totala de munca in 2006, ca sa ajunga in 2011 la 21,650%, iar previziunea pe 2012 este de 24,900%!! Pentru 2012 si 2013 PIB-ul Spaniei este previzionat in scadere de catre FMI.

Eu chiar nu inteleg ce fel de plan de salvare e asta: pe de o parte cresc datoriile publice ale tarilor si somajul, pe de alta parte scade PIB-ul! Si asta in conditiile in care se vorbeste de reducerea datoriilor publice… Adica de faptul ca s-ar dori lucrul asta… Dar chiar se doreste asta?

Sa luam cazul Romaniei – o tara cu o datorie publica mult mai mica decat cea a Spaniei sau Greciei. Romania s-a imprumutat la FMI insa creditele acestea sunt pentru continuarea a ceea ce se numeste reforme structurale. Politica FMI este Consensul de la Washington. Creditele luate de la FMI nu sunt destinate dezvoltarii industriei, agriculturii, cum poate ar crede unii. Ele sunt destinate efectuarii reformelor in sensul acestui Consens de la Washington, iar in cazul nostru pentru reducerea deficitului bugetar. Se stie ca deficitul bugetar poate fi redus prin marirea veniturilor la bugetul de stat, prin reducerea cheltuielilor sau prin ambele metode. Guvernul Boc a incercat sa mareasca veniturile, insa rezultatele au fost foarte modeste (cresteri foarte mici). A ramas reducerea cheltuielilor. Dupa parerea mea, marirea veniturilor la bugetul de stat nu poate fi realizata decat prin marirea taxelor si impozitelor, ceea ce nu e cazul Romaniei deoarece noi avem cota unica. Intr-un fel ar parea firesc: statul trebuie sa-si reduca cheltuielile pentru a se restrange la functiile sale firesti. Costurile, ca sa zic asa, sunt enorme si o astfel de politica practicata de FMI conduce la indatorare masiva. Nicidecum la scaderea datoriilor si la performanta economica, cum lesne se poate constata. Dupa parerea mea, acest asa zis plan de salvare a Zonei Euro se pliaza pe Consensul de la Washington prin politica de austeritate bugetara. Insa in felul asta nu numai ca datoriile publice cresc, dar scade si performanta economica inrautatind viata oamenilor.

Unii, mai mult sau mai putin voit, fac confuzii foarte grave asimiland situatia de acum din Europa si SUA cu socialismul sau comunismul. Sa vedem ce ne spune FMI despre o tara socialista, spre exemplu China – aici. Sa luam, spre exemplu, datoria publica ca procent din PIB. Dar inainte sa specificam faptul ca Tratatul de la Maastricht ne spunea ca tarile membre UE nu trebuie sa depaseasca o datorie publica de 60% din PIB. In China, datoria publica in 2006 era de doar 16,187% din PIB. In 2011 de 25,843% din PIB, previzionandu-se ca aceasta sa scada in 2012 la 22,159% din PIB, iar in 2013 la 19,567% din PIB. De observat ca si pe urmatorii ani, 2014, 2015 datoria este estimata in scadere!! Somajul: in China somajul este aproape constant,4,1-4,3% din forta totala de munca. Iar PIB-ul Chinei este in crestere pe urmatorii ani!!! De asemenea inflatia se mentine la cote scazute si se previzioneaza a se stabiliza la 2,8-3% pentru urmatorii ani! Referitor la China mai trebuie remarcat un lucru: populatia in crestere!
Mai mult, stateam si ma gandeam la ce datorie externa avea Romania pe vremea lui Ceausescu. Era de vreo 11,7-12 miliarde US$. Romania, o tara de doua ori mai mare decat Grecia. Sa facem un calcul aproximativ si sa vedem cat la suta e datoria pe care a avut-o Romania din actuala datorie a Greciei: mie mi-a dat un procent de 2,34%… Si atunci cum e cu teoria care ne vorbeste de restrangerea statului la functiile lui firesti, aparata de cei care promoveaza politica FMI, neoliberala, de austeritate bugetara? Ar rezulta faptul ca o tara precum China e foarte capitalista!! 😀 . Oamenii astia nu-si dau seama ce vorbesc si ce apara, sustinand sus si tare austeritatea!!

Nu m-am putut abtine si m-am uitat ce ne spune FMI despre Rusia – aici. Datoria publica a Rusiei in 2011 este de doar… 11,961% din PIB in 2011!! Previzionata in scadere pe 2012 si 2013. Somajul in Rusia era in 2011 de 6,5% din forta totala de munca si se previzioneaza ca in 2012 si pe urmatorii ani sa ramana constant la 6% (ceea ce mie mi se pare a fi rata naturala a somajului acolo). Inflatia este previzionata in scadere pe 2012. Iar PIB-ul este in crestere!! El a depasit in 2011 valoarea pe care o avea in 2008, inainte de caderea din 2009.

Dar care vor fi consecintele pe plan international?

In primul rand e de observat urmatorul fenomen: in timp ce in Europa si SUA situatia economica se inrautateste, tari precum China sau Rusia nu sunt atinse decat foarte putin, practic deloc, de aceasta criza, reusind sa creasca economic si sa aiba o dezvoltare economica fara probleme deosebite. In asemenea conditii competitia intre Europa, pe de o parte, si China, Rusia, pe de alta parte pare a fi pierduta de catre Europa. Inclusiv de catre SUA!! Consensul de la Washington, ca de altfel intreg neoliberalismul, nu a facut altceva decat sa arunce in datorii imense si regresiune economica tarile care l-au adoptat. In schimb, a favorizat (culmea!!!!) tarile ce nu au adoptat o asemenea filozofie economica. Datele economice sunt clare: Europa cat si SUA trec de la stadii inalte de dezvoltare economica la stadii mai inapoiate, permitand unor tari precum China si Rusia sa se dezvolte linistit si sa profite de inalta tehnologie existenta in Vest, pentru propria lor dezvoltare. In vreme ce Vestul se prabuseste cu inalta tehnologie (si forta calificata de munca pe care o are) in brate!

Cum stau lucrurile in SUA…

Ce ne spune FMI despre SUA – aici. Parerea mea este urmatoarea si o voi expune cat pot de clar: daca SUA nu va reusi sa reduca in continuare somajul atunci se grecizeaza!! Norocul americanilor este ca PIB-ul are tendinta de crestere si ca au reusit sa reduca somajul. Este adevarat ca nu e o scadere spectaculoasa a somajului, dar este, totusi, o scadere.  N-are nicio importanta cum este redus acest somaj, important este sa-l reduca in continuare daca vor sa mentina cresterea economica. Ca este redus cu ajutorul implicarii active a statului in economie sau nu, ci prin firme private, prin Obamacare, n-are nicio importanta!! Important este sa-l reduca daca vor sa evite o catastrofa! O reintrare a SUA in recesiune ar avea consecinte foarte rele pentru Europa, lucrurile cred ca sunt clare.  Dupa parerea mea, cresterea somajului in SUA este sinonima cu reintrarea acestei mari tari in recesiune. O politica de austeritate, gen FMI, aplicata in SUA ar genera intrarea in recesiune, inclusiv cresterea datoriei publice la cote foarte mari. SUA este nevoita sa renunte la neoliberalism.

Bugetul UE

In asemenea conditii, ca cele existente in Europa, reducerile bugetare nu pot decat sa imapinga Europa intr-o criza economica mai profunda, daca pot sa ma exprim astfel si la o crestere fara precedent a datoriilor publice ale tarilor membre UE.

Ca ceea ce spun eu este corect demonstreaza aceasta harta data de FMI. O sa constatam ca in 2012 Europa de Vest si SUA nu pot atinge o crestere de 3%. Bineinteles, in Europa, dupa cum usor se poate vedea, sunt tari care au cresteri negative: Italia, Spania, Grecia, Portugalia, Marea Britanie, etc. In partea Estica a Lumii, tari precum Rusia, China, s.a, au cresteri intre 3-10%. Se preconizeaza ca SUA sa aiba o crestere economica de 3,5% de abia in 2015. Mutati cursorul, va rog, la anul 2017: Europa de Vest nu va atinge o crestere economica de 3% nici macar in 2017!! Stagnarea economica in Europa de Vest e cel putin pe termen mediu. Pentru Romania se preconizeaza ca abia in 2014 sa atinga o crestere economica de 3%, ceea ce este insuficient pentru a micsora decalajul fata de tarile dezvoltate.

Ce spune, acum, FMI… Apusul Consensului de la Washington si al neoliberalismului…?

Keynes, Krugman sunt facuti in toate felurile de catre conservatori. Cu toate

English: "Paul Krugman lectured on "...

English: „Paul Krugman lectured on „After Bush – The End of the Neo-Conservatives and the Moment for the Democrats” to over 500 guests in the jam-packed big lecture hall at the German National Library in Frankfurt” (Photo credit: Wikipedia)

aceste rautati, FMI ajunge sa recunoasca rolul cererii. Deschideti, va rog, acest document FMI:

Fostering Growth in Europe Now

Dupa „lupte seculare” recunoaste pana si FMI ca e vorba de o scadere drastica a cererii in Europa. Greu, foarte greu…  Keynes a spus ca cererea globala are rolul motor si foarte multi conservatori, care habar n-au de economie, nici nu vor sa auda de asa ceva. Iata ce spune documentul FMI:

„There is a further and crucial point about demand—namely that it is very uneven across Europe. Demand is still growing in the North but is collapsing in the South, which most needs it to facilitate fiscal consolidation and reduce record high unemployment. To channel more external demand to the South (from both within and outside the euro area) and thereby alleviate the pressure on the weakest links in the euro zone, relative prices in Southern Europe need to fall vis-a-vis the North. Reversing the competitiveness gap since the adoption of the euro will entail higher inflation in the North than in the South. Relatively speaking, the South needs nominal wage restraint, and the North to let wages rise in line with productivity and market developments (though not beyond, in order to preserve the competitiveness of the euro area as a whole)” (subl. mea)

Or, lucrul asta a fost aratat mai demult de Paul Krugman care spunea ca este nevoie de o inflatie in centrul Zonei Euro pentru a putea permite si tarilor de la periferie sa fie performante. Documentul (la pag. nr. 6) arata clar un lucru foarte important:

Slower productivity growth explains the decline in euro area potential GDP growth, while lower labor utilization is behind the lower GDP level with respect to peers. The sharp decline in total factor productivity growth in the euro area (Figure 2) had the largest contribution to the trend growth decline observed in the last three decades. While potential growth rates have come down significantly, the slowdown is more pronounced in the Southern euro area countries. But productivity is not the entire story: Mourre (2009) shows that lower labor utilization explains two-thirds of the differential in the GDP per capita level between the euro area and the United States in 2006.” (subl. mea)

Iar la pag. nr. 8 arata:

Growth is crucial for stability. Persistent stagnation in the periphery can lead to private sector bankruptcies and even higher unemployment, which would compound the difficulty of fostering confidence in governments as well as the private sector. Consolidation could become ever more elusive, with mounting social unrest, growth spiraling downward, andever higher debt ratios”(subl. mea)

Iata ce mai arata documentul FMI, ca sa nu ziceti ca vorbesc aiurea despre rolul motor al cererii globale (pag 17 si urmatoarele):

„IV. WHY DO STRUCTURAL REFORMS NEED OTHER SUPPORTIVE POLICIES?
Weak demand and excess capacity conditions risk limiting the short-term output response to reforms and, if they persist, may also damage the long-run potential. In particular, balance sheet concerns and low confidence encumber private sector decisions, thereby weakening demand and possibly hindering the effectiveness of supply side reforms. For example, relaxing employment protection may not stimulate hiring in the short term, but increase unemployment. Similarly, reducing unemployment insurance or increasing the retirement age would lower disposable income if those induced to seek work do not find jobs. IMF staff simulated a case where unemployment insurance is reduced assuming that the cuts in transfers to the unemployed, who are assumed to be liquidity-constrained, take effect immediately, while the increase in employment from higher labor supply is assumed to take place with a lag. The result is a slight output contraction in the short run, even though output expands in the long run. Overall, there are considerable uncertainties about the immediate effects of implementing structural reforms during a recession. Furthermore, because persistent weak demand can negatively impact long-run prospects through hysteresis effects in unemployment, it is imperative to increase growth soon. Moreover, bringing unemployment down in the short run largely depends on the strength of economic activity. Recent estimates by Ball et al. (2012) show that the relationship between growth and unemployment (generally referred to as Okun’s law) has been very stable for advanced countries since the 1980s, including for euro area countries. This suggests that boosting output growth, through both aggregate supply and—wherever possible—aggregate demand channels, is critical to reducing unemployment. Moreover, based on an empirical study, Bernal-Verdugo et al. (2012) find that unemployment could increase temporarily after labor market reforms are implemented (Figure 9). They also show that after a financial crisis, unemployment tends to increase more in the short term in countries with a more flexible labor market, but the medium-term increase in unemployment tends to be higher for countries characterized by a more rigid labor market.

Structural reforms, therefore, need to be complemented by policies that boost aggregate demand. This is not a recommendation of simple fiscal stimulus—fiscal consolidation is inevitable—but of a combination of efforts to alleviate headwinds which, importantly, includes demand rebalancing within Europe and reallocation within countries. Monetary policy and banking sector repair and reform have an important role to play. Short-run growth needs more robust (ideally private) domestic demand in the North and firmer external demand in the South. Domestic absorption would need to outpace output in the North for some time, while a more competitive tradable sector in the South should cushion its unavoidable domestic demand adjustment. Labor markets in the South are at the center of this rebalancing as wage adjustments play a crucial role in undoing the relative price misalignment in the absence of exchange rate policy. Because filling the gap in relative price is not immediate, it is important to avoid an overshooting of the domestic demand adjustment.”

De ce este necesar ca cererea globala sa fie relansata in Europa? In primul rand pentru stabilitatea UE si a Zonei Euro, asta e clar. Dar in al doilea rand, si nu mai putin important, as zice eu, pentru ca Europa sa poata face fata competitiei cu tarile asiatice. Altminteri, nu numai ca se va agrava criza actuala, dar Europa intreaga ar putea deveni o colonie asiatica din punct de vedere economic. Tari mari precum China, India, tarile Asiei de Sud-Est, care au rate mari de crestere economica si mana de lucru ieftina, si asta in mod constant, nu vor putea fi oprite si vor cauta piete de desfacere pentru produsele lor, la pret de dumping, desi chiar de buna calitate, in Europa. De remarcat in documentul FMI, citat mai sus, slaba utilizare a factorilor de productie, inclusiv a fortei de munca, in Zona Euro (pag. 6 , fig. 2), scazand continuu din anii ’60 pana acum, precum si potentialul de crestere economica (ce a inregistrat si el o scadere), pentru zona sudica a Europei fiind negativ. Practic, se poate spune ca e o scadere a performantelor economice.

Am anticipat ca se va ajunge la Teoria lui Keynes inca din 2010… Nu vreau sa ma laud… Insa simt o satisfactie cand vad ca am previzionat corect! 🙂 Iertata sa-mi fie lipsa de modestie… Evident, era mai bine sa nu fie aceasta criza economica. La ora actuala e o foarte slaba activitate economica atat in SUA cat si in Europa. Ii zic foarte slaba si nu cred ca exagerez. Noi am facut o mare greseala: nu ne-am extins spre Asia cand trebuia. SUA a facut o greseala enorma cheltuind sute de miliarde pe razboaie ce nu i-au slujit la nimic in loc sa incerce sa investeasca in tarile Europei de Est, in Rusia si Asia. O asemenea extindere economica, cu creare de debuseuri, era mai mult decat necesara si trebuia inceputa inca din anii ’90, dupa caderea comunismului, cand s-au creat conditii favorabile pentru lucrul asta. Slab jucat, foarte slab! Efectul acestor greseli e unul contrar, ca sa zic asa: incep sa se extinda economiile din Asia catre Europa si SUA! Fara ca Europa si SUA sa poata face ceva ca sa stopeze acest fenomen. Cel putin la ora actuala nu prea pot face mare lucru. Sa vedem pe viitor. Uitati-va la Rusia: Bulgaria deja a semnat agreement-ul cu Gazprom pentru proiectul South Stream, rivalul lui Nabucco care se tot amana, si se amana… Si uite asa creste influenta Rusiei in Balcani si in toata Europa! Rusia si China devin printre partenerii economici importanti ai Greciei (tara membra NATO!), atat in ceea ce priveste exporturile de produse, dar si, poate si mai important, importurile de produse! Americanii s-au facut ani de zile ca nu vad aceste lucruri, ca acum sa ajunga la mana Chinei… Ei, pur si simplu, au ignorat aceste realitati, subestimand aceste tari, dar, in schimb, supraestimandu-se peste masura.

Update – Consiliul European – intalnire Basescu – van Rompuy

Gandul

CONSILIUL EUROPEAN. Ce a negociat Băsescu pentru România la întâlnirea cu van Rompuy şi Barroso. Ultimele scenarii de buget făcute la Bruxelles. LIVE

Se arata, printre altele, ca:

„Criza financiară care sperie marile ţări europene poate pune în dificultate România la masa mai-marilor UE, unde intră astăzi oficial în discuţie bugetul pe următorii şapte ani. După ultimele cifre vehiculate deocamdată neoficial a Bruxelles, înainte de Consiliul European care începe în această seară, unul din scenariile cele mai pesimiste cu care preşedintele Traian Băsescu a plecat ieri de la Bucureşti – aproximativ 40 de miliarde bani europeni pentru România în perioada 2014-2020 – riscă să devină cel mai optimist.

Un eşec al negocierilor nu este însă exclus, liderii europeni luând în calcul organizarea unui nou summit dedicat bugetului UE, la începutul anului viitor, variantă invocată public de cancelarul german Angela Merkel.

Negocieri unu la unu

Ultimele negocieri unu la unu au avut loc în această dimineaţă, când preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a chemat la negocieri fiecare şef de stat sau de guvern în prezenţa lui Jose Manuel Barroso. Traian Băsescu a intrat al doilea, după premierul britanic, David Cameron, de la care se aşteaptă cea mai vehementă opoziţie asupra bugetului.  Potrivit unor surse oficiale, preşedintele Traian Băsescu a cerut, în timpul discuţiilor cu van Rompuy şi Barroso, dublarea sumei totale pe plăţi directe pentru agricultură. Concret, în loc de 5,5 miliarde să fie 11 miliarde în total ceea ce s-ar traduce în 16-20 de euro în plus la subvenţie.

Scenarii de buget

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, se aşteaptă ca Herman van Rompuy să propună ca start în discuţiile de diseară o tăiere de 100 de miliarde faţă de varianta iniţială a Comisiei Europene. În acest scenariu apare un minus de încă 25 de miliarde faţă de tăierea pe care o avansase anterior, considerată inacceptabilă de toate ţările care speră la fonduri UE pentru infrastructură şi agricultură, între care şi România.
Această nouă variantă ar urma să limiteze şi mai mult banii pentru Dezvoltare Rurală (drumuri judeţene etc), favorizând însă plăţile directe, adică subvenţiile pe hectar pe care le primesc agricultorii. Un minus consistent ar apărea însă şi la aşa numitele fonduri de coeziune, adică banii pentru austostrăzi sau proiecte de mediu.

Gândul va transmite ultimele amănunte pe tot parcursul summitului.

UPDATE 16:11 Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, „ca urmare a presiunii ţărilor contributoare net şi a discuţiilor care au loc în cursul zilei de astăzi între, pe de o parte, preşedintele Consiliului European, domnul Herman Van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Barroso, şi, pe de cealaltă parte, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre, este de aşteptat să fie prezentată o nouă propunere de buget; aceasta ar urma să ţină cont de solicitările ţărilor contributoare de reducere a contribuţiilor proprii la bugetul Uniunii Europene, dar şi de solicitările ţărilor care pierd sume importante prin aplicarea acestei noi propuneri odată cu intrarea în vigoare a bugetului”.

UPDATE 15:26 Potrivit unor surse oficiale, preşedintele Traian Băsescu a cerut, în timpul discuţiilor cu van Rompuy şi Barroso, dublarea sumei totale pe plăţi directe pentru agricultură. Concret, în loc de 5,5 miliarde să fie 11 miliarde în total ceea ce s-ar traduce în 16-20 de euro în plus la subvenţie. Anterior, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu declarase, pentru Mediafax, că s-a discutat varianta majorării cu 50 la sută a alocărilor pentru România în 2014-2020 – faţă de exerciţiul financiar precedent – prin pilonul „plăţi directe” al Politicii Agricole Comune.

UPDATE 14:45 Comitetul Regiunilor al UE a criticat, joi, intenţia de reducere a fondurilor care vor fi alocate pentru coeziune pe bugetul 2014-2020, avertizând că acest instrument este una dintre principalele soluţii pentru depăşirea recesiunii din UE.

UPDATE 12:45 Întâlnirea Băsescu-van Rompuy-Barroso s-a încheiat. Discuţiile au durat aproximativ 30 de minute. Serviciul de media al Comisiei Europene l-a titrat, vreme de o oră, pe preşedinte cu titulatura de premier în imaginile oficiale transmise în circuit intern şi publicate pe site-ul Comisiei.”

Romania Libera

VIDEO. Întâlnire Băsescu – Van Rompuy: Preşedintele Râmâniei ar fi cerut creşterea cu 50% a plăţilor la hectar

Preşedintele Traian Băsescu a cerut „în mod imperativ” în timpul întîlnirii de joi cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, creşterea semnificativă a alocărilor pentru plăţile directe pentru fermierii români, spun surse europene citate de HotNews.ro. Băsescu vizează creşterea plăţii la hectar cu cel puţin 50% faţă de nivelul actual.

Întrevederea de lucru a preşedintelui Traian Băsescu pe tema bugetului UE 2014-2020 cu Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, şi Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene,  a durat aproximativ 30 de minute, potrivit Mediafax.

Întâlnirea a avut loc la sediul Consiliului European, unde Van Rompuy şi Barroso au programate joi întrevederi pe tema bugetului 2014-2020 cu toţi cei 28 de şefi de state şi de guverne din ţările UE.

Preşedinţia nu va comunica joi detalii referitoare la discuţiile şefului statului cu liderii europeni, având în vedere că negocierea pe marginea bugetului este în desfăşurare.

În cursul serii urmează să înceapă şi reuniunea oficială a Consiliului European, până la acel moment fiind de aşteptat ca preşedintele Băsescu să aibă consultări şi cu alţi lideri din ţările membre.

Surse europene au precizat că întrevederea celor doi oficiali UE cu preşedintele Traian Băsescu a fost a doua în ordinea întâlnirilor pe care le vor avea cu liderii ţărilor membre UE, anterior fiind programată numai întâlnirea cu premierul britanic David Cameron.

Era de aşteptat ca în cadrul întrevederii preşedintele Băsescu să prezinte poziţia României privind bugetul UE.

De asemenea, potrivit surselor menţionate, urmează ca după discuţiile cu liderii ţărilor UE, la începutul reuniunii Consiliului European preşedintele Van Rompuy să vină cu o nouă propunere de buget, în condiţiile în care mai toate ţările membre au obiecţii importante faţă de cea prezentată săptămâna trecută, estimată la circa 970 miliarde de euro pentru cei şapte ani de programare.

Potrivit propunerii Van Rompuy de săptămâna trecută, România ar fi pierdut aproximativ 8 miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene, de circa 47 miliarde euro.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi că propunerea Comisiei nu mai este subiect de discuţie având în vedere poziţia ţărilor donatoare care vor reduceri ale acesteia variind între 100 şi 200 de miliarde de euro.

România are cele mai importante obiecţii faţă de propunerea Van Rompuy, potrivit ministrului Afacerilor Europene, Leonard Orban, cu privire la criteriul care face legătura între alocările viitoare pentru politica de coeziune şi rata de absorbţie pe exerciţiul actual financiar 2007-2013, dar şi cu privire la alocările pe Politica Agricolă Comună (PAC).

Paragraful 45 din propunerea Van Rompuy stabileşte că ţările care nu au atins o rată de absorbţie de 60% din media europeană actuală, de circa 33%, nu pot primi pentru 2014-2020 fonduri pe Politica de Coeziune mai mari de 15% faţă de alocarea pe 2007-2013.

De asemenea, convergenţa plăţilor directe pe PAC nu este satisfăcătoare pentru România, fermierii români urmând ca abia în 2018-2019 să primească o subvenţie la hectar similară cu media europeană, pe propunerea Comisiei fiind 2016-2017.

România vizează şi alte puncte defavorabile din propunerea Van Rompuy, cum ar fi scăderea ratei de cofinanţare la 75% faţă de nivelul actual de 85%, reducerea prefinanţărilor la 2% faţă de nivelele actuale de 7% pentru PAC şi 9% pentru Politica de Coeziune, dar şi faptul că propunerea Van Rompuy nu mai permite eligibilitatea TVA pentru unele proiecte.

Preşedintele Băsescu a arătat înainte de plecarea la Bruxelles că România este interesată să negocieze pentru obţinerea compromisului, însă nu exclude ca la această reuniune a Consiliului European să nu se ajungă la o soluţie, având în vedere diferenţele mari între dorinţele ţărilor donatoare şi cele ale ţărilor beneficiare.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Basescu a folosit aceasta expresie „tari donatoare”, criticata in media. Si mie mi se pare corect sa se spuna „tari contributoare”. Dar Basescu nu a lamurit de ce a spus „tari donatoare”…

Epilogul…

CONSILIUL EUROPEAN. Negocierile de la Bruxelles AU EŞUAT. Băsescu: Nu s-a ajuns la un buget al UE, dar s-au făcut progrese

DE citit neaparat

Intrucat aceasta postare a suscitat un interes deosebit din partea cititorilor blogului le recomand sa citeasca, integral si in original, urmatorul articol semnat Paul Krugman si publicat in The New York Times:

Fighting Fiscal Phantoms

Eu am spus in postare ca daca SUA nu va reusi sa reduca in continuare somajul atunci se grecizeaza. Dl. Krugman arata in articolul sau de ce SUA nu poate ajunge in situatia Greciei.

Iata ce se arata printre altele:

„You’ve heard the story many times: Supposedly, any day now investors will lose faith in America’s ability to come to grips with its budget failures. When they do, there will be a run on Treasury bonds, interest rates will spike, and the U.S. economy will plunge back into recession.

This sounds plausible to many people, because it’s roughly speaking what happened to Greece. But we’re not Greece, and it’s almost impossible to see how this could actually happen to a country in our situation.

For we have our own currency — and almost all of our debt, both private and public, is denominated in dollars. So our government, unlike the Greek government, literally can’t run out of money. After all, it can print the stuff. So there’s almost no risk that America will default on its debt — I’d say no risk at all if it weren’t for the possibility that Republicans would once again try to hold the nation hostage over the debt ceiling.

But if the U.S. government prints money to pay its bills, won’t that lead to inflation? No, not if the economy is still depressed.

Now, it’s true that investors might start to expect higher inflation some years down the road. They might also push down the value of the dollar. Both of these things, however, would actually help rather than hurt the U.S. economy right now: expected inflation would discourage corporations and families from sitting on cash, while a weaker dollar would make our exports more competitive.

Still, haven’t crises like the one envisioned by deficit scolds happened in the past? Actually, no. As far as I can tell, every example supposedly illustrating the dangers of debt involves either a country that, like Greece today, lacked its own currency, or a country that, like Asian economies in the 1990s, had large debts in foreign currencies. Countries with large debts in their own currency, like France after World War I, have sometimes experienced big loss-of-confidence drops in the value of their currency — but nothing like the debt-induced recession we’re being told to fear.

So let’s step back for a minute, and consider what’s going on here. For years, deficit scolds have held Washington in thrall with warnings of an imminent debt crisis, even though investors, who continue to buy U.S. bonds, clearly believe that such a crisis won’t happen; economic analysis says that such a crisis can’t happen; and the historical record shows no examples bearing any resemblance to our current situation in which such a crisis actually did happen.

If you ask me, it’s time for Washington to stop worrying about this phantom menace — and to stop listening to the people who have been peddling this scare story in an attempt to get their way.” (subl. mea)

Parca spuneam in comentarii ceva despre printing money si despre inflatie… 🙂 Parca nu m-am inselat… 🙂

noiembrie 22, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 92 comentarii

Scurt amalgam pe scurt…

Iata ce ne spun Gandul si Romania Libera:

DIALOGUL purtat de Ponta, Antonescu şi Dragnea în timp ce aşteptau înscrierea dosarelor. „Mai e, măi, Crin în USL? Am crezut că ai fugit”

Dar interesant este siEnglish: Romanian politician Liviu Dragnea at ... dialogul purtat de Liviu Dragnea si Crin Antonescu:

„Ulterior, Dragnea şi Antonescu au mers la BEJ, însoţiţi de jurnalişti, unde au aşteptat circa cinci minute pentru însrierea dosarelor de candidatură.

În aceste cinci minute, cei doi au avut următorul dialog, fără a se feri de microfoanele jurnaliştilor:

„Crin Antonescu: Dar nici nu ploua, să ştii…
Liviu Dragnea: A venit cu belşug, are inimă bună… eu chiar am emoţii…voi aţi trecut prin asta. Eu nu am mai candidat la Parlament, e prima oară.
C.A.: N-ai mai candidat. Să ştii că este cea mai înaltă demnitate de fapt pe care aiCrin Antonescu atins-o.
L.D. : Chiar cred. M-au sunat şi m-au încurajat
C.A.: Ehe…Bine, aici e puţin ca în armată. Ştii, la primul mandat, în perioadă, la armată…
L.D.: Şi acuma o să revezi lucruri cunoscute…2000-2004 ai fost activ aici
C.A.: Nu, nu, eu vorbesc de tine, ca debutant.
L.D.: Da, ca debutant…O să-mi fie greu să merg numai pe un singur colegiu…
C.A.: Ehe…Ca la armată.
L.D.: La organizaţie, la liberali, sunt cam aceiaşi oameni – 2000-2004…
C.A.: Da, suntem partid conservator acuma, cu Voiculescu. Şi e din ce în ce mai la dreapta conservatoare, cu voi… Aicea e ca la lucrările astea de diplomă, ca la alea din proiecte, îţi pune întrebări din dosar, ştii..
L.D.: La plagiat tot aşa e?
C.A.: Nu ştiu…(râsete).””(subl. mea)

Schulz spune că susţine includerea în patrimoniul UNESCO a operelor lui Brâncuş din oraş

Germania şi Franţa: Luna noiembrie este crucială pentru menţinerea Greciei în zona euro

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 31, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Mecanismul intermediar

Gandul

SCANDAL ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN. Dezbatere pe marginea situaţiei POLITICE din ROMÂNIA: Viviane Reding propune un nou mecanism de verificare a JUSTIŢIEI din toate statele membre UE

Se arata, printre altele, ca:

English: European Commissioner Viviane Reding

English: European Commissioner Viviane Reding (Photo credit: Wikipedia)

UPDATE 17.38 Andreas Mavroyiannis, din partea consiliului UE, îl parafrazează pe Socrate: „Democraţia vine din neschimbarea regulilor democratice în funcţie de oportunismul politic”. Dezbaterea privind situaţia politică din România s-a încheiat.

UPDATE 17.30Viviane Reding: „Dezbaterea de astăzi a fost condusă foarte mult de atitudini de interes politic. Atunci când se atacă statul de drept, indiferent de culoarea politică a guvernului, CE trebuie să rămână fermă în acţiunile pe care le întreprinde. Şi în trecut a fost aşa. În 2009, eram comisar pentru telecomunicaţii şi am înceut o procedură infringement împotriva României. Pe atunci era o coaliţie de dreapta care dăduse o OUG pentru a-l îndepărta din funcţie pe preşedintele autorităţii telecom”.

„Vreau să trag două învăţăminte. În primul rând avem nevoie de o abordare independentă a acestor probleme. Respectarea statului de drept nu are nicio legătură cu partidele aflate la putere. Justiţia trebuie să fie oarbă, trebuie să reacţioneze numai la statul de drept şi la punerea sa în pericol. Vedem că nu avem mecanisme eficiente în UE pentru a îmbunătăţi funcţionarea statului de drept mai eficient. Haideţi să fim sinceri: suntem foarte stricţi în legătură cu criteriile de la Copenhaga, cele de pre-aderare. Odată ce un stat a aderat la UE, se pare că nu mai avem niciun instrument de a verifica dacă toate aceste valori mai rămân în picioare. Procedurile de infringement sunt prea tehnice şi complicate”, a mai spus Reding.

„Doresc ca împreună cu PE şi miniştrii de Justiţie să instaurăm un mecanism intermediar de măsurare şi comparare a eficienţei sistemelor judiciare din toate statele membre. Experţii dezvoltă acum un fel de tablou de bord pentru justiţie, care să fie aplicabil la toate statele membre”, a anunţat comisarul european pentru Justiţie.”

Dar sa vedem si interventiile europarlamentarilor nostri, D-na Corina Cretu si Dl. Cristian Preda:

– D-na Corina Cretu

Interventia din plenul Parlamentului European privind situatia politica din Romania

– Dl. Cristian Preda

La PE (119) – despre situaţia din România

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Dupa parerea mea, cred ca e prea mult spus ca a fost un scandal. A fost o dezbatere. O dezbatere in care destui au criticat-o pe D-na Reding. Dar, pe buna dreptate, cred eu, multi nu au inteles rostul acestei dezbateri despre situatia politica din tara noastra. Sincer sa fiu, nici eu n-am inteles prea bine. Nu spun ca nu e bine sa existe dezbateri, e chiar foarte bine. Dar aceasta, intitulata pompos „despre situatia din Romania”, nu a adus nimic nou: s-au reiterat punctele de vedere cunoscute, cele ale PPE si cele ale PES si ALDE, principalele formatiuni politice europene. S-au mai facut referiri si la situatia din Ungaria. La sfarsitul acestei reuniuni D-na Reding trebuia sa traga o concluzie generala, ca sa zic asa. Si aceasta e cea pe care am evidentiat-o mai sus.  Reiau aspectul evidentiat de D-na Reding, ca sa fie si mai clar si ca sa fixam ideile:

„Haideţi să fim sinceri: suntem foarte stricţi în legătură cu criteriile de la Copenhaga, cele de pre-aderare. Odată ce un stat a aderat la UE, se pare că nu mai avem niciun instrument de a verifica dacă toate aceste valori mai rămân în picioare. Procedurile de infringement sunt prea tehnice şi complicate”, a mai spus Reding.

Doresc ca împreună cu PE şi miniştrii de Justiţie să instaurăm un mecanism intermediar de măsurare şi comparare a eficienţei sistemelor judiciare din toate statele membre. Experţii dezvoltă acum un fel de tablou de bord pentru justiţie, care să fie aplicabil la toate statele membre”

Riscul ar fi o concentrare prea mare a Puterii in mana Comisiei Europene, care s-ar constitui intr-un fel de tribunal suprem ce ar judeca statele membre. Si asta in conditiile cresterii politizarii Comisiei, lucru care, printre altele, n-ar mai putea exprima cerinta ca membrii acesteia sa ramana deasupra intereselor nationale. Insa exista si un alt aspect: o astfel de Comisie ar putea judeca lucrurile printr-o prisma ideologica si de afinitati politice, deci nu ar mai putea fi impartiala. Si atunci cum ar mai putea fi Justitia „oarbă, trebuie să reacţioneze numai la statul de drept şi la punerea sa în pericol”, cum spunea D-na Reding. In general vorbind, crearea unui astfel de mecanism comporta riscuri serioase pentru democratia de pe continentul nostru. Pentru ca s-ar putea ajunge la impunerea unui dictat unor state membre, lucru care ar putea sa fie rau vazut in tarile respective, de catre cetatenii acestora, cu consecinte politice incalculabile. Mai ales in conditiile deloc fericite in care, datorita crizei economice actuale, euroscepticismul creste. In Romania, spre exemplu, cetatenii nu au fost intrebati daca doresc sau nu integrarea in Uniunea Europeana. S-a facut de catre intreaga clasa politica o propaganda puternica in favoarea integrarii, prezentandu-se lucrurile foarte in roz si mergand pe ideea ca „o sa fie mai bine”. Oamenilor nu li s-a explicat exigentele pe care trebuie sa le indeplineasca tara, odata primita in UE. In general vorbind, imaginea creata a fost ca UE e un loc mirific, un fel de paradis. Si ca odata intrati, Romania va merge fara nicio problema catre „noi culmi de civilizatie si progres”, de la sine. Altminteri ar ramane in asa zisa „zona gri”. Cam asa a fost prezentata intrarea Romaniei in UE. Mi-e teama ca Uniunea Europeana, in ansamblul ei, nu este suficient de matura inca pentru ca sa suporte noi constrangeri si exigente, pe langa austeritatea, din punct de vedere economic, pe care si asa o suporta foarte greu. Aceasta criza economica si financiara ii demonstreaza cetateanului european ca UE nu este conditia sine qua non pentru ameliorarea situatiei sale si a conditiilor sale de viata. Eu cred ca este de ajuns aceasta criza, care, speram, se va termina mai repede. Nu cred ca mai avem nevoie si de o alta. Or, partea proasta in ceea ce priveste propunerea D-nei Reding este ca aceasta pare a fi generatoare de noi crize in interiorul Uniunii. De aceea lucrurile trebuie tratate, cred eu, cu mare grija. Si cred ca mult mai bine, mai eficient ar fi daca ar prima dialogul, nu auditul judiciar pentru statele membre. Nu cred ca „a face ordine cu nuiaua in clasa”, de catre Comisia Europeana, desigur, ar fi cea mai potrivita politica pe care Uniunea Europeana ar putea s-o adopte. Or, cam asa pare propunerea D-nei Reding.

Important este ceea ce nu s-a dezbatut serios niciodata, asa cum a fost aceasta dezbatere despre situatia din Romania. Si anume problemele de fond ale Uniunii Europene si ale statelor sale membre: criza economica actuala, saracia, somajul masiv (spre exemplu in Spania, Grecia), disperarea, sinuciderile. Sa nu uitam ca nu nerespectarea principiilor statului de drept au adus in prim-panul vietii politice din Grecia partide extremiste, disperarea. Sa nu uitam celebra remarca a D-nei Merkel ca nu o intereseaza Grecia, dar, in schimb, ii e foarte mila de greci… Situatia economico-sociala dificila de pe continent este trecuta sub tacere. In schimb UE ne serveste acest film prost: dezbaterea in PE despre „situatia din Romania”, nici pe departe atat de grava precum a lasat D-na Reding sa se inteleaga. Ingrijorator este ca problemele de fond sunt ignorate. Iar aceasta dezbatere „despre situatia din Romania” pare o diversiune menita sa abata atentia de la adevaratele probleme, pe care le-am amintit mai sus, cu care se confrunta Uniunea, Zona Euro. Probleme si situatii care ar putea avea consecinte mai grave decat euroscepticismul: cresterea neincrederii in democratie, pe fondul agravarii lor. Iata riscul cel mai mare, dupa parerea mea, cu care se confrunta, in prezent, Uniunea Europeana.

Revin la ceea ce am aratat mai sus, si anume ca UE, in ansamblul sau, nu e inca suficient de matura: este disfunctionala din multe puncte de vedere. Armonizarea legislatiei nationale cu cea stabilita la Bruxelles este dificila si aproape inaplicabila pentru toate statele membre. O disfunctionalitate majora ar fi chiar euro si Zona Euro. Precum si Spatiul Schengen, daca o tara, precum Romania, care indeplineste criteriile tehnice, singurele valabile, prezinta dificultati artificial create in ceea ce priveste integrarea in Schengen. Tot in felul acesta se explica nerespectarea Criteriilor de Convergenta de la Maastricht. Or, ceea ce se dezbate, si asta e marea mea nedumerire, nu se refera la aceste probleme, de fond, mereu trecute sub tacere sau pe un plan secund. Si se creaza false probleme pentru a fi dezbatute, tocmai pentru a ocoli dezbaterile care conteaza cu adevarat pentru soarta acestei Uniuni. Asta e cea mai mare dovada de imaturitate. Si acesta este motivul pentru care nu se poate rezolva chestiunea crizei si ca nu se intrevad solutii pentru iesierea din criza economica actuala.

Nu vroiam sa vorbesc aici despre situatia din Ungaria si sa fac o comparatie cu Romania. Dar pentru ca s-au facut referiri voi spune cateva cuvinte. In primul rand trebuie sa fie foarte clar pentru toata lumea ca in Romania a invins democratia si nu Comisia Europeana, Dl. Barroso sau D-na Reding. Si aceasta e cea mai mare deosebire fata de situatia din statul vecin: in Ungaria democratia a fost invinsa, iar Comisia Europeana, Dl. Barroso, D-na Reding n-au obtinut nicio victorie. Si acest lucru e deosebit de trist, ca intr-un stat membru democratia a fost invinsa, iar Comisia Europeana pare a se face ca ploua. Despre aceste aspecte importante, D-na Reding nu a binevoit sa ne vorbeasca, decat tangential si fara sa spuna lucrurilor pe nume, in adevar. Dar democratia a fost invinsa in Ungaria (doresc sa nu fie asa si sa gresesc eu cand afirm lucrul asta) nu pentru ca Ungaria n-ar fi fost stat de drept, ci din cauza situatiei economice a Ungariei si a riscului ridicat de intrare in incapacitate de plata a acestei tari! Nu neg dorinta lui Orban de a fi un conducator cu puteri depline. L-am criticat foarte dur pe Viktor Orban pe acest blog. Insa Orban mi s-a parut, mai ales in ultima vreme, un om nemultumit. Nemultumit de UE! Si de politicile sale, si de modul sau de functionare. A vorbit de transformarea Ungariei „intr-o colonie”, perceptie ce exista si in Romania, la cetatenii romani. A respins FMI, datorita politicilor sale de austeritate. Despre aceste lucruri de ce nu a vorbit stimata D-na Reding? De ce nu se dezbat aceste probleme, care chiar ca pot sa puna in pericol UE, si chiar pacea pe continent?

Ce fel de Europa construim?

septembrie 13, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii