Apropo de Germania si Franta…
Nu, germanii nu sunt eurosceptici
Se arata ca:
„Entuziasmul german pentru proiectul european nu scade deloc, împotriva ideilor preconcepute pe care le tot auzim. Republica federală recunoaşte valoarea UE şi susţine mai mult ca niciodată moneda unică.
Potrivit unei credinţe populare, criza din zona euro a redus încrederea cetăţenilor în Uniunea Europeană – şi în general în instituţiile europene – în toate statele membre. Anumite rapoarte recente au susţinut că, în special, opinia publică germană a întors acum spatele Europei.
De exemplu, o notă informativă din partea [think-tank-ului britanic] Open Europe afirmă că cetăţenii germani tind să aibă mai puţină încredere în Parlamentul European decât în parlamentul lor naţional şi menţionează de asemenea o scădere a încrederii germanilor în instituţiile UE, de la începutul crizei încoace. De asemenea, un comentariu din partea Consiliului European asupra Relaţiilor Externe [ECFR, think-tank britanic] enunţă că: „Încrederea în UE este pe cale să se prăbuşească. Atât debitorii din sud cât şi creditorii din nord au impresia de a fi victime”. Iar un raport al [think-tank-ului american] Pew Research Center, publicat în mai cu titlul „Uniunea Europeană, noul bolnav al Europei”, conchide astfel: „Proiectul european se află acum în dizgraţie pretutindeni în Europa”.
Nicio întoarcere la marcă
Dar această prezentare a situaţiei este pur şi simplu falsă. De fapt, încrederea germanilor în euro nu a încetat să crească de-a lungul crizei, şi deşi încrederea în instituţiile UE s-a clătinat acum câţiva ani, astăzi s-a redresat.
Cel mai bun indicator al atitudinii germanilor faţă de euro ne este oferit de un sondaj efectuat periodic din 2002 încoace, care pune o întrebare simplă: „Doriţi întoarcerea mărcii?”
Proporţia celor care ar dori întoarcerea mărcii a scăzut treptat, în ultimii ani, pentru a ajunge astăzi la doar 35%. Comparativ, procentul celor care sunt favorabili păstrării monezii euro a crescut constant de-a lungul crizei, pentru a ajunge astăzi la circa 50%. De fapt, euro este din ce în ce mai bine acceptat de la începutul crizei financiare mondiale din 2008, şi această tendinţă a continuat şi după începutul crizei datoriilor suverane din zona euro, în 2010.
Se pare că situaţia de criză a obligat cetăţenii germani să reflecteze mai adânc asupra importanţei monedei comune. În ultimii ani, publicul german a fost informat copios despre potenţialul cost bugetar al salvării Greciei şi al altor ţări. Dar, în ciuda acestui cost potenţial substanţial, din ce în ce mai mulţi nemţi au ajuns la concluzia că preferă să păstreze euro.
Germania nu va întoarce spatele
Până şi raportul Centrului de Cercetare Pew a constatat că o majoritate de germani (52%) consideră că „guvernul lor ar trebui să ofere ajutor financiar şi altor state membre ale UE care au probleme financiare majore”. De altfel, Germania nu este un caz izolat. În medie, în întreaga UE, nu a fost constatată decât o scădere modestă a încrederii în instituţiile europene, iar aceasta a fost determinată în mare parte de prăbuşirea încrederii în patru ţări de la periferia zonei euro: Spania, Grecia, Portugalia şi Irlanda. Trebuie subliniat totuşi faptul că în aceste ţări încrederea în instituţiile UE a rezistat mai bine decât încrederea în instituţiile naţionale.
„Încrederea în cheia de boltă a UE, şi anume moneda euro, este în creştere constantă”Astfel, ceea ce se consideră a fi o criză generală de încredere în UE este de fapt o criză generalizată de încredere în toate instituţiile oficiale în ţările din periferia Europei [supuse unor planuri de austeritate drastice]. În Germania, încrederea în cheia de boltă a UE, şi anume moneda euro, este în creştere constantă.
Această tendinţă fundamentală ajută de altfel la a explica rezultatul ultimelor alegeri generale din Germania, pentru care cancelarul Angela Merkel a făcut campanie cu rolul ei în „salvarea monedei euro”, şi a câştigat fără probleme. Singurul partid făţiş eurosceptic nu a reuşit să atingă pragul de 5% necesar pentru a intra în Bundestag.
Speculaţiile cu privire la alcătuirea următorului guvern al Angelei Merkel sunt în toi, dar când va fi compus va da o indicaţie clară în privinţa dispoziţiei Germaniei faţă de Europa. Însă amănuntele politice din jurul alcătuirii coaliţiei din Germania ar trebui să conteze mult mai puţin pentru Europa decât sprijinul larg al germanilor pentru moneda euro. Germania nu va fi potrivnică monedei unice – şi nici proiectului european în general.” (subl. mea)
“24 %, sondajul care înfricoşează”
Se arata ca:
„„Pentru prima oară”, un sondaj plasează Frontul Naţional în fruntea intenţiilor de vot din Franţa, se îngrijorează Le Nouvel Observateur. Potrivit unui sondaj realizat pentru acest săptămânal, partidul de extrema dreaptă condus de Marine Le Pen este creditat cu 24 % din voturi, „cu doar două puncte peste scorul înregistrat de UMP [Uniunea pentru o Mişcare Populară, opoziţie] şi cinci puncte peste PS [Partidul Socialist, la guvernare]”.
Acest rezultat „descrie o realitate nouă în viaţa politică franceză [deoarece] nu se mulţumeşte doar să exprime un potenţial electoral. Ci subliniază o anume dinamică. […] De patru luni încoace, singurul partid care progresează cu adevărat (+ 3 puncte) este FN”, constată astfel Le Nouvel Observateur, care subliniază faptul că, odată cu modul proporţional de scrutin
„ceea ce va reieşi la suprafaţă va fi exact noul statut al FN, şi fără ca această creştere să apară ca fiind o specificitate franceză, într-atât este de puternică creşterea în sondaje a forţelor naţionaliste, populiste şi xenofobe în absolut toate statele Uniunii Europene.”
(subl. mea)
Sa recapitulam putin:
– in privinta Germaniei spune asa articolul citat mai sus: „Singurul partid făţiş eurosceptic nu a reuşit să atingă pragul de 5% necesar pentru a intra în Bundestag.”
– in ceea ce priveste Franta: „partidul de extrema dreaptă condus de Marine Le Pen este creditat cu 24 % din voturi” si… „De patru luni încoace, singurul partid care progresează cu adevărat (+ 3 puncte) este FN.„, ” […] într-atât este de puternică creşterea în sondaje a forţelor naţionaliste, populiste şi xenofobe în absolut toate statele Uniunii Europene”
Iar Frontul National, condus de Marine Le Pen este eurosceptic… Fatis eurosceptic!! Din aceste doua articole rezulta asa: un euroscepticism slab, firav in Germania si o crestere puternica a euroscepticismului in Franta!!
De observat ca acolo unde guvernul a facut ceea ce trebuie si nu si-a maltratat cetatenii cu insuportabile cure de austeritate euroscepticismul este la un nivel foarte scazut. Din datele statistice puse la dispozitie de Eurostat vom observa un somaj mult mai accentuat in Franta decat in Germania, inclusiv in randul tinerilor. In privinta asta Franta nu se descurca deloc bine fata de Germania care, dupa cat se pare, a reusit sa rezolve problema. Luat per total – numarul total de someri comparat cu intreaga forta de munca, exprimat procentual, somajul in Germania, ca procent, este mai putin de jumatate decat cel din Franta. Deci in Franta avem un procent de mai bine de doua ori mai mare!!!!! In ceea ce priveste somajul in randul tinerilor contrastul e si mai izbitor: in ultimul patrar de an (2012Q4) in Franta rata somajului in randul tinerilor era de 25,4%, in Germania doar de 7,9% – aici (acolo unde scrie ratio se refera la numarul de someri tineri (15-24 de ani) raportat la intreaga populatie – in 2012 avem 9,0% in cazul Frantei si doar 4,1% in cazul Germaniei!!). Asa ca nu e de mirare de ce euroscepticismul e foarte slab in Germania si creste spre extrema dreapta in Franta!! Frontul National a facut o miscare politica abila trecand de la neoliberalism la protectionism economic si euroscepticism, captand in felul acesta, iata, din ce in ce mai mult electoratul nemultumit. Trebuie tras un serios semnal de alarma si spus clar: NU ESTE IN REGULA CE SE INTAMPLA IN FRANTA!!! Iar politica, inclusiv pe taram economic, a socialistilor aflati la Putere in Franta se arata a fi foarte slaba, incapabila sa rezolve problemele, in special somajul. Este foarte ciudat, mai ales la Partidul Socialist Francez, ca nu ia masuri eficace pentru reducerea somajului. Somajul acesta de 10-11% se mentine de foarte multa vreme, sub o guvernare socialista. Mentinerea vreme indelungata, cum e in cazul Frantei, a unei rate a somajului de 10-11% blocheaza o evolutie economica pozitiva. Si e nefiresc sa vedem ca aceasta guvernare nu reuseste sa faca ceva prin care sa combata somajul, cum ar trebui sa faca. Atat Stanga cat si Dreapta stau si se uita unii la altii, dand vina pe romii din Romania. Iar pe acest fond politic, social si economic prinde teren extrema dreapta. De remarcat ca Germania a reusit sa indeparteze acest pericol al extremei drepte. Ramane de vazut daca Franta va reusi sa faca acest lucru. Sa speram ca va reusi.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Despre inrautatirea climatului social
M-au indispus foarte tare doua lucruri petrecute in centrul Bucurestiului si care indica o degradare a climatului social:
Posibilul agresor al jurnalistei violate în centrul Bucureştiului a fost prins
Se arata ca:
„UPDATE. Posibilul agresor al jurnalistei violate, marţi, în centrul Capitalei, a fost prins de către politişti. Bărbatul se află, în prezent, la poliţia Municipiului Bucureşti.
Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri seară, la Antena 3, că a fost informat telefonic de ministrul de Interne, Radu Stroe,că a fost prins un suspect în cazul jurnalistei violate marţi, în centrul Bucureştiului.
Surse apropiate anchetei au declarat, pentru Mediafax, că suspectul a fost ridicat de poliţişti, miercuri seară, în baza unor informaţii obţinute în cadrul anchetei din acest caz.
Potrivit surselor citate, suspectul seamănă perfect cu bărbatul care apare pe imaginile înregistrate de camerele de supraveghere de pe traseul pe care ar fi fost obligată să îl urmeze jurnalista.
Cel ridicat de oamenii legii este audiat la Poliţie, au mai spus aceleaşi surse.
_ _ _ _ _
O jurnalistă a fost violată, marţi, în centrul Capitalei. Se pare că incidentul s-a produs pe malul Lacului Floreasca.
Tânăra a fost acostată de un individ, în zona Perla (în apropierea intersecţiei dintre străzile Dorobanţi cu Ştefan cel Mare). Bărbatul a dus-o de mână, sub ameninţarea unui cuţit, până pe malul Lacului Floreasca, unde a obligat-o să întreţină relaţii sexuale orale.
Incidentul s-a produs în jurul orei 17.00.
Jurnalista a spus anchetatorilor că cel care a supus-o la perversiuni sexuale avea un lanţ gros la gât şi avea tenul măsliniu.
„Suntem consternaţi să descoperim că această odioasă întâmplare a fost posibilă pentru că, în plină zi, la ora 16, pe un bulevard central al Capitalei, între zona Perla şi Lacul Floreasca, trecătorii au asistat impasibili la agresarea unei femei, care a fost ameninţată cu un cuţit în zona feţei că îşi va pierde ochiul dacă strigă după ajutor. Deşi colega noastră plângea, era în mod evident ameninţată şi a fost împinsă sute de metri, nimeni nu a intervenit sau sunat la numărul de urgenţă 112. Constatăm cu mâhnire că, din cauza pasivităţii opiniei publice, suntem tot mai des martorii unor atrocităţi de stradă”, susţin reprezentanţii Radio 21 într-un comunicat de presă.
Potrivit jurnaliştilor de la Radio 21, nu este pentru prima dată când una dintre reporteriţe este agresată în plină stradă. În urmă cu trei săptămâni, o altă jurnalistă a fost atacată în zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu, dar a scăpat nevătămată fizic.
„În condiţiile în care două angajate ale aceleiaşi companii devin victime ale agresiunilor de stradă într-un interval atât de scurt de timp, ne întrebăm dacă nu cumva ne confruntăm cu un individ obsedat şi dacă nu cumva multe alte femei au fost victimele unor violenţe de stradă, dar, în urma traumelor fizice sau psihice suferite, au ales să păstreze tăcerea şi să nu anunţe autorităţile”, spun reprezentanţii radioului.
Poliţia a demarat o anchetă pentru a-l găsi pe agresor. Pentru că în astfel de cazuri nu se face examinare medico-legală, oamenii legii au folosit câinii de urmă.
„Tratăm această plângere cu seriozitate”, a declarat Emilia Mihai, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Capitalei.” (subl. mea)
Şoferiţa care a împuşcat în cap un bărbat, fostă CÂNTĂREAŢĂ
„UPDATE. Femeia care a rănit un şofer, joi, în Piaţa Dorobanţi din Bucureşti, după o altercaţie în trafic, se numeşte, potrivit unor surse din Poliţie, Alexandra-Aiana Constantin, fostă cântăreaţă, cunoscută la începutul anilor 2000 din grupul pop TNT._ _ _ _ _
Femeia care l-a împuşcat în cap pe un bărbat, după ce s-au şicanat în trafic, a fost găsită de poliţie şi se află la secţia 1 pentru cercetări.
Este vorba despre o tânără în vârstă de 28 de ani. Ea a fost săltată de poliţişti de la domiciliul său, cu foarte puţin timp în urmă.
CITIŢI ŞI: Un bărbat a fost împuşcat în piaţa Dorobanţi. Se pare că ar fi vorba despre o şicanare în trafic
Anchetatorii au ajuns la femeie punând cap la cap toate descrierile oferite de soţia bărbatului şi de alţi martori oculari care au reţinut inclusiv numărul de înmatriculare al maşinii.
Femeia circula cu un autoturism de culoare verde smarald, potrivit martorilor.
Arma folosită era de fapt un dispozitiv improvizat, spun anchetatorii.
Un bărbat de 35 de ani a fost împuşcat în cap de către o soferiţă în piaţa Dorobanţi. Incidentul s-a petrecut în jurul orei 12.00, spun surse din poliţie.
Bărbatul a fost împuşcat în orbrazul stâng. Primele date ale anchetei arată că incidentul s-ar fi produs după o şicanare în trafic.
Anunţul la 112 a fost făcut de soţia bărbatului care se afla cu el în maşină.
Agresoarea nu a fost încă depistată. ea fugind imediat după ce l-a împuşcat în cap pe bărbat.
Poliţia face cercetări în acest caz.”
O sa fac cateva scurte consideratiuni.
In primul rand trebuie sa spun ca astfel de lucruri, ca cele intamplate si relatate in articolele de mai sus, din Romania Libera, nu sunt caracteristice Bucurestiului. In Bucuresti nu se intampla asa ceva, nu auzeai ca se intampla astfel de fapte reprobabile. Asa cum nu auzeai ca un copil a murit in urma muscaturilor unui caine. Nu se intampla asa ceva. Concluzia nu poate fi decat una singura: ceva nu e in regula…
Apropo de cele doua intamplari, relatate mai sus, mi-am pus intrebarea: ce se intampla defapt…? Cum se poate interpreta, spre exemplu, un astfel de viol, in plina strada, si pasivitatea trecatorilor? Caci spune: „trecătorii au asistat impasibili la agresarea unei femei, care a fost ameninţată cu un cuţit în zona feţei că îşi va pierde ochiul dacă strigă după ajutor„. Faptul ca autorul ar avea tenul masliniu, m-a dus cu gandul la un alt articol, din Gandul de data aceasta:
STUDIU: Indienii fac cel mai puţin sex. Ce ajung să facă bărbaţii şi femeile din India din frustrare
Se arata ca:
„Bărbaţii din India fac sex mai puţin de o dată pe săptămână şi au, în medie, numai două partenere sexuale de-a lungul vieţii, arată un studiu citat de Telegraph.
Studiul, realizat pe 50.000 de oameni din 30 de ţări, mai arată că indiencele au trei parteneri sexuali de-a lungul vieţii, cu şapte mai puţini decât femeile din Marea Britanie, SUA şi Australia, care au, în medie, câte nouă parteneri.
Editorul Men’s Health, revista care a realizat studiul, spune că indienii fac mai puţin sex deoarece în India familiile locuiesc împreună, iar sexul în afara căsătoriei este considerat tabu.
Frustrarea sexuală a indienilor, care reiese din studiu, ar putea explica numărul mare de violuri din India din ultima vreme.
Pe de altă parte, studiul a mai relevat că indiencele sunt de şase ori mai dispuse să facă sex într-un taxi decât americancele. Acest lucru se explică tot prin faptul că familiile din India locuiesc împreună, iar femeile tinere tind de multe ori să facă sex în afara casei.
Studiul este criticat de o activistă indiană, care susţine că 50% dintre indieni se căsătoresc până la vârsta de 18 ani, prin urmare nu duc lipsă de sex.” (subl. mea)
Critica facuta studiului nu cred ca se poate sustine: n-are nicio importanta ca 50% dintre indieni se casatoresc pana la varsta de 18 ani – asta nu inseamna ca ar avea mai multe partenere sexuale de-alungul anilor, chiar daca nu duc lipsa de sex…
Dar la noi cum e? Ca, din cate am inteles populatia e in scadere, natalitatea este, in general vorbind, in scadere… Este adevarat, aici oamenii nu se casatoresc la o varsta sub 18 ani… Cu toate acestea s-ar putea sa avem o populatie grav frustrata din punct de vedere sexual:
SEXUL în şcoli. De la filmul cu profesoara care facea sex cu un fost student la elevii care si-au descoperit ieri profesoara în ipostaze porno într-un VIDEO pe net
Se arata ca:
„Cazul prezentat de gândul – în care o profesoară de la un liceu din comuna mehedinţeană Şimian apare într-un filmuleţ cu tentă sexuală postat pe internet – nu este singular.
Ba mai mult, în alte situaţii este chiar vorba de relaţii sexuale sau sentimentale între profesori şi elevi. Cel mai mediatizat caz a fost cel din 2007, al lui Bogdan „Ralph” Costache, care s-ar fi sinucis aruncându-se la balcon, din dragoste pentru profesoara sa de limba română.
Un alt caz s-a petrecut tot în 2007, când un profesor de limba română din Timiş, filmat cu camera ascunsă, a fost surprins făcând sex oral cu un tânăr care i-ar fi fost student.
În 2008, o altă situaţie similară: un profesor de sport din Bârlad a fost acuzat de mai multe eleve ale sale că le cerea favoruri sexuale sau bani, în schimbul notelor de trecere.
De altfel, gândul a publicat, în 2008, un reportaj cu titlul „Profesorii au dezlegare la sex cu studentele chiar în universitate”, care începe aşa: „Universităţile româneşti sunt raiul pentru orice profesor dornic să se cupleze cu studentele sale. Deşi învăţământul superior a fost zguduit, în ultimii ani, de mai multe scandaluri, ce aveau în prim-plan fie avansurile, fie relaţiile, practic oficiale, ale universitarilor cu mai tinerele membre ale comunităţii academice, nimeni, nici senatele, nici Ministerul Educaţiei, nu a luat vreo măsură, pentru a ţine fenomenul în frâu”.
Asta în ciuda faptului că, în Statutul Personalului Didactic din 2007 se menţiona că „hărţuirea sexuală a elevilor de către cadrele didactice, dar şi întreţinerea relaţiilor sexuale cu elevii, chiar şi cu acordul lor, indiferent dacă sunt majori sau nu, sunt interzise”.
Profesorii români nu sunt singurii care „predau” sex cu elevii
Profesorii din România nu sunt singurii care întreţin relaţii sexuale sau se implică în legături sentimentale cu elevii lor. Spre exemplu, chiar acum câteva luni, o profesoară de engleză din Michigan, SUA, a făcut sex nu cu unul, ci cu doi elevi.
În 2009, o profesoară din Cehia a fost surprinsă, în imagini apărute pe internet, în timp ce făcea sex cu un elev, dar a scăpat fără nicio sancţiune.
Unul dintre cele mai recente cazuri prezentate de presa internaţională este cel al unui profesor din Marea Britanie, supranumit „armăsarul din Salford”, care a întreţinut relaţii sexuale cu trei dintre elevele sale minore.„
Este adevarat, nu numai la noi se intampla astfel de lucruri. Dar la noi, si lucrul asta este izbitor, se intampla pe fondul unui fenomen de imbatranire si scadere a populatiei, care nu poate fi impiedicat!! De observat si un alt lucru: oamenii prefera sa-si ia un caine, sa creasca un caine, decat sa creasca un copil!!
Referitor la al doilea incident – cel cu soferita care a impuscat in cap un barbat. Nici tipul acesta de violenta nu e caracteristic Bucurestiului. Insulte in trafic s-au mai vazut, dar sa scoti pistolul si sa tragi, si lucrul asta in plin centrul Bucurestiului, nu prea s-a mai vazut. Astfel de violente s-ar putea sa mai apara, pe cale naturala, daca se poate spune asa. In general vorbind, nu cred ca e de vina doar somajul, aspectul economic fiind foarte important in analizarea cauzelor unor astfel de fenomene. Criza economica ce se manifesta si acum, si care pare a nu se mai sfarsi odata, a adus la diminuarea drastica a veniturilor firmelor si ale populatiei, lucru de natura sa provoace foarte grave frustrari si tulburari psihice legate de nesiguranta si deteriorarea climatului economic. Deteriorarea climatului economic atrage dupa sine, aproape inevitabil, fatalmente as putea spune, deteriorarea climatului social. E foarte posibil ca soferita sa-l fi impuscat pe barbat nu pentru ca acesta, de pilda, ar fi insultat-o, pentru ca la insulta se poate raspunde cu insulta, nu cu scoaterea revolverului. Ci pentru ca, intr-o fractiune de secunda, soferita l-ar fi putut indentifica pe barbat drept vinovat pentru unele esecuri sau pierderi, scaderi ale veniturilor pe care ar fi fost constransa sa le suporte … Bineinteles, e absurd. Dar frustrarile grave, care si-au pus amprenta in subconstientul uman, pot conduce la manifestari absurde. Lucrul asta nu inseamna neaparat nebunie. Pe de alta parte, o femeie trebuie sa se apere. Cine stie cum a reactionat si barbatul in trafic… Bineinteles, trebuie sa analizam problema si din acest punct de vedere, daca tot o intoarcem pe toate fetele… Insa ceea ce e demn de remarcat este faptul ca s-a ajuns la o violenta extrema, si nu trebuia sa se ajunga la asa ceva. Pentru ca a scoate revolverul inseamna un gest extrem, pe care-l faci in ultimul moment, cand nu mai ai alta alternativa, sau asa ar trebui sa fie daca e vorba de autoaparare… In orice caz, nu trebuie sa se ajunga la scoaterea si utilizarea revolverului. Nu e o logica normala, ca sa zic asa, cea care spune: „M-a insultat, deci scot revolverul!!„. Si cu toate acestea iata ca sunt oameni care asa reactioneaza… Ceea ce nu e deloc in regula…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Totusi, nu e ciudat…?
Iata ce am citit in Romania Libera:
Două milioane euro, tocate pe reparaţii inutile în şcoli
Iata ce se arata printre altele:
„Se pare că avem de a face şi aici cu un sistem de acordare clientelară a contractelor pe bani publici. „În această vară, au existat un număr de 147 de contracte de încuviinţare directă. Aceste contracte s-au gestionat prin birouri, banii nu au ajuns la nivelul ordonatorului terţiar de credite, care este şcoala, ci au fost încredinţaţi direct unor firme. Firmele au ajuns în şcoli cu bileţelele, lucrările şi banii.
Directorii s-au trezit că în şcoala lor a venit o firmă fie să le văruiască holurile, fie să le pună faianţă pe hol, că aşa li s-a spus de la primărie, deşi şcoala avea nevoie să pună faianţă în grupurile sanitare. S-au trezit că li s-a văruit holul şcolii, deşi nu era nevoie de acest lucru. Directorii de şcoli nu au fost întrebaţi ce lucrări trebuie făcute în şcoli. Valoarea acestor 147 de contracte înseamnă, nici mai mult, nici mai puţin, decât vreo două milioane de euro. Nu spune nimeni că nu-i bine că s-au investit două milioane de euro în şcolile gălăţene, dar problema este că s-a investit degeaba. Foarte mulţi directori de şcoli se referă la faptul că li s-au făcut anumite lucrări, dar şcolile aveau nevoie de cu totul alte lucrări”, a declarat fostul inspector general al ISJ Galaţi, Doru Resmeriţă, preşedintele PDL Galaţi. Cum era de aşteptat, foarte multe contracte de lucrări au fost supraevaluate: „Spre exemplu, de 60.000 de lei vechi au fost văruite holurile la o şcoală gimnazială, deşi lucrarea respectivă nu ar fi trebuit să coste mai mult de 20.000 de lei”, a mai precizat Resmeriţă.
Procedurile au fost date peste cap
S-a ajuns la acest sistem de atribuire directă a contractelor prin denaturarea procedurilor de achiziţii publice care le dădeau consiliilor de administraţie ale şcolilor posibilitatea de a finanţa lucrările de reparaţii care erau prioritare: „Cât am fost eu inspector general şcolar, nu am auzit să se procedeze aşa cum s-a procedat acum. În anii trecuţi, fiecare unitate şcolară întocmea un referat de necesitate în care spunea de ce lucrări are nevoie. Apoi, banii ajungeau de la ordonatorul principal de credite, primăria, la ordonatorul terţiar, adică şcoala. Ulterior, se făcea licitaţie sau se analizau ofertele depuse de firme, după care se stabilea societatea care lucra. Numai lucrările realizate cu bani din proiecte finanţate cu fonduri europene erau gestionate de primărie”, a mai adăugat Doru Resmeriţă.” (subl. mea)
Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.
Dupa cum se poate lesne observa, avem de a face cu o atitudine luata de un reprezentant al PDL, Dl. Doru Resmerita. As dori sa vad replica USL, pentru ca daca lucrurile stau chiar asa cum spune Dl. Resmerita atunci situatia e grava!! Cum poate un simplu cetatean sa mai aiba incredere in stat daca statul face astfel de lucruri? Doua milioane de euro cheltuiti degeaba, pe niste reparatii fara niciun rost, cand alte reparatii trebuiau facute si nu s-au facut!! Pur si simplu ne facem de rusine pentru ca statul roman nu e in stare sa se ocupe de chestiuni simple, gospodaresti, normale. Atunci stau si eu si ma intreb: ce fel de stat mai e si asta?
Daca lucrurile stau asa, cum ai mai putea avea incredere in privatizarile facute si in cele care trebuie facute in continuare, cum ai putea avea incredere in intreprinderile de stat, in institutiile acestui stat, spre exemplu in Justitie, ca am mai discutat aici pe blog problema asta. Pe de alta parte, am discutat in postarea trecuta si despre angajatori. Articolul acesta din Romania Libera ne arata ce fel de comunicare exista intre Primarie – Firma – Scoala: Primaria ii spune Firmei ce lucrari trebuie sa execute la Scoli si de care Scolile nu au nevoie.
Eu cred ca se merge prea departe cu bataia de joc!!
Pe teme economice: productivitatea muncii si somajul
E foarte interesant sa ne mai uitam si la ce spune Eurostatul… Putem descoperi lucruri surprinzatoare. Iata doua statistici:
– aici, despre productivitatea muncii per persoana angajata exprimata ca raportul intre PIB, exprimat la standardele puterii de cumparare, si numarul de persoane angajate. Se ia media UE 27 = 100;
– aici, un tabel in care putem vedea rata somajului, media anuala. Si aici un tabel in care rata somajului e detaliata pe perioada aprilie 2012 – martie 2013, ajustare sezoniera.
Daca ne uitam la primul tabel vom observa ca Romania continua sa se situeze la un nivel foarte scazut in ceea ce priveste productivitatea muncii. De remarcat ca aceasta a ramas relativ constanta pe perioada 2008-2011 (astfel, luand anii 2008, 2009, 2010, 2011, productivitatea are respectiv valorile 49.2, 49.5, 48.6, 49.4). Este adevarat ca nici alte tari nu au inregistrat progrese din acest punct de vedere, dar, spre exemplu, in cazul Ungariei productivitatea e in jurul cifrei de 70, ca si in cazul Turciei sau Croatiei, ca sa mai dau doua exemple. Cu toate acestea, somajul din Romania este foarte scazut, 6.7% in februarie 2013 (ajustare sezoniera), practic una din cele mai mici rate ale somajului din UE. El a crescut de la 5.8% in 2008, la 7,4% in 2011 (media anuala). Totusi, in 2011 Romania avea una din cele mai mici rate ale somajului din UE. Concluzia, referitor la tara noastra, este deci urmatoarea: somaj redus dar si o foarte slaba productivitate a muncii!!
Grea este situatia Bulgariei care are si un somaj ridicat si o foarte slaba productivitate a muncii…
Observam ca economii mari, precum Germania, Italia au inregistrat mici scaderi de productivitate in perioada 2008-2011. Interesant este sa vedem cum sta SUA la capitolul asta, comparativ cu UE 27 care, dupa cum am spus, se ia 100. Este notabil faptul ca SUA, in intervalul de timp mai sus mentionat, a inregistrat cresterea productivitatii muncii per persoana angajata de la 138.1 in 2008 la 143.6 in 2011!! De notat ca in aceeasi perioada de timp Japonia s-a aflat la un nivel relativ constant, sub media europeana: 95.3 in 2008, 95.6 in 2011. Somajul in SUA era 7.7% in februarie 2013, in scadere fata de luna precedenta. In 2011 SUA avea un somaj de 8.9% (medie anuala). In cazul SUA se remarca productivitati mai mari decat ale Germaniei.
Ceea ce se poate spune despre situatia economica a tarii noastre este ca avem un nivel scazut de eficienta economica. In asemenea conditii, cresterile salariale determina inflatie. Practic, mentinandu-se intr-o asemenea situatie Romania nu poate progresa. Interesant este ca desi somajul a crescut semnificativ in perioada 2008-2011, productivitatea muncii s-a mentinut la un nivel slab dar constant. Cu alte cuvinte, n-a crescut decat somajul. Atunci eu stau si ma intreb cum stam cu productia intreprinderilor… Daca definim productia intreprinderii ca fiind egala cu numarul de persoane angajate inmultita cu productivitatea muncii fiecarui angajat atunci avem urmatoarele posibilitati: ori multi dintre angajati nu contribuie cu nimic la productia unei intreprinderi, ori au fost disponibilizate persoanele care ar fi contribuit la productie si cresterea acesteia (acest ultim caz fiind ciudat rau de tot!!! Dar nu este exclus!!) „Frumusetea” situatiei se bazeaza, desigur, pe logica sa paradoxala!!. De asemenea trebuie remarcat un alt lucru interesant: in perioada 2009-2012 Romania a pierdut din competitivitate. Ceea ce a „castigat” Romania a fost doar un somaj ridicat si nimic mai mult. Si atunci pierderile de competitivitate nu se datoreaza oare (si) unui declin, in acesti 4 ani, al calificarii fortei de munca? In 2007 productivitatea era 43.4 si se vede cresterea in 2008, la 49.2, dupa care a ramas constanta (variatii nesemnificative). Daca s-ar fi aplicat tehnici si tehnologii moderne, productivitatea ar fi trebuit sa creasca si ar fi trebuit sa creasca si competitivitatea economica. Totusi, nu s-a intamplat asa… Nu se poate spune nici ca nivelul de organizare a productiei si a muncii s-a imbunatatit substantial ca sa dea cresteri de productivitati. Il putem presupune constant, desi e foarte posibila si o deteriorare la acest capitol. Concluzia clara pe care o putem trage este ca a crescut somajul dar am pierdut din competitivitate!!
Este clar ca aceasta forta de munca odata disponibilizata, n-a gasit alternative de asa maniera incat sa-si poata aduce aportul atat la o sporire a productivitatii, dar si a competitivitatii. Practic, statul a cheltuit cu ajutoarele de somaj fara sa obtina nimic in schimb, ca sa zic asa, pentru ca orice lucrator e platitor de taxe si impozite. Din toata afacerea asta a pierdut toata lumea.
Ultima zicere a lui Basescu…
Băsescu, după întâlnirea cu van Rompuy: „România nu mai trebuie să stea cu mâna întinsă să plătească pensii sau salarii”. Ce se întămplă cu MCV
Nu mai trebuie, dar…
Despre situatia economica
Opozitia a inceput sa atace pe tema cresterii preturilor. Am inteles ca a fost si un protest la Parlament cu privire la aceasta problema. Lui Ponta a inceput sa i se spuna Domnul Taxe …
Sigur, aceasta crestere de preturi nu poate sa multumeasca pe cineva… Dar cred ca ar fi interesant de vazut ce spune BNR. Bunaoara, conform BNR, inflatia actuala este de 5,65% (feb.2013-feb.2012), tinta pe 2013 fiind de 2,5%. Tinta inflatiei pe 2012 a fost de 3,0%. Dar si mai interesant este urmatorul articol aparut de site-ul BNR:
Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară
„28.03.2013
În şedinţa din 28 martie 2013, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât următoarele:
- Menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an;
- Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
- Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
CA al BNR reafirmă că BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure realizarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu şi a stabilităţii financiare.
Analiza celor mai recente evoluţii ale indicatorilor macro-economici relevă reluarea dezinflaţiei, după accelerarea temporară a creşterii preţurilor de consum în luna ianuarie 2013, precum şi o relativă ameliorare a activităţii economice, susţinută de evoluţia favorabilă a exporturilor nete.
Rata anuală a inflaţiei a coborât la nivelul de 5,65 la sută în luna februarie 2013 de la 5,97 la sută în luna precedentă, menţinându-se însă în continuare în afara intervalului de variaţie din jurul ţintei şi deasupra nivelului de 4,95 la sută înregistrat în decembrie 2012. Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată 1 a fost în luna februarie de 3,1 la sută, marginal sub nivelul de 3,2 la sută înregistrat în luna precedentă.
Dinamica produsului intern brut s-a plasat în teritoriu pozitiv în trimestrul IV 2012, iar adâncirea deficitului de cerere agregată s-a temperat. Indicatorii monetari relevă în continuare o dinamică anuală reală negativă a împrumuturilor acordate sectorului privat, similară evoluţiilor creditului din zona euro şi din majoritatea ţărilor din regiune.
Politica monetară şi-a păstrat caracterul prudent în vederea ancorării ferme a anticipaţiilor privind inflaţia, pe fondul puseului inflaţionist tranzitoriu şi al unei volatilităţi sporite a fluxurilor de capital în condiţiile retensionării zonei euro, cu impact advers asupra apetitului pentru risc al investitorilor.
Pe măsura calmării situaţiei politice şi financiare interne, BNR a calibrat atent instrumentele de politică monetară, inclusiv prin modificarea manierei de gestionare a lichidităţii din fermă în adecvată, ceea ce a determinat ameliorarea condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară şi implicit reducerea semnificativă a nivelului ratelor dobânzilor interbancare.
Apropierea nivelului ratelor dobânzilor interbancare de cel al dobânzii de politică monetară întăreşte transmisia semnalului acesteia din urmă, tendinţă reflectată pozitiv pe piaţa creditului în monedă naţională, prin reducerea treptată a costurilor finanţărilor pentru economia reală şi sectorul guvernamental.
Evaluările actuale ale BNR reconfirmă perspectiva plasării ratei anuale a inflaţiei pe o tendinţă descendentă dar în afara intervalului de variaţie în perioada următoarelor luni, contribuţia dezinflaţionistă principală având-o persistenţa deficitului de cerere agregată. Ulterior, rata anuală a inflaţiei este prognozată a atinge limita superioară a intervalului asociat ţintei la finele lui 2013.
În aceste condiţii, pentru ancorarea eficace a aşteptărilor privind inflaţia, CA al BNR a decis menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Conduita politicii monetare vizează asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu în condiţii de stabilitate financiară şi ale atenuării impactului nefavorabil exercitat de factori externi şi interni asupra redresării economiei.
CA al BNR reafirmă că BNR monitorizează atent evoluţiile interne şi ale mediului economic internaţional, astfel încât, prin ajustarea treptată a politicii monetare şi utilizarea adecvată a instrumentelor de care dispune, să asigure stabilitatea preţurilor pe termen mediu şi stabilitatea financiară, iar pe această bază să contribuie la o creştere economică sustenabilă, de durată.
Conform calendarului anunţat următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 2 mai 2013, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.
1Calculată prin eliminarea din indicele preţurilor de consum a preţurilor administrate, a celor volatile şi a preţurilor tutunului şi a băuturilor alcoolice.” (subl. mea)
Foarte interesant… Totusi… nu explica de ce au trebuit sa creasca taxele si impozitele in loc sa se reduca rata dobanzii, sa sporeasca volumul de credite si masa monetara, si chiar sa se reduca taxele si impozitele, masuri clasice antirecesiune. Pentru ca masura aceasta de crestere a taxelor si impozitelor nu a produs decat inflatie. De fapt, dupa parerea mea, ne aflam intr-o perioada de stagflatie. Pe de alta parte, care e politica de investitii, ce investitii majore se fac? Daca ne uitam pe buget vom observa ca el este preponderent orientat spre Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice (26,16% – cel mai mare procent). Ministerul Transporturilor, spre exemplu, are alocat doar 6,27%. Practic, bugetul este orientat spre protectie sociala si nu spre o politica de investitii si creare de locuri de munca. In ceea ce priveste schimburile economice cu alte tari, e clar ca situatia de criza din Zona Euro nu ne poate fi favorabila, desi BNR ne vorbeste despre „evoluţia favorabilă a exporturilor nete„. Totusi e de luat bine aminte ca BNR ne spune despre volatilitatea sporita „a fluxurilor de capital în condiţiile retensionării zonei euro, cu impact advers asupra apetitului pentru risc al investitorilor„.
Sursa discordiei dintre liberali si social-democrati…
O alta problema ne e dezvaluita de Mediafax:
Vosganian: Numărul bugetarilor trebuie redus. Guvernul Ponta vrea să fie deschis faţă de societate
Se arata ca:
„Numărul de angajaţi din sectorul bugetar trebuie redus, iar Guvernul Ponta are un „rol istoric”, de a fi primul guvern deschis faţă de societate şi economia de piaţă, afirmă ministrul Economiei, Varujan Vosganian.
„Guvernul acesta are un rol istoric. Trebuie să fie primul guvern care să fie într-adevăr guvernul societăţii deschise şi al economiei de piaţă, să nu fie doar guvernul unui sector, în dauna celorlalte. Să nu fie guvernul administraţiei împotriva societăţii civile, să fie un guvern deschis„, a spus Vosganian în emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV.
El a făcut această afiirmaţie în contextul în care spunea că, împreună cu ministrul Administraţiei, Liviu Dragnea, şi cu alţi colegi din celelalte ministere, va fi realizat până la jumătatea anului un audit „foarte sever” în sectorul bugetar pentru stabilirea numărului optim de angajaţi.
„Cu personalul din sectorul bugetar trebuie facut un audit foarte sever. Împreună cu domnul Dragnea şi cu alţi colegi din alte ministere lucrăm la un astfel de audit, ca să ştim cum stăm. Termenul este până la jumătatea anului„, a spus ministrul Economiei.
Potrivit lui Vosganian, numărul de bugetari trebuie redus până în 2018, interval în care numărul locurilor de muncă din economie ar trebuie să urce cu cel puţin 1 milion. În sectorul bugetar lucrează în prezent aproape 1,2 milioane de persoane.
„Numarul locurilor de muncă din economie şi industrie trebuie să crească pânaă în 2018 cu cel puţin 1 milion, în sectorul bugetar trebuie să scadă. De exemplu, la mine, eu fac efortul să reduc personalul din sectorul bugetar. Nu este ca decimarea legiunilor romane la întâmplare, ci după un audit. De exemplu, la AVAS avem vreo 270 de persoane, cred că putem să reconfigurăm la 210-220. Probabil ca în 1-2 ani vom mai reduce o dată”, a afirmat Vosganian.
Pe de altă parte, el a arătat că, recent, a semnat acte „ce duc la crearea a 500 de noi locuri de muncă” la nivelul Ministerului Economiei. Ministrul a menţionat că în unele departamente din instituţie, precum cel juridic, este deficit de personal.” (subl. mea)
Numarul de functionari din sectorul bugetar crescuse de la 900.000 in 2004, la sfarsitul Guvernarii Nastase, la 1.400.000 in 2009. De observat ca Dl. Vosganian ne spune ca acum sunt 1.200.000 in sectorul bugetar. Ar trebui sa ramana, in total, 900.000 de oameni, asa cum a fost in 2004 si care e numarul, din cate am inteles, sustenabil din punct de vedere economic de functionari la stat. Cu alte cuvinte ar trebui disponibilizati 300.000 de oameni. De observat si faptul ca Dl. Vosganian face o diferenta clara intre „numarul locurilor de munca in economie si industrie” si „sectorul bugetar”. Un alt aspect este cel al companiilor de stat cu pierderi. Un raport al Bancii Mondiale spunea prin 2011 ca un sfert din intreprinderile de stat, unde lucreaza 100.000 de oameni, sunt de facto in faliment. Cu alte cuvinte, daca asa stau lucrurile si acum, ar mai trebui inca 100.000 de oameni disponibilizati din aceste intreprinderi de stat falimentare. In total ar trebui sa fie disponibilizati 400.000 de oameni. N-as crede ca PSD e de acord cu solutia disponibilizarilor… Insa BNR ne vorbeste de persistenta deficitului de cerere agregata, lucru care conduce la ideea consumurilor minime de factori de productie. Altminteri nu se poate obtine (sau cum s-ar putea obtine?) eficienta economica. Iar daca bugetul este preponderent orientat spre protectie sociala atunci cum poti duce o politica activa de investitii publice? Daca la acestea adaugam ca deficitul bugetar trebuie sa fie cat mai mic atunci chiar nu vad cum se pot face si investitii publice, necesare scoaterii tarii din criza, solutia cheltuielilor dintr-un buget deficitar fiind respinsa.
Pe mine ma frapeaza faptul ca se vorbeste de „deficitul de cerere agregata” care ar contribui in mod dezinflationist in loc sa se adopte politici de crestere a cererii agregate, ce ar contribui la relansarea economica. De fapt a spune ca acest deficit de cerere agregata contribuie la dezinflatie indica intr-un mod imprecis fenomenul care are loc in economia reala si anume ca e vorba, in fapt, de deflatie, sau, in cel mai bun caz, de stagnare. Ce e mai bine sa am: o crestere economica, fie ea si inflationista, sau stagflatie? Iar daca cererea globala are rolul motor in privinta cresterii economice, dar ea se afla in „deficit”, atunci cum mai pot avea crestere economica?
Plafonul cheltuielilor de salarii va depăşi ţinta iniţială, ajungând la 7,3% din PIB pentru bugetari
Ponta: În acest an vom cheltui mai mult decât producem. La sfârşitul anului 2013, fiecare va fi mai dator cu 150 de euro. Declaraţiile premierului
Iata ce se arata, printre altele, in acest ultim articol: Ponta declara ca:
„- Guvernul nu are niciun ban al său. Guvernul gestionează nişte bani care sunt luaţi de la cetăţenii României pentru a fi folosiţi pentru cetăţenii României.”
El vorbeste ca Margaret Thatcher, Dumnezeu s-o ierte, dar vrea altceva…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Bechtel…
Americanii au venit, au văzut şi au învins. Ce le rămâne românilor după 10 ani de la încheierea contractului cu Bechtel
„La împlinirea a zece ani de la semnarea contractului cu firma americană Bechtel pentru Autostrada Transilvania, gândul a investigat culisele a ceea ce a devenit unul dintre cele mai mari jafuri geostrategice din istoria României. Autostrada Transilvania a ajuns o poveste fără sfârşit. Contracte, acuze, negocieri păguboase şi renegocieri bizare. Peste câteva luni, se împlineşte un deceniu de la semnarea contractului încheiat între Guvernul României şi firma americană Bechtel International Inc., privind realizarea a ceea ce s-a dovedit a fi, în ultimă instanţă, prima „autostradă fantomă” din lume.
► Şantierele autostrăzii au rămas pustii. Americanii de la Bechtel spun că nu pot munci neplătiţi şi, în consecinţă, nota de plată a guvernului de la Bucureşti creşte direct proporţional cu lungimea „pauzei de masă”. Problema este că românii nu au, nici pe departe, banii pe care americanii ar trebui să-i primească. Între timp, „oamenii de la Bechtel” au părăsit, cu tot cu o parte din utilaje, campusul principal al companiei, instalat pe raza comunei Săvădisla-Cluj, sat Vălişoara.
►Viaductul de la Suplacu de Barcău ar fi trebuit să fie vedeta Autostrăzii Transilvania, una dintre cele mai spectaculoase şi, în acelaşi timp, folositoare piese de infrastructură din estul Europei. Din viaduct a rămas, însă, doar nota de spectacol şi lipsa de utilitate – e singurul obiectiv de pe tronsonul 3C, Suplacu de Barcău – Borş, dus până la mal, la propriu şi la figurat.
►Dacă, totuşi, ne-a rămas ceva valoros de la Bechtel, atunci acesta este tronsonul 2B, Câmpia Turzii – Gilău, care străbate peste 52 de km, în zona judeţului Cluj. Atât de valoros, încât un kilometru de autostradă a ajuns să coste, până la final, peste 20 de milioane de euro. Scurt, dar frumos, 2B a depăşit pragul psihologic al miliardului de euro şi, chiar dacă reprezintă, ca lungime, doar a opta parte din Autostrada Transilvania (415 km), a atras jumătate din costul total al numitei autobenzi, preţul estimat al acesteia fiind de 2,2 miliarde de euro.” (subl. mea)
Cum a fost posibil asa ceva…? Iata ce se mai arata in articol:
„Astfel, cheltuielile în plus faţă de obiectivele puse în operă se ridică la 700 milioane euro.
În altă ordine de idei, în urma declaraţiei ministrului Şova privind încetarea contractului cu Bechtel, „indiferent de condiţii”, fostul ministru al Transporturilor, Alexandru Nazare, a precizat că „Bechtel ar putea invoca o clauză de 500 milioane de euro”. În acest caz, plăţile părţii române, generate de “clauze secrete”, s-ar putea ridica la 1,25 mld. euro.
Potrivit uneia dintre declaraţiile sale, ministrul Şova speră să finalizeze tronsonul Suplacu de Barcău – Borş, singurul unde – crede el – compania Bechtel mai lucrează, “cu suma de 250 de milioane de euro” – ceea ce pare, dat fiind stadiului real al lucrărilor, imposibil.
Dacă în viitorul apropiat ar apărea un constructor care să finalizeze C3, cu 250 milioane de euro, această sumă, împreună cu cea plătită Bechtel – în cazul în care americanii ar invoca o clauză de reziliere de 500 de milioane – adăugate celorlalte penalităţi şi costuri efective ar ajunge la un cuantum de 2,2 mld euro, exact suma negociată şi cuprinsă în contract, în 2003, pentru întreaga Autostradă Transilvania. Diferenţa e că atunci se vorbea de 415 km, iar acum doar de 117 km.”
Iata ca a fost posibil. Si ne mai intrebam de ce nu functioneaza bine treburile in Romania… Uitati-va ce spune articolul: „aproximativ 650 milioane euro au reprezentat majorări şi penalităţi plătite de statul român către Bechtel în aceşti nouă ani – cu referire la două din cele opt sectoare de autostradă”.
DE citit si…
Americanii de la Bechtel au plecat cu pâinea şi cuţitul. Cu ce au rămas românii. REPORTAJ GÂNDUL
PLANUL Guvernului de a-i scoate pe americani de pe Autostrada Transilvania. Ministrul Şova, pentru Gândul: „Contractul cu Bechtel va dispărea fie de comun acord, fie că se reziliază”
SCANDALUL UNUI JAF GEOSTRATEGIC. Negociator PSD al contractului cu americanii: “Bechtel a exploatat la maximum prostia guvernanţilor noştri. Au întins coarda până s-a rupt”
Iata ce se arata in acest articol:
„După 9 ani în care România a ajuns să plătească suma exorbitantă de 30 de milioane de euro pentru un kilometru de tronson al Autostrăzii Transilvania, prin contractul încheiat cu firma americană Bechtel în 2003, de către guvernul condus de Adrian Năstase, statul român a ajuns la stadiul în care negociază rezilierea totală a contractului. Rezultatul final: 52 de kilometri de autostradă, pe care s-au plătit aproximativ 1,6 miliarde de euro, cu tot cu penalităţi. Cauza: statul român a fost prins între ciocan şi nicovală, într-un contract păgubos. Pe de o parte, statul a ajuns în situaţia de a fi obligat să asigure finanţarea autostrăzii, lucru imposibil pentru un buget atât de firav ca al României, iar pe de altă parte să achite penalităţi şi preţuri imense pentru o mulţime de chichiţe avocăţeşti din contract.
Gândul a discutat cu unul dintre principalii negociatori ai contractului cu americanii de la Bechtel, precum şi cu ministrul care a negociat cu succes ieşirea aproape totală a României din contractul-capcană al Bechtel.
În 2003, actualul senator PSD Sorin Bota era secretar de stat în Ministerul Transporturilor, condus de Miron Mitrea. El a fost unul dintre principalii negociatori ai contractului pentru Autostrada Transilvania, fiind responsabil cu asigurarea resurselor de finanţare pentru acest proiect.
Astăzi, Sorin Bota susţine că PSD a negociat o înţelegere foarte bună cu americanii, care dacă ar fi fost respectată în condiţiile iniţiale din contract, ar fi dus la faptul ca în 2013 România să aibă 415 kilometri de autostradă Braşov-Borş la preţul iniţial, de 2,2 miliarde de euro. Principalii vinovaţi pentru situaţia actuală sunt, în opinia lui Sorin Bota: PDL şi fostul lor ministru al Transporturilor, Gheorghe Dobre, care au dat peste cap contractul, la renegocierea din 2005, şi care nu au fost în stare să continue finanţările din credite externe, găsite de PSD în 2004.
► „ Dacă Bechtel nu ar fi întins coarda atât de mult, cu siguranţă nu se rupea. E şi vina lor. Au fost prea rigizi cu exploatarea prostiei guvernanţilor noştri. Ei au exploatat la maximum prostia şi incompetenţa guvernanţilor noştri, lucru care în final i-a costat şi pe ei . Ei au crezut că ne va costa doar pe noi, dar socoteala de-acasă cu aia din târg nu s-au potrivit”, explică senatorul Sorin Bota, pentru gândul.
În 2011, senatoarea PDL Anca Boagiu era ministru al Transporturilor şi reuşea să negocieze din nou cu americanii de la Bechtel (după prima negociere din 2005, făcută de ministrul PD Gheorghe Barbu), obţinând reducerea drastică a obiectului contractului şi a pagubelor provocate de el. Bechtel mai reţine în lucru un singur tronson de autostradă din cele 7 rămase în lucru, de la Suplacu de Barcău la Borş, pe o distanţă de 60 de kilometri. Economia făcută a fost de aproximativ 6 miliarde de euro, punând la socoteală penalităţile pe care le risca România, conform Ancăi Boagiu.
Astăzi, Anca Boagiu susţine că principalii vinovaţi de gaura bugetară provocată de contractul cu Bechtel sunt negociatorii din mandatul PSD, de la ministrul Miron Mitrea la secretarul de stat Sorin Bota. Contractul a fost încheiat de PSD cu nişte clauze şi chichiţe avocăţeşti atât de împovărătoare pentru România, încât americanii ar fi putut să stea cu mâinile în sân şi şantierele închise, şi să primească milioane de euro în conturi doar din penalităţi şi indexări de preţuri.
Mai mult, spune Boagiu, PSD a inversat ecuaţia finanţării autostrăzii: de unde Bechtel trebuia să găsească finanţarea în SUA, iar statul român să ajute cu credite externe, s-a ajuns la situaţia ca România să suporte costurile proiectului majoritar din bugetul de stat. Cu un buget mereu sărac, blocajul a survenit iminent, la fel ca şi penalităţile încasate de Bechtel.
„Este un contract care a fost semnat încălcând toate înţelegerile. În primul rând, legea achiziţiilor publice, pentru că a fost încheiat prin încredinţare directă către cele două companii, Bechtel şi Enka (compania parteneră din Turcia, cu care Bechtel a lucrat autostrăzi în Europa – n.red.). În al doilea rând, înţelegerea iniţială a fost că ei vor finanţa lucrarea şi imediat după ce au semnat contractul, PSD a preluat ca sarcină a statului român asigurarea finanţării”, explică Anca Boagiu, pentru gândul.
„Show me the money”. Cum a vrut România să plătească autostrada Bechtel
Principalul motiv pentru care un kilometru de autostradă marca Bechtel a ajuns să coste în România 30 de milioane de euro a fost lipsa finanţării corespunzătoare a proiectului. Statul român nu dădea banii la timp, iar Bechtel acumula bani doar din penalităţile impuse de contract. „Show me the money” (Arătaţi-mi banii) a fost deviza Bechtel încă din 2005, când a întrerupt lucrările şi a ameninţat cu plecarea, pentru că nu încasa toţi banii prevăzuţi în contract, după cum arată o telegramă a Ambasadei SUA la Bucureşti, publicată de Wikileaks. Cum s-a ajuns la acest blocaj?
Sorin Bota, PSD, susţine că el a asigurat, în 2003-2004, finanţarea externă, din SUA, care asigura aproape jumătate din contractul total: 1 miliard de dolari.
„Eu am avut componenta asigurării resurselor financiare pentru derularea contractului pentru primii doi ani – 1 miliard de dolari, contractaţi prin EximBank-ul american. Pentru care ministerul Transporturilor şi cel al Finanţelor au plătit penalizări că nu l-au folosit, că atât a ştiut Gheorghe Dobre să facă. A dat cu piciorul la un împrumut cu 3% dobândă. Prima tranşă de vreo 140 de milioane fusese aprobată. Din doi în doi ani, se făceau contractările financiare, iar 1 miliard de dolari din partea americană fuseseră asiguraţi pe întreaga durată de 9 ani. Banii nu au fost folosiţi şi, ca la orice bancă, dacă nu tragi banii plăteşti penalităţi de neutilizare. Plus că s-a pierdut creditul”, explică Sorin Bota, pentru gândul.
Fostul secretar de stat al PSD spune că lucrurile au mers ca pe roate până în 2005, când noua guvernare a Alianţei DA (PD şi PNL) şi ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre (PDL) au stricat totul.
„În urma renegocierii din 2005, s-a dat peste cap tot contractul. Or, americanii fiind oameni de afaceri, abia au aşteptat. Eu cred că ei s-au bucurat când au văzut ce face Dobre. Oamenii ăia au venit să facă o lucrare, conform unui contract încheiat”, spune Sorin Bota.
Gheorghe Dobre, fostul ministru al Transporturilor, spune că lucrurile nu au stat deloc aşa cum le povesteşte Sorin Bota. „Nu este aşa. PSD nu a lăsat niciun credit. Preţul a rămas aşa cum l-au negociat ei, pentru că Bechtel nu a acceptat nimic (la renegocierea din 2005). Când au negociat, au discutat de un credit care nu a fost aprobat şi a rămas ca noi (PD) să facem rost de bani. Ei (PSD) nu au lăsat în buget niciun leu”, a declarat Gheorghe Dobre, pentru gândul. Fostul ministru al PD a refuzat să răspundă şi altor întrebări despre contractul cu Bechtel.
Marea „măgărie”: schimbarea surselor de finanţare
Anca Boagiu, fostul ministru PDL al Transporturilor, contrazice şi ea varianta PSD şi spune că marea „măgărie” care a pus contractul pe butuci a fost schimbarea surselor de finanţare, punând aproape totul în cârca statului român.
„Ei (PSD) aveau deja întârzieri, deja nu avuseseră bani (în 2004). Şi oricum, cea mai mare măgărie a fost că se stabilise ca autostrada să fie finanţată din banii americanilor şi ai turcilor. De ce ai preluat-o la bugetul de stat? Ai îmbrăcat-o frumos şi apoi ai trecut-o prin Parlament? Măgăria a fost făcută în momentul în care au schimbat toată înţelegerea iniţială. Americanii nu au mai dat banii, încredinţarea a fost făcută direct, contractul a fost aprobat prin Parlament”, spune Anca Boagiu, pentru gândul.
Contractul cu Bechtel a fost într-adevăr trecut prin Parlament, care a aprobat în 2004 ordonanţa de urgenţă a guvernului Adrian Năstase, din 2003, care încredinţa direct Autostrada Braşov-Borş asociaţiei Bechtel-Enka, cu derogare de la legea achiziţiilor publice.
„Ca să se protejeze, când a apărut problema cu legea achiziţiilor publice, au trecut ordonanţa prin Parlament. Miron Mitrea a fost înţelept, ca să nu spun altfel, ei s-au asigurat că acest contract a trecut prin Parlament. Asta a însemnat că, de-a lungul anilor, nu am avut bani, pentru că era foarte costisitor, iar Bechtel a profitat de clauzele pe care le-a avut în contract, cerând penalităţi, care au fost şi acceptate”, mai explică Anca Boagiu.
Această inversare prin care România a ajuns principal finanţator al contractului Bechtel s-a suprapus cu reticenţa oricărei instituţii financiare de a credita acest contract, din cauza clauzelor care dădeau putere maximă firmei Bechtel şi a faptului că nu respecta legea achiziţiilor publice, fiind încredinţat direct.
Curtea de Conturi: finanţarea autostrăzii Bechtel – „o situaţie paradoxală”
Raportul Curţii de Conturi a României arată, în 2012, că Sorin Bota spune adevărul doar pe jumătate în privinţa finanţării obţinute pentru autostradă şi dă dreptate PDL în privinţa inversării surselor de finanţare. În 2012, la guvernare se afla PDL, iar Curtea de Conturi era condusă, ca şi în prezent, de fostul premier şi senator PSD Nicolae Văcăroiu.
„O situaţie paradoxală este şi aceea că, în condiţiile în care prin HG 1362/2003 se aprobase contractarea de către MTI a unor credite externe de 2,8 miliarde euro pentru asigurarea surselor de finanţare (la valoarea estimată a investiţiei aprobată de Guvern), în final nu numai că fondurile alocate au fost cu puţin peste 50% din valoarea investiţiei, dar s-a inversat, fără a se modifica HG 1363/2003, chiar modalitatea şi sursele de finanţare aprobate şi rămase în vigoare, în sensul că finanţarea s-a făcut de la bugetul de stat (5,1 mld lei, adică peste 80%) şi doar în completare din credite externe”, arată raportul Curţii de Conturi.
Inspectorii Curţii de Conturi au stabilit că în 2004 guvernarea PSD a contractat 4 credite externe în valoare de numai 300 de milioane de euro. Cel de la Eximbank USA, despre care vorbeşte Sorin Bota, era în valoare de doar 147,7 milioane de euro (200 de milioane de dolari). Un alt credit, de la banca germană Depfa, a fost încheiat în 2004 în condiţii „neclare”, pentru care inspectorii Curţii nu au găsit documentele aferente la Ministerul Transporturilor.
Chichiţele avocăţeşti care au hrănit Bechtel: „Au creat un contract cu o serie întreagă de clauze ascunse”
Penalităţile pe care statul român le-a plătit către Bechtel, pentru că nu a fost în stare să asigure finanţarea autostrăzii Transilvania aşa cum era stabilită în contract constituie o mare parte din gaura provocată la buget de acest contract păgubos. Sorin Bota, PSD, susţine că ele sunt normale şi că statul român, prin guvernanţii PDL, sunt de vină că nu au fost în stare să respecte contractul.
„Dumneavoastră semnaţi un contract prin care să cumpăraţi ceva fără să aveţi garanţii, din partea ambelor părţi? Nu ştiu dacă acele penalităţi erau în defavoarea României, nu pot să spun asta. Sigur, dacă nu te ţii de contract, totul pare în defavoarea ta. Noi încă nu am învăţat să gândim şi din perspectiva celui care cheltuieşte bani. Noi gândim: haideţi, faceţi-ne şi noi vă plătim când vrem. Americanii nu au venit pe filozofia noastră. Aici e tot scurtcircuitul. Părerea generală a publicului, că numai americanii au avut de câştigat, este consecinţa modului în care reprezentanţii statului român au ştiut să gestioneze un contract”, explică Sorin Bota, pentru gândul.
Anca Boagiu explică însă că era imposibil ca statul român să respecte contractul, aşa cum fusese încheiat de PSD, pentru că preţurile pe care bugetul de stat ar fi trebuit să le suporte erau „aberante”. Costurile cu Bechtel mâncau 40% din bugetul anual al Companiei Naţionale de Autostrăzi (CNADNR), şi tot nu erau de ajuns pentru derularea contractului.
„Au creat un contract cu o serie întreagă de clauze ascunse, care au condus la situaţii în care un kilometru de autostradă a costat şi 25 de milioane de euro. La renegociere (în 2011), în draftul pe care ni l-au propus, făcuseră aceleaşi şmecherii, puseseră costurile în alte clauze. Avocatul nostru le-a găsit. Am avut un avocat foarte bun, care a ştiut unde să scotocească şi care s-a prins unde sunt clauzele şmecherite. Penalităţile erau de mai multe tipuri: costuri de mobilizare, costuri cu personalul, erau o grămadă de clauze care îi favorizau. Când se apucau să le adune, că nu i-ai plătit, se strângeau foarte mulţi bani”, povesteşte Anca Boagiu, pentru gândul.
Preţurile-minune ale Bechtel: „Aţi trecut prin munţi, pe sub pământ?”
Aparent, Bechtel avea dreptate. Există un contract pe care statul român nu l-a respectat, deci a trebuit să plătească. De ce nu a respectat România contractul şi nu a dat banii pe autostradă, la Bechtel?
„Nu erau plătiţi pentru că ajungeai la nişte costuri de execuţie de cădeai din picioare, de 25 de milioane de euro pe kilometru. Le-am zis ce aţi făcut, aţi trecut prin munţi, pe sub pământ, aţi dat de munţi pe sub pământ?”, spune Anca Boagiu.
Sorin Bota îşi aminteşte că negocierea cu americanii a fost foarte complicată tocmai din cauza preţurilor, însă el susţine că acestea nu erau enorme, aşa cum s-a ajuns până la urmă să fie: „Contractul în sine a fost foarte greu de negociat, pentru că a fost atipic faţă de alte contracte. Bechtel nu avea o listă de preţuri unitare, cât costă metrul cub de beton, tona de fier-beton, metrul liniar de nu ştiu ce. Ei aveau preţ pe pod, pe viaduct, pe şanţ. Preţul lor era la cheie, nu defalcat pe articole de deviz, cum e la noi. Ei spuneau aveţi 10 podeţe, metrul de podeţ costă atât. Punct. Ce intră în podeţul ăla şi în preţ era bucătăria lor internă”.
Anca Boagiu spune că tocmai aici a fost problema şi nu aceea că, aşa cum zice Bota, renegocierea lui Gheorghe Dobre din 2005 care ar fi dat peste cap acest sistem şi a introdus în contract preţuri calculate defalcat. Bechtel îşi lăsase în contract posibilitatea de a stabili ulterior preţurile de construcţie, după bunul plac.
„Erau toate preţuri estimative, iniţial cred că ei au pus la 4,5 milioane de euro pe kilometru. Dar ei nu aveau articol cu articol, cum faci în mod normal cu o lucrare, unde scrii cât costă şi ultimul cui. Ei aveau vreo 64 de preţuri într-o anexă la contract, pe care le-au prezentat, restul urmând să fie calculate ulterior. Şi-au lăsat portiţa de a băga orice cost vor ei. Ei nu au avut nici măcar un studiu de fezabilitate, au avut doar o estimare de costuri pe câţiva kilometri. Au luat un tronson experimental şi au spus că pe ăla atât ar putea să coste”, explică Anca Boagiu.
Anexa 1 a contractului cu Bechtel, în care sunt detaliate costurile, a fost secretizată încă din 2003, de guvernarea PSD, ca de altfel întreg contractul. În 2011, cea mai mare parte a contractului a fost desecretizat, însă Bechtel nu a fost de acord cu desecretizarea Anexei 1.
După renegocierea din 2011, Anca Boagiu susţine că Bechtel a renunţat la foarte multe dintre clauzele cu penalităţi din care storcea bani până atunci: costurile de mobilizare a utilajelor, pe care ei nu le foloseau, dar statul era obligat să le plătească, interdicţia timp de 2 ani de a scoate la licitaţie tronsoanele rămase din autostradă, dacă Bechtel nu îşi primea banii pe ele şi erau construite cu altă firmă.
„I-am adus în standardul de cost, adică 6,9 milioane pe km, au renunţat la toate acele clauze care duceau la creşterile acelea aberante de preţuri. O dată renegociat şi dispărând subiectul încredinţării directe, cei de la Bruxelles au acceptat ca Autostrada Transilvania să intre în reţeaua TEN-T (reţeaua trans-europeană de transport, finanţată din bani europeni – n.red.), ceea ce pentru noi înseamnă foarte mult, pentru că la un moment dat, nu în 2013, vom putea să folosim fonduri europene. Aici era o mare problemă, noi nu puteam folosi bani europeni, pentru că acest contract nu respecta procedurile de achiziţie publică”, spune Anca Boagiu.
Trocul cu Bechtel: Autostradă contra NATO
Dintotdeauna s-a speculat că semnarea contractului cu Bechtel a fost o condiţie geopolitică, pentru ca România să fie acceptată în NATO, în 2004. Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu (PDL), nu s-a sfiit chiar să spună public acest lucru, într-un interviu din 2010 pentru TVR.
Sorin Bota spune însă că în 2003, la negocieri, nu s-a pus niciodată această problemă. El neagă de asemenea că negocierile au fost făcute pe ascuns.
„Negocierile au durat cam jumătate de an. Am intrat în NATO, am făcut contractul cu Bechtel, putem spune că o fi, că o păţi. Nu a venit nimeni să spună – vă băgăm în NATO, semnaţi contractul ăsta. Acest dialog nu a existat, nimeni nu ne-a transmis aşa ceva„, spune Sorin Bota.
Anca Boagiu nu vrea să facă nici ea această legătură, însă crede că acest contract pare să fi răsplătit nişte interese ascunse.
„După părerea mea, este o înţelegere în spate, au fost alte lucruri care trebuiau să fie răsplătite, având în vedere că au încredinţat direct contractul şi că l-au trecut pe finanţare de stat”, spune Anca Boagiu.”
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Pe teme economice…
Va propun sa cititi, integral si in original, desigur, un articol foarte interesant de pe site-ul Institutului de Economie Mondiala, semnat de Drd. Cristina BÂLGĂR:
Germania – modificări recente în structura şi orientarea geografică a exporturilor
„În conformitate cu opinia unanimă a analiştilor economici internaţionali [1], comparativ cu efectele negative de amploare cauzate de criza economico-financiară globală şi reducerea fără precedent a cererii mondiale, care au afectat profund economia germană (al cărei model de dezvoltare este orientat preponderent către export), impactul recesiunii din Zona euro asupra celei mai mari economii europene a fost unul relativ moderat. Potrivit aceloraşi experţi, din analiza fluxurilor comerciale pe regiuni rezultă faptul că firmele germane au redirecţionat recent exporturile lor spre pieţele mai dinamice din ţările emergente, în special spre cele asiatice, în defavoarea partenerilor săi tradiţionali – statele euroregiunii.
Deşi, în previziunile iniţiale cu privire la evoluţia comerţului exterior al Germaniei pe ansamblul anului 2012, specialiştii comunitari [2] estimau perspective considerabil mai reduse de export comparativ cu anul anterior (un ritm anual de creştere de 3,9%, faţă de 7,8% în 2011), ca urmare a încetinirii ritmului de creştere economică şi a reducerii cererii interne în Zona euro (care, în mod tradiţional, recepta circa 40% din exporturile germane), evoluţia afişată în anul precedent (Tabelul 1 şi 2) indică faptul că acest indicator a marcat un nou record, continuând să deţină o contribuţie majoră în formarea PIB. În consecinţă, potrivit datelor recent publicate de către Oficiul Federal de Statistică (Destatis)[3], ca şi în anii precedenţi, şi în 2012, Germania continuă să menţină unul dintre cele mai ridicate grade de deschidere economică [4] la nivel mondial, înregistrând un volum valoric total al exporturilor de circa 1.097 miliarde euro şi un excedent comercial de 188 miliarde euro (cu circa 30 miliarde euro peste excedentul semnalat la nivelul anului 2011). Prin urmare, potrivit datelor preliminare, exporturile germane s-au majorat cu circa 3,4%, iar importurile cu 0,7% faţă de nivelul record cu care s-a încheiat anul 2011.
Aşa după cum o relevă analiza fluxurilor regionale de export, deşi exporturile nete având ca destinaţie Zona euro au înregistrat o reducere de circa 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a diminuării cererii interne din regiune sub impactul programelor de austeritate şi ajustărilor structurale aplicate, aceasta diminuare fost contrabalansată de redirecţionarea fluxurilor de bunuri şi servicii către alte regiuni, în special spre SUA şi economiile emergente din Asia.
În conformitate cu datele statistice recent publicate (Tabelul 2), valoarea exporturilor direcţionate către statele membre UE a atins circa 625 miliarde euro (ceea ce reprezintă o reducere de 0,3% faţă de 2011), în vreme ce importurile de provenienţă comunitară s-au cifrat la aproximativ 577 miliarde euro (respectiv, o majorare de 0,9% faţă de anul precedent). Volumul valoric al exporturilor având ca destinaţie Zona euro a atins circa 412 miliarde euro ( în scădere cu 2,1% comparativ cu 2011), în timp ţările din afara Uniunii (ţări terţe) au receptat bunuri şi servicii de circa 470 miliarde euro (ceea ce semnifică o creştere de circa 8,8% faţă de 2011).
De asemenea, potrivit datelor publicate la sfârşitul anului trecut de către departamentului de analiză şi cercetare [5] al uneia dintre cele mai prestigioase bănci din Germania – Deutsche Bank – în primele 11 luni ale anului 2012, livrările totale de bunuri şi servicii având ca destinaţie SUA au cunoscut o majorare de 21%, faţă de anul anterior, cuantificând circa 35% din totalul exporturilor federale (în comparaţie cu 7%, cât au înregistrat în 2011).
În ceea ce priveşte continentul asiatic, cu care, în mod tradiţional relaţiile comerciale ale Germaniei s-au caracterizat prin excedente în favoarea Asiei, regiunea a absorbit o cotă de 35% din fluxurile comerciale totale (faţă de o cotă de circa 16% în 2011), din care numai China a receptat aproximativ 9%.
De asemenea, în structura exporturilor către SUA au fost predominante produsele industriei prelucrătoare, cu o valoare adăugată ridicată: automobile şi părţi componente pentru autovehicule (38%%), produsele industriei farmaceutice (21%), instalaţii mecanice (15%). În ceea ce priveşte China, exporturile industriei auto au înregistrat contribuţii remarcabile (de circa 90%), compensând, astfel, pierderile semnalate în alte sectoare.” (subl. mea)
De unde se vede ca Germania nu doreste stimularea cererii globale in Europa. Pentru ca a gasit debuseuri in alta parte, in indepartata Asie cat si in SUA! Iar PIB-ul Germaniei nu are de suferit.
Despre avantajele economice ale Romaniei
Este interesant un rationament pe care l-am auzit de la cineva cu care discutam despre economie. Acest rationament suna in felul urmator: „Romania este membra a UE. Din moment ce UE este in recesiune, lucrurile mergand rau din punct de vedere economic, nici in Romania, ca parte a UE, lucrurile n-au cum sa mearga bine din punct de vedere economic. Deci vor merge tot rau si la noi, si la noi va fi recesiune, atata timp cat UE va ramane in recesiune”
Acest rationament suna logic, dar nu este intru totul corect. Ai putea fi tentat sa spui ca e corect: daca intregul e in recesiune, atunci si partea trebuie sa fie in recesiune. Cu atat mai mult cu cat Zona Euro este principalul nostru partener economic. Dar, dupa parerea mea, lucrurile nu stau chiar asa. In primul rand ar trebui sa definim corect criza actuala. Este o criza a datoriilor suverane, o criza financiara transformata in criza economica. De asemenea se vorbeste despre criza din Zona Euro. Or, in Romania lucrurile stau diferit… Si de aici decurg avantaje certe pentru tara noastra. Avantajul major al tarii noastre este unul de ordin monetar: tara noastra are propria ei moneda si controlul suveran asupra acesteia. O tara din Zona Euro nu are moneda proprie si nici controlul asupra acesteia: euro este o moneda comuna a unui grup eterogen de tari. Un al doilea mare avantaj il constituie faptul ca tara noastra are o datorie mica fata de multe alte tari din UE. Aceste doua aspecte deosebesc esential situatia de la noi fata de situatia existenta in Zona Euro, dar si in alte tari europene care nu fac parte din Zona Euro. Romania prezinta si alte avantaje, spre exemplu o cota unica mica. Chiar si intreprinderile de stat, desi neperformante – deci performanta lor economica ar fi singura problema – reprezinta un avantaj pentru ca arata ca Romania are, totusi, un potential economic ridicat dar insuficient valorificat. La fel se poate spune si despre agricultura, insuficient valorificata fata de potentialul ei ridicat; la fel si despre turism.
Este adevarat ca Romania are o slaba absorbtie a fondurilor europene. In ultimul timp la noi s-a facut greseala de a vedea fondurile europene drept unicul, ca sa zic asa, motor de dezvoltare economica. Ca ar fi un factor ce ar impulsiona dezvoltarea economica, nu neg. Cu toate acestea sunt tari care nici macar nu sunt membre UE, dar a caror evolutie economica este pozitiva, inregistrand cresteri economice importante. Si sunt tari membre ale Zonei Euro unde descresterile sau stagnarea reprezinta o caracteristica actuala, desi au avut, intr-un mod semnificativ, in sprijinul lor aceste fonduri europene. De aici rezulta ca fondurile europene nu ar trebui fetisizate. Cu atat mai mult cu cat tara noastra are un sector bancar privat bine aspectat, solid. Romania are multe atuuri, care indreptatesc optimismul. Ar trebui sa gasim caile optime pentru a valorifica toate aceste avantaje economice ale tarii noastre. Eu cred ca lucrul acesta nu este imposibil.
Ca tot vorbeam despre economie, va propun sa cititi integral si in original, desigur, un articol din agrointel.ro despre ce se intampla in Ungaria in domeniul cresterii animalelor:
Aderarea la UE a nenorocit sectorul creşterii porcilor din Ungaria
Iata ce se arata:
„În anii ’90, când România era forţată să închidă mamutul Comtim, ungurii îşi măreau capacităţile pentru a acoperi golul. În anii 2000, a venit rândul Ungariei să se restrângă.
Ultimii zece ani nu au fost deloc prielnici pentru sectorul de creştere al porcilor din Ungaria – scumpirea de la an la an a furajelor şi creşterea tot de la an la an a importurile de carne ieftină reprezentând motivele cele mai importante pentru care crescătorii locali au decis diminuarea constantă a efectivelor.
Sectorul de creştere al porcilor era în momentul căderii regimului comunist, în 1989, unul dintre cele mai importante din zootehnia ungară datorită cadrului mult mai liberal din aceastăţară. Mai eficiente pentru că aveau deja experienţa unei pieţe mult mai puţin dirijate fermele mici şi mijlocii s-au adaptat mult mai bine la tranziţia către economia de piaţă decât complexele de creştere a porcilor din România, fiind capabile să susţină, pe lângă acoperirea cererii interne, exporturi semnificative în regiune, în special în fostele state comuniste.
Intrarea în Uniunea Europeană, în condiţiile negociate de Ungaria, a produs o deraiere semnificativă a bunelor evoluţii din sectorul creşterii porcilor din această ţară.
Fermierii ungari s-au trezit concuraţi de importuri mult mai ieftine provenite din ţările zonei euro a căror competitivitate nu este asigurată exclusiv de factori ce ţin de producţia agricolă ca atare ci de condiţiile mai accesibile de obţinere a creditelor bancare şi de diferitele “artificii” acceptate de statele proprii prin care importurile de furaje din ţările emergente (Brazilia) peste cota europeană erau mascate astfel încât să nu fie grevate de taxe.
La acestea s-a adăugat înmulţirea anilor secetoşi în urma cărora atât în Ungaria cât şi pe piaţa internaţională preţul furajelor a crescut.
Consecinţele acestor factori sînt foarte vizibile, în zece ani, potrivit datelor institutului ungar de statistică, numărul porcinelor s-a diminuat cu 40%. Cele mai relevante date arată că dacă în 2001, numărul porcilor crescuţi pentru sacrificare era de 4,8% deţinuţi în procente egale (50%) în ferme şi gospodării familiale, în 2011 acesta era de doar 3 milioane (-37%)dintre care majoritate (66%) erau crescuţi în ferme iar restul (33%) în gospodării familiale.
Fermierii ungari acuză atât comportamentul băncilor (în special al celor cu capital străin – care deţin cota cea mai importantă din piaţa ungară) care oferă condiţii diferite de creditare în Ungaria faţă de alte ţări europene de unde provin importuri de carne de porc ieftine, dar şi autorităţile ungare cărora le reproşează că nu fac suficient pentru a facilita pătrunderea pe piaţa locală a unor importuri ieftine de furaje aşa cum şi alte state europene o fac.”
Masurile lui Tariceanu
Sa vedem ce propune un liberal, Dl. Calin Popescu Tariceanu, fost premier. Iata ce ne spune Gandul:
Ieşire-surpriză a lui Tăriceanu în această dimineaţă: atac la Crin Antonescu, Dan Voiculescu şi Traian Băsescu
Se arata, printre altele, ca:
„Planul de resuscitare a economiei
„Aceste propuneri trebuie să genereze o dezbatere a priorităţilor. Sunt măsuri care vor avea efecte pe termen scurt, este nevoie de un pachet de măsuri care să provoace un şoc în economie, care să provoace economie şi care să ducă în final la stoparea declinului economiei”, a argumentat Tăriceanu.
Între măsurile enumerate de acesta se numără „toleranţa zero pentru evaziunea fiscală”, respectiv „o adevărată declaraţie de război împotriva corupţiei şi evaziunii fiscale” care să genereze majorarea pedepselor minime.
De asemenea, Tăriceanu a vorbit de un plan de reindustrializare a României, care „trebuie să fie competitivă la nivel european şi internaţional”, prin încurajarea apariţiei unor „poli industriali în sectoarele de producţie”, iar pentru acest lucru statul să aloce anual 0,5% din PIB.
„Necesitatea introducerii disciplinei fiscale. România are o mare problemă legată de lipsa de disciplină a cheltuielilor la nivel central şi la nivel local, la nivel local este o tragedie”, a spus Tăriceanu menţionând faptul că autorităţile locale au un grad mare de autonomie. El a explicat că această măsură va determina chiar o uşuriţă mai mare pentru România de a se finanţa de pe pieţele externe.
„Datoria publică să nu depăşească 40% din PIB, eventual la limită chiar printr-o normă constituţională”, a mai susţinut fostul premier.
În plus, el a pledat pentru reducerea taxelor şi impozitelor care au impact direct asupra consumului, a creării locurilor de muncă şi a investiţiilor. Tăriceanu a susţinut revenirea TVA la 19% şi a subliniat că nu este adeptul TVA diferenţiat promovat de USL, însă susţine „zero la sută impozit pe profitul reinvestit”.
Fostul premier a mai precizat că pledează pentru majorarea redevenţelor, care se situează în România la un nivel mult mai mic decât în celelalte state UE.
El a mai precizat că este necesar un „contract social cu românii care să însemne zero la sută tăieri de salarii şi pensii în următoarea perioadă”. „Un angajament ferm din partea USL că viitoare guvernare nu va opera niciun fel de tăieri de pensii sau salarii, iar corecţiile vor fi numai în plus”, a explicat Tăriceanu.
De asemenea, liderul deputaţilor PNL a susţinut că trebuie alocat câte un procent din PIB în plus pentru sănătate şi educaţie, iar fondurile alocate cercetării şi inovaţiei să revină la 1%.”
Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.
In primul rand trebuie sa spun ca imi pare bine sa vad niste idei concrete (sau, ma rog, cat de cat concrete) venite din partea unui liberal. Deci, cel putin din punctul meu de vedere, iesirea-surpriza a D-lui. Tariceanu e bine venita. M-as opri la doua dintre masurile pe care le evoca fostul premier:
1. planul de reindustrializare a Romaniei;
2. datoria publică să nu depăşească 40% din PIB, eventual la limită chiar printr-o normă constituţională.
M-am oprit la aceste doua puncte pentru ca ele sunt foarte importante si pentru ca am anumite neclaritati. Spre exemplu, o neclaritate, legata de primul punct, ar fi urmatoarea: ce ar trebui sa cuprinda acest plan de reindustrializare si cum poate fi realizat un asemenea deziderat? Adica, vreau sa spun, cum faci, la modul concret, la ce industrii te-ai gandit si, mai ales, din ce bani!! Pentru ca daca e sa vorbim de un plan de reindustrializare a Romaniei, retineti bine aspectul – a Romaniei – eu cred ca alocarea de catre stat a 0,5% din PIB e foarte putin… Bun, statul aloca 0,5% din PIB, si restul banilor, ca sa poti finanta un astfel de proiect maret, de unde? De unde ar trebui sa provina? Si, iarasi foarte important, cat ar costa acest plan de reindustrializare a Romaniei? Care ar fi suma totala? Cum ar trebui sa se desfasoare un asemenea plan, care ar fi etapele, cat ar dura? E pe termen mediu, lung, cum e?
Punctul doi e legat de punctul unu. Dar as dori sa stiu si eu de ce datoria publica sa nu depaseasca 40% din PIB? De ce nu 45%? Sau de ce nu 50% sau 35%? Pe de alta parte, in general vorbind, tarile capitaliste industrializate au si datorii publice mari, cu mult peste 40% din PIB. Or, Dl. Tariceanu spune, legat de primul punct: „un plan de reindustrializare a României, care „trebuie să fie competitivă la nivel european şi internaţional„, prin încurajarea apariţiei unor „poli industriali în sectoarele de producţie””. Dar doreste, pentru infaptuirea acestui mare deziderat alocarea de catre stat de numai 0,5% din PIB, foarte putin. Asta in conditiile in care nu avem nici piata de capital puternica si nici investitori… Cu alte cuvinte, noi dorim capitalism pe bani putini. Sau cum? Chestiunea cu „poli industriali” te-ar putea duce cu gandul la monopoluri… De stat, private? Are in vedere atragerea de fonduri europene pentru a pune in practica un asemenea plan de reindustrializare?
Nu mi se pare ca ar fi foarte clar…
-
Recent
- In interesul superior al copilului!!
- Cand incepem sa intelegem cat de mult valoreaza Constitutia si cat de mult valoreaza libertatea!!
- S-a aprobat reabilitarea podetului din comuna Cutare. In Consiliul Suprem de Aparare a Tarii!!
- 112 nu inseamna Big Brother!
- Precizie de cativa metri…
- Halucinant…
- Va fi razboi?
- „Noi suntem social-democrati”…
- „In Romania, limba oficiala este limba romana” – Art. 13 din Constitutia Romaniei
- Despre candidatul PSD la alegerile prezidentiale
- Un banc!!
- Simbolistica totalitarismului
-
Legături
- WordPress.com
- WordPress.org
- Voxpublica
- Riddickro
- Cristian Patrasconiu
- Geopolitikon – Adrian Cioroianu
- Lumiss22
- Adrian Nastase
- Cristian Preda
- Desculta prin Timisoara
- Mazilu Raluca
- Theodora – Hai ca se poate!!
- Vladimir Tismaneanu
- Adriana Dutulescu
- Brussels Blog
- Corina Cretu
- Alina Gorghiu
- Bibliotecarul
- Ana Birchall
- Miron Mitrea
- Maria Grapini
- Ion Iliescu
- Vasile Dancu
- Stirea press
- Agentia de rating politic
- Gabriela Savitsky
- Keops – mister, perfectiune, frumusete
- Sever Voinescu
- Mihai Gotiu
- Elena Udrea
- Dreapta.net
- Satmareanca
- Traian Razvan Ungureanu – TRU
- Daniel Funeriu
- Lavinia Stan
- Blogosfera Portocalie
- Adrian Paunescu
- Dilema Veche
- Revista 22
- Calin Popescu Tariceanu
- Traian Basescu
- Motanul_Filozof
- Codrin Scutaru
- The Beginning Of The End
- Civitas'99
- Hanul Povestilor
- Maria Diminet
- Victor Ponta
- Anca Bundaru
- Sonya
- Lilick
- Loredana
- Gabriela Elena
- Club 2020
- Roxana Iordache
- Andreea Paul
- Cristina
- Trading Economics
- Adevarul nostru
- Desculta prin Timisoara – WordPress
- Florin Citu
- Lucian Isar
- Gabriela Elena (II)
- Moshe Mordechai
- goodreads
- Opinii BNR
Stiri Romania Libera- Premierul Ciucă primește o delegație a AHK – Camera de Comerț Româno – Germană martie 30, 2023Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) trimite o delegație la Guvernul României, în ziua de 30 martie 2023. Delegația va fi primită de premierul Nicolae Ciucă. Întrevederea cu șeful Executivului începe la ora 14.30, a anunțat Guvernul României. AHK Romania reprezintă oficial economia germană în România. Organizația a fost înfiinţată în se […]
- Alertă! 75.000 de pensionari mai puțini în doar un. Care este explicați și unde sunt cele mai mici pensii martie 30, 2023România are puțin peste 5 milioane de pensionari, adică un sfert din populația țării, iar numărul pensionarilor a scăzut în 2022 cu 75.000 față de anul anterior, potrivit datelor INS. În anul 2022: numărul mediu de pensionari a fost de 5.000.400 persoane, în scădere cu 75 mii persoane faţă de anul precedent; numărul mediu de […] The post Alertă! 75.000 de p […]
- Ministerul Justiției recomandă 9.000 de lei drept prag la abuzul în serviciu martie 30, 2023Ministerul Justiției consideră că suma de 9.000 de lei ar putea fi un prag la abuzul în serviciu, așadar pragul să fie mult mai mic decât cel pe care l-au votat parlamentarii. Punctul de vedere al Ministerului Justiției este exprimat după decizia luată, la 29 martie 2023, în Senatul României. Plenul Senatului a aprobat un […] The post Ministerul Justiției re […]
- “Opritorii de credință” ai lui Fritz și căsuțele de poveste ale Olguței Vasilescu martie 30, 2023În fața Catedralei Mitropolitane din Timișoara, primarul neomarxist Dominic Fritz a montat “opritori de credință.” Să mori ca măgarul Doinei? Sau să te minunezi cum a reușit un edil să schimbe fața unui oraș ponosit și gri, din inima Băniei? După ce echipa de arhitecți neomarxiști ai lui Dominic Fritz a montat un Turn Babel […] The post “Opritorii de credinț […]
- Sorana Cîrstea e în semifinalele turneului de la Miami după o victorie de excepție cu Aryna Sabalenka martie 29, 2023Cîrstea s-a calificat în semifinalele turneului de la Miami, după o victorie de excepție cu Aryna Sabalenka. Este a doua cea mai bună performanță din cariera Soranei, dupa finala Rogers Cup 2013. Românca s-a impus în fața Arynei Sabalenka în două seturi identice, scor 6-4, 6-4, la capătul unei ore și 27 de minute de […] The post Sorana Cîrstea e în semifinal […]
- Apa a inundat străzile din Oman după ploi abundente martie 29, 2023Apa a inundat străzile diferitelor orașe din Oman marți (28 martie), în timp ce localnicii au asistat la scenele petrecute pe trotuare și în fața clădirilor. Videoclipurile încărcate online arată fluxuri de apă de la inundații, maro noroioasă, care au ocupat rapid drumurile din orașul Nizwa, din nord-estul orașului, potrivit Reuters. Ploile abundente au căzu […]
- Director Antifraudă: Subdimensionare a contractelor de muncă la platformele de livrare de mâncare martie 29, 2023Un director de la Antifraudă a găsit cum se face o subdimensionare a contractelor de muncă la platformele de livrare de mâncare. „ Am sesizat în acest domeniu o foarte mare subdimensionare a contractelor de muncă, au fost multe controale și vor continua, astfel încât munca să fie declarată în mod corect. E foarte ușor […] The post Director Antifraudă: Subdim […]
- Câteva sute de persoane au protestat în Piața Victoriei împotriva pragului de 250000 lei la abuzul în serviciu martie 29, 2023Câteva sute de persoane au protestat, miercuri seară, în Piaţa Victoriei din Capitală, după ce Senatul a adoptat un proiect de lege prin care se stabileşte pragul la 250000 de lei pentru abuzul în serviciu, infracțiune care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Ei au afişat pancarte pe care au scris […] The post Câteva sute de persoane au protestat î […]
- Ucraina a lovit poziții rusești din orașul Melitopol în ceea ce ar putea fi începutul unei contraofensive martie 29, 2023Ucraina a lovit miercuri un depozit și a întrerupt alimentarea cu energie electrică în orașul Melitopol, ocupat de ruși, aflat în spatele liniei frontului, în ceea ce ar putea fi începutul unei contraofensive a Kievului împotriva forțelor rusești, epuizate de o ofensivă de iarnă eșuată, potrivit astazi.ro. Locuitorii din Melitopol au fost treziţi de „explozi […]
- Jill Biden va lua parte la Nashville la un priveghi în memoria victimelor atacului armat martie 29, 2023Prima Doamnă a Statelor Unite(SUA), Jill Biden, va participa miercuri seară la Nashville la un priveghi în memoria victimelor atacului armat de la o şcoală primară din oraş, potrivit purtătoarei sale de cuvânt, notează AFP. „Copiii noştri merită mai bine”, a declarat Jill Biden luni, când a aflat că o persoană înarmată tocmai împuşcase trei […] The post Jill […]
- Premierul Ciucă primește o delegație a AHK – Camera de Comerț Româno – Germană martie 30, 2023
- Stiri Mediafax
- O carte pe zi: „Depravatul din Gorgani. Alte 52 de ciudăţenii” de Doina Ruşti martie 30, 2023„Un fir epic împletit cu mâna sigură a unui povestitor care ştie cum să te ademenească, o atmosferă atât de puternică, încât te urmăreşte multă vreme după ce ai închis cartea. La limita dintre magic şi fantastic - în decorul unui Bucuresti pitoresc”. (Bianca Burţa-Cernat)
- Războiul din Ucraina, anul 2, ziua 35. Contraofensiva ucraineană va începe în aprilie sau mai, potrivit Ministrului Apărării, Oleksii Reznikov / Putin, aşteptat în aprilie de o Turcie prietenoasă martie 30, 2023
- Fostul judecător CCR Toni Greblă a intrat în istorie ca prefect al Capitalei martie 30, 2023Hotărârea de Guvern privind încetarea mandatului de prefect a lui Toni Greblă a fost publicată în Monitorul Oficial.
- Incendiu pe un feribot de pasageri în Filipine. Zece persoane au murit martie 30, 2023Zece persoane au murit şi 230 au fost salvate după ce un feribot de pasageri a luat foc miercuri seara în largul provinciei Basilan din sudul Filipinelor, a declarat un oficial al pazei de coastă, citat de Reuters.
- Majoritatea băncilor mari din top 10 au tras frâna în 2022 martie 30, 2023Majoritatea băncilor mari din top 10 au tras frâna în 2022. Doar CEC Bank şi EximBank, bănci cu capital românesc, au majorat activele peste inflaţie, scrie Ziarul Financiar.
- Ion Cristoiu: Un truc folosit pe vremuri de presa stalinistă martie 30, 2023
- Sprijin de minimum 100 de milioane de euro cerut pentru fermierii români martie 30, 2023Comisia Europeană va reevalua cuantumul compensaţiei acordate fermierilor români afectaţi de criza generată de importurile de cereale din România şi de secetă, a anunţat europarlamentarul Eugen Tomac.
- O fetiţă din Rusia îndepărtată de familie pentru un desen pacifist îi scrie tatălui: Sunt bine, nu renunţa martie 30, 2023Tatăl, condamnat la doi ani de închisoare pentru unele postări împotriva războiului, a scăpat de arestul la domiciliu.
- Amsterdam lansează campania care îi vizează pe bărbaţii britanici cu vârste între 18 şi 35 de ani martie 30, 2023Ideea este să-i ţină pe turiştii englezi mai zbuciumaţi departe de sex şi de droguri.
- Activista Pussy Riot, Nadejda Tolokonnikova, a fost dată în urmărite de Rusia martie 30, 2023Nadejda Tolokonnikova, membră a trupei punk rock anti-Putin, a fost trecută pe lista de urmăriţi şi declarată „agent străin”.
- Cum s-a îmbogăţit Elizaveta, fiica lui Peskov, în anului războiului
martie 30, 2023În timp ce prosperă din afacerile cu statul, fiica lui Peskov se antrenează trăgând cu pistolul şi să aruncând cuţite.
- HOROSCOP 30 martie 2023. Marte se conectează cu Saturn, Venus se întâlneşte cu Uranus şi luna intră în Leu. Atmosferă extrem de productivă pentru îndeplinirea obiectivelor martie 30, 2023O soluţie la o problemă ar putea veni într-o visare cu ochii deschisi, deoarece luna se conectează cu Neptun în Peşti la 9:45 AM. Marte în Rac se conectează cu Saturn în Peşti la ora 15:03, inspirând o atmosferă extrem de productivă, care este fantastică pentru a stabili strategii şi a îndeplini obiectivele! Plăcerea poate fi găsită în locuri neaşteptate, câ […]
- 5 trucuri recomandate de ştiinţă pentru a opri sforăitul
martie 30, 2023Una din două persoane sforăie sau suferă de sforăitul partenerului: iată metodele care ne pot ajuta cu adevărat să renunţăm.
- Spionii ruşi sunt mai eficienţi decât armata, susţin experţii martie 30, 2023Serviciile de securitate şi informaţii ale Rusiei au obţinut cu succes mai multe rezultate în Ucraina decât armata sa, spune un important grup de reflecţie în domeniul apărării din Marea Britanie.
- Serviciile secrete ruse i-au cerut lui Putin să amâne invazia
martie 30, 2023Un raport al autoritarului institut britanic Rusi dezvăluie că, din iunie 2021, serviciile secrete de la Moscova au început să se infiltreze în aparatul de stat ucrainean.
- O carte pe zi: „Depravatul din Gorgani. Alte 52 de ciudăţenii” de Doina Ruşti martie 30, 2023
- Stiri Evz
- A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
Motanul Incaltat 
