Zaherii si Taherii Romaniei

Ceea ce nu prea se remarca in legatura cu Omar Hayssam este faptul ca el face parte din panoplia investitorilor strategici (sa pun ghilimelele de rigoare?) postdecembristi ce provin din zone „misto” (sau cum zic americanii: „very cute” 🙂 ) , in cazul nostru Orientul Mijlociu, impreuna cu un Zaher Iskandarani, zis si Printul Banatului, si Fathi Taher (v. de exemplu aici, aici, aici, aici, aici). In ceea ce-l priveste pe Taher, parca n-am auzit sa fie asa probleme… In schimb la Zaher…

Mediafax

Zaher Iskandarani, trimis în judecată într-un nou dosar, pentru tentativă de înşelăciune şi fals

Se arata ca:

„Zaher Iskandarani a fost trimis în judecată într-un nou dosar, în care este acuzat de tentativă de înşelăciune şi fals în înscrisuri, după ce două firme controlate de acesta prin interpuşi a întocmit 13 contracte de creditare false, pentru a nu plăti taxe şi impozite de peste 42 de milioane de lei.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara i-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Zaher Iskandarani, Sarah Riyad şi Jamil Fadi, pentru tentativă de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Alături de aceştia vor fi judecaţi Radu Bogdan Nărămzoiu, pentru două infracţiuni de înşelăciune în forma tentativei şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, Stoiana Găman şi Dana Claudia Gheorghian, pentru două infracţiuni de complicitate la tentativă de înşelăciune şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi lichidatorul judiciar Liviu Ionel Trifa, acesta fiind acuzat de două infracţiuni de complicitate la tentativă de înşelăciune.

Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2007, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş a obligat două societăţi comerciale controlate de Zaher Iskandarani, prin persoane interpuse, să plătească impozite şi taxe datorate bugetului de stat în valoare de 21.194.909 de lei şi respectiv 21.457.950 de lei.

Procurorii au menţionat că Zaher Iskandarani a fost condamnat definitiv, în aprilie 2014, la cinci ani de închisoare pentru infracţiuni comise în cadrul celor două firme pe care le controla indirect. Iskandarani a primit pedeapsa în dosarul de contrabandă cu ţigări în care a fost judecat pentru că a prejudiciat statul cu aproximativ două milioane de lei. În acelaşi dosar au fost condamnate, la câte trei ani de închisoare cu executare, alte două persoane de origine arabă.

Procurorii susţin că, pentru a încerca eludarea plăţii celor peste 42 de milioane de lei datorate statului, inculpaţii au încercat, la început prin acţiuni în justiţie, anularea celor două decizii de impunere.

După ce solicitările au fost respinse, inculpaţii au cerut intrarea în insolvenţă a celor două firme, Liviu Ionel Trifa fiind desemnat de către instanţa de judecată în calitate de lichidator judiciar.

Procurorii susţin că Trifa a fost cooptat şi propus de către administratorul celor două societăţi, în virtutea relaţiilor pe care le avea cu Zaher Iskandarani. Trifa s-ar fi ocupat anterior de evidenţa contabilă a celor două societăţi comerciale.

După desemnarea lui Trifa ca lichidator judiciar, inculpaţii au întocmit în fals 13 contracte de creditare, prin şapte dintre acestea susţinându-se în mod nereal că una dintre firme datora lui Radu Bogdan Nărămzoiu suma de 2,4 milioane de lei, lui Zaher Iskandarani – 2,15 milioane de lei şi lui Fadi Jamil 28 de milioane de lei, sumă defalcată în trei contracte în valoare de 20 de milioane, 1,4 milioane, patru milioane şi 2,6 milioane de lei.

„Celelalte şase contracte întocmite în fals atestau în mod nereal că cealaltă societate comercială datora inculpatului Nărămzoiu Radu Bogdan suma de 2.375.000 lei, inculpatului Sarah Riyad suma de 15.145.000 lei (defalcată în trei contracte în sumă de 12.545.000 lei, 200.000 şi 2.400.000 lei) şi mamei naturale a inculpatului Iskandarani Zaher, care nu fusese niciodată în România, suma totală de 15.682.500 lei (defalcată în trei contracte de 11.222.500 lei, 960.000 lei şi 3.500.000 lei)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Toate aceste contracte ar fi fost introduse artificial în contabilitatea celor două firme, de către Stoiana Găman, la solicitarea lui Iskandarani.

Ulterior, membrii grupării infracţionale s-au folosit de lichidatorul judiciar Liviu Ionel Trifu pentru a inversat ordinea de creanţă în tabelele de creanţă întocmite şi depuse în procedurile de insolvenţă a celor două firme, susţin procurorii.

„Această modalitate a prezentat instanţei de judecată, investită cu supravegherea operaţiunilor de lichidare a patrimoniului celor două societăţi comerciale, falsa aparenţă (contrară realităţii) a unor drepturi preferenţiale şi privilegiate ale inculpaţilor Iskandarani Zaher, Fadi Jamil, Sarah Riyad şi Nărămzoiu Radu Bogdan, care deveneau beneficiarii sumelor rezultate din vânzarea activelor înaintea instituţiilor statului. Această împrejurare era posibilă datorită sumei ce trebuia plătită lor, net superioară valorii activelor, organele fiscale fiind practic înlăturate de la posibilitatea de a-şi recupera sumele datorate de cele două firme”, se mai arată în rechizitoriu.

Astfel, cu aprobarea instanţei de judecată, în cadrul procedurii insolvenţei uneia dintre firme, s-a procedat la vânzarea la licitaţie a tuturor activelor la un preţ net inferior valorii reale. Licitaţia a fost însă fictivă şi la aceasta au participat apropiaţi ai lui Iskandarani şi fiul acestuia, care a şi fost desemnat câştigător.

Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Timiş.

Procurorii au pus sechestru asigurător pe un cont bancar deschis pe numele uneia dintre firme, pentru a putea fi recuperat prejudiciul de 42.652.859 de lei, reprezentând impozite şi taxe datorate bugetului statului de cele două societăţi comerciale.

În această cauză, procurorii au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii.

Sirianul Zaher Iskandarani a fost dat în urmărire naţională în 6 aprilie, după ce nu a fost găsit pentru a fi încarcerat ca urmare a condamnării lui definitive la cinci ani de închisoare pentru contrabandă cu ţigări.

Prin decizia din 4 aprilie a Curţii de Apel Bucureşti, Zaher Iskandarani şi ceilalţi doi condamnaţi, precum şi SC Alchool Banat Industry SRL Timişoara, prin lichidatorul judiciar, au fost obligaţi să plătească ANAF aproape 1,9 milioane de lei, plus dobânzile aferente acestei sume.”

In legatura cu Hayssam, subiectul discutat este aducerea in tara a lui Mohammad Munaf:

Hayssam, despre aducerea lui Munaf în ţară: Momentul adevărului se apropie. Şi eu şi el vom fi liberi

Se arata ca:

„Omar Hayssam, aflat în Penitenciarul Mărgineni, unde ispăşeşte o pedeapsă de 23 de ani de închisoare, din care 20 pentru răpirea celor trei jurnalişti români în Irak, spune că odată cu aducerea lui Mohammad Munaf în România ”momentul adevărului se apropie inevitabil”.

Omar Hayssam a postat, vineri, pe Facebook, un mesaj semnat ”echipa de apărare”, în care reacţionează faţă de aducerea în ţară a lui Mohammad Munaf.

”Munaf a ajuns în ţară! În sfârşit. Mi-e greu să mă bucur cu toată inima, e vorba de un cunoscut al meu, un apropiat adus să ispăşească nevinovat o sentinţă nedreaptă… Mi-e greu să nu mă bucur, văzând că momentul adevărului se apropie inevitabil, iar adevărul îmi este fără îndoială favorabil. Văd că multă lume se bucură, iar în ceea ce îi priveşte pe unii mă întreb dacă bucuria lor e sinceră sau lucidă…Salut acţiunea autorităţilor române! Eficienţa dovedită a aparatului de stat este benefică pentru reputaţia patriei mele şi mesajul clar că nimeni nu se poate sustrage justiţiei şi rigorilor legii nu poate fi interpretat decât cu solidaritate şi mândrie naţională. Vorbesc în cunoştinţa de cauză şi, deşi sunt într-o poziţie ironică rostind acestea, nu există niciun dram de sarcasm sau nesinceritate în cele afirmate. Cum nimic nu este întămplător în această lume, iar dreptatea şi adevărul sfârşesc întotdeauna prin a se afirma răspicat, am un sentiment de bine. Speranţa mi-e mai vie, detenţia mai usoară. Cred că voi fi liber, la fel şi Mohammed Munaf. Faptul ca este închis este trist, dar necesar pentru a-i schimba statutul de fugar, urmărit de eterna suspiciune a vinovăţiei şi de anatema terorismului. Ca să cureţi o rană trebuie să o deschizi. Dar durerea e preţul necesar vindecării”, spune Hayssam.

Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, la zece ani de închisoare în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak (Marie Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian şi Sorin Mişcoci), a fost adus, joi, în România şi se află în prezent în custodia Poliţiei Române, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Conform sursei citate, autorităţile române au finalizat joi demersurile în cazul lui Mohammad Munaf, cetăţean irakian şi american, cu aducerea în ţară a acestuia.

„Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani de închisoare, pentru acte de terorism împotriva unor cetăţeni români, se află în prezent în custodia Poliţiei Române. Acest lucru a fost posibil ca urmare a cooperării tuturor instituţiilor statului român, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Felicit Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi celelalte instituţii din cadrul sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, care şi-au adus contribuţia pe dimensiunea externă, pentru ampla operaţiune desfăşurată în această perioadă, în cooperare cu parteneri interni şi externi. Efortul autorităţilor române a făcut posibil ca unul dintre principalii vinovaţi în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak, în anul 2005, să îşi ispăşească pedeapsa în România, conform sentinţei judecătoreşti. Reafirm încă o dată sprijinul ferm al României pentru lupta împotriva terorismului”, spune preşedintele Klaus Iohannis, în mesajul transmis, joi, de Administraţia Prezidenţială.

Mohamad Munaf a fost localizat în Orientul Mijlociu, în urma unei ample operaţiuni, a declarat Ovidiu Marincea, consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig.

„Mohamad Munaf a fost localizat în Orientul Mijlociu şi, în urma unei operaţiuni ample cu parteneri interni şi internaţionali, am reuşit să îl aducem în România pentru a ispăşi pedeapsa cu închisoarea la care a fost condamnat în 2008”, a spus consilierul directorului SRI.

Munaf – care era dat în urmărire internaţională de şapte ani – a fost introdus într-un centru de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Române, informa instituţia.

În aprilie 2008, Mohammad Munaf, care are cetăţenie irakiană şi americană, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la zece ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor români Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian în Irak. Decizia a rămas definitivă în 16 mai 2008, în condiţiile în care Munaf nu a făcut recurs la instanţa superioară. Astfel, atunci împotriva lui Mohammad Munaf a fost emis mandatul de executare a pedepsei.

În condiţiile în care Munaf nu se afla în România, acesta a fost dat în urmărire internaţională.

Mohammad Munaf a fost ghid pentru Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, răpiţi, în 28 martie 2005, la Bagdad. Munaf a fost luat ostatic alături de aceştia timp de 55 de zile şi a fost arestat de armata americană, după eliberarea lor, fiind bănuit de complicitate în răpirea românilor, alături de alte cinci persoane.

Cei trei ziarişti români au fost răpiţi în apropierea cartierului Jami’a, în timp ce se aflau în maşina condusă de Mohammad Munaf, care era ghidul lor.

În urma unui proces în Irak, în primă instanţă, Munaf (având dublă cetăţenie irakiană şi americană, fiind rezident şi căsătorit în România, la momentul organizării răpirii românilor) a fost condamnat la moarte prin spânzurare, decizia fiind contestată de acuzat. Astfel, Curtea Federală de Casaţie irakiană a decis, în 29 ianuarie 2008, că hotărârea de condamnare la moarte prin spânzurare a lui Munaf şi a celorlaltor cinci acuzaţi a avut la bază vicii de procedură (inclusiv transcriere greşită a numelor) şi erori în aplicarea legii şi a stabilit anularea acesteia. Astfel, Curtea a anulat decizia de condamnare la moarte.

La scurt timp de la eliberarea jurnaliştilor români, Ministerul Public susţinea că, din audierea preliminară a suspecţilor reţinuţi la Bagdad, a rezultat că întreaga operaţiune de răpire a jurnaliştilor a fost iniţiată, înfiinţată şi coordonată de către Omar Hayssam şi Mohammad Munaf. Totodată, din declaraţiile date în calitate de martor de către persoanele reţinute în Bagdad a rezultat că răpirea ar fi fost planificată în România, preciza Ministerul Public.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

Ulerior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spune că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost adus în România în iulie 2013, după şapte ani de la fuga sa din ţară. El este încarcerat în Penitenciarul Mărgineni din judeţul Dâmboviţa, fiind condamnat definitiv, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”. În total, Omar Hayssam are de executat 23 de ani şi patru luni de închisoare, prin contopirea pedepselor.”

Maestrul Ion Cristoiu are de asemenea un articol pe tema asta:

Aducerea lui Munaf – o Operațiune de succes a SRI făcut praf de o Comunicare publică dezastruoasă

Se arata ca:

„Deși redactat într-o limbă de lemn menită a-l face invidios pînă și pe Iosif Vissarionovici Stalin, Declarația Președinției despre aducerea în țară a lui Muhammad Munaf, condamnat pentru acte de terorism în 2008, felicită Serviciul Român de Informații „pentru contribuția pe dimensiunea externă, pentru ampla operațiune desfășurată în această perioadă, în cooperare cu parteneri interni și externi”.

Spre deosebire de mulți confrați, n-am fost nedumerit de invocarea SRI.
Așa cum a dezvăluit Traian Băsescu pe Facebook, Operațiunea Aducerea lui Mohammad Munaf în țară a fost declanșată cu ani în urmă.

Ca și în cazul lui Nicolae Popa, al lui Omar Hayssam, principalul temei al efortului l-a reprezentat necesitatea de a demonstra forța statului român.

Problema aducerii lui Mohammad Munaf în țară s-a pus chiar din 2005, cînd – așa cum arată documentele WikiLeaks, publicate într-un număr anterior al cristoiublog.ro – Autoritățile române, în frunte cu președintele Traian Băsescu, s-au dat peste cap să-i convingă pe americani să ni-l prede.

Ca orice Mare aliat al unei țări mici, America ne-a dat cu flit.
În aceste condiții, după pronunțarea sentinței definitive, s-a format la SRI o echipă specială, care nu putea fi condusă decît de Florian Coldea, cel mai bun ofițer de informații român pe lumea arabă, cel care a condus și Operațiunea aducerea în țară a lui Omar Hayssam, echipă avînd drept misiune rezolvarea problemei Muhammad Munaf. Ca și în cazul Nicolae Popa, ca și în cazul Omar Hayssam, președintele Traian Băsescu, cel care a cerut SRI Operațiunile de aducere în țară a unor condamnați definitiv, a dat și el o mînă de ajutor intervenind în plan internațional.

De ce a fost atît de importantă aducerea lui Mohammad Munaf?
Nu numai pentru că astfel s-a demonstrat existența unui braț lung al legii românești, dar și pentru că încă din 2005, cînd au fost dovezi clare ale implicării decisive a lui Munaf în prima răpire, cea regizată de Omar Hayssam, manipulat să creadă că, eliberîndu-i în cele din urmă pe jurnaliști, va veni pe un cal alb în România și va fi iertat de toate dosarele penale. Ca jurnalist care m-am documentat în stil american despre Afacerea jurnaliștilor și am publicat, în 2005, aproape o sută de pagini de manuscris, cu documente, inclusiv provenite de la Bagdad, pot depune mărturie că Muhammad Munaf e cel care a mers în Piața din Bagdad pentru a căuta irakieni dispuși s-o facă pe teroriștii, e cel care a ținut legătura cu Hayssam pentru a-i spune cum decurge Operațiunea.

Mult mai important, Munaf deține cheia transformării unei comedii a Răpirii în ceea ce s-a numit Răpire adevărată. Eu îl suspectez chiar c-a fost, la ordin, unul din complicii celei de a doua răpiri, Operațiunea cu nume de cod Hîrtia de muște, deoarece Aliații voiau să stîrnească agitație în celulele teroriste adevărate prin apariția unei celule false. Despre astfel de Operațiuni ne dezvăluie amănunțit filmul Spy Game, tradus la noi, Spioni de elită, din 2001, cu Robert Redford și Brad Pitt. Pentru că celulele organizațiilor teroriste autentice tăceau în spațiul comunicării telefonice, CIA pune la cale un așa-zis atac terorist atribuit unei organizații noi, necunoscute. Alarmate celulele tradiționale se apucă să schimbe telefoane întrebîndu-se cine sînt autorii. Bun prilej pentru Agenție să localizeze organizațiile reale.

Aducerea lui Mohammad Munaf ar putea înlesni aflarea adevărului despre cea de-a doua Răpire, cea reală, deoarece prima, așa cum arată și Rechizitoriul în Dosarul Omar Hayssam, a fost doar teatrală.

În plus, deși Rechizitoriul pe baza căruia Omar Hayssam a fost condamnat îl desemnează pe Moahammad Muanf drept trimisul lui Omar la Bagdad, pentru a asigura comedia răpirii, la procesul lui Omar lipsește confruntarea cu Munaf. Poate acum se găsesc temeiurile legale pentru o redeschidere a dosarului.

Memoriile foștilor directori ai CIA (adevărate bestselluri cînd apar, spre deosebire de memoriile șefilor de Servicii românești care nu apar niciodată, deoarece aceștia habar n-au ce fac subordonații și, deci, le e imposibil să scrie ceva despre vreo Operațiune a Serviciului) au toate drept leitmotiv următoarea tînguire:
Cînd Agenția are un eșec, scrie toată lumea. Cînd are un succes, nu scrie nimeni.
Regula s-a aplicat cu strălucire la succesul care a fost pentru SRI Operațiunea Aducerea în țară a condamnatului definitiv Muhammad Munaf.

Practic, lovitura dată de SRI în domeniul său constituțional de activitate a apărut opiniei publice drept un fapt banal, dintre cele cărora presa abia dacă le dedică niște rînduri la rubrica Știri pe scurt.

Un Serviciu secret într-o democrație își trage forța din imaginea de instituție care justifică din plin banii alocați de la buget, ba chiar din imaginea de mîndrie stîrnită în cetățeni la gîndul că țara dispune de ofițeri de informații în stare să-i concureze pe cei de la CIA, FSB, Mossad.

Din acest punct de vedere, un succes precum aducerea lui Mohammad Munaf trebuia să devină un moment mediatic de excepție.
N-a fost așa.
Și asta nu numai din cauza regulii invocate de directorii CIA în privința raportului dintre succese și insuccese.
A fost un dezastru de comunicare publică și din vina felului în care a fost comunicată aducerea lui Muhammad Munaf.

Declarația lui Klaus Iohannis, postată pe site-ul Președinției, e o mostră de comunicare publică de tip stalinist folosită în 2015, anul în care nici măcar un primar de cătun dintr-un colț uitat al Planetei, nu-și mai poate permite să nu comunice.

E vorba, potrivit titlului, de o Declarație a Președintelui României.
Din cîte s-a vîzut duminică seara la tv, Klaus Iohannis e viu.
Păi, dacă e viu nu putea să iasă el în persoană și să spună textul scris de alții dar învățat pe de rost?

Nu neapărat de dragul lui, ci de dragul celor care au reușit să-l aducă în țară pe Mohammad Munaf, condamnat printr-o sentință definitivă cu șapte ani în urmă.

Dacă ar fi ținut o conferință de presă, așa cum sînt sigur ar fi făcut Traian Băsescu, succesul Operațiunii ar fi devenit un eveniment mediatic.

Dacă aș fi din conducerea SRI, m-aș gîndi cu groază la cum n-ar face nimic Președintele în cazul unui eșec spectaculos al Serviciului, cînd ar fi nevoie mai mult ca niciodată ca cineva cu putere de influență asupra opiniei publice să sară în apărarea SRI.

Nu numai Klaus Iohannis e responsabil de eșecul de comunicare a unui succes al SRI, dar și SRI însuși.
În 1975, presa americană a dezvăluit una dintre cele mai ambițioase Operațiuni ale CIA:
Proiectul Azorian, desfășurat în 1974, care consta în recuperarea de pe fundul Oceanului Pacific al unui submarin nuclear sovietic scufundat în 1968.

Deși la vremea respectivă CIA a susținut că informațiile din presă erau scurgeri fără voința Agenției, date recente arată că însăși Agenția făcuse astfel ca să ajungă informațiile în presă, deoarece Operațiunea era un succes.

De ce s-a apelat la această formulă?

CIA nu-și putea permite să deconspire oficial Operațiunea.

Scandalul mediatic produs, adăugat senzaționalului tipic informației interzise, a făcut ca Operațiunea de succes a CIA să intre în conștiința opiniei publice americane.

Desigur, SRI nu-și putea permite să transmită oficial toate informațiile despre Operațiunea Aducerea lui Mohammad Munaf.

Asta nu înseamnă că anumite informații nu puteau fi lăsate să se scurgă – controlat – în presă despre culisele Operațiunii.

Nici Președintele și nici SRI n-au dovedit minimă inteligență în materie de comunicare a unui succes al SRI.

Cînd va fi un insucces, nu va fi nevoie de nici o comunicare. Așa cum arată directorii CIA, insuccesul se comunică de la sine în astfel de cazuri.” (subl. mea)

Interesant este ca Taher, din cate inteleg, nu are probleme de genul asta. Zaher a sters-o, Hayssam e incarcerat! E ciudat ca un om de afaceri, chiar implicat in afaceri ce sfidau legea, recurge la o astfel de actiune: punerea la cale a rapirii unor jurnalisti intr-o zona de conflict si de foarte mare potential terorist precum Irakul… Despre Mohammad Munaf lucrurile sunt si mai complicate deoarece, din cate inteleg, el este un irakian care a emigrat in Romania, apoi in SUA, obtinand cetatenia americana in 1990. Cu toate acestea el a stat in Romania pana in 2004 cu nevasta si cei trei copii ai sai. Demn de remarcat este si faptul ca atat Hayssam cat si Munaf au fost adusi in tara dupa o lunga perioada de timp, vreo 7 ani… La aducerea in tara a lui Omar Hayssam, Basescu a declarat ritos: „Romania a efectuat o operatiune neautorizata pe teritoriul unui alt stat”, iar Ponta i-a intors replica sustinand: „Cand lucrezi cu iresponsabili trebuie sa-ti asumi si aceste riscuri” si a mai spus ca o parte din consilierii prezidentiali „au incercat sa deturneze politic pentru miscarea lor de doi bani o chestiune importanta pentru stat” (v. aici).

In 2013 am scris un articol despre Omar Hayssam:

O problema pentru cei foarte inteligenti

Intrebarile raman si acum. Interesant este insa si altceva: cine au fost investitorii strategici in Romania, dupa Revolutie… Oamenii acestia au invartit pe aici sume mari de bani, au avut afaceri, legaturi politice la nivel inalt… Totusi, cred ca e imposibil sa nu te intrebi daca activitatea lor economica si comerciala nu e legata si de cea de spionaj. Eu cred ca este o intrebare pe care orice om responsabil din tara asta si-o pune. Mai trebuie remarcat ceva: SRI nu a putut preveni actiunea de rapire a celor trei jurnalisti la vremea respectiva! S-ar putea sa fie doar o impresie ca America ne da cu flit. Eu nu m-as hazarda sa fac o astfel de afirmatie pana nu stim exact cum au stat lucrurile. Nici din documentele Wikileaks publicate de Ion Cristoiu nu rezulta lucrul acesta, ca America ne-ar fi dat cu flit:

Documentele WikiLeaks le dau peste bot analfabeților de la România Tv și Antena 3: Traian Băsescu s-a bătut să-l aducă în țară pe Mohammad Munaf!

Se arata ca:

„Sebastian Ghiță, încă în libertate, și Dan Voiculescu, în pușcărie, și-au dat mîna pentru a declanșa, prin televiziunile lor, România Tv și Antena 3, o campanie tiribombistă menită a dovedi că aducerea lui Mohammad Munaf în țară, pentru a-și ispăși pedeapsa dată prin sentința Curții de Apel București, îl face pe Traian Băsescu să tremure de frică. Nevolnici, guriste și guriști, fătuce și estropiați atît din personalul celor două televiziuni, cît și din afară se întrec în a trăncăni despre cît de tare s-a zbătut Traian Băsescu pentru ca Muhammad Munaf să nu fie adus în țară.

Documentele dovedesc însă contrariul.
Potrivit cablogramelor trimise de Ambasada Americii la București în 2006 și 2007 Departamentului de stat al SUA, interceptate și date publicității de WikiLeaks, Autoritățile române, în frunte cu Traian Băsescu, s-au dat peste cap pentru ca americanii să ni-l dea pe Mohammad Munaf.

Răspunsul american la solicitările îndreptățite ale aliatului român – răspunsuri ce s-ar putea rezuma în formula No sau Niet – ne arată încă o dată nenorocirea pentru o țară ca România de a fi într-o alianță asimetrică cu o Mare Putere a clipei istorice.

Redau mai jos cablogramele deconspirate de Wikileaks împreună cu urarea adresată lui Sebastian Ghiță să mai rămînă în libertate și angajaților săi, ca și ai celor ai lui Dan Voiculescu, să meargă la un curs, fie și scurt, de alfabetizare profesională.

UNCLAS SECTION 01 OF 02 BUCHAREST 000017 / 2006
Tags: Răpirea jurnaliştilor; Mohammad Munaf; Omar Hayssam;
Subiect: Cererea Ministerului Român de Justiţie privind audierea lui Munaf din Irak.

Ministrul Justiţiei a trimis Ambasadei din Bucureşti, pe 29 decembrie, o solicitare pentru asistenţă legală în legătură cu două cazuri care îl implică pe Mohammad Munaf, ţinut în custodie în Irak
Aceasta este prima scrisoare primită vizând stabilirea unui singur canal de comunicare pentru cererile care se referă la asistenţa legală a SUA în privinţa cazului Munaf.

Pe scurt, în documentul oficial din partea Ministerului Justiţiei este recunoscută custodia oficială a Irakului asupra lui Munaf, dar se cere ajutor SUA pentru o videoconferinţă în care să fie audiat Munaf cu privire la acuzaţia de terorism şi în calitate de martor în cazul Omar Hayssam. Ministerul Justiţiei susţine menţinerea acuzaţiilor de terorism la adresa lui Munaf, acuzând că răpirea celor trei jurnalişti români a lezat interesele de stat ale României.

Rezolvarea favorabilă a dosarului înregistrat cu numărul 6595/2/2006 şi 33970/2/2005 la Curtea de Apel Bucureşti depinde în mare măsură de modul în care autorităţile irakiene rezolvă solicitările autorităţilor judiciare din România

Având în vedere că Mohamad Munaf are cetăţenie americană şi este în custodia trupelor SUA din cadrul Forţelor Multinaţionale ale Colaliţiei din Irak, susţinere autorităţilor SUA este esenţială pentru a finaliza cererea pentru asistenţă legală lansată de Curtea de Apel Bucureşti.

Ministerul Justiţiei a informat Ambasada că, la data de 14 noiembrie 2006, Ministerul irakian de Justiţie şi-a exprimat verbal acordul în vederea audierii lui Munaf prin videoconferinţă. Prin urmare, la 23 noiembrie 2006, având susţinerea Ambasadei SUA din Bagdad şi al Comandantului american al Forţelor Multinaţionale, conexiunea video a fost stabilită, având loc prima rundă de audieri. Din cauza unor motive procedurale, audierea a fost amânată pentru data de 14 decembrie 2006, când, din păcate, nu a putut avea loc, Ambasada SUA din Bagdad informând Ministerul Justiţiei că „lipseşte acordul autorităţilor irakiene” (acord, care a fost exprimat doar verbal).

Ministerul român de Justiţie a solicitat Ambasadei de la Bucureşti să continue să susţină în faţa autorităţilor competente, cererea României pentru a avea de câştig de cauză în acest complex caz de terorism.

Ambasadei de la Bucureşti i se cere să ofere informaţii cu privire la poziţia autorităţilor americane referitor la audierea lui Mohammad Munaf. În cazul unui răspuns afirmativ, Ambasada trebuie să comunice data celor două audieri, precum şi informaţii de contact ale unor oficiali SUA care vor oferi suport tehnic

Pentru a informa corect Ambasada, Ministerul român de Justiţie a informat: Începând cu luna decembrie 2005, autorităţile române au trimis Irakului 5 cereri pentru asistenţă legală în cazul lui Mohammad Munaf. Acele cereri se referă la audierea lui Munaf şi a altor 6 persoane de către o comise rogatorie obişnuită sau prin videoconferinţă: Al Qasir Salam (născut la data de 05.12.1971), Al Salmani Omar Jassam (născut la 03.01.1970 în Bagdad), Al Slemani Abdel Jabbar (născut la 07.01.1956 în Bagdad), Al Amin Youssef (născut la 06.10.1971 în Bagdad), Al Giuburi Ibrahim (născut la 01.12.1969 în Bagdad) şi Samarai Hakim (născut la 07.01.1956 în Bagdad)

Se cere audierea lui Munaf pentru că acesta este pârât în dosarul numărul 6595/2/2006 şi martor în cel 33970/2/2005

In dosarul numărul 6595/2/2006, Mohammad Munaf este în curs de judecare, iar în celălalt cetăţeanul sirian Omar Hayssam, având în vedere că cele două dosare s-au despărţit de motive procedurale.

În ceea ce priveşte procesul lui Munaf, care este acuzat de acte de terorism, Ministerul român de Justiţie ar dori să sublinieze că România şi-a exprimat în mod dorinţa ca acet caz să fie judecta în cadrul sistemului juridic român.

Trebuie subliniat faptul că, în nici un moment, autorităţile române nu au renunţat la exercitarea jurisdicţiei asupra acţiunilor întreprinse de Munaf, având la bază drepturile legale la nivel internaţional, şi fiind justificată daunele aduse intereselro de stat ale României.

S E C R E T SECTION 01 OF 02 BUCHAREST 000104 / 2006
Tags: Mohammad Munaf; Irak
Subiect: Solicitarea secretarului de stat Adrian Vieriţă de a se întâlni cu însărcinatul cu afaceri şi cu consilierii politici în funcţie în data de 30 ianuarie, pentru a discuta plângerea depusă de Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului în numele lui Mohammad Munaf, cu cetăţenie româno-americană, care a fost condamnat la moarte anul trecut, pentru răpirea din 2005 a 3 jurnalişti români în Irak

Vieriţă a afirmat că nota verbală primită de la comisie a solicitat României, ca stat partener la Protocolul Opţional încheiat la Convenţia Internaţională a Drepturilor Civile şi Politice, să “adopte toate măsurile necesare pentru a asigura” protecţia lui Munaf şi a familiei sale de pagube ireparabile. El a subliniat că guvernul român nu s-a conformat solicitărilor cuprinse în notă de a informa comisia, până la data de 22 ianuarie, asupra demersurilor întreprinse pentru a proteja “viaţa, siguranţa şi integritatea personală” a lui Munaf.

Oficialul român s-a folosit de prilejul întâlnirii cu diplomaţii americani pentru a le transmite acestora, în linii mari, poziţia ţării noastre faţă de plângerea Comisiei ONU. El a subliniat faptul că deciziile guvernului român sunt în conformitate cu protocoalele şi convenţiile internaţionale care au ca scop abolirea pedepsei cu moartea. De asemenea, Vieriţă a observat că, pentru a răspunde solicitărilor primite, trebuie clarificată chestiunea juridicţiei României asupra lui Munaf în orice moment anterior reţinerii sale.

Preşedintele Traian Băsescu a subliniat că interesul pentru extrădarea lui Munaf în România este deosebit de mare, deoarece acesta urmează să participe ca martor în procesul complicelui său, omul de afaceri cu cetăţenie româno-siriană, Omar Hayssam.

UNCLAS BUCHAREST 000157
Tags: Mohammad Munaf
Subiect: Scrisoarea (prezentată integral), datată 2 februarie 2007, din partea Departamentului de drept internaţional din cadrul Ministerului Justiţiei prin care se solicită asistenţă în cazul Mohammad Munaf.

UNCLAS BUCHAREST 001686
TAGS: răpirea jurnaliştilor, Mohammad Munaf, Irak, SUA
SUBIECT: Demersurile Guvernului României şi Ambasadei din Bagdad pentru obţinerea accesului la Mohammmad Munaf şi la alţi cetăţeni irakieni implicaţi în răpirea jurnaliştilor români (Majed Mohamed Hassan Al Mashadani; Hashem Mohamad Mahmoud Abdala Al Mashadani; Abdel Karim Khalil Ibrahim Hamadi Al Faraji; Mohamed Hardan Hashem Al Isawi)

Consilierul juridic al SUA a primit din partea procurorului român Ciprian Nastasiu o copie a două documente necesare pentru accesul la Mohammad Munaf.

C O N F I D E N T I A L BUCHAREST 001883
TAGS: Mohammad Munaf, răpirea jurnaliştilor, Irak, SUA
SUBIECT: Cazul Mohammad Munaf

Cablograma face referire la întâlnirea din 19 decembrie dintre oficiali americani şi reprezentanţii Ministerului Român al Justiţiei şi ai Ministerului de Externe pentru a discuta modalităţile de comunicare între Guvernul SUA şi cel al României în privinţa cazului Munaf. Adjunctul şefului Misiunii SUA la Bucureşti a subliniat necesitatea unui mecanism oficial şi mai bine coordonat de comunicare, având în vedere deficienţele din trecut şi nevoia de a ţine evidenţa solicitărilor şi răspunsurilor provenite de la mai multe părţi.

Florin Răzvan Radu a informat, iniţial, că ministrul justiţiei a comunicat cu SUA prin intermediul unor cereri oficiale, cum este cea datată din 1 noiembrie 2006. La acea dată, ministrul justiţiei, Monica Macovei, a trimis o scrisoare oficială către avocatul american Gonzales şi secretarului apărării, Rumsfeld. El a admis că procurorii români au plecat la Bagdad fără să informeze Ministerul Justiţiei şi au comunicat direct cu membrii coaliţiei şi cu oficialii SUA.

Participanţii au căzut de acord ca viitoarele comunicări în cazul lui Munaf să fie transmise prin intermediul Biroului pentru Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Departamentul de politică din cadrul Ambasadei de la Bucureşti, fie sub forma unei note, fie în alt format în scris. În încheiere, Radu a menţionat că instanţa din România care se ocupă de cazul lui Munaf a solicitat asistenţă în audierea acestuia din 18 ianuarie.

Prezentarea solicitării adresate de ministrul justiţiei, Monica Macovei, în vederea urgentării pronunţării autorităţilor SUA asupra cererii de extrădare a lui Mohammad Munaf.

C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 02 BUCHAREST 001190
Tags: răpire, jurnalişti, Munaf, Hayssam, PSD
Subject: Revenirea în ţară a jurnaliştilor răpiţi şi mulţumirile adresate de preşedintele Traian Băsescu serviciilor de informaţii pentru munca depusă, nominalizând SRI, alături de SIE şi DIA

Guvernul continuă eforturile pentru întoarcerea în România a cetăţeanului Munaf Mohmammad, care le-a fost ghid jurnaliştilor în Irak.

Presa a subliniat că printre cei repatriaţi nu se află şi americanul Munaf Mohmammad, care nu mai este rezident în România de mult timp. Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale a făcut o declaraţie de presă, în care a transmis că Mohammad a rămas în Irak sub autoritatea forţelor multinaţionale.

Conform opiniei generale, Hayssam a fost implicat în foarte multe afaceri cu membri proeminenţi ai PSD, acesta fiind arestat pe 5 aprilie. În calitate de asociat al său, Munaf a fost implicat în caz.

Potrivit presei, pe 22 mai, Procuratura din România a declarat că Munaf va fi acuzat în România, în absenţă, pentru infracţiuni economice nespecificate.

Anticipăm că Guvernul român va continua să facă presiuni pentru întoarcerea lui Munaf, deoarece membrii Executivului sunt convinşi că el deţine informaţiile cheie privind răpirea.

În acelaşi timp, România a promis că va rămâne într-o relaţie strânsă şi anticipăm că Băsescu îşi va ţine cuvântul privind trupele româneşti în Irak.

Pe 22 mai, Consulul General a vorbit la telefon cu soţia lui Munaf Mohammad, Victoria Mohammad. CG a confirmat că Mohammad a fost eliberat şi va rămâne în contact pentru a oferi informaţii.

UNCLAS BUCHAREST 001243
Tags: Munaf, FBI, Botoş
Subject: Cererea României de a participa la interogarea lui Mohammed Munaf

CDA a primit o scrisoare de la Procurorul General Botos 5/26/05, în care i s-au cerut date de contact la FBI, pentru a facilita participarea reprezentanţilor Guvernului României la interogarea lui Munaf la Bagdad.

S E C R E T SECTION 01 OF 02 BAGHDAD 003010
Tags: România, deţinuţi
Subject: Dispoziţiile legale în privinţa lui Mohamad Munaf, deţinut în Irak sub autoritatea UNSCR 1546

Referitoare la Munaf este un fost rezident din România, care a fost închis în mai 2005, sub suspiciunea privind implicarea în răpirea unor jurnalişti români în Irak.

La 18 iulie, în cadrul unei comisii a forţelor de coaliţie din Irak, s-a convenit ca Mohamad Munaf să aibă statutul de deţinut intern, acest fapt urmând a fi raportat OSD. Departamentul american al Apărării va demara discuţii între autorităţi în legătură cu dispoziţiile legale referitoare la Munaf, bazându-se pe informaţii neoficiale.

Guvernul român a solicitat forţelor de coaliţie din Irak să îl pună pe Munaf la dispoziţia autorităţilor române în vederea unei audieri la sediul Ambasadei României din Bagdad. Forţele de coaliţie din Irak nu se opun accesului autorităţilor române la Munaf, atât timp cât demersul acţiunea părţii române este de natură investigativă, are loc la centrul de detenţie şi nu împiedică Administraţia SUA sau Tribunalul Penal Central din Irak să continue urmărirea penală a lui Munaf.

Nu s-au primit notificările Administraţiei americane referitoare la interesele SUA în privinţa procesului lui Munaf.

Problema extrădării în România sau a luării în custodie a lui Munaf ar trebui soluţionată pe cale bilaterală între Irak şi România, iar Ambasada SUA şi-a exprimat disponibilitatea de a facilita contactele bilaterale.

S E C R E T SECTION 01 OF 02 BAGHDAD 005083
Tags: Guvern, România, deţinuţi, drepturile omului
Subject: Noi date referitoare la cazul Munaf

Referitoare la contactarea, prin email, de către Florin Răzvan Radu, director pentru relaţii internaţionale în cadrul Ministerului român de Externe, a ataşaţilor americani pe probleme politico-militare, cu solicitarea de organizare a unei videoconferinţe cu cetăţeanul Mohamad Munaf, aflat în custodia forţelor americane din Irak, precum şi cu alţi cinci cetăţeni de naţionalitate irakiană care nu sunt deţinuţi de către forţele de coaliţie din Irak.

Reprezentanţii americani au explicat, prin telefon, că Tribunalul Penal Central din Irak a fost de acord cu această solicitare, cu condiţia ca Mohamad Munaf să apară doar în calitate de martor şi să fie judecat de către un tribunal irakian.

Nu s-a pus în niciun caz problema ca Tribunalul Penal Central din Irak să permită judecarea lui Munaf într-un tribunal din România.

C O N F I D E N T I A L BUCHAREST 000858
Tags: Irak, Munaf
Subiect: Nota primită de Ambasada SUA la Bucureşti din partea Ministerului Justiţiei, în data de 20 iulie, referitoare la cazul lui Mohammad Munaf

În notă se face referire la înţelegerea bilaterală din 1999 cu SUA privitoare la asistenţa juridică acordată de SUA Guvernului în eforturile depuse de a afla locaţia exactă a lui Mohammad Munaf şi în stabilirea jurisdicţiei asupra acestuia. Punctul de vedere exprimat de Ambasada SUA este că acordarea asistenţei americane este esenţială în îndeplinirea actului de justiţie în acest caz complex. În încercarea soluţionării acestui caz, Ministerul Justiţiei din România a solicitat în repetate rânduri asistenţă juridică din partea autorităţilor din Irak fără a primis un răspuns clar din partea acestora. În acest context, MInisterul Justiţiei solicită sprijinul Ambasadei Americane la Bucureşti pentru soluţionarea acestui caz. Conform autorităţilor române, Ambasada României din Baghdad a fost informată că Mohammad Munaf se află în custodia autorităţilor militare americane care nu doresc să comunice coordonatele locaţiei unde este deţinut Munaf autorităţilor din Irak.”„

Eu stau si ma intreb altceva: daca in tot acest timp Munaf, care e cetatean american, a fost privit, din punctul de vedere al legislatiei americane, drept terorist in America. Mie nu mi-e clar acest lucru. Eu stau si ma intreb cum e privita in SUA chestiunea aceasta: au naturalizat un cetatean irakian care, ulterior, s-ar dovedi a fi un terorist. In caz contrar, daca nu ar fi terorist, ar rezulta ca actiunea de rapire ar fi avut alte scopuri. Obscure. Faptul ca „Mohammad Munaf se află în custodia autorităţilor militare americane care nu doresc să comunice coordonatele locaţiei unde este deţinut Munaf autorităţilor din Irak” nu-mi spune, practic, nimic. Cu atat mai mult nu-mi indica daca Munaf este sau nu terorist in SUA. Nu-mi spune nici daca Guvernul Statelor Unite tolereaza sau nu asa ceva. Observati si aceste fraze:

„Nu s-au primit notificările Administraţiei americane referitoare la interesele SUA în privinţa procesului lui Munaf.

Problema extrădării în România sau a luării în custodie a lui Munaf ar trebui soluţionată pe cale bilaterală între Irak şi România, iar Ambasada SUA şi-a exprimat disponibilitatea de a facilita contactele bilaterale.„

Nu spun, de fapt, mare lucru despre pozitia SUA. Ar putea sugera ca SUA isi protejeaza un cetatean propriu, american. Dar Administratia de la Casa Alba nu a formulat, de fapt, niciun fel de pozitie cu privire la acest caz si cu privire la Munaf. A fost un caz de terorism? Este Munaf un terorist? Cineva ar putea replica: „bine, bine, dar cum poti sa spui ca e terorist daca inca nu a fost judecat de un tribunal legal?”. Asa este. Dar Osama bin Laden cum a fost socotit teroristul nr. 1 al Planetei? A fost el oare judecat (si observati ca spun judecat, nu acuzat!!) legal de un tribunal legal constituit? Presedintele Bush facuse atunci o declaratie ce a ajuns celebra: „there’s no need to discuss innocence or guilt. We know he’s guilty.” – „nu este nevoie sa discutam despre inocenta sau vinovatie. Noi stim ca el este vinovat”. Asa, si-n cazul lui Munaf cum e? Stim ca el, de data aceasta Munaf, e vinovat? Sau nu stim? Iar in cazul Bataliei de la Tora Bora iata ce ne spune Wikipedia:

„According to The Washington Post, the U.S. government concluded that Osama bin Laden was present during the Battle of Tora Bora, Afghanistan in late 2001, and according to civilian and military officials with first-hand knowledge, failure by the United States to commit enough U.S. ground troops to hunt him led to his escape and was the gravest failure by the United States in the war against al-Qaeda. Intelligence officials assembled what they believed to be decisive evidence, from contemporary and subsequent interrogations and intercepted communications, that bin Laden began the Battle of Tora Bora inside the cave complex along Afghanistan’s mountainous eastern border.^[169]

The Washington Post also reported that the CIA unit composed of special operations paramilitary forces dedicated to capturing bin Laden was shut down in late 2005.^[170] Bush had previously defended this scaling back of the effort several times, saying, „I don’t know where bin Laden is. I have no idea and really don’t care. It’s not that important. It’s not our priority.”^[171]

U.S. and Afghanistan forces raided the mountain caves in Tora Bora between August 14–16, 2007. The military was drawn to the area after receiving intelligence of a pre-Ramadan meeting held by al-Qaeda members. After killing dozens of al-Qaeda and Taliban members, they did not find either Osama bin Laden or Ayman al-Zawahiri.^[172]„

Incurcate sunt caile luptei impotriva terorismului…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 31, 2015 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Afganistan, atentate teroriste, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Basescu, Battle of Tora Bora, business, Business and Economy, Casa Alba, CIA, Departamentul de Stat al SUA, Diverse, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Fathi Taher, George W. Bush, Global War on Terrorism, guvern, Iohannis, Irak, Klaus Iohannis, lupta impotriva terorismului, Mohammad Munaf, NATO, normalitate, oameni, Obama, Omar Hayssam, Opinia mea, Osama bin Laden, parerea mea, partide politice, PDL, PNL, politic, Politice, Ponta, PSD, România, SIE, SRI, stiri, SUA, Terorism, terorism islamic, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, WordPress, Zaher Iskandarani | Lasă un comentariu

Despre recenta declaratie a D-lui. Iliescu

Mediafax

Ion Iliescu, pentru Der Spiegel: Am aprobat o cerere privind „o locaţie” a CIA în România. Ioan Talpeş confirmă afirmaţiile fostului preşedinte

Se arata ca:

„Ion Iliescu afirmă, într-un interviu acordat Der Spiegel, că el a aprobat „în principiu”, în perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind crearea unui centru al CIA în România, fără a şti că urma să fie vorba de vreo unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei prezidenţiale, scrie Der Spiegel.

În perioada 2002-2003, Statele Unite au formulat o cerere privind găzduirea de către România a unui centru al Agenţiei Centrale de Informaţii.

„Aliaţii americani ne-au cerut să oferim o locaţie”, afirmă Ion Iliescu într-un interviu acordat revistei Der Spiegel, explicând că a aprobat solicitarea „în principiu”, detaliile fiind stabilite de Ioan Talpeş, care fusese director al Serviciului de Informaţii Externe, iar atunci era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului prezidenţial pentru Securitatea Naţională.

Ion Iliescu a precizat că el a aprobat doar „o locaţie” destinată CIA, fără a avea cunoştinţă că era vorba de vreun centru special, pentru detenţie.

„Am considerat că era un gest de acomodare înaintea aderării noastre la NATO”, a explicat Iliescu, care a fost preşedinte în perioada 22 decembrie 1989-1992, 1992-1996 şi 2000-2004.

„Noi nu am avut nicio interferenţă asupra activităţilor desfăşurate de Statele Unite în acea locaţie”, a explicat fostul preşedinte. „În acel moment, mie, ca preşedinte, acea solicitare nu mi s-a părut mare lucru. Eram aliaţi (…), nu am intrat în detalii. Dacă aş fi ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv”, a subliniat Iliescu.

Ioan Talpeş confirmă, pentru Der Spiegel, afirmaţiile lui Ion Iliescu despre centrul CIA

Fostul şef al Administraţiei prezidenţiale Ioan Talpeş a confirmat, pentru Der Spiegel, afirmaţiile lui Ion Iliescu despre locaţia destinată CIA, explicând că a fost oferit un sediu în Bucureşti, utilizat între 2003 şi 2006, şi că autorităţile române nu au ştiut ce activităţi desfăşurau americanii.

Ioan Talpeş, care în 2003 era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului prezidenţial pentru Securitatea Naţională, a confirmat că preşedintele de la acea vreme, Ion Iliescu, i-a dat „mână liberă” să se ocupe de problema oferirii unui sediu destinat CIA.

Talpeş a precizat că locaţia a fost oferită în Bucureşti, fiind utilizată în perioada 2003-2006, explicând că acest sediu nu mai există în prezent.

Potrivit fostului consilier prezidenţial, autorităţile române ar fi transmis CIA că nu aşteptau informaţii despre activităţile desfăşurate în acel sediu. „Nu am văzut personal locaţia. Eram conştienţi că puteau fi lucruri periculoase”, a spus Talpeş, potrivit Der Spiegel.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a negat, săptămâna trecută, afirmaţiile unui jurnalist care a susţinut că pe teritoriul României au existat închisori CIA unde au fost torturaţi oameni, subliniind că nu există „o probă” că au funcţionat pe teritoriul ţării noastre astfel de centre de detenţie. Întrebat vineri seara la Realitatea Tv dacă au fost închisori CIA în România unde s-au torturat oameni, fostul şef al statului a spus că nu ştie. Întrebat dacă a citit raportul Congresului SUA privind închisorile CIA din întreaga lume, Băsescu a confimat, dar a precizat că „nu există o probă că pe teritoriul României au existat astfel de închisori”.

Senatul american a prezentat, pe 9 decembrie 2014, versiunea publică a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode „brutale”, de multe ori „ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute. Versiunea publică a raportului elaborat de Comisia senatorială de Informaţii a secretizat o serie de date, inclusiv numele ţărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este „BLACK” („NEGRU”). Polonia are culoarea „albastru”, Lituania, „violet”, iar Thailanda, „verde”. Pornind de la această informaţie, din document ar rezulta că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituţie decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari. „În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu … din ţara … pentru a găzdui un centru de detenţie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din ţara … să identifice modalităţi de susţinere a … în ţara … (…) Primii deţinuţi CIA au început să fie transferaţi la Centrul de detenţie NEGRU în toamna anului 2003”, se arăta în raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agenţia Centrală de Informaţii.

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca „inacceptabilă” această situaţie, cerând clarificări şi asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. „În august 2003, ambasadorul american în ţara … a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituţia are cunoştinţă de existenţa centrului de detenţie şi de potenţialul impact asupra politicilor în relaţia cu Administraţia ţării-gazdă (România – n.red). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil şi că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell – n.red), nu fusese informat despre existenţa închisorii CIA în această ţară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puţin de către consilierul prezidenţial american pentru Securitatea naţională prin care să fie descrise atribuţiile programului, inclusiv o poziţie din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale şi drepturile omului (…)”, menţionează raportul.

În această situaţie, sediul central al CIA a cerut intervenţia adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. „Richard Armitage a cerut CIA să îi ţină pe el şi pe secretarul de Stat informaţi, pentru a nu fi luaţi pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare”, subliniază raportul. În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicaţii privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. „Richard Armitage a făcut din nou afirmaţii vehemente, reproşând CIA că el şi secretarul de Stat au fost ţinuţi în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Naţională privind programul CIA. (…) Armitage a emis dubii privind eficienţa şi valoarea informaţiilor obţinute prin programul CIA”, preciza raportul. Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

După publicarea raportului Senatului SUA, MAE preciza, pe 16 decembrie 2014, că autorităţile române nu deţin probe referitoare la centre de detenţie ale CIA sau acţiuni de privare de libertate întreprinse de Agenţie pe teritoriul naţional, dar nu pot ignora acuzaţiile aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existenţa unui centru secret de detenţie al CIA în România, în cadrul programului Agenţiei Centrale de Informaţii de „extrădări extraordinare” vizând suspecţi de terorism. În decembrie 2011, organizaţia Amnesty International a cerut României să redeschidă investigaţia privind centrul de detenţie al CIA, după ce presa internaţională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în Bucureşti. În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete „independente, imparţiale, detaliate şi eficiente” privind implicarea României în programul închisorilor CIA. În replică, premierul Victor Ponta a declarat că autorităţile române vor studia rezoluţia PE şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional. „Sincer, nu ştiu despre ce închisori este vorba şi, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcţia de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis şi vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internaţional”, spunea Victor Ponta în octombrie 2013.

În luna februarie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie potrivit căreia comisiile pentru Libertăţi civile, Afaceri externe şi Drepturile omului din PE vor reîncepe ancheta privind presupusele transferuri şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA. Raportul Senatului SUA publicat în decembrie 2014 „dezvăluie fapte noi care confirmă acuzaţiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora, funcţionari şi agenţi ai serviciilor de securitate şi de informaţii au fost complici la programul CIA de detenţie secretă şi de extrădări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susţineau europarlamentarii. PE anunţa că această anchetă va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare pentru colectarea de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie.

Totodată, PE a invitat SUA „să ancheteze şi să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare şi de detenţie secretă şi să coopereze în ceea ce priveşte toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”. Pe de altă parte, europarlamentarii îşi exprimau „preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat şi clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale”. Ei reiterau solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzaţiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deţinute persoane în cadrul programului CIA, precum şi să îi urmărească penal pe cei implicaţi în aceste operaţiuni.

Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.

În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiul aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România. În urma acelei anchete s-a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul României.

Preşedintele Comisiei parlamentare privind închisorile CIA, senatorul Norica Nicolai, declara, pe 16 iunie 2006, că există date clare care atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru deţinuţi suspecţi de terorism.”

Sa vedem si ce precizari aduce Dl. Iliescu:

Precizari la interviul din Der Spiegel

Dl. Presedinte Iliescu arata ca:

„Sunt neplăcut surprins de modul în care se reflectă și mai ales se comentează afirmațiile pe care le-am făcut într-un interviu acordat publicației germane „Der Spiegel”.

Vreau să fiu cât se poate de clar: nu am confirmat în niciun fel existența unei închisori ilegale a CIA pe teritoriul României, închisoare în care s-ar fi aplicat tehnici ilegale de interogare, cum ar fi tortura. Am precizat la fel de clar că, dacă aș fi știut ce destinație are facilitatea solicitată de partea americană, aș fi luat, cu siguranță, o altă decizie.

Știind ceea ce aprobasem – acordarea unui sediu pentru reprezentanța CIA în România-justifică faptul că, în toți acești ani, am negat existența unei închisori CIA pe teritoriul Româniai. Resping cu toată hotărârea interpretarea acestui gest-firesc între parteneri și aliați-drept o formă de a ”mitui” partea americană, pentru ca România să fie primită în NATO. Aprobarea a fost dată, din câte știu, DUPĂ ce la Praga, la summitul NATO, în noiembrie 2002, s-a luat decizia admiterii țării noastre în Alianța Nord-Atlantică.

Admiterea în NATO este rezultatul firesc al reformelor politice și militare operate după 1989, și a avut un șir de costuri, pe care le-am acceptat, pentru că beneficiile apartenenței noastre la NATO întrec cu mult costurile. Iar acum vedem cu adevărat că atunci am făcut o alegere corectă, care ne asigură securitatea, într-un context internațional complicat și extrem de periculos.

Cooperarea pe multiple planuri între București și Washington s-a accentuat și consolidat în ultimii 15 ani, lucru recunoscut-și continuat-de președinții și guvernele care s-au succedat de atunci la conducerea României. Ne-am asumat niște angajamente, care nu sunt nici ale mele, nici ale lui Traian Băsescu sau ale noului președinte, Klaus Iohannis. Sunt ale României, sunt în logica servirii intereselor României. Revin și spun: pentru toate există un cost. SUA și-au asumat lupta împotriva terorismului. Această luptă a avut și are niște costuri, umane și materiale. Costuri pe care le-am cunoscut și noi, în angajamentul nostru în Irak și Afganistan. Nu trebuia să ni le asumăm? Nu trebuia să respectăm regulile stabilite prin tratatele la care suntem parte?

Este ridicolă și mai ales degradantă pentru România, periculoasă pentru interesele ei, afirmația că declarația mea face ”jocul rușilor”. După aceeași logică, raportul prezentat la începutul anului în Congresul SUA, raport extrem de critic față de CIA și de tehnicile sale de interogare, face, la rândul lui, jocul rușilor. Vi se pare că se poate spune așa ceva, fără a cădea în ridicol? Raportul Congresului este expresia cea mai concretă a tăriei unei democrații, care, atunci când este nevoie, își asumă erorile și face astfel încât ele să nu se mai repete, iar legea să fie respectată.

Dacă în facilitățile CIA din România, din acei ani, s-au petrecut încălcări ale regulilor, este datoria părții americane să spună acest lucru, și să procedeze în consecință. România nu poate să nu-și asume faptul că a acceptat o cerere a CIA. Dar de aici până a spune că știam ce se întâmplă acolo, că știam despre eventualele acte de tortură și de cruzime, este drum lung. Eu refuz să merg pe acest drum.

Oricât ar părea de ciudat celor care cred că au mai găsit un motiv de răfuială cu Ion Iliescu, afirmațiile mele sunt o dovadă că România are tăria de a-și asuma responsabilitățile care îi revin, și în bine, și în mai puțin bine. Am învățat, sper, cu toții, lecția acestei întâmplări, și de acum înainte vom acționa în consecință. Sper că vom învăța și să vorbim aceeași limbă, când este vorba despre România și despre interesele ei. Și dacă ceva face jocul adversarilor României, acel ceva este suma dezbinărilor noastre, abordărilor politicianiste, tratarea conflictuală a tuturor subiectelor.”

Trebuie sa fim de acord cu ceea ce afirma fostul Presedinte, si anume ca e necesar ca Romania sa aiba „tăria de a-și asuma responsabilitățile care îi revin” . Punctul slab ar fi ca nu s-a interesat de ceea ce face CIA pe teritoriul Romaniei sau de ce nu a fost informat, pentru ca nu mi se pare prea clar…

Dar aici e o alta problema… Si anume raportul comisiei senatoriale americane, „raportul prezentat la începutul anului în Congresul SUA, raport extrem de critic față de CIA și de tehnicile sale de interogare” … Si e bine punctat: „extrem de critic”. Eu stau si ma intreb daca ne dam seama despre ce vorbim… Pentru ca, cel putin asa mi se pare, vorbim despre teroristi ca despre niste domnisoare de pension, la care daca ridici putin tonul au si inceput sa planga. Sa ne amintim ce au facut teroristii: 11 septembrie, Toulouse, Boston, Charlie Hebdo – Paris!! Sa ne gandim la Al Qaeda si ISIS, organizatii criminale care opereaza liber prin lumea larga, provocand o multime de victime, oameni nevinovati!! Or, tot acest raport senatorial ce doreste sa arate de fapt? Cat de rea a fost Administratia republicana sub Bush jr. Este clar ca avem de a face cu o lupta politica intre democrati si republicani, prin care primii doresc sa-i discrediteze pe adversarii lor politici, pe republicani. Sa arate ca America, sub o Administratie republicana, nu a respectat Drepturile Fundamentale ale Omului iar acum se face dreptate! Abordarea aceasta conflictuala are, bineinteles, ecouri in lumea larga. Insa, din pacate, pare a fi partinitoare, tinand partea teroristilor care apar astfel intr-o lumina mai favorabila.

Insa trebuie spus ca actiunile SUA in Orientul Mijlociu, si ma refer la cele impotriva Irak-ului, desfasurate cand la Casa Alba a fost o Administratie republicana, n-au fost fara temei. Ele au fost justificate! Saddam Hussein a atacat Kuweitul, a trimis rachete care au lovit Israelul. Iar ca reactie la asemenea fapte a urmat replica americana. De asemenea, razboiul din Afganistan a fost o reactie la atentatele din 11 septembrie 2001. In momentul in care, in Orientul Mijlociu, s-a dezvoltat o forta politica agresiva – atat politica dar si una terorista – care s-a manifestat impotriva SUA, atunci America a reactionat, cum si era de asteptat.

Sa facem o comparatie cu actiunile intreprinse de SUA sub o Administratie democrata, sub Barack Obama. Sa luam Libia. Muammar al-Gaddafi nu a atacat pe nimeni. Dimpotriva, el a vrut sa stabileasca niste relatii normale cu UE si SUA, in ciuda pacatelor tineretii. Chiar a vrut sa dea o mana de ajutor in lupta impotriva terorismului. Libia nu a atacat niciun stat, niciun stat vecin. Actiunea intreprinsa impotriva Libiei, aprobata in Consiliul de Securitate al ONU – cu abtinerea, din cate stiu, a Rusiei si Chinei – nu se poate spune ca nu a fost legala. Dar a fost justificata? Avioanele franceze si britanice au lovit salbatic Libia, SUA a bombardat de pe mare aceasta tara. Ca sa-l scoata pe dictator de la Putere. Au distrus Libia. Si rezultatul a fost ca Libia a ajuns un focar de terorism, unde terorismul islamic, organizatii criminale precum ISIS, se dezvolta fara probleme. Sa ne gandim acum la Siria – unde Consiliul de Securitate nu a aprobat interventia militara. Bashar al-Assad de asemenea nu a atacat pe cineva. Siria nu a atacat un stat vecin ca sa poti sa spui ca e un pericol. In schimb a inceput o actiune impotriva lui, dusa inclusiv de forte teroriste, actiune care nu a fost condamnata de Adminstratia de la Casa Alba, de Barack Obama, ci si sprijinita cel putin moral prin lipsa oricarei reactii. La fel si in Egipt, cand cu Primavara Araba, a venit la Putere Fratia Musulmana, lucru la care Dl. Obama de asemenea nu prea a avut vreo reactie. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a intamplat sub Barack Obama a fost o recrudescenta a terorismului in lume, fara ca aceasta spirala a crimei si violentei sa fie in vreun fel condamnata cu vehementa de catre liderul de la Casa Alba. Dimpotriva, parea ca le gaseste temeiuri justificate teroristilor pentru actiunile lor!

Toata aceasta tevatura pare a fi discreditarea fostei Administratii republicane de la Casa Alba, de catre democrati, in vederea viitoarelor alegeri prezidentiale pe care democratii vor sa le castige.

Dar sa vedem si care sunt cocluziile raportului Senatului:

Gandul

Concluziile DURE ale raportului Senatului SUA cu privire la tehnicile de interogare ale CIA: cele 20 de acuzaţii aduse Agenţiei Centrale de Informaţii

Se arata ca:

„Tortura utilizată de CIA în interogatoriile începute după atentantele din 11 septembrie 2001 nu a fost „un mijloc eficient pentru a obţine informaţii sau colaborarea unor deţinuţi”, apreciază un raport al Senatului american în prima dintre cele 20 de concluzii prezentate mai jos, relatează AFP.

1. Utilizarea de către CIA a unor tehnici dure de interogare nu a fost un mijloc eficient pentru a obţine informaţii sau cooperarea unor deţinuţi.

2. Justificarea de către CIA a utilizătii tehnicilor dure de interogare se bazează pe afirmaţii inexacte cu privire la eficienţa lor.

3. Interogatoriile unor deţinuţi ai CIA au fost brutale şi mult mai dure decât CIA le-a descris aleşilor.

4. Condiţiile de încarcerare ale unor deţinuţi ai CIA erau mai dure decât CIA le-a prezentat aleşilor.

5. CIA a furnizat în mod repetat informaţii inexacte Departamentului american al Justiţiei, punând piedici unei analize juridice corecte asupra programului de detenţie şi interogare al CIA.

6. CIA s-a sustras activ sau a împiedicat supravegherea acestui program de către Congres.

7. CIA a împiedicat supravegherea şi procesul de decizie al Casei Albe.

8. Implementarea şi gestionarea acestui program de către CIA a complicat şi uneori a împiedicat misiunile de securitate naţională ale altor agenţii.

9. CIA a împiedicat supravegherea prin intermediul biroului inspectorului general al CIA.

10. CIA a coordonat difuzarea unor informaţii clasificate presei, inclusiv informaţii inexacte privind eficienţa unor tehnici dure de interogare.

11. CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) nu era pregătită în momentul lansării programului de detenţie şi interogare, la peste şase luni după ce i s-a permis să deţină persoane.

12. Programul de detenţie şi interogare era implementat inadecvat şi prost gestionat în întregime, în special în 2002 şi la începutul lui 2003.

13. Doi psihologi externi au dezvoltat tehnicile dure de interogare ale CIA şi au jucat un rol central în implementarea, estimarea şi gestionarea programului. În 2005, CIA a subcontractat majoritatea operaţiunilor legate de acest program.

14. Deţinuţii CIA au fost supuşi unor tehnici coercitive de interogare care nu au fost aprobate de Departamentul Justiţiei sau autorizate de oficialii CIA.

15. CIA nu a prezentat o listă completă sau exactă cu indivizii pe care îi deţine şi a reţinut persoane care nu îndeplineau criteriile pentru a fi închise. Afirmaţiile CIA cu privie la numărul deţinuţilor săi şi al celor care au fost supuşi tehnicilor sale de interogare erau inexacte.

16. CIA nu a reuşit să evalueze corect eficienţa interogatoriilor sale forţate.

17. CIA a sancţionat rareori membrii săi care au comis încălcări grave şi au efectuat activităţi inadecvate.

18. CIA a ignorat numeroase critici interne şi obiecţii pe tema implementării şi gestionării programului său de detenţie şi interogare.

19. Programul CIA nu era viabil şi s-a încheiat efectiv în 2006, după dezvăluiri de presă, diminuarea cooperării altor state şi apariţia unor preocupări de ordin juridic.

20. Programul CIA a afectat reputaţia Statelor Unite în lume şi a generat costuri suplimentare importante, atât de ordin financiar, cât şi de altă natură.”

Eu cred ca ar fi de comentat cel putin doua lucruri:

1. De ce nu se trag concluzii la fel de dure impotriva terorismului, care creeaza o multime de victime, oameni nevinovati?

2. Daca lucrurile stau asa, de aici se vede ce inseamna cand serviciile secrete incep, dintr-un motiv sau altul, printr-un procedeu sau altul, sa aiba o Putere prea mare: incalca legea si comit abuzuri.

Dar sa vedem care a fost reactia lui Barack Obama:

Reacţia lui Barack Obama după ce un raport al Senatului a dezvăluit BRUTALITĂŢI incredibile comise de CIA

Se arata ca:

„Preşedintele american, Barack Obama, a denunţat utilizarea de către Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a unor metode „contrare” valorilor Statelor Unite.

„Aceste tehnici de interogare au afectat puternic reputaţia Statelor Unite pe plan global”, a declarat Barack Obama într-un comunicat, promiţând că va face totul pentru ca aceste metode să nu mai fie utilizate niciodată.

„Nicio naţiune nu este perfectă, dar una din forţele Statelor Unite este voinţa de a înfrunta direct trecutul”, a spus Obama.

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a comis erori utilizând tehnici brutale de interogare, admite directorul CIA, John Brennan, explicând însă că aceste metode au permis dejucarea unor comploturi teroriste după atentatele din 11 septembrie 2001.

„Au existat erori. Dar aceste tehnici brutale de interogare au permis obţinerea unor informaţii care au permis evitarea unor atentate, capturarea teroriştilor şi salvarea de vieţi omeneşti”, a spus Brennan.

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode „brutale”, de multe ori „ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute, conform raportului elaborat de Senatul SUA.

„În multe cazuri, au fost utilizate imediat cele mai agresive tehnici de interogare, în serie şi fără oprire”, precizează raportul.

„Privarea de somn implica ţinerea deţinuţilor în stare de veghe până la 180 de ore, de obicei în picioare sau în poziţii incomode, chiar şi cu mâinile legate deasupra capului”, adaugă documentul, precizând că un suspect de terorism a murit de hipotermie după ce a fost ţinut „parţial dezbrăcat” pe o podea de beton.

Conform raportului, alţi deţinuţi au fost legaţi la ochi şi târâţi pe coridoarele penitenciarelor în timp ce erau loviţi cu picioarele şi pumnii de gardieni. Mulţi deţinuţi supuşi tehnicilor brutale de interogare au suferit halucinaţii, stări paranoice, insomnii ori au avut tendinţa de a se automutila. Abu Zubaydah, unul dintre liderii reţelei teroriste Al-Qaida, a devenit inconştient după ce a fost supus tehnicii simulării înecului, precizează autorii raportului.

Potrivit documentului, elaborat de experţi ai Comisiei de Informaţii din Senatul SUA, „tehnicile de interogare utilizate CIA au fost mai brutale şi mult mai frecvente decât se cunoştea”.

Conform The New York Times, programul de interogare aplicat de CIA nu a fost bine gestionat şi nu era monitorizat în mod adecvat. „Persoanele care au încălcat politicile CIA au fost trase foarte rar la răspundere. Agenţia Centrală de Informaţii a restricţionat accesul la informaţii, a refuzat să răspundă solicitărilor referitoare la programul de interogare, furnizând, uneori, informaţii false”, notează raportul. „CIA a indus în eroare membri ai Congresului şi reprezentanţi ai Casei Albe privind eficienţa şi amploarea utilizării tehnicilor dure de interogare”, continuă autorii raportului.

Conform documentului, cel puţin 26 de suspecţi de terorism au fost deţinuţi în mod ilegal, în contradicţie cu normele americane de încarcerare.

„CIA a oferit ilegal informaţii clasificate jurnaliştilor, exagerând succesul tehnicilor dure de interogare a suspecţilor de terorism, în scopul obţinerii susţinerii opiniei publice”, subliniază raportul.”

„Vointa de a infrunta direct trecutul„…? Care „trecut„? Cel republican, n-asa? Cel putin asta sugereaza afirmatia lui Obama. Problema nu este daca o natiune e sau nu perfecta, ci trecutul republican… Drept este sa luam in considerare si ce spune John Brennan: „Au existat erori. Dar aceste tehnici brutale de interogare au permis obţinerea unor informaţii care au permis evitarea unor atentate, capturarea teroriştilor şi salvarea de vieţi omeneşti”. Pentru ca daca „nicio natiune nu e perfecta” atunci sa ne gandim si la cele care prolifereaza terorismul. Iar cum si-a aparat Obama tara de terorism lasa de dorit!! Va propun sa recititi:

Boston…

… de unde se vede cat de bine e aparata America de aceste „domnisoare de pension” care „se rusineaza si de o floare”, teroristii!! Iar Obama „apara” America prin tehnici ce amintesc de fosta Securitate: ascultari de convorbiri telefonice si amestec in viata privata a oamenilor! In vreme ce fenomenul terorist ia amploare!! Greseala pe care o face actuala Administratie este de a arata acuzator cu degetul doar spre CIA si spre fosta Administratie de la Casa Alba, lasand in plan secund terorismul, ca si cum nu terorismul ar fi problema ci America, punand in dificultate aliatii SUA si generand o serie de probleme, dar care nu atenueaza in niciun fel fenomenul terorist din lume.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 28, 2015 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Al-Qaeda, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Bashar al-Assad, Boston, Casa Alba, CIA, Consiliul Europei, Der Spiegel, Diverse, Egipt, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Fratia Musulmana, George W. Bush, guvern, Ioan Talpes, Ion Iliescu, Irak, ISIS, John Brennan, Libia, Muammar al-Gaddafi, NATO, normalitate, oameni, Obama, Opinia mea, Orientul Mijlociu, parerea mea, Parlamentul European, partide politice, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Primavara araba, România, Siria, social, societate, SUA, Terorism, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, WordPress | 13 comentarii

In chestiunea terorismului islamic…

Aceasta caricatura a ajuns, pe buna dreptate, celebra! 🙂
Interesant insa e si altceva: „Journal irresponsable”!! 🙂

Mi s-a parut foarte interesant comentariul lui Marian, de la postarea precedenta, care afirma ca:

„Zi-mi mie onorabile musiu , pe und e ai umblat matale , prin orice port din Algeria sau Tunisia sau Maroc…ai vazut matale vreu singur european …crestin zis si eventual declarat ca atare , sa le solicite alora ca femeile lor sa nu mai poarte acea burca sau ca ei musulmanii sa nus-i mai trateze femeile ca pe niste vite care au obligatia sa faca copii si …placere lui , barbatului ? Pai si atunci , pe cale de consecinta…cum isi permit ei sa ne impuna noua RESPECT fata de un lider religios care nicio macar nu-i lider de-al nostru ??? Asta nu-i …tupeu jegos ?Daca eram in locul francezilor …nu 3 milioane d e e xemplare din noul numar Charlie Hebbon (Hebdo, n.m) …Redivivus ci 6 milioane tipaream si minim trei milioane …puneam aviatia FRANTEI LIBERE sa le a runce in loc de bombe peste Yamen sau Libia !!! Ce-ar fi facut ma rog in acest caz mizerabilii aceia de arabeti , ar fi declarat razboi Europei ? Ma indoesc de asta …nu si-ar permite , tipii sant poate buni luptatori insa…sant in mod sigur niste degenerati . „

Lucrurile sunt bine punctate!

Insa acest terorism, pe langa victime, are si alte consecinte neplacute pentru noi. Interesant este ca aceste consecinte neplacute sunt doar pentru noi. In schimb centrele de comanda ale terorismului islamic sunt bine mersi. Ati ghicit: Legea Big Brother! Cu alte cuvinte, ce vrea tusica Victoria (ei, care? Nuland, desigur! 🙂 ) e legea asta. Ca sa ne supravegheze pe toti! Cu alte cuvinte, lucrurile stau cam asa: suntem sanctionati noi pentru teorismul altora! Eu chiar nu mai inteleg…

Iresponsabil cum sunt, indraznesc sa-mi pun intrebari!! In zilele noastre, de limitare a libertatii, nu e corect din punct de vedere politic ceea ce fac!

L-am auzit si pe Presedintele Hollande cum vorbea despre Islam. Gresit. Spunea, daca am inteles bine, ca: „Islamul nu e incompatibil cu Democratia”. Eu cred ca trebuie sa intelegem bine lucrurile: Islamul – adica aceasta doctrina religioasa, politica, legislativa – este incompatibil cu Democratia. Reformele pe care le-a facut Ataturk in Turcia nu se puteau niciodata face sub semnul Islamului. Lucrul asta e aratat si de partidul lui Ataturk – Partidul Popular Republican – care in dreptul religiei are scris: secularism. Eu cred ca trebuie sa intelegem lucrurile, noi, adica UE, SUA si NATO, pentru a nu face erori si mai mari decat le-am facut pana acum, care sa conduca la si mai mult terorism. Dupa parerea mea, politica SUA, spre exemplu de sprijinire a unor fractiuni teroriste, chiar si membre Al-Qaeda, in lupta cu Bashar Al-Assad, in Siria, a reprezentat o eroare, asa cum a fost si sprijinul Fratiei Musulmane, in Egipt, inlocuita pe urma rapid cu un regim militar. Dintr-o asemenea eroare s-a nascut ISIS, dar si Al-Qaeda! O asemenea nenorocire, precum ISIS – Statul Islamic – trebuie neaparat combatuta pana la anihilare deoarece se constituie intr-un permanent pericol pentru Europa si civilizatia europeana, iar pe de alta parte comite literalmente atrocitati in Irak! Iata ce am citit pe saitul Iraq Body Count:

Iraq 2014: Civilian deaths almost doubling year on year

Se arata ca:

„An overview of the year’s violence

First published 1 Jan 2015

2014 Summary

17,049 civilians have been recorded killed in Iraq during 2014 (up to Dec 30). This is roughly double the number recorded in 2013 (9,743), which in turn was roughly double the number in 2012 (4,622). These numbers do not include combatant deaths, which even by the most cautious tallies have also seen a sharp rise in 2014.

The conflict in Iraq that began with the US/UK invasion of March 2003 has continued now for nearly twelve years. During this period, not a single day has passed without Iraqi civilians being killed. The year 2014, however, reflects an increase in violence to levels not seen since the worst years of 2006 and 2007. The rise of the group Islamic State (or ISIS or ISIL) as a major force in the conflict, as well as the military responses by the Iraqi Government and the re-entry of US and Coalition air forces into the conflict, have all contributed to the elevated death tolls.

1. Civilians killed in 2014, and compared with earlier years

During 2014 Iraq Body Count (IBC) recorded 17,049 civilian deaths from violence. This is the third highest civilian death toll after 2006 and 2007, and some months exceeding even those years’.

2012 2013 2014

January 531 357 1076

February 356 360 930

March 377 403 1009

April 392 545 1013

May 304 888 1027

June 529 659 2534

July 469 1145 1481

August 422 1013 1592

September 400 1306 1956

October 290 1180 1797

November 253 903 1468

December 299 983 1166

Totals 4622 9742 17049

While the post-invasion period in Iraq has never been free of conflict-related violence and associated civilian casualties, the years 2010-2012 saw a relative reduction in levels of violence, with annual civilian death tolls ranging from 4,116 to 4,622, and the monthly rate ranging from a low of 218 to a high of 529. (Those three years nonetheless saw more than 2,500 deadly bombing incidents, an average of two a day.) This relative stability ended in early-to-mid 2013, after which the death tolls have sometimes risen dramatically.

There has been no monthly civilian death toll lower than 900 since July 2013, with most being much higher: June (2,534), September (1,956) and October (1,796) being higher than any monthly toll since 2007 (and each in fact higher than the equivalent month in 2007). And as at the end of 2014, the monthly average for the second half of the year – that is, excluding the June peak – stands at over 1,500.

That June peak of 2,534 was the month that marked the beginning of the ISIS offensive. Actions by, and by others in reaction to, ISIS appear only to have worsened an existing trend in rising civilian casualties.

2. Geographic distribution in 2014

The greatest number of deaths have been in Baghdad, Ninewa, Salah al-Din and Anbar provinces (governorates), which between them accounted for close to 80% of civilian deaths. Baghdad had the highest number of deaths, with 4,767 civilians recorded killed this year, while Anbar had over 3,600 civilians killed, half of them (1,748) by the Iraqi military in daily air strikes, primarily in and around Falluja. In Salah al-Din and Ninewa civilian killings by ISIS have contributed significantly to the death toll. All four of these provinces have seen a marked increase in the number of deaths over 2013, with Baghdad almost doubling and the other three provinces more than doubling.

BAGHDAD: 4,767
ANBAR: 3,623
SALAH AL DIN: 2,550
NINEWA: 2,367

3. Perpetrators: Deaths identified as caused by coalition or Iraqi airstrikes, and ISIS action.

Among the 17,049 civilians recorded killed, many deaths were attributable to the actions of specific armed groups while the perpetrators of many killings remain unknown. 1,748 civilians were reported killed by Iraqi military air strikes, while 4,325 were killed by ISIS. A further 10,858 civilians were reported killed by unidentified actors, where it has not been possible to establish which of the major actors, or possibly other, less well-identified groups, were involved. 118 civilians were reported killed by US-Coalition air strikes, the first time since 2011 that civilian deaths have been directly attributable to US-Coalition actions.

4. Combatants killed: Rough totals, and a discussion of the large variation.

Deaths among Iraqi military and among insurgent groups such as ISIS have increased dramatically in 2014, in relation to previous years. Besides a clear increase in total numbers, 2014 has also seen for the first time a sharp divergence in reported totals of combatant deaths between some of the common sources that have been used to track casualties in the conflict for many years. Some of these sources include the daily tracking by Agence-France Presse (AFP), official statistics released by Iraqi government ministries, and aggregated media reports. In past years, numbers from these sources have varied, with some higher or lower than others for any given time period or category of casualties, but have usually not been very far apart. 2014 has seen a wide gulf emerge in the totals for combatant deaths, with totals from AFP and official statistics suggesting roughly 4,000-5,000 combatants killed during the year, while aggregated media reports on the other hand, with each report of combatant deaths taken at face value, suggesting totals of roughly 30,000.

It is not possible for us to say at present what number in this range is correct or most credible, in part because IBC has not analysed the reporting on combatants in as much detail as we do with civilians, but also due to considerable uncertainty with the reliability of some of the reports. The lower range of 4-5,000 is likely too low due to limitations in information gathering. On the other hand, we think that a face value total of approximately 30,000 derived from aggregated media reports is likely too high.

Many of the media reports that make up this total rely either on military sources in the field providing numbers for ISIS/insurgent deaths, or on ISIS/insurgent sources providing numbers for military deaths. At the same time, it is clear from many of these reports that the numbers reported are often not precise “body counts” tied directly to specific incidents or specific victims, as is typically the case with civilian deaths, but rather are rough estimates of how many enemy fighters were killed in a particular operation, or over a given time-frame. These estimates generally originate from parties with an interest in advancing the perception that they are making significant gains over their enemy, and may therefore be prone to exaggeration.

For such reasons, the most that can currently be said is that reporting on combatant deaths during 2014 ranges from about 4,000 to 30,000. The truth probably lies somewhere between these two numbers, but neither can be ruled out at present.

5. Total deaths in 2014 (civilian and combatant) and cumulative total since 2003

Combining the 17,000 civilian deaths recorded by IBC with the above wide range of combatant deaths of 4,000-30,000, suggests a total of between 21,000 and 47,000 people have been killed in war-related violence in Iraq during 2014, making it one of the three worst years of the conflict that began nearly twelve years ago.

Total cumulative reported deaths for the entire period 2003-2014 passed 200,000 during 2014, and presently stand at 206,000 using the more conservative end of the range for combatant deaths in 2014. Over 150,000 (around 75%) of these were civilian. 1

Iraq Body Count 2003-2014 150,772

Iraq War Logs new ‘Civilian’ and comparable ‘Host Nation’ remaining 2004-2009 – central estimate 9,720

Iraq War Logs ‘Host Nation’ combatant 2004-2009 – central estimate 5,575

Iraq War Logs ‘Enemy’ (minus IBC overlaps) 2004-2009 – central estimate 20,499

Iraqi combatants killed March-May 2003 4,895

Insurgents killed June-December 2003 597

Insurgents killed May 2004 652

Insurgents & Iraqi soldiers killed March 2009 59

Insurgents & Iraqi soldiers killed 2010–2014 7,948

TOTAL IRAQI 200,717

US & Coalition military killed 2003–2014 4,807

US & Coalition foreign contractors killed 2003–2014 468

TOTAL 205,992

Concluding remarks

There is a new brutality on the ground and renewed attacks from the air. ISIS and the Iraqi army have caused thousands of civilian deaths this year, while the international coalition has yet again been responsible for civilian killings, for the first time since US withdrawal three years previously. Iraqi civilians are once again being killed by all sides.

As the pattern of violence shows, following the withdrawal of US troops at the end of 2011 and the subsequent implementation of anti-Sunni policies by the Iraqi government, between 2012 and 2013 the death toll more than doubled. In 2014, largely in connection with the rise of ISIS and the military response to it, the death toll has nearly doubled again, making 2014 the third most lethal for civilians (after 2006 and 2007) since the 2003 invasion. The continuing killing of civilians has marked the entire period from 2003-2014: sometimes rising, sometimes falling, but never ceasing.”

2012	2013	2014
January	531	357	1076
February	356	360	930
March	377	403	1009
April	392	545	1013
May	304	888	1027
June	529	659	2534
July	469	1145	1481
August	422	1013	1592
September	400	1306	1956
October	290	1180	1797
November	253	903	1468
December	299	983	1166
Totals	4622	9742	17049

Iraq Body Count 2003-2014	150,772
Iraq War Logs new ‘Civilian’ and comparable ‘Host Nation’ remaining 2004-2009 – central estimate	9,720
Iraq War Logs ‘Host Nation’ combatant 2004-2009 – central estimate	5,575
Iraq War Logs ‘Enemy’ (minus IBC overlaps) 2004-2009 – central estimate	20,499
Iraqi combatants killed March-May 2003	4,895
Insurgents killed June-December 2003	597
Insurgents killed May 2004	652
Insurgents & Iraqi soldiers killed March 2009	59
Insurgents & Iraqi soldiers killed 2010–2014	7,948
TOTAL IRAQI	200,717
US & Coalition military killed 2003–2014	4,807
US & Coalition foreign contractors killed 2003–2014	468
TOTAL	205,992

Aici nu e vorba de o simpla caricatura! Nu e vorba nici de ce spunea Papa, ca daca cel mai bun prieten i-ar zice ceva de mama sa, atunci i-ar da, desigur, un pumn. Noi trebuie sa intelegem bine despre ce e vorba. E vorba de ceea ce inseamna cu adevarat terorismul islamic. Aceste atrocitati arata ce inseamna Al-Qaeda, ISIS, aceste organizatii care nu stiu decat sa ucida in numele Islamului!! In Irak, numarul civililor morti s-a dublat de la an la an. Civili irakieni. Musulmani. De la retragerea trupelor US de la sfarsitul anului 2011 lucrurile au ajuns sa se inrautateasca si victimile printre populatia civila sa creasca foarte mult. Ideea este ca ISIS vrea prin teroare si crime contra umanitatii sa impuna un Stat Islamic in regiune! Un Stat Islamic care va fi in mod perpetuu pepiniera terorismului si care va ameninta mereu Uniunea Europeana si SUA.

Lovitura pe care trebuie s-o dam terorismului consta, in primul rand, in a distruge centrele sale de comanda.

Iar acest ISIS trebuie neaparat anihilat, distrus daca dorim ca pericolul terorist sa scada simtitor in Europa! De asemenea SUA cat si UE au obligatia, inclusiv cea morala, de a se amesteca in treburile interne ale unor state din Pen. Arabica, spre exemplu Yemen. Tocmai pentru a nu se ajunge la catastrofe ca in Siria si Irak. Ce ar insemna acest amestec? Ar insemna, de pilda, distrugerea filialei Al-Qaeda din Yemen! Si mie mi se pare riscant sa eliberezi suspecti de terorism detinuti la Guantanamo Bay si sa-i trimiti in Yemen sau Oman, adica ceea ce fac americanii care ne dau noua lectii legate de legea Big Brother. Adica Obama ce face? Trimite intariri teroristilor! Ce sens are asta? Mai trebuie precizat ca Obama nu a admis ca in atacurile de la Paris e vorba despre terorismul islamic. Intr-un mod aproape invariabil actuala Administratie de la Casa Alba evita sa spuna lucrurilor pe nume, si anume ca de terorism islamic e vorba, adica atacuri cu motivatie islamica!! Administratia Obama a jucat si joaca in continuare politica strutului: in viziunea sa terorismul islamic nu exista. Iar daca spui ca exista, tu, cel care atragi atentia, esti susceptibil de a fi un pericol la „securitatea nationala a US”. Aceasta politica dusa de Obama, de a se face ca nu exista terorism islamic, intretine si da libertate, dupa cum lesne se poate constata – si atacurile de la Paris stau drept marturie -, la o intensificare a terorismului islamic.

Terorismul actual este aproape in exclusivitate (asta ca sa nu spun de-a dreptul in exclusivitate) de natura islamica. Si trebuie spus ca victimile sale pot fi si musulmani. Ideologia unor organizatii teroriste precum ISIS sau Al-Qaeda ii numeste pagani pe musulmanii care traiesc si muncesc cinstit atat in Europa cat si in SUA. Si pot fi victime la fel de bine ca unul care nu e musulman, ca cei de la Charlie Hebdo. Iar aceasta Administratie Obama nu doreste sa ia atitudinea cuvenita fata de acest tip de terorism, care ameninta SUA si nu numai, ba mai mult: il si acopera. In felul asta nu se poate lupta cu acest terorism si nici nu poate fi anihilat.

Mie mi-a placut ca George Maior a recunoscut ca „securitate absoluta nu exista” – nici Legea Big Brother nu-ti poate furniza un asemenea nivel de securitate. Asa este. Insa tot atat de adevarat este ca impotriva terorismului se poate lupta si ca terorismul poate fi anihilat daca se face ceea ce trebuie. Din pacate, Casa Alba nu face ceea ce trebuie, iar Obama ii obliga atat pe Hollande cat si pe Cameron sa ia pozitii, in aceasta problema, apropiate de pozitiile sale. Iar discursul lui Hollande, de care pomeneam mai sus, deriva dintr-o astfel de punere in practica a „doctrinei Obama”. Iata si motivul pentru care nu se face, practic, nimic concret. Ci s-a incercat intr-un mod condamnabil abaterea atentiei opiniei publice de la pericolul terorismului.

Interesant un articol din New York Observer:

How to Stop Terrorism: Be Like Bush

Care arata, printre altele, ca:

„For all of his other failings, in those weeks after September 11^th, George Bush answered that question. His answer was that Islamist terrorism was caused by a lack of political freedom in the Muslim Middle East. Without domestic legitimacy, malignant and semi-malignant regimes built legitimacy in other ways, like hating the West. The solution was then to build democracies in the least fertile places on earth like Iraq and Gaza. It was a breathtakingly—perhaps hopelessly—ambitious answer, but thirteen years later still the most hopeful one we’ve got. […]

The problem is that there are many, many people unhappy with American foreign policy in the world, and virtually the only ones who commit terrorist attacks in response are Muslims. Tibetans do not blow up Chinese markets, and citizens of Cote d’Ivoire do not shoot up French cafes. And, it should be pointed out, Frenchmen irritated with American foreign policy—of which there have been a few—do not bomb the marathon.”

Spune ca raspunsul la problema dat de George Bush, avand loc si evenimentele de la 11 septembrie, a fost urmatorul: terorismul islamic este cauzat de o lipsa de libertate politica in Orientul Mijlociu Islamic. Fara legitimitate, regimurile maligne si semi-maligne isi construiesc legitimitatea in alte feluri, spre exemplu prin ura fata de Vest. Solutia ar fi fost sa se construiasca democratii in locurile cele mai aride din lume, precum Irak sau Gaza. Apoi spune ca multi oameni sunt nefericiti de politica externa dusa de America in lume, insa numai musulmanii raspund prin atentate teroriste.

Interesant ce spun publicatiile de opozitie din America, va recomand acest articol din American Thinker:

Coming to America: A Terrorist Cell Near You

By Lauri B. Regan

Se arata ca:

„British Islamist Anjem Choudary made one of the most important and revealing yet little-mentioned statements in the wake of the Charlie Hebdo terrorist attack last week. The imam tweeted, “Muslims love the Messenger Muhammad more than their parents, children and even themselves! Why don’t people understand?”

Why, indeed? Perhaps Choudary’s statement was ignored because he is, after all, a “radical” Muslim cleric, viewed by the politically correct as someone on the fringes who does not represent “true Islam” (a term favored by not only Barack Obama, but also by al-Qaeda and ISIS). But if world leaders do not wake up from their dangerously naïve, self-induced comas just as the terrorist sleeper cells are stirring from their slumber, Charlie Hebdo and the terror attacks at the Parisian kosher butcher shop and Sydney chocolate store will become commonplace across the globe for many years to come.

Obama continues to whitewash the global threat of Islamic fundamentalism. He initially refused to call the Charlie Hebdo massacre “terrorism.” Once he finally did, his statement ridiculously claimed that the attack was the “senseless violence of a few.” Similarly, in his September speech addressing efforts to combat ISIS, he stated, “small groups of killers have the capacity to do great harm.”

If the multitude of Islamic terrorist groups metastasizing across the entire globe, including ISIS, al-Qaeda, Boko Haram, Hamas, Hezb’allah, Al Aqsa Brigade, the Muslim Brotherhood, and the Taliban are “small groups,” we should sleep well at night knowing that Obama’s A team is at the helm. Unfortunately, the jayvee squad that Obama promises has been decimated actually sponsored the latest terror attacks and is on the rise. But coming from the guy who promised that if you like your doctor, you could keep your doctor (among other doozies), making false and grandiose assertions to sell the country a bill of goods is simply par for the course (for our Golfer-in-Chief).

So how pervasive are the views of the barbarians otherwise known as Islamists? Brigitte Gabriel explained:

There are 1.2 billion Muslims in the world today – of course not all of them are radicals! The majority of them are peaceful people. The radicals are estimated to be between 15 to 25 percent. … But when you look at 15 to 25 percent of the world Muslim population, you’re looking at 180 million to 300 million people dedicated to the destruction of western civilization. That is as big as the United States. So why should we worry about the radical 15 to 25 percent? Because it is the radicals that kill. Because it is the radicals that behead and massacre.

After pointing out that the majority of Germans, Russians, Chinese, and Japanese were peaceful people, and yet radicals from those countries still murdered tens of millions of people, Gabriel observed, “The peaceful majority were irrelevant.”

What is relevant is what our government is ignoring. At TheReligionof Peace.com, the array of statistics on the world’s Muslim population’s support of terrorism and violence in defense of Islam is eye-opening – at least for those who are not willfully blind to reality. It includes a List of Islamic Terror Attacks for the Past 30 Days. When it becomes necessary to keep a running list of attacks every 30 days, the “religion of peace” is looking a lot less peaceful. And linked with the statistics on support among the general Muslim population, the claim that this hate is an aberration becomes even more disingenuous.

It is arrogance when someone with little knowledge of a topic takes to the bully pulpit and makes false assertions as if an expert. When our president does so, it is dangerous. When he does so with national security, he becomes an accomplice to an existential threat to our country’s long-term viability. When Obama claims, “ISIL is not ‘Islamic.’ No religion condones the killing of innocents,” he is willfully shirking his responsibility to defend our nation.

Obama’s platitudes and assertions that only a rogue “few” are terrorists, fly in the face of reality. The terrorists are not psychopathic or crazy. They are motivated and determined and thinking lucidly about how to destroy Western civilization. It is Obama and the politically correct who label honest, clear-minded realists Islamophobic and not operating with a full deck. They are functioning in a state of denial.

On Monday, State Department spokesperson Marie Harf claimed, “There are people out there who want to kill other people in the name of a variety of causes” and promised that “we’re going to focus on all of the different kinds of extremism.” Eric Holder also exhibited this psychosis when he finally admitted on Sunday that the U.S. is at war with “terrorists” but refused to utter the term radical Islam and continued to push the lie that “core” al-Qaeda has been “decimated.” White House press secretary Josh Earnest put the icing on the cake when he explained on Tuesday that the reason the administration does not use the term “radical Islam” is because they believe it is not accurate, “I certainly wouldn’t want to be in a position where I’m repeating the justification [the terrorists] have cited that I think is illegitimate.” The terrorists have no problem identifying their enemy and developing a plan to defeat them. The people entrusted with our national security whitewash, pander, and lie.

Particularly telling is that both French president Hollande and Obama called the Charlie Hebdo murderers cowards. In this they are simply wrong, and believing so will do nothing to win the war against Islamic fundamentalism. For victory, we must have leaders who identify the enemy and understand how they think. Our leaders do not acknowledge with whom we are dealing.

Obama has spent six years extending his open hand to Iran’s mullahs and the past year negotiating a deal that will likely lead to Iran obtaining a nuclear weapon. He is operating on the assumption that the Islamists in Iran think the same as Westerners who value freedom of religion, free speech, life, liberty, and the pursuit of happiness. The Iranians understand who is sitting across from them at the negotiating table, and they are outmaneuvering Team Obama, just as Bill Belichick did to the Baltimore Ravens this past weekend.

Day after day, the killing goes on. Day after day, the mainstream media, academia, the politically correct left, and policymakers do their best to ignore it. Would that they had read The Art of War rather than Rules for Radicals; then we might actually be safe. In his work, Sun Tzu stated:

If you know the enemy and know yourself, you need not fear the result of a hundred battles. If you know yourself but not the enemy, for every victory gained you will also suffer a defeat. If you know neither the enemy nor yourself, you will succumb in every battle.

Barack Obama refuses to identify our enemy. Even as he was finally forced to mention the term “Islamist jihadist sympathizers,” in the context of this week’s hacking incident, he did so reluctantly and with absolutely no recognition that we are fighting a war pitting civilization against barbarism. In a recent speech, Egyptian President el-Sisi recognized that Islam has become a “source of worry, danger, killing, and destruction in the whole world” and called for a “religious revolution” to modernize the faith. It is quite extraordinary that Muslims leaders are speaking out while the leader of the free world continues to prevaricate.

Furthermore, Obama is clueless about the American people, whom he was entrusted to protect. He believes we are a bunch of religious fanatics clinging to our guns while touting the real religious fanatics as a peace-loving people. He believes we are a country of one-percenters, fat cats, racists, morons, and colonialists while he claims that the Islamic State has nothing to do with Islam.

Our enemy recognizes that we are under the leadership of the man who bowed to the Saudi king, praised Islam before the Muslim Brotherhood in Cairo, jailed an innocent man for making a YouTube video about Islam, and took to the world stage to “boldly” pronounce, “The future must not belong to those who slander the Prophet of Islam.” They see a tired people who did not have the fortitude to stay the course in Iraq and Afghanistan and who elected a weak leader twice despite his trashing of our allies and reaching out to our enemies.

Radicalized individuals are flocking to the battlefields in Syria and Iraq and returning as trained jihadist to the West. According to a U.N. report, more than 15,000 foreign fighters have entered these two countries to train with ISIS. Obama refuses to withdraw their passports.

Obama’s immigration edicts may open the floodgates to Islamists at the same time that Europe is trying to figure out how to close theirs and deal with the mess they created. A recent study by the Center for Immigration Studies concluded that the rise in immigrants from Muslim countries poses a national security threat. The administration announced that it will be expanding resettlement of Syrian refugees, as well hiring Fatima Noor, a Muslim woman who dons a hijab, as a special assistant at Homeland Security tasked with bringing in more Muslim immigrants. With at least six Muslim Brotherhood operatives working for the administration (and the recent appointment by Nancy Pelosi of the first Muslim representative to the House Intelligence Committee), this new addition should be no surprise.

The trial of the accused Boston Marathon bomber began last week. So now we have the Tsarnaev brothers and the Kouachi brothers. All in the family from a culture of people who strap suicide vests on their children and send them off to murder in the name of Allah. Golda Meir recognized decades ago that “[w]e will only have peace with the Arabs when they love their children more than they hate us.”

Currently making the rounds on the internet are quotes of Winston Churchill regarding Islam and Muslims. More important to recall are Churchill’s quotes warning of the rise of the Third Reich that fell upon deaf ears. He stated:

I cannot recall at any time when the gap between the kind of words which statesmen used and what was actually happening in many countries was so great as it is now. The habit of saying smooth things and uttering pious platitudes and sentiments to gain applause, without relation to the underlying facts, is more pronounced now than it has ever been in my experience.

Upon moving into the White House, Obama returned to the British a bust of Winston Churchill that had been displayed in the Oval Office. Were we reading a Shakespeare play, that act would serve as a clear foreshadowing of Obama’s willful blindness and destiny to repeat history’s tragedies. Churchill recognized that:

… [w]hen the situation was manageable it was neglected, and now that it is thoroughly out of hand we apply too late the remedies which then might have effected a cure.

Want of foresight, unwillingness to act when action would be simple and effective, lack of clear thinking, confusion of counsel until the emergency comes, until self-preservation strikes its jarring gong – these are the features which constitute the endless repetition of history.

If we are going to win the war against Islamic fundamentalism, we need a change in leadership with people who know our enemy, who are not so cowardly as to fear being honest about who that enemy is and what motivates him to kill, and who love America and Western civilization more than they love themselves and Islam. The man currently in the White House is certainly not that person.”

Articolul este destul de lung, de aceea voi incerca sa traduc doar aceasta fraza:

„Barack Obama refuses to identify our enemy. Even as he was finally forced to mention the term “Islamist jihadist sympathizers,” in the context of this week’s hacking incident, he did so reluctantly and with absolutely no recognition that we are fighting a war pitting civilization against barbarism. In a recent speech, Egyptian President el-Sisi recognized that Islam has become a “source of worry, danger, killing, and destruction in the whole world” and called for a “religious revolution” to modernize the faith. It is quite extraordinary that Muslims leaders are speaking out while the leader of the free world continues to prevaricate.”

adica:

„Barack Obama refuza sa-i identifice pe inamicii nostri. Chiar daca in final a fost fortat sa mentioneze termenul: „simpatizanti islamisti jihadisti”, in contextul incidentului terorist din aceasta saptamana, el s-a aratat atat de reluctant si nu a recunoscut deloc ca luptam un razboi care pune fata in fata civilizatia si barbaria. Intr-un recent speech, Presedintele Egiptului, el-Sisi, a recunoscut ca Islamul a devenit o „sursa de ingrijorare, pericol, ucidere si distrugere a intregii lumi” si a chemat pentru o „revolutie religioasa” care sa modernizeze aceasta credinta. Este pur si simplu extraordinar ca liderii musulmani vorbesc despre asa ceva, pe cand liderul Lumii Libere continua sa fie evaziv, echivoc in aceasta privinta.”

Asa este: e nevoie de o reformare a Islamului. Insa lucrul acesta nu poate fi facut atata vreme cat extremismul religios, Jihadul, are adepti, calauziti de centre de comanda care au o putere foarte mare in Lumea Islamica si care ordona ucideri si acte de terorism! Ar trebui sa intelegem ca asa cum stau lucrurile acum, nici vorba nu poate fi de democratie in Lumea Islamica si esecul Primaverii Arabe din Nordul Africii confirma acest lucru!

De ce terorismul islamic acum?

Mai trebuie aratat un lucru. In anii ’60-’70 intr-adevar nu se prea vorbea de terorismul islamic si nici nu exista fenomenul prezent asa cum este el astazi. Asta nu inseamna ca nu exista. Sa ne amintim de groaznicul atentat facut de Organizatia pentru Eliberarea Palestinei la Olimpiada de la Munchen, cand a fost masacrata delegatia israeliana. Si de aici ar trebui sa tragem concluzia sa fim mult mai prudenti cand e vorba de eliberarea teroristilor… Apoi putem sa ne referim si la razboaiele dintre Egipt si Israel. Insa daca terorismul islamic nu a fost atat de puternic precum cel de astazi, lucrul acesta se datoreaza in mare masura colonialismului. Este adevarat ca lupta popoarelor de sub dominatia unei mari puteri, tranformate in colonie a acesteia, precum lupta eroica a poporului algerian impotriva ocupantului francez, nu a avut neaparat o mare dimensiune religioasa, ci erau lupte de eliberare nationala. Sunt convins ca multi dintre cei ce citesc aceste randuri isi vor aminti de aceste pagini de Istorie. Insa statele acestea, cu o populatie islamica majoritara, au reusit sa stagneze din punct de vedere al dezvoltarii economice. Colonialismul avusese si un rol civilizator, fara de care aceste state ar fi ramas acum foarte mult in urma. Dupa inlaturarea colonialismului, facuta in general prin razboi, a trebuit sa urmeze reconstructia, fara indoiala, si atunci n-avea cum sa-ti stea capul la terorism. La acea vreme, statele socialiste au sprijinit lupta impotriva colonialismului si au dat ajutor noilor state iesite de sub dominatia straina. Dupa prabusirea comunismului a incetat si ajutorul si s-a vazut si o stagnare economica ce tindea sa se prelungeasca foarte mult. Cu o populatie in marea ei majoritate slab pregatita din punct de vedere profesional si, pe cale de consecinta, aflata la un nivel redus din punct de vedere intelectual si a carei viata este concentrata exclusiv in jurul Islamului, nu e de mirare ca extremismul islamic, Jihadul, a prins foarte usor la o asemenea populatie. Insa extremismul islamic, chiar daca (poate) era la o intensitate mult mai redusa fata de cum e acum, exista si atunci. Ma gandesc, de pilda, sunt sigur ca va amintiti, la asasinarea Presedintelui Anwar El Sadat la 6 octombrie 1981, dupa ce s-a angajat in negocieri cu Israelul, care au culminat cu semnarea Tratatului de Pace Egipteano-Israelian, pentru care a primit Premiul Nobel pentru Pace, in 1978, alaturi de Menachem Begin, prim-ministru al Israelului. Cf. articolului din Wikipedia despre Sadat, citat mai sus, cu exceptia Sudanului, toate Statele Arabe si Organizatia pentru Eliberarea Palestinei s-au opus eforturilor lui Sadat de a face pace cu Israelul, fara consultari prealabile cu Statele Arabe. Pe cale de consecinta, Egiptul a fost suspendat din Liga Araba din 1979 pana in 1989. Cine s-a opus, din interiorul Egiptului, politicii lui Sadat privind pacea cu Israelul? Da, v-ati prins: Jihadul Islamic din Egipt, desigur! Care avea printre membri si ofiteri superiori in structurile de securitate ale statului:

„Chief strategist of El-Jihad was Abbud al-Zumar, a colonel in the military intelligence whose „plan was to kill the main leaders of the country, capture the headquarters of the army and State Security, the telephone exchange building, and of course the radio and television building, where news of the Islamic revolution would then be broadcast, unleashing—he expected—a popular uprising against secular authority all over the country”.^[36]„

incerc sa traduc:

„Strategul sef al El-Jihadului a fost Abbud al-Zumar, un colonel in structurile de informatii militare al carui „plan era de a ucide pe principalii lideri din tara, sa captureze cartierul general al armatei si Securitatii Statului, cladirea telefoanelor, si desigur cladirile Radioului si Televiziunii, unde stiri despre Revolutia Islamica ar fi fost raspandite, declansand – el asa se astepta – o revolta populara impotriva autoritatii seculare (laice) in toata tara.”

Asa ca terorism era si in anii ’70, si inca foarte periculos, chiar daca nu se manifesta atat de acut ca acuma!! Un lider moderat si pro-vestic, cum era Sadat, era foarte greu de acceptat de catre acesti fundamentalisti care, iata, aveau oamenii sus-pusi in stat. De asemenea seicul Omar Abdel-Rahman – Seicul Orb -, condamnat pe viata pentru ceea ce se numeste in legislatia US seditious conspiracy, in legatura cu atentaul cu bomba de la World Trade Centre din 1993 – el ii teroriza, dupa cum insusi afirma, pe „dusmanii lui Dumnezeu” -, este cel care a dat fatwa ce aproba asasinarea lui Sadat. De asemenea o mare problema mi se pare cu aceste fatwa. De exemplu, Osama bin Laden a dat doua fatwa – 1996, 1998 – prin care interpreta Legea Islamica in sensul ca „musulmanii trebuie sa ucida civili si personal militar al Statelor Unite si din cadrul tarilor aliate pana cand vor retrage suportul dat Israelului si pana cand vor retrage fortele militare din tarile islamice” (v. aici si aici). Iata ce ne arata Wikipedia:

„The 23 February 1998 fatwa is the first known official order of the World Islamic Front. The fatwa calls upon each individual member of the existing Ummah to, „in accordance with the words of Almighty God, ‘fight the pagans all together as they fight you all together,’ and ‘fight them until there is no more tumult or oppression, and there prevail justice and faith in God.'” The fatwa is widely regarded by terrorism experts as the founding document of the World Islamic Front.”

adica:

„23 februarie 1998 este data la care fatwa este cunoscuta pentru prima data ca ordin oficial al Frontului Islamic Mondial (Al-Qaeda, dupa unii experti, n.m.). Fatwa cheama pe fiecare membru al Ummah (al Comunitatii) ca, „in acord cu cuvintele Atotputernicului Dumnezeu, „luptati impotriva paganilor cu totii asa cum lupta ei impotriva voastra cu totii” si „luptati impotriva lor pana nu va mai fi zarva sau opresiune, si va prevala justitia si credinta in Dumnezeu”. Aceasta fatwa este in mod larg privita de catre expertii in terorism drept document fondator al Frontului Islamic Mondial.”

Evident, se pune problema ce calificare avea Osama bin Laden si acest Front Islamic Mondial ca sa dea aceste fatwa. Pentru ca asa oricine poate da nu stiu ce fatwa care sa treaca peste statul respectiv, peste legile tarii, peste conducatorii statului islamic respectiv prin care sa stipuleze orice ucideri, incalcari ale Dreptului International, orice acte de terorism etc. Se poate crea o nebunie intreaga in toata lumea din pricina unor astfel de oameni. De aceea este imperios necesar ca elementele moderate din Lumea Islamica sa condamne astfel de fatwa teroriste! Si ceea ce e si mai ingrozitor este ca aceste atentate teroriste pe care ei, teroristii, le fac in diferite tari sunt vazute ca mari victorii de catre populatia bastinasa din Yemen sau Egipt, nu-i asa? Uitati-va ce fatwa se dau in aceasta Lume Islamica:

„In 2012, Abdul-Azeez ibn Abdullaah Aal ash-Shaikh, the Grand Mufti of Saudi Arabia, issued a religious edict prohibiting contact and cooperation with foreign media outlets because they seek to “spread chaos and strife in Muslim lands.” He added that contacting foreign media outlets to “divulge the country’s secrets or address various matters” was tantamount to “treason and major crime.” He said that “It is not permissible and is considered betrayal and assistance to the enemies of Islam.” Also, “A believer has to help keeping security, that of his nation and community, and protecting his religion.”^[42] This fatwa is vague and itself is in need of another explanatory fatwa. Foreign media appears to have been singled out because it is mostly free and does not conform to Saudi Arabian government censorship. The fatwa uses the strongest possible terms (i.e., „haram” or unlawful, „treason,” „betrayal,” and „major crime.”) for the simple act of contacting the press. This fatwa needlessly endangers the lives of ordinary citizens and members of the media. It also threatens the financial interests of legitimate global business. In democratic societies, journalism and the media play an indispensable role in educating the public and combating corruption.”

Deci o fatwa impotriva presei, impotriva media straine, data de Marele Muftiu al Arabiei Saudite, impotriva contactului cu presa straina pentru ca provoaca „haos si lupta in teritoriile musulmane”, punand in pericol viata cetatenilor si a celor ce lucreaza in media, bineinteles amenintand si interesele financiare si legitime ale comunitatii de afaceri. Simplul contact cu presa este „tradare, crima majora, ilegalitate”. Aici nu e vorba de nu stiu ce caricaturi, ci un atac impotriva Presei Libere, un atac la adresa dreptului cetatenilor de a fi informati, pentru a izola si mai mult omul musulman de restul lumii. Iata ce fac asa-zisii lor „invatati”! Si aceasta fatwa a fost data in 2012…

Nu e de mirare ca in aceste tari islamice se nasc teroristi!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

ianuarie 16, 2015 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Abdel Fattah el-Sisi, Anwar El Sadat, Ataturk, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Big Brother, Charlie Hebdo, criza economica, Democratie, Diverse, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, extremism islamic, fatwa, François Hollande, Frontul Islamic Mondial, fundamentalism islamic, George Maior, George W. Bush, Guantanamo Bay, Hollande, Iohannis, Irak, Iraq, ISIS, islam, Israel, Je suis Charlie, Klaus Iohannis, laicitate, Legea "Big Brother" privind retinerea datelor de trafic, libertate, Menachem Begin, Middle East, nivel de trai, normalitate, oameni, Oman, Omar Abdel-Rahman, Opinia mea, Organizatia pentru Eliberarea Palestinei, Orientul Mijlociu, Osama bin Laden, Papa, Papa Francisc, parerea mea, Paris, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Ponta, presa, România, social, societate, SUA, Turcia, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, Victoria Nuland, WordPress, World Islamic Front, Yemen | 33 comentarii

Happy birthday dear mister dictator!

Va mai amintiti de Bobby Fischer? Celebrul, marele jucator de sah american, genialul Bobby!! In 1992 s-a desfasurat in Iugoslavia un meci de sah intre Bobby Fischer si Boris Spassky, revansa meciului pentru titlul mondial desfasurat in 1972 la Reykjavík, in Islanda. Wikipedia a facut o extraordinara prezentare a celor doua meciuri celebre, cu partidele jucate – aici meciul din 1992 si aici cel din 1972.

Bobby Fischer

In 1992 Iugoslavia era sub embargoul impus de Natiunile Unite, iar Bobby a incalcat cu buna stiinta embargoul (va amintiti, cred, cand a scuipat pe actul acela de la ONU), expunandu-se Justitiei din SUA si, desigur, pedepsei legale. Trebuie spus ca acel embargou sanctiona si evenimentele sportive si ne amintim de echipa de baschet a Iugoslaviei careia i-a fost refuzata participarea la evenimentele sportive internationale timp de trei ani (1992-1995).

Dupa acel meci din 1992 Fischer nu numai ca nu s-a mai putut intoarce in SUA, dar a fost haituit de sistemul legal american pana spre sfarsitul vietii, trebuind sa se mute dintr-o tara in alta. Interesant este ca americanii nu l-au iertat usor pe omul care a dus pe mari culmi faima US in lume, reusind sa se impuna ca un mare jucator, dupa razboi, si sa castige titlul de campion mondial in sah, unde hegemonia era detinuta de sahistii sovietici. Iata ce ne arata Wikipedia:

„Serbian grandmaster Ljubomir Ljubojević called Fischer, „A man without frontiers. He didn’t divide the East and the West, he brought them together in their admiration of him.”^[437]„

Incerc sa traduc:

Bobby Fischer

„Marele maestru sarb Ljubomir Ljubojevic il numea pe Fischer: „Un om fara frontiere. El nu a divizat Estul si Vestul, ci le-a adus impreuna in admiratia pe care o au fata de el””

Si acum sa venim in zilele noastre…

Gandul

Dennis Rodman i-a cântat „La mulţi ani” liderului de la Phenian

Kim Jong Un si Dennis Rodman

Se arata ca:

„Fostul baschetbalist american Dennis Rodman i-a cântat „La mulţi ani” liderului nord-coreean Kim Jong-un, la Phenian, miercuri, după care a jucat într-un meci demonstrativ pentru a celebra evenimentul, relatează AFP.

Fostul mare baschetbalist american, cunoscut pentru excentricităţile sale, i-a adus un omagiu tânărului lider nord-coreean, cântându-i „La mulţi ani” în faţa a câtorva mii de spectatori, după care a jucat într-un meci de baschet demonstrativ, potrivit unei înregistrări video postate pe Internet.

Kim Jong-un, care a împlinit 31 de ani, a asistat la meci în compania soţiei sale, Ri Sol-ju, şi altor oficiali.

Liderul de la Phenian a declarat că vizita echipei americane în Coreea de Nord este binevenită şi „constituie o ocazie bună pentru a promova înţelegerea între cele două ţări”, a precizat Agenţia centrală coreeană.

Fostul baschetbalist american se află de luni în cea de-a patra vizită din ultimele 12 luni în Coreea de Nord. Dennis Rodman este însoţit şi de alţi foşti jucători din NBA, între care Doug Christie, Craig Hodges şi Charles Smith.

El a fost aspru criticat pentru că nu a evocat cu ocazia acestui turneu problema drepturilor omului şi soarta lui Kenneth Bae, un cetăţean american deţinut în Coreea de Nord.

„În circumstanţe adecvate, baschetul poate servi ca punte între comunităţi, dar nu e cazul”, a apreciat marţi Otis Birdsong, preşedintele Asociaţiei naţionale a jucătorilor de baschet retraşi din activitate.

Administraţia americană, care nu întreţine relaţii diplomatice cu Coreea de Nord, a preferat să se distanţeze de acţiunea lui Dennis Rodman.”

Prietenul meu, grasul nord-coreean

de Alina Matis

Se arata ca:

Dennis Rodman

„Undeva, departe-departe de România, există o ţară gri cu un singur gras*. Un copil mare cu jucării periculoase şi nouă milioane de soldăţei, înconjurat de 25 de milioane de oameni slabi şi fricoşi, pentru care el este singurul zeu în viaţă în care au voie să creadă şi la care pot să se închine. Acest gras, pe numele lui Kim Jong Un, fiu al lui Kim Jong Il, are, de un an de zile, un prieten, pe Dennis Rodman.

La prima lui vizită în Coreea de Nord, excentricul Dennis Rodman, fost baschetbalist NBA nemaibăgat în seamă de presă, plin de datorii şi cu probleme legate de consumul excesiv de alcool, era speranţa multor activişti pentru drepturile omului. Fiind singurul american cu acces la liderul suprem de la Phenian, avea cea mai bună şansă de a face ceva, orice, pentru nord-coreeni sau măcar să obţină eliberarea unor cetăţeni băgaţi în lagărele ţării, precum misionarul american Kenneth Bae, închis pentru „acte ostile” la adresa regimului.

Marţi, Rodman a devenit cel mai hulit om din SUA după ce a sugerat, într-un interviu incoerent pentru CNN, că americanul o fi făcut el ceva dacă prietenul Jong Un l-a condamnat la 15 ani de muncă silnică. Dacă vreţi să vedeţi ce se întâmplă în aceste lagăre, citiţi scrisoarea pentru Rodman semnată de Shin Dong-hyuk, singurul nord-coreean născut într-un astfel de loc care a reuşit să evadeze. Este cea mai bună poză a acestei ţări – cuvinte simple, nefinisate, scrise de un om care a reuşit să fugă din Iad.

După episodul CNN, la un meci demonstrativ de baschet la care a adus alţi pensionari din NBA pentru a-l încânta pe Kim Jong Un, mare fan al jocului, de ziua lui, Rodman a oferit un spectacol grotesc, cântându-i un „Happy birthday” a la Marilyn Monroe. Pe urmă, le-a transmis americanilor scuze pentru comentariile despre Bae. Era stresat şi ameţit de alcool când a vorbit cu CNN, a explicat.

Să vezi în Rodman un adept al diplomaţiei sportului în relaţia cu Coreea de Nord este naiv. La fel şi cine crede că grasul suprem de la Phenian va leşina în faţa şarmului de bad boy american şi îi va oferi orice lui Rodman. Din toată afacerea asta, singurii care au de câştigat sunt Rodman şi Jong Un. Rodman, mereu însetat după atenţie, este superstarul adjunct al Coreii de Nord (după Kim, desigur), o reclamă pentru care nu a dat bani, ci cu siguranţă că a primit. Că nu e uşor să te dai prietenul unui terorist de stat precum Kim Jong Un s-a văzut şi din felul în care s-a purtat la CNN.

Mi-l imaginez pe Rodman după ce a decis că va fi tovarăşul lui Kim Jong Un cum s-a dus cu aroganţa occidentalului vedetă într-o ţară care trăieşte într-un univers paralel de restul lumii. Parcă îl văd cum, pe urmă, nu i-a fost deloc uşor să îl învârtă pe degete pe teroristul Jong Un, care trebuie să fie paranoic-nevoie mare la felul în care execută vedete, amărâţi, rude. Nu neapărat la câini sau cu mitraliera, cum zic legendele, dar probabil că i-o fi arătat până acum şi lui Rodman ce se întâmplă când nu mai eşti prietenul lui. Aşa îmi explic tranziţia de la entuziasmul privind „diplomaţia baschetului” şi şansele de a-l elibera pe Kenneth Bae, de anul trecut, la „nu e treaba mea să încerc să îl scot pe Bae sau să fac diplomaţie”, pe care le-am văzut acum.

De departe cel mai câştigat e nou lider al dinastiei Kim, acest Bin Laden al Peninsulei Coreene, şef peste o ţară-lagăr, în care patru din cinci oameni sunt înfometaţi. Cele patru vizite ale lui Rodman în Coreea de Nord din ultimul an au reuşit să legitimeze în ochii cetăţenilor acestei ţări regimul condus de fiul defunctului Jong Il. Un regim terorist, fără dar şi poate, indiferent de câte ori zice Rodman că Jong Un este „un tip foarte de treabă”.

Cu Rodman la masă, despuiat, plin de tatuaje şi cu ochelari de soare cu rame aurite pe ochi, singurul gras din ţara gri are acum pata de culoare (şi nu într-un sens rasist) de care avea nevoie într-o perioadă foarte tulbure pentru regimul lui. Fără ca cineva să poată face ceva, Kim Jong Un a descoperit că, dincolo de propagandă, există miraculosul PR, o armă occidentală foarte utilă, adusă de prietenul lui, americanul.” (subl. mea)

Dennis Rodman nu numai ca nu e haituit de sistemul legal american dar petrece cu un dictator comunist, criminal, mai castiga si bani din chestia asta, e bine mersi, se poate intoarce oricand, desigur, fara nicio problema, bineinteles, in SUA… Ba, mai poate si candida, nu-i asa? Ce parere ati avea daca l-ati vedea pe Rodman candidand pentru un post de primar sau guvernator si, de ce nu, in viitor pentru Presedintia SUA… Morala este ca Rodman, desi are simpatii fata de dictatorii comunisti si, foarte probabil, fata de comunism, n-a incalcat niciun embargou!! 😀 Unul ca Rodman poate ajunge guvernatorul unui stat, dar nu va fi niciodata un Bobby Fischer. Sistemul de Justitie american i-a facut numai probleme lui Fischer, nu atat pentru declaratiile sale antisemite sau impotriva SUA, cat pentru ca a incalcat nenorocitul ala de embargou. Dar eu nu am auzit ca Fischer a stat si i-a cantat ‘Happy birthday’ lui Milosevici.

Insa e de observat si altceva: cat de intransigenta era politica externa americana fata de comunism si fata de dictatori in anii ’90 si cat de relaxata este acum. Iar statul de drept e luat in derizoriu: „o fi făcut el ceva dacă prietenul Jong Un l-a condamnat la 15 ani de muncă silnică”. „Să vezi în Rodman un adept al diplomaţiei sportului în relaţia cu Coreea de Nord este naiv” – da, dar crediteaza dictatorii! Si nu e atat de previzibil rezultatul.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

ianuarie 13, 2014 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Atitudine, Atitudini, Barack Obama, baschet, Bobby Fischer, Boris Spassky, Bush, capitalism, comunism, Coreea de Nord, Democratie, Dennis Rodman, Diverse, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, George H. W. Bush, George W. Bush, Iugoslavia, Kim Jong-il, Kim Jong-un, libertate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Robert Fischer, Robert James "Bobby" Fischer, România, sah, Slobodan Milosevici, social, socialism, societate, sport, stiri, SUA, UE, United States, USA, WordPress, Yugoslavia | 64 comentarii

Nelson Mandela

Eram la televizor si am aflat in direct, cum se spune, trista veste a mortii lui Nelson Mandela. M-am intrebat ce am putea spune despre Mandela, cum as putea sintetiza foarte pe scurt marea sa personalitate si viata sa zbuciumata, cu ce anume am putea asocia numele sau… Si va marturisesc faptul ca singurul lucru ce mi-a venit in minte a fost acela ca despre Mandela nu poti sa spui decat ca a fost un invingator prin excelenta!!

English: Nelson Mandela in Johannesburg, Gauteng, on 13 May 1998 (Photo credit: Wikipedia)

Nelson Mandela a facut un lucru minunat si spun astfel pentru ca apartheidul era atat de inradacinat in Africa de Sud incat parea stabilit, fixat acolo, pentru vecie!! Sa fim cinstiti cu noi insine: credea cineva dintre noi ca apartheidul va fi invins in Africa de Sud? Credea cineva ca negrii isi vor dobandi drepturile civile si demnitatea in tara lor? Tocmai in asta si consta minunea: niciunul dintre noi nu credea ca apartheidul va fi invins si abolit iar Mandela, intr-o lupta aproape de unul singur, a reusit sa inlature de la Putere, intr-un final glorios, acest regim ce parea inradacinat si instaurat in aceasta tara pentru eternitate!! Desi a indurat ani grei de inchisoare pentru idealurile sale, Mandela a invins! A invins!! Si nimeni, niciunul dintre noi nu ar fi crezut. Or, tocmai lucrul asta mi se pare fantastic!! Extraordinar!! Si pentru aceste brave fapte Mandela trebuie considerat un erou atat al sec. XX cat si al sec. XXI. Un om care o viata a luptat impotriva rasismului de orice fel – atat „impotriva dominatiei albilor cat si impotriva dominatiei negrilor”, dupa cum spunea, dorind sa faureasca o Africa de Sud democrata si libera in care albii si negrii sa traiasca in armonie impreuna.

English: Young Nelson Mandela. This photo dates from 1937. South Africa protect the copyright of photographs for 50 years from their first publication. See . Since this image would have been PD in South Africa in 1996, when the URAA took effect, this image is PD in the U.S. Image source: http://www.anc.org.za/people/mandela/index.html (Photo credit: Wikipedia)

27 ani de inchisoare. Pentru dreptate. Care a invins in cele din urma! Nu a fost o personalitate controversata ci, as spune, unanim respectata si recunoscuta intr-un inalt grad pentru lupta si idealurile sale. A primit Premiul Nobel in 1993, Presidential Medal of Freedom – una din cele mai inalte distinctii civile ale US, Ordinul Lenin si Bharat Ratna – cea mai mare distinctie a Republicii India printre cele mai mult de 250 de distinctii si onoruri.

Mediafax

Apartheidul, regimul segregaţionist învins de Nelson Mandela

Se arata ca:

„Apartheidul, învins de Nelson Mandela, a fost un sistem care a impus o strictă segregaţie rasială la toate nivelurile societăţii şi a marcat timp îndelungat Africa de Sud.

Politica apartheidului – termen tradus prin „evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.

Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.

Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.

Hontetoţii au fost obligaţi să aibă un permis special pentru a se deplasa încă din 1797, iar un oraş ca Johannesburg a evacuat chiar de la fondarea sa, în 1886, locuitorii de culoare din cartierele periferice.

Gandhi, care a petrecut peste 20 de ani din viaţa sa în Africa de Sud, a avut o experienţă asemănătoare când a fost evacuat, la sosirea sa, în 1893, dintr-un vagon de clasa întâi rezervat populaţiei albe.

Africa de Sud contemporană s-a născut „între albi”, în 1910, în urma uniunii între englezi şi afrikaners (sau buri), descendenţi ai coloniştilor olandezi. În acest proces, majoritatea de culoare a ţării a fost ignorată.

Însă populaţia de culoare a răspuns fondând Congresul Naţional African (ANC), partidul a cărui conducere va fi preluată mai târziu de Nelson Mandela. Cu toatea acestea, ei nu au putut împiedica adoptarea, în anii ’10 şi ’20 ai secolului trecut, a mai multor legi favorabile consolidării segregaţiei, ca instituirea unei interdicţii pentru populaţia de culoare de a cumpăra alte terenuri decât cele rezervate săracilor sau alteia ce nu-i oferea dreptul de a practica unele profesii calificate, etc.

Procesul va lua o formă juridică odată cu victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948. Partidului Naţionalist îşi proclama misiunea de a proteja interesele populaţiei afrikaner în faţa „pericolului de culoare”, amestecându-l de îndată cu „pericolul roşu” (comunist), în contextul Războiului Rece, fapt ce i-a adus simpatia Occidentului, în timp ce restul Africii lua calea decolonizării, adesea socialiste.

Măsurile adoptate de noii lideri ai ţării, influenţaţi de ideologia nazistă şi convinşi că au fost aleşi de Dumnezeu, îi va afecta rapid pe toţi sud-africanii.

Un prim text a interzis căsătoriile interrasiale (1949), apoi relaţiile sexuale între persoane de rase diferite (1950).

Sistemul se baza pe o lege de înregistrare a populaţiei (Population Registration Act, 1950) care eticheta locuitorii în funcţie de patru culori ale pielii, numite „rase” – albi, indieni, metişi şi negri -, determinând astfel toată existenţa lor, din maternitate până la cimitir.

O altă lege, privind teritoriul locuit (Group Areas Act, 1950), instituţionalizează segregaţia spaţială, fiecare suprafaţă din oraş fiind rezervată separat raselor.

Cartiere întregi, ca Sophiatown din Johannesburg sau District Six din Cape Town, au fost astfel rase, în timp ce populaţia de culoare era evacuată cât mai departe posibil, şi anume la periferii, supranumite cămine lipsite de suflet.

Aproximativ 3,5 milioane de persoane au fost expulzate cu forţa de regimul apartheidului din cartierul sau de la ferma lor, atribuite populaţiei albe.

Populaţia de culoare trebuia în permanenţă să deţină un „permis special” pentru a-şi găsi un loc de muncă în zona populată de albi. Însă ei nu aveau dreptul decât la o „educaţie bantu” sumară, considerată suficientă pentru locurile de muncă necalificate, singurele la care aveau acces.

Cu toate acestea, autorităţile albe nu au reuşit niciodată să concilieze dorinţa de a se debarasa de populaţia de culoare şi dependenţa de mâna de lucru ieftină pe care o ofereau.

Răscoala populaţiei de culoare conduse de ANC, presiunea comunităţii internaţionale şi dificultăţile economice au îndemnat Pretoria să abolească legile rasiste începând din anii ’80. Apartheidul a dispărut cu adevărat odată cu alegerile multirasiale din 1994 şi sosirea la putere a lui Mandela.

Însă fostele linii de demarcaţie sunt în continuare foarte vizibile în cotidianul sud-africanilor, iar referinţa la rase rămâne constantă.”

Nelson Mandela, July 4 1993. (Photo credit: Wikipedia)

Funeralii naţionale pentru Nelson Mandela pe 15 decembrie

Se arata ca:

„Autorităţile sud-africane vor organiza funeralii naţionale pentru Nelson Mandela la 15 decembrie, la Qunu, a anunţat preşedintele Jacob Zuma.

„Vom organiza funeralii naţionale pentru fostul preşedinte Nelson Mandela, el va fi înhumat la 15 decembrie la Qunu, în provincia Eastern Cape”, a declarat Zuma, adăugând că o ceremonie va avea loc la 10 decembrie pe stadionul Soccer City din Soweto, în apropiere de Johannesburg.

Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Mandela va fi depus la Union Buildings, sediul preşedinţiei din Pretoria, în perioada 11-13 decembrie”

SUA şi Franţa coboară steagurile în bernă, în memoria lui Nelson Mandela. Beijingul salută memoria lui Mandela, „un prieten fidel al poporului chinez”

Se arata ca:

„Preşedintele american Barack Obama a dat ordinul ca steagurile americane să fie coborâte în bernă până luni, pentru a onora memoria fostului preşedinte sud-african Nelson Mandela, care a decedat joi seara, la Johannesburg.

„Deplângem pierderea (lui Mandela), dar vom onora pe veci memoria sa”, anunţă preşedintele american în proclamaţia sa.

„Astăzi, Statele Unite au pierdut un prieten apropiat, Africa de Sud a pierdul un eliberator incomparabil, iar lumea a pierdut o sursă de inspiraţie pentru libertate, justiţie şi demnitate umană”, a adăugat Obama.

Proclamaţia lui Barack Obama, o decizie rară în favoarea unei personalităşi străine, prevede coborârea în bernă a tuturor steagurilor de pe clădirile oficiale americane, atât în Statele Unite, câ şi în străinătate.

Preşedintele francez François Hollande a decis coborârea în bernă a steagurilor Franţei, în semn de respect faţă de memoria fostului preşedinte sud-african Nelson Mandela, a anunţat vineri la Beijing premierul Jean-Marc Ayrault.

„Întreaga umanitate este în doliu. Franţa participă la acest doliu. Ea este alături de sud-africani care, în prezent, îl plâng pe acest mare om”, a declarat Ayrault, aflat într-o vizită oficială în China.

„Preşedintele Republicii François Hollande a vrut ca acest mesaj să fie împărtăşit de către toţi francezii. El a decis ca toate steagurile Republicii să fie coborâte în bernă”, a continuat şeful Guvernului francez.

Mandela „a devenit un simbol pentru întreaga umanitate”, a adăugat Ayrault, în a doua zi a vizitei în China.

„Ne părăseşte un simbol”, a continuat el. „El lasă o moştenire, iar noi toţi avem responsabilitatea ei”, a mai spus premierul francez.

De asemenea, preşedintele Venezuelei, Nicolás Maduro, a decretat trei zile de doliu naţional pentru Nelson Mandela, pe care l-a numit „gigantul popoarelor”.

„Madiba, vei trăi mereu!”, a scris Maduro în contul său de Twitter.

Beijingul a apreciat vineri că Nelson Mandela a fost „un prieten fidel al poporului chinez”, ştiind cum să „câştige respectul şi afecţiunea persoanelor din întreaga lume”.

Erou al luptei anti-apartheid, Mandela este autorul unei „contribuţii istorice în stabilirea şi consolidarea relaţiilor dintre China şi Africa de Sud”, a apreciat într-un comunicat Ministerul chinez de Externe.

Decesul lui Nelson Mandela, joi seara, era foarte comentat, vineri dimineaţă, în reţelele de socializare chineze.

Fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela a decedat, joi seara, la vârsta de 95 de ani.”

Lideri din lumea întreagă sunt aşteptaţi la funeraliile lui Nelson Mandela

Se arata ca:

„Africa de Sud aşteaptă să primească şefi de stat din lumea întreagă, săptămâna viitoare, la Johannesburg şi Pretoria, pentru o serie de omagii dedicate lui Nelson Mandela, care va fi înmormântat în satul său, Qunu, duminică, 15 decembrie.

„Trebuie să lucrăm împreună pentru a organiza cele mai demne funeralii acestui fiu excepţional al ţării şi părinte al tinerei noastre naţiuni”, a subliniat vineri preşedintele Jacob Zuma.

„Vom organiza funeralii naţionale pentru fostul preşedinte Nelson Mandela, el va fi înhumat la 15 decembrie la Qunu, în provincia Eastern Cape”, a adăugat el, fără să precizeze dacă înmormântarea va avea loc într-un cadru intim, aşa cum şi-a dorit fostul preşedinte sud-african, sau dacă vor fi invitaţi demnitari internaţionali.

Vineri după-amiază, oficialii guvernamentali contactaţi de AFP nu erau în măsură să ofere detalii pe această temă.

Nelson Mandela şi-a anunţat de mai multe ori dorinţa de a fi îngropat, alături de părinţi şi de trei copii ai săi, la Qunu, satul în care şi-a petrecut copilăria.

Funeraliile de stat vor fi organizate în trei locuri, şi anume la Guvern, la sediul ANC (partidul aflat la putere din care provine fostul preşedinte) şi la Biserica Metodistă (de care aparţine familia Mandela).

Jacob Zuma a decretat o „săptămână naţională de doliu”, care va începe duminică, 8 decembrie, cu o „zi naţională de rugăciune şi reflecţie”.

Toate comunităţile religioase au fost îndemnate să organizeze rugăciuni ” pe baze ecumenice şi interreligioase”, a anunţat Vukile Mehana, capelanul general al ANC.

O ceremonie va avea loc la 10 decembrie pe stadionul Soccer City din Soweto, în apropiere de Johannesburg, unde Mandela, foarte slăbit, a apărut pentru ultima dată în public în cadrul finalei Cupei Mondiale la Fotbal din 2010.

Ulterior, trupul neînsufleţit al lui Mandela va fi expus la Union Buildings, sediul Preşedinţiei, la Pretoria, în perioada 11-13 decembrie, pentru ca oficiali şi persoane obişnuite să poată veni să-i aducă un ultim omagiu.

Ceremoniile se vor încheia luni, 16 decembrie, de „Ziua Reconcilierii”, sărbătorită în Africa de Sud, când o statuie a fostului lider va fi inaugurată în faţa Union Buildings.

Totodată, Jacob Zuma a adresat mulţumiri, vineri, pentru mesajele de condoleanţe venite din Africa de Sud şi din toate colţurile lumii.

Oameni politici, artişti şi lideri spirituali din lumea întreagă sunt aşteptaţi pe Soccer City, la Pretoria sau la Qunu. De asemenea, sunt aşteptaţi foşti şi actuali şefi de stat, dar şi personalităţi, ca prezentatoarea de talk show-uri Oprah Winfrey, fosta Primă Doamnă şi secretar de Stat al Statelor Unite Hillary Clinton, fostul căpitan al echipei sud-africane de rugby – câştigător al Cupei Mondiale din 1995 – Francois Pienaar, etc.

Eliberat în 1990, după 27 de ani închisoare, Nelson Mandela a devenit, patru ani mai târziu, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud şi s-a impus ca un mare reconciliator, câştigând stima foştilor săi inamici, pe care a ştiut să îi asculte, în pofida a mai multe secole de segregare rasială.

Nelson Mandela a primit Premiul Nobel pentru Pace 1993 şi a intrat în posesia acestuia după trei luni petrecute în spital din cauza unei recidive a infecţiei sale pulmonare şi probabil a apariţiei altor complicaţii. El se afla în stare critică de peste cinci luni, potrivit autorităţilor sud-africane.”

George W. Bush şi Bill Clinton vor participa la ceremoniile organizate în memoria lui Nelson Mandela

Se arata ca:

„Foştii preşedinţi americani George W. Bush şi Bill Clinton i se vor alătura actualului şef al statului, Barack Obama, săptămâna viitoare, în Africa de Sud pentru a-i aduce un omagiu lui Nelson Mandela, au anunţat vineri surse concordante.

„Preşedintele Obama şi Prima Doamnă vor merge în Africa de Sud săptămâna viitoare pentru a-i aduce un omagiu lui Nelson Mandela şi pentru a participa la ceremoniile organizate în memoria sa„, a anunţat purtătorul de cuvânt al administraţiei americane, Jay Carney, fără alte precizări.

Într-un scurt comunicat, acesta din urmă a promis să ofere „mai multe detalii despre programul şi logistica” acestei călătorii în momentul în care vor fi disponibile.

Predecesorul lui Obama, George W. Bush, a acceptat invitaţia de a călători în Africa de Sud cu avionul prezidenţial Air Force One, a anunţat un purtător de cuvânt al celui de-al 43-lea preşedinte al Statelor Unite.

Bush şi soţia sa, Laura, „au acceptat invitaţia preşedintelui şi doamnei Obama de a-i însoţi în Africa de Sud în Air Force One şi de a asista la omagiul adus preşedintelui Nelson Mandela, săptămâna viitoare„, a precizat acest purtător de cuvânt, Freddy Ford.

Bill Clinton, predecesorul lui Bush, ale cărui mandate au coincis cu cel al lui Mandela, a confirmat pentru CNN că va merge, de asemenea, în Africa de Sud, fără să precizeze ce mijloc de transport va folosi.

„Merge toată familia noastră”, a explicat Clinton, părând să o includă pe soţia sa, fostul secretar de Stat Hillary Clinton. „Nu aş rata aşa ceva pentru nimic în lume. Voi fi doar o persoană printre altele. (Mandela) a fost un adevărat prieten şi un partener formidabil când era preşedinte„, a adăugat Clinton, care şi-a exprimat dorinţa „de a-şi lua la revedere pentru ultima dată” de la liderul defunct.

Predecesorul lui Clinton şi tatăl lui George W. Bush, George H.W. Bush, a fost, de asemenea, invitat, dar starea sa de sănătate fragilă, la vârsta de 89 de ani, nu îi permite să călătorească atât de departe, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt, Jim McGrath. „Va fi acolo cu gândul, bineînţeles”, a adăugat el.

Contactată de AFP, purtătoarea de cuvânt a celuilalt preşedinte american încă în viaţă, Jimmy Carter, nu a răspuns pentru moment dacă acesta intenţionează să meargă în Africa de Sud. Carter are 89 de ani dar călătoreşte frecvent.

Vineri, preşedintele sud-african Jacob Zuma afirmase că o ceremonie naţională va avea loc la 10 decembrie pe stadionul din Soweto în memoria lui Mandela, decedat la vârsta de 95 de ani. Eroul luptei antiapartheid va fi înhumat la 15 decembrie, în satul său Qunu (sud), potrivit aceleiaşi surse.

Toată săptămâna viitoare va fi „săptămână naţională de doliu” în Africa de Sud, şi va începe la 8 decembrie, cu o „zi naţională de rugăciune şi reflecţie”.

Încă de la aflarea veştii morţii lui Mandela, Obama i-a adus un omagiu emoţionant, joi seara, şi a dat ordin să se coboare în bernă drapelele americane pe toate clădirile publice până luni seara.

Vineri seara, Obama s-a exprimat din nou în legătură cu Mandela, cu ocazia ceremoniei tradiţionale de inaugurare a „bradului de Crăciun naţional” în parcul Ellipse, la sud de Casa Albă.

„În acest an, îi suntem deosebit de recunoscători lui Nelson Mandela, un campion al generozităţii„, a afirmat Obama, salutând „curajul lui incredibil”.

„Am avut cu toţii privilegiul să trăim într-o lume atinsă de bunătatea sa”, a adăugat el.

Preşedintele american i-a telefonat, vineri după-amiază, soţiei lui Mandela, Graça Machel, pentru a-i transmite condoleanţe şi a-i mulţumi pentru „profunda influenţă pe care Nelson Mandela a avut-o asupra lui”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.

Obama a salutat, de asemenea, „bucuria pe care Graça Machel a adus-o vieţii lui Nelson Mandela”, care s-a căsătorit cu ea la vârsta de 80 de ani, precum şi „angajamentul (cuplului) pentru o lume a păcii, a iubirii şi dreptăţii”. Graça Machel este cea de-a treia soţie a lui Mandela.”

Cât de bogat a fost Nelson Mandela?

Se arata ca:

„Nelson Mandela, primul lider sud-african ales prin vot universal, a încetat din viaţă la vârsta de 95 de ani. Deşi a fost un politician cu notorietatea, subiectul multor cărţi şi documentare şi o importantă personalitate pentru întreg mapamondul, puţini pot estima valoarea averii lui şi a familiei.

Datele oficiale arată că averea politicianului sud-african este de 1,5 milioane de dolari şi că familia lui deţine active la aproximativ 110 companii, însă evenimentele caritabile organizate şi sumele donate indică o avere mult mai mare a familiei Mandela.

De asemenea, cei trei copii rămaşi în viaţă şi cei doi nepoţi deţin investiţii majore în companii care se extind pe o gamă largă de sectoare: imobiliar, inginerie de cale ferată, industria minerală, domeniul medical, modă şi chiar divertisment.

Capacitatea fostului preşedinte de a strange bani pentru partidul său şi pentru organizaţiile de caritate nu a fost pusă la îndoială, însă averea personală rămâne un subiect tabu.

Află mai multe despre averea lui Nelson Mandela pe Business magazin.”

Băsescu: Am convingerea că moştenirea lui Mandela va inspira generaţii, în căutarea binelui comun

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj de condoleanţe la încetarea din viaţă a omului de stat Nelson Mandela, exprimându-şi convingerea că moştenirea sa va inspira generaţiile viitoare în căutarea binelui comun şi a temeiurilor libertăţii.

Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, Traian Băsescu a transmis vineri un mesaj de condoleanţe la încetarea din viaţă a omului de stat Nelson Mandela.

„Am primit cu durere vestea morţii lui Nelson Mandela, personalitate excepţională a timpurilor noastre care a contribuit decisiv la construirea unei noi viziuni despre demnitatea umană. Cu perseverenţă şi seninătate, Nelson Mandela şi-a urmat dorinţa de a crede în puterea oamenilor de a înţelege că, uneori, ceea ce ne desparte poate fi doar o barieră artificială care trebuie să cadă în faţa propriei noastre umanităţi. Ca lider politic, Nelson Mandela a fost şi va rămâne un simbol al curajului şi al raţiunii care pot înfrânge obstacole aparent de netrecut. Am convingerea că moştenirea sa va inspira generaţiile viitoare în căutarea binelui comun şi a temeiurilor libertăţii”, se arată în mesajul preşedintelui Traian Băsescu.

Nelson Mandela a murit joi seara, la vârsta de 95 de ani. El a revenit acasă pe 1 septembrie, după ce a petrecut aproape trei luni într-un spital, în urma unei crize provocate de infecţia pulmonară de care suferea, cu eventuale complicaţii. El se afla într-o stare critică de peste cinci luni, potrivit preşedinţiei sud-africane.”

Ponta transmite condoleanţe preşedintelui Africii de Sud, pentru decesul lui Nelson Mandela

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a transmis, vineri dimineaţă, printr-o scrisoare de condoleanţe adresată preşedintelui Africii de Sud, Jacob Zuma, întreaga sa compasiune şi solidaritate faţă de poporul sud-african, greu încercat de profundă durere pentru decesul lui Nelson Mandela, informează Guvernul.

„Pentru toată lumea, de pe toate continentele, Nelson Mandela a întruchipat voinţa, determinarea şi curajul de a lupta şi de a reuşi pentru demnitate umană, dreptate, egalitate şi libertate. Nelson Mandela rămâne în sufletul şi memoria omenirii ca cel care a schimbat istoria ţării sale şi a influenţat generaţii, un exemplu de sacrificiu şi dăruire pentru noi toţi”, se arată în mesaj.

Fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela a decedat, joi seara, la vârsta de 95 de ani.”

Antonescu: Mandela, combinaţie unică între capacitatea de a rezista şi cea de a unifica o societate

Se arata ca:

„Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, afirmă, într-o postare pe pagina de Facebook, că Nelson Mandela a fost un om politic fascinant, „o combinaţie unică” între capacitatea de a cuceri drepturi şi capacitatea de a unifica o societate, cum a fost cea sud-africană.

„Mă întristează să aflu la această oră târzie că Nelson Mandela nu se mai află printre noi… Pentru mine Nelson Mandela a fost un om politic fascinant, unul dintre cei mai mari oameni de stat ai timpurilor noastre! O combinaţie unică în istorie între capacitatea de a rezista şi a cuceri drepturi, şi cea de a unifica şi a normaliza o societate cum a fost cea sud-africană. Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, scrie pe pagina sa de facebook Crin Antonescu.

Fostul preşedinte sud-african, eroul luptei împotriva apartheidului Nelson Mandela a decedat joi seara, la vârsta de 95 de ani, a anunţat preşedintele sud-african Jacob Zuma, pentru postul de televiziune publică.”

Regele Mihai I: Nelson Mandela a fost plămădit din virtuţi rar întâlnite în lumea puterii de astăzi

Se arata ca:

„Regele Mihai I a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia morţii lui Nelson Mandela, precizând că a aflat cu multă tristeţe despre trecerea la cele veşnice ale acestui om de Stat plămădit din virtuţi rar întâlnite în lumea puterii de astăzi.

„Am aflat cu multă tristeţe despre trecerea la cele veşnice a lui Nelson Mandela, om de Stat plămădit din virtuţi rar întâlnite în lumea puterii de astăzi. Nelson Mandela a stat drept în faţa ororilor timpurilor Războiului Rece, plătind cu suferinţă fizică şi morală pentru credinţa sa în libertatea omului şi dreptul său la demnitate”, a declarat Regele Mihai I.

„Cu credinţă şi altruism, el şi-a iertat călăii, iar pentru aceasta a trebuit să îndure uneori dezaprobarea aliaţilor. Nelson Mandela a trăit aproape un secol, dăruindu-ne un exemplu de constanţă şi durată a iubirii de dreptate. Dumnezeu să-l odihnească acum în pace!”, a mai spus Regele Mihai I, în mesajul său, care este datat vineri, 6 decembrie, Palatul Elisabeta.

Fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela a decedat, joi, la vârsta de 95 de ani.

O ceremonie naţională în memoria lui Nelson Mandela va fi organizată pe 10 decembrie pe stadionul din Soweto, urmând ca înhumarea să aibă loc pe 15 decembrie, în satul său Qunu (sud), a anunţat vineri preşedintele Jacob Zuma, citat de AFP.”

O mare personaliatate pe plan mondial, Mandela ne va reaminti totdeauna, datorita extraordinarului exemplu personal, ca un popor umilit, asuprit atata amar de vreme poate sa-si castige demnitatea si libertatea, ca nu este imposibil asa ceva si ca o astfel de lupta, pentru atingerea unui asemenea deziderat, este intotdeauna dreapta, nobila.

Si cred ca ar trebui sa amintim ce spunea despre Mandela fostul Presedinte al Africii de Sud, Frederik Willem de Klerk:

„About Nelson Mandela, he said, „When Mandela goes it will be a moment when all South Africans put away their political differences, will take hands, and will together honour maybe the biggest known South African that has ever lived.”^[28]„

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

decembrie 8, 2013 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Africa, Africa de Sud, African National Congress, apartheid, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Basescu, Bharat Ratna, Bill Clinton, Cape Town, Congresul National African, Crin Antonescu, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, F. W. De Klerk, Franta, Frederik Willem de Klerk, George W. Bush, Group Areas Act, guvern, Jacob Zuma, Johannesburg, Mandela, Nelson Mandela, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, PDL, PNL, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Ponta, Presidential Medal of Freedom, Pretoria, PSD, rasism, Regele Mihai, Republic of South Africa, România, social, societate, South Africa, stiri, SUA, Traian Basescu, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, USL, Victor Ponta, WordPress | 12 comentarii

Franta si SUA

Stiri externe foarte importante! Iata ce ne informeaza Gandul:

Franta

ALEGERI ÎN FRANŢA. Sarkozy vs. Hollande. Procesul de vot a început în Americi – LIVE TEXT

Se arata, printre altele, ca:

François Hollande (Photo credit: Wikipedia)

„Francezii din Brazilia, Uruguay şi Argentina au început să voteze sâmbătă, la ora locală 8.00 (14.00, ora României), pentru primul tur al scrutinului prezidenţial francez, cu 19 ore înaintea celorlalţi alegători, relatează AFP, potrivit Mediafax. Imediat după ei, şi cetăţenii din SUA şi Canada au putut să intre în cabina de vot.
Este pentru prima dată când francezii de peste hotare votează înaintea celor de acasă. Autorităţile au decis să introducă această schimbare pentru ca toţi alegătorii, indiferent de fus orar, să poată să meargă la vot fără a cunoaşte deja rezultatul.

French president, Nicolas Sarkozy (Photo credit: Wikipedia)

În total, 2,2 milioane de francezi locuiesc în afara teritoriului
naţional şi puţin peste jumătate dintre ei (1,15 milioane) sunt înscrişi pe listele electorale consulare. În Brazilia, de exemplu, sunt înscrişi 15.000 de alegători – cu 38 la sută mai mulţi decât în 2007. În Montreal, Canada, sunt cei mai mulţi alegători francezi din toată America de Nord – 44.000 de cetăţeni sunt înscrişi.

În Franţa, azi e zi de linişte, comentează presa din Hexagon, campania electorală încheindu-se ieri. Dacă niciunul dintre candidaţi nu va reuşi mâine să strângă minimul de 50%+1 din voturi, francezii vor merge din nou la urne, pe 6 mai.

Marine Le Pen (Photo credit: Wikipedia)

Un număr de zece candidaţi s-au înscris în cursa pentru Elysee, care are un puternic caracter ideologic în Franţa (principalii competitori sunt un politician de dreapta, unul de stângă şi câte unul din ambele extreme ale spectrului ideologic).

Primii patru candidaţi în sondaje sunt Nicolas Sarkozy (57 de ani, Uniunea pentru o Mişcare Populară), Francois Hollande (57 de ani, Partidul Socialist), Marine Le Pen (43 de ani, Frontul Naţional, extrema dreaptă), Jean-Luc Mélenchon (61 de ani, Frontul de Stânga, extrema stângă).”

Sa vedem care este parerea lui Victor Ponta:

ALEGERI ÎN FRANŢA. Victor Ponta: Sarkozy este un simbol al politicianului demagog, un bufon, un Băsescu al Franţei

Se arata, printre altele, ca:

„“Nicolas Sarkozy este azi un simbol al politicianului demagog, populist fără limite, total lipsit de valori şi scrupule, fără o viziune clară şi coerentă, cu grave concepţii autoritare şi antidemocratice, exhibiţionist şi chiar bufon – adică un Băsescu al Frantei (din păcate replicat şi în alte ţări europene, dacă ne gândim la Berlusconi, Viktor Orban, Boiko Borisov)”, scrie Ponta pe blogul său.

Traian Basescu at EPP Summit September 2010 (Photo credit: Wikipedia)

Liderul PSD precizează că demagogia şi oportunismul lui Sarkozy au afectat România, iar o victorie a lui Hollande ar fi un mare avantaj pentru ţara noastră. Ponta susţine că o victorie a stângii ar avantaja colaborarea politică cu partea română.”

SUA

Iata doua stiri pe care sper sa le citeasca si Cristina!

Breaking News!!

E-mailuri Stratfor, publicate de Wikileaks: Democraţii americani AU MĂSLUIT ALEGERILE prezidenţiale din 2008, câştigate de Barack Obama

Se arata ca:

„Democraţii lui Barack Obama au măsluit alegerile din 2008 în două state americane, Philadelphia şi Ohio, iar contracandidatul republican John McCain a ştiut acest lucru, dar a decis să nu facă nimic, se arată în mai multe e-mailuri interne ale companiei americane de analiză strategică Stratfor, publicate de Wikileaks, conform Business Insider.

Cu toate că rezultatul alegerilor nu s-ar fi schimbat, iar Obama ar fi fost oricum ales preşedinte, acuzaţiile de fraudă electorală, care apar tocmai acum, în timpul unei noi campanii prezidenţiale, afectează serios imaginea liderului SUA şi a Partidului Democrat în general.

Într-un e-mail intern din 7 noiembrie 2008, unul dintre vicepreşedinţii Stratfor, Fred Burton, a scris că „negrii democraţi au fost prinşi umplând urnele cu voturi, în Philadelphia şi Ohio, în noaptea alegerilor, iar senatorul McCain a decis să nu facă nimic”. Chestiunea nu este moartă în cadrul partidului (republican, n.red.). Este doar o problemă de moment oportun în care să se facă publică”, se arată în mesajul vicepreşedintelui Stratfor.

În alte e-mailuri, se vorbeşte despre anumite donaţii de campanie pe care echipa lui Obama le-a primit din Rusia.

Wikileaks a publicat 973 de e-mailuri Stratfor din cele cinci milioane pe care susţine că le are, datorită grupării Anonymous, mai scrie Business Insider.” (subl.mea)

Familia care a dat doi preşedinţi Statelor Unite ar putea bifa şi postul de vicepreşedinte. „Aş putea lua în considerare acest lucru”

Se arata ca:

„Jeb Bush, fostul guvernator al statului Florida şi fratele fostului preşedinte american George W. Bush, „ar putea lua în considerare” o candidatură la postul de vicepreşedinte al SUA, alături de candidatul republican la preşedinţie, care va fi cel mai probabil Mitt Romney, relatează AFP.

„Aş putea lua în considerare acest lucru, dar aş fi surprins să mi se ceară. În plus, nu ştiu dacă este cu adevărat cel mai bun lucru”, a declarat Bush, în vârstă de 59 de ani, pentru site-ul conservator Newsmax.

Conform lui Jeb Bush, senatorul Marco Rubio este „probabil cel mai bun” candidat la postul de vicepreşedinte.

„Sunt un mare admirator al lui Mitt Romney şi un mare admirator al lui Marco Rubio. Cred că ar fi minunat să se asocieze” pentru a-i înfrunta pe preşedintele în exerciţiu Barack Obama şi pe vicepreşedintele său Joe Biden, a apreciat Bush.

Mitt Romney are toate şansele de a obţine învestitura Partidului Republican pentru a-l înfrunta pe preşedintele democrat Barack Obama la alegerile din 6 noiembrie, după retragerea principalului său adversar, ultraconservatorul Rick Santorum.”

Update

ALEGERI ÎN FRANŢA, rezultate exit-poll. Francois Hollande l-a învins pe Nicolas Sarkozy. Hollande: „Voi redirecţiona Europa pe drumul creşterii economice”. GÂNDUL A TRANSMIS LIVE

Se arata, printre altele, ca:

„Francois Hollande este câştigătorul primului tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, cu 28,4-29,3% din voturile exprimate, faţă de 25,5-27% câte a primit Nicolas Sarkozy, potrivit estimărilor anunţate de AFP.

Este pentru prima dată când un preşedinte francez care candidează pentru un nou mandat se plasează pe locul al doilea în primul tur.

Francois Hollande a fost de departe favoritul cetăţenilor francezi din străinătate şi a strâns, în unele locuri, dublul voturilor care i-au fost acordate preşedintelui în exerciţiu.

Cum candidatul socialist nu a reuşit să adune 50%+1 din voturi, necesarul pentru a câştiga preşedinţia din primul tur, el va participa, împreună cu Nicolas Sarkozy, la cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc în 6 mai.

Prezenţa la vot este mult mai mare decât se aştepta, de aproximativ 80%. În ultimele zile de campanie, presa din Hexagon şi din străinătate prezicea un absenteism mare, pe fondul nemulţumirii cetăţenilor faţă de această campanie.

Ziua votului a decurs fără incidente, singurele probleme fiind aglomeraţia în centrele de votare.

Până la orele prânzului, toţi cei zece candidaţi ai alegerilor prezidenţiale din Franţa votaseră. Ultimul care a ajuns la secţia de votare a fost Nicolas Sarkozy, însoţit de prima doamnă a Franţei, Carla Bruni. Sarkozy a votat la Paris şi nu a făcut declaraţii nici înainte, nici după ieşirea din cabina de vot.

Francois Hollande, pe de altă parte, le-a spus jurnaliştilor că „alegerile din Franţa nu sunt doar nişte alegeri naţionale”. „Aceste alegeri vor influenţa viitorul Europei”, a declarat Hollande, potrivit The Telegraph . „Nu sunt într-o cursă între candidaţi. Sunt într-o cursă în care trebuie să îi dau ţării un nou implus, iar Europei o nouă direcţie„, a adăugat candidatul socialist.

Hollande a introdus această idee – schimbarea Europei – şi în discursul pe care l-a susţinut după anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor..

La rândul lui, Jean-Luc Melenchon, care s-a plasat pe locul al patrulea, cu 10,8-11,7% din sufragii, a declarat, în discursul de după anunţarea primelor rezultate, că adevărata miză a acestor alegeri e schimbarea „axei Sarkozy-Merkel”, care conduce Europa.

Cu toate că rezultatele preliminare erau cunoscute din timpul zilei, presa din Franţa nu a putut să le facă publice, pentru că legea îi interzice acest lucru.

Ziarele din străinătate, însă, au anunţat primele rezultate, care anunţau la unison victoria lui Hollande.

De luni, se reia campania electorală în Franţa, iar Nicolas Sarkozy a cerut, în discursul lui de după anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor, organizarea a trei dezbateri televizate, pentru ca francezii să poată alege „în cunoştinţă de cauză”.

Cu toate că Francois Hollande a primit cele mai multe voturi în primul tur, iar sondajele sugerează că îl va câştiga şi pe cel de-al doilea, aproape o treime din alegătorii francezi sunt încă indecişi în privinţa alegerii pe care o vor face în 6 mai. De o importanţă deosebită este şi cu cine vor vota susţinătorii celor opt candidaţi care au ieşit duminică din jocul electoral.”

De remarcat rezultatul obtinut de Marine Le Pen, „cel mai mare scor din istoria extremei-drepte din Franţa, cu un rezultat de cuprins între 18,2 şi 20% din voturi, potrivit estimărilor publicate de AFP. Precedentul record pentru extrema-dreaptă datează din 2002, când tatăl ei, Jean-Marie Le Pen, a obţinut 16,86%.”, dupa cum titreaza Gandul.

Vom vedea ce-o mai fi in cel de-al doilea tur de scrutin, care va avea loc in 6 mai…

Update II

ALEGERI ÎN FRANŢA, REZULTATE DEFINITIVE. Hollande câştigă primul tur cu 28,63% din voturi, urmat de Sarkozy cu 27,18%

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 21, 2012 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | alegeri in Franta, alegeri in SUA, Anonymous, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Basescu, criza economica, Diverse, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Florida, François Hollande, France, Franta, George W. Bush, guvern, Hollande, Jean-Luc Mélenchon, Jeb Bush, John McCain, Marine Le Pen, Mitt Romney, Montreal, NATO, Nicolas Sarkozy, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Stire, stiri externe, Stratfor, SUA, Traian Basescu, United States, USA, Victor Ponta, wikileaks, WordPress | 17 comentarii

Cateva chestiuni…

Vizita lui Traian Basescu in SUA

Evenimentul Zilei:

Băsescu, la Casa Albă. Scutul devine oficial

Gandul:

Cine i-a aranjat lui Traian Băsescu vizita în Statele Unite

Articolul face si un istoric al intalnirilor oficiale la nivel inalt, inainte si dupa 1989. Mi-a atras atentia un lucru:

„♦ 18 – 21 iulie 2004 – Are loc vizita în SUA a premierului Adrian Năstase. Programul componentei bilaterale a inclus întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat Colin Powell, secretarul apărării Donald Rumsfeld, secretarul energiei Spencer Abraham, membri ai Senatului SUA. Năstase şi Bush au discutat timp de aproape patruzeci de minute, în Biroul oval de la Casa Albă, principalele subiecte de interes în relaţia România-SUA. Pe agendă s-au aflat situaţia din Irak şi Afganistan, relaţiile bilaterale, alegerile din România şi SUA şi problema adopţiilor internaţionale. De asemenea, a fost discutată amplasarea bazelor militare SUA în România. Năstase a spus, la Casa Albă, că i-a oferit lui George W. Bush, „o locaţie de cinci stele” pentru bazele americane.” (subl.mea)

Interesant… nu-i asa?

Explozie la o uzina nucleara…

… din Franta…

Mediafax:

Explozie la o uzină nucleară din Franţa, soldată cu un mort şi mai mulţi răniţi. Există risc de scurgere radioactivă

Si cand te gandesti ca postul francez de televiziune Canal+ parodia cutremurul si catastrofa nucleara de la Fukushima… Dumnezeule mare si sfant!

Catastrofa la Nairobi…

Mediafax:

Explozie de proporţii la o conductă de benzină din Nairobi: Cel puţin 120 de morţi

„”Bilanţul morţilor este în prezent de 120. Însă ar putea creşte, dat fiind că multe cadavre sunt în râul din apropierea oleoductului”, unde oamenii s-au aruncat pentru a stinge flăcările care îi cuprinseseră, a declarat un oficial local, Philip Kisia.

Explozia s-a produs în zona industrială Lunga Lunga, în apropierea localităţii Sinai, situată la periferia capitalei Kenyei. Deflagraţia a fost urmată de un incendiu puternic.

[…]

Multe victime au sărit în râu în încercarea de a stinge flăcările, dar unele nu au supravieţuit.

„Nu am mai văzut niciodată aşa ceva. Multe femei şi mulţi copii ardeau ca lemnele aprinse. Am văzut o femeie cu copilul în spate, carbonizaţi”, a declarat Francis Muendo.”

Dumnezeule!! Cumplit! De remarcat ca articolul precizeaza:

„”Conducta era spartă, iar oamenii au încercat să recupereze benzina scursă în sistemul de canalizare. A avut loc o explozie puternică”, a declarat un martor, Joseph Mwego.”

Se vede ce inseamna cand intretinerea unui oleoduct e scapata de sub control…

„Noi acum vopsim gardul. Cred că trebuie să hrănim leopardul”

Asta e una din cugetarile lui Radu Berceanu 🙂

Vechea gardă din PDL nu susţine schimbarea culorii şi a simbolurilor PDL în campanie

„Ideea de rebranduire proliferată în rândurile democrat-liberalilor este temperată de către fostul secretar general al formaţiunii. Vasile Blaga explică pentru „gândul ” de ce nu este un susţinător deschis al trecerii rapide de la portocaliu la verde, în privinţa bannerelor partidului. „Eu am văzut că aleşii locali din teritoriu nu sunt foarte încântaţi de schimbarea culorii. Cred că trebuie analizat foarte atent înainte de a lua o decizie. E nevoie de anumite cercetări care să ne arate dacă e necesară această schimbare”, a precizat senatorul democrat-liberal, aducând o critică şi strategiei de la centru: „Nici la nivelul partidului nu avem un punct de vedere foarte clar. Am văzut la Şcoala de vară că erau cinci puncte de vedere diferite. Parcă ar fi fost cinci partide diferite”.

După ce l-a indicat pe Traian Băsescu drept artizanul Mişcării Populare, structură menită să înglobeze PDL, UNPR şi o parte a PNL, preşedintele PDL Dolj, Radu Berceanu, ironizează posibilitatea de a schimba culoarea simbol a partidului, comparând PDL-ul cu Coca Cola.”

septembrie 13, 2011 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Adrian Nastase, Atitudini, Barack Obama, Basescu, Canal+, Casa Alba, cutremur, Deveselu, Diverse, Donald Rumsfeld, Europa, explozie, Franta, Fukushima, George W. Bush, Kenya, Lunga Lunga, Nairobi, NATO, PDL, politic, Politice, scutul antiracheta, Spencer Abraham, SUA, Traian Basescu, Uniunea Europeana, USA, Uzina nucleară Marcoule, Vasile Blaga | Lasă un comentariu

11 septembrie 2011 – Teoriile conspiratiei

Iata un articol Mediafax legat de acest subiect:

Teoriile conspiraţiei, la zece ani după atentatele din 11 septembrie

Se arata printre altele ca:

„În pofida nenumăratelor anchete oficiale, independente sau jurnalistice şi adeseori în pofida bunului simţ, aceste teorii susţin că agenţii americani, sau israelieni, au amplasat explozibil în turnurile World Trade Center şi la Pentagon, înainte ca acestea să fie lovite de avioanele comandoului islamist.

Altele sugerează că chiar dacă administraţia George W. Bush nu a ordonat moartea propriilor cetăţeni, aceasta nu a făcut nimic pentru a împiedica atentatele în timp ce ştia despre pregătirea lor. Obiectivul a fost declanşarea războaielor şi reprimarea libertăţilor publice în Statele Unite.

Aceste teorii diferite au adepţii lor: în 2006, un sondaj Scripps Howard arăta că 36 la sută dintre americani credeau într-un complot organizat la vârful statului federal. Acestea au înflorit în lumea musulmană şi în alte zone, în special în Franţa, unde L’effroyable imposture (Teribila impostură), o carte a lui Thierry Meyssan publicată după atentate, s-a vândut în 200.000 de exemplare.”

septembrie 11, 2011 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | 11 septembrie 2001, atentate teroriste, George W. Bush, History, NATO, Politica internationala, September 11 attacks, SUA, teoria conspiratiei, Terorism, United States, USA | Lasă un comentariu

martie 2023

L M M J V S D

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19

20 21 22 23 24 25 26

27 28 29 30 31

« aug.
Arhive
Arhive
Caută:
Adrian Nastase Angela Merkel anticoruptie Atitudine Atitudini Barack Obama Basescu Boc Bucharest Business and Economy capitalism comunism coruptie Crin Antonescu criza economica Dacian Cioloș Democratie Diverse DNA economic economie Elena Udrea Europa European Union Exercitii de normalitate finante FMI France Franta Germania Grecia guvern interesant Iohannis Ion Iliescu Klaus Iohannis Kremlin libertate Liviu Dragnea Muzica NATO nivel de trai normalitate oameni Opinia mea parerea mea partide politice PDL PNL politic politica externa Politica interna Politica internationala Politice Ponta PSD Republica Moldova România Rusia social societate stiri SUA Traian Basescu Ucraina UE Ungaria United States Uniunea Europeana USA USL Victor Ponta Vladimir Putin WordPress Zona Euro
Uncategorized
- RSS - Articole
Blog Stats
- 163.976 hits
Top articole
- Si putina poezie
Top click-uri
- Niciunul
Stiri Romania Libera
- Antony Blinken vrea ca SUA să revină în cadrul UNESCO martie 23, 2023
  Şeful diplomaţiei americane Antony Blinken a pledat miercuri pentru revenirea Statelor Unite(SUA) în cadrul UNESCO în special cu scopul de a contracara influenţa Chinei, informează joi AFP. „Cred sincer că ar trebui să ne întoarcem în UNESCO”, a spus secretarul de stat american în faţa unei comisii parlamentare. „Nu pentru a le oferi un cadou, […] The post A […]
- Televiziunea pakistaneză a fost zguduită de cutremurul din Afganistan martie 23, 2023
  Televiziunea pakistaneză a fost zguduită serios de cutremurul din Afganistan ce a avut o magnitudine de 6,5 pe scara RICHTER. Transmisiunile în direct la televiziune au fost întrerupte marți (21 martie) când efectele unui cutremur cu magnitudinea 6,5 în Afganistan s-au simțit în Pakistan. O prezentatoare de pe canalul pașto Mashriq TV a părut să […] The post […]
- SUA au respins plângerile Rusiei privind livrarea Ucrainei de muniţie care conţine uraniu sărăcit de către Marea Britanie martie 23, 2023
  Statele Unite(SUA) au respins miercuri plângerile Rusiei, care a criticat anunţul privind livrarea Ucrainei de muniție care conţine uraniu sărăcit de către Marea Britanie, transmite AFP. Moscova a considerat că aceasta ar reprezenta o agravare serioasă a conflictului şi a ameninţat cu represalii. Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de […]
- România va avea 2.5 miliarde de euro pentru românii care-și vor pierde slujbele în minerit sau rafinărie martie 22, 2023
  România are 2.5 miliarde de euro pentru ca românii care lucrau în minerit sau rafinărie să aibă un loc de muncă şi după ce acestea se închid, susţine ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, remis miercuri, toate apelurile din Programul Tranziţie Justă (PJT), a cărui arie eligibilă […] […]
- Un elev a deschis focul într-un liceu din orașul american Denver martie 22, 2023
  Un elev a deschis focul, miercuri, într-un liceu din oraşul american Denver, rănind cel puţin două persoane, anunţă autorităţile locale, citate de postul CBS News. Incidentul armat a avut loc la Liceul „Denver East”. „Doi angajaţi au percheziţionat un elev şi au găsit o armă asupra sa. Au fost trase focuri de armă”, a declarat […] The post Un elev a deschis […]
- PE și alte opt state membre s-au alăturat recursului împotriva unei legi din Ungaria discriminatorie față de persoanele LGBT+ martie 22, 2023
  Parlamentul European(PE) şi cel puţin opt state membre s-au alăturat recursului introdus de Comisia Europeană în instanţele UE împotriva unei legi adoptate în Ungaria, considerată discriminatorie faţă de persoanele LGBT+, informează AFP, citând surse europene. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola,”va urma recomandarea” Comisiei pentru afaceri j […]
- Volodimir Zelenski a vizitat oraşul Harkov, lăudând rezistența în faţa forțelor militare ruse martie 22, 2023
  Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a deplasat miercuri în oraşul Harkov, situat în nord-estul ţării, lăudând rezistența în faţa forțelor militare ruse, anunţă autorităţile de la Kiev, citate de agenţia Ukrinform şi de site-ul Tagesschau.de. Volodimir Zelenski l-a medaliat pe primarul oraşului Harkov, Ihor Tereciov, pentru acţiunile de respingere a […]
- Perioada de valabilitate a contractului-cadru dintre CNAS și furnizori se prelungește până la 30 iunie 2023 martie 22, 2023
  Perioada de valabilitate a contractului-cadru dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi furnizori de servicii medicale se prelungeşte până la 30 iunie 2023, informează un comunicat de presă transmis, miercuri, de instituţie. „Prelungirea este necesară pentru asigurarea continuităţii acordării asistenţei medicale, medicamentelor şi dispozitivel […]
- Reacția Casei Albe: Proiectul de lege anti-gay al Ugandei este „unul dintre cele mai extreme” din lume martie 22, 2023
  Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat miercuri (22 martie) că proiectul de lege anti-gay al Ugandei, adoptat marți, este îngrijorător și reprezintă una dintre cele mai extreme acțiuni întreprinse împotriva comunității LGBTQ din lume. Parlamentul Ugandei a adoptat marți o lege care face o infracțiune identificarea drept LGBTQ, dân […]
- ONU: „ Supraconsumul vampiric” drenează apa lumii martie 22, 2023
  ONU a ajuns la concluzia că „ supraconsumul vampiric” drenează apa lumii. Secretarul general al Națiunilor Unite(ONU), Antonio Guterres, a avertizat miercuri (22 martie) cu privire la suprasolicitarea „vampirică” a apei lumii și a rugat guvernele să gestioneze mai bine una dintre resursele comune ale umanității, potrivit Reuters. „ Drenăm sângele umanității […]
Stiri Mediafax
- O instanţă obligă echipa lui Trump să furnizeze acces la dovezi în cazul documentelor clasificate martie 22, 2023
  O instanţă judiciară a cerut, miercuri, echipei legale a fostului preşedinte Donald Trump să furnizeze informaţii relevante în investigaţia privind presupusa deţinere neautorizată a unor documente clasificate în reşedinţa din Mar-a-Lago, Florida.
- Străinii au lăsat 2.700 lei per turist în vacanţele din România, creştere de 15% faţă de anul 2021 martie 22, 2023
- Războiul din Ucraina, anul 2, ziua 28. Capacitatea ofensivă a Rusiei în Bahmut este în scădere, dar luptele crâncene continuă / Zelenski: "Este dureros să priveşti oraşele din Donbas, în care Rusia a adus suferinţă şi ruină" martie 22, 2023
- Construcţiile la început de 2023: Infrastructura accelerează şi ţine sectorul pe plus martie 22, 2023
- Războiul din Ucraina, anul 2, ziua 27. Zelensky, vizită pe frontul din regiunea Doneţk / Cel puţin 14 morţi în ultimele bombardamente / Armata ucraineană a respins 114 atacuri ale ruşilor / Statele Unite impun noi sancţiuni aliaţilor Moscovei. Ruşii bombardează Odesa martie 22, 2023
- Volodimir Zelenski a vizitat oraşul Harkiv, lăudând rezistenţa în faţa forţelor militare ruse martie 22, 2023
  Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, s-a deplasat miercuri în oraşul Harkiv, situat în nord-estul ţării, anunţă autorităţile de la Kiev, citate de agenţia Ukrinform şi de site-ul Tagesschau.de.
- Sorana Cîrstea trece în turul secund la Miami Open. Ana Bogdan a fost eliminată de numărul 193 mondial martie 22, 2023
  A doua jucătoare română intrată în competiţie la Miami Open, Sorana Cîrstea a izbutit miercuri seara să se califice în turul doi al competiţiei americane, după ce a trecut de mexicana Fernanda Contreras Gomez (179 WTA), posesoare a unui wildcard din partea organizatorilor.
- Incident armat într-un liceu din Statele Unite martie 22, 2023
  Un elev a deschis focul, miercuri, într-un liceu din oraşul amercian Denver, rănind cel puţin două persoane, anunţă autorităţile locale, citate de postul CBS News.
- Parisul refuză să fie în tabăra SUA. Francezii consideră aplicaţiile WhatsApp şi Instagram la fel de periculoase ca TikTok martie 22, 2023
- Companiile retrag suportul online pentru mai multe jocuri vechi. Unele jocuri au fost retrase de pe piaţă martie 22, 2023
  Sfârşitul unei epoci.
- Fed anunţă o nouă majorare a dobânzii de referinţă în SUA, în efortul de stabilizare a inflaţiei martie 22, 2023
  Rezerva Federală (Fed), instituţia bancară centrală din Statele Unite, a anunţat, miercuri seară, o nouă majorare a dobânzii de referinţă, continuând acţiunile de reducere şi stabilizare a inflaţiei, într-un context financiar şi geopolitic instabil.
- Tânără de 15 ani, adusă cu elicopterul la Bucureşti după ce a căzut de la înălţime martie 22, 2023
- Oficial rus: Riscul unui conflict nuclear Rusia-SUA este cel mai ridicat din ultimele decenii martie 22, 2023
  Riscul unei confruntări nucleare între Rusia şi Statele Unite a ajuns la cel mai înalt nivel din ultimele decenii, a afirmat miercuri Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, avertizând că cele două ţări sunt practic în conflict deschis din cauza războiului din Ucraina.
- Ciolacu: Nu-mi retrag postarea. Este un fake-news pe jumătate martie 22, 2023
  Preşedintele PSD Marcel Ciolacu spune, miercuri seara, după ce în cursul dimineţii a reacţionat la anunţul federaţiei maghiare de fotbal că suporterii pot afişa la meciurile internaţionale steagul Ungariei Mari, că a fost „un fake-news pe jumătate” şi că el a reacţionat „la ceea ce a scris un for”.
- MAE, atenţionare de călătorie în Franţa: Circulaţie feroviară, transport public şi zboruri perturbate martie 22, 2023
  MAE a emis o atenţionare de călătorie în Franţa, unde joi este prevăzută o grevă generală, context în care sunt aşteptate perturbări ale circulaţiei feroviare, transportului public şi zborurilor.
Stiri Evz
- A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
Meta

Just another WordPress.com weblog

2014 Summary

1. Civilians killed in 2014, and compared with earlier years

2. Geographic distribution in 2014

3. Perpetrators: Deaths identified as caused by coalition or Iraqi airstrikes, and ISIS action.

4. Combatants killed: Rough totals, and a discussion of the large variation.

5. Total deaths in 2014 (civilian and combatant) and cumulative total since 2003

Concluding remarks

Lovitura pe care trebuie s-o dam terorismului consta, in primul rand, in a distruge centrele sale de comanda.

De ce terorismul islamic acum?

Franta

SUA

Breaking News!!

Update

Update II

Vizita lui Traian Basescu in SUA

Explozie la o uzina nucleara…

Catastrofa la Nairobi…

„Noi acum vopsim gardul. Cred că trebuie să hrănim leopardul”

About

Recent

Legături

Arhive

Blog Stats

Top articole

Top click-uri

Meta

Site info