Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Un caz…

It has been my experience that folks who have no vices have very few virtues.
Abraham Lincoln

Read more at http://izquotes.com/author/abraham-lincoln/10

„Am constatat din experienta ca oamenii care nu au vicii au foarte putine virtuti”

Abraham Lincoln
Romania Libera

DNA a reținut-o pe Gabriela Ciuburciu, o influentă femeie de afaceri din Vaslui, pentru fraude cu fonduri europene

Se arata ca:

„O influentă femeie de afaceri din Vaslui a fost reținută de procurorii DNA pentru luare de mită, înşelăciune, spălare de bani şi fals şi uz de fals. Magistrații urmează să se pronunțe cu privire la arestarea preventivă în cazul ei.

Potrivit DNA, acuzațiile care i se aduc Gabrielei Ciuburciu, directorul general, dar şi acţionarul majoritar al SC Vascar SA Vaslui, sunt:

-folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, in formă continuată, 

fals in înscrisuri sub semnătura privată, in formă continuată;

– folosire cu rea credinţă a bunurilor sau a creditului societății, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, in forma continuată;

– spălare de bani;

– folosire cu rea credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii, în formă continuată;

– efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoana, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, in formă continuată;

În același dosar cu femeia de afaceri mai este cercetat de procurori, Iuliu Cepoi, fost director comercial si director economic al SC Vascar SA și acționar al acestei societăți, sub aspectul săvârşirii infracțiunilor concurente de complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani, în formă continuată și complicitate la folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau a creditului societății, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, in forma continuată. 

Contabila firmei, Florina Șușu, este și ea cercetată pentru complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau a creditului societății, intr-un scop contrar intereselor acesteia sau în folosul lui propriu ori pentru a favoriza o altă societate în care are interese direct sau indirect, spălare de bani, în formă continuată, complicitate la folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau a creditului societăţii, in legătură directă cu o infracţiune asimilată celor de corupţie, în formă continuată și complicitate la efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoana, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, in formă continuată;

Din ordonanțele de reținere întocmite de procurori a rezultat că, în cauză, există date şi probe din care a reiese suspiciunea rezonabilă potrivit căreia, în perioada 2008-2010, SC Vascar SA a derulat un proiect finanțat din fonduri comunitare “ pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condiţiile programului naţional pentru dezvoltare rurală”, perioada de implementare fiind de 24 de luni.

Valoarea eligibilă totală a proiectului a fost de 14.705.128 lei, echivalentul a 3.980.814 euro, din care, autoritatea contractantă a decontat cheltuieli în valoare totală de 5.839.677,81 lei.

Unele persoane din conducerea SC Vascar SA, sub comanda inculpatei Ciuburciu Gabriela, ajutată de inculpata Şuşu Florina, contabil sef al societății comerciale, au planificat si au executat în detaliu fraudarea proiectului finanțat prin programul FEADR, prin simularea legalității procedurilor de achiziții, obținând astfel, atât din bugetul comunitar, sume foarte mari de bani, pe care și le-a însușit, prin simularea unor operațiuni comerciale licite.

Astfel, 9 contracte de achiziții de utilaje au fost atribuite unei firme (al cărei unic asociat si administrator era inculpatul Cepoi Iuliu, director si acționar și in cadrul SC Vascar SA), in urma unor proceduri de selecție simulate, la preturi mult supraevaluate, o parte a banilor fiind ulterior returnați inculpatei Ciuburciu Gabriela, prin intermediul firmelor controlate in mod absolut de către aceasta și familia sa.

Astfel, această societate comercială a fost interpusă in cadrul procedurilor de achizitii, aceasta societate comerciala achiziționând utilaje si echipamente de la furnizori și vânzându-le apoi SC Vascar SA la un preț total cu 2.959.692,42 lei mai mare decât valoarea lor de piață.

Pentru a simula respectarea prevederilor privind procedurile de achiziţii aplicabile și pentru a ascunde conflictul de interese ce rezulta din legăturile dintre structurile acţionariatului SC Vascar SA și al firmei câștigătoare a licitației, inculpata Ciuburciu Gabriela a întocmit și semnat mai multe documente în cuprinsul cărora a menţionat, în mod nereal, faptul că nu există nici un interes care să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a ofertelor.

În perioada 2009-2010, prin intermediul unor operațiuni comerciale fictive, denumite “punere la dispoziţie de personal”, inculpatii Ciuburciu Gabriela, Cepoi Iuliu si Șușu Florina au transferat în conturile SC Vascar SA și ale altor două firme, controlate in mod absout de Ciuburciu Gabriela, din contul firmei al cărei unic asociat si administrator era inculpatul Cepoi Iuliu, suma totală de 510.079,70 lei, pentru a disimula originea ilicită a acesteia.

De asemenea, alte 16 contracte au fost încheiate de către SC Vascar SA, reprezentată de Ciuburciu Gabriela, cu diverse societăţi comerciale din Romania și din străinătate, cu sprijinul unor persoane care au emis si trimis oferte pur formale in numele altor firme.

Scopul acestor acțiuni a fost acela de a simula legalitatea procedurilor de atribuire și al creării aparenţei eligibilității cheltuielilor efectuate de SC Vascar SA cu respectivele achiziţii.

Faptele au avut ca rezultat obținerea fără drept de către SC Vascar SA a sumei totale de 5.277.354,56 lei, din finanțarea nerambursabila acordata de Agenția de Plăti pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, in cadrul proiectului.

De asemenea, distinct de faptele legate de obţinerea fara drept a finanţării nerambursabile in cadrul proiectului, inculpata Ciuburciu Gabriela, beneficiind si de sprijinul inculpatei Şuşu Florina, a transferat, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, prin intermediul mai multor operaţiuni comerciale nejustificate, vădit defavorabile SC Vascar SA, pe care inculpata, in calitate de director general al companiei, potrivit prevederilor Legii 31/1990, era incompatibila sa le deruleze, suma totala de 4.981.852,81 lei, în conturile a trei societăți comerciale care aparţineau inculpatei si familiei acesteia.

”Inculpaților ŞUŞU FLORINA, CEPOI IULIU și CIUBURCIU GABRIELA li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând a fi prezentați, în data de 02 iulie 2014, Tribunalului Vaslui cu propunere de arestare preventivă.

Precizam ca in cauza se efectuează cercetări și fată de alte persoane fizice si juridice”, arată DNA.”

Cazul in sine s-ar putea sa para, la o prima vedere, neinteresant…  Intr-un fel asa si e, dar problema pe care el o ridica este, cred eu, intr-adevar interesanta!! Nu ne referim „la ce si cum a facut si la ce si cum a dres” ci la cauzele unor astfel de fenomene. Despre ce sa fie vorba: imoralitate, nestiinta…? Ce anume nu merge in mediul nostru de afaceri ca se intampla astfel de lucruri? Eu unul nu sunt dumirit pe deplin. Si, iarasi foarte interesant, nimeni sau aproape nimeni nu discuta serios despre cauzele unor astfel de fenomene…

Pe de alta parte, s-ar putea vorbi de lacomie, de sete de putere si de bani, de faptul ca sunt oameni de afaceri verosi si ca, in general, nu prea au ceva comun cu ceea ce se numeste virtute. In schimb exista oameni cinstiti, oameni fara vicii (sau cu foarte putine vicii), care-si vad de treaba lor dar care niciodata sau aproape niciodata nu se vor angaja intr-o afacere pe cont propriu. Niciodata sau aproape niciodata nu vor avea apetitul riscului, necesar inr-o lansare in afaceri. Si atunci acesti oameni ce asteapta oare? Nu cumva ajutor de la Stat, nu cumva ca Statul sa le asigure locuri de munca? As dori sa stiu si eu cati din cetatenii obisnuiti de la noi ar avea curajul sa se implice intr-o afacere asa cum a facut-o aceasta doamna. Vasluiul este un fief al PSD de multa vreme. Este un judet sarac de multa vreme. Si atunci stau si eu si ma intreb ce doresc, ce spera cetatenii de acolo… Pomeni de la Stat, n-asa? Sa vina Statul sa le creeze locuri de munca, nu? As dori sa stiu si eu cati dintre vasluieni ar avea forta si curajul sa lase ajutoarele de la stat si sa se implice serios intr-o libera intreprindere, sa aiba macar curajul D-nei. Ciuburciu, deoarece pentru „luare de mită, înşelăciune, spălare de bani şi fals şi uz de fals” iti mai trebuie si curaj, si dorinta nestapanita de a risca!! Altminteri cum va ramane in continuare Vasluiul? Un judet socialist, cu oameni avand conceptii socialiste. Cam asa va ramane in continuare si Romania… Eu sunt convins ca multor barbati le-ar tremura nadragii de frica, in schimb priviti-o pe aceasta femeie care nu a pregetat sa dea mita, sa insele, sa spele bani, sa faca uz de fals pentru afacerea ei!  Observati cat de percutanta e aceasta doamna, fata de multi barbati care nici vorba sa miste un deget: crasma din sat, Statul sa vina sa le dea… A, ca sunt multi buni doar de gura? Da, desigur.

UPDATE. Bihor: Trei persoane, reţinute în cazul de evaziune cu prejudiciu de peste 6 milioane de lei şi 600.000 euro

Se arata ca:

„UPDATE. În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat în vederea continuări cercetărilor 4 sisteme de calcul, 2 laptopuri, 3 carduri bancare, 3 token – uri, ștampile aparținând unor societăți comerciale din Ungaria, Slovacia și Italia și documente financiar contabile.

–-

Procurorii Parchetului Bihor au reţinut, marţi seară, trei dintre persoanele bănuite de prejudicierea statului cu peste şase milioane lei şi 600.000 de euro, după ce poliţiştii Serviciului de Investigare a Fraudelor din Poliţia Bihor percheziţionaseră sediile unor firme şi locuinţe, transmite Mediafax.

Potrivit unui comunicat al Parchetului Bihor, omul de afaceri Dan Fechete, fostul consilier local PDL Cosmin Bonica, în prezent membru PNL şi administrator al unei societăţi comerciale, şi administratorul altor societăţi, Ioan Cozac, au fost reţinuţi pentru 24 de ore.

Cosmin Bonica, fost consilier local PDL în comuna Sânmartin, este de şase ani membru al PNL şi administrator al unei societăţi, el câştigând în ultimii ani numeroase contracte pentru reabilitări de drumuri, de cămine culturale şi pentru introducerea sau extinderea unor reţele de apă şi canalizare.

Dan Fechete, care deţine împreună cu un asociat o firmă de construcţii, a contractat, la mijlocul anilor 2000, construirea Orăşelului Copiilor, acoperirea Bazinului Olimpic şi apoi modernizarea şi extinderea Grădinii Zoologice din Oradea, dar şi numeroase lucrări de apă, canalizare, construire de poduri şi consolidări de baraje.

Conform cercetărilor efectuate până în prezent, în perioada 2011 – decembrie 2013, firma lui Bonica ar fi înregistrat în evidenţele contabile facturi fictive provenind de la alte două societăţi, ambele fără activitate, administrate de orădeanul Ioan Cozac. Iniţial, facturile au fost emise către firma lui Bonica, iar ulterior, din 2012, au fost „plimbate” întâi printr-o societate intermediară, administrată tot de Cosmin Bonica, potrivit comunicatului citat.

Aceeaşi sursă arată că circuitul facturilor avea un dublu rol, fiind folosite de Bonica pentru a-şi diminua TVA şi impozitul pe profit datorat statului, dar şi pentru a majora devizele unor lucrări publice pe care le avea de executat, mai scrie sursa citată.

Anchetatorii au găsit mai multe facturi emise de o firmă către societatea deţinută de Bonica, inserate în situaţiile de lucrări prezentate spre decontare primăriilor comunelor bihorene Holod, Lăzăreni şi Avram Iancu, cu care cea de-a doua firmă a lui Bonica avea contracte pentru execuţia infrastructurii de apă şi apă uzată. Concret, contractele fictive între cele două societăţi au fost încheiate pentru închirierea de echipamente (buldoexcavatoare, excavatoare, cilindru compactor, autogreder şi autobasculante), deşi una dintre firme nu a deţinut niciodată asemenea utilaje, dar pentru care administraţiile locale au decontat chirii în valoare de peste 1,9 milioane lei.

La fel ar fi procedat şi administratorul Dan Fechete în cazul lucrărilor de amenajare a Grădinii Zoologice din Oradea şi la extinderea Cimitirului Municipal din Oradea, incluzând în devize facturi în valoare de 744.000 lei şi 618.388 euro, provenind de la aceeaşi firmă de la care veneau facturile pentru societatea lui Bonica, pentru prestări de servicii care, în realitate, nu au fost executate.

În total, potrivit calculelor făcute de anchetatori, cei doi oameni de afaceri au provocat un prejudiciu de 6,1 milioane de lei şi 600.000 de euro bugetului de stat şi celor ale administraţiilor locale pe care le-au înşelat.

Marţi dimineaţă, peste 30 de poliţişti bihoreni au făcut percheziţii în municipiul Oradea şi în localităţile Haieu şi Sântandrei, la sediile a şase firme şi la locuinţele a şapte persoane suspectate de evaziune fiscală.”

Mie tare mi-e teama ca in urma acestei „curatenii generale” vor ramane in Romania doar oamenii cinstiti, fara vicii, va ramane acea Romanie linistita pe care o stim cu totii, cu oameni care sa astepte cresterea nivelului de trai de la Stat, locuri de munca de la Stat, ajutoare sociale de la Stat, pomeni de la Stat si, in general vorbind, totul de la Stat. Vor ramane oamenii care-si stiu lungul nasului, oamenii care „isi stiu locul lor”, dar care nu vor mai misca un deget sa faca ei ceva in locul Statului, ci Statul sa faca pentru ei. Cam asa va arata ceea ce generic se numeste „Romania curata”. Fara afaceri, fara riscuri, fara libere intreprinderi. Si atunci eu stau si va intreb: mergem inainte? Mergem, oare, inainte? Omul va ajunge ca un copil, cu o inocenta deplina si dezbracat de orice responsabilitate, iar Statul, ca o mama iubitoare, il va lua in brate si-l va hrani la pieptul sau generos! Ca doar suntem cu totii fii ai tarisoarei noastre dragi!!

In aceeasi ordine de idei sa aruncam o privire la cum arata Romania:

O femeie din Pitești, anchetată în scandalul doctorițelor șpăgare, s-a sinucis de frica DNA

Se arata ca:

„O pensionară în vârstă de 57 de ani, anchetată de D.N.A Piteşti în scandalul doctoriţelor şpăgare, s-a sinucis luni după-amiază, în Pitești. Femeia a lăsat o scrisoare de două pagini în care spunea că se teme că va ajunge la închisoare şi că va sta acolo şase ani.

Ea a fost audiată la D.N.A Piteşti, alături de alţi pensionari, aceştia fiind suspectaţi că au primit concedii de boală mituind medicii din comisia de evaluare. Deşi a fost reprezentată de un avocat, femeia s-a speriat foarte tare când a aflat că este acuzată de dare de mită şi că, dacă nu recunoaşte fapta, poate primi o pedeapsă de şase ani de închisoare, conform Adevărul.ro.

Ancheta de la Piteşti vizează 800 de persoane pensionate pe caz de boală. Femeia era pensionată medical din 2001, având o pensie de 400 de lei. În fiecare an, ea trebuia să se prezinte în faţa comisiei medicale de stabilire a capacităţii de muncă. Aşa se explică şi faptul că procurorii au chemat-o la audieri pentru lămuriri suplimentare, alături de alte 800 de persoane. Scandalul şpăgii pentru doctori a izbucnit în data de 12 iunie când două dintre doctoriţe, Maria Iulia Mihai şi Camelia Săndulescu, au fost reţinute şi ulterior arestate pentru 29 de zile.”

Auziti, femeia aceasta avea pensie de 400 de lei si a fost acuzata de dare de mita! S-a sinucis din cauza ca i-a fost frica de  DNA!! Victima „colaterala” sau cum…? Este o alegorie care ne arata spre ce se indreapta lucrurile: o mare frica de DNA! Asta se traduce in felul urmator: Statul sa-ti dea de mancare, Statul sa te imbrace, Statul sa te calce, sa te spele, in general Statul sa fie in tot si in toate. In rest frica – sa nu cumva sa calci pe bec, ca tot Statul, la o adica, te ia la „trei-pazeste”! O sa avem numai oameni cinstiti, numai oameni la locul lor. Nu vor mai fi oameni care sa aiba curajul de a sfida Statul, care sa faca ceva pe cont propriu, fara Stat si ajutorul sau. Cine va mai avea curajul sa desfida DNA? Bine, poate nu multi se vor sinucide, dar vor tremura chilotetii ca si cand ar fi un vant puternic care sufla din toate directiile. Vor mai exista oameni cu forta percutanta pe care o are Gabriela Ciuburciu? Oameni care sa aiba forta morala de a renunta la binefacerile statului si de a se apuca ei insisi de ceva, sa faca ceva pentru ei, sa castige bani pentru ei? Nu, munca va fi pentru Stat, pentru propasirea Statului, nu a individului. Vom avea un Stat cu institutii puternice, un Stat mare si puternic iar omul se va pune in genunchi si se va ruga, in lacrimi, acestui Idol ca sa-l ierte numai daca i s-ar parea ca a gresit cu ceva!

In conditiile in care capitalul ajunge sa se acumuleze pentru Stat, nu pentru individ, despre ce capitalism mai poate fi vorba? Eu stau si ma intreb: noi, de fapt, ce construim aici…? Milton Friedman spunea:

The black market was a way of getting around government controls. It was a way of enabling the free market to work. It was a way of opening up, enabling people.

Incerc sa traduc:

„Piata neagra a fost o cale de a scapa de controalele guvernamentale. A fost o cale de a restabili piata libera si de a o pune la lucru. A fost o cale de deschidere, imputernicind oamenii”

Or, noi ce facem? Imputernicim Statul… Imputernicim Guvernul! Imputernicim noi oamenii, cetatenii? Uitati-va la biata femeie care s-a sinucis. De frica. Va intreb: ce fel de societate libera mai e asta?

Interesant este ca Statul nostru, care e un monument de coruptie, a esuat in tot ce inseamna bun din economia de piata libera – a esuat in privinta privatizarilor, a facut contracte prin care s-a pagubit el insusi, a pus in fruntea intreprinderilor si institutilor sale clientela de partid, pe salarii grase, si oameni corupti, n-a atras si nici nu face investititii decat la modul insuficient -, vrea acum sa restabileasca, daca se poate spune asa, „ordinea” intr-un exces de zel care distruge capitalismul si economia de piata!! Acest Stat, mai bine zis aceasta povara pe care cetatenii trebuie s-o suporte, nu urmareste altceva decat un control politic total sau aproape total, prin inlocuirea unei mafii cu alta mafie!! Iar acum i se dau puteri aproape nelimitate!! Pentru ca ceea ce se urmareste este un control subtil al Justitiei. Iar cine are controlul Justitiei, are Puterea! Voi incerca sa ma explic mai bine…

La noi, dupa Revolutie, s-a urmarit obtinerea Puterii. Nu e vorba numai de Puterea dobandita prin alegeri libere. Distrugerile de intreprinderi – in locul unor privatizari sanatoase – au urmarit obtinerea Puterii pe cale economica, prin controlul capitalului economic si financiar acumulat. Era si o vorba: „Dai in mine, dai in tine,/ Dai in fabrici si uzine”. Acum se incearca o noua metoda de acaparare a Puterii, prin controlul Justitiei cu ajutorul organului represiv al acesteia – DNA. Daca aceasta cale e mai eficienta decat prima, ramane, totusi, de vazut. Cert este ca ambele cai n-au insemnat, nu inseamna pentru tara aceasta decat o stagnare prelungita in mizerie. Nu s-au vazut nici cresteri economice notabile, serioase (chiar de loc!) si nici imbunatatirea nivelului de trai al populatiei. Este demn de remarcat faptul ca liberalizarea de la inceputul anilor 2000 a marcat o perioada de vreo 8 ani de crestere, perioada in care, totusi, s-au facut si greseli grave. Deoarece chiar si in aceasta perioada s-a urmarit marirea Statului prin angajarea a 500.000 de functionari publici, in loc sa se adopte politici de sustinere, promovare si dezvoltare a sectorului privat. Nenorocirea consta in faptul ca astfel de politici nu sunt dorite in Romania. Dezvoltarea sectorului privat in tara noastra ar darama aceasta monstruozitate corupta numita Stat. Tocmai asta nu se vrea, iar sectorul privat e mai mereu prezentat pe post de Bau-Bau cetatenilor care trebuie sa ramana creduli ca niste copii prosti. Sau e prezentat ca ceva dubuios, veros, indoielnic pentru ca oamenii sa aiba increderea cea mai mare in Stat. Si nu se vrea pentru ca altminteri n-ai mai putea obtine Puterea, care, repet, nu se rezuma doar la cea castigata prin alegeri libere. In aceasta lupta politica, in aceasta ecuatie politica interesul cetatenului e o cantitate care poate fi neglijata. E un infinit mic, la care se renunta. Toate aceste modele au ca scop acapararea unei Puteri cat mai mari si, pe cale de consecinta, o coruptie cat mai mare. Puterea si mentinerea ei nu poate fi disociata de coruptie, cu tot DNA-ul si cu toate bunele intentii (daca exista asa ceva).  Daca se dizolva coruptia atunci Puterea se dizolva pe ea insasi deoarece se dizolva firele prin care aceasta actioneaza. De asemenea aceasta Putere, obtinerea si mentinerea ei, urmareste in mod necesar ca Statul sa fie bogat, nu cetateanul sa fie bogat!! Astfel de oameni, ca acea femeie cu pensia de doar 400 de lei pe luna, sunt doriti, nu cetateni bogati, liberi. Ci oameni saraci care mai asteapta cate ceva de la Stat, care se bucura, precum niste copii cand primesc din cand in cand niste bomboane, de faptul ca „se da ceva” in ajunul unei campanii electorale, ca Statul mai mareste, precar, salariile, dar si cu frica de acest Stat care-i poate altoi oricand. Numai asa Puterea poate fi deplina! Poate fi exercitata in mod sigur, fara riscul ca oamenii ar putea sa incerce ceva, sa se elibereze din aceasta situatie. Oameni liberi si bogati nu sunt doriti in tara noastra. Ei reprezinta exceptiile. Iar cei care emigreaza, duca-se! Asa se prezinta tabloul social, politic si economic de la noi din tara. Ceea ce se doreste este o masa manipulabila si credula, si infricosata, fara abilitati de a incepe ceva pe cont propriu si a reusi intr-o intreprindere libera.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 2, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 36 comentarii

D-na. „Usturoi”…

Bine ca nu „Ceapa degerata”… 😆 E vorba de Ioana Petrescu, desigur, cea care a fost propusa pentru functia de ministru al Finantelor. Iata mai jos un articol din HotNews care ne spune cine este frumoasa doamna de 34 de ani:

VIDEO Cine este Ioana Petrescu, ministrul propus al Finantelor

Se arata, printre altele, ca:

„Ioana Petrescu (34 ani) a fost propusa astazi, 3 martie, sa ocupe functia de ministru al Finantelor Publice. Ioana Petrescu a fost numita in septembrie 2013 consilier al premierului Victor Ponta pe probleme fiscale, este profesoara de economie la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland, este specializata in finante publice, economia tarilor in curs de dezvoltare si emergente si pe economia de securitate nationala, potrivit CV-ului publicat pe blogul sau. A absolvit Universitatea Harvard, unde are un doctorat si un masterat in economie, si Wellesley College, unde a obtinut licenta in economie si matematica.” (subl. mea)

Eu sustin tineretul deoarece cred ca si tineretul trebuie sa-si aduca aportul, contributia la gestionarea treburilor tarii. Sigur, eu mai si glumesc, sper sa nu fie cu suparare. Deoarece eu cred ca si râsul tonic e foarte necesar! 🙂

De ce i se spune Usturoi? Din cate am inteles e vorba de acest editorial pe care l-a scris in Ziarul Financiar:

Cumpăraţi-mi usturoiul, vă rog! Nu am vândut nimic azi!

Se arata ca:

„Imediat după ce am sosit în ţară, m-am oprit la un supermarket din Bucureşti să cumpăr o cafetieră, un lucru esenţial pentru mine pentru că nu rezist prea mult fără cafea.

Când am ieşit din magazin, am observat pe trotuar o mulţime de lume care vindea orice, de la haine la aparate de uz casnic, la mâncare. Mi-am făcut loc printre vânzătorii ambulanţi şi mă îndreptam spre o intersecţie când am auzit nişte plânsete în spatele meu. Când m-am întors, am văzut o bătrânică în genunchi pe trotuar, trăgând de mâini pe un tânăr. Când m-am apropiat, am observat că avea în mâini câteva bucăţi de usturoi pe care încerca să le pună în mâna tânărului şi îl ruga:

– Cumpăraţi-mi usturoiul, vă rog! Nu am vândut nimic azi! Vă rog eu mult de tot!

Se pare ca tânărul dorise iniţial să cumpere nişte usturoi, între timp se răzgândise şi acum femeia îl implora în genunchi şi cu lacrimi în ochi să cumpere ceva. A fost cel mai şocant lucru pe care l-am văzut până acum în Bucureşti. Bătrânica avea vreo 70-80 de ani şi, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să fie acasă cu nepoţii, uitându-se la telenovele şi nu afară pe trotuar, implorând oamenii de pe stradă să îi ia usturoiul.

M-am întrebat atunci dacă este doar o întâmplare sau calitatea vieţii celor vârstnici lasă de dorit în România. „Global AgeWatch Index 2013: Insight report“ publicat recent de HelpAge International oferă un răspuns la această întrebare.

Autorii estimează un index al calităţii vieţii celor vârstnici bazat pe indica­tori din patru categorii: securitatea venitului, starea de sănătate a celor în vârstă, situaţia locurilor de muncă şi a educaţiei pentru cei vârstnici şi suportul din partea celor din jur.

Bazat pe acest index, România se afla pe locul 48 în lume. Stăm mai prost decât ţări ca Letonia, Croaţia, Ungaria şi Albania. Ţările cu o foarte bună calitate a vieţii pentru cei vârst­nici sunt Suedia, pe locul 1, Norvegia pe locul 2, Germania pe locul 3, Finlanda pe locul 15, Danemarca pe locul 17 şi Franţa pe locul 18.
Din moment ce stau toată ziua cu nasul în statistici despre venituri bugetare, am observat imediat că ţările care colectează multe venituri la buget (şi implicit cele care cheltuiesc mult pe bunuri şi servicii publice) sunt în topul acestui clasament. Se vede şi din grafic, că printre ţările Uniunii Europene în 2012, veniturile bugetare sunt corelate negativ cu locul în clasamentul bunăstării celor în vârstă, ceea ce înseamnă că ţările care colectează mai mult sunt şi cele care sunt pe locuri fruntaşe în acest clasament şi deci stau mai bine la calitatea vieţii celor în vârstă.

Sursa: Global AgeWatch Index 2013: Insight report, Eurostat şi calculele autoarei

Veţi spune că nu numai veniturile bugetare afectează bunăstarea celor în vârstă. Cu siguranţă alţi factori ca orientarea politică a partidului aflat la guvernare, importanţa electoratului în vârstă şi eficienţa cheltuielilor guvernamentale afectează cât cheltuieşte statul pentru cei vârstnici şi implicit bunăstarea lor. Şi, bineînţeles, nu este numai obligaţia statului să aibă grijă de cei în vârstă. Respectul societăţii pentru cei în vârstă care îşi are rădăcinile în cultura unei ţări şi implicit suportul social pentru cei vârstnici afectează calitatea vieţii acestora.

Totuşi, conform Eurostat, România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB anul trecut. În Uniunea Europeană, numai Lituania şi Slovacia au colectat mai puţin decât noi ca procent din PIB. La polul opus stau ţări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB şi Franţa cu 51,8% din PIB. România cheltuieşte numai 36,4% din PIB pe bunuri şi servicii publice. Numai Bulgaria şi Lituania cheltuiesc mai puţin decât noi în Uniunea Europeană. Ţările care încasează mai mult la buget cheltuiesc mai mult pe bunuri şi servicii publice: Franţa cheltuieşte 56,6% din PIB, Finlanda 56,6% şi Danemarca 59,4%. Cu venituri atât de mici, România nu poate cheltui destul pe asistenţă socială şi nu poate oferi o viaţă la nivelul celei din Finlanda (locul 15 în clasamentul calităţii vieţii celor în vârstă) şi Danemarca (locul 17).

Ce este de făcut? O soluţie simplă şi cu efecte pe termen scurt ar fi să faceţi ce am făcut eu: cumpăraţi tot usturoiul şi trimiteţi bătrâna acasă la nepoţi. Dar nu rezolvaţi problema. O soluţie mai bună ar fi ca toţi contribuabilii să îşi plătească impozitul, să avem destui bani pentru a plăti pensii mai mari şi pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor. Cumpără usturoiul, pentru că eşti om! Plăteşte impozitele, pentru că eşti cetăţean şi eşti de două ori om astfel!

Ioana Petrescu este consilier al prim-ministrului

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013

As avea de facut doua observatii.

In primul rand, de la o doamna profesor venita din USA aveam parca alte asteptari, observati bine: „este profesoara de economie la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland„. Eu credeam ca va veni cu idei de micsorare a taxelor si impozitelor, cu promovarea economiei de piata libera, a free markets, cum se spune! Or, dansa ne vorbeste de colectarea taxelor si impozitelor la bugetul de stat (e adevarat ca nu specifica nivelul lor, dar cat propune?) pentru ca statul sa redistribuie veniturile catre populatie, in cazul de fata e vorba de pensionari, pentru asistenta sociala.

In al doilea rand, si lucrul asta m-a frapat, adica urmatoarele cuvinte:

„Totuşi, conform Eurostat, România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB anul trecut. În Uniunea Europeană, numai Lituania şi Slovacia au colectat mai puţin decât noi ca procent din PIB. La polul opus stau ţări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB şi Franţa cu 51,8% din PIB. România cheltuieşte numai 36,4% din PIB pe bunuri şi servicii publice. Numai Bulgaria şi Lituania cheltuiesc mai puţin decât noi în Uniunea Europeană. Ţările care încasează mai mult la buget cheltuiesc mai mult pe bunuri şi servicii publice: Franţa cheltuieşte 56,6% din PIB, Finlanda 56,6% şi Danemarca 59,4%. Cu venituri atât de mici, România nu poate cheltui destul pe asistenţă socială şi nu poate oferi o viaţă la nivelul celei din Finlanda (locul 15 în clasamentul calităţii vieţii celor în vârstă) şi Danemarca (locul 17).

Ce este de făcut? O soluţie simplă şi cu efecte pe termen scurt ar fi să faceţi ce am făcut eu: cumpăraţi tot usturoiul şi trimiteţi bătrâna acasă la nepoţi. Dar nu rezolvaţi problema. O soluţie mai bună ar fi ca toţi contribuabilii să îşi plătească impozitul, să avem destui bani pentru a plăti pensii mai mari şi pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor. Cumpără usturoiul, pentru că eşti om! Plăteşte impozitele, pentru că eşti cetăţean şi eşti de două ori om astfel!” (subl. mea)

Si atunci ce sa intelegem de aici? Ca daca toti contribuabilii isi vor plati impozitul, vom avea destui bani pentru asistenta sociala, pentru a plati pensii mai mari, pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor, adica „o viata la nivelul celei din Finlanda sau Danemarca?

Interesant este ca spune cat la suta din PIB a colectat Romania, Lituania, Slovacia, Franta, Finlanda etc dar nu spune si cat e respectivul PIB. Sa facem o scurta comparatie (luand PIB per capita):

Romania … $9,036

Finlanda … $46,098 (la o populatie de vreo patru ori mai mica decat a Romaniei!!)

Danemarca…$56,202 (populatia aproximativ la fel cu cea a Finlandei)

Si atunci sa comparam nivelul de impozitare din Romania cu cel din, sa zicem, Danemarca. „România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB”, „La polul opus stau ţări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB şi Franţa cu 51,8% din PIB.”. Deci la noi 33,5% din PIB-ul nostru, in Danemarca 55,3% din PIB-ul lor, de vreo 6 ori mai mare, luat per capita, decat al nostru. Cum e? Cum vi se pare? Problema cred ca e daca Romania poate colecta un procent mai mare la capacitatile economice de care dispune la ora actuala. Guvernul Ponta a introdus deja 35 de taxe si impozite noi, deja marite, si parca nu am auzit de minuni in sensul cresterii gradului de colectare a acestora… Repet, avem capacitatea economica sa colectam cat Danemarca, Finlanda etc? Pentru ca altminteri fac si eu ca odinioara Mircea Ciumara: „am chinuit un popor degeaba!”. Noi vrem sa colectam mai mult dar nu avem capacitatea economica s-o facem? Eu cred ca asa se prezinta lucrurile… E mult mai realist sa gandim asa decat sa ne pierdem in alte ipoteze. Tarile dezvoltate colecteaza mai mult intrucat au o economie care sa le permita lucrul acesta, adica una dezvoltata. Pe cand la noi, dupa parerea mea, daca ajungi in situatia actuala sa colectezi cu 5% mai mult, deci vreo 38% din PIB (la 40% nici nu indraznesc sa ma gandesc), trebuie considerata o mare realizare, apropo de cum stam din punct de vedere economic. Pentru ca nu e vorba doar de colectarea in sine, adica sa-si plateasca toata lumea impozitele, ci si de veniturile pe care le ai si din care platesti acele taxe si impozite. De unde se vede ca strategia asta fiscala – marim taxele si impozitele, punem mai multe – este gresita! Este o teorie recesionara (in conditiile actuale adanceste criza), la fel ca si cea cu scaderea sau, cum i s-a mai spus, taierea cheltuielilor (diminueaza consumul). Insa altceva este taierea cheltuielilor neproductive: spre exemplu inchiderea gaurilor negre din economie! Sa luam, spre exemplu, Oltchim: daca s-ar inchide, s-ar elimina o gaura neagra si, implicit, cheltuielile nejustificate care le face si care inseamna, de fapt, pierderi economice imense! Pe cand asa cine le suporta? Statul, nu? Adica noi, contribuabilii, nu? Din cauza asta Statul nu are bani de investitii!! Observati ca despre astfel de lucruri nu se vorbeste deschis, in schimb daca e sa se inceapa sa se planga pe umarul altuia, fara a da nicio solutie, asta imediat! Iar pentru gaurile negre din economie nu s-au gasit nici acum, la aproape un sfert de veac de la caderea comunismului, solutii ca aceste intreprinderi sa fie puse, in sfarsit, pe profit. Si mai trebuie spus ca aceste gauri negre nu-si platesc nici macar contributiile pentru asigurari sociale!

Pe mine ma frapeaza ca o profesoara de la o universitate prestigioasa din SUA are o asemenea abordare… De unde se vede ca eu imi imaginam ca lucrurile stau altfel…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 5, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Care e parerea Dvs.?

Cred ca Democratia insemna nu numai o lupta politica ci, poate inainte de toate, dezbatere. Trebuie sa dialogam, sa ne intelegem mai bine. As dori sa va aduc in atentie o chestiune importanta, de mare actualitate: imigratia. Sa vedem cum e privita problema de catre unul din cei mai mari sustinatori al unui anumit tip de capitalism, cel bazat pe free market economy – economia libera de piata -, Milton Friedman in Free to Choose (Liber sa alegi):

„FRIEDMAN: The situation of immigration restrictions really has to do with the question of a welfare state. As I say in the film, I would favor completely free immigration in a society which does not have a welfare system. With a welfare system of the kind we have, you have the problem that people immigrate in order to get welfare, not in order to get employment. You know, it’s a very interesting thing, if you would ask anybody before 1914 the U.S. had no immigration restrictions whatsoever, I’m exaggerating a little bit, there were some immigration restrictions on orientals, but it was essentially, mainly free. If you ask anybody, any American economic historian was that a good thing for America, everybody will say yes it was a wonderful thing for America that we had free immigration. If you ask anybody today, should we have free immigration today, everybody will __ almost everybody will say no. What’s the difference? I think there’s only one difference and that is that when we had free immigration it was immigration of jobs in which everybody benefited. The people who were already here benefited because they got complementary workers, workers who could work with them, make their productivity better, enable them to develop and use the resources of the country better, but today, if you have a system under which you have essentially a governmental guarantee of relief in case of distress, you have a very, very real problem.”

Incerc sa traduc:

„FRIEDMAN: Situatia restrictiilor privind imigratia este cu adevarat legata de problema welfare state. Dupa cum am spus in film, as fi in favoarea unei complete libertati a imigratiei intr-o societate care nu are un sistem de welfare state. Cu un sistem welfare, de genul celui pe care il avem noi, avem problema ca oamenii emigreaza pentru a trage foloase de pe urma acestui welfare, nu pentru a se angaja. Stiti, e un lucru interesant, daca ati fi intrebat pe cineva de dinainte de 1914, US nu avea restrictii privind imigratia, exagerez un pic, erau anumite restrictii privind emigratia fata de orientali, dar in esenta (imigratia) era pe deplin libera. Daca veti intreba pe cineva, pe orice istoric al economiei Americane, daca a fost un lucru bun pentru America, cu totii vor spune ca da, a fost un lucru minunat pentru America faptul ca am avut o imigratie libera. Daca veti intreba pe oricine astazi daca ar trebui sa avem o imigratie libera astazi, aproape toti vor spune ca nu. Care e diferenta? Cred ca este doar o singura diferenta si anume ca atunci cand am avut imigratie libera, aceasta imigratie era una pentru locuri de munca, din care cu totii beneficiau. Oamenii care erau deja aici  beneficiau intrucat aveau lucratori care ii completau (forta de munca complementara, n.m), lucratori care munceau impreuna cu ei, imbunatatindu-le productivitatea, facandu-i capabili sa utilizeze si sa dezvolte mai bine resursele tarii, dar astazi, intr-un sistem in care ai in mod esential garantata protectia guvernului in caz stramtorare (sau pericol, primejdie, nevoie, saracie) (ajutoare sociale date de Guvern, ajutoare de stat, etc, n.m), ai o foarte, foarte reala problema.” (subl. mea)

Aici trebuie spus cate ceva despre Welfare State. Wikipedia defineste conceptul dupa Britannica Online Encyclopedia in felul urmator:

„A welfare state is a „concept of government in which the state plays a key role in the protection and promotion of the economic and social well-being of its citizens. It is based on the principles of equality of opportunity, equitable distribution of wealth, and public responsibility for those unable to avail themselves of the minimal provisions for a good life. The general term may cover a variety of forms of economic and social organization.[1] „”

Adica, incerc sa traduc:

„Welfare state este un „concept de guvernamant in care statul joaca un rol cheie in ceea ce priveste protectia si promovarea bunastarii economice si sociale a cetatenilor. Este bazat pe principiile egalitatii de oportunitati, echitabilei distributii a bogatiei, si a responsabilitatii publice fata de cei care nu se pot folosi de ei insisi pentru a duce o viata decenta. Termenul poate acoperi o varietate de forme de organizare sociala si economica.””

Cu alte cuvinte, ideea lui Friedman e cam asa: intr-un sistem Welfare State, cel care imigreaza e atras de protectia sociala si ajutoarele oferite de guvernul din tara de imigratie, mai putin de un loc de munca. Nu mai este o imigratie pentru locuri de munca, ci pentru sistemul acesta – welfare state – de care imigrantul va beneficia si el, alaturi de locuitorii tarii in care a imigrat. In felul acesta cel care imigreaza nu-si aduce niciun aport la productivitatea muncii, la imbunatatirea folosirii si dezvoltarii resurselor tarii de imigratie. Sta pe welfare, cum se spune. Sigur, daca in situatia asta ar fi unul sau doi imigranti, n-ar fi mare lucru. Dar sa ne gandim ce inseamna cand e vorba de milioane de imigranti

Milton Friedman s-a referit la situatia din SUA. Dar si in Europa, la ora actuala, se pune problema imigratiei, indeosebi cea din Tarile Europei de Est catre Occident. Sa urmarim si un punct de vedere venit din zona de centru-stanga a esicherului politic si va invit sa cititi urmatorul articol al D-nei. Corina Cretu:

Europa socială, extremă urgență!

Viziunea este ca aceasta forma de guvernamant – Welfare State – sa se extinda pe tot continentul. Adica sa avem o Europa Welfare State, un fel de Uniune Sociala Europeana. As intreba-o pe distinsa si simpatica d-na europarlamentar: cum vede libera circulatie a persoanelor (unul din principiile de baza ale UE) intr-o astfel de Europa – Europa Welfare State, intr-o Uniune Sociala Europeana? Uniunea Europeana, spre deosebire de SUA, nu este un stat, nici macar unul federal. In UE sunt tari bogate si tari sarace, tari cu un grad mare de competitivitate si tari cu competitivitate scazuta. Problema, economic vorbind, este sa echilibrezi aceasta situatie (dupa o idee a lui Paul Krugman). De notat ca si in Occident somajul a atins procente destul de mari (mai putin Germania). Totusi, in Occident sunt tari care isi permit o protectie sociala mai buna si ajutoare sociale mult mai consistente fata de cele din Est. Daca vectorul dupa care s-ar orienta imigratia din Est ar fi dictat de astfel de considerente care ar fi castigul pe care l-ar avea tara de imigratie? Daca cererea de munca e scazuta in tara de imigratie (in Occident, in general vorbind) atunci imigratia n-ar face altceva decat sa ingroase somajul acolo, ceea ce ar insemna serioase cheltuieli suplimentare pentru tara de imigratie. Cheltuieli pe care cu greu si le-ar putea permite in conditiile in care se pune peste tot problema reducerii cheltuielilor publice.

Pe de alta parte UE se confrunta cu o imigratie din tari care nu fac parte din Uniunea Europeana. Spre exemplu intalnesti emigranti maghrebieni, din Africa Sub-Sahariana, eucuadorieni, columbieni, turci, marocani, iraqieni, pakistanezi, indieni, chinezi, etc, numarul lor nefiind neglijabil.

Trebuie spus ca de cand s-a implementat welfare state in Occident, s-a redus rata saraciei. Pe de alta parte, procentul din PIB alocat pentru sustinerea welfare state de catre Tarile din Europa de Vest este mai mare decat in SUA, Canada, Japonia sau Coreea de Sud, exceptiile confirmand regula.

Chestiunea este urmatoarea: daca o tara cheltuieste peste 20% din PIB (peste 25-30%, incluzand aici si educatia) pe programe welfare, care reusesc sa imbunatateasca viata oamenilor, punandu-se totodata problema reducerii cheltuielilor publice si a deficitului bugetar, avand in vedere si situatia actuala cand somajul e la cote ridicate, se mai justifica, oare, in asemenea conditii, o imigratie libera sau ar trebui impuse restrictii? Sa ne gandim, spre exemplu, ca in luna aprilie, in Franta somajul a atins 11%, in Italia 12% (in crestere), in Spania 26,8% (in crestere). Aceste tari cheltuiesc mai mult de 20% din PIB (Franta: 28,5%, Italia: 24,4%)  pe welfare state (Spania, 19,6% din PIB, dar incluzand si cheltuielile cu educatia 25,3%), si atunci imigrantii cu ce ar putea sa contribuie, in conditiile in care aceste tari au dificultati in a asigura un grad bun de ocupare al fortei de munca pentru ai lor, dar, in schimb, cheltuielile cu welfare state sunt ridicate (datele privind aceste procente din PIB aferente welfare state, dupa cum ne asigura Wikipedia, sunt la nivelul anului 2012)?

Problema s-ar putea pune si altfel: s-ar putea ca aceasta imigratie sa sporeasca munca la negru, in conditiile de recesiune prin care trece UE, si astfel sa contribuie la sporirea evaziunii fiscale in UE. Cu toate acestea exista un castig net, atat pentru ei cat si pentru tara respectiva de imigratie. Cititi, va rog, transcriptul dupa Free to Choose, pe care l-am vizualizat mai sus, la inceputul articolului, si veti vedea ca Milton Friedman, referindu-se la cei care au imigrat ilegal spune printre altele:

„[…] that as long as they are undocumented and illegal they are a clear net gain, the nation benefits and they benefit. They wouldn’t be here if they didn’t. The tragedy is that we’ve adopted all these other policies so that if we convert them into legal residents it’s no longer clear that we benefit. They may benefit, but it’s no longer clear that we do.”

Incerc sa traduc:

„[…] atata vreme cat nu au documente si sunt ilegali ei sunt un castig net, natiunea beneficiaza si beneficiaza si ei. Nu ar fi aici daca nu ar beneficia. Tragedia este ca noi am adoptat toate aceste politici prin care daca ii convertim in rezidenti legali nu mai e clar daca noi beneficiem. Ei ar putea sa beneficieze, dar nu mai e clar daca vom beneficia si noi.”

Ei, si de ce nu ar fi asa si cu evaziunea fiscala si munca la negru in conditiile acestea de recesiune economica in Europa? Daca am incerca sa trecem in legalitate munca lor, deci sa nu mai munceasca la negru, nu mai e clar cine ar beneficia… S-ar putea sa nu mai beneficieze nici ei si nici tara de imigratie, nici UE in ansamblul sau… Pentru ca noi am reusit sa adoptam toate aceste politici prin care… 😀

Care e parerea Dvs.? Evident, intrebarea este deschisa tuturor cititorilor blogului! 🙂

iunie 3, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 346 comentarii