Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Ce i-a scapat din vedere lui Albert Camus… ;)

Marele scriitor francez a scris o povestioara, Mitul lui Sisif. Acest Sisif a fost sortit ca in intreaga sa existenta sa se chiunuiasca ridicand un bolovan pe un munte, pana in varf. Toata aceasta lupta a lui este incununata de o victorie, victoria lui, cand ajunge in sfarsit cu bolovanul pe varful muntelui. O victorie absurda. Dupa care bolovanul cade si se duce la vale de unde a fost initial, iar Sisif incepe aceeasi munca, o ia de la capat…

Lui Camus i-a scapat insa din vedere ceva… Ceva mult mai absurd, o munca si mai absurda, despre care e greu sa spui ca va fi incununata vreodata cu vreo victorie… Si anume: cum sa urci bolovanul la deal, impingandu-l la vale!! 🙂 O astfel de munca cred ca l-ar fi facut pe Sisif invidios! 😉

Capital

DEZASTRU BUGETAR: Guvernul taie investiţiile şi pierde fondurile UE

Iata ce se arata:

„Nerealizarea investiţiilor şi, paradoxal, absorbţia slabă a fondurilor europene au ţinut bugetul pe linia de plutire, în prima jumătate a anului. În ciuda creşterilor de taxe, încasările au fost sub program.

Taxele şi impozitele nu au fost colectate aşa cum cerea programul stabilit la începutul anului. Cu excepţia impozitului pe profit, se constată nerealizări pe toată linia. Cel mai puţin, faţă de nivelul programat, a adus la buget TVA, cu 1,5 miliarde.

EXCLUSIV: Supraaciza la benzină are efect de bumerang. Şoferii au alimentat mai puţin, ca urmare încasările Finanţelor au scăzut din aprilie

Iar absorbţia fondurilor europene poate fi numită, fără ezitări, un de­zastru. România ar fi trebuit să atragă 7,86 miliarde euro din fondurile UE, în prima jumătate a anului 2014. Însă, încasările au fost de numai 3,58 miliarde euro. În aceste condiţii, atât veniturile, cât şi cheltuielile bugetului au fost afectate. „Cererile de rambursare aferente proiectelor finanțate cu fonduri UE post-aderare au fost mai mici cu 2,8 miliarde de lei, comparativ cu sumele programate, nerealizarea acestor proiecte antrenând, de asemenea, economii de cheltuieli comparativ cu nivelul programat de circa 4,4 miliarde de lei“, arată Consiliul Fiscal.

Cele două cauze: necolectarea TVA şi lipsa de absorbţie a fondurilor UE au dus la venituri mai mici cu 4,6 miliarde lei.

Încasările s-au prăbuşit în prima jumătate a anului: Pierderi de 1 miliard lei la impozitul pe venit şi de 1,5 miliarde lei la TVA

Contraperformanţa fondurilor UE

Contraperformanţa fondurilor UE se transformă într-un avantaj pentru atingerea deficitului bugetar. „Nerealizarea unui proiect de investiţii atrage economii de cheltuieli mai mari decât pierderea de venituri din sumele rambursate de UE“, explică, într-un raport, Consiliul Fiscal. „Aşadar, impactul asupra deficitului bugetar este în sensul diminuării, întrucât costul obiectivului de investiţii include atât cofinanţarea suportată de stat, cât şi cheltuielile neeligibile pentru ramursarea din partea UE“, continuă documentul citat.

Capitolul de cheltuieli reflectă aceeaşi abordare. Deşi, cu excepţia salariilor, celelalte tipuri de cheltuieli au fost mai mici decât în program, nu există o altă scădere atât de dramatică precum în cazul investiţiilor. Guvernul a tăiat, în primul semestru, 30% din programul de investiţii pentru a  acoperi slaba colectare a impozitelor. Suma destinată investiţiilor a fost 9,6 miliarde lei.

Consiliul Fiscal observă că lipsa investiţiilor are efect de bumerang pentru buget şi estimează că circa 1,2 miliarde lei din TVA s-au pierdut din acest motiv. Veniturile bugetului au fost de 100,4 miliarde lei, în primele şase luni, însemnând 95,7% din program. La rândul lor, cheltuielile au fost de 103,9 miliarde lei.

Proiectul de rectificare bugetară încearcă să regleze rateurile din prima jumătate a anului. Anunţul premierului Victor Ponta privind o rectificare pozitivă este contrazis de cifre atâta timp cât încasările nu au fost realizate cu 4,5 miliarde lei.

Misterul banilor din CAS

Comparativ cu bugetul inițial, rectificarea majorează veniturile cu 1,54 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,81 miliarde de lei, deficitul fiind revizuit în sus cu 270 milioane de lei. Sume de ordinul sutelor de milioane lei sunt acordate Transporturilor, Educaţiei, Sănătăţii sau autorităţilor locale. Pe capitole de cheltuieli, apar suplimentări la salarii cu 289 milioane lei, fără să fie date explicaţii. Majorarea acestor cheltuieli este contrară acordului cu Fondul Monetar Internaţional care pretinde ca orice modificări să fie în plafonul decis prin legea bugetului. Cresc cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu 830 milioane lei şi cele cu subvenţiile cu 250 milioane lei.

Continuând în aceeaşi manieră, ca în primul semestru, rectificarea mai taie 1,15 miliarde lei de la investiţii. Atât execuţia bugetară, cât şi rectificarea reflectă aceeaşi viziune: pe de o parte, cheltuielile sunt ţinute strâns, mai puţin cele de personal, unde s-au acordat sporuri pentru angajaţii Internelor sau plata cu ora a cadrelor didactice. Pe de altă parte, sunt tăiate masiv investiţiile. Cheltuielile autorităţilor locale sunt  excesive, iar colectarea slabă a taxelor, în ciuda majorărilor succesive, grevează bugetul. Un exemplu îl reprezintă accizele, care au adus mai puţin cu 387 milioane lei, în al doilea trimestru faţă de primele trei luni, deşi la 1 aprilie a fost aplicată supraaciza de 7 eurocenţi.  O altă practică a Finanţelor, care afectează programul iniţial, este estimarea eronată a veniturilor şi cheltuielilor.  Rectificarea nu include reducerea CAS cu 5% de la 1 octombrie. Pierderea prognozată, anterior, de Finanţe este de 1,1 miliarde lei, în 2014. De vreme ce nu a fost depistată nicio sursă de compensare, se pune întrebarea dacă micşorarea CAS, deşi dezirabilă pentru economie, este posibilă.

270 milioane lei este suma de majorare a deficitului bugetar, în urma rectificării, însă ca pondere în PIB rămâne nemodificat, datorită creşterii economice prognozate la 2,8%

Click pentru mărire

” (subl. mea)

Fraza care m-a frapat cel mai mult (frapat e putin zis, mai bine spus m-a naucit) a fost urmatoarea:

Contraperformanţa fondurilor UE se transformă într-un avantaj pentru atingerea deficitului bugetar. „Nerealizarea unui proiect de investiţii atrage economii de cheltuieli mai mari decât pierderea de venituri din sumele rambursate de UE“, explică, într-un raport, Consiliul Fiscal. „Aşadar, impactul asupra deficitului bugetar este în sensul diminuării, întrucât costul obiectivului de investiţii include atât cofinanţarea suportată de stat, cât şi cheltuielile neeligibile pentru ramursarea din partea UE“, continuă documentul citat.”

Deci neperformanta in atragerea fondurilor europene are ca efect reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor cu cofinantarea, suportata de stat, a proiectelor din bani europeni… Pe cale de consecinta:

„Capitolul de cheltuieli reflectă aceeaşi abordare. Deşi, cu excepţia salariilor, celelalte tipuri de cheltuieli au fost mai mici decât în program, nu există o altă scădere atât de dramatică precum în cazul investiţiilor. Guvernul a tăiat, în primul semestru, 30% din programul de investiţii pentru a  acoperi slaba colectare a impozitelor. Suma destinată investiţiilor a fost 9,6 miliarde lei.”

Pe cale de consecinta, se taie puternic de la investitii pentru ca sa se poata realiza tinta pentru deficitul bugetar (adica un deficit cat mai mic)… Si atunci daca reduci atat de mult investitiile cum mai poti sa pornesti economia? Cum mai poti sa ai cresteri economice mari, pentru ca Romania ar trebui sa aiba cresteri de peste 4% din PIB in mod continuu, ani la rand, ca sa poata ajunge in Zona Euro in conditiile in care riscurile sa fie drastic diminuate. Deci cum poti sa urci bolovanul la deal, impingandu-l la vale? Asta este intrebarea!!

Mie imi face impresia ca tara asta bate pasul pe loc nu pentru ca, de pilda, s-a „distrus invatamantul”, cum nu putini afirma… Ci din cauza unor imposibilitati de ordin logic. Ca sa poti sa cresti economia, nu se poate fara investitii. Prin investitii se creaza locuri de munca, deci se reduce somajul, se stimuleaza activitatea economica si, datorita efectului lor multiplicativ, cresc veniturile. Pe cand la noi nu se investeste dintr-un sigur motiv: sa se reduca deficitul bugetar (la sub 3% din PIB si cel structural la sub 0,5% din PIB), conditie impusa de Tratatul de Guvernanta Fiscala, adoptat si de Romania, desi tara noastra nu e in Zona Euro si are o datorie publica mult mai mica decat tarile din mai sus amintita Zona. Decizia de a reduce deficitul bugetar este corecta (insa ar trebui sa vedem daca lucrul asta este un scop sau este un mijloc), cum semnala D-na. Aura Socol in articolul sau de pe Contributors, pe care l-am evidentiat intr-o postare anterioara:

„In concluzie, limitarea deficitului structural la 0,5% are calitatea de a face curatenie in finantele publice romanesti. Impunerea unei limite pe deficitul bugetar structural poate inlatura multe din derapajele create in economia romaneasca. Cu atat mai mult cu cat acesta a reprezentat o sursă a multor dezechilibre macroeconomice majore în România. De altfel, capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata in repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a sanatatii unei economii. Personal, sustin de multa vreme folosirea indicatorului sold structural in procesul de evaluare a eficientei politicii fiscale, pe care de altfel l-am si estimat pentru Romania inca din 2007.

In Romania, „curatenia” finantelor publice romanesti este absolut necesara. Cu cat vom intelege cu totii mai repede asta, cu atat va fi mai bine. Din pacate in Romania marja de manevra a politicii fiscale a fost sever limitata de perpetuarea deficitelor bugetare din trecut. In conditiile in care in perioada de expansiune economica, Romania a acumulat deficite bugetare uriase, am ajuns sa fim printre putinii din UE permanent „prociclici”. Si in expansiune, cand ar fi trebuit sa acumulam si n-am facut-o, si in recesiune, cand ar fi trebuit sa crestem cheltuielile, dar noi am fost nevoiti sa le taiem. In timp ce alte tari isi permit sa acorde stimuli fiscali pentru ca au plecat de la deficite anterioare mici, noi suntem obligati sa facem o ajustare fiscala larga.”

Deci ar fi vorba de un guvern econom care isi reduce cheltuielile inutile (adica acelea de care se poate dispensa) fara sa puna o povara fiscala prea mare pe populatie si pe firme. In felul acesta reducerea deficitului bugetar este un mijloc de a face ca treburile sa mearga mai bine. Grav este cand reducerea deficitului bugetar incepe sa fie un scop in sine. La fel si cum privatizarea, pe vremea CDR, a fost un scop in sine, cand a inceput sa se privatizeze la norma, ca sa avem cat mai multe firme private si nu pentru ca in felul acesta sa imbunatatim si sa eficientizam activitatea economica a intreprinderilor. Din aceasta cauza si marea majoritate a privatizarilor au fost ratate, cum si afirma fostul premier, Dl. Nicolae Vacaroiu. Si atunci ce facem? Dintr-o masura buna ajungem la un dezastru…? E greu de inteles cum reusim noi sa atingem astfel de „performante”, cu ghilimelele de rigoare, fireste… Chestia cu „luminita de la capatul tunelului”, celebra luminita, e mai rea decat soarta lui Sisif. Acela a inregistra totusi victorii. Absurde, dar victorii. Pe cand noi ne tot chinuim sa ridicam bolovanul fara sa avem vreodata certitudinea unei mici , macar mici, victorii, dimpotriva as zice eu. Din antichitate si pana astazi nu s-a inventat o metoda ca urcarea unui corp pe un plan inclinat sa se realizeze impingand corpul la vale.

Si atunci cum vrei sa obtii macar o mica victorie, fie ea si absurda?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

august 5, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 48 comentarii

Despre dezastrul din Cercetare…

Sunt cateodata momente cand nu mai pot sa ma revolt. Simt ca ma inabusa o mahnire adanca, dar nici aceasta caracterizare a starii mele interioare nu e foarte corecta… Gandul imi zboara la ce spunea Albert Camus despre unele personaje din tablourile lui Giotto, pe fata carora se poate citi calmul si indiferenta omului care nu mai asteapta nimic, care nu mai spera.  Astfel de stari (amestecate, ce-i drept) m-au cuprins cand am citit urmatorul articol din Romania Libera:

Europa a oferit 10 miliarde euro pentru cercetare. România, singura ţară care nu a atras nici un euro. Ungaria – 90 milioane, Germania – 1,5 miliarde

Se arata ca:

„Timp de şapte ani, România nu a atras nici un euro din fondurile europene destinate cercetării ştiinţifice, deşi Uniunea Europeană le-a pus la dispoziţie statelor membre sume colosale. Spre exemplu, Marea Britanie a primit peste două miliarde euro, iar state precum Ungaria sau Polonia au primit zeci de milioane pentru finanţarea unor proiecte naţionale de cercetare.

Uniunea Europeană ofe­ră statelor membre sume de bani nu doar pentru construcţia de autostrăzi sau pentru agricultură, ci şi pentru cercetare, o ramură vitală pentru viitorul unei naţiuni. Faptul că România ocupă ultimul loc în atragerea de fonduri europene în aproape toate ramurile economice şi sociale este o chestiune arhicunoscută. În ceea ce priveşte fondurile europene pentru cercetare situaţia este mai dramatică. România nu doar că păstrează poziţia ultimă, dar nu a atras nici un euro din fondul impresionant pus la dispoziţie de Comisia Europeană. Asta deşi România contribuie cu sume importante la bugetul Uniunii Europene destinat cercetării.

Buget de miliarde de euro

Consiliul European al Cercetării (European Research Council – ERC) reprezintă o ramură a celui de-al şaptelea program, cadru pentru cercetare (FP7). Consiliul European al Cercetării a avut un buget iniţial de 7,8 miliarde euro pe o perioadă de şapte ani: 2007-2013. ERC dorea să ofere un ajutor financiar “pentru stimularea excelenţei în toate domeniile ştiinţei. Excelenţa este singurul criteriu de selecţie al proiectelor şi nu există o ramură ştiinţifică pe care să o considerăm prioritară în faţa alteia. Competiţia este deschisă cercetătorilor de vârf de pretutindeni”, potrivit documentelor de prezentare de pe site-ul oficial al Comisiei Europene, instituţie sub egida căreia funcţionează ERC. Bugetul a fost mărit, deoarece la finalul acestui program (2013) un calcul simplu arată că suma alocată prin ERC a fost de peste 10 miliarde de euro. Aceşti bani au fost folosiţi de Consiliul European al Cercetării – exclusiv – pentru a oferi granturi/burse de cercetare pentru oameni de ştiinţă de top din toată Europa.

În urma Ungariei şi a Bulgariei

În cei şapte ani au fost aprobate şi finanţate 4.000 de proiecte de cercetare de pe întreg cuprinsul Europei. Au fost implicaţi în proiecte ştiinţifice un 7.000 de doctoranzi şi 9.500 de ­doctori din toate statele membre ale Uniunii Europene. Cu o singură excepţie: România. Potrivit datelor oficiale, România nu a reuşit să atragă fonduri pentru nici un proiect european de cercetare finanţat prin ERC. Suma finală atrasă de România prin programul European ERC a fost ­zero. Spus fără ocolişuri: timp de şapte ani, forurile europene au decis că nici un proiect de cercetare românesc nu ­merită să fie finanţat din bani europeni. Deşi astfel de proiecte au fost ­depuse (de ordinul zecilor) din România. ­Asta, în condiţiile în care doar ­pentru 2013 Comisia Europeană a pus la bătaie pentru finanţarea proiectelor de cercetare suma de 1,75 miliarde euro.

Dacă România a atras zero euro, nereuşind să câştige nici un grant european oferit – începând din 2007 – prin intermediul ERC, Marea Britanie a câştigat 897 de granturi, Germania – 568, Franţa – 525, Spania – 217. Şi statele din fostul spaţiu de influenţă sovietică s-au mişcat onorabil reuşind să câştige mai multe burse: Ungaria – 34, Polonia – 14. Şi Bulgaria se află înain­tea României, câştigând finanţare pentru trei proiecte de cercetare. Sumele oferite au fost generoase. Pentru un “starting-grants” (atunci când conducătorul proiectului are mai puţin de 7 ani de la finalizarea doctoratului şi este considerat un cercetător foarte promiţător) se oferă suma de 2 milioane de euro, iar pentru un “advance grants” 3,5 milioane de euro. Pornind de la aceste cifre, am calculat că Marea Britanie a atras fonduri europene pentru cercetare de 2,3 miliarde euro, Germania – 1,5 miliarde euro, Franţa – 1,35 miliarde, Spania – 550 milioane, iar Ungaria – 90 milioane euro, Polonia – 33 milioane, Bulgaria – 9 milioane de euro. Clasamentul este încheiat de România, cu zero proiecte admise spre finanţare şi zero euro atraşi din fondurile europene de cercetare.

Ajutorul de stat, oprit în 2012

Dragoş Ciuparu a fost preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) în timpul mandatului de ministru al Educaţiei al lui Daniel Funeriu.

Ciuparu, care a fost mai mulţi ani profesor-cercetător la Yale University, ne-a precizat că principalul motiv pentru care nu au venit bani europeni pentru cercetare în România îl reprezintă lipsa de credibilitate a instituţiilor de învăţământ din România. “Atunci când European Research Council evaluează un proiect, are în vedere calitatea acestuia, valoarea cercetătorului şi credibilitatea instituţiilor unde urmează să se desfăşoare proiectul în cauză. Din păcate, instituţiile de învăţământ din România sunt prost văzute afară şi nu apar în clasamentele anuale internaţionale (nici măcar în primele 500 de poziţii, să spunem). Acest aspect poate fi decisiv pentru respingerea unui proiect, chiar dacă el ar putea fi ştiinţific valid”. În timpul mandatului său de şef al ANCS, Ciuparu a ­încercat să contracareze acest handicap, iar în primăvara anului 2012 a lansat – sub egida Ministerului Educaţiei – programul “ECS – Like”.

“Am decis să finanţăm prin Ministerul Educaţiei echipele româneşti de cercetare ale căror proiecte treceau de faza de preselecţie a Consiliului European al Cercetării şi ajungeau în faza de evaluare. Chiar dacă, în final, nu câştigau o bursă europeană, ajutam financiar cu bani de la buget echipele de cercetători din România considerând că dacă proiectul lor a trecut de o instanţă ştiinţifică dincolo de orice îndoială (ERC) – chiar şi numai câteva etape – este unul valoros. Cu banii oferiţi de noi, ei îşi puteau consolida echipa de cercetători, puteau participa la conferinţe etc.”, explică Ciuparu. Au fost finanţate zece proiecte, dar programul s-a oprit în mai 2012 o dată cu schimbarea puterii în România.

Birocraţia, inamic public

Despre motivele acestei contraperfor­manţe l-am întrebat pe Sergiu Moroianu, doctor în matematică la Massachusetts Institute of Technology, una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ din lume, şi profesor la Şcoala Normală Superioară din Bucureşti. “În România au rămas destul de puţini cercetători care să fie recunoscuţi drept lideri în domeniul lor la nivel european. Cei foarte buni au fost atraşi de universităţile din străinătate. În plus, dacă eşti om de ştiinţă şi vrei să te întorci în România ai nevoie de un an numai ca să-ţi echivalezi diplomele, ceea ce reprezintă o barieră administrativă. De asemenea, orice om de ştiinţă cu rezultate recunoscute în străinătate îşi doreşte în eventualitatea unei întoarceri în România o poziţie universitară definitivă. Doar că în ultimii ani s-au scos foarte puţine posturi universitare la concurs”. Sergiu Moroianu ne-a explicat că cercetătorii români pornesc cu un mare handicap deoarece echipele străine de evaluatori au o imagine negativă despre mediul academic din România din cauza scandalurilor de plagiat, a diplomelor false, a imposturii din universităţile româneşti, fapte cunoscute în Occident.

În Occident, un cercetător este lăsat să se concentreze doar pe partea ştiinţifică a proiectului de cercetare. Partea birocratică – redactarea, forma, traducerea proiectului – este lăsată în seama unor echipe de profesionişti plătite de respectivele universităţi. În România aşa ceva nu există.

Continuitate. Costoiu: Nu vom mai concura cu Franţa şi Germania

Programul ERC a fost gândit pe o perioadă de şase ani (2007-2013). Datorită succesului avut, Comisia Europeană a decis să prelungească programul de finanţare a cercetătorilor europeni printr-un nou program ERC care se va întinde din 2014 până în 2020. Bugetul este de 13,1 miliarde euro , iar pentru 2014 bugetul este de 1,7 miliarde euro. ERC va face, la rândul lui, parte dintr-un program mult mai complex denumit “Excelenţa în ştiinţă Horizon 2020”, cu un buget de 70 de miliarde euro. Actualul ministru delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare, Mihnea Costoiu, cunoaşte problemele avute de România şi spune că principala cauză pentru care cercetătorii români nu au primit finanţare europeană a fost “lipsa de anvergură a universităţilor româneşti care i-au susţinut. Din acest considerent am cerut, iar Comisia Europeană a fost de acord ca pentru Horizon 2020 să existe un buget aparte doar pentru statele mai nou-intrate în UE. În acest fel, cercetătorii români care aplică pentru granturi europene nu vor concura cu state precum Germania sau Franţa. Acest buget pentru statele nou-intrate în UE este de 2-4% din bugetul întreg al Horizon 2020, cifrat la 70 miliarde euro”, ne-a precizat Costoiu. În ciuda eşecului răsunător de până acum, există totuşi cercetători români care au câştigat finanţări UE semnificative. Din păcate pentru noi, aceştia lucrează doar în universităţi occidentale. Povestea lor, în numerele viitoare ale RL.

„Instituţiile de învăţământ din România sunt prost văzute afară şi nu apar în clasamentele anuale internaţionale (nici măcar în primele 500 de poziţii, să spunem). Acest aspect poate fi decisiv pentru respingerea unui proiect, chiar dacă el ar putea fi ştiinţific valid.“

Dragoş Ciuparu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică”

Acest articol ilustreaza cum nu se poate mai bine dezastrul din Cercetarea romaneasca din ultimii ani in conditiile in care tara noastra are institute de cercetare de stat, un invatamant preponderent de stat, incat stai si te intrebi daca acest stat mai este capabil sa gestioneze chestiunile economice ale acestei tari sau e in stare doar ca s-o duca de rapa. Faptul ca institutele de cercetare sunt intens politizate cu o clientela politica de proasta calitate, dar tinuta de acest stat pe sume grase de bani, nu cred ca mai e un secret. In ceea ce priveste invatamantul asta al nostru, cred ca e cam acelasi lucru. Politizarea excesiva a condus la distrugerea Cercetarii si la patrunderea in acest sector foarte important al economiei romanesti a unor oameni ce nu au nici in clin si nici in maneca cu domeniul acesta. Se tot vorbeste ca din ’90 incoace au tot plecat oamenii valorosi… Dar stau si eu si ma intreb: guvernele noastre ce au facut? Ce au facut ca sa-i tina in tara pe acesti oameni pentru a putea face o Cercetare performanta aici in tara? Sigur, nu poti sa-i opresti sa plece, dar poti sa-i convingi sa ramana. Insa acesti oameni valorosi – pentru ca vedeti si Dvs. : pleaca de aici, ajunge in SUA si acolo e angajat la Massachusetts Institute of Technology!!! – au plecat din cauza bataii de joc la care a fost supus acest domeniu, in mod permanent, de catre politicieni, din ’90 incoace. In fiecare an s-au alocat sume de la buget din ce in ce mai mici, intr-un fel indemnand oamenii sa plece, au fost pusi in functii de conducere oameni care au sabotat efectiv institutele de cercetare pe care le conduceau, in felul asta ajungandu-se la dezastrul actual. A carui dimensiune o banuim oare? E vorba de subdezvoltarea tarii pe termen lung. Se observa indiferenta guvernelor fata de acest sector, plin de finii si nepotii cui trebuie, si din faptul ca din 2007 Romania nu a mai reusit sa atraga niciun euro din fondurile europene, deosebit de generoase, dupa cum lesne se poate constata, destinate Cercetarii. Din 2007, deci sapte ani de zile!! Practic, nu a mai interesat pe nimeni Cercetarea ci ori angajarea clientelei politice, ori aspectul imobiliar si banisorii ce ar putea rezulta din astfel de afaceri. Trebuie spus ca ceea ce s-a intamplat in Cercetare intra la capitolul subminarea economiei nationale si factorii de decizie implicati trebuie trasi la raspundere de catre Justitie pentru acest lucru! Este inadmisibil sa ajungem in halul asta si, trebuie sa ne gandim bine, daca vom continua asa vom ajunge si mai rau. Dezastrul asta trebuie oprit repede! De observat ca si Bulgaria a reusit sa atraga 9 milioane de euro, Romania niciun euro! Sigur, e foarte rusinos, dar e si altceva: e anormal!! E anormal ce se intampla in tara asta!! In principal de doua lucruri trebuie curatata Cercetarea romaneasca: nepotismele si politizarea, care trebuie legata mai intotdeauna de coruptie, mai exact banisori pentru partid. Aceste doua boli au adus Cercetarea in faza ultima, de metastaza! Si tare mi-e teama ca starea aceasta poate arunca Romania intr-o situatie fara iesire cel putin pe termen mediu: accentuarea saraciei. Romania nu numai ca pierde bani, Romania pierde si timp, un timp pretios, pe care in loc sa-l foloseasca pentru dezvoltare si progres, il risipeste prin prelungirea unor astfel de boli. In al doilea rand trebuie impiedicata patrunderea in sistem a unor oameni de alta calificare decat cea a profilului respectiv. Spre exemplu, intr-un institut de cercetare de drumuri ar trebui sa existe doar oameni care au terminat o facultate de profil sau cu un profil ce are legatura cu domeniul respectiv, in cazul nostru: domeniul de drumuri. Inteleg, spre exemplu, un geolog pentru ca e un domeniu- geologia – ce are legatura cu drumurile, dar nu inteleg de ce ar trebui angajat un absolvent al Facultatii de Instalatii sau cineva de la Calea Ferata. Impartirea pe bresle mi se pare obligatorie in Cercetare pentru ca trebuie sa existe o ordine si trebuie sa avem oamenii domeniului respectiv, nu oameni straini de domeniul respectiv, adica sa lasam, asa cum s-a procedat, din pacate, in Romania postdecembrista cel putin pana acum, loc larg imposturii. Evident, trebuie sa existe stimularea celor care obtin rezultate bune si foarte bune.  In paralele cu acestea, ar trebui imbunatatit managementul Cercetarii, care e, dupa parerea mea, la pamant.

Ar trebui sa avem in vedere privatizarea unor institute de cercetare, dar o privatizare responsabila, pregatita bine, si care sa fie un succes. O privatizare care sa fie dovada si incununarea unei politici de dezvoltare a Cercetarii desfasurata cu succes la noi in tara. Sunt institute mari de profil in Europa si ar trebui sa-i contactam si sa vedem daca ar putea sa ne ajute.

Este o situatie disperata si trebuie sa facem ceva. Noi nu reusim sa beneficiem de avantajele  pe care ni le ofera integrarea in UE. Nu reusim sa producem decat emigratie si pentru asta suntem respinsi in Vest.  Acest articol din Romania Libera e foarte dureros pentru ca ne arata cat de jos a ajuns Romania. Si e cu atat mai dureros cu cat e in exclusivitate vina noastra.  Nu putem lasa sa se scurga inca niste ani si sa nu reusim sa atragem niciun euro din fondurile europene puse la dispozitie. Eu nu cred ca ne putem permite un astfel de lux.

In cazul in care ar fi vorba de un abuz la adresa Romaniei, ii solicit pe europarlamentarii nostri sa nu doarma in front ci sa se interseze si, daca asa stau lucrurile, sa ia o atitudine viguroasa impotriva unui asemenea abuz!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 10, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 17 comentarii

Care e parerea Dvs.?

Gandul

Comisia Europeană face praf planul Guvernului privind utilizarea banilor europeni. Ce sfat dă Bruxelles-ul cabinetului de la Bucureşti

Se arata ca:

” Comisia Europeană a atenţionat Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie. De asemenea, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), precum şi o evaluare clară a capacităţii de absorbţie şi o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate.

Avertismentul a fost notat de către reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Problemele au fost reclamate, conform unui document oficial obţinut de MEDIAFAX, la începutul lunii iulie, la reuniunea informală avută la Bruxelles de către reprezentanţii Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Muncii, Ministerului Educaţiei şi Ministerului Agriculturii cu membrii mai multor servicii ale Comisiei Europene, respectiv Directoratul General de Politică Regională (DG REGIO), Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă (DG EMPL), Directoratul General de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG AGRI) şi Directoratul General de Pescuit şi Afaceri Maritime (DG MARE).

Şeful adjunct al Unităţii pentru România din DG REGIO a explicat că oficialii de la Bruxelles au transmis deja observaţii la care Ministerul Fondurilor Europene a răspuns la finele lunii iunie, dar că membrii Comisiei îşi menţin dezacordul asupra mai multor aspecte incluse în răspunsul respectiv, observaţiile transmise deja în scris părţii române rămânând valabile, şi a insistat asupra necesităţii unei „reale şi eficiente colaborări” între acest minister, în calitate de instituţie coordonatoare, şi ministerele de linie.

„Ca observaţii orizontale asupra proiectului de document, responsabilii Comisiei au subliniat următoarele: lipsa unei identificări clare a nevoilor şi priorităţilor de finanţare pentru următoarea perioadă de programare; incoerenţa documentului şi lipsa unei orientări strategice în abordarea obiectivelor tematice, respectiv necorelarea acestora cu priorităţile; necesitatea preluării obiectivelor şi abordării strategice din documentul de poziţie al Comisiei, document agreat de autorităţile române, dar şi corelarea cu Strategia Europa 2020, cu recomandările specifice de ţară, respectiv cu Planul Naţional de Reformă”, relevă documentul.

Inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor

Oficialii Comisiei au atenţionat, printre altele, că au constatat o inconsecvenţă între obiective şi alocarea finanţărilor şi că este necesară o viziune care să provină dintr-o analiză de risc corespunzătoare, care să facă referire inclusiv la nivelul foarte mic al investiţiilor private. De asemenea, CE apreciază că în proiect se face referire doar la accesul în banda largă în gospodării lipsind partea comercială (de business), că lipsesc trimiterile la obiectivele agendei digitale şi justificarea unor priorităţi ca e-cultură şi e-sănătate în concordanţă cu strategiile sectoriale corespunzătoare.

Totodată, reprezentanţii CE susţin că este necesară o concentrare pe sectoarele cu potenţial de creştere în România, că ar trebui să se pună accent pe nevoile de creşterea şi extindere a IMM-urilor, cu o analiză a obstacolelor întâmpinate de acestea, ca lipsa de finanţare, că lipseşte conexiunea dintre Acordul de Parteneriat şi planurile naţionale pentru eficienţa energetică şi energia regenerabilă, dar şi referirile la dereglementarea preţurilor din energie şi la schemele de sprijin pentru regenerabile, că lipsesc propunerile de investiţii în domeniul schimbărilor climatice, dar şi estimările corespunzătoare, justificarea economică şi analiza de management al riscului din care ar trebui să rezulte 2-3 priorităţi pentru finanţare, că este necesară o justificare a alegerii priorităţilor de investiţii.

Punct slab: lipsa unui Master Plan pe Transport

A fost semnalată şi lipsa unui Master Plan pe Transport, ale cărui priorităţi să fie redate în document, atrăgându-se atenţia că obiectivul nu va fi luat în discuţie decât atunci când Master Planul va fi finalizat şi că, în plus, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa acestui Master Plan.

„Vor trebui incluse analize cu privire la siguranţa rutieră (ex: îngrijorări cu privire la numărul de decese survenite în urma accidentelor în România), precum şi la modalităţile de eliminare a deficienţelor administrative (ex.: restructurarea în domeniul căilor ferate)”, indică documentul citat.

Oficialii europeni au mai avertizat că este necesară identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile din domeniul ocupării forţei de muncă, precum şi măsuri clare, diferenţiate pentru fiecare grup în parte, că sunt necesare mecanisme de tranziţie între inactivitate şi locuri de muncă sau pregătire, că trebuie identificate sectoarele de competitivitate în care există nepotriviri în ceea ce priveşte calificarea/pregătirea, precum şi clarificarea măsurilor legate de mobilitatea muncii în zona rurală, că se impune identificarea grupurilor ţintă spre care urmează să fie direcţionate investiţiile şi pentru incluziunea socială, că este necesară o mai mare claritate privind proiectele de infrastructură la scară mică în zonele rurale, că se impune o abordare integrată care să vizeze legăturile dintre grupurile vulnerabile, nevoia de infrastructură şi piaţa muncii, că nu au fost dezvoltate suficient şi relevant provocările şi priorităţile pentru învăţământ vocaţional, învăţământ superior şi învăţarea pe tot parcursul vieţii, alegerea priorităţilor nefiind suficient de argumentată, că lipsesc trimiterile la identificarea nevoilor şi a priorităţilor pentru infrastructura de educaţie, care să ia în considerare tendinţele demografice şi economice şi sustenabilitatea financiară.

În ceea ce priveşte cadastrul, oficialii CE au solicitat o justificare şi argumente privind intervenţia publică, respectiv necesitatea unei prezentări holistice cu accent pe prioritizare, criteriile de selecţie pentru comune, evaluarea nevoii de finanţare şi eventualele conexiuni cu dezvoltarea economică, precum creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene). DG EMPL a precizat insistent că nu va fi de acord cu finanţarea proiectului de cadastru din Fondul Social European (FSE), deşi înţelege importanţa acestuia pentru România.

Comisia a propus o reuniune tehnică având ca temă cadastrul, în care să fie abordate subiecte privind justificarea finanţării din fonduri publice, beneficiile viitoare (o mai bună absorbţie a fondurilor europene) şi obiectivele propuse a fi atinse.

Oficialii CE au mai atenţionat că transferurile între fonduri (Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Dezvoltare Regională) nu mai sunt permise în noul regulament, sumele alocate fiind fixe şi a precizat că, în curând, Comisia va transmite părţii române o scrisoare cu sumele care îi revin pe fiecare fond în parte.

CE solicită clarificări

În concluzie, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), o evaluare clară a capacităţii de absorbţie, o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate, comentariile din cadrul Acordului de Parteneriat fiind apreciate ca mult prea vagi, dar şi garanţii (analiza riscurilor, costurilor şi beneficiilor) că viitoarea structura de management propusă va fi una funcţională şi că expertiza din sistemul de management şi control va fi transferată noilor entităţi.

În luna iunie, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, anunţa că România a propus, în proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, ca din suma de 21,8 miliarde de euro care îi va fi alocată pe politica de coeziune, PO Infrastructură mare şi Regional să beneficieze de câte 7 miliarde de euro.

„Comisia a reiterat importanţa Acordului de Parteneriat şi necesitatea ca aspectul calitativ să fie cel care primează în elaborarea documentului, România având la dispoziţie toată vara pentru a-l îmbunătăţi şi a propune în septembrie o versiune care să corespundă cerinţelor şi recomandărilor Comisiei”, se arată în document.

În discuţia de la Bruxelles, partea română a asigurat că prin transmiterea documentului către Comisie s-a urmărit „o primă reacţie” din partea acesteia şi că documentul va fi refăcut, luându-se în considerare observaţiile şi recomandările Comisiei.

Documentul include şi o notă distinctă a reprezentanţei României la UE către Guvernul de la Bucureşti, în care se insistă că este necesară analiza atentă a comentariilor şi recomandărilor Comisiei în vederea asigurării unui „document de calitate”, cu atenţionarea că o eventuală respingere a proiectului Acordului de Parteneriat de către Comisie, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Reprezentanţa adaugă că transmiterea proiectului Acordului de Parteneriat către Comisie în luna septembrie nu va întârzia procesul agreării acestuia, dat fiind faptul că negocierile privind pachetul coeziune nu vor fi finalizate înainte de luna octombrie, fiind puţine state membre (7-8) care intenţionează să transmită Comisiei proiectul Acordului de Parteneriat înainte de vacanţa de vară, astfel că „nu există o presiune” nici din acest punct de vedere.

Ministrul Teodorvici declara, în luna iunie, că Ministerul Fondurilor Europene a discutat proiectul Acordului de parteneriat 2014-2020, document care stabileşte pentru România modul în care vor fi utilizate cele 21,8 miliarde de euro aferente Politicii de coeziune, şi că un document în acest sens a fost trimis deja spre consultare Comisiei Europene.

El arăta că acest document a fost elaborat în cadrul dialogului informal, pentru că la nivel european nu există încă aprobat setul de regulamente care să stabileacă ce anume se poate finanţa în mod exact şi care sunt alocările financiare minime pe care un stat membru trebuie să le aplice.

„De asta şi Comisia Europeană a insistat că e o discuţie informală. Vom primi în următoarele două săptămâni o serie de comentarii din partea Comisiei Europene, astfel încât în prima parte a lunii iulie să avem deja o nouă rundă de discuţii la Bruxelles, iar la jumătatea lunii iulie să putem include comentariile şi să retrimitem Comisiei acest document”, a spus Teodorovici.

El a spus că acest document cuprinde, în primă fază, alocările financiare la nivel macro, la nivel de Plan Operaţional, estimat de partea română, strucutura instituţională pe care România o propune pentru a implementa următorul cadru finaciar, precum şi numărul de programe operaţionale sectoriale.”

De citit ce spune si Mediafax in acest sens:

EXCLUSIV: Comisia Europeană a avertizat Guvernul că planul pentru bani europeni este incoerent, fără priorităţi clare

Mesaj de la Cotroceni: „Dragi români, aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent să pregătească absorbţia banilor UE. Coabitare nu înseamnă şi minciună”

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu susţine că Guvernul a probat că nu a fost competent în pregătirea absorbţiei banilor pentru exerciţiul 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, adăugând că trage un semnal de alarmă în acest sens.

„Motivul semnalului pe care îl trag public este că riscăm să intrăm în exerciţiul bugetar 2014-2020 la fel de nepregătiţi cum am intrat la 1 ianuarie 2007 şi riscăm acelaşi proces de întârziere şi de pierdere de fonduri europene. Noi aici nu avem dreptul să ne jucăm de-a «îi trag, bine, nu îi trag, bine», pentru că ăştia nu sunt nici banii lui Băsescu, nici banii lui Ponta, nici ai ministrului pentru Fonduri Europene, Teodorovici ăsta, nici banii nimănui, sunt bani destinaţi modernizării României pentru români, creării de locuri de muncă, dezvoltării ţării”, a afirmat Băsescu în declaraţia de presă de la Palatul Cotroceni.

De asemenea, el a arătat că trebuie să tragă acest semnal de alarmă chiar dacă există pactul de coabitare cu premierul.

„Şi nu pot să spun că de dragul acordului de coabitare eu nu vă spun nimic, dragi români. Ba vă spun, dragi români. În momentul de faţă aveţi un Guvern care nu a probat a fi competent să pregătească absorbţia banilor în exerciţiul bugetar 2014-2020”, a afirmat Băsescu.

Totodată, preşedintele s-a arătat dispus să acorde ajutor Guvernului în privinţa elaborării Acordului de Parteneriat. „Nici nu am să dau indicaţii Guvernului ce are de făcut, că nu e atribuţiunea mea. Spun public doar un lucru: Dacă au nevoie de ajutor, sunt gata să îi ajut pentru că ştiu ce ar trebui făcut, dar numai dacă au nevoie de ajutor”, a spus şeful statului.

El a subliniat că formulările dure din analiza experţilor Comisiei Europene cu privire la proiectul documentului cadru transmis de Guvernul României i se pare „unul dintre cele mai grele afronturi” pe care le-a văzut la adresa unui guvern sau unei ţări de când este membru al Consiliului European.

„Pe mine mă îngrijorează pentru că la 1 ianuarie 2014 începe noul exerciţiu bugetar. Noi nu numai că nu avem proiecte pregătite pentru 1 ianuarie 2014, proiecte care ar fi trebuit să fie gata de licitaţie şi să înceapă pe urmă implementarea lor, noi nu reuşim să ne facem documentele de bază care să ne permită accesarea banilor, darămite să avem pretenţia la proiecte”, a adăugat Băsescu.

Preşedintele a citat din analiza Comisiei Europene mai multe formulări critice printre care cea referitoare la faptul că documentul transmis de partea română „nu ţine cont de substanţa Strategiei Europa 2020”, lipsa de corelare între recomandările specifice de ţară şi programul naţional de reformă, „lipsa capacităţii de analiză” în stabilirea obiectivelor care trebuie finanţate, propunerea unor proiecte neeligibile, lipsa unui Master Plan pe Transporturi.

„Şi, în sfârşit, pentru că tot am pierdut «un geniu», pe domnul Fenechiu, o observaţie din documentul experţilor Comisiei Europene care spune «lipsă de Master Plan pentru Transporturi». Aşa genial şi aşa lipsă, după domnul prim-ministru”, a mai comentat Băsescu.

Comisia Europeană a atenţionat Guvernul, potrivit unui document oficial obţinut săptămâna trecută de MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie.

Avertismentul a fost notat de către Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

La acel moment, premierul Victor Ponta a afirmat, la Digi 24, că ştirea incluzând aceste observaţii reprezintă doar „o mică petardă”, că el nu a primit vreo scrisoare, că în urm cu două luni a mai existat o informaţie similară care ar fi fost negată de Comisia Europeană şi că deocamdată este vorba doar de o consultare cu oficialii de la Bruxelles.

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a susţinut că dialogul informal pe care îl poartă autorităţile române cu Comisia Europeană pentru elaborarea Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020 „se derulează printr-un schimb constructiv de opinii, conform calendarului agreat de comun acord cu Comisia”.

MFE a menţionat, într-un comunicat remis joi agenţiei MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis CE pe 6 iunie şi supus în aceeaşi zi dezbaterii publice „nu putea fi unul aproape definitivat”.

Ministerul Fondurilor Europene a precizat luni şi că Acordul de Parteneriat pentru 2014-2040 urmează să fie transmis Comisiei de către autorităţile române în toamna acestui an.
„Până la momentul transmiterii Acordului de Parteneriat pentru 2014-2020, autorităţile române şi serviciile Comisiei Europene poartă un dialog informal care constă în întâlniri şi schimb de corespondenţă. Schimbul de opinii dintre autorităţile române şi serviciile Comisiei este unul constructiv şi, ca urmare a discuţiilor purtate în cadrul dialogului informal, documentul consultativ va fi revizuit conform concluziilor agreate de ambele părţi”, mai afirmă MFE.” (subl. mea)

Ponta îi reproşează lui Băsescu relaţia cu Bruxellesul: „Subminează interesele României. Vine şi ne sabotează”

Se arata ca:

„Contrele dintre preşedinte şi premier legate de pregătirea absorbţiei banilor pentru exerciţiul bugetar european 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles au ajuns până la acuzaţii de sabotaj. Reproşul i-a fost făcut de Victor Ponta preşedintelui Traian Băsescu, premierul reclamându-i şefului statului că, prin intervenţia critică recentă legată de negocierea actestui proiect, „subminează interesele României” în relaţia cu Comisia Europeană.

„Faptul că iese cu steagul României în spate şi vorbeşte despre un document neasumat de nimeni e un act de subminare a intereselor ţării. Lasă-ne să negociem. În februarie a făcut un târg prost când a obţinut foarte puţini bani şi acum, când vrem să negociem cum să-i cheltuim cât mai bine, vine şi ne sabotează. E un act de iresponsabilitate”, a reclamat Ponta.

Mai mult, premierul susţine că niciuna din criticile apărute anterior în presă sau invocate de Băsescu, care a citat într-o conferinţă de presă dintr-un document fără a-l prezenta însă, nu apar în corespondenţa Ministerului Fondurilor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene. Mai întâi Ponta a pus formulările pe seama „vreunui funcţionar de la Bruxelles”, de la „vreo direcţie a Comisiei”, ca apoi să afirme că era vorba de „document al misiunii noastre la Bruxelles”, referindu-se la Reprezentanţa României pe lângă Comisia Europeană condusă de ambasadorul Mihnea Motoc.

Potrivit unui document obţinut de Mediafax, Comisia Europeană a atenţionat Guvernul că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut „peste vară”, până în luna septembrie. De asemenea, oficialii CE au solicitat clarificări cu privire la mecanismele financiare, detalii suplimentare cu privire la propunerile de alocare financiară (7 miliarde euro pentru programele regionale fiind considerată o sumă mult prea mare), precum şi o evaluare clară a capacităţii de absorbţie şi o listă cu viitoarele investiţii teritoriale integrate. Printre altele, apărea şi observaţia că autorităţile de la Bucureşti au preluat prin „copy-paste” recomandările de ţară elaborate de Comisia Europeană, trimiţându-le pe post de plan de acţiune.

Avertismentul a fost notat de către reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Unul din punctele slabe semnalate de CE este lipsa unui Master Plan pe Transport, ale cărui priorităţi să fie redate în document, atrăgându-se atenţia că obiectivul nu va fi luat în discuţie decât atunci când acesta va fi finalizat şi că, în plus, există pericolul ca întregul program operaţional preconizat pentru marile proiecte să fie blocat în absenţa sa.” (subl. mea)

Care e parerea Dvs.?

E foarte interesant ce spune Ponta: „că niciuna din criticile apărute anterior în presă sau invocate de Băsescu, care a citat într-o conferinţă de presă dintr-un document fără a-l prezenta însă, nu apar în corespondenţa Ministerului Fondurilor Europene cu reprezentanţii Comisiei Europene„. 

Deci Comisia Europeana a atentionat Guvernul asupra lipsurilor proiectului Acordului de Parteneriat transmis catre Bruxelles. Astfel de lucruri se pot intampla. Se poate, bunaoara, intampla ca un document sa aiba carente, trebuind sa fie revizuit. Dar sa ne aplecam putin asupra reactiei lui Traian Basescu. Eu nu spun ca Presedintele n-ar avea  dreptul sa-si afirme punctul de vedere cu privire la o anumita chestiune. Insa reactia dumnealui a fost ca imediat sa califice intreg Guvernul drept incompetent. In mod public, in vazul natiunii, lucrul acesta inscriindu-se in strategia prezidentiala de a face politica, atacand in mod continuu acest Guvern: Ponta e incompetent, Guvernul e incompetent, „sunt mai bun premier decat Ponta”. Este ca si cum aceasta Comisie Europeana i-a ridicat mingea la fileu lui Traian Basescu, pentru ca acesta din urma sa faca un smash de toata frumusetea si publicul sa n-aiba altceva de facut decat sa-l aplaude entuziast! Este adevarat: nu se poate spune despre Comisia Europeana ca ar fi avut o asemenea intentie. Dar asa pare, dupa ce reactii a avut Presedintele. Daca raspunsul dur al Comisiei Europene „i se pare  „unul dintre cele mai grele afronturi” pe care le-a văzut la adresa unui guvern sau unei ţări de când este membru al Consiliului European” chiar trebuia sa mai puna si el gaz peste foc si sa stearga pe jos, in public, cu acest Guvern? Daca e „unul din cele mai grave afronturi” la adresa Guvernului, nu ar fi trebuit cumva sa caute sa ia apararea acestui Guvern? Pentru ca „unul din cele mai grave afronturi” la adresa Guvernului ar putea sa insemne, ar putea fi interpretat ca unul din cele mai grave afronturi la adresa tarii noastre, a statului roman.

Trebuie spus ca, sub aceeasi Comisie Europeana, nici Guvernul Boc nu a excelat la capitolul absorbtie a fondurilor europene. Eu n-am auzit ca pe vremea lui Boc Comisia Europeana sa aduca respectivului Guvern un asemenea afront. Slaba capacitate de absorbtie a fondurilor europene, pe vremea lui Boc, a rezultat tot pentru ca au fost documente „incoerente si fara prioritati clare” trimise catre Bruxelles. Ca daca ar fi alta pricina, care ar fi aceea? Cu toate acestea, n-am auzit pe atunci de asemenea afronturi aduse de Comisie Guvernului de atunci. Insa, cu afronturi sau fara, nici pe vremea lui Boc nu am reusit sa absorbim din fondurile europene alocate Romaniei.

Acum a intervenit un element nou: afrontul. Tocmai pentru ca sa justifice eventuale „întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene”. Spuneam despre aceasta Comisie ca i-ar fi ridicat mingea la fileu lui Traian Basescu – iata ce afirma Basescu:

„”Nici nu am să dau indicaţii Guvernului ce are de făcut, că nu e atribuţiunea mea. Spun public doar un lucru: Dacă au nevoie de ajutor, sunt gata să îi ajut pentru că ştiu ce ar trebui făcut, dar numai dacă au nevoie de ajutor”, a spus şeful statului.”

Basescu stie ce ar trebui facut, lucru ce ar trebui citit: Basescu e mai bun premier decat Ponta. De fapt asta e concluzia care trebuia sa se desprinda din toata povestea asta: Basescu e mai bun premier decat Ponta. Si atunci cum sa nu ma intreb daca nu cumva lucrul asta s-a urmarit de la bun inceput, inca de cand a aparut raspunsul cu formularile dure ale Comisiei. Adica discreditarea Guvernului Ponta.

Ma intrebam daca nu cumva Basescu ar fi trebuit sa ia apararea Guvernului… Eu cred ca in nicio tara europeana care are Presedintele de culoare politica diferita de cea a premierului, intr-o asemenea situatie Presedintele nu ar reactiona asa cum a facut-o Basescu, adica sa-si discrediteze premierul, sa-l puna intr-o lumina si mai defavorabila, sa-l arate drept incompetent si toate acestea in mod public, in vazul unei tari si a unei Europe intregi! Ca lucrul asta se petrece la noi in conditiile existentei unui pact de coabitare intre Presedinte si Premier, cred ca n-ar mai trebui sa spun… Basescu nu a utilizat nici macar clasica formula diplomatica: „privesc cu surprindere raspunsul Comisiei Europene” ci pur si simplu a facut un intreg Guvern prost, incompetent. Ca dupa aceea sa spuna ca e gata sa-i dea ajutor.

Daca aceste declaratii ar fi fost facute nu de catre Basescu, ci de catre un lider al Opozitiei, lucrurile ar fi stat altfel. Culmea este ca n-am auzit pe cineva din Opozitie luand in mod public o astfel de pozitie precum Basescu!

DE citit si…

Premierul Ponta, contrazis de Comisia Europeană pe MCV: ”Raportul oral nu conţine menţiuni pozitive sau negative despre justiţia din România”

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta s-a lăudat la finalul săptămânii trecute că România a primit un raport pozitiv din partea Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Ponta susţine că experţii de la Bruxelles au  ”lăudat numirea noilor şefi la Parchet, procesul de pregătire, de implementare a Codurilor”. Contactaţi de gândul, oficialii CE îl contrazic pe Ponta, spunând că România nu a fost lăudată şi că nu există nici un fel de ”raport pozitiv”, iar la Bruxelles a avut loc o simplă întâlnire de lucru în care nu s-a analizat starea de fapt din sistemul judiciar românesc.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat autorităţilor române o actualizare a stadiului Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Oficialii de Bruxelles au făcut o prezentare orală, fiind vorba de o întâlnire de rutină. Reprezentanţii CE au menţionat că nu a fost vorba de un raport intermediar.

Pe 18 iulie premierul Victor Ponta a susţinut că România a primit ”un raport pozitiv” din partea experţilor CE. Premierul a afirmat că România a fost lăudată pentru progresele din Justiţie. ”Prezentarea în plen s-a referit, destul de pe larg, la România, spunându-se că s-au înregistrat progrese evidente în lupta anticorupţie, a fost lăudată numirea noilor şefi la Parchet, procesul de pregătire, de implementare a Codurilor. Şi s-a atras atenţia că va rămâne Comisia în continuare atentă, pe procesul de modificare a Constituţiei. Dar, pe toate punctele, cele şase ţări, între care, atenţie, şi Olanda, care au luat cuvântul, că nu au vorbit toate, toate au spus: da, apreciem, s-au făcut progrese, să se păstreze ritmul”, a declarat Victor Ponta.

Oficialii Comisiei Europene contactaţi de gândul îl contrazic pe premierul Victor Ponta şi spun că România nu a fost lăudată şi nu a primit nici un raport pozitiv. ”Raportul oral nu a conţinut aprecieri pozitive sau negative”, a declarat, pentru gândul, purtătorul de cuvânt al CE Mark Gray.

Oficialul CE a mai adăugat că în nici un moment al discuţiei dintre experţii de la Bruxelles şi reprezentanţii României nu au fost analizate evoluţiile din sistemul judiciar din România. În cadrul întâniri nu au fost prezentate noi recomandări pentru România şi nici nu a fost analizat modul în care ţara noastră şi-a îndeplinit angajamentele de la ultimul raport MCV. Reprezentantul CE atrage atenţia că ar fi imprudent ca pe baza acestei întâlniri să se facă previziuni asupra modului în care va arăta următorul raport pe Justiţie.

”Raportul oral nu a reprezentat o analiză a stării de fapt din România şi nici o analiză a modului în care au fost atinse recomandările din ultimul raport pe Justiţie. Cu atât mai puţin nu au fost făcute recomandări noi. A fost doar o actualizare a evoluţiilor relevante. Ar fi imprudent pentru oricine să facă previziunii în urma aceste întâlniri asupra conţinutului raportului pe Justiţiei al Comisiei care va fi publicat la finalul anului”, a mai precizat Mark Gray

Recomandările CE pentru România

Ultimul raport pe Justiţiei emis de CE în ianuarie a avut următoarele concluzii: statul de drept nu este pe deplin respectat, magistraţii sunt hărţuiţi din motive politice prin mass-media, politicienii cu problem de integritate şi acuzaţi de corupţie nu demisionează din funcţiile publice. România este încă monitorizată de la Bruxelles, iar următorul raport va fi emis în decembrie.

CE recomanda ca noi şefi ai parchetelor să fie instalaţi în funcţii în urma unui proces de selecţie transparent şi numai cu avizul CSM. ”introducerea unui cadru clar privind interdicţia de a critica hotărâri judecătoreşti şi de a submina activitatea magistraţilor sau de a face presiuni asupra acestora”, a fost o altă recomandare a CE

O recomandare a CE era ca miniştri trimişi în judecată să fie suspendaţi. ”Luarea măsurilor necesare pentru asigurarea faptului că miniştrii care fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate demisionează şi asigurarea aplicării rapide a normelor constituţionale privind suspendarea miniştrilor în cazul trimiterii lor în judecată”, se precizează în raportul pe Justiţie.” (subl. mea)

Scuzati-ma, va rog, dar nu se poate ca, intr-o asemenea situatie, sa nu te intrebi: cine minte? Ponta sau Mark Gray? Din cele spuse in articol nu rezulta ca Ponta ar fi facut „previziuni asupra modului în care va arăta următorul raport pe Justiţie„. Ponta a spus doar ca au fost apreciate niste progrese facute de Romania, nimic mai mult. Gray spune: „Raportul oral nu a conţinut aprecieri pozitive sau negative. Si atunci ce a continut? Noi recomandari? Atunci cum nu a continut aprecieri pozitive sau negative, ca doar asa a zis? Dar observati ca nici macar noi recomandari nu contine acest raport oral. Spune asa: „nu au fost prezentate noi recomandări pentru România şi nici nu a fost analizat modul în care ţara noastră şi-a îndeplinit angajamentele de la ultimul raport MCV. […] Raportul oral nu a reprezentat o analiză a stării de fapt din România şi nici o analiză a modului în care au fost atinse recomandările din ultimul raport pe Justiţie. Cu atât mai puţin nu au fost făcute recomandări noi. A fost doar o actualizare a evoluţiilor relevante”. Si atunci ce a continut acest raport oral? O actualizare a evolutiilor relevante…? 🙂 .

Ce concluzie tragem de aici? Ca Mark Gray poseda la perfectie limbajul diplomatic, ceea ce nu se poate spune despre Traian Basescu. 🙂

O actualizare a evolutiilor relevante… Va dati seama? 🙂

„Gray: „România nu a fost lăudată şi nu a primit nici un raport pozitiv”

Ponta: „Dar, pe toate punctele, cele şase ţări, între care, atenţie, şi Olanda, care au luat cuvântul, că nu au vorbit toate, toate au spus: da, apreciem, s-au făcut progrese, să se păstreze ritmul””

Dar poate ca nici nu mai trebuie sa se faca progrese sau sa se pastreze ritmul!? 🙂

Adevarul este ca ceea ce spune Ponta se inscrie intr-o logica mult mai clara decat ceea ce spune Mark Gray. Lui Ponta ii trebuia un rezultat clar al acestui raport: e bine sau nu-i bine (principiul tertului exclus). Dar daca spui: „Raportul oral nu a conţinut aprecieri pozitive sau negative” ce concluzie mai poate trage Ponta, premierul unei tari?

Incurcate mai sunt caile acestei Comisii Europene…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 1, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Apropo de fondurile europene…

… si de ce aratam intr-un articol precedent, iata ce ne spune acum Gandul:

EXCLUSIV. România, ameninţată cu suspendarea banilor de la UE. Comisia Europeană BLOCHEAZĂ două programe de 7 MILIARDE DE EURO

octombrie 22, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

De ce nu absorbim fondurile europene?

Foarte interesante doua articole:

Băsescu atenţionează utilizatorii de fonduri europene că, în caz de nereguli, banii trebuie returnaţi

Cred ca e cunoscut articolul.

  • Si unul mai nou si foarte interesant, din HotNews:

Fondurile europene, in pericol. Cele 9 problemele sistemice ale Romaniei

Recomad citirea integrala a celor dua articole. Aici eu voi cita din al doilea articol, cel de pe HotNews:

  • 1. Cea mai mare problema o reprezinta coruptia. Comisia Europeana tocmai a suspendat fonduri de 800 milioane de euro in urma unor controale paralele cu cele ineficiente ale autoritatilor romane. La Bruxelles exista suspiciuni serioase de fraudare constanta a procesului complex de contractare si cheltuire a fondurilor europene. Aceste suspiciuni din partea contributorilor net la bugetul UE cresc pe masura ce criza economica se adanceste, pentru ca sefii de stat si de guvern trebuie sa dea socoteala in fata propriului electorat pentru fiecare eurocent furat in tari precum Romania.
  • 2. Legislatia. O alta problema care generata de legislatia deficitara: licitatiile dirijate si caietele de sarcini intocmite cu „dedicatie”. In discutie se afla si legea Parteneriatului Public Privat, intrata in vigoare, dar care nu asigura conditii egale si o piata competitiva. Romania risca declansarea procedurii de infringement pe legea PPP daca nu o va imbunatati. O alta problema este eliminarea documentatiilor tip la intocmirea caietelor de sarcini. „Nu exista standarde pentru intocmirea documentatiilor, ceea ce permite aparitia caietelor de sarcini cu dedicatie pentru anumite firme”, sunt de parere oficialii europeni. Comisia Europeana a atras atentia Guvernului de cel putin un an ca absenta asa numitelor documentatii-tip favorizeaza coruptia, insa Guvernul n-a gasit inca solutii.
  • 3. Justitia si contestatarii de profesie. Romania va trebui sa-si rezolva problema blocajelor din sistem, generate de asa numitii contestatari de profesie. Acest lucru intarzie acordarea platilor pana la rezolvarea problemelor in justitie, au explicat pentru HotNews.ro expertii europeni. Guvernul a incercat sa reglementeze aceasta problema, insa solutiile s-au dovedit in practica ineficiente. Oficialii europeni reclama si absenta judecatorilor specilizati in problema fondurilor europene si sustin ca este nevoie de trainging-uri speciale pentru magistrati.
  • 5. Un nou minister. O problema majora o reprezintalipsa de coordonare intre ministerele care gestioneaza fondurile europene.Din acest motiv, au explicat pentru HotNews.ro oficiali de la Bruxelles, se impune aparitia unui minister. Potrivit acestora, „o agentie trecuta in subordinea primului ministru, cum a procedat acum Guvernul Boc, nu reprezinta o solutie, deoarece seful ei n-are forta politica si nu se poate impune in fata ministrilor. Prin urmare, e nevoie de un minister cu forta si sprijin politic, capabil sa deblocheze situatia”.
  • 6. Lipsa de eficienta a autoritatilor de management si control reprezinta iarasi un punct slab in gesionarea fondurilor UE. Romania raporteaza oficial la Bruxelles ca nu a identificat probleme in gestionarea contractelor europene sau ca le-a remediat in totalitate, insa verificarile Comisiei ajung la cu totul alte concluzii. „Acest lucru genereaza neincredere la Bruxelles in faptul ca Romania este decisa sa gestioneze corect fondurile europene”, sustin oficialii europeni.
  • 7. Birocratia. Oficialii de la Bruxelles sustin ca Romania trebuie sa-si simplifice legislatia in materie de fonduri, deoarece birocratia excesiva incetineste viteza de absorbtie. „Alte state se concentreaza pe analiza de risc atunci cand verifica un proiect, Romania in schimb pune accent pe hartogaraie si chitante, care inevitabil duc la frauda”, sustin oficialii UE.
  • 8. Conflictele de interese din sistem. Sunt zeci de cazuri de manageri de proiect care sunt si functionari la stat. Exista fonduri blocate din aceasta cauza, deoarece nu poti fi angajat la stat dar manager peste fonduri europene, fiind o situatie clara de incompatibilitate. Ce credibilitate are institutia  care-si verifica cu proprii oameni corectitudinea gestionarii fondurilor?
  • 9. Incompetenta. Sute de experti romani in gestionarea fondurilor europene in care guvernul sau diferite alte autoritati centrale sau locale au investit sume importante pentru training au parasit sistemul in ultimii doi ani. Ei au plecat fie din cauza mediului sufocat de coruptie si nepotism, fie din cauza scaderii dramatice a veniturilor. Acesti experti isi gasesc imediat posturi bine platite in mediul privat sau in institutiile europene. Surse din mediul de afaceri si din cel politic deplang constant acest drenaj de resurse umane.”

iulie 8, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Seceta de bani. Apocalipsa financiara dupa Isarescu…

„Romania risca o seceta de bani” – afirmatie a D-lui Mugur Isarescu, de natura sa ne ingrijoreze pe toti, mai ales acum, in aceste vremuri atat de dificile. Articolul din Evenimentul Zilei este revelator, si arata o situatie grea prin care trece tara noastra:

Isărescu: România riscă o secetă de bani

Iata ce spune Guvernatorul Bancii Nationale:

„Când economia mergea pe cifre foarte tari, mesajele noastre nu erau, nici atunci optimiste. Spuneam de fiecare dată că suntem în pericol de a ne îneca într-un butoi cu miere”, a afirmat Isarescu.

Acesta precizează că, acum, pericolul este să mergem pe terenuri aride.

„Daca nu reuşim să consolidăm credibilitatea riscăm să trecem pe secetă, chiar dacă există bani în lume. Riscăm să rămanem o ţară în care nu intră bani şi să trecem printr-o perioadă aspră. Există acest risc şi asta sperie investitorii”, a mai spus Isărescu.”

Cred ca este pentru prima data cand Mugur Isarescu este atat de transant in declaratii. Fara menajamente! Si, pentru acest lucru, pentru ca spune lucrurilor pe nume, „verde in fata”, merita felicitari!

Sper din tot sufletul ca „profetiile” apocaliptice ale D-lui Isarescu nu se vor adeveri, desi cred ca multi romani sunt pesimisti…  Asta ne mai trebuie: seceta de bani… Cred ca este un adevar in ceea ce afirma Isarescu, si anume ca aceasta credibilitate trebuie mentinuta prin relatiile cu FMI si alte institutii de acest gen, doar ca nu mi se pare si o conditie suficienta. Ar trebui sa vedem, dupa parerea mea, o activitate mai intensa la nivelul Guvernului, pentru atragerea de investitii straine si pentru imbunatatirea absorbitiei fondurilor europene. Lucru ce nu a fost sesizabil in 2010. Daca ceea ce spune Isarescu e adevarat, si anume faptul legat de FMI „si alte institutii de acest gen”, atunci tot atat de adevarat este proverbul vechi care ne spune ca: ” Nu vine muntele la Mahomed. Merge Mahomed la munte” 🙂 . Cu alte cuvinte este necesar din partea Guvernului o actiune energica, o campanie viguroasa pentru atragerea de investitii. Ca daca va astepta, bazandu-se numai pe credibilitate si imbunatatirea acesteia, sa vina investii si bani, atunci tare imi e ca si rezultatele se vor lasa asteptate mult si bine… Isarescu, prin declaratiile transante pe care le-a facut, a tras un semnal de alarma. Si e foarte bine ca l-a tras! Ceea ce cred ca frapeaza pe toata lumea este slaba miscare a Executivului in astfel de situatii, atitudine ce genereaza ideea ca nu mai e nimic de facut, ca ” asta este”, ca nu se poate face mai nimic in plus. Si care conduce spre un soi de fatalism al lipsei de solutii, lucru ce produce, in mod firesc as zice, nemultumiri. Si adevarul este ca e de datoria Guvernului sa actioneze, pentru a inaltura „seceta de bani” anuntata.

Ceea ce a afirmat Isarescu poate ca este gandit de multi romani. Situatia economica si financiara e clar ca nu e prea grozava. „Optimismul moderat” insa, de care ne-a tot vorbit atat Boc cat si Presedintele, cred ca trebuie sa se sprijine nu numai pe credibilitate cat si pe actiune. Trebuie gasite cai de deblocare, ca sa zic asa, a situatiei actuale. Deoarece credibilitatea este generata si de actiune. Atitudinea pasiva poate, oare, genera credibilitate? Or, Guvernul Boc a dat impresia (sa spun doar asa… asta ca sa nu spun ca a fost, de-a dreptul pasiv!) pasivitatii in anul 2010. Pentru ca nu a reusit sa faca prea multe decat taieri de salarii si o munca asidua de reducere a deficitului bugetar. Nu spun ca nu trebuiau facute aceste lucruri, data fiind situatia economica si financiara a tarii, deloc grozava, dupa cum am mai zis. Spun doar ca trebuia si trebuie facut mai mult! Deoarece asa… poti sa ajungi sa fi credibil, conform datelor tehnice de pe hartie, care sa reflecte in mod real aceasta credibilitate, dar… sa nu te bage nimeni in seama… Lucru extrem de trist, desigur. Nu am vazut si nu vad o actiune „infipta”, cum se spune, hotarata, determinata clar, pentru atragerea de investitii straine, pentru absorbtia mai buna a fondurilor europene. Totul se misca precum melcul, la fel  ca si constructia de autostrazi… Balteste! Asta e! Boc a taiat salarii si a facut tot ceea ce i-a stat in putinta sa reduca deficitul bugetar. Dar alte tari europene au reusit crestere economica in 2010, Romania nu a reusit. De ce? Explicatiile date de Guvern nu mi se par a fi foarte convingatoare: chestiunea cu reforma care ar fi trebuit sa schimbe statul intr-unul mai bun si mai performant. Vorbe, daca nu sunt insotite de actiuni de imbunatatire a situatiei economice si a vietii oamenilor! Actiuni care sa conduca la rezultate pozitive. Tinta in 2011 trebuie sa fie cresterea economica, si trebuie depuse toate eforturile in acest sens. Lucrul asta trebuie sa fie o prioritate a Guvernului – relansarea economiei. Adevarul este ca nu se vede lucrul asta. Asta e trist. Asteptam, asteptam, dar asteptam cam prea mult. Iar asteptatul asta s-ar putea sa aiba ca efect trecerea noastra cu vederea de catre investitori… Romania are potential, are atuuri, acestea trebuie doar valorificate. Ce se face concret in acest sens? Ramane de vazut daca „optimismul moderat” al lui Boc se va indeplini in 2011… Sau seceta de bani, de care ne vorbeste Isarescu…

ianuarie 13, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu