Pozitia D-lui. Marga
Andrei Marga: Ne-am gândi înainte de a permite o eventuală repatriere a rămăşiţelor lui Cioran
„Într-un interviu pentru România Liberă, şeful diplomaţiei, Andrei Marga, spune că, la fel ca în cazul scriitorului maghiar Jozsef Nyiro, care i-a susţinut în perioada interbelică pe extremiştii de dreapta, s-ar putea pune problema şi pentru intelectualii români care au colaborat cu regimul fascist, dacă s-ar cere repatrierea rămăşiţelor pământeşti, iar înainte de a se permite aducerea lor în ţară s-ar face o analiză serioasă.
Întrebat cum ar reacţiona Ministerul de Externe dacă -ar pune problema aducerii rămăşiţelor pământeşti ale lui Emil Cioran în România, Marga a răspuns: „S-ar analiza. Emil Cioran nu a fost însă parlamentar sau demnitar şi a avut totuşi răgazul să exprime regrete faţă de implicarea sa interbelică. Este o altă situaţie, care ar fi analizată, desigur.„
Despre cazul Jozsef Nyiro, ministrul de externe a spus că este vorba despre „o persoană implicată în politica guvernului fascist condus de Ferenc Szalasi. În general, faţă de cazurile acestea, de persoane implicate în politicile fasciste ale timpului, există o politică europeană, cunoscută, pe care o aplică şi România„.” (subl. mea)
Andrei Marga: Guvernul Ponta poate avea relaţii mai bune cu Rusia
Se arata ca:
„Ministrul de Externe Andrei Marga crede Guvernul Ponta poate avea relaţii mai bune cu Rusia şi spune că există deja în scrisorile trimise de la Moscova Bucureştiului „propoziţii semnificative” care sugerează „o relaţie mai amplă”.
„România ar trebui să-şi dezvolte cooperarea cu Rusia şi China şi să folosească pieţele foarte extinse ale acestor ţări. Primii paşi în relaţia cu Rusia ar trebui să prilejuiască o cunoaştere mai bună de către ruşi a României actuale şi de către români a Rusiei contemporane. În al doilea rând, dialogul politic ar trebui să fie pe o scară mai mare. În al treilea rând, trebuie promovate interese economice şi iniţiative în domeniu de o parte şi de alta,” a spus Marga într-un intr-un interviu pentru România liberă.
Marga crede că Guvernul Ponta ar avea o relaţie mai bună cu Rusia „pentru că este mai calificat. Se cuvine să aducem la normal aceste relaţii, care au fost mai scăzute din cauza unor declaraţii discutabile,” a spus el.” (subl. mea)
Andrei Marga: Suspendarea lui Traian Băsescu ar avea efecte benefice
Un interviu foarte interesant, din care spicuiesc:
„După întâlnirile pe care le-aţi avut la Chicago, aţi putea spune ce elemente concrete ar putea apărea anul acesta în cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA?
A.M.: Pe lângă componenta militară şi componenta politică, parteneriatul strategic are, de exemplu, şi o componentă economică, despre care chiar ambasadorul SUA la Bucureşti a spus că trebuie dezvoltată, inclusiv prin prezenţa mai accentuată a investiţiilor americane.
Ce-ar putea face România pentru a atrage mai multe investiţii americane?
A.M.:Trebuie prezentate mai bine oportunităţile de afaceri, dar trebuie ca, în acelaşi timp, România să reducă drastic corupţia şi birocraţia.
Aveţi o analiză din care să rezulte care sunt domeniile de interes ale americanilor în România?
A.M.:Este limpede că interesul este, de pildă, în producţia de maşini, concretizat prin venirea companiei Ford aici, dar şi în domeniul energetic, prin venirea firmei Chevron. Interesul este şi în alte domenii. Există o analiză a situaţiei actuale şi proiecte foarte promiţătoare în consecinţă.
În programul actualului guvern există un moratoriu împotriva Chevron.
A.M.:Nu este împotriva Chevron. Guvernul s-a referit la consecinţele exploatărilor cu tehnologiile preconizate. Problema este ce tehnologii se folosesc şi ce consecinţe au acestea pentru sănătate şi mediu.
Vi s-a reproşat din partea oficialilor americani acest moratoriu împotriva Chevron?
A.M.: Nu.
Aţi vorbit de mai multe ori despre necesitatea relansării relaţiilor cu Rusia. Care ar fi primii paşi la care vă gândiţi?
A.M.:Am spus, la audierea mea în Parlament, că România trebuie să-şi fructifice mai substantial şansa istorică pe care o are, de a fi parte a UE şi NATO. În acelaşi timp, România ar trebui să-şi dezvolte cooperarea cu Rusia şi China şi să folosească pieţele foarte extinse ale acestor ţări. Primii paşi în relaţia cu Rusia ar trebui să prilejuiască o cunoaştere mai bună de către ruşi a României actuale şi de către români a Rusiei contemporane. În al doilea rând, dialogul politic ar trebui să fie pe o scară mai mare. În al treilea rând, trebuie promovate interese economice şi iniţiative în domeniu de o parte şi de alta.
Aţi menţionat semnalele venite dinspre Moscova, că relaţiile se pot îmbunătăţi.
A.M.: Este vorba despre scrisori, care conţin propoziţii semnificative. Aceste propoziţii se cuvin luate în serios şi le vom lua, încercând să construim o relaţie mai amplă în beneficiul mutual al celor două ţări.
Credeţi că Guvernul Ponta poate avea o relaţie mai bună cu Rusia?
A.M.: Da.
De ce?
A.M.: Pentru că este mai calificat. Se cuvine să aducem la normal aceste relaţii, care au fost mai scăzute din cauza unor declaraţii discutabile.
Vă referiţi la declaraţiile lui Traian Băsescu?
A.M.: Au fost mai multe declaraţii care au afectat relaţiile româno-ruse.
Ce i-aţi spune omologului dvs. rus dacă v-aţi vedea cu el în perioada imediat următoare?
A.M.: Că ne-am dori o colaborare în domeniul economiei, care să fie aducătoare de beneficii pentru ambele părţi, şi o colaborare în alte domenii.
Ar fi bine ca România să intre în proiectul South Stream?
A.M.:Prioritatea ţării noastre este Nabucco. În rest, trebuie făcute analize, mai ales că şi România este interesată să aibă acces la cât mai multe surse de energie, chiar dacă ţara noastră are ea însăşi resurse energetice importante.
Una dintre soluţiile avansate de dvs. pentru dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Rusia se referea la folosirea relaţiilor personale. Aveţi şi alţi prieteni la Moscova în afară de Vladimir Filipov?
A.M.: Nu am decât relaţii personale fireşti. Am spus că trebuie folosite şi relaţiile personale şi am evocat iniţiativa din 1999 a premierului Radu Vasile, de a avea un contact cu primul ministru al Rusiei, iar acea întâlnire a ocazionat contactele unor miniştri. Personal am pregătit, împreună cu omologul meu, ministrul Filipov, acordul de echivalare a diplomelor, care s-a semnat cu acea ocazie. În orice caz, nu am mai multe relaţii personale la Moscova decât alţii.”
Sunteţi în relaţii amicale cu Filipov?
A.M.: După ce n-am mai fost nici unul ministru, ne-am întâlnit în diferite organizaţii internaţionale. Vladimir Filipov este, de altfel, membru, cum sunt şi eu, în conducerea CEPES-UNESCO din Bucureşti. Este o personalitate cunoscută. La un moment dat, a fost luat în calcul pentru a conduce UNESCO. În rest, traseul biografic al unui distins coleg e ceva ce ne depăşeşte.
Universitatea Babeş-Bolyai, pe vremea când dvs. eraţi rector, i-a acordat lui Filipov titlul de Doctor Honoris Causa. Care au fost motivaţiile?
A.M.: Relevanţa prestaţiei lui pe plan internaţional, preocuparea lui de a dezvolta relaţiile cu România, calificarea lui ca lider academic respectat şi preocuparea noastră de a dezvolta cooperări academice cu Rusia în domeniile matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei.
Aţi fi avut vreo reţinere de a-l invita la Cluj în cazul în care aţi fi bănuit că Filipov ar fi fost colonel GRU?
A.M.: În principiu, dacă cineva mi-ar fi semnalat, aş fi reflectat, dar nimeni nu mi-a semnalat nimic, aşa că am luat ca argument faptul că Vladimir Filipov se bucură de aprecieri internaţionale favorabile.
Îl admiraţi pe Vladimir Putin?
A.M.: Nu s-a pus problema niciodată în acest fel.
Totuşi, aţi vorbit despre un model Putin care ar putea fi adoptat şi aici.
A.M.: Sunt situaţii în care un lider politic este admirabil, luând o decizie, şi sunt situaţii în care nu este. Nimeni nu m-a întrebat pe cine admir sau care este modelul meu, nici chiar eu nu m-am întrebat. Nu am vorbit de modele şi nu cred că se poate lucra cu modele. Personal, sunt ataşat de profilul, de abordarea şi de competenţa pe care, de pildă, Helmut Schmidt, Gerhard Schroeder sau Bill Clinton le-au ilustrat.
Aţi vorbit, pe de altă parte, destul de admirativ la adresa lui Vladimir Putin?
A.M.: Am vorbit cu respect într-un anumit context. Atunci când l-am întâlnit la Moscova, în 1999, domnia sa a mânuit cu precizie dosarul cooperării şi ne-a întrebat: de ce nu veniţi să vindeţi mobila voastră, care e atât de preţuită, de ce nu veniţi cu textile, cu vin, cu porţelan, cu alte produse româneşti în Rusia? M-am referit la faptul că primul ministru rus sesiza precis cum trebuie să arate cooperarea.
Şeful Statului Major de la Moscova a declarat recent că Rusia nu exclude atacurile preventive împotriva scutului antirachetă. Este o ameninţare directă a Rusiei la adresa României?
A.M.: Nu doar la adresa României. Se referă la mai multe lucruri, dar această afirmaţie a fost socotită pe bună dreptate ca fiind gravă. Obligaţia noastră este să perseverăm în a convinge că nu e loc pentru acest limbaj şi, în al doilea rând, că scutul antirachetă nu e îndreptat împotriva Rusiei.
Vicepremierul rus Dimitri Rogozin a spus nu demult că Transnistria are dreptul să se lipsească de Rusia dacă Moldova şi România se unesc. Ce părere aveţi?
A.M.: Putem specula, dar e mai bine să rămânem pe terenul realităţii. Interesul obiectiv al României este să sprijine cursul european al Moldovei.
Ce credeţi că se poate face anul acesta în cadrul parteneriatului strategic cu Republica Moldova?
A.M.:În primul rând, trebuie să încheiem lucrările la conexiunile ce privesc reţeaua de gaz, reţelele electrice şi comunicaţiile prin fibră optică, să progresăm în rezolvarea regimului vizelor şi asigurarea unui nivel de burse academice corespunzător. Avem un program cuprinzător de acţiuni, fiind vorba de un parteneriat strategic şi de o relaţie specială.
Când prevedeţi aderarea României la spaţiul Schengen? Aţi avut deja discuţii cu Olanda în acest sens?
A.M.: Da, am vorbit deja cu omologul meu olandez. Perspectivele sunt mai bune, fiindcă Haga a realizat, în mai mare măsură, că România merită să fie primită în Schengen. Dacă raportul din iulie a.c. va fi bun, sperăm ca primirea României să se facă, în două trepte, cât mai devreme.
Când ar fi deci momentul primirii?
A.M.: Dacă totul merge bine, la sfârşitul lui 2012 se poate face un pas major. […]
Când îl vedeţi pe Crin Antonescu preşedinte?
A.M.: Cu cât îl vedem mai repede, cu atât este mai bine pentru România.
Înainte de 2014?
A.M.:Nu este exclus.
Ce efect ar avea asupra politicii externe româneşti suspendarea preşedintelui?
A.M.: Nu putem estima complet acum, dar România are nevoie de impulsuri noi, de politici noi şi de aceea recenta schimbare de guvern a fost oportună şi necesară. Schimbări profunde în politica românească de la această oră, pe direcţia la care vă referiţi, pot avea efecte benefice în repunerea în mişcare a energiilor ţării.
Optaţi pentru suspendarea lui Traian Băsescu înainte de alegeri?
A.M.: La această oră ne preocupăm să rezolvăm probleme foarte concrete.
Candidaţi la alegerile parlamentare?
A.M.: Foarte probabil, da.
Vă pregătiţi să plecaţi în Israel. Aveţi pe agendă tot un fel de parteneriat strategic?
A.M.:Promovăm, în relaţia cu statul Israel, o cooperare cât se poate de extinsă şi prezentăm mai multe iniţiative pentru a produce o dezvoltare substanţială a acestei cooperări, ţinând cont inclusiv de potenţialul extraordinar al Israelului de astăzi. De exemplu, în domeniul tehnologiilor, al inovării.” (subl. mea)
Un interviu foarte bun, pentru care o felicit pe D-na Sabina Fati! Interesante articole!
Recomand citirea integarala si in original a tuturor articolelor.
Opinia D-nei. Corina Cretu
In acest articol o rugam pe D-na. europarlamentar Corina Cretu sa-si exprime punctul de vedere cu privire la controversata chestiune a reinhumarii lui Nyiro Jozsef. Ii multumesc pentru faptul ca si-a exprimat opinia si va recomand sa cititi (integral si in original) postarea:
Istorie şi politică
din care voi spicui:
„Dacă ar fi fost vorba despre o ceremonie strict privată, nu cred că cineva ar fi avut de obiectat. Doar că guvernul de la Budapesta a vrut să facă din acest eveniment o demonstraţie de forţă în Ardeal. FIDESZ a avut, încă de la înfiinţare, un proiect în legătură cu Ardealul: acela de a crea convingerea, în Ungaria şi în afara ei, că ungurii au un drept de co-suveranitate în Transilvania sau, dacă nu se poate, măcar în Secuime.
Toate acţiunile guvernelor FIDESZ sunt subsumate acestei idei directoare. Cu sprijinul Budapestei au fost înfiinţate partide radicale, care au ajuns duşmanii UDMR, obligând Uniunea să-şi radicalizeze discursul, o radicalizare care numai bine nu i-a făcut. În Harghita şi Covasna se înmulţesc tot felul de organizaţii culturale obscure, la adăpostul cărora înfloreşte un cult al „eroilor”, de obicei persoane care s-au remarcat prin naţionalism deşănţat, xenofobie, anti-semitism şi anti-românism.
Parlamentul de la Budapesta planificase ceremoniile de pe teritoriul României. Dar ceremoniile începuseră la Budapesta, unde rămăşiţele lui Nyiro au fost primite cu onoruri de stat. Se intenţiona aducerea urnei cu cenuşa poetului cu un tren special, care să oprească în mai multe localităţi din Ardeal, unde trebuiau să se desfăşoare ceremonii speciale, cu imnul Ungariei, al Ţinutului Secuiesc şi cu toată recuzita ridicolă, folosită de o bună bucată de vreme în Harghita şi Covasna.
Tot acest circ politic, pentru că despre un circ politic este vorba, a culminat cu ieşirea fără precedent a Preşedintelui Parlamentului de la Budapesta, care a adus injurii României şi românilor, de pe o poziţie nedemnă de statutul unui demnitar european, şef al unui Parlament, instituţia far a democraţiei. M-a mirat lipsa de reacţie a societăţii civile din ambele ţări, inclusiv a celei a minorităţii maghiare din România.
Convieţuirea paşnică a românilor şi maghiarilor din Ardeal este o realitate şi ambele etnii au depus eforturi sincere pentru a ajunge aici. Nu serveşte nimănui instrumentarea istoriei – care trebuie lăsată în seama istoricilor din ambele ţări -pentru că nu ştiu ce partid-satelit al FIDESZ nu se poate lupta altfel cu UDMR. Nu cu cenuşa unui nefericit – şi el o victimă a istoriei, până la urmă – se rezolvă problemele maghiarilor, care probleme sunt identice cu ale românilor: salarii, pensii, sărăcie, birocraţie, administraţie locală ineficientă, lipsa infrastructurii, educaţie, sănătate.” (subl. mea)
-
Recent
- In interesul superior al copilului!!
- Cand incepem sa intelegem cat de mult valoreaza Constitutia si cat de mult valoreaza libertatea!!
- S-a aprobat reabilitarea podetului din comuna Cutare. In Consiliul Suprem de Aparare a Tarii!!
- 112 nu inseamna Big Brother!
- Precizie de cativa metri…
- Halucinant…
- Va fi razboi?
- „Noi suntem social-democrati”…
- „In Romania, limba oficiala este limba romana” – Art. 13 din Constitutia Romaniei
- Despre candidatul PSD la alegerile prezidentiale
- Un banc!!
- Simbolistica totalitarismului
-
Legături
- WordPress.com
- WordPress.org
- Voxpublica
- Riddickro
- Cristian Patrasconiu
- Geopolitikon – Adrian Cioroianu
- Lumiss22
- Adrian Nastase
- Cristian Preda
- Desculta prin Timisoara
- Mazilu Raluca
- Theodora – Hai ca se poate!!
- Vladimir Tismaneanu
- Adriana Dutulescu
- Brussels Blog
- Corina Cretu
- Alina Gorghiu
- Bibliotecarul
- Ana Birchall
- Miron Mitrea
- Maria Grapini
- Ion Iliescu
- Vasile Dancu
- Stirea press
- Agentia de rating politic
- Gabriela Savitsky
- Keops – mister, perfectiune, frumusete
- Sever Voinescu
- Mihai Gotiu
- Elena Udrea
- Dreapta.net
- Satmareanca
- Traian Razvan Ungureanu – TRU
- Daniel Funeriu
- Lavinia Stan
- Blogosfera Portocalie
- Adrian Paunescu
- Dilema Veche
- Revista 22
- Calin Popescu Tariceanu
- Traian Basescu
- Motanul_Filozof
- Codrin Scutaru
- The Beginning Of The End
- Civitas'99
- Hanul Povestilor
- Maria Diminet
- Victor Ponta
- Anca Bundaru
- Sonya
- Lilick
- Loredana
- Gabriela Elena
- Club 2020
- Roxana Iordache
- Andreea Paul
- Cristina
- Trading Economics
- Adevarul nostru
- Desculta prin Timisoara – WordPress
- Florin Citu
- Lucian Isar
- Gabriela Elena (II)
- Moshe Mordechai
- goodreads
- Opinii BNR