Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

How to deal with Russia…?

Cred ca in jurul acestei intrebari graviteaza cam tot ce se intampla si s-a intamplat la Washington, mai exact spus la Casa Alba, zilele acestea: memo-ul lui Comey cum ca Trump i-ar fi cerut sa inchida ancheta referitoare la Michael Flynn (desi lucrurile nu sunt deloc clare intrucat Dl. Trump nu s-a exprimat in mod explicit in acest sens, iar Casa Alba a raspuns ca s-a deturnat sensul cuvintelor Presedintelui – asa am inteles – iar Presedintele ar detine inregistrari ale convorbirii intre patru ochi cu Comey, dupa ce Mike Pence si Jeff Sessions au fost rugati de catre Trump sa paraseasca incaperea), intalnirea dintre Trump si Lavrov in Biroul Oval – lucru foarte neobisnuit: Presedintele SUA l-a primit pe ministrul de externe la Rusiei, la cererea lui Vladimir Putin („Ce era sa fac? Sa zic nu?” – citat din Donald Trump!!!), fara ca presa americana sa aiba acces, daca am inteles eu bine. Si acum numirea lui Robert Mueller, fost Director al FBI, republican, de catre Rod Rosenstein (Deputy Attorney General) ca Procuror Special pentru investigarea in privinta ” „any links and/or coordination between Russian government and individuals associated with the campaign of President Donald Trump, and any matters that arose or may arise directly from the investigation”.[26]„.

S-au vehiculat mai multe variante: obstructionarea Justitiei de catre Presedintele Trump, daca lucrul asta ar avea la baza fapte de coruptie, o alta varianta ar fi impeachment-ul, dar nu e deloc foarte clar daca, in cazul Presedintelui, putem vorbi despre „high crime or misdemeanor”, daca nu cumva atitudinea luI Trump fata de Michael Flynn – ca „e baiat bun” – nu ar fi fost una care sa exprime umanitate si atunci lucrurile se pot schimba. In orice caz, ceva foarte clar nu prea avem in toata povestea asta care tine capul de afis in America.Trump a spus ca totul e o „vanatoare de vrajitoare” iar continuarea anchetei cu Mueller in functia de Procuror Special va „rani natiunea”.

Si atunci despre ce e oare vorba?

In timpul fostei Administratii Obama tensiunile ruso-americane au atins un nivel atat de incordat, ca pe vremea Razboiului Rece. A fost o deteriorare evidenta a relatiilor intre cele doua tari. Din cate am inteles, pe Putin l-au deranjat criticile lui Hillary, interpretandu-le ca „amestec in treburile interne ale tarii”, fara sa-si puna problema daca sunt justificate sau nu. Criticile formulate de partea americana erau justificate intrucat Vladimir Putin schimbase semnificativ regimul politic in Rusia, cu accente treptat-treptat ostile la adresa Vestului si SUA. Putin a construit o ostilitate treptata la adresa SUA, lucru ce a ingrijorat Washingtonul. Deriva spre autoritarism si totalitarism, nostalgia dupa perioada sovietica evident ca au determinat o reactie pe masura la Washington. Scutul Antiracheta a fost un pretext folosit de Putin pentru a arata in ce pericol e tarisoara, iar apoi interventiile in Georgia si Ucraina cu nerespectarea normelor de drept international si a tratatelor la care Rusia era parte, sustinerea regimului lui Bashar al-Assad in Siria, toate acestea au tensionat relatia cu Washingtonul, America si UE trebuind sa sustina sanctiuni la adresa Rusiei.

Marea problema e ca nu s-a rezolvat mare lucru. Putin pedaleaza pe „pericolul extern”, pe „cei care vor sa ne fure taigaua” si castiga suport electoral cu un astfel de discurs. E adevarat ca si Opozitia pare a se fi trezit acum, dar e, totusi, slaba. De 9 mai, Kremlinul a facut o parada monstruoasa, ce aminteste de cele de pe vremea comunismului. Putin nu a pierdut ocazia sa spuna emfatic: „Nu a existat, nu exista si nici nu va exista vreo forta care sa ne supuna!!”. Astfel de ditirambi au continuat cu accentuarea faptului ca Rusia e impotriva nazismului, fascismului – asta vrea sa spuna impotriva Vestului si Americii, cu alte cuvinte bate saua sa priceapa iapa, cum se spune – si, bineinteles, e pentru pace. In felul asta Putin isi asigura o mare vizibilitate electorala, arata in fata poporului ca e puternic, persecutand Opozitia care nici n-a existat la o astfel de manifestatie. Putin castiga in felul acesta. Si-si metine regimul. Un regim malefic la adresa UE dar si SUA.

So, how to deal with Russia?

Trump nu a fost inteles, de catre democrati cu atat mai putin. Interesant este ca Vladimir Putin vede intr-o critica un „amestec in treburile interne ale Rusiei”, dar in faptul ca Rusia a intervenit in alegerile din 2016 din SUA – lucrul asta, pentru Putin, e normal. Agravarea tensiunilor dintre Rusia si America ar putea duce la un eventual razboi sau la o intarire a pozitiei lui Vladimir Putin in Rusia si a regimului sau. Donald Trump nu a spus explicit de la bun inceput ca doreste o alta abordare. Numirea lui Flynn in functia de Consilier pe Probleme de Securitate Nationala nu era o mutare menita  a aduce atingere securitatii SUA, iar ceea ce s-a intamplat la intalnirea recenta cu Lavrov la Casa Alba, la fel, nu urmarea o slabire a SUA. Putin nu poate fi invins doar cu intariri militare ale NATO in Europa. Donald Trump doreste sa arate in special cetateanului rus, care merge la vot, ca America NU e un pericol la adresa Rusiei. Sa ne gandim si la poza cu Kisliak – un Trump destins si zambitor, care a smuls un zambet chiar si pe fata grava, de natura comunista, a ambasadorului rus. Ar trebui sa ne gandim bine la ce s-ar fi intamplat daca, la vremea sa, Ronald Reagan nu ar fi incercat o alta abordare a relatiilor cu Rusia si cu Mihail Gorbaciov… Donald Trump nu ca ar aproba amestecul Rusiei in campania electorala de anul trecut, dar nu doreste sa faca un caz din asta. Donald Trump n-a castigat datorita rusilor si nici Hillary n-a pierdut datorita rusilor. Subiectul amestecului Rusiei e subiect de investigatie – e foarte bine. Insa o reactie impotriva Rusiei pe acest subiect ar agrava starea si asa destul de subreda a relatiilor ruso-americane si i-ar da posibilitatea lui Putin sa manipuleze si sa agite pericolul extern, castigand astfel suport popular. De aceea trebuie avut o alta reactie prin care mai ales cetatenii rusi, omul care merge la vot, sa vada ca nu-i vorba de nicun pericol, sa-si dea seama de faptul ca ce-i serveste Putin e o minciuna menita sa-i mentina la Putere regimul. De aceea Donald Trump a ales, spre exemplu, sa coopereze cu Rusia in ceea ce priveste Dosarul Sirian. Pentru ca sa nu dea posibilitatea unei propagande ca cea recenta vazuta pe Russia Today cum ca zonele de deescaladare, de securitate, ar fi obligatorii doar pentru Rusia, nu si pentru America. Cu alte cuvinte, America ar putea sa actioneze, Rusia, in schimb, nu.

In general vorbind, trebuie cautate cai de dialog cu Rusia pentru a escamota propaganda manipulatoare a lui Putin care prezinta Vestul si SUA ca principalii vinovati pentru dezastrul in care se gaseste tara, asemuindu-i cu pericolul nazist si mergand la inima rusului spunandu-i ca vor „sa ne fure taigaua”. Lasand la o parte, cel putin pentru moment, daca e buna sau proasta viziunea D-lui. Trump, e de notat ca doar republicanii au cautat o viziune noua, democratii mergand pe aceeasi linie. Republicanii, si Dl. Trump, desigur, cauta o cale de comunicare cu Kremlinul, pe cat posibil, pe cat e cu putinta. Pentru ca avem o mare problema in relatia cu Rusia: nu impartasim acelasi set de valori. Cel putin cu actualul regim de la Kremlin. Sigur, acest regim nu va dura o vesnicie. Insa pana la apusul sau, el trebuie erodat pentru a se restabili cat mai repede in Rusia drepturile si libertatile fundamentale ale omului. E mai bine, in acest sens, ca Donald Trump sa aiba contacte cu Rusia, cu Putin, decat sa evite astfel de contacte si sa aiba loc o instrainare care ar conduce la intarirea regimului Putin. De asemenea, trebuie tinut cont ca sunt destule dosare grele: Siria si Orientul Mijlociu, Coreea de Nord, terorismul islamic iar o inrautatire a relatiilor ruso-americane ar turna gaz peste foc. Ganditi-va la ce se intampla in Venzuela, iar lucrurile ar putea degenera intr-o situatie asemanatoare cu ceea ce avem in Siria.

Insa avem nevoie si de o Opozitie inteleapta in SUA. Sper ca democratii sa joace rolul unei astfel de Opozitii. Reactiile lor la adresa lui Trump au fost foarte intransigente. CNN, de exemplu, a comentat mult aspectul juridic al problemelor. Dar ar trebui sa-l comenteze si pe cel politic si sa abordeze reprezentantii republicani, chiar si pe Dl. Trump, cu intrebari despre viziunea de politica externa, in special cea legata de Rusia, intr-un moment in care avem un regim dificil, care ne creeaza probleme, precum cel al D-lui. Putin. Am vazut repreznetanti democrati, spre exemplu Elijah Cummings care l-a criticat cu duritate pe Presedinte insa si la el am observat ignorarea aspectului politic. A nu ignora aspectul politic inseamna ca, intr-o prima etapa, sa te intrebi in ce scop politic se desfasoara o anumita actiune. Spre exemplu: in ce scop politic a fost numit Flynn Consilier pe Chestiuni de Securitate? In schimb am apreciat ca Dl. Cummings apara democratia si-l sustin in acest demers. Intr-adevar, bine ar fi ca America sa arate ca respecta drepturile si libertatile cetatenilor sai pentru a-si mari credibilitatea pe plan international, credibilitatea ca lider al Lumii Libere. Altii din caucusul democrat au fost mult mai rezervati cu privire la impeachement-ul Presedintelui, de exemplu asa mi s-a parut Angus King, senator, fost Guvernator al Statului Maine, un tip care mi s-a parut ca ar fi putut fi un candidat la Presedintie, din partea democratilor, desigur, mai bun decat Hillary. Opozitia ar trebui sa fie inteleapta si constructiva, de aceea si cred ca impeachement-ul nu va fi realizat (decat in situatii exceptionale, speram sa NU fie cazul) nici in cazul unei coabitari a lui Trump cu Partidul Democrat, daca va obtine majoritatea in Congres.

Este de urmarit cum isi va construi Donald Trump politica externa si ce abordari politice va avea fata de Rusia si fata de Vladimir Putin si cum va gestiona si celelalte dosare dificile, in special cele in care si Rusia e implicata. Trebuie spus un lucru: Donald Trump nu se teme de Vladimir Putin sau de Rusia – ca dovada cele 59 de rachete lansate din Mediterana de catre fortele armate americane impotriva lui Bashar al-Assad, ca raspuns ca atacul cu gaz sarin al fortelor lui Assad impotriva propriului sau popor! Rusia a fost pusa atunci in mod clar in inferiritate iar Putin a inceput din nou sa manipuleze pe chestiuni de „pericol extern”. In Siria, America va face tot ce se poate face iar pozitia fata de Bashar al-Assad nu s-a schimbat. In locul unei isterii critice la adresa lui Trump, eu propun sa ne straduim sa facem mai multa analiza, una lucida, corecta. Si sa incercam sa-i acordam credit si incredere, desi sunt niste anchete pe rol, pana la proba contrara, pentru ca anchetele nu au dovedit nimic pana acum.

In ceea ce ne priveste, e clar ca noi trebuie sa avem o relatie foarte buna cu Casa Alba. Insa e de urmarit ce relatii va avea Washingtonul cu Uniunea Europeana si in ce masura ne poate influenta si pe noi, pentru ca Romania e membra UE, ceea ce nu e putin lucru. Donald Trump e la inceput de mandat. Va urma un Summit NATO, deci vom vedea care sunt ideile Presedintelui american. Deocamdata putem face doar speculatii cu privire la politica Presedintelui US fata de UE pentru ca nu stim ce va fi pe 24 septembrie cand vor avea loc alegerile federale in Germania. De vazut aici ce spun sondajele de opinie. A ramas celebra faza cand Donald Trump nu a dorit sa dea mana cu D-na. Cancelar Angela Merkel, semn ca nu a prea fost multumit de prestatia acesteia. De asemenea, cred ca trebuie spus, nu Trump a provocat Brexitul, desi l-a sustinut. Este de vazut cum se vor armoniza pozitiile centriste ale lui Emmanuel Macron cu, spre exemplu, crestin-democratia D-nei. Cancelar Merkel, mai ales daca CDU va castiga alegerile si va da Cancelarul. Iar in acest context cum se va armoniza pozitia Partidului Republican cu ceea ce avem in Europa. Aceeasi problema daca alegerile din Germania vor fi castigate de social-democrati, caz in care, poate, se vor armoniza mult mai usor cu Macron si poate si cu Donald Trump. Se duce un joc politic interesant in Europa, iar UE, mai ales NATO, va trebui sa se armonizeze cumva cu America si cu versatilul ei Presedinte. La Summitul Informal din Malta, din februarie a.c., Donald Tusk, Presedintele Consiliului European, exprima faptul ca: „Evoluțiile de pe scena internațională ne reamintesc cât de importantă este o UE puternică. Cooperarea transatlantică rămâne o prioritate absolută deoarece a fost până acum un pilon esențial al lumii libere. În același timp, știm că în prezent nu avem altă opțiune decât de a ne recâștiga încrederea în forțele proprii.” (subl. mea) – v. mai multe aici. In ceea ce priveste Cooperarea UE in materie de securitate si aparare – de citit mai multe aici. La Reuniunea Informala intre Comitetul Politic si de Securitate (COPS) si Consiliul Nord-Atlantic (NAC) s-a evidentiat urmatorul aspect: „Atât ambasadorii UE, cât și cei ai NATO și-au exprimat voința fermă de a duce parteneriatul UE-NATO mai departe, cu accent pe cooperarea concretă și practică”. Despre Politica Comuna de Securitate si Aparare (CSDP) – aici dar si aici. De unde rezulta ca, desi UE are o politica interna privind securitatea si apararea sa – lucru ce e normal, trebuie sa recunoastem – cooperarea cu NATO, si deci cu SUA, ramane esentiala, „o prioritate absoluta” cum spune Donald Tusk. Deci relatiile dintre SUA si UE sunt cat se poate de stranse si de bune, o garantie pentru asigurarea securitatii tarii noastre. De asemenea s-ar putea, cred, face observatia ca, din punctul de vedere al securitatii, Brexitul nu are o importanta prea mare, pentru ca vorbim, dupa cat cu usurinta se vede, despre o politica comuna de securitate si aparare, in care NATO joaca un rol esential.

Mai 19, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Despre demiterea lui James Comey

Fara indoiala, ceea ce s-a petrecut ieri (marti) in SUA a fost un veritabil soc mai ales pentru opinia publica: demiterea de catre Donald Trump a sefului FBI, James Comey. Uluirea nu s-a datorat faptului in sine – Presedintele SUA are dreptul si autoritatea de a-l demite pe seful FBI – ci pentru ca era in curs o ancheta privind implicarea Rusiei in campania electorala din SUA, pe de o parte si legaturile staffului de campanie a lui Trump cu Rusia, pe de alta parte. Lucru care i-a facut pe unii comentatori sa afirme ca astfel de lucruri „se petrec in non-democratii”. Cu atat mai mult cu cat asa ceva nu s-a mai petrecut in SUA din 20 octombrie 1973 cand Presedintele Nixon l-a demis brusc pe procurorul special Archibald Cox, lucru care a condus la demisia Procurorului General de atunci Elliot Richardson si a numarului doi din Departamentul de Justitie al SUA – US Deputy Attorney General William Ruckelhaus in timpul scandalului Watergate, in ceea ce s-a numit Saturday Night Massacre.

Din cate am inteles, demiterea lui Comey a venit la propunerea Departamentului de Justitie, mai exact a Procurorului General Jeff Sessions, acuzat si el, din cate inteleg, ca ar fi comunicat cu oficiali rusi, si a nr.2, Deputy Attorney General Rod Rosenstein. Tulburator e faptul ca motivul invocat de Donald Trump este felul in care Comey s-a ocupat de investigarea ce o privea pe Hillary Clinton in legatura cu serverul privat de email, desi in campania electorala Trump l-a laudat deschis, in fata intregii natiuni americane, ca sa nu mai spun ca si in fata intregii lumi, pe Comey pentru „curajul” pe care l-a avut!!.

Un alt lucru care a lasat masca opinia publica americana este urmatoarea fraza din comunicatul semnat de Donald Trump (citez din acest articol din The New York Times):

„“While I greatly appreciate you informing me, on three separate occasions, that I am not under investigation, I nevertheless concur with the judgment of the Department of Justice that you are not able to effectively lead the bureau,” Mr. Trump said in a letter to Mr. Comey dated Tuesday. White House officials refused to say anything more about the three occasions Mr. Trump cited.”

incerc sa traduc:

„In timp ce apreciez in cel mai inalt grad faptul ca m-ati informat in trei ocazii separate, ca nu sunt sub investigatie, totusi dau curs judecatii Departamentului de Justitie ca nu sunteti capabil sa conduceti efectiv acest birou”, a spus Dl. Trump intr-o scrisoare datata marti. Oficialii de la Casa Alba au refuzat sa spuna mai mult despre cele trei ocazii citate de Donald Trump.

Interesant este si faptul ca James Comey se afla la Los Angeles, inspectand biroul FBI de acolo si a aflat ca a fost demos DE LA TELEVIZOR!!! 🙂

Fara indoiala ca toata lumea s-a intrebat si se intreaba de ce acum acest lucru. Cu atat mai mult cu cat demiterea lui Comey s-a petrecut in ajunul vizitei ministrului de Extrene rus, Serghei Lavrov, la Casa Alba, invitat fiind de Donald Trump.

Multi comentatori au vazut in comportamentul nixonian a lui Trump de a-l demite pe seful FBI, pe care in campania electorala il lauda, o incercare de musamalizare a scandalului legat de presupusele contacte ale staffului de campanie a lui Trump cu Rusia si amestecul Rusiei in campania electorala de anul trecut.

Lucrurile pot sa stea sau sa nu stea asa. Ar mai fi o explicatie pentru decizia netransparenta a lui Trump…

Gestul lui Trump a fost unul neprevizibil pentru multi, a fost un gest brusc. Astfel de actiuni bruste, chiar socante, se fac – mai ales cand e vorba de servicii secrete – pentru luarea prin surprindere si derutarea adversarului. Pentru ca e foarte clar ca orice serviciu de informatii care actioneaza in plan extern culege informatii nu doar despre politicieni si oficiali, dar si despre sefi ai serviciilor secrete din tara respectiva, spre a avea un tablou cat mai clar al situatiei de securitate din acea tara, dar si pentru a-i identifica punctele slabe.

SUA a fost agresata de Rusia in campania electorala prin atacurile cibernetice ale Kremlinului. Aici a fost o problema de securitate pentru ca nu s-a putut preveni asa ceva, desi era posibil. Pe de alta parte, Comey, numit de Obama in 2013,  era implicat in investigarea nabadaioaselor emailuri ale lui Hillary.  Trebuie, de asemenea, amintite scurgerile de informatii de la Comitetul National al Democratilor din 2016 si implicarea clara a Rusiei in alegerile din 2016 din SUA. Parerea mea este ca James Comey era in vizorul serviciilor de informatii externe ruse de mai multa vreme, rusii il cunosteau destul de bine – nu spun despre Comey ca ar fi tradat in vreun fel, ci doar ca rusii aveau deja destule informatii despre el. Insa asupra lui Donald Trump planeaza anumite suspiciuni si nu pe nedrept. Spre exemplu, numirea lui Michael Flynn in functia de Consilier pe Chestiuni de Securitate, om care a avut legaturi cu Rusia si investigat in acest sens in SUA. Fostul Procuror General, Sally Yates, l-a avertizat pe Trump ca Flynn nu a fost sincer cu privire la legaturle sale cu rusii, dupa care Sally Yates a fost DEMISA!!! Pe de alta parte, Donald Trump a precizat nu doar o singura data, ca vrea relatii bune cu Rusia si ca e bine sa ai relatii bune cu Rusia, nefiind foarte clar ce doreste sa spuna.

Cu toata demiterea lui Comey ancheta privind implicarea Rusiei in alegerile din 2016 va merge in continuare.

Legat de Flynn iata ce spune Trump pe Twitter:

„General Flynn was given the highest security clearance by the Obama Administration – but the Fake News seldom likes talking about that.”

si legat de Sally Yates, tot pe Twitter:

„Ask Sally Yates, under oath, if she knows how classified information got into the newspapers soon after she explained it to W.H. Counsel.”

Iar scandalul cu interferenta Rusiei in alegerile din 2016 din SUA s-a petrecut pe vremea fostei Administratii, cea a lui Barack Obama. Asa stand lucrurile, schimbari se impuneau. Cu atat mai mult cu cat s-au inregistrat in trecut scurgeri de informatii, de exemplu cele prezentate de Wikileaks. O primenire a sistemului american de justitie, cat si a celui de securitate eu cred ca era binevenita, cu atat mai mult cu cat s-au vazut carente in ultimii ani. Insa lucrul acesta ne mai indica ceva: nivelul tensiunilor care sunt la ora actuala pe plan international, destul de ridicat in momentul actual.

Interesant este ca un purtator de cuvant al Casei Albe, Sarah Huckabee Sanders, afirma ca Donald Trump isi pierduse din 2016 increderea in Comey. Iar James Comey, cu doar cateva zile inainte de a fi demis, ceruse suplimentarea semnficicativa a resurselor pentru investigatia care are ca obiect amestecul Rusiei in alegerile din SUA. Poate nu lipsit de semnificatie e si faptul ca Donald Trump declara ca a avut discutii „foarte bune” cu seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, iar acesta din urma a declarat ca „Acum, dialogul nostru este liber de ideologizarea caracteristică Administraţiei Barack Obama. Administraţia Trump, preşedintele însuşi, secretarul de Stat, m-am convins încă o dată astăzi, sunt oameni de acţiune” iar despre situatia din SUA Lavrov a zis: „Cred că politicienii afectează sistemul prezidenţial din Statele Unite încercând să pretindă că cineva controlează America din străinătate”. Parerea mea este ca Donald Trump impreuna cu echipa sa si oamenii sai de incredere incearca sa regandeasca strategia referitoare la abordarea Rusiei intr-un context politic in care regimul de la Kremlin devine tot ma autoritarist si ostil atat NATO cat si Uniunii Europene. Poate e prematur sa spunem ca a ajuns la definitivarea acestei strategii, poate ca ea se creeaza si din mers, cum se spune. Insa e cert, cred eu, ca dupa esecul fostei Administratii de la Casa Alba, problemele acutizandu-se, trebuie incercata o alta abordare, tinand cont ca avem cel putin doua focare mari de conflict: Siria si Coreea de Nord, dar am putea sa-l punem si pe al treilea care deocamdata nu e atat de stringent, dar are o mare importanta: Ucraina si, legat de aceasta, Crimeea. Donald Trump a facut tot felul de afirmatii in campania electorala, dupa care le-a negat cu tot atata naturala usurinta. De exemplu, ca „NATO e o organizatie obsoleta”, dupa care, la numai cateva luni distanta a venit negarea: „NATO nu mai e o organizatie obsoleta”. A pretins ca Japonia si Coreea de Sud sa plateasca Statelor Unite serviciile privind asigurarea securitatii in regiune – acum nici vorba de asa ceva, ba DIMPOTRIVA!! Lucrul acesta il face pe Trump dificil pentru adversari, iar aliatilor acest stil de trecere naturala de la ceva la opusul lui, aceasta, sa-i spunem asa, instabilitate, le creeaza nervozitate. Insa Trump nu va lasa nici NATO si nici Uniunea Europeana. Rusii nu-si fac iluzii.

Recpmand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mai 10, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Donald Trump sau Hillary Clinton…?

Eu inclin asa sa cred: ca Donald Trump va iesi invingator in cursa pentru Casa Alba. Motivul, cred, e unul foarte simplu, dar nesesizat de multi… Vreau sa spun ca sunt multi care nu inteleg gravitatea unui lucru. Imediat ma explic!

Hillary – si eu cred ca trebuie inteles acest aspect in toata complexitatea sa – a pus in pericol securitatea Statelor Unite, a vulnerabilizat SUA! Lucrul e mult mai grav decat s-ar crede si demonstreaza faptul ca Hillary e o persoana slaba, cum nu odata a spus Trump. Lucru foarte grav pe care ea l-a facut a fost folosirea, in timpul cat a detinut functia de Secretar de Stat, serverului privat de e-mail pentru transmiterea de informatii care, ulterior au fost clasificate – de citit mai multe si mai complete amanunte aici si aici. Nefolosind serverul de e-mail de la Departamentul de Stat, extraordinar de bine securizat, si transmitand secrete de stat (cu miile!!!!!!) de pe un server personal, vulnerabil, ce poate fi spart de orice pustan, dar bun hacker, ea, poate ca fara sa-si dea seama (lucru de extrema gravitate!), a vulnerabilizat SUA din punct de vedere informativ.

Un alt aspect interesant si care pledeaza in defavoarea lui Hillary este implicarea Humei Abedin – apropiata, inclusiv de suflet, a D-nei. Clinton. Huma Abedin este musulmanca de religie, dar cetatean american, nascuta in SUA. Tatal ei e indian si mama pakistaneza. Casatorita cu un evreu pe nume Anthony Weiner, cu care are un baiat. Tipul, un afemeiat, Huma se desparte de el, in urma scandalului sexual in care a fost implicat sotul ei – cel cu tipa de 21 de ani din Seattle, Washington. Insa problema cu Huma Abedin este ca are trei membri ai familiei conectati la Fratia Musulmana (in operatiile sale sau in organizare!!): tatal ei, care a murit, mama si fratele ei.

Pe 21 septambrie 2016, Daily Mail publica un articol cum ca Weiner ar fi fost angajat in sexting (nu relatii sexuale!!) cu o alta tipa, cu varsta de 15 ani, iar in octombrie 2016 FBI ajunge cu investigatia sa la cazul implicarii fostului Congressman Weiner in scandalul de sexting cu tipa de 15 ani, descoperind emailuri de la fosta sa sotie, Huma Abedin, ce ar putea fi relevante in cazul cercetat ce o implica pe Hillary!

Trebuie spus ceva si despre Dl. James Comey, directorul FBI. Doua lucruri mi se par esentiale: a fost republican pana in 2016, acuma el isi zice independent!! Iar numirea sa in fruntea FBI-ului a fost facuta de catre Barack Obama in septambrie 2013, deci cand Dl. Comey era republican. Benghazi attack a fost in 2012. E adevarat ca D-na. Clinton a declarat inca din 2011 ca nu ar mai interesa-o un al doilea mandat la Departamentul de Stat. Dar a stat in functie pana la 1 februarie 2013, dupa care a venit la conducerea Departamentului de Stat Dl. John Kerry. Parerea mea este ca ea pierduse sprijinul Presedintelui Obama si, prin numirea unui republican in functia de Director al FBI, cred ca jocurile erau demult facute pentru ca, mai mult decat probabil, se stia de intentia D-nei. Clinton de a candida pentru Casa Alba.

Asa ca asistam la o situatie interesanta: de unde D-na. Clinton aparea drept cea mai potrivita pentru a ocupa fotoliul din Biroul Oval de la Casa Alba – Printesa Sistemului cum i-a spus Rares Bogdan – se pare ca nu prea e… Pe de alta parte, Donald Trump care aparea total nepregatit si total nepotrivit pentru functia de Presedinte al SUA – care a spus despre Hillary ca e o persoana slaba – se pare ca e persoana potrivita…

Dupa parerea mea, Donald Trump nu e ceea ce pare, n-a fost niciodata. Eu cred ca stie foarte bine ce are de facut. Bineinteles ca Sistemul l-a sprijinit, doar sa nu exageram prea mult cu Sistemul asta: alternanta la guvernare e un lucru normal intr-o Lume Libera si democratica. Sigur, anumite declaratii ale D-lui. Trump au creat ingrijorare in Europa, Asia (Coreea de Sud, Japonia). Sigur, multi nu-l cunosc si nu stiu ce are de gand, de fapt.

Pe plan intern, pentru cetatenii americani, in dezbaterile electorale Trump a punctat cateva lucruri – nu degeaba sta bine in sondaje si multi americani, ca sa nu spun majoritatea, il prefera. Nu vreau sa fac acum o analiza detaliata, insa sa nu credem ca americanii il prefera degeaba…

Daca va fi Trump Presedintele SUA, sa nu ne facem prea multe griji, zic eu. Voi reveni asupra subiectului. Au mai fost si alti presedinti republicani iar, in SUA, Partidul Republican e un partid foarte mare care a dat Presedinti mari. Asa ca sa nu exageram cu ingrijorarile ca nu cred ca e cazul. Pe de alta parte, nici sa deformam realitati si s-o sustinem, cum am vazut in media romaneasca, in exclusivitate pe Hillary, aratand ce dezastru va fi daca iese Trump Presedinte. Cui foloseste o asemenea manipulare? Evident, nu Romaniei. Partenerul strategic al Romaniei, tara membra UE si NATO este SUA, iar daca va fi Trump Presedintele SUA, tot SUA va fi partenerul strategic. Pe de alta parte, nu inteleg de ce se ataca in media Partidul Republican in asemenea hal… Mai, baieti, voi v-ati pierdut mintile?? Take it easy boys!! Ca nu se va intampla nimic care sa ingrijoreze cu Trump la Presedintia SUA, iar, pe de alta parte, trebuie comunicat cu el, cu atat mai mult cu cat suntem parteneri iar Romania respecta ceea ce s-a stabilit la Summitul NATO de la Varsovia, inclusiv cei 2% din PIB pentru Aparare. Sfatul meu este sa nu ne isterizam, iar relatii bune trebuie sa avem inclusiv cu Partidul Republican, cu toata societatea americana, nu doar cu jumate America!!

Noiembrie 5, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 38 comentarii

Este corecta o asemenea atitudine?

SUA e zguduita de un nou atentat terorist, soldat cu 50 de morti, cel din Orlando, Florida. Insa iata ce a declarat Donald Trump pe twitter:

„Is President Obama going to finally mention the words radical Islamic terrorism? If he doesn’t he should immediately resign in disgrace!

If Barack Hussein Obama doesn’t say we should kill the women & children of terrorists he should admit he’s Muslim & resign!”

Un nou atentat foarte sangeros dupa cel de acum cateva luni de la San Bernardino (v. si aici)…

Uitati-va la figura lui Obama…

Autorul acestui atentat este Omar Mateen, un tanar de 29 de ani. Interesant este ca imediat inainte de a incepe atentatul, el a telefonat la 911, facand cunoscute legatura sa cu ISIS si  cu Abu Bakr al-Baghdadi. De asemenea a facut referiri si la Tamerlan and Dzhokhar Tsarnaev, autorii atentatului de la Boston. Spuneam in articolul despre atentatul de la Boston ca terorismul este o boala a zilelor noastre. Dupa 11 septembrie 2001 constatam cu ingrijoare si tristete ca au loc valuri de atentate teroriste nu doar in America ci si in Europa. Ar trebui explicat cum se face ca tineri precum acest Omar Mateen fac astfel de acte abominabile stiind ca la capatul lor isi vor pierde si ei viata! Un astfel de fenomen periculos se poate transmite prin contagiune, pare a fi o epidemie la nivel psihic in primul rand. Si observam ca, in general vorbind, sunt contaminati tineri musulmani in numele unei „nobile” cauze, cea a Islamului. Se pare ca o asemenea cauza „nobila” ce ar avea atributul absolutului le intuneca grozav mintea, ne mai putand face distinctia intre bine si rau, blocandu-le gandirea rationala si determinandu-i spre rau.

Atitudinea lui Donald Trump se situeaza pe un palier politic: un atac politic plin de repros la adresa Presedintelui in functie, Barack Obama. Pe de alta parte, „a ucide femeile si copiii teroristilor”, asa cum a declarat se constituie intr-o reactie de evidenta revolta. Insa punerea in practica a unei asemenea idei poate agrava situatia, asa cum ai turna, spre exemplu, benzina peste foc. Atitudinea corecta este cea de impunere si respectare a legii, aplicarea ferma a legii. Presedintele Obama a dorit sa indulceasca relatiile dintre SUA si Lumea Islamica. Acest lucru presupune sa fii ingaduitor, tolerant. Democratii au dorit integrarea acestora in societatea americana, Barack Obama s-a si exprimat in acest sens recent. Cu toate acestea, trecerea sub tacere a terorismului islamic ar putea fi interpretata drept tolerarea acestuia. Or, lucrul asta pune problema aplicarii ferme a legii, cu alte cuvinte poate ca n-ar trebui sa aplicam ferm legea – lucru ce reprezinta o greseala. Orice precadere in tratarea musulmanilor care comit astfel de crime abominabile ca si cum n-ar fi chiar atat de rau ceea ce fac trebuie, cred eu, respinsa. Integrarea lor nu se poate realiza printr-o tratare preferentiala a acestora. Si ei ar trebui sa inteleaga ca religia lor nu le ofera mai multe drepturi decat altor cetateni americani. Constitutia SUA le da dreptul sa-si exercite in mod liber religia. Insa trebuie, as spune eu, insistat pe faptul ca una e sa-si exercite in mod liber religia si altceva este sa si-o impuna prin crima, lucru ce trebuie pedepsit de lege. Ei trebuie sa ajunga sa inteleaga legea si Constitutia din SUA si sa priceapa ca in SUA nu se poate admite o legislatie bazata pe Sharia sau asemanatoare unor state islamice. Pentru ca fara a se stabili foarte clar astfel de lucruri nu se poate ajunge la o integrare a lor. Asa cum vad eu problema, astfel de lucruri nu au fost bine stabilite de la bun inceput. Spre exemplu: in SUA nu asculti de ordinul dat de nu stiu ce imam sau emir, ci de legea din SUA si de Constitutia SUA. Ei ar trebui, de pilda, sa inteleaga ca Abu Bakr al-Baghdadi nu are niciun drept sa dea ordin unui cetatean american, fie el si islamic. Daca astfel de lucruri nu sunt bine stabilite constiinta unui om este permanent intr-o stare de incertitudine. Iar o astfel de stare nu poate sa-i permita sa vada calea cea dreapta si de aceea el poate cadea usor prada unor influente nefaste, care il pot impinge spre crima si omor. Raspunsul cu violenta propus de Donald Trump nu are darul de a actiona asupra constiintei omului respectiv si nu induce sentimentul responsabilitatii morale fata de propria sa conduita, ci doar o stare de teama sau de frica. Insa poate provoca un raspuns echivalent si tot asa, ajungandu-se la o spirala a violentei, lucru care, foarte probabil, il si vizeaza teroristii si organizatiile teroriste precum ISIS sau Al-Qaeda.

Muslim ban

CNN

Trump: Muslim ban ‘just a suggestion’

Updated 1747 GMT (0147 HKT) May 12, 2016

Donald Trump: Ban all Muslims from entering U.S. 02:28

Washington (CNN)Donald Trump, who issued a December press release „calling for a total and complete shutdown of Muslims entering the United States,” said Wednesday such a ban „hasn’t been called for yet” and it was „only a suggestion.”

It’s the latest lightning-speed evolution for the real estate tycoon as he pivots from the provocateur who upended the Republican primary to a general election candidate preparing to square off with likely Democratic nominee Hillary Clinton.

„We have a serious problem, and it’s a temporary ban – it hasn’t been called for yet, nobody’s done it, this is just a suggestion until we find out what’s going on,” the presumptive Republican presidential nominee told Fox News Radio’s Brian Kilmeade Wednesday.

READ: Donald Trump: Ban all Muslim travel to U.S.

But when Trump first introduced the proposed ban back in December he explicitly said in both a speech and in a press release: „Donald J. Trump is calling for a total and complete shutdown of Muslims entering the United States until our country’s representatives can figure out what is going on.”

Paul Ryan condemns Donald Trump’s call to ban Muslims 01:09

Timing

Trump is scheduled to spend the day in Washington, meeting with House Speaker Paul Ryan, who has so far withheld endorsing the businessman, and Republican party officials in hopes of bridging the gap between them. Ryan and Republican National Committee Chairman Reince Priebus both swiftly condemned Trump’s call for a ban in December.

Trump’s proposal is „not who we are as a party” and violates the Constitution, Ryan had said in December.

„This is not conservatism,” he had said. „Some of our best and biggest allies in this struggle and fight against radical Islam terror are Muslims.”

READ: Donald Trump: Rudy Giuliani for ‘radical Islam’ commission

Trump’s presidential rivals at the time had also slammed his proposal, including New Jersey Gov. Chris Christie who has since endorsed Trump and been tapped to lead his transition team should he win the White House.

„This is the kind of thing that people say when they have no experience and don’t know what they are talking about. We do not need to resort to that type of activity nor should we,” Christie had said on the Michael Medved radio show. „What we need to do is to increase our intelligence activities. We need to cooperate with peaceful Muslim Americans who want to give us intelligence against those who are radicalized.”

Donald Trump defends Muslim ban proposal 01:09

 ‘Temporary’

Trump on Wednesday also put a new emphasis on the temporary nature of his proposed ban in an interview with Fox News’ Greta Van Susteren.

„No, it was never meant to be – I mean that’s why it was temporary,” he said, when asked if he would consider backing off the controversial ban.

„Sure I’d back off on it. I’d like to back off on it as soon as possible, because frankly, I’d like to see something happen. But we have to be vigilant,” he said. „There is a radical Islamic terrorism problem that our president doesn’t even want to talk about.”

Trump was also pressed by Van Susteren on what kind of exceptions he might make to the „total and complete shutdown” he originally proposed. He pointed to Muslim military service members, while continuing to stress his desire to see the ban lifted once some sort of progress was made in the fight against terror.”(Muslim military members) would all come back,” he said. „I mean we have exceptions, and again, it’s temporary, and ultimately it’s my aim to have it lifted. Right now there is no ban. But I’d like to see – there has to be an idea, there has to be something.”As the presumptive GOP nominee explained, „Ideally you wouldn’t have the ban for very long. I mean, we just have to find out what’s happening.””

Ideea aceasta a D-lui. Trump de a interzice „complet si total”, dar temporar, cultul musulman pe tot cuprinsul SUA, pe care am inteles ca doreste sa-o aplice si retroactiv referitor la toti emigrantii musulmani:

„Experts say my Muslim Ban is useless here bc #Orlando terrorist was American. Not true! I’d apply it to ALL Muslim immigrants retroactively!”

are hiba ca e neconstitutionala si ca nu ar rezolva problema. Pentru ca ce ar insemna de a interzice „complet si total” cultul musulman? Ar insemna sa-l introduci intr-o stare de ilegalitate fortata de unde poate fi si mai periculos. El nu ar disparea ci ar actiona subteran. Lucru mult mai rau. De asemenea, cum ai putea stabili intr-o asemenea situatie cine e musulman si cine nu? Este ca si cum ti-ai crea o problema in plus. Cu totul altceva ar fi daca s-ar stabili, asa cum am spus mai sus, niste repere clare pentru musulmanii din America. Iar aceste repere nu pot fi decat Constitutia si legea americana pe care ei trebuie sa le inteleaga. Pentru ca acesti oameni nu au repere clare in societatea americana. Si in lipsa unor astfel de repere apeleaza la religia lor, la o forma violenta de exprimare, atata vreme cat constiinta este intr-o stare de incertitudine.

Insa as dori sa fac o precizare: ideea D-lui. Trump nu e chiar atat de absurda pe cat pare. Interzicerea cultului musulman in America i-ar furniza instrumentul legal prin care i-ar putea aresta sau ucide pe musulmanii extremisti, impunand cu forta domnia legii. Se pot mobiliza, spre exemplu, trupele SWAT care n-ar da nicio sansa niciunui extremist. Trump a si declarat ca trebuie actionat dur. Si o poate face. Administratia Obama nu a facut lucrul asta. Fara indoiala ca actiunea serviciilor secrete americane este indispensabila pentru a rezolva pe plan intern situatia. Insa trebuie actionat nu doar dur, ci si inteligent, pentru a nu provoca efecte adverse chiar mai periculoase.

Dar aici mai e o chestiune care nu trebuie pierduta din vedere: situatia din Orientul Mijlociu. Pentru ca, in primul rand, trebuie eliminata sursa de tensiune, iar aceasta sursa e acolo si se numeste ISIS. Cu alte cuvinte, atata vreme cat se mentine starea de instabilitate politica in Orientul Mijlociu – in special in Irak si Siria – sursa problemei ramane. Si in asemenea conditii problema cu greu poate fi rezolvata. America ar putea trimite din nou trupe in Irak, pentru a stabiliza situatia si a sprijini eforturile Guvernului Irakian de a impune legea pe tot cuprinsul tarii. Poate sa faca acest lucru trimitand trupe si in Siria. Cel care a comis un astfel de atentat nu era un nebun pe mana caruia a incaput o arma de asalt. Ci era un om ce avea legaturi cu ISIS, cu o structura organizata de terorism international. Pana cand aceasta structura nu va fi distrusa, problemele vor persista. De asemenea situatia din Libia e ingrijoratoare si trebuie desigur rezolvat acest lucru. In rest ramane desigur colaborarea cu serviciile secrete din alte tari, inclusiv musulmane, pentru a anihila astfel de retele teroriste.

Care e pozitia lui Hillary?

CNN

Hillary Clinton: I’ll say the words ‘radical Islamism’

„Clinton: It’s radical Islamism, but don’t demonize

(CNN)Hillary Clinton said Monday she’s not afraid to say „radical” Islam as she countered attacks from Donald Trump that she’s too politically correct to use the phrase.

„From my perspective, it matters what we do more than what we say,” Clinton said on CNN’s „New Day.” „And it mattered we got bin Laden, not what name we called him. I have clearly said we – whether you call it radical jihadism or radical Islamism, I’m happy to say either. I think they mean the same thing.”

Clinton – who also reupped her call to restore the assault weapons ban – was forceful in dismissing Republicans’ criticism – vocally echoed by Trump – that President Barack Obama and Democrats won’t describe such terror attacks as „radical Islamic terrorism.”

Does it matter if Obama uses the term ‘Islamic terrorism’?

Clinton’s comments went further than she has before in the language she uses to describe radical Islam and swiftly undercut one of Trump’s central lines of attack against her regarding the fight against terrorism. Her interview Monday morning also notably separated the former Secretary of State from Obama’s approach – in his remarks from the White House on Sunday about the massacre, he never used the words „radical Islam” and he’s made it a point not to do so in similar past domestic attacks.

Trump was also interviewed later on „New Day” Monday morning about the Orlando attack, and repeated the charge that Democrats’ reluctance to say „radical Islamic terror” was hampering efforts to combat terror.

„The first thing you need is a president that will mention the problem. And he won’t even mention what the problem is,” Trump said. „Unless you’re going to say that, you’re never going to solve it.”

Trump then claimed Clinton was „afraid to use [the term] because President Obama doesn’t want her to” before host Christine Romans corrected him, pointing out Clinton had just used the term in the preceding interview. After Romans interjected, Trump replied, „She would love to use those words because almost everybody agrees that those words should be used.”

Donald Trump definitely turned 70 years old on Tuesday

In her appearance, Clinton also was quick to link the attack to the terror organization.

„This was a terrorist attack. ISIS appears to be claiming credit for it, whether it had anything to do with it or not – at a minimum, they seem to have inspired it,” Clinton told host Chris Cuomo.

And Clinton took a veiled swipe at Trump, who has proposed temporary banning Muslims from entering the United States, for targeting Muslims in his campaign rhetoric.

„What I won’t do, because I think it is dangerous for our efforts to defeat this threat, is to demonize and demagogue and declare war on an entire religion,” she said. „That plays right into ISIS’ hands.”

Clinton hit Trump by name, saying, „I think that Donald Trump’s rhetoric is quite dangerous to our country.”

The presumptive Republican nominee, citing the Orlando attack, also repeated his warning that Muslim communities aren’t doing enough to self-police and report cases of extremism and radicalized individuals before attacks occur.

„The communities that we’re talking about, they know about this guy. They knew that this was tremendous potential for blow up,” Trump said.

„Right now we have thousands of people in the United State who have the same kind of hate in their heart as he had. And we have to know who they are,” he added.

Supreme Court to act on gun ownership cases

Trump also reiterated his opposition to accepting Syrian refugees, adding that terror problems „will only get worse.”

Clinton, in her interview calling the aftermath of the attacks a „time for statesmanship, not partisanship,” projected confidence in the United States’ ability to defend against future terror attacks.

„We have the resources, relationships and experience to get it done,” she said. „And this is a moment – for Republicans, Democrats, independents – for all Americans to work together as one team. It’s time for statesmanship, not partisanship. Our fellow citizens should expect that.”

And the presumptive Democratic presidential nominee made the case for stricter gun safety laws in the wake of the massacre, arguing that „common sense gun safety reform across our country would make a difference” while calling for the reinstatement of an assault weapons ban.

„We can’t fall into the trap that is set up by the gun lobby that says if you can’t stop every shooting in every incident you should not try to stop any. We did have an assault weapons ban for ten years. I think it should be reinstated,” she said.

House Democrats protest lack of action on gun legislation

On the other hand, Trump said that if people in Pulse had been armed, the scope of the tragedy would have been lessened.

„If you had guns in that room, if you had – even if you had a number of people having them strapped to their ankle or strapped to their waist, where bullets could have flown in the other direction right at him, you wouldn’t have had the same kind of a tragedy,” Trump said on CNN.

In a separate interview on Fox News’ „Fox and Friends,” also on Monday, Trump continued to criticize the Obama administration’s anti-terror efforts and even hinted at some hidden motivation for Obama.

„We’re led by a man who is very – look, we’re led by a man that either is not tough not smart, or he’s got something else in mind. And the something else in mind, you know, people can’t believe it. People cannot believe, they cannot believe that President Obama is acting the way he acts and he can’t even mention the words radical Islamic terrorism. There’s something going on. It’s inconceivable. There’s something going on,” he said.”

Reactia lui Hillary este, trebuie s-o recunoastem, destul de slaba. Sa nu demonizezi extremismul islamic, dar tocmai acest extremism este demonic – ca dovada ce se intampla! Pe de alta parte trebuie observat ca Administratia Obama a cautat sa fie corecta din punct de vedere politic trecand sub tacere realitatea, si anume extremismul islamic, cuvinte pe care s-a ferit sa le foloseasca. Iar Hillary recunoaste de abia acum ca despre asta e vorba!! Si asta dupa ce au mai fost atentate foarte sangeroase comse de musulmani in SUA. „From my perspective, it matters what we do more than what we say”, a spus D-na. Clinton – dar cum poti sa faci mai mult daca nu recunosti ca ai o problema? Iar daca recunosti ca ai o problema, de ce te feresti s-o numesti? Foarte slaba reactia lui Hillary! Pe de alta parte, trebuie subliniat ca nu grupurile de lobby interesate in vanzarea armelor de asalt sunt vinovate de tragedia care s-a produs. Si in aceasta privinta D-na. Clinton ocoleste adevarul: vinovati sunt oamenii care au legaturi si adera la organizatii extremiste precum ISIS, adica vinovat este extremismul islamic. A muta vina in alta parte mi se pare un lucru total in neregula. A scuza extremismul islamic prin a nu-l demoniza – adica a spune intr-un fel ca nu e mare lucru, nu trebuie demonizat – e un alt lucru foarte in neregula. Dar ce ar trebui facut? Laudat?? D-na. Clinton nu a fost convingatoare:

„”We can’t fall into the trap that is set up by the gun lobby that says if you can’t stop every shooting in every incident you should not try to stop any. We did have an assault weapons ban for ten years. I think it should be reinstated,” she said.”

Dar nimic nu garanteaza ca o astfel de interdictie ar rezolva problema. In special problema terorismului islamic si a atentatelor teroriste de pe teritoriul SUA. De fapt D-na. Clinton a profitat de ocazie ca sa promoveze agenda Partidului Democrat in aceasta privinta.

O reactie foarte slaba a democratilor si a D-nei. Clinton. Neconvingatoare, mai ales ca pe durata celor doua mandate ale Presedintelui Obama s-au intamplat atentate teroriste sangeroase, iar autorii sunt tocmai extremisti islamici, extremismul islamic, pe care D-na. Clinton se fereste sa-l numeasca pe fata. Foarte slab… Fara o lupta hotarata impotriva acestui tip de terorism – terorismul islamic – e clar ca acesta va prolifera. D-na. Clinton nu pare sa aiba hotararea necesara pentru a lupta impotriva acestui flagel. Iar pe parcursul celor doua mandate ale Presedintelui Obama, cu toate ca Osama bin Laden a fost omorat, terorismul islamic a proliferat nu doar in America ci si in Europa!!! Iar ceea ce e si mai slab si in defavoarea campaniei electorale a D-nei. Clinton si a democratilor este ca acestia nu propun solutii viabile: se feresc sa numeasca problema – asta e ca si cum n-ai recunoaste ca ai o problema cu acest tip de teorism, iar solutiile pe care ei le propun se refera nu la problema in cauza – logic intr-un fel daca nici macar nu vrei sa recunosti ca ai avea una. Insa o viitoare Administratie la Casa Alba care ar lasa asa problema – tot mereu nevrand s-o recunoasca pe fata – nu face altceva decat sa lase teorismului islamic posibilitatea de a se dezvolta si de a actiona in voie in intreaga lume, lucru extrem de periculos!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iunie 14, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 118 comentarii

Are dreptate Elena Udrea…?

Motto: „… cel care are catusele este si cel care conduce Romania”

Elena Udrea

HotNews

VIDEO Interviul integral (partea 1): Elena Udrea vorbeste despre dosarul de spalare de bani, imprumuturile luate de Dorin Cocos de la Dinu Pescariu si plimbarile de week-end ale lui Cocos la SRI

Se arata, printre altele, ca:

Elena Udrea sustine intr-un interviu pentru HotNews.ro ca nu stia provenienta banilor bagati de fostul sau sot, Dorin Cocos, in firmele de la care ea a luat dividende, si spune ca problema in Romania este ca „aproape oricine, aproape oricine poate fi gasit vinovat de ceva – de la seful statului, pana la cetateanul care a dat un borcan de miere si 100 de euro ca sa primeasca o pensionare anticipata”. Udrea vorbeste in prima parte a interviului despre puterea SRI si spune versiunea sa despre numirea lui Kovesi in fruntea DNA.

  • Nota Redactiei: Interviul a fost inregistrat vineri, 30 ianuarie, incepand cu ora 13.30

Dan Tapalaga:„Voi spune adevarul despre tot ce se intampla – care sunt motivele reale ale vanatorii a carei tinta am devenit” – asta ati spus pe Facebook inainte de acest interviu. Care este adevarul dvs. despre ceea ce se intampla azi?

Elena Udrea: Incep prin a spune un lucru pe care l-am tot spus in ultima vreme, si anume ca nici intr-un caz eu, care 10 ani de zile am luptat pentru justitie puternica, independenta, am fost in tabara celor care au sustinut justitia, nu o sa contest dreptul procurorilor, judecatorilor de a cerceta, de anacheta, de a aresta, nici intr-un caz. Problema este ca intr-o tara in care aproape oricine, aproape oricine poate fi gasit vinovat de ceva – de la seful statului, pana la cetateanul care a dat un borcan de miere si 100 de euro ca sa primeasca o pensionare anticipata parca, un caz real – puterea de a decide pe cine acuzi si cand acuzi, atunci cand este exercitata in scopul unor interese personale, private, oculte este un pericol pentru democratie si pentru statul de drept.

Dan Tapalaga: Fiti un pic mai explicita. La ce va referiti?

Elena Udrea: Dau un exemplu, acest dosar Microsoft, dar si multe alte dosare care apar in aceste zile si toate se concentreaza pe doar cateva persoane. Toate graviteaza in jurul meu si am spus lucrul acesta, ca cel putin din dezbaterea mediatica care se duce legat de cazurile anchetate de procurori rezulta ca o singura persoana este de interes sa fie dezbatuta, sa fie implicata: Elena Udrea.

Dan Tapalaga: Nu e adevarat asta. Acest dosar, cand a izbucnit in spatiul public, a izbucnit fiind mentionate o serie de nume ale unor lideri PSD in primul rand.

Elena Udrea: Care nu s-au mai auzit dupa aceea.

DT: S-au auzit pe rand si de liderii PSD, si de liderii PDL, si astazi si de dvs.

Elena Udrea: Da.

DT: Au fost pusi sub acuzare o multime de lideri PSD.

Elena Udrea: Dar ati mai auzit ceva de dl Nica, de dl Ponta?

DT: Asta e problema presei cum trateaza aceste subiecte…

Elena Udrea: Da, asta spun si eu.

DT: si la vremea respectiva ei au fost in prim-plan, asa cum dumneavoastra sunteti astazi in prim-plan.

Elena Udrea: Nu, nu, nu. Eu sunt in prim-plan de la inceputul-inceputului. De la momentul la care a aparut acest dosar si a aparut numele fostului meu sot, chiar daca pana ieri nu exista nicio acuzatie oficiala la adresa mea, subiectul a fost Elena Udrea. Toate documentele aparute pe surse se refereau la Elena Udrea. Toate dezbaterile, intr-o anumite parte a presei, erau despre Elena Udrea. De aceea am si iesit public sa spun ca nu mi se pare normal in momentul in care in acest dosar, spre exemplu, sunt numite, sunt pomenite de martori nume mari de lideri politici, cum ar fi Victor Ponta, dl Vasile Blaga, asta de catre martorul care l-a pomenit si pe Dorin Cocos. Tot acel martor a spus ca i-a dat bani lui Vasile Blaga.

DT: Cine a spus asta?

Elena Udrea: Domnul Florin… sau… cel de la… partenerul lui Pescariu…

Cristian Pantazi: Florica de la Fujitsu Siemens?

Elena Udrea: Florica, da.

DT: Ati vazut dumneavoastra aceasta declaratie in dosar?

Elena Udrea: Sigur ca da. Dar a aparut la televizor. In campanie a aparut pentru 2 ore, in scurt, la televiziunea domnului Ghita, a aparut acest document. Ulterior a fost retras. La intrebarea pe care am pus-o: De ce nu s-a dezbatut la fel de intens documentul in care a aparut numele dlui Vasile Blaga, asa cum s-a dezbatut in continuu in campania in care candidam la prezidentiale implicarea fostului meu sot in acest dosar? raspunsul lui Sebastian Ghita a fost: Pentru ca generalul Coldea, de la SRI, i-a cerut sa retraga acest document.

DT: Aveti probe cand spuneti asta?

Elena Udrea: Va spun ce mi-a spus Sebastian Ghita. Intrebati-l sa vedem daca recunoaste sau nu.

DT: Deci Sebastian Ghita v-a spus. Cand?

Elena Udrea: In timpul campaniei, candva, cand i-am reprosat faptul ca la televiziunea lui, la RTV – sigur, o televiziune facuta cu acordul SRI-ului.

DT: De unde stiti asta?

Elena Udrea: De la momentul la care s-a intamplat, in 2011. Dar o sa ajungem acolo. La televiziunea lui, pret de 2 ore maxim a iesit acel document si s-a dezbatut implicarea dlui Vasile Blaga. Acolo se spunea ca a primit o suma de bani de la Claudiu Florica, lucru care s-a intamplat timp de 2 ore, dupa care a disparut cu totul din dezbaterea publica. Evident ca am tras atunci concluzia, si o sa vedeti pe parcursul interviului de ce, ca nu era niciun interes ca cei din tabara dlui Iohannis in vreo cauza penala. In schimb, am fost implicata eu, desi nu aveam o implicare oficiala in acest atac legat de aspecte penale si apoi, desigur, si celebrele fotografii si arestarea fostului sot cu 2 saptamani inainte de votul primului tur, samd. Ma intors si spun ca este firesc, este normala actiunea justitiei. Justitia trebuie sa functioneze. Insa justitia de asemenea trebuie sa se bazeze pe lege. O justitie care nu se face cu legea in fata poate sa fie la fel de periculoasa ca o lipsa de justitie.

Cristian Pantazi: Dar de ce spuneti ca ati fi tinta acestei vanatori, cand toata presa, toti constatam ca punerea dvs. sub acuzare s-a intamplat ieri, deci dupa ce s-a incheiat campania electorala, dupa ce Traian Basescu a plecat de la Cotroceni, Victor Ponta a pierdut alegerile, dvs. ati pierdut alegerile, PMP e in pragul dezintegrarii si ca o miza politica dvs nu mai reprezentati o miza ca anul trecut? Deci cine si de ce v-ar vana?

Elena Udrea: Dar eram asa o miza mare in campanie? Vi se parea ca eram pe cale sa castig alegerile? Acelasi lucru pe care il reprezentam in campanie. Punand niste lucruri cap la cap, am inteles de unde a venit parte din atacurile cel putin din ultimii ani la adresa mea, atacuri care sunau cam asa: Traian Basescu sa se lase de Elena Udrea, pentru ca ii face foarte mult rau. Si nu vorbesc de cei care poate chiar li s-a parut, cum ar fi dl. Tapalaga, reala aceasta teorie. Vorbesc de cei care au actionat in baza unei teorii a altcuiva. Sunt oameni pe care daca ii urmarim, si vorbesc aici de oameni din presa, pe care daca ii urmarim ce puncte de vedere au, constatam cu usurinta – si daca vedem cum sunt finantati – constatam cu usurinta ca ei de fapt sunt purtatorii de idei, de mesaje, ai unor institutii sau ai unor oameni din institutii. Spre exemplu, sunt purtatori de mesaje ai SRI-ului, asta este clar. Asa cum dna Sorina Matei, spre exemplu, este evident purtatoarea de cuvant a dnei Codruta Kovesi.

DT: Aici eu as spune ca e o sustinatoare a luptei anticoruptie, si nu o purtatoare de cuvant a dnei Kovesi. Sustine lupta anticoruptie dna Matei, ca multi alti ziaristi, inclusiv noi, inclusiv cei de la Revista 22 si multi altii.

Elena Udrea: Asta este. Dar dvs. nu cred ca sunteti platiti din banii lui Nicolae Dumtriu.

CP: Cu siguranta nu suntem platiti.

Elena Udrea: Nu sunteti, in regula.

DT: Dar ce vreti sa spuneti cu asta?

Elena Udrea: Pai, daca vrei intr-adevar sa spui ca slujesti un principiu pana la capat, atunci este foarte greu sa imi spui ca esti un om care slujeste justitia pana la capat, cata vreme primesti salariu de la un om care este cercetat intr-o cauza penala – eu n-am nimic, Doamne fereste, Nicolae Dumitru este si amicul meu, dar este un om care a fost arestat in cauza Microsoft si despre care, spre exemplu, la dna Sorina Matei nu am auzit un cuvant.

CP: Mi-e greu sa inteleg tot rationamentul, avand in vedere ca dvs. ati facut chiar afaceri sau ati infiintat o firma cu dl Niro. V-as propune sa ne intoarcem la miza dosarului si care inteleg ca ar fi Traian Basescu, din ce spuneti dvs.

Elena Udrea: Acest dosar este un dosar foarte mare, foarte amplu.

CP: Si care e miza? E vorba de Traian Basescu?

Elena Udrea: Pai el este un dosar real. Nu, nu spun asta, nu. Este vorba de un dosar foarte real. Adica acolo, intr-adevar, cand a pornit, acest dosar a pornit cu descrierea ca este cel mai mare dosar de coruptie in care sunt implicati 9 ministri, in care valoarea acestor contracte ar fi de 1 miliard de euro, in care spagile care s-ar fi dat ar fi intre 60 si 100 de milioane si in care mai sunt implicati zeci de oameni de afaceri. Am avut o singura arestare, atunci, in campanie, cei 4, printre care si fostul sot, dl Nicolae Dumitru, Pinalti si Gabriel Sandu. In rest, aproape toata lumea este ok. Adica dl Victor Ponta, despre care Claudiu Florica a spus ca a primit foloase pentru a interveni in acest dosar, este ok. Alte nume cele pomenite acolo, Tariceanu, Adrian Nastase, Tanasescu…

Cristian Pantazi: Dar el este urmarit penal, si fiul sau, din cate tin minte.
Dan Tapalaga: Da, sunt urmariti penal. Sunt o multime de lideri PSD urmariti penal acolo.

Elena Udrea: Dar nu sunt arestati. Deci toata lumea este libera.

DT: Un dosar penal, cum bine stiti, individualizeaza situatii, fapte, samd. Adica nu pot fi toti arestati penal sau toti arestati preventiv. Si dosarul e cam la inceput, din cate stiti.

Elena Udrea: Cei care chiar presupunem noi ca au savarsit faptele, aceia sigur, sau cei care au venit, care au initiat tot aceste demers de afaceri, aceia sunt sigur liberi. Nu mai spun ca oameni politici importanti, care sunt…

DT: Inca o data, dna Udrea, acest dosar, cum stiti, este intr-o faza incipienta, inca. Nu s-au terminat comisii rogatorii cu alte tari din UE samd. Adica trageti concluzii mult prea rapide intr-un dosar care este abia la inceput.

Elena Udrea:  Bun, este la inceput, insa este o realitate ce va spun eu. Ca din zecile de persoane implicate, unii direct – cei care fie au facut contractele, fie sunt cei care au venit cu afacerea – la final mai sunt 2 asa-zisi intermediari arestati in aceasta cauza si eu, acuzata…

DT: Tocmai va spuneam ca nu este niciun final in acest doar.

Elena Udrea: la finalul astazi. Si eu, acuzata ca nu am stiut, ca trebuia sa stiu, sa presupun ca o parte din banii pe care sotul meu ii folosea in afaceri ar fi provenit din actiuni prin care a incalcat legea. Nici asta, deci Doamne fereste, procurorii au fost foarte ok, inteleg dreptul lor de a suspecta faptul ca eu as fi stiut, insa nici nu poate fi o certitudine ca orice nevasta stie cum isi face afacere sotul ei. Trec peste faptul ca intamplator eram o nevasta cu o ocupatie foarte precisa si foarte solicitanta.

CP: Inainte sa trecem la realitatea relatiei din cuplul dvs, care e teoria dvs. legata de modul in care ati fost implicata? Care e adevarul dvs?

Elena Udrea: Incepusem prin a va spune ca intr-o tara in care pe oricine aproape ai putea sa acuzi in orice moment, cel care are catusele este si cel care conduce Romania. Ganditi-va cine ar avea curaj sa se opuna sau care dintre oamenii politici ii vedeti ca au curaj sa abordeze frontal acest subiect al finantarii partidelor politice sau al finantarii campaniilor electorale? Nimeni, toata lumea se ascunde, desi stim cu totii ca in mare parte exact asa procedeaza oricine candideaza si asa procedeaza orice partid. Care politician il vedeti in comisia de supraveghere a serviciilor secrete capabil sa initieze cu adevarat un control asupra activitatii acestor servicii, cand aproape toti de acolo oameni politici pot fi, ca dl. Grebla, chemati a doua zi la parchet.

DT: Mai clar, daca puteti. Ce sustineti?

Elena Udrea: Adica eu spun ca cel care detine secretele tuturor – si toti avem secrete, mai ales cei din presa, din politica. Ale noastre sunt interesante.

CP: E SRI sau DNA?

Elena Udrea: Si cel care are cheia asupra acuzarii cuiva este si cel care poate determina anumite comportamente la nivelul politicenilor, la nivelul presei sau chiar la nivelul magistratilor.

CP: Dar despre cine e vorba?
DT: Vorbiti in clar!

Elena Udrea: Evident ca vorbim in clar. In spatele unui plan pe care eu il vad foarte bine asezat si care este pus in practica de ceva timp, pas cu pas, si ce-am aici sunt lucruri pe care de luni de zile eu le scriu… si constatand toate acestea, se afla un om care detine in acest moment toate aceste secrete, pentru ca le are de la mii de oameni, de ofiteri care le aduna. Este seful actual al Serviciului Roman de Informatii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, in acest moment, detine aceasta putere, pentru ca pe de o parte detine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor, pe de alta parte are o foarte buna relatie cu dna Kovesi. Si va spun eu, care am intervenit in numirea dnei Kovesi in functia de procuror DNA…

DT: In ce sens ati intervenit?

Elena Udrea: In sensul in care dl Victor Ponta nu era de acord sa se faca numirile procurorilor si numirea dnei Kovesi, era singurul nume de interes, care il interesa pe presedintele Traian Basescu. Singurul nume care interesa era Codruta Kovesi; fusese o propunere a domnului Coldea, doamna Codruta Kovesi.

DT: Cum adica a fost o propunere a domnului Coldea?

Elena Udrea: Adica dl Traian Basescu evident ca o sustinea pe Codruta Kovesi, dar ea era plecata intre timp din tara.

CP: Era la Bruxelles, trimisa a Guvernului.

Elena Udrea: Da. Si cel care a propus revenirea dansei a fost dl Coldea.

DT: De unde ati scos informatia asta, cine v-a spus asta?

Elena Udrea: La acel moment, aceasta discutie – dar, inca o data spun, a fost un nume pe care si-l dorea si presedintele foarte mult, dar ideea ca dansa sa se intoarca de acolo a venit de la Florin Coldea.

DT: Pai adineauri ati spus ca dvs. ati sustinut-o.

Elena Udrea: Nu, eu am spus ca eu am fost cea care a discutat cu dl Victor Ponta numirea dnei Codruta Kovesi.

DT: Pai, stati putin. Ori Traian Basescu a sustinut-o, ori dvs, ori Florian Coldea, ca nu se mai intelege nimic in clipa asta?

Elena Udrea: Am spus ca propunerea ca dansa sa se intoarca de la Bruxelles a venit de la dl Coldea. Traian Basescu si-a dorit foarte mult ca Codruta Kovesi sa fie procuror DNA, dar Victor Ponta nu dorea acest lucru.

DT: Dar cine v-a spus toate astea?

Elena Udrea: Pai, faptul ca Victor Ponta nu dorea era evident si stiam de la presedinte. Dar era evident, pentru ca spunea pe toate partile ca nu doreste. Iar eu am fost cea care a mers la Victor Ponta sa discut tocmai numirea Codrutei Kovesi in functie.

DT: Cand?

Elena Udrea: Intr-o seara, in 2013, la biroul dlui Victor Ponta, pe care il are in blocul in care locuieste. Am discutat atunci cu dl. Ponta si unul din argumentele pe care le avea, obiectiile pe care le avea era tocmai faptul ca era extrem de apropiata sau ca ar fi fost extrem… ar fi ascultat foarte mult de SRI. Acesta era unul din argumentele pentru care Victor Ponta se opunea numirii. Unul din ele.

DT: Dar ne puteti spune in calitate de ce ati facut aceasta interventie la dl. Ponta?

Elena Udrea: In calitate de persoana care, la momentul acela, putea sa discute cu el. Ceea ce n-ar fi facut, spre exemplu, nici presedintele.

CP: V-a cerut presedintele, v-a rugat sa faceti aceste diligente, aceasta discutie cu Victor Ponta?

Elena Udrea: Nu.

CP: A fost initiativa proprie?

Elena Udrea: A fost initiativa mea. A fost initiativa mea.

CP: De unde stiati de discutiile de la Cotroceni?

Elena Udrea:
Din discutiile presedintelui, din ce era public. Era un conflict, nu se mai numeau procurorii, iar Traian Basescu nu voia sa renunte la Codruta Kovesi sub nicio forma – aici era cuiul lui Pepelea, daca va amintiti – si in acest context mi-am asumat sa discut eu cu Victor Ponta deblocarea situatiei.

CP: Ati discutat cu Victor Ponta si cu Traian Basescu, in acel context, si despre Alina Bica la DIICOT?

Elena Udrea: Nu. Propunerea Alina Bica nu era atat de importanta, era o propunere pe lista. Mai important era procurorul general, atunci. Insa, asa cum a spus si presedintele, fata de dorinta de a avea-o pe Codruta Kovesi la DNA, procurorul general a fost cel pe care l-a propus, pentru ca asta spune legea. Deci este printr-o negociere si o intelegere intre presedinte si prim-ministru. Si atunci procurorul general a fost numit domnul care este si astazi, nu ii retin numele.

CP: M-as intoarce la dl Coldea, despre care spuneati ca el controleaza toata situatia, ca el este cel care are interesul sa va puna in aceasta numire proasta. Aveti vreo proba?

Elena Udrea: Pai, o multime de lucruri pe care o sa vi le spun. Cumva o sa incep cu ceva ce pentru mine a reprezentat o luminare asupra a ceea ce mi se intampla. La o cafea cu dl Sebastian Ghita, undeva in vara trecuta, va spun si unde: la cafeneaua Sofa de pe Barbu Vacarescu, dl Sebastian Ghita – un apropiat al SRI-ului si o persoana care se vede des cu dl Florian Coldea – mi-a spus ca dl Coldea ma uraste. Am intrebat de ce, si mi-a spus un lucru pe care eu apoi l-am spus public – dar bineinteles nu am citat, la vremea aceea: pentru ca am fost permanent o sursa alternativa de informatii la presedinte. Presedintele Romaniei este nu cel mai informat om. De regula, este cel mai dezinformat om, pentru ca el primeste informatii pe niste cai simple. Bine, de pe internet daca sta sa le citeasca sau de la televizor sau informatii pe care le ia oficial de la institutii. Evident ca atunci cand cineva, care este relativ bine conectat la presa, la toata zona de presa, la zona politica, la tot mediul de afaceri, o astfel de persoana are acces la presedinte si poate sa ii spuna niste lucruri – si o sa va dau exemple in interviu – evident ca devine o persoana neplacuta sefilor de servicii. Asa mi-a explicat Sebastian Ghita faptul ca dl Coldea m-ar uri. Eu nu am urat niciodata pe nimeni. Pornind de la acest moment…

DT: L-ati crezut pe cuvant pe Sebastian Ghita? Pentru ca relatia dvs mi-e putin neclara, si anume acum ii reprosati ca a facut un control de facto din pozitia de parlamentar si ca nu si-a facut treaba, pe de alta parte n-aveati o problema sa va intalniti cu el pe Barbu Vacarescu.

Elena Udrea: Nu. Dar n-are nicio legatura. Si dvs. ma criticati si nu am o problema sa va dau interviul aici. Deci nu are nicio legatura, lucrurile sunt adevarate si intr-un fel, si in alt fel.

DT: Si cat de apropiata era relatia cu Ghita, astfel incat dl Ghita v-ar fi facut asemenea confidente – ce vorbea dansul cu domnul Coldea?

Elena Udrea: Mi-a facut multe alte confidente. Multe altele.

DT: Ca de exemplu?


Elena Udrea:
Nu stiu, spre exemplu l-am intrebat…

DT: Dar in virtutea carei relatii, ca nu intelegem?

Elena Udrea: Pur si simplu. Nici nu stiu sa va spun. Nu am o relatie atat de apropiata cu dl Ghita, incat sa ne consideram prieteni. Ca dovada,  cred ca sunt cel mai atacat personaj, dupa Traian Basescu, la televiziunea lui, si am mai spus lucrul acesta. Nu stiu. Dl Ghita oscila, probabil, intre nevoia de a sta mai aproape, cateodata, de Basescu, altadata i se parea ca e mai rentabil sa stea aproape de Victor Ponta, habar n-am. Astea-s motivele lui. Eu va reproduc ce mi-a spus el.

DT: Revin putin la episodul intalnirii cu premierul Victor Ponta, daca el a avut loc, in 2013 ati spus.

Elena Udrea: Da. Cand s-a facut numirea.

DT: Pai nu erati inamici, pe vremea aia, in opozitie? Ca am vazut niste schimburi de replici extrem de dure.

Elena Udrea: Eu sunt chiar cea care chiar a facut opozitie.

DT: Cum? Intalnindu-va cu Victor Ponta?

Elena Udrea: Da’ n-are legatura. Faptul ca eu ma cunosc cu dvs, daca ies de aici si spun ceea ce cred despre dvs, si spun sincer, n-are legatura lucrul acesta. Adica eu pot sa cred niste lucruri despre un om si, in acelasi timp, legat de alt subiect sa stau de vorba cu el.

DT: Dar ati spus ca erati printre putinii oameni care avea acces la Victor Ponta.

Elena Udrea: Din apropierea lui Traian Basescu.

DT: In virtutea caror relatii?

Elena Udrea: Sunt vechi, de cand lumea…

DT: Faptul ca a fost avocatul dvs la firme sau de cand?

Elena Udrea: Nu. El nu a fost avocatul meu, v-am mai spus si este minor subiectul fata de ce se intampla, credeti-ma. Avocatul meu nu a fost niciodata. Daca a fost avocatul lui Dorin Cocos, sigur, parerea mea v-am mai spus, cred ca si-a luat un avocat prost.

DT: Victor Ponta, mi-aduc bine aminte, a declarat public ca numirea Laurei Codruta Kovesi a fost propunerea lui. Este o declaratie publica, data intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei, daca nu ma insel acum vreo jumatate de an.

Elena Udrea: Da. A fost propunerea lui, dupa ce a primit-o de la Traian Basescu. El si-a asumat toate propunerile. Eu va spun cum stau lucrurile si va spun care era argumentul principal pentru care nu voia numirea.

DT: Ori de la Traian Basescu, ori de la Florian Coldea? Iarasi va trebui sa va hotarati.

Elena Udrea: Eu cred ca am lamurit-o.

DT: Nu, deloc!

Elena Udrea: Oficial, propunerea a facut-o presedintele Romaniei, pentru ca in mod constitutional numirea procurorilor se face intre presedinte si premier – asta este legea, astazi. Ideea ca dna Kovesi sa se intoarca de la Bruxelles a fost ideea dlui Coldea.

DT: Dar ce vreti sa spuneti cu asta, ca a fost ideea dlui Coldea?

Elena Udrea: Nimic. Decat sa arat faptul ca exista un parteneriat intre dl Coldea si dna Kovesi, care…

DT: Institutional.

Elena Udrea: … la nivel institutional, de foarte multe ori l-am vazut materializandu-se in acele referiri: Caz rezolvat cu sprijinul SRI. Care nu mai apar de cand Traian Basescu a remarcat ca nu este normal sa apara permanent.

DT: Chiar in cazul dvs. a aparut aceasta mentiune.

Elena Udrea: Nu mai stiu.

Cristian Pantazi: Si la comunicatele de astazi.
Dan Tapalaga: Aceasta mentiune a aparut inclusiv in punerea sub acuzare in ce va priveste.

Elena Udrea: Aha. Bun. Deci, dupa ce a aparut presedintele la momentul acela si a spus ca nu este normal, pentru ca foarte multi oameni de afaceri au inteles mesajul ca cei care detin toate informatiile sunt cei de la SRI, avand in vedere ca DNA-ul lucreaza cu informatii de la SRI, si ca urmare au incercat – si asta va spun eu – au incercat sa isi gaseasca intrare la SRI, deci dupa ce a fost aceasta remarca a domnului presedinte, imi amintesc ca o vreme nu a mai aparut. Daca acum spuneti ca a aparut din nou, nu am remarcat. Daca aceasta colaborare este institutionala, este corecta. Numai ca daca si procurorii, si magistratii sunt oameni, si inca o data, va dau un exemplu celebru: dl judecator Grebla. Si va spun ca este evident ca atunci cand cei de la SRI detin informatii despre toti, inclusiv despre judecatori si procurori, daca relatia dintre SRI si procurori este una prin care, la o adica, SRI-ul poate face presiuni intr-un fel sau in altul asupra magistratilor, atunci iarasi avem de-a face cu un abuz.

CP: Acuzatia pe care o faceti, fie si in subtext, este extrem de grava. Si anume: ca dosarul dvs…

Elena Udrea: Nu legat de dosarul meu. Nu. Aici era o discutie in general.

CP: …bun. Ca dosare, in general, sunt facute de DNA la presiunea SRI, care are ceva impotriva dvs.
Elena Udrea:
Nu, dar legati de mine. Era o discutie in general. Daca vreti sa ne intoarcem la cazul particular, Microsoft, ne intoarcem acolo.

CP: Dar eu v-am cerut dvs. probe legate de relatia de adversitate pe care Coldea o are fata de dvs. si mi-ati spus ca acea proba suprema este marturisirea facuta la o cafea de dl Sebastian Ghita.

Elena Udrea: V-am spus ca incep de acolo.

CP: Bun. Alte probe aveti pentru acest dinte pe care Coldea/SRI il are impotriva dvs?

Elena Udrea: Intrebarea ar fi de ce. Toata lumea s-a intrebat: dar ce sa aiba totusi cu Udrea? Nu era un pericol pentru alegerile de la presedintie, iar acum, asa cum spuneti, ma si retrag din fruntea partidului, nu tin sa reprezint neaparat acum o pozitie in politica romaneasca. Eu cred ca planul este acela de a avea puterea totala. Tot asa, ca sa-l citez pe dl Ghita, care mi-a spus la un moment dat din discutiile cu dl Coldea: putere egala cu a sefului statului. Astazi, dl Coldea a ajuns directorul SRI.

DT: Interimar.
Elena Udrea: Interimar.

DT: Trebuia, dupa demisia dlui Maior, sa fie numit un sef si, potrivit legii, prim-adjunctul se duce interimar.

Elena Udrea: Da. Deci cred ca toti cei care stiu anumite lucruri, si este o tactica – trebuie sa recunoasteti ca este un comportament des intalnit – toti cei care stiu anumite lucruri sau toti cei care pot fi o piedica trebuie eliminati. Si acum o sa ma intrebati: bine, si ce stiti? Pai, eu stiu foarte multe lucruri, pe care le-am aflat unele din discutiile directe, sa zicem, cu dl Coldea, altele pe care le-am aflat de la persoane care s-au intalnit sau au colaborat in anumite momente cu dl. Coldea.

CP: Unu: Ce informatii? Doi: Ce faceti cu ele?

Elena Udrea: Pai vi le spun dumneavoastra. Doi: am facut un denunt.

CP: Denunt la DNA?

Elena Udrea: Da, la DNA.

DT: Impotriva cui?

Elena Udrea: Un denunt in care spun lucruri despre dl general SRI Florian Coldea si despre… o amintesc pe doamna procuror general DNA Codruta Kovesi.

DT: Ce spuneti acolo?

Elena Udrea:
Pai, va spuneam de ce cred eu ca se doreste si s-a dorit din campanie, cu toate armele, scoaterea din politica, de la nivelul care conteaza al politicii, in ceea ce ma priveste. Si, ma rog, este un lucru recurent, de foarte multe ori s-a tot incercat sa fie scoasa Elena Udrea. Eu cred ca in prima parte, cat exista Traian Basescu, tocmai pentru a elimina, asa cum spunea dl Ghita, o sursa alternativa de informatii, in partea acum a doua cred ca pur si simplu pentru lucrurile pe care le stiu si pe care i le-am spus dlui Coldea in fata. Sau prin dl Maior i le-am transmis.

DT: Ce anume?

Elena Udrea: Pai, spre exemplu, stiu, in momentul in care a aparut dosarul Microsoft si s-a vehiculat numele fostului sot, eram in plina campanie electorala. A venit, se spunea acolo, numele meu era evident legat de dosar si mai ales se spunea despre un credit pe care sotul – si care este si proba in dosar – fostul sot il luase de la Dinu Pescariu si pe care il declarasem in declaratia de avere. In contextul acesta complex, a venit la mine fostul sot sa ma roage sa ii fixez, sa intermediez o intalnire cu dl Coldea si dl Maior, spunandu-mi ca nu doreste sa ii apeleze direct in situatia data.

DT: Cum adica sa ii apeleze direct?

Elena Udrea: Nu stiu.

DT: Avea fostul sot apel direct la Maior si la Coldea?

Elena Udrea: Imediat o sa revin si o sa va spun. Ca nu doreste sa ii apeleze direct pentru ca, ma rog, asa era situatia, insa am intrebat de ce ar face asta, de ce sa vorbeasca, si a spus ca ar dori sa lamureasca acuzatiile din dosar, in conditiile in care mi-a spus ca a facut niste lucruri, la solicitarea dlui Coldea. Lucru care inseamna, si pentru asta sigur este foarte usor de intrebat fostul sot. Eu va declar exact ce mi-a spus.

DT: Cand se intampla asta?

Elena Udrea: In toamna acestui an. Deci vorbesc de dupa ce a aparut scandalul, inainte sa fie retinut. Mi-a spus, spre exemplu, ca la solicitarea domnului Coldea a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghita, in cash, pentru a-si finanta televiziunea, RTV.

CP: Cand?

Elena Udrea: Cred ca la inceputul… Ideea era ca mai la inceputul televiziunii, cand s-a rupt RTV-ul de Realitatea si cand dl Ghita inca nu era conectat cu toate cele 10 degete la bugetul de stat. Ulterior am aflat ca banii au fost remisi dlui Ghita de catre Alin Cocos. Mi-a mai spus ca, tot asa, la solicitare, a dus aproximativ la fel, 500.000 de euro, nu-mi mai aduc aminte exact, dar aproximativ la fel, unui institut de sondare a opiniei publice, care facea sondaje din acestea.

CP: Ce institut, tineti mine?
DT: Mai exact?

Elena Udrea: Nu, nu tin exact. Dar, daca va fi intrebat, cu siguranta ca-si aminteste el. Sau daca vor fi intrebati, va fi intrebat dl Coldea. Deci astea erau lucrurile pe care mi le-a spus la momentul acela si care, in contextul dat, mi-a explicat ca ar fi vrut sa le discute. Nu s-a intamplat, nici nu am procedat ca atare, ca n-aveam cum, dar in orice caz a si fost retinut preventiv, intre timp. Ulterior, intr-o discutie pe care am avut-o – si am avut foarte multe intalniri, deci in acesti 10 ani de foarte multe ori, de foarte multe ori m-am intalnit cu dl Coldea, cu dl Maior, de foarte multe ori…

DT: La solicitarea cui?
CP: Institutional?

Elena Udrea: Nu. In context neoficial. Neoficial.

DT: La solicitarea cui?

Elena Udrea: Nu la solicitare, pur si simplu. La sarbatori, la aniversari.

DT: Unde aveau loc intalnirile astea?

Elena Udrea: Pai, unde se tineau acestea. Fie la vilele de protocol ale serviciului, fie daca vorbim de, nu stiu, de aniversari sau sarbatori gen Paste sau Craciun la munte, unde…

DT: Va invitau ei sau cum se intampla asta?

Elena Udrea: Ne intalneam in contextul in care, de-a lungul celor 10 ani, au fost momente in care cu totii ne-am intalnit la presedinte.

DT: Dar as reveni putin la o acuzatie extrem de grava pe care o aduceti, si anume ca fostul sot v-a relatat ca la solicitarea generalului Coldea ar fi mers cu 500.000 de euro la Ghita ca sa ii finanteze…

Elena Udrea: Alin Cocos, da.

DT: Alin Cocos ca sa ii finanteze televiziunea, la inceput. Asta cu ce o puteti proba?

Elena Udrea: Pai, cu Dorin Cocos, cu Alin Cocos.

DT: Si ati crezut varianta lor, pur si simplu? V-au dat elemente de sustinere a ceea ce povesteau? Ca poate au inventat, asa, o poveste.

Elena Udrea: Pai stiti de ce i-am crezut? Pentru ca a mai fost o situatie, plus multe altele. Dar va mai spun o situatie. Dumnezeu sa-l ierte, Culita Tarata, undeva in 2012 sau dupa campanie – am candidat la Neamt si dansul era acolo presedinte de Consiliu Judetean sau, nu, era din Neamt, in orice caz, parlamentar din Neamt. In contextul acesta, in care stateam foarte mult de vorba in campanie, mi-a spus la un moment dat ca duce bani la SRI domnului Coldea pentru a plati un institut de sondare a opiniei publice. Ulterior, Gheorghe Stefan zis Pinalti, de cateva ori la rand, mi-a spus ca parte din banii de pe niste firme cu care era un scandal i-au fost ceruti de catre Culita Tarata sa-i duca SRI-ului pentru niste sondaje. Acuma, pe toti acestia, avand in vedere ca lucrurile se leaga intre ele si oamenii pot vorbi, in afara de Culita Tarata, eu va spun ce mi-au spus ei.

DT: Revenind la acuzatiile extrem de grave pe care le aduceti SRI-ului…

Elena Udrea: Nu, nu SRI-ului. Eu aduc acuzatii sefului de astazi al SRI-ului. Nu, SRI-ul am tot respectul pentru aceasta institutie.

DT: Stiti ce nedumerire am? In toate declaratiile publice, ati spus ca nu stiti, nu cunoasteti detalii legate de afacerile fostului sot, Dorin Cocos. Ori, ce constat acum e ca discutati in mare detaliu despre ce afaceri facea, cui ducea 500.000 de euro.

Elena Udrea: Nu. V-am spus cand s-a intamplat lucrul acesta: in aceasta toamna, inainte sa fie retinut preventiv, cand a venit special sa imi spuna lucrurile acestea. Ma rog, special sa imi spuna de intalnire. In discutie a fost si povestea cu banii. Deci nu am stiut. Asta se intamplase, probabil, in 2011, cand a fost cu RTV-ul, probabil in alt an, si nu am stiut asa ceva. Acum a venit si mi-a spus. Eu stiam ca merge la SRI. Stiam ca mergea sambata, duminica, mergea la SRI.

DT: Fostul dvs. sot.
Elena Udrea: Fostul sot, da, da.

DT: Dar ce cauta el acolo?
Elena Udrea: Pai, nu l-am intrebat niciodata ce cauta. Ca mi-am imaginat ca cauta lucruri secrete, din moment ce se duce acolo.

DT: Adica stiati si nu-l intrebati: Domne’, ce cauti la SRI?
Elena Udrea: Nu.

DT: De ce te duci sambata si duminica la SRI?

Elena Udrea: Nu, nu-l intrebam. Pentru ca imi imaginam ca daca se duce sa vorbeasca, clar cu oamenii de acolo. Adica nu cred ca se ducea sa tunda iarba din curtea SRI-ului. Deci se ducea sa se intalneasca…

CP: O familie functioneaza in felul asta, al onestitatii. Nu se poate sa nu existe.
DT: Si mai e ceva. La randul dvs. spuneati ca erati invitata la SRI. Nu discutati?

Elena Udrea: Asta este altceva. Erau evenimente oficiale. Ce sa intreb: da’ ce vorbiti cu Dorin Cocos? Acuma, numai ideea ca vorbesti cu sefii SRI, vorbesti, nu stiu, cu generalul Coldea sau cu Maior, si nu-mi spui. Evident ca vorbesti niste lucruri care tin de voi, de barbati, de business, de ce vorbiti voi acolo.

DT: Si mai e o intrebare esentiala aici, iertati-ma ca insist, dar trebuie lamurite extrem de clar toate aceste detalii si acuzatii pe care le aduceti. De ce nu le-ati spus la vremea respectiva?

Elena Udrea: In toamna acestui an?

DT: Cand le-ati aflat. Exact.

Elena Udrea: Pai, eu m-am dus si le-am spus unor oameni. I-am spus presedintelui, i-am spus domnului Maior si, cumva, indirect, m-am intalnit de doua ori, am cerut eu de doua ori sa ma intalnesc, ultima data in lunea de dinaintea plecarii lui Traian Basescu de la Cotroceni – deci a plecat pe 21, pe 15 decembrie, si o data undeva in campanie, cand m-am dus sa ii spun ca, dupa mine, este evident ce mi se intampla si ca sunt tinta si ca exista o strategie impotriva mea. Si deci am spus lucrurile acestea chiar lor si, de asemenea, i-am spus si presedintelui.

CP: Ce alte lucruri ati mai pus in denuntul de la DNA?
DT: Si, practic, care e acuzatia, daca puteti incepe cu asta? Care este acuzatia adusa impotriva generalului Coldea?

Elena Udrea: Pai eu zic asa. Daca eu trebuia sa stiu ca fostul sot folosea bani care nici azi nu sunt dovediti ca au fost, inca se incearca dovedirea faptului ca sunt obtinuti ilegal, dar eu trebuia sa stiu lucrul acesta. Daca el imi spunea: sunt bani legali – eu trebuia sa cercetez, eventual cu un detectiv particular, sa vad daca ma minte sau nu. Oare serviciile – serviciul de informatii stia ca Dorin Cocos are bani ilegal? Da? Bun. Eu as vrea ca lucrurile acestea sa fie…

DT: Tot nu ati raspuns: care este acuzatia? Ati spus ca ati facut un denunt.

Elena Udrea: Pai nu stiu. Sa formuleze, asta fac organele de cercetare. Nu o fac eu. Sa faca procurorii incadrarea aceea si, sigur, eu am spus niste lucruri pe care le stiu, am indicat de unde le stiu, persoanele, contextul. Acuma, nu sunt procuror sa fac eu incadrarile. Deci, intorcandu-ma la lucrurile pe care le-am pus cap la cap in timpul acesta, s-a mai intamplat ceva, ceva important. In primavara lui 2013 a venit la mine Culita Tarata, inca o data spun Dumnezeu sa-l ierte, sa imi spuna, el avea afaceri in agricultura.

De fapt, imi spusese el cam toata iarna, dar fiind eu cu campania nu prea am fost atenta. Sa-mi spuna ca exista un dosar impotriva unor parteneri de afaceri pe care el ii avea si care vindeau cereale, care aveau cumva cel mai bun pret de pe piata, ceva de genul acesta, deci oamenii erau dintre cei care afectau interesele marilor traderi de cereale – asa, si care nu erau cetateni romani si care dosar a fost facut special pentru a fi ei scosi de pe piata, invocand interesul generalului Coldea. Dosarul acesta e la DIICOT. La DIICOT, Alina Bica la vremea aceea era doar consilierul procurorului sef DIICOT, care cred ca era Codrut Olaru. Rugamintea sau dorinta lui Culita Tarata, Dumnezeu sa-l ierte, era sa-i spun lucrul acesta presedintelui Romaniei – sursa alternativa de informatii. M-am dus la doamna Bica si am intrebat-o daca poate sa fie adevarat ce mi-a spus domnul Culita Tarata, Dumnezeu sa-l ierte, ca sa nu merg sa spun un lucru macar neverificat inainte. Doamna Bica mi-a spus ca este adevarat, ca se fac presiuni asupra ei in acest dosar pe care nu stiu cum il coordona sau ce facea in calitate de consilier al procurorului general, si ca se mai fac presiuni – nu stiu daca atunci mi-a spus sau ulterior – dar mi-a spus si asta, in dosarul lui Ioan Nicolae.

CP: Presiuni din partea cui?

Elena Udrea:
Din partea generalului Coldea.

DT: Sa ce?

Elena Udrea: Sa dispuna anumite masuri. Dar daca o s-o intrebati, o sa va spuna ea mai exact. Sa dispuna anumite masuri si sa ia anumite decizii in aceste dosare.

CP: Deci in dosarul cu agricultura, cu graul, si in dosarul lui Ioan Niculae, celebrul dosar care de 4 ani sta in nelucrare la DIICOT?

Elena Udrea: Da. Nu stiu daca cu graul, ceva cu agricultura si cu Ioan Niculae, celebrul dosar.

DT: Acum, toate aceste declaratii…

Elena Udrea: Paranteza, deci imi cer scuze. Dupa ce am avut aceste date de la Alina Bica, i-am spus presedintelui ceea ce mi-a transmis Culita Tarata.

DT: Si presedintele ce a spus, relatandu-i toate aceste situatii? Si despre Culita Tarata, si despre fostul dvs sot, cum a reactionat la toate astea?

Elena Udrea: A luat decizia pe care a dorit sa o ia, nu stiu mai departe ce a facut cu povestea aceasta despre dosarele de la DIICOT, insa stiu ca despre ceea ce i-am spus legat de ce mi-a zis Dorin Cocos stiu ca a avut o discutie chiar cu cei de la SRI.

CP: Dar legat de relatia dintre Dorin Cocos si SRI sau generalul Coldea, ce era Cocos? Era un ofiter acoperit, era un om care facea servicii SRI?

Elena Udrea: Om de afaceri. Cred ca nu. Acum sa ma aventurez sa spun categoric nu inseamna sa…

CP: Atunci cand a venit si v-a cerut o interventie pentru o discutie la generalul Coldea, nu se poate sa nu-l fi intrebat: dar tu in ce calitate ai carat 500.000 de euro, impreuna cu Alin Cocos? In ce calitate?

Elena Udrea: De om de afaceri. Nu. Ulterior am aflat ca Alin Cocos…

DT: Dar nu ati avut niciodata rezerva ca astea ar putea fi povesti vanatoresti?

Elena Udrea: Posibil. Dar eu zic ca daca va fi intrebat Dorin Cocos, va putea sa spuna. Doi la mana: eu nu cred ca intri la SRI si nu ramane acolo, la poarta, ca ai intrat. Sau presupun, nu?

CP: Dar, repet: in ce calitate era el trimis de Coldea la Ghita cu 500.000 de euro? In ce calitate? Nu inteleg.

Elena Udrea: Pai, probabil ca de finantator. In calitate de om de afaceri, care facea lucrurile acestea.

CP: La ordinul SRI, atentie!

Elena Udrea: Eu va spun niste fapte. Nu am participat la discutii, ca sa stiu cum s-au intamplat lucrurile.

DT: Dar credeti ca asta explica, daca e adevarata sustinerea ca Dorin Cocos a mers cu 500.000 la Sebastian Ghita, asta explica si tratamentul binevoitor de care v-ati bucurat la RTV o buna perioada?

Elena Udrea: Nu as sti sa va spun. Posibil. N-as sti. Dar tratamentul ingrozitor, care n-are legatura cu deontologia profesionala, de care are parte presedintele Traian Basescu, am eu parte, cred ca arata ca dl Ghita totusi actioneaza conform altor interese, nu pe principiul: cine m-a finantat o data am grija de el.

CP: Haideti sa ne intoarcem la denunt. Mai sunt si alte fapte pe care le-ati pus in acest denunt?

Elena Udrea: Acum este foarte greu, nu mai am hartia in fata. Insa, asa cum va spuneam, cand am inteles ce se intampla, am inceput sa scriu. Pentru ca eu stiam ca se va ajunge aici, si am dovada discutiile pe care le-am purtat, acuzatiile pe care am inceput sa le formulez in campanie, discutiile pe care le-am purtat in tot acel timp cu acesti oameni, cu presedintele, cu colegi de partid, am spus ce se intampla de atunci. Primeam tot timpul raspunsuri: ai grija ce vorbesti! S-a suparat pe tine Coldea! S-a suparat pe tine Kovesi! Ai grija ce spui in oras! Insa pe mine ma stiti. Asa am facut permanent.

DT: Nu e prima data cand sustineti teoria serviciilor secrete care se implica in ce va priveste sa va opreasca politic.

Elena Udrea: Acum am avut si explicatia de ce.

DT: Deci nu e prima data cand faceti asta.

Elena Udrea: Doar in campanie am mai facut-o, inainte nu.

DT: In campanie ati facut-o, da. Si intrebarea mea e daca nu reduceti totul la servicii, pentru ca tot ce spuneti e greu de probat? Tot ce ati spus se bazeaza pe declaratiile fostului sef si ale unui om care a decedat intre timp. 

Elena Udrea: Stiti ce se intampla? Stiti cum sunt lucrurile acestea? Pai da, dar mai este Gheorghe Pinalti care este in viata, Doamne ajuta. Dar stiti cum sunt astea? Dar asa sunt toate doarele de la DNA. Sunt bazate pe acuzatii formulate de oameni. Dar, acum mai ramane ca oamenii aceia pe care eu i-am nominalizat sa fie intrebati.

DT: Si in ce priveste filajul de la Paris, acolo v-ati lamurit? Tot serviciile secrete au fost?

Elena Udrea: Nu m-am lamurit.

DT: Pentru ca, intre timp, presedintele a primit un raport.

Elena Udrea: Eu zic sa-l intrebati pe presedinte ce crede despre acel raport.

CP: A spus ca e strict secret.

Elena Udrea: Eu zic sa-l mai intrebati o data. A, ca e strict secret. Asta este altceva. Eu n-am acuzat si nu acuz SRI-ul de implicare. Insa Alina Bica a fost de la inceput nedorita si de asta a si fost pusa pe seama mea, nedorita in fruntea DIICOT-ului. De ce? Unul din motive? Or fi fost si altele, nu spun acum ca numai asta, dar e clar ca unul din motive tocmai acela ca nu era din apropierea serviciului de informatii, in asa fel incat sa-i spui: actioneaza intr-un fel, fa aici asa, fa aici asa.

CP: Asa cum spuneti ca e Laura Codruta Kovesi?

Elena Udrea: Nu spun ca este asa in totalitate. Insa este clar ca exista o relatie, o colaborare foarte buna intre SRI sau dl Coldea si dna Kovesi, in timp ce – va mai spun un lucru: Spre exemplu, la un moment dat, vazand presiunea la care era supusa Alina Bica, in sensul in care ea a fost pusa sub ascultare imediat ce a fost numita sef DIICOT sau inainte putin, a fost pusa sub… a avut doua mandate de ascultare date de Codruta Kovesi sau la solicitarea DNA-ului. Simtea permanent aceasta presiune asupra ei si avea discutii, imi spunea ca are discutii cu cei de la SRI legat de faptul ca, spre exemplu, ea nu primea niciun fel de informari de la SRI. In conditiile in care combatea criminalitatea organizata.

DT: O secunda. In ce priveste: doamna Bica a spus ca poate n-a fost numita tocmai pentru ca nu avea bune relatii cu SRI.

Elena Udrea: Nu, n-am spus asta. Nu reduceti asa. Am spus ca unul din motive…

DT: … ar putea fi asta. Dar unul din motive poate ar putea fi altul. Faptul ca doamna Bica avea relatii bune cu politicieni, respectiv cu dumneavoastra. Faptul ca doamna Bica era suspectata de implicare in mafia despagubirilor.


Elena Udrea:
Pai nu a fost suspectata, ca daca era suspectata spunea cineva lucrul asta. SRI-ul nu a iesit sa spuna nimic. Nu a spus: nu se poate sa fie pusa doamna Bica pentru ca, uitati, este implicata in mafia retrocedarilor.

DT: Poate i-o fi spus presedintelui.

Elena Udrea: Nu i-a spus sigur. A iesit presedintele si a spus ca nu a avut nicio informatie legat de lucrul acesta. Problema ca doamna Bica ar fi fost implicata in mafia retrocedarilor a aparut acum cateva luni. Da? Deci daca la vremea aceea ar fi spus cineva: Alina Bica este implicata in mafia retrocedarilor…

DT: Sunteti sigura ca presedintele nu a fost informat…
Elena Udrea: Sunt sigura ca presedintele nu a fost…

DT: … in niciun fel in ce priveste doamna Bica?
Elena Udrea: Nu, stati un pic. Vorbeati de mafia retrocedarilor.

DT: Nu. De doamna Bica vorbim. Sunteti sigura…
Elena Udrea: de mafia retrocedarilor. De implicarea Alinei Bica…

DT: Eu intreb de doamna Bica. Sunteti sigura…
Elena Udrea: Pai nu stiu ce altceva o fi fost.

DT: ca presedintele nu a fost informat ca ar fi bine sa n-o puna pe doamna Bica din cu totul alte motive?
Elena Udrea: Nu. Ati schimbat subiectul. Nu stiu despre alte motive. Daca vorbiti de lucruri penale, cum ar fi implicarea in mafia retrocedarilor, sunt sigura ca nu a fost aceasta informatie.

DT: Un motiv suficient era buna relatie cu unii politicieni, nepermisa asa cum ne-a spus si CSM-ul intr-o decizie.
Elena Udrea: Ok, dar nu era o fapta penala.

DT: Nu. Dar e un motiv suficient sa n-o pui procuror sef.
Elena Udrea: Bun, ok. Deci nu era ceva penal. Faptul ca ai o relatie cu un politician, poate azi sa fie, maine sa nu fie, procuroarea sa fie, maine sa nu fie. Ok, daca asta este o vina, ca ai o relatie buna cu un om politic, asta este. Eu stiu magistrati care sunt casatoriti cu politicieni. Asta e viata. Asta nu era o implicare intr-o cauza penala a doamnei Bica. Faptul ca se spunea, s-a speculat pe seama vietii private, asta deja mi se pare nepotrivit, pentru ca despre viata privata a cuiva putem sa speculam despre oricine.

CP: Haideti sa ne intoarcem la dosarul dvs, pentru ca dupa ceea ce ne-ati spus, devine clar urmatorul predicat: ca dvs. banuiti SRI/generalul Coldea ca a dat drumul la acest dosar, impreuna cu Laura Codruta Kovesi/DNA, astfel incat sa va opreasca pe dvs. din evolutia politica.

Elena Udrea: Eu cred ca dosarul pornea oricum. Era un dosar care pornise demult, se intampla oricum. Faptul ca din tot acest dosar s-a concentrat pe mine, in conditiile in care eu eram candidat, aici este problema pe care o vad eu. Dosarul nu contest, Doamne fereste! E un dosar prea mare, ca sa fie manipulat, sau…

DT: Problema pe care n-o vad eu e de ce s-ar concentra pe dvs?

Elena Udrea: Pai, despre asta vorbesc de o jumatate de ora.

DT: Dar, dar nu inteleg.
Elena Udrea: Asta este motivul.

DT: Dvs. cu ce ii impiedicati in toata povestea asta?

Elena Udrea: Pai, uitati, pot sa vin sa va spun dvs. lucrurile acestea.

DT: Pai nu le-ati spus pana acum?

Elena Udrea: Nu. Dar pot sa le spun si le-am spus astazi, spre exemplu.

DT: Si tot nu e clar de ce nu le-ati spus mai devreme.
Elena Udrea: Pai, mai devreme inseamna din octombrie pana acum. Da? Alegeri, plecarea presedintelui de la Cotroceni si vacanta parlamentara.

DT: Suficient de grav tot ce ati spus pana acum, incat sa fie cunoscute inainte de alegeri.
Elena Udrea: Bun, stati ca nu am venit peste 10 ani. Si nici peste 50 de ani. Vorbim de 2 luni de zile.

DT: Bun, dar sa continuam. Asa cum incepuse sa spuna colegul CP, se intelege ca tot acest dosar nu s-ar baza pe elemente factuale. Si as vrea sa discutam despre aceste elemente factuale si sa incercam sa le lamurim, daca sunteti de acord.

Elena Udrea: Nu, eu nu spun ca nu se bazeaza pe elemente factuale. Dimpotriva, eu spun ca acest dosar in mod cert, la atatea persoane implicate, la atatia ani in care s-au derulat contractele, 3 guverne samd, este clar ca este un dosar consistent.

CP: Nu, vorbeam de dosarul dvs. Nu de tot dosarul Microsoft, ci de dosarul dvs, cel in care ati fost pusa ieri sub urmarire penala. Acolo, in referatul procurorilor prin care s-a dispus retinerea lui Dorin Cocos, in dosarul initial Microsoft, apare o referire la Elena. Probabil ca ati vazut acel pasaj, intr-un dialog din septembrie 2014, cu Dinu Pescariu, referitor la tema imprumutului, care este esentiala, pentru ca de imprumut se leaga procurorii DNA in dosarul dvs. Si dialogul arata asa: Dorin Cocos: Las-o asa, ca e mai bine. Las-o asa. Ca am vorbit si cu …cu Elena si a zis: Foarte bine.

Elena Udrea: A aparut acest pasaj chiar cand eram in campanie si am incercat sa ma gandesc despre ce ar putea fi vorba. S-a spus atunci ca e vorba de o cu totul alta Elena. Deci, in situatia in care ar fi vorba de mine, ar putea fi vorba despre un singur lucru. Intr-una din aceste intalniri, cand aparuse scandalul Microsoft, numele lui Dorin Cocos si mai ales implicarea mea, intr-una din discutiile cu Dorin Cocos pe subiect – au fost 3 discutii, in care in 2 dintre ele am vorbit despre SRI – in care eu l-am intrebat, inca o data, nu mi-aduceam aminte bine, m-am uitat pe declaratia de avere si am vazut cand era facut creditul, ca era facut in 2011 creditul de la Pescariu. Si care am intrebat inca o data: ce spun eu, ce spun eu cand oamenii ma intreaba despre acest credit? Tu mi-ai spus de un credit, eu l-am trecut. Puteai sa-mi spui de 10, ca eu te treceam 10 credite. Nu ma intereseaza de ce l-ai luat. Ce spun eu despre creditul acesta? Si-a spus: o sa ii restitui banii inapoi, este o tampenie, o sa restitui banii inapoi. Deci a fost o astfel de discutie intre mine si Dorin Cocos. Daca este vorba despre asta. Daca era vorba despre altceva sau despre o alta Elena, atunci trebuie intrebat Dorin Cocos.

DT: Reluam. Cheia de bolta a apararii dvs, dna Udrea, este, in esenta, urmatoarea: Nu stiam de afacerile sotului. Rezumam foarte mult si va intreb asa: Stiati de cele 21 de chitante…

Elena Udrea: Nu.

DT: … prin care Dorin Cocos ar fi simulat, dupa cum spun procurorii, returnarea unei parti din imprumutul de 9 milioane de euro catre Dinu Pescariu, despre care procurorii sustin ca au fost…

Elena Udrea: era de 500.000 de euro.

DT: … sau 500.000 de euro, scuzati-ma, despre care procurorii sustin ca au fost falsificate?

Elena Udrea: Nu. Deci tot ce mi-a spus, la un moment dat, sotul, a fost: o sa-i dau acest imprumut inapoi. Nu-mi mai aduc exact aminte cuvintele, ca am vorbit destul de mult atunci. O sa-i dau acest imprumut inapoi si scap de chestia asta. Tu l-ai declarat, nu e treaba ta, nu te-ai bagat tu in chestia asta.”

VIDEO Interviul integral (partea 2): Elena Udrea spune ca mai are de primit de la Dorin Cocos alte cateva sute de mii de euro dupa partaj. Plus: Udrea pretinde ca Victor Ponta i-ar fi spus lui Florian Coldea inaintea alegerilor prezidentiale ca-l va da afara daca iese presedinte

Se arata, printre altele, ca:

Elena Udrea intr-un interviu pentru HotNews.ro ca Victor Ponta i-ar fi spus lui Florian Coldea inaintea alegerilor prezidentiale – in prezenta altor persoane – ca, daca va iesi presedinte, va trebui sa-si „caute de lucru”. Udrea explica si cati bani mai are de primit de la Dorin Cocos, fostul sau sot, dupa partaj, si spune cum se face ca foarte multe persoane din anturajul sau au ajuns acum sa aiba dosar penal.

  • Nota Redactiei: Interviul a fost inregistrat vineri, 30 ianuarie, incepand cu ora 13.30

Cristian Pantazi: Inca un lucru legat de imprumut, care e esential in dosarul dvs. Exista un argument, ca trebuia sa fiti la curent. E un lucru care se intampla in cele mai multe familii, si anume: in 2007 ati luat un credit de la banca. 3 milioane de euro de la BRD. In mod normal, atunci cand mergi la o banca sa iei ceva trebuie sa stii cu de-a fir a apar ce se intampla in familia ta, in business-urile dvs, ale sotului, astfel incat sa treci prin filtrul bancii. Mai tarziu, in iunie 2010 ati declarat chiar la noi la HotNews.ro ca nu puteti dormi noaptea din cauza grijilor legate de returnarea ratelor.

Elena Udrea: Da.

Cristian Pantazi: Nu e credibil sa faci asemenea afirmatii,
Dan Tapalaga: …ca nu stiati de afacerile sotului…
Cristian Pantazi: sa nu va intereseze de banii care intrau in casa, atat timp cat dvs. in nume personal aveati acea rata de achitat, lunar.
Dan Tapalaga: Enorma..

Elena Udrea: Pai da, dar eu v-am spus si daca nu v-am spus, va spun acum. Era foarte simplu cu acel credit. Era o nebunie pe piata imobiliara. Cel mai usor sa faci o afacere era sa cumperi un teren, sa construiesti si sa vinzi. Construisem blocul din Chopin. Am gasit aceasta oportunitate pe care cine credeti ca mi-a adus-o? Domnul Stelian Gheorghe. Domnul Stelian Gheorghe a venit cu acest teren la mine..

Dan Tapalaga: Domnul Stelian Gheorghe – mentiune – cel pus sub acuzare in dosarul restituirilor.

Elena Udrea: Restituirilor. Dansul asta facea. Afaceri imobiliare. Tot de la el cumparasem in anul 2006 terenul din Chopin. Asta facea. Vindea si cumpara, cumpara si vindea terenuri sau construia pe terenurile respective. A venit cu aceasta oportunitate de afaceri, un teren pe malul lacului, nemaipomenit, pretul era extraordinar de bun, 6000 de metri, care parea foarte bun pentru ce puteai sa construiesti acolo – un bloc de locuinte.

Ideea a fost asa: Cu un credit pe doi ani de zile, cumperi un teren, doi ani de zile plateam dobanzile la credit, iar la final restituiam toata suma. Cumperi terenul, construiesti un bloc de locuinte – s-a facut un calcul de business – nu l-am facut eu, l-a facut sotul – si restitui creditul dupa doi ani si ramai cu profitul.

Nemaipomenit. Zis si facut. Numai ca dupa ce am semnat actele la banca am constat ca terenul era neconstruibil. Nu se putea construi pe el. Ramasese o prevedere veche dintr-un PUZ vechi ca pe acolo nu stiu ce bretea de autostrada trece. Evident o tampenie pentru ca intre timp se construise in toata zona. Dar ramasese prevederea aceea acolo. Nu am putut 2 ani de zile sa obtinem PUZ-ul. Nu am putut. A cazut piata imobiliara, a venit criza, s-a apropiat termenul creditului si eu trebuia sa ma gandesc in fiecare moment in conditiile in care nu construisem nimic, nu aveam PUZ, de unde restitui creditul.

Dan Tapalaga: Ei, si asta este momentul cand teoretic trebuia sa fiti extrem de interesata de toate afacerile sotului ca sa stiti ce bani intra in casa.

Elena Udrea: Exact si eu il intrebam: Putem sa platim? Si sotul spunea: Nu. Te-ai bagat intr-un rahat cu ideile tale de afaceri, nu avem din ce sa platim creditul de 3 milioane de euro. Da?

Deci, in momentul acela am incercat sa gasesc un partener..Ah, incepuse si scandalul pe Antena 3. In fiecare seara se vorbea de creditul Elenei Udrea pentru ca era declarat in declaratia de avere. Am incercat sa gasesc un partener. Sa vina cu banii, sa platesc creditul, sa construim impreuna. Nu s-a bagat nimeni. Toata lumea spunea: terenul este nemaipomenit, n-ai PUZ la el o data si doi: ma toaca daca intru in povestea asta voi fi subiect la Antena 3. Am incercat sa-l vand. Nu am putut.

DT: Dar facem un mic salt si dintr-o data creditul a fost preluat de un om din anturajul domnului Gheorghe Stelian, domnul Alexandru Faur.

Elena Udrea: Un partener al acestuia, asa este. Hai sa va spun de ce. Logic. Cand ma bagi intr-o incarcatura ca asta, cand vii sa-mi vinzi un teren pe care nu pot sa construiesc 3 ani de zile. Stau cu el in brate. M-ataca toata lumea. Eu eram ministru intre timp. M-ataca toata lumea. A venit scadenta. Platisem niste bani. Nu mai stiu cat. Am intrebat banca zilele trecute, astept sa-mi raspunda. Deci in acei 2-3 ani platisem niste bani la banca. Deci, ma lasi cu un teren pe care nu pot sa construiesc, i-a scazut si valoarea de piata pentru ca a scazut piata imobiliara, nu gasesc pe nimeni sa ma asociez sa platesc creditul, dar toate astea pentru ca mi-ai dat un teren neconstruibil. In momentul acela..Bine, discutiile au fost de la inceput, cand am vazut ca nu pot sa construiesc. Domnule nu e normal ca m-ai pacalit cu acest teren. La un moment dat i-am cerut sa isi ia terenul inapoi. Fie sa-l ia sa-l vanda pentru ca era in business imobiliar, fie sa ia sa-si scoata PUZ sa construiasca, nu m-a interesat. Singura conditie pe care, nu i-am pus-o eu pentru ca nu am discutat eu direct cu Stelian Gheorghe, pe care i-a pus-o fostul sot a fost ca la valorificarea terenului ca vindea, ca ar fi construit sau ce facea cu el, sa-i restituie banii pe care i-a platit la banca.

Cristian Pantazi: De aceea a mentionat Faur, potrivit Antenei 3, in cartea funciara, ca va vinde tot dumneavoastra proprietatea?

Dan Tapalaga: Intelegem ca in cartea funciara este mentionat ca dumneavoastra si domnul Cocos aveti drept de preemptiune. E o promisiune de vanzare.

Elena Udrea: Nu cred ca exista… Nu ma pricep. Depinde ce-o fi spus notarul, ce-o fi spus juristul. Nu ma pricep… Nu stiu.

DT: Tot nu mi-e limpede cum a aparut domnul Faur in peisaj.

Elena Udrea: Pai, era partener de afacere cu domnul Stelian Gheorghe. Treaba lor. Ei aveau o afacere…

Dan Tapalaga: Inteleg ca era un umil vanzator la un magazin de pe Calea Victoriei… Se califica sa va preia creditul de 3 milioane de euro?!

Elena Udrea: Era partener de afaceri cu dl. Gheorghe Stelian. Ca l-a luat Gheorghe Stelian, ca l-a luat partenerul lui, nu mai era treaba mea. Mi-a adus un teren pe care n-am putut sa fac nimic, am intrat in cea mai mare incurcatura… Sa se spele pe cap cu el! Asta a fost tot…

Cristian Pantazi: Ati mai tinut legatura cu dl. Faur? Pentru ca este o stire de azi ca dl. Faur a disparut de la domiciliu….

Elena Udrea: A… Nu stiu ce a facut dl. Faur. Am mai vorbit de-a lungul anilor, de-a lungul timpului. Ne-am mai intalnit.

Cristian Pantazi: Haideti sa ne intoarcem un pic la imprumut. Mai exista un argument – de data asta juridic – invocat de procurorii DNA, cand vine vorba de dosarul dvs: din moment ce ati cumparat o serie  de bunuri imobile, in special terenuri agricole, din venituri care depaseau cu mult salariul de ministru, inseamna ca v-ati asumat provenienta banilor din celelalte afaceri. Cum raspundeti la aceasta acuzatie?

Elena Udrea: Pai…, eu mi-am asumat tot ce e in declaratia de avere, dar daca sotul imi spune „Eu am castigat un milion”, nici macar nu-mi spunea mie. Declaratia de avere pe care mi-o completez – care este, intr-adevar, cum spunea Berceanu, un concurs, trebuie sa fii atent la tot ce spui acolo – declaratia de avere se completa intre contabila sotului meu – ca nici el nu stia toate cifrele – si contabila sau secretara mea – raportat la ce transmiteu bancile din cointuri, ce documente erau in firme. Si asa mai departe. Ce mi se spunea mie, ce-mi declara sotul – „am castigat 1.000 de lei din firma cutare, 5.000 de lei…”, eu aia scriam in declaratia de avere. Nu-l intrebam „tu esti sigur ca i-ai castigat legal?”. Pai, din moment ce mi-i-a spus, evident ca-i castigase legal, nu? Doi la mana – care era posibilitatea ca eu sa aflu, eventual, daca sotul facea ceva ilegal?

Dan Tapalaga: SRI-ul.

Elena Udrea: A.. la SRI… Dar stiti pe cineva care se duce…?

Dan Tapalaga: Da, erati toata ziua acolo… Tocmai ziceati asta… si sotul la fel.

Elena Udrea: Aha, era o gluma si o ironie.. Am inteles..

Dan Tapalaga: Nu, nu. Asta spuneati, dna. Udrea. Pai, constat ca dvs. erati conectata la surse de informatie.
Elena Udrea: Pai, eu constat ca nici SRI-ul nu stia ca sotul meu facea ceva ilegal. Nu stia ca banii pe care trebuia sa-i duca lui Ghita erau ilegali. De unde era sa stiu eu asta? Atunci…

Dan Tapalaga: Pai, nu stim. Poate erau legali, daca e sa credem varianta asta.

Elena Udrea: Am inteles. Deci, bun… Pana una alta, cinstit si fara sa glumim pe seama acestui aspect, singura modalitate prin care eu as fi putut sa aflu ca niste bani puteau fi castigati din presupuse afaceri ilegale era daca imi spunea sotul, daca imi spunea „vezi ca banii acestia i-am castigat ca n-am platit taxele la nu stiu ce afacere!”. … Inca o data, este cel mai simplu sa-l intrebe cineva pe sot, pentru ca n-a fost intrebat, „i-ai spus fostei neveste ca ti-ai imprumutat propria firma cu 140.000 de euro?”. Sa-l intrebe cineva pe Dorin Cocos daca mi-a spus lucrul acesta. Dar doi la mana – eu toit spun un lucru pe care, cinstit, si eu cred ca procurorii au tot dreptul sa il prezule ca fiind altfel decat in realitate, adica prezum ca sotia sta de vorba cu sotul acasa si vorbesc despre afaceri. dar nu e obligatoriu sa se intample asa in toate familiile. Adica noi eram o familie in care de ani de zile nici toaste vacantele nu le faceam impreuna. Eu nu-l inttrebam pe sotul meu unde pleaca, nu-l intrebam ce afaceri face. Dar Chiar si asa, sa spunem ca eu as fi stiut la un moment dat ca sotul a trecut pe rosu sau nu si-a platit o amenda. Pai, credeti ca ma duceam sa-l torn la DNA?! Nici legea nu ma obliga. Legea nu obliga sotul sau sotia sa dea declaratii impotriva celuilalt.

Dan Tapalaga: In acest moment, din ce vedem in dosarul Microsoft, partea care va vizeaza pe dvs., procurorii par sa mearga pe acelasi tip de argumentatie ca in cazurile Nastase si Voiculescu si anume „spaga, daca s-a dat la Dorin Cocos, a ajuns in cele din urma si la dvs, in sensul ca ati fost beneficiarul ei, marele beneficiar si ca nu se putea sa nu stiti, date fiind ca aveati un credit la banca…”

Elena Udrea: Care nu s-a platit!

Dan Tapalaga: Trebuia sa stiti…

Elena Udrea: Pai da, daca venea cu 3 milioane acasa, sa zica ” uite am adus 3 milioane acasa, hai sa-l platim!”, poate il intrebam „ma, dar de unde ai facut rost de 3 milioane?”. El tocmai ce mi-a spus: „nu avem bani sa platim creditul”.

Dan Tapalaga: Alte argumente aduse de procurori sunt urmatoarele: faptul ca ati incasat dividende…

Elana Udrea: Da. Pe care le-am declarat.

Dan Tapalaga: ….ca v-ati bucurat de toate beneficiile rezultate din acei bani, respectiv spaga data in dosarul Microsoft.

Elena Udrea: Bun, dar asta e fapta penala?!

Dan Tapalaga: Asa a functionat si in cazul Nastase, a actionat juridic si in cazul Voiculescu.

Elena Udrea: Nu. Nastase se implicase personal in povestea aceea cu finantarea, cu Trofeul Calitatii. Nu este adevarat. Nu puteti sa spuneti ca, daca un sot duce acasa niste bani obtinuti ilegal si daca sotia mananca si ea la masa din banii aia, este si ea vinovata. Fapta este personala. Nu putem sa acuzam pe cineva ca a mancat din bani despre care nu a stiut ca sunt obtinuti ilegal.

Dan Tapalaga: La dosar exista denunturi impotriva dumneavoastra, dl. Pescariu si alti martori?

Elena Udrea: Pai, din ce am vazut, dintr-o insiruire mai lunga de oameni din fruntea partidului care ar fi facut presiuni asupra lui Gabi Sandu, dintr-o insiruire in care sunt toti colegii din PDL, am vazut ca m-a nominalizat si pe mine.

Dan Tapalaga: Deci, revenind, in dosar spuneti ca exista un denunt impotriva dvs.

Elena Udrea: Am vazut si eu public ca dl. Gabi Sandu, cand a insiruit toti colegii din partid care faceau presiuni sau nu stiu cum formuleaza dansul acolo, m-a trecut si pe mine.

Dan Tapalaga: Exista si alte denunturi impotriva dvs. la dosar?

Elena Udrea: N-am cunostinta. Dar si asta este o discutie care trebuie facuta – in conditiile in care pe noul Cod penal faptul de a soune ceva, de a arunca vina asupra altcuivaiti creeaz o situatie mai favorabila, eu constat un lucru: toata lumea este dispusa sa spuna orice. Si ma sa va spun un episod pe care l-am spus tuturor: a venit la mine sotia unui arestat preventiv sa ma roage, cu lacrimi in ochi, sa-i spun ceva, orice, despre cineva important, sa faca un denunt la DNA, pentru ca il pune acasa liber de sarbatori, daca spune ceva. Si ca evident, ma ingtelege ca n-o sa spun despre ai mei, despre cei din tabara mea, dar sa spun macar ceva despre aia din adevrsarii politici. Pentru ca, daca spune ceva si e cineva important, il pune liber. Permite legea, eu nu critic faptul ca se intampla asa, ca lege apermite. Problema este ca in aceste conditii oricine poate sa spuna orice. Si eu, daca ies de aici de la dvs. si spun ca pentru a ma primi la acest intreviu v-am lasat 1.000 de euro pe masa…

Dan Tapalaga: Da, dar stiti foarte bine ca astea se coroboreaza si cu alte probe, date, indicii. O declaratie in sine nu are foarte mare valoare, ea se coroboreaza.

Elena Udrea: De acord, dar poti sa o faci si distrugi imaginea cuiva public pana cand procurorii demonstreaza ca e asa sau nu e asa.

Dan Tapalaga: Apropo de declaratia domnului Sandu, e adevarat ca l-a nominalizat si pe fostul premier Emil Boc in declaratie?

Elena Udrea: Nu am vazut declaratia domnului Sabdu, decat in presa.

Cristian Pantazi: Din presa clujeana, intelegem ca saptamana trecuta ati fost la Cluj, v-ati intalnit cu dl. Emil Boc, despre ce ati discutat?

Elena Udrea: Despre ce mai investeste la Cluj – eu m-am dus cu alta treaba acolo, am facut o vizita la fabrica Farmec si despre lucrul acesta.

Dan Tapalaga: Despre dosar…?
Elena Udrea: Nu. Nu aparuse subiectul. Nu aparuse inca atunci.

Dan Tapalaga: N-ati pomenit nimic despre Microsoft?

Elena Udrea: Nu. Subiectul a aparut candva ori mai tarziu.. Dar nu aparuse la momentul cand am vorbit cu el.

Dan Tapalaga: Reluam o intrebare la care n-ati raspuns foarte cinvingator de-a lungul timpului _ cum se face ca oamneii dvs. cei mai apropiati, de la fostul sot Dorin Cocos, Alin Cocos, Alina Bica, prietena foarte buna, Dumitru Nicolae „Niro”, Dinu Pescariu, Stefan Pinalti, Florin Popescu – toti, dar absolut toate aceste nume sunt arestati preventiv, altii sb ancheta penala, sub acuzatii de coruptie, trafic de influenta, iar dvs. sustinei in continuare ca nu stiati nimic despre ce faceau acesti oameni.

Elena Udrea: Si eu ma intreb. Si eu ma intreb cum se face ca toti oamenii din jurul meu sunt acuzati de ceva. Haideti sa luam acuzatia care i se aduce lui Florin Popescu, ca a dat pui de sarbatori oamenilor, pui liuati de la o firma. Si eu spun asa – cu toata raspunderea politica a unui om care a condus campanii, care a a condus organizatii politice si a candidat – nu sunt multi oameni politici care sa poata spuna, cu mana pe inima, ca n-au facut la fel. Aaa, eu nu spun ca, daca a facut asa, nu este fapta de sanctionat. Eu spun doar ca politica si campaniile asa se fac astazi. Solutia nu este sa-l arestam pe dl. Florin Popescu si pe inca doi pe care ii prindem. Solutia este sa recunoastem toti ca asa se face astazi – din pacate – finantarea campaniilor si a partidelor politice, sa schimbam legea si de maine nimeni sa nu mai faca asa.

Dan Tapalaga: … si cei care comit fapte penale sa fie exonerati de raspundere sau nu, ca nu inteleg?

Elena Udrea: Cei care comit fapte penale, nu, categoric. Sa raspunda!

Dan Tapalaga: Dar faptul ca toti comit fapte penale in finantarea partidelor nu inseamna ca nu trebuie anchetati.

Elena Udrea: Eu nu spun lucrul acesta. Eu spun doar ca nu se rezolva problema in felul acesta. Deci, o sa mai gasim…

Dan Tapalaga: Acum discutia este ca in jurul dvs. s-au strans exclusiv oameni cu probleme penale majore. Iar dvs sustineti: „Nu stiam despre ce faceau…”

Elena Udrea: Categoric. Nu stiam ca dl. Popescu dadea pui in campanie. Dar puteam sa presupun ca da. Puteam. Ca dadeau toti candidatii.

Dan Tapalaga: Dl. Popescu este cel mai putin important in discutia asta. Eu ma refer la toti ceilalti nominalizati.

Elena Udrea: Si eu ma intreb de ce toti cei din jurul meu…, in conditiile in care sunt oameni politici importanti – nu numai in dosarul Microsoft – nominalizati cu subiect si predicat ca au primit bani in acest dosar si sunt bine-merci.

Dan Tapalaga: Nu sunt bine-merci. Sunt cu avize aprobate de fostul presedinte…

Elena Udrea: Domnul Ponta este?

Dan Tapalaga: Ce legatura are dl. Ponta cu asta?

Elena Udrea: Pai si dl. Ponta… Claudiu Florica a spus despre dansul, de exemplu, ca i-a dotat un sediu cu calculatoare, ca sa faca un control – cand era (Ponta – n.r.) seful Corpului de Control (al Guvernului – n.r.) – un control tematic impotriva unei firme concurente.

Cristian Pantazi: …sediul TSD. Ce explicatie aveti pentru absenta lui Ponta?

Elena Udrea: Nu. N-am nicio explicatie. Spun doar ca nu este asa de usor si de simplist sa ne uitam ca unii dintre cei din jurul Elenei Udrea sunt acuzati. In primul rand ca e un principiu: fiecare raspunde pentru ceea ce face. In al doilea rand, haideti sa ajungem putin la Alina Bica… V-am spus asa si reiau, cu toata responsabilitatea, nu am stiut pana aproape de incheierea activitatii ANRP ca Alina Bica facea parte dintr-o comisie la ANRP. Nu stiam ca exista acea comisie. Eu stiam ca acea comisie are un presedinte, care multa vreme s-a numit doamna Crinuta Dumitrean. Cand eu am aflat din piata – si asta e o discutie pe care am avut-i ieri cu procurorii – cand oamnii te identifica nu pe baza realitatii, ci pe baza a ceea ce spun cei din jurul tau, te identifica ca fiind un pol de putere, vin sa-ti spuna tot felul de lucruri: sa-ti spuna despre nedreptati, sa incerce sa intervina in favoarea lor, sa incerce sa faca denunturi pur si si mplu. deci oamenii tot timpul se indreapta catre aceasta cale prin care cred ei ca pot sa rezolve niste lucruri. La fel si in cazul acesta, au venit oameni sa-mi spuna: ca la ANRP  – auzeam peste tot, de la simpli cetateni care aveau de restituit proprietati, pana la mari afaceristi cu intermedieri imobiliare…

Dan Tapalaga: Printre care si sotul dvs…

Elena Udrea: Nu. Si am sa va spun de ce nu. …. ca l-a ANRP, doamna Crinuta Dumitrean nu si-ar exercita atribitiile conform legii. Si ce credeti ca am facut? M-am dus si i-am spus presedintelui. Am spus la partid, unde fusese numita politic – „am auzit ca nu este corect ce se intampla acolo” Si i-am spus presedintelui, care a a anuntat SRI-ul. Si, din cate stiu, au fost pusi atunci sub ascultare. Ma introrc: eu sunt cea care, auzind lucrurile acestea, am anuntat institutiile, neavand ceva concret.

Dan Tapalaga: Dar de ce nu ati facut o sesizare la Parchet? Cum adica i-ati sspus presedintelui?!

Elena Udrea: Pai, nu era ceva concret. I-am spus presedintelui, fiindca nu puteam sa anunt eu direct SRI-ul. I-am spus domnului presedinte ca trebuie verificat ce este acolo. Nu aveam altceva decat informatiile acestea.

Dan Tapalaga: Dar pe aomenii care se plangeau de abuzuri, de ce nu i-ati trimis la DNA?

Elena Udrea: I-am trimis la DNA. Pe aceia i-am trimis la DNA, dar cu informatia pe care eu o aveam si care incepea sa fie prea des vehiculata, am facut lucru acesta. Acuma nu stiu, nu e bine nici ca am facut asta (ironica – n.r.)…

Dan Tapalaga: Nu mi-e clar care era rolul dvs pe langa presedinte.

Elena Udrea: Pai, uitati, ii mai spuneam tot felul de lucruri pe care le afla, spre exemplu, din ceea ce se intampla prin institutii. Dar lucruri importante, nu ma duceam sa spun ca portarul nu stiu ce  a facut. Doi – la un moment dat, am auzit – nu mai stiu, sa fi fost in 2011 – am auzit ca exista acolo un domn pe nume Diacomatu, care, tot asa, strica imaginea partidului (PDL – n.r.) cu comportamentul pe care il avea.

Dan Tapalaga: Pe dl. Diacomatu l-ati luat in PMP.

Elena Udrea: Nu l-am luat, l-am gasit acolo. Cand eu am venit, el era in PMP. Si era finantatorul domnului Baconschi. Si a si plecat in vara trecta din PMP.

Dan Tapalaga: Dar n-ati avut o problema. Nu l-at dat afara, „domn’e, n-ai ce cauta in PMP, ca eu te stiu, stricai imaginea partidului”.

Elena Udrea: Eu am spus tuturor ca nu avea ce cauta. Dar finanta campania dlui Baconschi, finanta sectorul, lumea a zis ca e bine. Acum nu ca dau vina pe presedintele partidului, dar nimeni n-a avut nimic de comentat. Altii erau deontologii in partid si n-au avut nimic de comentat referitor la dl. Diacomatu. Cand am aflat de dl. Diacomatu, eu aveam o frustrare, fiindca tinta tuturor atacurilor (in PDL – n.r.) era Elena Udrea – ca purtam pantofi, ca aveam genti – dar niste politruci pusi in functii faceau tot felul de tampenii. Am intrebat cine l-a nominalizat acolo (la ANRP -n.r), pentru ca erau numiti cu sustinere politica si am aflat ca organizatia de Ilfov (a PDL – n.r.). La un moment dat, am vorbit cu dl. Cristache Radulescu pe alte subiecte, i-am atras atentia ca despre acest Diacomatu se aud tot felul de lucruri si ca ar fi bine sa si-l retraga de acolo fiinda strica imaginea partidului. Si dl. Cristache Radulescu l-a retras din functie. Vad declaratia domnului Diacomatu, care spune „Dorin Cocos mi-a promis sustinere politica”. Si eu zic asa, logic este ca lumea sa spuna „pai unde putea sa-i promita?”, pe logica aceasta ca sotii ce fac, discuta lucrurile astea intre ei. Unde putea sa-i promita sustinere politica? La Elena Udrea, nevasta-sa . Niciodata! Nu numai ca nu a intervenit niciodata pentru Diacomatu la mine, dar Diacomatu a fost scos din functia aceea pentru eu i-am spus lui Cristache Radulescu ca nu e potrivit. V-am dat cateva exemplue despre de ce nu poate functiona logica aceasta ce eu trebuia sa stiu sau ca eu as foi fost implicata.

Cristian Pantazi: Vorbeati de sustinere. Sa revenim la un alt dosar, dar care are legatura cu dvs. si cu doamna Alina Bica. Procurora Alina Stoica, cea care v-a exonerat de raspundere in dosarul „Gala Bute”, a plecat de la DNA la DIICOT, in urma unui scandal intern. Ati vorbit cu Alina Bica sau cu Alina Stoica despre acest transfer?

Elena Udrea: Niciodata.

Dan Tapalaga: Sunteti sigura?

Elena Udrea: Niciodata! 100%. Nici macar nu stiam ca se numea Alina Stoica. Nici-o-da-ta!.

Cristian Pantazi: Ce se mai intampla cu dosarele Gala Bute si dosarul Gheorghe Stefan „Pinalti” – bani pentru primari?

Elena Udrea: Am fost citata ca martor. Si asta a fost un lucru pe care eu l-am reprosat, ca am fost citata ca martor chiar in prima zi din campania electorala (pentru prezidentialele din 2014 -n.r.). Despre acest dosar este vorba. Gheorghe Stefan, la un moment dat, mi-a spus ca niste firme de acolo din dosarul acesta finantasera solicitarea aceea de finantare pentru sondaje de opinie faceute de Culita Tarata pentru SRI.

Dan Tapalaga: N-am inteles. Repetati un pic.

Elena Udrea: Deci, la un moment dat, de la Gheorghe Stefan am aflat ca din profitul sau din dividendele unor firme care erau nominalizate si in acest dosar se platise finantarea unor sondaje de opinie la solicitarea lui Culita Tarata facuta in numele SRI, asa cum spusese Culita Tarata. Intorcandu-ma la Gala Bute, nu exista, nu cred ca cineva va mai putea face un spectacol in conditiile in care s-a facut acel spectacol in Romania. Nu exista nimic penal savarsit de minister sau de angajatii ministerului (Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turnsimului – n.r.) sau de mine nici intr-un caz, in dosarul acela. Eu am considerat o mare realizare sa-l aduci pe Bute, in conditiile in care atunci toata lumea tipa ca Guvernul nu era in stare sa-l aduca pe Bute in Romania. Bute era un mare campion, nu vorbim de astazi. Faptul ca s-a reusit aducerea lui Bute, dupa mine, este lucru cu care eu ma mandresc si cred ca ar trebui sa ne mandrim cu totii. Daca cineva a savarsit vreo fapta penala in dosarul acela, ins peta cel care a organizat, sa raspunda pentru cee ace a savarsit.

Cristain Pantazi: Ati fost chemata la DNA in acel dosar? De curand, ati fost citata ca mator, suspect?

Elena Udrea: Nu. Nu am fost. Dar inca un lucru – eu un acel dosar nu am nicio calitate, nu am o semnatura in tot dosarul. De ce va spun lucru acesta? Pentru ca eu sunt om politic. Mi-am dat seama ce se va intampla daca se va schimba puterea si va veni dl. Victor Ponta la guvernare, de exemplu. Ceea ce s-a si intamplat. Mi-a facut plangeri penale pe aproape toate proiectele pe care le-a gasit in minister. Si am vazut ca nu a controlat la Ministerul de Interne, n-a controlat sa vada ce s-a mai intamplat cu EADS-ul,  n-a controlat Transporturile, a controlat fix ministerul meu.

Cristian Pantazi: Ati vorbit despre dl. Ponta… Ati lasat tot timpul sa se inteleaga ca stiti ceva despre proprietatile lui, pentru ca s-a tot discutat despre apartamentele luate, blocul facut de Nicu „Niro”, prietenul dvs. ce stiti despre aparatemnetele lui? Ne referim la aspecte ilegale, daca aveti cunostinta.

Elena Udrea: Stiu ca sta in blocul acela si cred ca si socurii lui stau. Nu, altceva nu stiu.

Dan Tapalaga: M-as intoarce la Alina Bica, e un episod nelamurit. Dvs. sustineti ca n-ati sustinut-o sa fie numita la DIICIOT.

Elena Udrea: Ca n-a fost nevoie sa o sustin, o sustinea oricum presedintele pentru asta. Lucrase…

Dan Tapalaga: Cum se face ca ati lucrat pentru doamna Kovesi, dar nu pentru prietena dvs. de coafor si de gimnastica?

Elena Udrea: Nu mergeam nici la coafor, nici la gimnastica impreuna. Asta va place dvs sa spuneti. Nu. … Nu era nevoie (sa o sustina pe Bica – n.r.) .

Dan Tapalaga: Dar prietena dvs. era, asta putem admite.

Elena Udrea: Da. Dar nu contest nici acum. Miza era numirea doameni Kovesi, acolo se blocase totul. Restul nu mai conta atat de mult.

Dan Tapalaga: Dar cum de n-ati sustinut-o pe doamna Bica?

Elena Udrea: Pai, n-a fost nevoie. A propus-o presedintele.

Dan Tapalaga: In virtutea…

Elena Udrea: …faptului ca lucrase la coduri, la Codul penal si cel de procedura penala, faptul ca lucrase la un dosar cu ANAF-ul, cu ceva cu datoria pe care o aveam de recuperat de la Rompetrol. Deci lucrase cateva cauze cu ea si chiar o considera bine pregatita din punct de vedere profesional. Faptul ca stia de foarte multe ori ca dl. Predoiu nu si-a asumat niciodata sa semneze hotararile de guvern. Spre exemplu, cele care erau cu deficit de imagine, vezi reducerea salariilor, alea niciodata nu erau semnate de dl. Predoiu, ci de doamna Bica. Ca profesionista, avea o parere foarte buna despre ea.

Dan Tapalaga: Filajul de la Paris cine l-a facut?

Elena Udrea: Este evident ca a fost facut profesionist si pentru Alina Bica. Ulterior, s-au cerut datele despre mine, cand eu am intrat in campanie, ca sie fie folosite la acel moment. Eu ma mir de un singur lucru, ca am vazut acum marea dezbatere le legile securitatii cibernetice, pai, daca noi, daca Serviciul Roman de Informatii n a putut sa afle cine a lansat pentru o ora sau cateva ore un site pe care a lansat niste fotografii si apoi a disparut…

Cristian Pantazi: dar de unde stiti ca nu au aflat. Stim ca raportul este strict secret, asa a spus dl. presedinte Basescu. Nu stim ce era in raport. Poate stiti dvs.

Elena Udrea: Fac si eu ca dl. Cristoiu: or fi fost serviciile secrete chineze? Cine o fi putut sa fie? Nu. Nu m-am lamurit. Si uitati, ca dovada, nu formulez acum acuzatii daca nu stiu. Nu m-am lamurit, am suspiciunile mele, dar nu am nicio dovada.

Cristian Pantazi: Ati vorbit mult despre bani negri, despre faptul ca Romania TV a fost finantata cu bani negri la cererea lui Coldea catre Dorin Cocos – intermediarul transportului banilor fiind Alin Cocos – ati vorbit de multe ori despre ziaristi platiti din bani negri. Cine sunt acestia, in afara de ceea ce ne-ati spus deja, de la Romania TV, daca o fi adevarat?

Elena Udrea:
N-as face o lista. Ma uit la televizor.

Dan Tapalaga: La care posturi?

Elena Udrea: Pai, nu, peste tot, ca nu ma refer neaparat la moderatori, ci la cei care sunt invitati.

Cristian Pantazi: Dar mai stiti si alte comisioane facute de Dorin Cocos pentru SRI, in afara de acesta?

Elena Udrea: Nu. Acestea mi le-a spus el si pe acestea le-am spus mai departe atunci si, inca o data, le-am spus si celor de la SRI in fata.

Cristian Pantazi: Dar pe Sebastian Ghita l-ati intrebat daca e adevarat ca Dorin Cocos i-a adus 500.000, ca aveti discutii cu el?

Elena Udrea: A fost intrebat Sebastian Ghita de doua persoane  – si lucrul acesta mi l-a spus si mie in Parlament in alt context – de ce totusi ataca atat de fara probe si incontinuu si atat de lipsit de deontologie, ma ataca pe mine, pe Dorin Cocos, pe Traian Basescu si raspunsul lui Sebastian Ghita a fost ca nu mai controleaza acest post si ca ordinul l-a primit de la Florian Coldea.

Dan Tapalaga: Doamna Udrea, as dori sa lamurim un episod, un aspect din declaratia dvs de avere, unde gasim un numar impreionant de terenuri agricole cumparate in judetul Calarasi, dupa divort, in perioada 2013-2014 si mai ales v-ati creditat cu sume impresionante, de sute de mii de euro cateva firme unde sunteti actionar, tot in declaratia de avere vedem asta. Iarasi, de unde vin acei bani?

Elena Udrea: Erau in conturi banii aceia, din vanzari. Am avut o proprietate, un bloc in strada Chopin, pe care l-am vandut. Erau banii care erau in conturile mele, nu sunt din alta parte. Sunt banii care au plecat  – conturile s-au golit si au plecat creditare catre firme. Mi-am vandut toate casele: un apartament, o casa in Pipera si casa in care locuiam in strada Titeica.

Dan Tapalaga: In cel mai recent interviu dat pentru HotNews, referitor la partaj ati spus asa: „Bunurile pe care le-am obtinut la partaj sunt bunuri care erau dobandite fie inaintea casatoriei, fie in perioada 2005-2006, maxim 2007”. Ce ce ati partajat doar aceste bunuri, nu si cele obtinute intre decembrie 2003, cand v-ati casatorit, si 2005 sau si cele dupa 2007? De ce fix pe perioada aceasta ati partajat?

Elena Udrea: Pai nu, pentru ca 2007 era in timpul casatoriei, de exemplu. Bunurile si altele sunt pe firmele sotului.

Dan Tapalaga: Asa si…?

Elena Udrea: Pai, n-am impartit firmele, am convenit ca fiemele si cu bunurile lor – ce au ele, hoteluri, magazine – raman sotului, urmand ca el sa-mi dea mie o sulta.

Dan Tapalaga: O sulta, adica o diferenta de bani intre cat valoreza bunurile si valoarea averii?
Elena Udrea: Da, da.

Cristian Pantazi: Si ati trecut aceasta sulta in declaratia de avere, de 460.000 de euro. Mai aveti de incasat si alte sulte de la Dorin Cocos?
Elena Udrea: Da, mai sunt, dar trebuie sa verificam.

Dan Tapalaga: Cat de mari? Tot de sute de mii de euro?
Elena Udrea: Da, cred ca da. O sa verific si o sa va spun, pe masura ce o sa vad exact.

Dan Tapalaga: Cu aproximatie…

Elena Udrea: Probabil ca mai am de incasat de la sot pana intr-un milion de euro. De la fostul sot.

Dan Tapalaga: De unde rezulta diferenta asta de bani si de ce n-ato incasat-o din prima?

Elena Udrea: Pentru ca n-a avut de unde sa-mi dea. N-a avut de unde si am avut o intelegere in 5 ani de zile sa-mi dea…

Dan Tapalaga: Dar cum n-a avut de unde, pentru ca vedem totusi ca ati impartit multe hoteluri, afaceri?

Elena Udrea: Pai, da, dar n-a vandut nimeni. Banii astia sunt cash, sulta inseamna bani, nu inseamna proprietati. Si pentru ca nu a avut sa-mi dea, ne-am inteles in felul asta, ca in ani de zile, pe masura ce o avea, sa-mi dea, el ramanand totusi cu toate afacerile care erau ale lui, desigur, nu erau ale mele. Adica n-avea sens sa vreau sa imparta afacerile cu mine, plus ca eu nu sunt om de afaceri ca sa vreau sa imparta afacerile cu mine.

Dan Tapalaga: dar este destul de neobisnuit, sa stiti.

Elena Udrea: Ba este foarte obisnuit sa ramana cineva cu business-ul si cu proprietati si cu o parte din proprietati, iar altcineva sa ramana cu mai putin si pentru diferenta sa primeasca bani.

Cristian Pantazi: M-as intoarce un pic la cariera dvs. politica, care in momentul asta e pusa intre paranteze, mai ales ca ati anuntat ca va si retrageti. Dar tot timpul ati insistat ca rolul dvs pe langa Traian Basescu, ca ii dadeati informatii alternativ si ca de aici vi se trage acest tratament.

Elena Udrea: Asa mi-a spus dl. Sebastian Ghita si pare credibi, pare logic.

Cristian Pantazi: Bun. Ce se intampla cu Traian Basescu in conditiile astea?

Elena Udrea: Pai, eu nu stiu ce face presedintele. Daca va dori sa intre in politica, el n-are nicio legatura cu ce fac eu. Adica nu suntem legati ombilical.

Cristian Pantazi: Ne-ati dat atatea detalii despre cat de apropiata era relatia dvs cu dansul, faptul ca ati mers la dl. Voctor Ponta sa intermediati practic o intelegere esentiala pentru Romania…

Elena Udrea: Da, sa-i explic lui Victor Pota ca e bine sa accepte numirea…

Cristian Pantazi: De aceea v-am intrebat acum daca stiti ce face fostul presedinte. Ati mai vorbit cu el?

Elena Udrea: Am mai vorbit cu dl. presedinte cred ca ieri (joi, 29 ianuarie 2015 – n.r.).

Dan Tapalaga: Pe ce tema?

Elena Udrea: Pur si simplu, pe subiectul chemarii mele la DNA. O chestie de complezenta.

Dan Tapalaga: Pe Traian Basescu l-ati asteptat, doamna Udrea, cu covorul rosu, la propriu, in PMP, insa fostul sef al statului nu doar ca  nu a venit sa-si ia in primire biroul, dar nici macar nu v-a mai girat public, asa cum a facut-o in campanie. De ce?

Elena Udrea: Pai, sa-l intrebati pe dansul…

Dan Tapalaga: Dar dvs nu l-ati intrebat ieri, cand ati vorbit?

Elena Udrea: Pai, eu sunt de alta parere. De ani de zile, tot va aud, dl. Tapalaga, cum Traian Basescu o repudiaza pe Udrea, ba prea mult si-o apropie, ba prea mult renunta la ea. Ce rost are sa mai fac eu vreun comentariu? Presedintele Romaniei, cand vrea el, decide sa se intoarca in politica, l-ati auzit spunand ceva si n-a spus de PMP si de Elena Udrea?

Dan Tapalaga: Nu. Tocmai, ca n-a spus nimic, ne asteptam sa fie in PMP, asa cum ati anuntat dvs.

Elena Udrea: Dar de ce sa fie Traian Basescu in PMP?

Dan Tapalaga: Pentru ca asa ati anuntat dvs. Pentru ca i-ati pus covor rosu.

Elena Udrea: Bun. O sa stea acolo pana cand o sa ne viziteze. Stiti cand a fost aceasta singura declaratie ca  va veni? Cand, in campanie, sustinatorii doamnei Macovei au lansat ca dl. presedinte o sustine, de fapt, pe doamna Macovei. Daca in campanie Traian Basescu nu venea in fiecare zi sa spuna „eu o sustin pe Elena Udrea”, erau unii interesati sa spuna „nu o mai sustine pe Elena Udrea”. Ala a fost un moment in care am declarat ca Traian Basescu va veni la PMP. Parerea mea e ca nu poate presedintele Traian Basescu sa se inscrie intr-un partid politic, fie el si Partidul Miscarea Populara. Sa fie partener cu noi, OK, dar sa se inscrie in PMP parca e prea putin pentru el.

Cristian Pantazi: Tot despre Traian Basescu, a spus la finalul mandatului ca, daca ar fi chemat la Parchet – i se tot scot dosarele de la naftalina – abia asteapta sa discute cu procurorii pentru a clarifica problemele, a dat acest mesaj. Dvs. nu ati dat ieri nicio declaratie la DNA, dupa cum ati spus. De ce nu ati dat?

Elena Udrea: Cinstit, pentru ca asa a spus avocatul. Si eu am vrut sa dau, mai ales ca declaratiile mele le-am dat la dvs., le-am scris pe Facebook, adica n-am nimic in plus. Dar avocatul a spus ca vrea sa vada dosarul inainte.

Cristian Pantazi: Va asteptati la o cerere adresata Parlamentului Romaniei de arestare preventiva in dosarul pe care il aveti?

Elena Udrea: Nu. Nu cred ca asta este un motiv de arestare preventiva a unui parlamentar, faptul ca nu cunostea veniturile sotului.

Dan Tapalaga: V-ati gandit, ati luat in calcul in perioada asta o eventuala colaborare cu procurorii, eventual sa incheiati un acord de recunoastere a vinovatiei?

Elena Udrea: A vinovatie?! de ce, ca stiam lucrurile astea? Nu, nu le stiam. Exclus. Deci, nu stiam, nu mi-a spus. Simplu va spun, nu trebuie sa ma creada nimeni pe cuvant pe mine. Sa fie intrebat Dorin Cocos: „i-ai spus vreodata Elenei Udrea ca ai facut acel imprumut catre firmele tale – adica declari 500.000, imprumutul de la Pescariu, declari suta de mii dividende si nu declaram 140.000 de euro?! Evident ca o declaram, daca imi spunea cineva despre ea.

Dan Tapalaga: Stiti de ce va intreb? Pentru ca de la Nastase incoace – deci de 10 ani, de cand a inceput lupta impotriva coruptiei mari – nu prea stiu sa fi scapat nimeni impotriva caruia au fost aduse acuzatii forte grave – nici Vantu, nici Voiculescu, nimeni dintre cei care se credeau intangibili. De asta v-am intrebat daca luati in calcul varianta unei intelegeri cu procurorii.

Elena Udrea: Cand sunt, daca sunt lucruri pe care le pot lamuri cu proprcurorii in orice cauza, legat de oricine, uitati ca fac mai mult decat a facut oricine pana acum – deci n-am nicio problema sa spun o multime de lucruri.

Cristian Pantazi: Vi s-a inregistrat denuntul. Ati primit un numar de inregistrare?

Elena Udrea: Da. S-a inregistrat acest denunt. Dar si eu ma intreb oare ce se va putea intampla mai departe, pentru ca, spre exemplu, cel care ancheteaza activitatea generalilor – fie ei din servicii de informatii – este Parchetul Militar. Parchetul Militar este condus de dl. Alexandru, sotul fostei procuroare Alexandru, care a plecat din DNA dupa ce a fost prinsa de dna. Kovesi si de SRI ca dadea informatii secrete din dosare catre Hrebenciuc, parca.

Cristian Pantazi: Stati asa ca asta este o informatie noua. Public n-a aparut niciodata.

Elena Udrea: Eu am vazut-o la dl. Tolontan.

Cristian Pantazi: Nu cred ca a scris. Cred ca a pus-o ca ipoteza de lucru.

Elena Udrea: Inseamna ca am luat-o eu ca ipoteza de lucru. Dar probabil ca eu am si confirmarea de undeva. Deci, in conditiile in care dl. Alexandru este procurorul-sef al Parchetului Militar, evident ca astept cu interes sa vad ce se intampla cu acest denunt.

Dan Tapalaga: Nu inteleg ce ati vrut sa spuneti cu aceasta ultima observatie. Mai clar…
Elena Udrea: Pai, ma gandesc daca dl. Alexandru are curaj sa il cerceteze pe dl. Coldea.

Cristian Pantazi: Va ganditi sa faceti un demers similar – nu stiu care e procedura parlamentara – o interpelare in Parlament? Pentru ca exista o comisie.

Elena Udrea: Da, este o idee, dar o s-o fac doar pentru seriozitatea acestui demers care, eu cred, inseamna viitorul acestei tari. Altfel, nu am incredere ca parlamentarii, care in mod cert – ganditi-va ca in comisia asta e dl. Ghita, de exemplu…

Cristian Pantazi: Sunt mult mai multi decat dl. Ghita si increderea publica in ei e, intra-devar, spre zero…

Elena Udrea: A! Credeam ca souneti ca este mare. Deci, niste parlamentari care au propriiile lor schelete in dulap nu vad cum ar fi capabili sa faca un control  asupra activitatii SRI. De asta spuneam ca e periculos, cand oamenii sunt santajabili, e periculos sa-i pui in functii.

Dan Tapalaga: Mai e ceva care imi scapa, dna. Udrea: pe blog ati declarat ca regretati demisia lui George Maior de la sefia SRI, ca a fost cel mai bun sef de serviciu. Dar ce nu ingeleg eu este cum de se intamplau atatea nenorociri sub el, fara ca el sa fie informat?

Elena Udrea: Puteti sa-l intrebati. Tot timpul, dl. Maior, cand ii spuneam anumite lucruri, imi spunea ca analiza mea nu este corecta si il lasau asa…

Dan Tapalaga: Poate ca nu era corecta…

Elena Udrea: S-a dovedit ca era corecta. Din punctul meu de vedere, s-a dovedit ca era corecta.

Cristian Pantazi: Ne puteti da un exemplu?

Elena Udrea: Pai, spre exemplu, cand ii spuneam domnului Maior ca dl. Coldea conduce, de fapt, serviciul, in realitate, si tinta este sa aiba toata puterea, imi spunea ca nu este asa si mi-a garantat de foarte multe ori, ca argument, „o sa vezi, dl. Coldea isi va da demisia odata cu mine, va pleca odata cu mine din acest serviciu, fiindca noi am fost adusi de Traian Basescu si noi plecam odata cu el”. As fi curioasa acum daca domnul Maior mai sustine chestia asta. Mai era un aspect pe care probabil ca ar trebui sa-l confirme Victor Ponta – eu l-am auzit in foarte multe locuri si a contribuit in timpul campaniei la ideea ca se doreste a fi adus Klaus Iohannis, nu ca ar fi fost mai rau, evident ca intre Victor Ponta si Klaus Iohannis vedem inca o data ca este foarte bine ca este dl. Iohannis presedinte, chiar daca votul n-a fost neaparat pro-Iohannis, ci anti-Ponta – dar mai era un aspect… A spus ca undeva spre ziua lui Victor Ponta, undeva spre toamna, intr-o adunare din aceasta neoficiala, fiind de fata si dl. Ponta, si dl. Coldea – as mai dea si alte nume, dar nu mai sunt sigura si n-as vrea sa pun niste oameni sa dezminta eventual – domnul Ponta i-ar fi spus domnului Coldea: „Domnule general daca ajung presedinte, cautati-va de lucru!”. Si a continuat spunand „Si tineti cont ca am curaj sa spun lucrul acesta in conditiile in care inca nu am ajuns presedinte”.

Dan Tapalaga: Dar de unde stiti lucrurile acestea, cine v-a spus discutiile astea?

Elena Udrea: De la oameni care fie au fost acolo de fata, erau mai multi…

Dan Tapalaga: Domnul Ponta, eventual, oameni care au fost de fata….

Elena Udrea: Da, da, erau vreo cinci persoane.

Cristian Pantazi: Dati-ne un nume!

Elena Udrea: Nu o sa va dau acum un  nume, fiindca sunt foarte multe alte nume pe care le pot spune si pe care le voi spune procurorilor, pentru ca expun niste oameni care chiar nu au nicio…

Dan Tapalaga: Deci spuneti ca dl. Ponta l-a amenintat pe dl. Coldea cu concedierea, cum ar veni, daca va ajunge presedinte.

Elena Udrea: Da, dar asta trebuie sa confirme dl. Ponta, daca asa s-a intamplat.

Cristian Pantazi: Insinuati ca atunci ca dl. Florian Coldea a avut interesul ca Klaus Iohannis sa fie presedinte si a si actionat in consecinta? E o acuzatie extrem de grava.

Elena Udrea: Cred ca da.

Dan Tapalaga: Politie politica…
Elena Udrea: Este o analiza. Nu este o acuzatie ca ar fi ceva penal. Este o analiza a mea.

Dan Tapalaga: Atunci cand lucreaza pentru un politician, e politie politica in toata regula.

Elena Udrea: Deci eu va spun asa: ca in mod cert, in opinia mea, dl. Coldea l-a sustinut pe dl. Iohannis. In mod cert.

Cristian Pantazi: Atunci se bate cap in cap cu ideea pe care ati sustinut-o mai devereme, ca dl. Ponta este ocolit de dosarul Microsoft si de alte dosare. De ce, daca SRI-ul, dl. Coldea ar fi avut interesul…

Elena Udrea: Pai, haideti sa vedem acum, dupa ce a plecat dl. Maior, ce mai urmeaza.

Dan Tapalaga: Ce mai urmeaza in legatura cu ce?

Elena Udrea: In legatura cu dl. Ponta. Parerea mea este ca se va forma o alta majoritate in Parlament, pentru ca majoritatile in Parlament se pot forma si sub presiune. Daca un lider de partid are dosar penal sau poate avea dosar penal, atunci va lua ce decizie trebuie. Daca politicienii pot fi santajati cu dosare sau au spectrul unor dosare penale deasupra capului, evident ca pot lua decizia de a forma alta majoritate. Am auzit comentarii cum ca Victor Ponta mai avea un suport in Maior, logic. Acum, ca George Maior a plecat, ma astept ca partenerii domnului Ponta sa sustina alta majoritate, una formata in jurul PNL-ului, eventual.

Dan Tapalaga: Dar ce legatura are majoritatea cu dl. Maior, ca nu inteleg? Majoritatea politica cu plecarea domnului Maior?

Elena Udrea: Pai, v-am mai spus de unde vine puterea celor de la SRI, din faptul ca acolo sunt toate informatiile, mai ales cele care tin de scheletele din dulap.

Dan Tapalaga: Asa se intampla si pe vremea lui Traian Basescu, cat a condus serviciile?

Elena Udrea: Probabil ca da. Dar parerea mea este ca lucrurile acestea s-au vazut prea tarziu. A fost prea tarziu cand toata lumea s-a prins de ce se intampla in realitate.

Dan Tapalaga: Deci in 10 ani nu v-ati prins niciunul, dar v-ati prins la sfarsit?

Elena Udrea: Da. Deci puterea a crescut pe parcurs, evident. Si nu poti sa negi rolul SRI-ului in apararea statului de drept. Inca o data, sa nu se inteleaga… Institutia are toata admiratia, eu sunt dintre cei care au vorbit la superlativ despre SRI intotdeauna, aceasta institutie a intervenit pentru apararea statului de drept si in 2012, si in 2009, cand cei de la PSD puneau la cale fraudarea alegerilor si votul acela, decizia judecatorilor de a respinge rezultatul alegerilor. Dar institutiile sunt si ele conduse de oameni. Nu se poate spune ca oameni rai sunt numai in presa, in politica, in orice, dar fix nu in fruntea serviciilor.

Dan Tapalaga: Realizati ca sustineti doua teze care se bat cap incap? Odata ca SRI-ul a functionat bine, ani de zile si ca a avut performante pe care le-a recunoscut si presedintele, si dumneavoastra. Presedintele spus ca nu mai exista control politic pe servicii, ca actioneaza profesionist, ca actioneaza dupa reguli.

Elena Udrea: Exista invers – control politic al sefului serviciului asupra politicii.

Dan Tapalaga: Bun. Deci, pe de-o parte, si fostul presedinte Basescu, si dvs ati sustinut teza functionarii la performanta maxima a serviciilor si astazi sustineti o teza total opusa ca astazi s-au intamplat nenorociri mari.

Elena Udrea: Nu este adevarat. Nu amestecati ce fac niste oameni in fruntea serviciilor de informatii cu ce se intampla in institutii. Eu vorbesc acum doar de dorinta de a exercita puterea a unui om care conduce o nstitutie care produce secretele in aceasta tara sau aduna secretele tuturor in aceasta tara.

Dan Tapalaga: Nu va temeti de un nou dosar, doman aUdrea, pentru ca toate aceste acuzatii sunt extrem de grave si se bazeaza pana in acest moment pe zvonuri, pe ce au spus altii, pe declaratiile si povestile altora.

Elena Urea: In general, dosarele se bazeaza pe ce spun oamenii. Tocmai spuneam ca in dosarul Microsoft, Pescariu a spus niste lucruri, Gabi Sandu a spus, toata lumea a spus niste lucruri. dar intrand procurorii si analizan dce s-a spus, unele lucruri au inceput sa fie dovedite. Mai devreme imi spuneati ca eu am stiut de doua luni si nu am spus ce stia fostul sot. Daca eu am aflat toate aceste lucruri si nu le spuneam, ce mi-ati fi zis mie peste cativa ani? Daca veneam si spuneam „eu, in 2014, stiam lucrurile acestea”. Deci, eu spuna asta este treaba DNA-ului, acolo unde am facut denuntul sa cerceteze denuntul pe care l-am facut si sa ii cheme pe toti cei pe care i-am nominalizat pentru lucruri suplimentare, pentru a vedea care sunt faptele.”

Unele din afirmatiile tari din interviu:

VIDEO Elena Udrea sustine ca a „intervenit” la Victor Ponta pentru ca premierul sa accepte numirea Laurei Codruta Kovesi in functia de sef al DNA in 2013

Se arata, printre altele, ca:

Elena Udrea a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro ca in 2013 „a intervenit” la premierul Victor Ponta pentru ca acesta sa accepte nominalizarea Laurei Codruta Kovesi in functia de sef al DNA. Udrea sustine ca a discutat cu Ponta in biroul acestuia din blocul in care locuieste premierul. Elena Udrea sustine ca Florian Coldea (la acel moment prim-adjunct al directorului SRI) a propus-o pe Laura Codruta Kovesi drept sefa a DNA: „a fost un nume pe care si-l dorea si presedintele foarte mult, dar ideea ca dansa sa se intoarca de acolo a venit de la Florin Coldea”.

  • Pe de alta parte, Victor Ponta declarase in iulie 2014 la EvZ ca el a propus-o pe Kovesi la DNA, iar Traian Basescu „nu a vrut-o initial”
  • DNA a inceput joi urmarirea penala in cazul Elenei Udrea pentru spalare de bani si fals in declaratii de avere, dosar desprins din dosarul Microsoft. DNA o acuza pe Elena Udrea ca a stiut ca sotul sau de la acel moment, Dorin Cocos, ar fi obtinut sume de bani din traficul de influenta realizat in dosarul Microsoft, bani de care ar fi beneficiat si fostul ministru al dezvoltarii.

 

  • Nota Redactiei: Interviul a fost inregistrat vineri, 30 ianuarie, incepand cu ora 13.30

Cristian Pantazi: Inainte sa trecem la realitatea relatiei din cuplul dvs, care e teoria dvs. legata de modul in care ati fost implicata? Care e versiunea dvs?
Elena Udrea: Incepusem prin a va spune ca intr-o tara in care pe oricine aproape ai putea sa acuzi in orice moment, cel care are catusele este si cel care conduce Romania. Ganditi-va cine ar avea curaj sa se opuna sau care dintre oamenii politici ii vedeti ca au curaj sa abordeze frontal acest subiect al finantarii partidelor politice sau al finantarii campaniilor electorale? Nimeni, toata lumea se ascunde, desi stim cu totii ca in mare parte exact asa procedeaza oricine candideaza si asa procedeaza orice partid. Care politician il vedeti in comisia de supraveghere a serviciilor secrete capabil sa initieze cu adevarat un control asupra activitatii acestor servicii, cand aproape toti de acolo oameni politici pot fi, ca dl. Grebla, chemati a doua zi la parchet.

Dan Tapalaga: Mai clar, daca puteti. Ce sustineti?
Elena Udrea: Adica eu spun ca cel care detine secretele tuturor – si toti avem secrete, mai ales cei din presa, din politica. Ale noastre sunt interesante.

Cristian Pantazi: E SRI sau DNA?
Elena Udrea: si cel care are cheia asupra acuzarii cuiva este si cel care poate determina anumite comportamente la nivelul politicenilor, la nivelul presei sau chiar la nivelul magistratilor.

Cristian Pantazi: Dar despre cine e vorba?
Dan Tapalaga: Vorbiti in clar!
Elena Udrea: Evident ca vorbim in clar. In spatele unui plan pe care eu il vad foarte bine asezat si care este pus in practica de ceva timp, pas cu pas, si ce-am aici sunt lucruri pe care de luni de zile eu le scriu… si constatand toate acestea, se afla un om care detine in acest moment toate aceste secrete, pentru ca le are de la mii de oameni, de ofiteri care le aduna. Este seful actual al Serviciului Roman de Informatii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, in acest moment, detine aceasta putere, pentru ca pe de o parte detine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor, pe de alta parte are o foarte buna relatie cu dna Kovesi. Si va spun eu, care am intervenit in numirea dnei Kovesi in functia de procuror DNA…

Dan Tapalaga: In ce sens ati intervenit?
Elena Udrea: In sensul in care dl Victor Ponta nu era de acord sa se faca numirile procurorilor si numirea dnei Kovesi, era singurul nume de interes, care il interesa pe presedintele Traian Basescu. Singurul nume care interesa era Codruta Kovesi; fusese o propunere a domnului Coldea, doamna Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Cum adica a fost o propunere a domnului Coldea?
Elena Udrea: Adica dl Traian Basescu evident ca o sustinea pe Codruta Kovesi, dar ea era plecata intre timp din tara.

Cristian Pantazi: Era la Bruxelles, trimisa a Guvernului.
Elena Udrea: Da. Si cel care a propus revenirea dansei a fost dl Coldea.

Dan Tapalaga: De unde ati scos informatia asta, cine v-a spus asta?
Elena Udrea: La acel moment, aceasta discutie – dar, inca o data spun, a fost un nume pe care si-l dorea si presedintele foarte mult, dar ideea ca dansa sa se intoarca de acolo a venit de la Florin Coldea.

Dan Tapalaga: Pai adineauri ati spus ca dvs. ati sustinut-o.
Elena Udrea: Nu, eu am spus ca eu am fost cea care a discutat cu dl Victor Ponta numirea dnei Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Pai, stati putin. Ori Traian Basescu a sustinut-o, ori dvs, ori Florian Coldea, ca nu se mai intelege nimic in clipa asta?
Elena Udrea: Am spus ca propunerea ca dansa sa se intoarca de la Bruxelles a venit de la dl Coldea. Traian Basescu si-a dorit foarte mult ca Codruta Kovesi sa fie procuror DNA, dar Victor Ponta nu dorea acest lucru.

Dan Tapalaga: Dar cine v-a spus toate astea?
Elena Udrea: Pai, faptul ca Victor Ponta nu dorea era evident si stiam de la presedinte. Dar era evident, pentru ca spunea pe toate partile ca nu doreste. Iar eu am fost cea care a mers la Victor Ponta sa discut tocmai numirea Codrutei Kovesi in functie.

Dan Tapalaga: Cand?
Elena Udrea: Intr-o seara, in 2013, la biroul dlui Victor Ponta, pe care il are in blocul in care locuieste. Am discutat atunci cu dl. Ponta si unul din argumentele pe care le avea, obiectiile pe care le avea era tocmai faptul ca era extrem de apropiata sau ca ar fi fost extrem… ar fi ascultat foarte mult de SRI. Acesta era unul din argumentele pentru care Victor Ponta se opunea numirii. Unul din ele.

Dan Tapalaga: Dar ne puteti spune in calitate de ce ati facut aceasta interventie la dl. Ponta?
Elena Udrea: In calitate de persoana care, la momentul acela, putea sa discute cu el. Ceea ce n-ar fi facut, spre exemplu, nici presedintele.

Cristian Pantazi: V-a cerut presedintele, v-a rugat sa faceti aceste diligente, aceasta discutie cu Victor Ponta?
Elena Udrea: Nu.

Cristian Pantazi: A fost initiativa proprie?
Elena Udrea: A fost initiativa mea. A fost initiativa mea.

Cristian Pantazi: De unde stiati de discutiile de la Cotroceni?
Elena Udrea: Din discutiile presedintelui, din ce era public. Era un conflict, nu se mai numeau procurorii, iar Traian Basescu nu voia sa renunte la Codruta Kovesi sub nicio forma – aici era cuiul lui Pepelea, daca va amintiti – si in acest context mi-am asumat sa discut eu cu Victor Ponta deblocarea situatiei.

Cristian Pantazi: Ati discutat cu Victor Ponta si cu Traian Basescu, in acel context, si despre Alina Bica la DIICOT?
Elena Udrea: Nu. Propunerea Alina Bica nu era atat de importanta, era o propunere pe lista. Mai important era procurorul general, atunci. Insa, asa cum a spus si presedintele, fata de dorinta de a avea-o pe Codruta Kovesi la DNA, procurorul general a fost cel pe care l-a propus, pentru ca asta spune legea. Deci este printr-o negociere si o intelegere intre presedinte si prim-ministru. Si atunci procurorul general a fost numit domnul care este si astazi, nu ii retin numele.

…..

Dan Tapalaga: Revin putin la episodul intalnirii cu premierul Victor Ponta, daca el a avut loc, in 2013 ati spus.
Elena Udrea: Da. Cand s-a facut numirea.

Dan Tapalaga: Pai nu erati inamici, pe vremea aia, in opozitie? Ca am vazut niste schimburi de replici extrem de dure.
Elena Udrea: Eu sunt chiar cea care chiar a facut opozitie.

Dan Tapalaga: Cum? Intalnindu-va cu Victor Ponta?
Elena Udrea: Da’ n-are legatura. Faptul ca eu ma cunosc cu dvs, daca ies de aici si spun ceea ce cred despre dvs, si spun sincer, n-are legatura lucrul acesta. Adica eu pot sa cred niste lucruri despre un om si, in acelasi timp, legat de alt subiect sa stau de vorba cu el.

Dan Tapalaga: Dar ati spus ca erati printre putinii oameni care avea acces la Victor Ponta.
Elena Udrea: Din apropierea lui Traian Basescu.

Dan Tapalaga: In virtutea caror relatii?
Elena Udrea: Sunt vechi, de cand lumea…

Dan Tapalaga: Faptul ca a fost avocatul dvs la firme sau de cand?
Elena Udrea: Nu. El nu a fost avocatul meu, v-am mai spus si este minor subiectul fata de ce se intampla, credeti-ma. Avocatul meu nu a fost niciodata. Daca a fost avocatul lui Dorin Cocos, sigur, parerea mea v-am mai spus, cred ca si-a luat un avocat prost.

Dan Tapalaga: Victor Ponta, mi-aduc bine aminte, a declarat public ca numirea Laurei Codruta Kovesi a fost propunerea lui. Este o declaratie publica, data intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei, daca nu ma insel acum vreo jumatate de an.
Elena Udrea: Da. A fost propunerea lui, dupa ce a primit-o de la Traian Basescu. El si-a asumat toate propunerile. Eu va spun cum stau lucrurile si va spun care era argumentul principal pentru care nu voia numirea.

Dan Tapalaga: Ori de la Traian Basescu, ori de la Florian Coldea? Iarasi va trebui sa va hotarati.
Elena Udrea: Eu cred ca am lamurit-o.

Dan Tapalaga: Nu, deloc!
Elena Udrea: Oficial, propunerea a facut-o presedintele Romaniei, pentru ca in mod constitutional numirea procurorilor se face intre presedinte si premier – asta este legea, astazi. Ideea ca dna Kovesi sa se intoarca de la Bruxelles a fost ideea dlui Coldea.

Dan Tapalaga: Dar ce vreti sa spuneti cu asta, ca a fost ideea dlui Coldea?
Elena Udrea: Nimic. Decat sa arat faptul ca exista un parteneriat intre dl Coldea si dna Kovesi, care…

Dan Tapalaga: Institutional.
Elena Udrea: … la nivel institutional, de foarte multe ori l-am vazut materializandu-se in acele referiri: Caz rezolvat cu sprijinul SRI. Care nu mai apar de cand Traian Basescu a remarcat ca nu este normal sa apara permanent. „

si

VIDEO Elena Udrea anuntat ca a depus la DNA un denunt impotriva sefului SRI, Florian Coldea: Coldea i-a cerut lui Dorin Cocos sa-i dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru RTV

Se arata, printre altele, ca:

Elena Udrea a anuntat vineri, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca a depus un denunt la DNA impotriva lui Florian Coldea (director interimar SRI). Udrea il acuza pe Coldea ca ar fi instrumentat campania impotriva sa si il acuza ca i-ar fi cerut fostului sau sot, Dorin Cocos, sa ii dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru a-i sustine televiziunea Romania TV. Udrea sustine ca banii au fost dati de Dorin Cocos prin intermediul fiului sau, Alin Cocos. (ERATA: In textul initial se arata ca Elena Udrea a depus denunt si pe numele Laurei Codruta Kovesi, dar informatia a fost imprecisa: denuntul e doar pe numele lui Florian Coldea, Udrea a spus ca a mentionat-o si pe Kovesi, fara a elabora in ce context a mentionat-o). A fost o eroare redactionala, a fost remediata – nred.)

  • DNA a inceput joi urmarirea penala in cazul Elenei Udrea pentru spalare de bani si fals in declaratii de avere, dosar desprins din dosarul Microsoft. DNA o acuza pe Elena Udrea ca a stiut ca sotul sau de la acel moment, Dorin Cocos, ar fi obtinut sume de bani din traficul de influenta realizat in dosarul Microsoft, bani de care ar fi beneficiat si fostul ministru al dezvoltarii.
  • In interviul HotNews.ro, Elena Udrea a facut acuzatii grave la adresa lui Florian Coldea si Sebastian Ghita. Udrea a mai  sustinut ca ar fi facut lobby la premierul Victor Ponta pentru numirea Laurei Codruta Kovesi Intrebata care sunt dovezile pe care isi bazeaza denuntul la DNA, Elena Udrea a spus ca e vorba despre declaratiile lui Dorin Cocos, Gheorghe Stefan (Pinalti) – ambii urmariti penal in dosarul Microsoft si aflati in arest preventiv, ale lui Culita Tarata (fostul sef al CJ Neamt, acum decedat) si pe informatii de la Sebastian Ghita.
  • Elena Udrea a mai spus ca Tarata i-ar fi spus ca „duce bani la SRI” pentru plata catre o companie de realizare a sondajelor de opinie, fara sa spuna numele casei de sondaje.
  • Nota Redactiei: Interviul a fost inregistrat vineri, 30 ianuarie, incepand cu ora 13.30

Rep: Care este versiunea dvs. despre dosarul  ceea ce se intampla azi?
Elena Udrea: Incep prin a spune un lucru pe care l-am tot spus in ultima vreme, si anume ca nici intr-un caz eu, care 10 ani de zile am luptat pentru justitie puternica, independenta, am fost in tabara celor care au sustinut justitia, nu o sa contest dreptul procurorilor, judecatorilor de a cerceta, de anacheta, de a aresta, nici intr-un caz. Problema este ca intr-o tara in care aproape oricine, aproape oricine poate fi gasit vinovat de ceva – de la seful statului, pana la cetateanul care a dat un borcan de miere si 100 de euro ca sa primeasca o pensionare anticipata parca, un caz real – puterea de a decide pe cine acuzi si cand acuzi, atunci cand este exercitata in scopul unor interese personale, private, oculte este un pericol pentru democratie si pentru statul de drept.

Dan Tapalaga: Fiti un pic mai explicita. La ce va referiti?
Elena Udrea: Dau un exemplu, acest dosar Microsoft, dar si multe alte dosare care apar in aceste zile si toate se concentreaza pe doar cateva persoane. Toate graviteaza in jurul meu si am spus lucrul acesta, ca cel putin din dezbaterea mediatica care se duce legat de cazurile anchetate de procurori rezulta ca o singura persoana este de interes sa fie dezbatuta, sa fie implicata: Elena Udrea.

Dan Tapalaga: Nu e adevarat asta. Acest dosar, cand a izbucnit in spatiul public, a izbucnit fiind mentionate o serie de nume ale unor lideri PSD in primul rand.
Elena Udrea: Care nu s-au mai auzit dupa aceea.

Dan Tapalaga: S-au auzit pe rand si de liderii PSD, si de liderii PDL, si astazi si de dvs.
Elena Udrea: Da.

Dan Tapalaga: Au fost pusi sub acuzare o multime de lideri PSD.
Elena Udrea: Dar ati mai auzit ceva de dl Nica, de dl Ponta?

Dan Tapalaga: Asta e problema presei cum trateaza aceste subiecte…
Elena Udrea: Da, asta spun si eu.

Dan Tapalaga: si la vremea respectiva ei au fost in prim-plan, asa cum dumneavoastra sunteti astazi in prim-plan.
Elena Udrea: Nu, nu, nu. Eu sunt in prim-plan de la inceputul-inceputului. De la momentul la care a aparut acest dosar si a aparut numele fostului meu sot, chiar daca pana ieri nu exista nicio acuzatie oficiala la adresa mea, subiectul a fost Elena Udrea. Toate documentele aparute pe surse se refereau la Elena Udrea. Toate dezbaterile, intr-o anumite parte a presei, erau despre Elena Udrea. De aceea am si iesit public sa spun ca nu mi se pare normal in momentul in care in acest dosar, spre exemplu, sunt numite, sunt pomenite de martori nume mari de lideri politici, cum ar fi Victor Ponta, dl Vasile Blaga, asta de catre martorul care l-a pomenit si pe Dorin Cocos. Tot acel martor a spus ca i-a dat bani lui Vasile Blaga.

Dan Tapalaga: Cine a spus asta?
Elena Udrea: Domnul Florin… sau… cel de la… partenerul lui Pescariu…

Cristian Pantazi: Florica de la Fujitsu Siemens?
Elena Udrea: Florica, da.

Dan Tapalaga: Ati vazut dumneavoastra aceasta declaratie in dosar?
Elena Udrea: Sigur ca da. Dar a aparut la televizor. In campanie a aparut pentru 2 ore, in scurt, la televiziunea domnului Ghita, a aparut acest document. Ulterior a fost retras. La intrebarea pe care am pus-o: De ce nu s-a dezbatut la fel de intens documentul in care a aparut numele dlui Vasile Blaga, asa cum s-a dezbatut in continuu in campania in care candidam la prezidentiale implicarea fostului meu sot in acest dosar? raspunsul lui Sebastian Ghita a fost: Pentru ca generalul Coldea, de la SRI, i-a cerut sa retraga acest document.

Dan Tapalaga: Aveti probe cand spuneti asta?
Elena Udrea: Va spun ce mi-a spus Sebastian Ghita. Intrebati-l sa vedem daca recunoaste sau nu.

Dan Tapalaga: Deci Sebastian Ghita v-a spus. Cand?
Elena Udrea: In timpul campaniei, candva, cand i-am reprosat faptul ca la televiziunea lui, la RTV – sigur, o televiziune facuta cu acordul SRI-ului.

Dan Tapalaga: De unde stiti asta?
Elena Udrea: De la momentul la care s-a intamplat, in 2011. Dar o sa ajungem acolo. La televiziunea lui, pret de 2 ore maxim a iesit acel document si s-a dezbatut implicarea dlui Vasile Blaga. Acolo se spunea ca a primit o suma de bani de la Claudiu Florica, lucru care s-a intamplat timp de 2 ore, dupa care a disparut cu totul din dezbaterea publica. Evident ca am tras atunci concluzia, si o sa vedeti pe parcursul interviului de ce, ca nu era niciun interes ca cei din tabara dlui Iohannis in vreo cauza penala. In schimb, am fost implicata eu, desi nu aveam o implicare oficiala in acest atac legat de aspecte penale si apoi, desigur, si celebrele fotografii si arestarea fostului sot cu 2 saptamani inainte de votul primului tur, samd. Ma intors si spun ca este firesc, este normala actiunea justitiei. Justitia trebuie sa functioneze. Insa justitia de asemenea trebuie sa se bazeze pe lege. O justitie care nu se face cu legea in fata poate sa fie la fel de periculoasa ca o lipsa de justitie.

Cristian Pantazi: Dar de ce spuneti ca ati fi tinta acestei vanatori, cand toata presa, toti constatam ca punerea dvs. sub acuzare s-a intamplat ieri, deci dupa ce s-a incheiat campania electorala, dupa ce Traian Basescu a plecat de la Cotroceni, Victor Ponta a pierdut alegerile, dvs. ati pierdut alegerile, PMP e in pragul dezintegrarii si ca o miza politica dvs nu mai reprezentati o miza ca anul trecut? Deci cine si de ce v-ar vana?
Elena Udrea: Dar eram asa o miza mare in campanie? Vi se parea ca eram pe cale sa castig alegerile? Acelasi lucru pe care il reprezentam in campanie. Punand niste lucruri cap la cap, am inteles de unde a venit parte din atacurile cel putin din ultimii ani la adresa mea, atacuri care sunau cam asa: Traian Basescu sa se lase de Elena Udrea, pentru ca ii face foarte mult rau. Si nu vorbesc de cei care poate chiar li s-a parut, cum ar fi dl. Tapalaga, reala aceasta teorie. Vorbesc de cei care au actionat in baza unei teorii a altcuiva. Sunt oameni pe care daca ii urmarim, si vorbesc aici de oameni din presa, pe care daca ii urmarim ce puncte de vedere au, constatam cu usurinta – si daca vedem cum sunt finantati – constatam cu usurinta ca ei de fapt sunt purtatorii de idei, de mesaje, ai unor institutii sau ai unor oameni din institutii. Spre exemplu, sunt purtatori de mesaje ai SRI-ului, asta este clar. Asa cum dna Sorina Matei, spre exemplu, este evident purtatoarea de cuvant a dnei Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Aici eu as spune ca e o sustinatoare a luptei anticoruptie, si nu o purtatoare de cuvant a dnei Kovesi. Sustine lupta anticoruptie dna Matei, ca multi alti ziaristi, inclusiv noi, inclusiv cei de la Revista 22 si multi altii.
Elena Udrea: Asta este. Dar dvs. nu cred ca sunteti platiti din banii lui Nicolae Dumtriu.

Cristian Pantazi: Cu siguranta nu suntem platiti.
Elena Udrea: Nu sunteti, in regula.

Dan Tapalaga: Dar ce vreti sa spuneti cu asta?
Elena Udrea: Pai, daca vrei intr-adevar sa spui ca slujesti un principiu pana la capat, atunci este foarte greu sa imi spui ca esti un om care slujeste justitia pana la capat, cata vreme primesti salariu de la un om care este cercetat intr-o cauza penala – eu n-am nimic, Doamne fereste, Nicolae Dumitru este si amicul meu, dar este un om care a fost arestat in cauza Microsoft si despre care, spre exemplu, la dna Sorina Matei nu am auzit un cuvant.

Cristian Pantazi: Mi-e greu sa inteleg tot rationamentul, avand in vedere ca dvs. ati facut chiar afaceri sau ati infiintat o firma cu dl Niro. V-as propune sa ne intoarcem la miza dosarului si care inteleg ca ar fi Traian Basescu, din ce spuneti dvs.
Elena Udrea: Acest dosar este un dosar foarte mare, foarte amplu.

Cristian Pantazi: Si care e miza? E vorba de Traian Basescu?
Elena Udrea: Pai el este un dosar real. Nu, nu spun asta, nu. Este vorba de un dosar foarte real. Adica acolo, intr-adevar, cand a pornit, acest dosar a pornit cu descrierea ca este cel mai mare dosar de coruptie in care sunt implicati 9 ministri, in care valoarea acestor contracte ar fi de 1 miliard de euro, in care spagile care s-ar fi dat ar fi intre 60 si 100 de milioane si in care mai sunt implicati zeci de oameni de afaceri. Am avut o singura arestare, atunci, in campanie, cei 4, printre care si fostul sot, dl Nicolae Dumitru, Pinalti si Gabriel Sandu. In rest, aproape toata lumea este ok. Adica dl Victor Ponta, despre care Claudiu Florica a spus ca a primit foloase pentru a interveni in acest dosar, este ok. Alte nume cele pomenite acolo, Tariceanu, Adrian Nastase, Tanasescu…

Cristian Pantazi: Dar el este urmarit penal, si fiul sau, din cate tin minte.
Dan Tapalaga: Da, sunt urmariti penal. Sunt o multime de lideri PSD urmariti penal acolo.
Elena Udrea: Dar nu sunt arestati. Deci toata lumea este libera.

Dan Tapalaga: Un dosar penal, cum bine stiti, individualizeaza situatii, fapte, samd. Adica nu pot fi toti arestati penal sau toti arestati preventiv. Si dosarul e cam la inceput, din cate stiti.
Elena Udrea: Cei care chiar presupunem noi ca au savarsit faptele, aceia sigur, sau cei care au venit, care au initiat tot aceste demers de afaceri, aceia sunt sigur liberi. Nu mai spun ca oameni politici importanti, care sunt…

Dan Tapalaga: Inca o data, dna Udrea, acest dosar, cum stiti, este intr-o faza incipienta, inca. Nu s-au terminat comisii rogatorii cu alte tari din UE samd. Adica trageti concluzii mult prea rapide intr-un dosar care este abia la inceput.
Elena Udrea: Bun, este la inceput, insa este o realitate ce va spun eu. Ca din zecile de persoane implicate, unii direct – cei care fie au facut contractele, fie sunt cei care au venit cu afacerea – la final mai sunt 2 asa-zisi intermediari arestati in aceasta cauza si eu, acuzata…

Dan Tapalaga: Tocmai va spuneam ca nu este niciun final in acest doar.
Elena Udrea: la final, astazi. Si eu, acuzata ca nu am stiut, ca trebuia sa stiu, sa presupun ca o parte din banii pe care sotul meu ii folosea in afaceri ar fi provenit din actiuni prin care a incalcat legea. Nici asta, deci Doamne fereste, procurorii au fost foarte ok, inteleg dreptul lor de a suspecta faptul ca eu as fi stiut, insa nici nu poate fi o certitudine ca orice nevasta stie cum isi face afacere sotul ei. Trec peste faptul ca intamplator eram o nevasta cu o ocupatie foarte precisa si foarte solicitanta.

Cristian Pantazi: Inainte sa trecem la realitatea relatiei din cuplul dvs, care e teoria dvs. legata de modul in care ati fost implicata? Care e adevarul dvs?
Elena Udrea: Incepusem prin a va spune ca intr-o tara in care pe oricine aproape ai putea sa acuzi in orice moment, cel care are catusele este si cel care conduce Romania. Ganditi-va cine ar avea curaj sa se opuna sau care dintre oamenii politici ii vedeti ca au curaj sa abordeze frontal acest subiect al finantarii partidelor politice sau al finantarii campaniilor electorale? Nimeni, toata lumea se ascunde, desi stim cu totii ca in mare parte exact asa procedeaza oricine candideaza si asa procedeaza orice partid. Care politician il vedeti in comisia de supraveghere a serviciilor secrete capabil sa initieze cu adevarat un control asupra activitatii acestor servicii, cand aproape toti de acolo oameni politici pot fi, ca dl. Grebla, chemati a doua zi la parchet.

Dan Tapalaga: Mai clar, daca puteti. Ce sustineti?
Elena Udrea: Adica eu spun ca cel care detine secretele tuturor – si toti avem secrete, mai ales cei din presa, din politica. Ale noastre sunt interesante.

Cristian Pantazi: E SRI sau DNA?
Elena Udrea: si cel care are cheia asupra acuzarii cuiva este si cel care poate determina anumite comportamente la nivelul politicenilor, la nivelul presei sau chiar la nivelul magistratilor.

Cristian Pantazi: Dar despre cine e vorba?
Dan Tapalaga: Vorbiti in clar!

Elena Udrea: Evident ca vorbim in clar. In spatele unui plan pe care eu il vad foarte bine asezat si care este pus in practica de ceva timp, pas cu pas, si ce-am aici sunt lucruri pe care de luni de zile eu le scriu… si constatand toate acestea, se afla un om care detine in acest moment toate aceste secrete, pentru ca le are de la mii de oameni, de ofiteri care le aduna. Este seful actual al Serviciului Roman de Informatii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, in acest moment, detine aceasta putere, pentru ca pe de o parte detine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor, pe de alta parte are o foarte buna relatie cu dna Kovesi. Si va spun eu, care am intervenit in numirea dnei Kovesi in functia de procuror DNA…

Dan Tapalaga: In ce sens ati intervenit?
Elena Udrea: In sensul in care dl Victor Ponta nu era de acord sa se faca numirile procurorilor si numirea dnei Kovesi, era singurul nume de interes, care il interesa pe presedintele Traian Basescu. Singurul nume care interesa era Codruta Kovesi; fusese o propunere a domnului Coldea, doamna Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Cum adica a fost o propunere a domnului Coldea?
Elena Udrea: Adica dl Traian Basescu evident ca o sustinea pe Codruta Kovesi, dar ea era plecata intre timp din tara.

Cristian Pantazi: Era la Bruxelles, trimisa a Guvernului.
Elena Udrea: Da. Si cel care a propus revenirea dansei a fost dl Coldea.

Dan Tapalaga: De unde ati scos informatia asta, cine v-a spus asta?
Elena Udrea: La acel moment, aceasta discutie – dar, inca o data spun, a fost un nume pe care si-l dorea si presedintele foarte mult, dar ideea ca dansa sa se intoarca de acolo a venit de la Florin Coldea.

Dan Tapalaga: Pai adineauri ati spus ca dvs. ati sustinut-o.
Elena Udrea: Nu, eu am spus ca eu am fost cea care a discutat cu dl Victor Ponta numirea dnei Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Pai, stati putin. Ori Traian Basescu a sustinut-o, ori dvs, ori Florian Coldea, ca nu se mai intelege nimic in clipa asta?
Elena Udrea: Am spus ca propunerea ca dansa sa se intoarca de la Bruxelles a venit de la dl Coldea. Traian Basescu si-a dorit foarte mult ca Codruta Kovesi sa fie procuror DNA, dar Victor Ponta nu dorea acest lucru.

Dan Tapalaga: Dar cine v-a spus toate astea?
Elena Udrea: Pai, faptul ca Victor Ponta nu dorea era evident si stiam de la presedinte. Dar era evident, pentru ca spunea pe toate partile ca nu doreste. Iar eu am fost cea care a mers la Victor Ponta sa discut tocmai numirea Codrutei Kovesi in functie.

Dan Tapalaga: Cand?
Elena Udrea: Intr-o seara, in 2013, la biroul dlui Victor Ponta, pe care il are in blocul in care locuieste. Am discutat atunci cu dl. Ponta si unul din argumentele pe care le avea, obiectiile pe care le avea era tocmai faptul ca era extrem de apropiata sau ca ar fi fost extrem… ar fi ascultat foarte mult de SRI. Acesta era unul din argumentele pentru care Victor Ponta se opunea numirii. Unul din ele.

Dan Tapalaga: Dar ne puteti spune in calitate de ce ati facut aceasta interventie la dl. Ponta?
Elena Udrea: In calitate de persoana care, la momentul acela, putea sa discute cu el. Ceea ce n-ar fi facut, spre exemplu, nici presedintele.

Cristian Pantazi: V-a cerut presedintele, v-a rugat sa faceti aceste diligente, aceasta discutie cu Victor Ponta?
Elena Udrea: Nu.

Cristian Pantazi: A fost initiativa proprie?
Elena Udrea: A fost initiativa mea. A fost initiativa mea.

Cristian Pantazi: De unde stiati de discutiile de la Cotroceni?
Elena Udrea: Din discutiile presedintelui, din ce era public. Era un conflict, nu se mai numeau procurorii, iar Traian Basescu nu voia sa renunte la Codruta Kovesi sub nicio forma – aici era cuiul lui Pepelea, daca va amintiti – si in acest context mi-am asumat sa discut eu cu Victor Ponta deblocarea situatiei.

Cristian Pantazi: Ati discutat cu Victor Ponta si cu Traian Basescu, in acel context, si despre Alina Bica la DIICOT?
Elena Udrea: Nu. Propunerea Alina Bica nu era atat de importanta, era o propunere pe lista. Mai important era procurorul general, atunci. Insa, asa cum a spus si presedintele, fata de dorinta de a avea-o pe Codruta Kovesi la DNA, procurorul general a fost cel pe care l-a propus, pentru ca asta spune legea. Deci este printr-o negociere si o intelegere intre presedinte si prim-ministru. Si atunci procurorul general a fost numit domnul care este si astazi, nu ii retin numele.

Cristian Pantazi: M-as intoarce la dl Coldea, despre care spuneati ca el controleaza toata situatia, ca el este cel care are interesul sa va puna in aceasta numire proasta. Aveti vreo proba?
Elena Udrea: Pai, o multime de lucruri pe care o sa vi le spun. Cumva o sa incep cu ceva ce pentru mine a reprezentat o luminare asupra a ceea ce mi se intampla. La o cafea cu dl Sebastian Ghita, undeva in vara trecuta, va spun si unde: la cafeneaua Sofa de pe Barbu Vacarescu, dl Sebastian Ghita – un apropiat al SRI-ului si o persoana care se vede des cu dl Florian Coldea – mi-a spus ca dl Coldea ma uraste. Am intrebat de ce, si mi-a spus un lucru pe care eu apoi l-am spus public – dar bineinteles nu am citat, la vremea aceea: pentru ca am fost permanent o sursa alternativa de informatii la presedinte. Presedintele Romaniei este nu cel mai informat om. De regula, este cel mai dezinformat om, pentru ca el primeste informatii pe niste cai simple. Bine, de pe internet daca sta sa le citeasca sau de la televizor sau informatii pe care le ia oficial de la institutii. Evident ca atunci cand cineva, care este relativ bine conectat la presa, la toata zona de presa, la zona politica, la tot mediul de afaceri, o astfel de persoana are acces la presedinte si poate sa ii spuna niste lucruri – si o sa va dau exemple in interviu – evident ca devine o persoana neplacuta sefilor de servicii. Asa mi-a explicat Sebastian Ghita faptul ca dl Coldea m-ar uri. Eu nu am urat niciodata pe nimeni. Pornind de la acest moment…

Dan Tapalaga: L-ati crezut pe cuvant pe Sebastian Ghita? Pentru ca relatia dvs mi-e putin neclara, si anume acum ii reprosati ca a facut un control de facto din pozitia de parlamentar si ca nu si-a facut treaba, pe de alta parte n-aveati o problema sa va intalniti cu el pe Barbu Vacarescu.
Elena Udrea: Nu. Dar n-are nicio legatura. Si dvs. ma criticati si nu am o problema sa va dau interviul aici. Deci nu are nicio legatura, lucrurile sunt adevarate si intr-un fel, si in alt fel.

Dan Tapalaga: Si cat de apropiata era relatia cu Ghita, astfel incat dl Ghita v-ar fi facut asemenea confidente – ce vorbea dansul cu domnul Coldea?
Elena Udrea: Mi-a facut multe alte confidente. Multe altele.

Dan Tapalaga: Ca de exemplu?
Elena Udrea: Nu stiu, spre exemplu l-am intrebat…

Dan Tapalaga: Dar in virtutea carei relatii, ca nu intelegem?
Elena Udrea: Pur si simplu. Nici nu stiu sa va spun. Nu am o relatie atat de apropiata cu dl Ghita, incat sa ne consideram prieteni. Ca dovada,  cred ca sunt cel mai atacat personaj, dupa Traian Basescu, la televiziunea lui, si am mai spus lucrul acesta. Nu stiu. Dl Ghita oscila, probabil, intre nevoia de a sta mai aproape, cateodata, de Basescu, altadata i se parea ca e mai rentabil sa stea aproape de Victor Ponta, habar n-am. Astea-s motivele lui. Eu va reproduc ce mi-a spus el.

Dan Tapalaga: Revin putin la episodul intalnirii cu premierul Victor Ponta, daca el a avut loc, in 2013 ati spus.
Elena Udrea: Da. Cand s-a facut numirea.

Dan Tapalaga: Pai nu erati inamici, pe vremea aia, in opozitie? Ca am vazut niste schimburi de replici extrem de dure.
Elena Udrea: Eu sunt chiar cea care chiar a facut opozitie.

Dan Tapalaga: Cum? Intalnindu-va cu Victor Ponta?
Elena Udrea: Da’ n-are legatura. Faptul ca eu ma cunosc cu dvs, daca ies de aici si spun ceea ce cred despre dvs, si spun sincer, n-are legatura lucrul acesta. Adica eu pot sa cred niste lucruri despre un om si, in acelasi timp, legat de alt subiect sa stau de vorba cu el.

Dan Tapalaga: Dar ati spus ca erati printre putinii oameni care avea acces la Victor Ponta.
Elena Udrea: Din apropierea lui Traian Basescu.

Dan Tapalaga: In virtutea caror relatii?
Elena Udrea: Sunt vechi, de cand lumea…

Dan Tapalaga: Faptul ca a fost avocatul dvs la firme sau de cand?
Elena Udrea: Nu. El nu a fost avocatul meu, v-am mai spus si este minor subiectul fata de ce se intampla, credeti-ma. Avocatul meu nu a fost niciodata. Daca a fost avocatul lui Dorin Cocos, sigur, parerea mea v-am mai spus, cred ca si-a luat un avocat prost.
Dan Tapalaga: Victor Ponta, mi-aduc bine aminte, a declarat public ca numirea Laurei Codruta Kovesi a fost propunerea lui. Este o declaratie publica, data intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei, daca nu ma insel acum vreo jumatate de an.
Elena Udrea:
Da. A fost propunerea lui, dupa ce a primit-o de la Traian Basescu. El si-a asumat toate propunerile. Eu va spun cum stau lucrurile si va spun care era argumentul principal pentru care nu voia numirea.

Dan Tapalaga: Ori de la Traian Basescu, ori de la Florian Coldea? Iarasi va trebui sa va hotarati.
Elena Udrea:
Eu cred ca am lamurit-o.

Dan Tapalaga: Nu, deloc!
Elena Udrea:
Oficial, propunerea a facut-o presedintele Romaniei, pentru ca in mod constitutional numirea procurorilor se face intre presedinte si premier – asta este legea, astazi. Ideea ca dna Kovesi sa se intoarca de la Bruxelles a fost ideea dlui Coldea.

Dan Tapalaga: Dar ce vreti sa spuneti cu asta, ca a fost ideea dlui Coldea?
Elena Udrea:
Nimic. Decat sa arat faptul ca exista un parteneriat intre dl Coldea si dna Kovesi, care…
Dan Tapalaga: Institutional.
Elena Udrea:
… la nivel institutional, de foarte multe ori l-am vazut materializandu-se in acele referiri: Caz rezolvat cu sprijinul SRI. Care nu mai apar de cand Traian Basescu a remarcat ca nu este normal sa apara permanent.

Dan Tapalaga: Chiar in cazul dvs. a aparut aceasta mentiune.
Elena Udrea:
Nu mai stiu.

Cristian Pantazi: Si la comunicatele de astazi.
Dan Tapalaga: Aceasta mentiune a aparut inclusiv in punerea sub acuzare in ce va priveste.

Elena Udrea: Aha. Bun. Deci, dupa ce a aparut presedintele la momentul acela si a spus ca nu este normal, pentru ca foarte multi oameni de afaceri au inteles mesajul ca cei care detin toate informatiile sunt cei de la SRI, avand in vedere ca DNA-ul lucreaza cu informatii de la SRI, si ca urmare au incercat – si asta va spun eu – au incercat sa isi gaseasca intrare la SRI, deci dupa ce a fost aceasta remarca a domnului presedinte, imi amintesc ca o vreme nu a mai aparut. Daca acum spuneti ca a aparut din nou, nu am remarcat. Daca aceasta colaborare este institutionala, este corecta. Numai ca daca si procurorii, si magistratii sunt oameni, si inca o data, va dau un exemplu celebru: dl judecator Grebla. Si va spun ca este evident ca atunci cand cei de la SRI detin informatii despre toti, inclusiv despre judecatori si procurori, daca relatia dintre SRI si procurori este una prin care, la o adica, SRI-ul poate face presiuni intr-un fel sau in altul asupra magistratilor, atunci iarasi avem de-a face cu un abuz.

Cristian Pantazi: Acuzatia pe care o faceti, fie si in subtext, este extrem de grava. Si anume: ca dosarul dvs…
Elena Udrea: Nu legat de dosarul meu. Nu. Aici era o discutie in general.

Cristian Pantazi: …bun. Ca dosare, in general, sunt facute de DNA la presiunea SRI, care are ceva impotriva dvs.
Elena Udrea: Nu, dar legati de mine. Era o discutie in general. Daca vreti sa ne intoarcem la cazul particular, Microsoft, ne intoarcem acolo.

Cristian Pantazi: Dar eu v-am cerut dvs. probe legate de relatia de adversitate pe care Coldea o are fata de dvs. si mi-ati spus ca acea proba suprema este marturisirea facuta la o cafea de dl Sebastian Ghita.
Elena Udrea: V-am spus ca incep de acolo.

Cristian Pantazi. Bun. Alte probe aveti pentru acest dinte pe care Coldea/SRI il are impotriva dvs?
Elena Udrea: Intrebarea ar fi de ce. Toata lumea s-a intrebat: dar ce sa aiba totusi cu Udrea? Nu era un pericol pentru alegerile de la presedintie, iar acum, asa cum spuneti, ma si retrag din fruntea partidului, nu tin sa reprezint neaparat acum o pozitie in politica romaneasca. Eu cred ca planul este acela de a avea puterea totala. Tot asa, ca sa-l citez pe dl Ghita, care mi-a spus la un moment dat din discutiile cu dl Coldea: putere egala cu a sefului statului. Astazi, dl Coldea a ajuns directorul SRI.

Dan Tapalaga: Interimar.
Elena Udrea: Interimar.

Dan Tapalaga: Trebuia, dupa demisia dlui Maior, sa fie numit un sef si, potrivit legii, prim-adjunctul se duce interimar.
Elena Udrea: Da. Deci cred ca toti cei care stiu anumite lucruri, si este o tactica – trebuie sa recunoasteti ca este un comportament des intalnit – toti cei care stiu anumite lucruri sau toti cei care pot fi o piedica trebuie eliminati. Si acum o sa ma intrebati: bine, si ce stiti? Pai, eu stiu foarte multe lucruri, pe care le-am aflat unele din discutiile directe, sa zicem, cu dl Coldea, altele pe care le-am aflat de la persoane care s-au intalnit sau au colaborat in anumite momente cu dl. Coldea.

Cristian Pantazi: Unu: Ce informatii? Doi: Ce faceti cu ele?
Elena Udrea: Pai vi le spun dumneavoastra. Doi: am facut un denunt.

Cristian Pantazi: Denunt la DNA?
Elena Udrea: Da, la DNA.

Dan Tapalaga: Impotriva cui?
Elena Udrea: Un denunt in care spun lucruri despre dl general SRI Florian Coldea si despre… o amintesc pe doamna procuror general DNA Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Ce spuneti acolo?
Elena Udrea: Pai, va spuneam de ce cred eu ca se doreste si s-a dorit din campanie, cu toate armele, scoaterea din politica, de la nivelul care conteaza al politicii, in ceea ce ma priveste. Si, ma rog, este un lucru recurent, de foarte multe ori s-a tot incercat sa fie scoasa Elena Udrea.

Eu cred ca in prima parte, cat exista Traian Basescu, tocmai pentru a elimina, asa cum spunea dl Ghita, o sursa alternativa de informatii, in partea acum a doua cred ca pur si simplu pentru lucrurile pe care le stiu si pe care i le-am spus dlui Coldea in fata. Sau prin dl Maior i le-am transmis.

Dan Tapalaga: Ce anume?
Elena Udrea: Pai, spre exemplu, stiu, in momentul in care a aparut dosarul Microsoft si s-a vehiculat numele fostului sot, eram in plina campanie electorala. A venit, se spunea acolo, numele meu era evident legat de dosar si mai ales se spunea despre un credit pe care sotul – si care este si proba in dosar – fostul sot il luase de la Dinu Pescariu si pe care il declarasem in declaratia de avere. In contextul acesta complex, a venit la mine fostul sot sa ma roage sa ii fixez, sa intermediez o intalnire cu dl Coldea si dl Maior, spunandu-mi ca nu doreste sa ii apeleze direct in situatia data.

Dan Tapalaga: Cum adica sa ii apeleze direct?
Elena Udrea: Nu stiu.

Dan Tapalaga: Avea fostul sot apel direct la Maior si la Coldea?
Elena Udrea: Imediat o sa revin si o sa va spun. Ca nu doreste sa ii apeleze direct pentru ca, ma rog, asa era situatia, insa am intrebat de ce ar face asta, de ce sa vorbeasca, si a spus ca ar dori sa lamureasca acuzatiile din dosar, in conditiile in care mi-a spus ca a facut niste lucruri, la solicitarea dlui Coldea. Lucru care inseamna, si pentru asta sigur este foarte usor de intrebat fostul sot. Eu va declar exact ce mi-a spus.

Dan Tapalaga: Cand se intampla asta?
Elena Udrea: In toamna acestui an. Deci vorbesc de dupa ce a aparut scandalul, inainte sa fie retinut. Mi-a spus, spre exemplu, ca la solicitarea domnului Coldea a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghita, in cash, pentru a-si finanta televiziunea, RTV.

Cristian Pantazi: Cand?
Elena Udrea: Cred ca la inceputul… Ideea era ca mai la inceputul televiziunii, cand s-a rupt RTV-ul de Realitatea si cand dl Ghita inca nu era conectat cu toate cele 10 degete la bugetul de stat. Ulterior am aflat ca banii au fost remisi dlui Ghita de catre Alin Cocos. Mi-a mai spus ca, tot asa, la solicitare, a dus aproximativ la fel, 500.000 de euro, nu-mi mai aduc aminte exact, dar aproximativ la fel, unui institut de sondare a opiniei publice, care facea sondaje din acestea.

Cristian Pantazi: Ce institut, tineti mine?
Dan Tapalaga: Mai exact?

Elena Udrea: Nu, nu tin exact. Dar, daca va fi intrebat, cu siguranta ca-si aminteste el. Sau daca vor fi intrebati, va fi intrebat dl Coldea. Deci astea erau lucrurile pe care mi le-a spus la momentul acela si care, in contextul dat, mi-a explicat ca ar fi vrut sa le discute. Nu s-a intamplat, nici nu am procedat ca atare, ca n-aveam cum, dar in orice caz a si fost retinut preventiv.

INTERVIUL INTEGRAL:

–-

REACTIII

SRI, despre Udrea: Serviciul nu se pronunta referitor la declaratiile unor suspecti urmariti penal, cu atat mai putin la situatia unor dosare la care SRI a contribuit. Vom continua sa contribuim la lupta anticoruptieServiciul Roman de Informatii nu se pronunta referitor la declaratiile unor suspecti urmariti penal si cu atat mai putin in legatura cu situatia unor dosare penale la a caror initiere si instrumentare a contribuit SRI, a declarat, vineri, purtatorul de cuvant al acestei institutii, Sorin Sava, solicitat de HotNews.ro sa raspunda acuzatiilor aduse de deputatul Elena Udrea sefului  SRI, Florian Coldea.

„Referitor la alegatiile exprimate in spatiul public, cu privire la activitatea SRI si a reprezentantilor acestuia, consecvent principiilor si misiunii profesionale ale serviciului, in concordanta cu atitudinea publica exprimata in ultimii 10 ani, SRI nu se pronunta in legatura cu declaratiile unor suspecti aflati in faza de urmarire penala, cu atat mai putin in legatura cu situatia unor dosare penale la a caror initiere si instrumentare a contribuit”, a declarat, pentru HotNews, purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii.

Sorin Sava subliniaza ca SRI „va desfasura in continuare, cu hotarare”, activitatea prin care contribuie la lupta anticoruptie.

„Nu pot sa nu remarc faptul ca aceste acuzatii defaimatoare la adresa SRI si a reprezentantilor acestuia apar in contextul intensificarii luptei anticoruptie, activitate la care SRI are o contributie majora si decisiva si pe care, alaturi de alte institutii abilitate, o va desfasura in continuare, in limitele si competentele legii, cu hotarare, in tot ceea ce va face”, a mai spus reprezentantul SRI.

Laura Codruta Kovesi pentru HotNews.ro: Nu este prima data cand suspectii din dosare fac afirmatii denigratoare la adresa mea si nu le comentez

Sebastian Ghita: Ma surprind acuzatiile Elenei Udrea / Realitatea TV si Romania TV nu au avut contracte cu Dorin Cocos sau firmele acestuia

In primul rand, cred eu, trebuie remarcat ca afirmatiile Elenei Udrea vin dupa ce a fost „invitata” sa faca o „plimbare” pe la DNA, dar mai ales dupa ce Traian Basescu nu mai este in functia de Presedinte al Romaniei.

In al doilea rand, eu cred ca nu se poate sa nu te intrebi unele lucruri cu privire la Elena Udrea… Cine este Elena Udrea? Cum a devenit ea „permanent o sursa alternativa de informatii la presedinte”, daca asa i-a spus intr-adevar Sebastian Ghita si daca acesta are dreptate, daca chiar asa a fost? Elena Udrea a fost permanent conectata la cel mai inalt nivel in Stat si ai putea sa te intrebi de ce… Dar sa fie „permanent o sursa alternativa de informatii la presedinte”, lucrul asta e mult mai serios, foarte serios pentru ca vorbim de Presedintele Romaniei, cel care reprezinta Statul Roman. Nu se poate sa nu te intrebi daca migratia ei de la PSD spre PD, cand steaua lui Basescu incepuse sa rasara, nu s-a facut tocmai in acest scop: sa fie „permanent o sursa alternativa de informatii la presedinte”. Problema este extrem de serioasa si trebuie elucidata! Let’s talk like adults: ce grad are Elena Udrea in structurile informative ale Statului? Dupa umila mea parere, sunt mai multe femei frumoase in politica romaneasca, foarte atragatoare, care au cel putin gradul de maior (poate capitan). In asemenea conditii si vazut in lumina celor spuse de Elena Udrea, lucrul amuzant e ca SRI ridica de pe strada SRI-ul… 😆 . Totusi, nu poti sa fii „permanent o sursa alternativa de informatii la presedinte” fara sa faci parte din structurile informative ale Statului. Cum ai putea oare altfel sa fii conectat la cel mai inalt nivel in Stat? Si cum am exclus – sper sa nu gresesc – faptul ca Elena Udrea ar fi un spion al unei Puteri straine, atunci ramane cealalta posibilitate: ca face parte din structurile informative ale Statului.

Un lucru care m-a intristat: amestecul SRI in mediul de afaceri – in special media din Romania (vezi povestea cu cei 500.000 de euro pe care Dorin Cocos ii dadea lui Ghita), dar si faptul ca Dorin Cocos era un obisnuit la SRI: „Stiam ca mergea sambata, duminica, mergea la SRI.” – sambata si duminica mergea regulat acolo… Observati suma: 500.000 de euro!! Or, lucrul asta arata ca SRI poate face din oricine, pe care il considera ca are aptitudinile necesare pentru o astfel de misiune, un prosper om de afaceri. Il poate introduce in marea politica, il poate face, de ce nu, o permanenta”sursa alternativa de informatii la presedinte”… Cine e Dorin Cocos? In Romania sunt multi oameni de afaceri bogati. Cati dintre ei merg sambata si duminica la SRI…

DT: Stiti ce nedumerire am? In toate declaratiile publice, ati spus ca nu stiti, nu cunoasteti detalii legate de afacerile fostului sot, Dorin Cocos. Ori, ce constat acum e ca discutati in mare detaliu despre ce afaceri facea, cui ducea 500.000 de euro.

Elena Udrea: Nu. V-am spus cand s-a intamplat lucrul acesta: in aceasta toamna, inainte sa fie retinut preventiv, cand a venit special sa imi spuna lucrurile acestea. Ma rog, special sa imi spuna de intalnire. In discutie a fost si povestea cu banii. Deci nu am stiut. Asta se intamplase, probabil, in 2011, cand a fost cu RTV-ul, probabil in alt an, si nu am stiut asa ceva. Acum a venit si mi-a spus. Eu stiam ca merge la SRI. Stiam ca mergea sambata, duminica, mergea la SRI.

DT: Fostul dvs. sot.
Elena Udrea: Fostul sot, da, da.

DT: Dar ce cauta el acolo?
Elena Udrea: Pai, nu l-am intrebat niciodata ce cauta. Ca mi-am imaginat ca cauta lucruri secrete, din moment ce se duce acolo.

DT: Adica stiati si nu-l intrebati: Domne’, ce cauti la SRI?
Elena Udrea: Nu.

DT: De ce te duci sambata si duminica la SRI?

Elena Udrea: Nu, nu-l intrebam. Pentru ca imi imaginam ca daca se duce sa vorbeasca, clar cu oamenii de acolo. Adica nu cred ca se ducea sa tunda iarba din curtea SRI-ului. Deci se ducea sa se intalneasca…

CP: O familie functioneaza in felul asta, al onestitatii. Nu se poate sa nu existe.
DT: Si mai e ceva. La randul dvs. spuneati ca erati invitata la SRI. Nu discutati?

Elena Udrea: Asta este altceva. Erau evenimente oficiale. Ce sa intreb: da’ ce vorbiti cu Dorin Cocos? Acuma, numai ideea ca vorbesti cu sefii SRI, vorbesti, nu stiu, cu generalul Coldea sau cu Maior, si nu-mi spui. Evident ca vorbesti niste lucruri care tin de voi, de barbati, de business, de ce vorbiti voi acolo.”

Evident, avem multi oameni de afaceri casatoriti. Cate dintre nevestele lor ajung sa fie „permanent o sursa alternativa de informatii la presedinte”…? La Presedinte, sa retinem aspectul asta… Si sa ne gandim la cat stie Elena Udrea despre aceasta clasa politica romaneasca, pe care a cunoscut-o indeaproape. Elena Udrea spune: „Nu, eu am spus ca eu am fost cea care a discutat cu dl Victor Ponta numirea dnei Codruta Kovesi.”. Dar cu ce argumente la convins pe Ponta sa accepte numirea Laurei Codruta Kovesi ca sef al DNA in 2013? Sa nu uitam despre ce si despre cine vorbim aici: Laura Codruta KovesiDe unde puterea asta de convingere la Elena Udrea de l-a facut pe Ponta sa ia pozitia de drepti si sa pocneasca din calcaie, si cu mana la chipiu sa spuna: „Am inteles, doamna (gradul)!!”. Mai, sa fie!

„Tovarasa” Elena Udrea!

In ceea ce priveste afirmatiile Elenei Udrea sunt doua posibilitati: ori si-a pierdut mintile, ori nu si-a pierdut mintile… Iar daca nu si-a pierdut mintile atunci… atunci poate ca spune adevarul, nu? Insa poate cea mai grava afirmatie pe care a facut-o Elena Udrea este aceasta:

„Problema este ca intr-o tara in care aproape oricine, aproape oricine poate fi gasit vinovat de cevade la seful statului, pana la cetateanul care a dat un borcan de miere si 100 de euro ca sa primeasca o pensionare anticipata parca, un caz real – puterea de a decide pe cine acuzi si cand acuzi, atunci cand este exercitata in scopul unor interese personale, private, oculte este un pericol pentru democratie si pentru statul de drept. […]

Incepusem prin a va spune ca intr-o tara in care pe oricine aproape ai putea sa acuzi in orice moment, cel care are catusele este si cel care conduce Romania. Ganditi-va cine ar avea curaj sa se opuna sau care dintre oamenii politici ii vedeti ca au curaj sa abordeze frontal acest subiect al finantarii partidelor politice sau al finantarii campaniilor electorale? Nimeni, toata lumea se ascunde, desi stim cu totii ca in mare parte exact asa procedeaza oricine candideaza si asa procedeaza orice partid. Care politician il vedeti in comisia de supraveghere a serviciilor secrete capabil sa initieze cu adevarat un control asupra activitatii acestor servicii, cand aproape toti de acolo oameni politici pot fi, ca dl. Grebla, chemati a doua zi la parchet.

Iar aceste afirmatii gravissima nu se refera doar la generalul Florian Coldea… Nici macar la SRI. Ci la Sistemul de Putere din Romania, inca nereformat, care face din Romania o tara in care Libertatea sa poata fi grav lezata. Va amintiti, desigur, ce accent punea Basescu pe procurori… Parerea mea este ca Elena Udrea a fost pusa la dispozitia lui Traian Basescu, la ordin, din partea structurilor de informatii ale Statului. Rolul ei era sa-i furnizeze Presedintelui informatii cu privire la clasa politica si nu numai… Lucrul asta nu se spune, si, probabil, nu se va spune niciodata. Elena Udrea era doar o diva, metresa Presedintelui in ochii celor mai multi dintre romani, o curva de lux. Cati dintre romani s-ar fi gandit, de pilda, zic si eu asa, la colonelul Elena Udrea…?  😉  Fire sociabila, placuta, o femeie frumoasa, inteligenta (cu o inteligenta pe care nu i-o banuim…) si-a facut repede cunostinte in tot spectrul politic – ii stia pe toti –  si a putut sa patrunda in miezul acestei clase politice, s-o cunoasca in profunzime. Iar ceea ce e de-a dreptul halucinant este ca nici acum, cand, iata, vorbeste liber, n-o credem!! Observati ce raspuns sec, intr-o veritabila limba de lemn, a dat SRI la declaratiile Elenei Udrea. Exact la fel si Laura Codruta Kovesi. De ce SRI spune ca „nu se pronunta” cu privire la aceste declaratii? Iar daca sunt „denigratoare” nu inseamna ca n-ar fi si adevarate… De ce SRI nu spune: „infirmam astfel de declaratii mincinoase!”? Serios acuma, uitati-va despre ce vorbim: SRI, DNA, Presedintele Romaniei. Nu vi se par lucruri serioase?  Ma uitam si la unii oameni din presa, problema care-i macina era de ce a dat Elena Udrea un astfel de interviu si astfel de declaratii. Problema maestrului Cristoiu, bunaoara, era daca Elena Udrea s-a sfatuit cu Traian Basescu. Altul se intreba daca e inteligent ce a facut Elena Udrea (in conditiile in care Elena Udrea pare a fi cu mult mai inteligenta decat cred multi…). Insa nimeni nu a infirmat ce a spus Elena Udrea. Nici macar Traian Basescu…

Un alt aspect straniu este cel legat de Filajul de la Paris:

DT: Si in ce priveste filajul de la Paris, acolo v-ati lamurit? Tot serviciile secrete au fost?

Elena Udrea: Nu m-am lamurit.

DT: Pentru ca, intre timp, presedintele a primit un raport.

Elena Udrea: Eu zic sa-l intrebati pe presedinte ce crede despre acel raport.

CP: A spus ca e strict secret.

Elena Udrea: Eu zic sa-l mai intrebati o data. A, ca e strict secret. Asta este altceva. Eu n-am acuzat si nu acuz SRI-ul de implicare. Insa Alina Bica a fost de la inceput nedorita si de asta a si fost pusa pe seama mea, nedorita in fruntea DIICOT-ului. De ce? Unul din motive? Or fi fost si altele, nu spun acum ca numai asta, dar e clar ca unul din motive tocmai acela ca nu era din apropierea serviciului de informatii, in asa fel incat sa-i spui: actioneaza intr-un fel, fa aici asa, fa aici asa. […]

Dan Tapalaga: Filajul de la Paris cine l-a facut?

Elena Udrea: Este evident ca a fost facut profesionist si pentru Alina Bica. Ulterior, s-au cerut datele despre mine, cand eu am intrat in campanie, ca sie fie folosite la acel moment. Eu ma mir de un singur lucru, ca am vazut acum marea dezbatere le legile securitatii cibernetice, pai, daca noi, daca Serviciul Roman de Informatii n a putut sa afle cine a lansat pentru o ora sau cateva ore un site pe care a lansat niste fotografii si apoi a disparut…

Cristian Pantazi: dar de unde stiti ca nu au aflat. Stim ca raportul este strict secret, asa a spus dl. presedinte Basescu. Nu stim ce era in raport. Poate stiti dvs.

Elena Udrea: Fac si eu ca dl. Cristoiu: or fi fost serviciile secrete chineze? Cine o fi putut sa fie? Nu. Nu m-am lamurit. Si uitati, ca dovada, nu formulez acum acuzatii daca nu stiu. Nu m-am lamurit, am suspiciunile mele, dar nu am nicio dovada.”

Intr-adevar, l-am auzit si eu pe Basescu atunci cand a spus ca raportul e strict secret. Dar de ce oare? Daca e strict secret, si nu stie nici macar Elena Udrea despre cine a facut filajul, inseamna ca Elena Udrea e un personaj foarte important… Insa Elena Udrea are dreptate ca se teme… Pentru ca putea fi luneta unei pusti PSL… Lucrul asta iarasi nu se spune si nu prea ai dovezi ca sa-l poti demonstra, si anume faptul ca Filajul de la Paris ar fi putut fi un atentat la viata ei si a Alinei Bica…

Pentru ca sunt multi care se tem ca ea si cu Bica ar putea sa nu se dovedeasca „educate” (asta e, din cate inteleg, termenul care se foloseste in astfel de situatii) si ar putea sa „ciripeasca” ceea ce nu trebuie. Ca sunt multi nu numai de la PSD, dar si din interiorul PDL, care se tem, lucrul asta mi se pare clar. Dar sunt multi si din Servicii… E foarte posibil sa fie vorba si de aliatii nostri, de exemplu CIA, scenariul nu e chiar fantast, pentru ca Udrea detine informatii cu caracter strict secret din cercul cel mai inalt al Puterii din Romania. Basescu i-a luat de multe ori apararea… La vremea respectiva parea ciudat… Insa e justificat pentru ca baietii astia, de la servicii, cateodata nu stiu multe, si apasa pe tragaci in vederea eliminarii cuiva ce pare a fi incomod prin ceea ce stie… Iar CIA si FBI nu fac exceptie de la regula asta… Daca scapa cu o hartuire politica, scapa ieftin… Retragerea Elenei Udrea , atat in plan informativ cat si in plan politic, este dificila pentru ca e o persoana foarte cunoscuta nu numai in Romania. Ea a anuntat ca doreste sa se retraga, problema unora este sa nu vorbeasca si daca e indeajuns de „educata” sa nu spuna anumite lucruri… Daca sunt indeplinite cele doua conditii, atunci e ok. Insa Elena Udrea s-ar putea sa nu se retraga! Si atunci trebuie indeplinite cele doua conditii. Faptul ca ea a ales sa vorbeasca pare a fi un act de mare curaj! Si eu zic ca daca s-a hotarat sa vorbeasca, si nu numai ea, atunci s-o faca! Sa vedem si noi in ce lume traim, cine sunt cei care ne conduc si sa intelegem de ce se petrec anumite lucruri. Ca tot votam! De asta avem dreptul sa stim, mai ales ca de ani de zile ne balacim in minciuna pusa la cale de factorii interesati! Poporul roman se afla intr-o situatie tragica, nu cred ca gresesc daca spun asa. Multi dintre noi, imensa majoritate, nu stim adevarul despre ce s-a intamplat la Revolutie, si pe urma cum de a disparut industria romaneasca, cum si de ce, nu stim de ce au trebuit sa fie puse „pariuri cu agricultura”, care au naruit agricultura tarii, lucruri care au determinat exodul a milioane de romani peste hotare. Nu stim nimic despre istoria noastra recenta si nu intelegem ce se petrece, ce s-a petrecut, nu stim nimic despre clasa noastra politica, desi incercam sa pricepem. Traim intr-o minciuna de ani de zile si vorbim despre „luminita de la capatul tunelului”, nu stim de ce traim mai rau si de ce lucrurile merg din mai rau in mai rau!

Retragerea Elenei Udrea este dificila pentru ca misiunea ei a fost pe langa Presedintele Romaniei. S-a incheiat misiunea ei…? Elena Udrea e creatia serviciilor secrete. Ei te pot inalta in sensul ca poti sa duci o viata pe picior mare, sa fii bogat, un om politic important, o persoana publica de mare succes, sa pozezi in cele mai renumite reviste! Si uite asa poti sa duci o viata invidiata de multi, poti sa cunosti persoane importante, atat din Romania cat si de peste hotare. Insa cand ti se incheie aceasta misiune, e greu. Atunci e greu…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Februarie 2, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 45 comentarii

Despre miza geopolitica a luptei anticoruptie…

Ca Romania nu e cea mai corupta tara de pe planiglob si nici macar din Europa se poate constata usor avand in vedere indicele pe 2013 privind perceptia asupra coruptiei pus la dispozitie de catre Tranparency International. Se observa limpede ca, bunaora in Europa, sunt tari pe acelasi palier cu tara noastra si chiar mai corupte decat a noastra. Spre exemplu, Italia e pe acelasi palier cu noi, Grecia, daca ne luam dupa index, e mai corupta decat Romania, ceva mai bine sta Turcia, tari care nu au cunoscut nici comunismul si nici tranzitia.

Traian Basescu, impreuna cu Monica Macovei, denuntand coruptia din Romania, si-au facut un stindard din lupta impotriva coruptiei. Insa aceasta a tins sa loveasca mai mult in adversarii politici, fara ca Bruxelles-ul sau Washington-ul sa dezaprobe intr-un mod neechivoc o astfel de practica. Ca adversarul politic s-a numit PSD sau PNL, nu a avut o prea mare importanta, in definitiv a fost un joc de putere, adica un joc din care Basescu, impreuna cu PDL, au cautat sa-si consolideze puterea politica in societate. Interesant este ca jocul asta a fost presarat cu „mica diversiune” potrivit careia, spre exemplu, PSD ar fi cu rusii, adica impotriva intereselor americane in regiune. Din punctul de vedere al unei asemenea logici PDL si Basescu ar fi fost de dreapta, adica aparatorii capitalismului, adica, mai pe sleau spus, cu America… Odata impartite astfel cele doua tabere a inceput jocul, desi Basescu nu a dat semne clare de la bun inceput, adica din 2004, ca ar dori sa mearga pe o asemenea cale si sa joace un asemenea joc. In al doilea mandat al sau jocul a inceput sa se contureze limpede si sa se joace tare, cu institutii precum DNA si ANI in prim-planul atentiei publice.

Cu toate acestea, cu toate ca tema majora a mandatului lui Traian Basescu a fost lupta anticoruptie, rezultatele au lasat de dorit iar un obiectiv major de politica externa – integrarea in Spatiul Schengen – , abuziv legata de MCV, nu a putut fi atins. Esecul a fost semnalat inca din 2012:

Gandul

Raport în Senatul francez: Tranziţia în ROMÂNIA şi Bulgaria nu s-a încheiat, iar statul de drept nu este perfect

Se arata ca:

„Tranziţia nu s-a încheiat în România şi Bulgaria, la peste 20 de ani de la înlăturarea comunismului, iar statul de drept „nu este perfect”, afirmă un raport depus recent în Senatul francez.

În raportul intitulat „România şi Bulgaria: tranziţia neterminată” şi realizat în numele Comisiei pentru Afaceri Europene, senatorii Simon Sutour, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-François Humbert şi Catherine Morin-Desailly afirmă că România şi Bulgaria sunt în continuare în faza de tranziţie.

Este necesar să se ia în considerate că dictatura a scrificat două din trei generaţii actuale şi a anesteziat societatea civilă. Criza economică este o altă circumstanţă atenuantă. Dar aceste două explicaţii nu ar trebui să conducă la minimizarea dificultăţilor cu care se confruntă Bulgaria şi România în adoptarea ireversibilă a statului de drept.

Publicat la 18 iulie, raportul Comisiei Europene este foarte negativ pentru România şi doar puţin mai binevoitor pentru Bulgaria, se arată în raport.

Tranziţia este departe de a se fi încheiat în România şi avansează lent în Bulgaria, adaugă textul. Acesta subliniază, de asemenea, că legăturile istorice dintre Franţa şi cele două ţări nu trebuie să împiedice luciditatea şi îndemnă la vigilenţă, pentru binele României şi Bulgariei, dar şi pentru cel al UE.

În plus, raportul atrage atenţia asupra faptului că există dificultăţi în România şi Bulgaria cu privire la folosirea fondurilor europene.

Fondurile structurale şi cele de coeziune sunt destinate stimulării recuperării întârzierii faţă de celelalte state dar, prin amploarea lor, ele pot avea un impact economic important cu condiţia să poată fi accesate şi absorbite rapid de actorii economici.

Acestea ar fi trebuit să permită o creştere cu 9 puncte a PIB-ului Bulgariei dacă ar fi fost utilizate integral până în 2015 şi o reducere a şomajului cu 15 la sută. În România, aceste fonduri ar fi putut reprezenta în fiecare an 3,8 la sută din PIB.

În schimb, lansarea unor programe operaţionale a fost dificilă în cele două ţări în absenţa experienţei şi mai ales a unor capacităţi administrative şi juridice adecvate. Astfel, proiectele au început în Bulgaria abia în 2009. În ceea ce priveşte accesarea lor, în ianuarie 2012, procentul era de 15 la sută în România şi 19 la sută în Bulgaria. Acesta este cel mai scăzut nivel din UE.

Dificila absorbţie a fondurilor europene ilustrează dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria şi România şi reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.

În cadrul minisiunii lor, raportorii au avut întrevederi cu miniştrii pentru Afaceri Europene din cele două ţări, care s-au arătat perfect conştienţi de problemă şi motivaţi să o rezolve.

Raportul se referă, de asemenea, şi la demersul celor două ţări pentru aderarea la Schengen.

Ezitările Guvernului francez pecedent cu privire la extinderea spaţiului Schengen şi mai ales propunerea acestuia de reformare a unor reglementări aplicabile spaţiului Schengen şi, în special, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în circumstanţe excepţionale, înfiinţarea unui mecanism de evaluare şi supraveghere destinat controlării modului în care este aplicat aquis-ul Schengen şi instaurarea unei clauze de salvagardare în materie de vize, au determinat România şi Bulgaria să considere că aliatul lor francez acţionează împotriva intereselor lor. Totuşi, adaugă raportul, în prezent, odată cu schimbarea guvernării, poziţia Franţei a evoluat şi se va reveni la vechile alianţe.” (subl. mea)

Dupa cum se poate observa, Romania este, potrivit acestui raport, intr-o situatie mai proasta decat Bulgaria.

In vizita sa la Bucuresti, Victoria Nuland preciza:

Mesajul Departamentului de Stat al SUA, la Guvern: „Statul de drept trebuie întărit în România”. VIDEO

Se arata ca:

„Statele Unite ale Americii rămân cu ochii pe ce se întâmplă în România, ţară în care reformele trebuie continuate, iar „statul de drept trebuie întărit”. Astfel a rezumat public Victoria Nuland, numărul doi în Departamentul de Stat de la Washington, mesajul administraţiei americane către Guvern. Întâlnirea, programată iniţial pentru 30 de minute, a durat în final mai bine de o oră.

„Avem o alianţă puternică, iar SUA vor fi totdeauna interesate de reforma şi traiectoria României. Statul de drept trebuie întărit pentru că garantează o Românie prosperă”, a susţinut asistentul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Secretarului de Stat american după întâlnirea pe care a avut-o în această dimineaţă cu ministrul Titus Corlăţean, la sediul Ministerului de Externe.

O referire publică la subiectul sensibil al derapajelor de la regulile statului de drept a fost făcută şi de Corlăţean, însă numai în treacăt, ministrul insistând mai mult asupra discuţiilor legate de agenda NATO, de Parteneriatul Estic sau de Republica Moldova, „unde există un interes comun”.

„Am discutat şi subiecte sensibilie”, a admis Corlăţean, menţionând „întărirea statului de drept şi a democraţiei”. „E în primul rând în interesul României”, a susţinut ministrul, asigurând-o pe Nuland „de toată implicarea Guvernului” în acest sens.

Dincolo de felicitările protocolare ale preşedintelui Obama pentru cei 10 ani de la intrarea României în NATO, Nuland a arătat că „s-a căzut de acord” asupra aspectelor discutate, enumerând la rândul său, pe lângă respectarea normelor statului de drept, parteneriatul strategic, cel transaltlantic şi negocierile SUA-UE pentru acordul de liber schimb. „E un an foarte important 2014 în relaţia noastră economică, bilaterală şi în relaţia cu UE în condiţiile în care am lansat negocierile pentru un acord de liber schimb. România este un partener strategic foarte important pentru SUA”, a spus Nuland.

Adjunctul Departamentului de Stat s-a declarat recunoscător „Guvernului şi Preşedintelui pentru a fi aici”, Nuland mulţumindu-i ministrului de Externe pentru că i-a acordat „din timpul său, într-o zi de sâmbătă, de ziua sa de naştere”.

Victoria Nuland, numărul doi din Departamentul de Stat american, a discutat aseară, timp de o oră, şi cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, iar astăzi, înainte de a pleca, va avea o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile, la sediul Ambasadei SUA.

Premierul Victor Ponta nu şi-a stabilit, ca în 2012, o întrevedere cu adjunctul secretarului de stat american. Vineri, vicepremierul Liviu Dragnea a dat şi o explicaţie: „este plecat din ţară”. “N-am discutat cu domnul Ponta în ultimele zile, pentru că domnul Ponta e plecat din ţară. A plecat după şedinţa de Guvern (de marţi, 7 ianuarie, n.red.)”, a relatat el, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aflată într-un turneul European, Victoria Nuland, unul dintre cei mai influenţi diplomaţi americani, doreşte să discute la Bucureşti, despre „relaţiile bilaterale, problemele regionale şi consolidarea statului de drept”, potrivit unei informări făcute înaintea vizitei de Departamentul de Stat.

Discuţia legată de statul de drept vine după o serie de modificări controversate la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor şi criticate inclusiv de misiunea americană din România, pe motiv că reprezintă „un pas înapoi” pentru România – o reacţie greşită, în opinia premierului.”

Deci ideea era legata de „controversatele modificari” aduse Codului Penal…

Comisia Europeana, surprinzator poate, nu vede nicio imbunatatire a situatiei:

Comisia Europeană: Corupţia politică rămâne o problemă semnificativă în România. Numărul românilor cărora li s-a cerut mită în 2013 este DE ŞASE ORI MAI MARE decât media UE

Se arata, printre altele, ca:

„Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană. Conform unor sondaje de opinie publicate împreună cu raportul anticorupţie, 93 la sută dintre români sunt de acord că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în România. Mai mult, 25 la sută dintre români susţin că li s-a cerut, în mod explicit sau tacit, să dea mită în ultimul an, acesta fiind al doilea (după lituanieni, cu 29 la sută) cel mai mare procent din UE. Cea mai ridicată percepţie a corupţiei din România, 67 la sută, se înregistrează în următoarele domenii: poliţie, vamă şi sănătate, la polul opus aflându-se, cu 15 la sută, instituţiile financiare şi bancare şi, cu 16 la sută, companiile private.

La nivel european, 76 la sută dintre respondenţi au spus că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în interiorul spaţiului comunitar, în vreme ce 4 la sută au afirmat că li s-a cerut mită în ultimul an. De asemenea, 56 la sută dintre europeni consideră că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani şi un european din 12 afirmă că a fost martor al unui caz de corupţie în ultimul an.

Anual, corupţia costă economia UE 120 de miliarde de euro, potrivit comisarului european pentru Afaceri interne, Cecilia Malmstrom.

DESCARCĂ RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PENTRU ROMÂNIA

Statistici europene şi naţionale privind numărul de respondenţi care cred că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în UE, respectiv în România// SURSA: CE

Capitolul despre situaţia din România remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost „inconsistentă”. Din acest motiv, Executivul european recomandă României să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice.

Mai mult, Comisia, care recunoaşte contribuţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie în combaterea acestei probleme, sugerează ţării noastre să elaboreze coduri de conduită pentru persoanele alese în funcţii publice şi să se asigure că orice act de corupţie este sancţionat „eficace”, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul conflictelor de interese ale funcţionarilor publici. „O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau  controlate de stat”, mai transmite Comisia Europeană.

„Corupţia subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi în statul de drept, afectează economia europeană şi privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupţiei, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aştept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia”, a declarat Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru afaceri interne, citată într-un comunicat al executivului UE.

PRINCIPALELE CONCLUZII PENTRU FIECARE ŢARĂ ALE RAPORTULUI CE

Cele mai bune rezultate privind percepţia corupţiei drept un fenomen răspândit la scară largă în statele membre UE au fost înregistrate în Danemerca – 20 la sută, Finlanda – 29 la sută, Luxemburg – 42 la sută şi Suedia – 44 la sută. În aceste ţări,  numărul de respondenţi care susţin că li s-a cerut mită în ultimul an este sub 1 la sută. În Marea Britanie, deşi 64 la sută dintre cei care au participat la sondaje au răspuns că fenomenul corupţiei este răspândit, doar cinci persoane din eşantionul de 1.115 au spus că li s-a cerut să dea mită.

Raportul UE privind combaterea corupţiei vizează toate cele 28 de state membre ale UE şi cuprinde: un capitol general care sintetizează principalele constatări, descrie tendinţele în materie de corupţie în UE şi analizează modul în care statele membre abordează corupţia în cadrul procedurilor de achiziţii publice; 28 de capitole consacrate fiecărui stat membru, care oferă o imagine a situaţiei generale privind corupţia, identifică problemele care trebuie monitorizate în continuare şi subliniază bunele practici care ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru alte ţări. De asemenea, raportul include rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind percepţia asupra corupţiei în rândul cetăţenilor europeni, pe de o parte, şi al întreprinderilor, pe de altă parte. Următorul raport european privind combaterea corupţiei va fi publicat peste doi ani.

Rezultatele sondajelor Eurobarometru pot fi accesate AICI şi AICI

Ceea ce ma deranjeaza pe mine este ca Romaniei i s-a pus eticheta de tara corupta, cea mai corputa, ca si cum altii ar fi cu totul nepatati de un asemenea fenomen. Poate fi o perceptie gresita a mea, desi nu prea cred…

Interesant de citit un articol din Evenimentul Zilei despre situatia din Turcia de la sfarstiul lui 2013, tot in legatura cu scandaluri de coruptie in care ar fi, asa se spune, implicat chiar premierul, Dl. Erdogan:

CRIZĂ ÎN TURCIA! Erdogan se repliază în faţa scandalului de corupţie

Se arata ca:

„Premierul turc şi-a remaniat cabinetul după o vastă operaţiune care a vizat apropiaţi ai guvernului. Efectele turbulenţelor politice încep să se resimtă şi la nivelul economiei.

Premierul turc a fost nevoit să apeleze la o amplă remaniere guvernamentală în încercarea de a atenua efectele scandalului de corupţie, cel mai mare de la venirea sa la putere în 2002, care îi vizează miniştri, deputaţi şi oficiali apopiaţi partidului de guvernământ.

La doar câteva ore după ce trei miniştri şi-au anunţat demisia, Erdogan a anunţat că zece membri ai executivului său conservator, printre care şi demisionarii, vor fi înlocuiţi. Printre miniştrii demişi se află cel al Afacerilor Europene, Egemen Bagis, o figură influentă şi cu rol central în negocierile de aderare la UE, al cărui nume a fost şi el citat de presă în acest scandal care, de opt zile, zguduie statul turc la vârf, cu doar câteva luni înaintea alegerilor locale, un test pentru partidul lui Erdogan (AKP).

Cei trei miniştri care şi-au dat miercuri demisia – ai Internelor, Economiei şi Mediului – sunt oficialii ai căror fii au fost puşi sub acuzare în ancheta anti-corupţie declanşată marţea trecută. În mod cu totul surprinzător, fostul ministru al Mediului a cerut şi demisia premierului, fapt ce subliniază diviziunile din rândurile AKP provocate de noul scandal.

„Complot internaţional”

Erdogan a rămas însă ferm pe poziţie, denunţând o acţiune care vizează destabilizarea guvernului, dar şi a ţării. „Suntem în faţa unui atac, nu doar împotriva partidului nostru AKP, ci împotriva întregii naţiuni, un complot evident, o maşinaţiune”, a acuzat premierul conservator, într-un discurs difuzat de postul de ştiri NTV. Toate aceste acţiuni, pe care anterior Erdogan le atribuise unor forţe externe, au drept scop subminarea economiei naţionale, a adăugat premierul. Erdogan a mai comparat ancheta judiciară cu protestele populare din Parcul Gezi din vară pe care le-a calificat drept „o trădare evidentă”.

„Este o conspiraţie internaţională” a reiterat el, subliniind drept pretext dorinţele „lobby-ului financiar” de a creşte dobânzile Turciei şi invidia provocată de preconizata construcţie a unui al treilea aeroport, cel mai mare din lume, la Istanbul. Premierul turc a denunţat că „cele 9 zile de investigaţie judiciară au adus pagube de 20 de miliarde de dolari companiilor turce” în urmă căderii Bursei şi de 1.625 miliarde de dolari băncii publice Halkbank, al cărei director se află printre cele 24 de persoane plasate în arest preventiv.

Între timp, scandalul de corupţie loveşte şi în reprezentanţele diplomatice de la Ankara. Reacţionând la o serie de articole din presa proguvernamentală, ambasada SUA în Turcia a negat că este implicată în jocurile de putere de la Ankara. Mai multe ziare, printre care Akşam şi Sabah, susţin că diplomaţi americani au fost implicaţi activ în pregătirea operaţiunii anti-corupţie de marţea trecută pentru a-i şubrezi poziţia lui Recep Tayyip Erdogan care, potrivit surselor citate, nu mai ascultă de ordinele Washingtonului. De altfel, Erdogan însuşi avertizase în urmă cu câteva zile, în timpul unui miting în nordul ţării, că Turcia ar putea expulza mai mulţi ambasadori străini „angajaţi în acţiuni de provocare”.

Cea mai amplă operaţiune anti-corupţie din „era”

atotputernicului Erdogan Peste 5.000 de persoane au manifestat miercuri seară la Istanbul împotriva guvernului, poliţia intervenind în forţă pentru dispersarea demonstranţilor. Apelul la protest a fost lansat de mai multe partide şi organizaţii apropiate opoziţiei, manifestanţii au scandat sloganuri ostile prim-ministrului Erdogan care urma să anunţe mai târziu o remaniere guvernamentală.

„Corupţia este peste tot! Rezistenţa este peste tot!” au scandat ei. Forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a împrăştia manifestaţia din cartierul Kadikoy, pe malul asiatic. Proteste au mai avut loc în cartierul Beşiktaş şi în oraşele Izmir şi Ankara. Apeluri circulau miercuri seară pe reţelele sociale din Turcia în vederea unei alte manifestaţii împotriva corupţiei şi a premierului Erdogan, prevăzută pentru această seară în Piaţa Taksim, centru al protestelor din iunie.

Scandalul în care este implicat guvernul Erdogan a izbucnit marţea trecută după o serie de descinderi în diferite cartiere din Ankara şi Istanbul şi au reţinut peste 50 de persoane, între care şi fiii a trei miniştri din cabinetul Erdogan, directorul general al băncii publice Halk Bankasi, oameni de afaceri şi aleşi ai partidului de guvernământ, suspectate de mită şi fraudă la licitaţii pentru contracte cu statul.

Demiteri în poliţie

Fiii miniştrilor turci ai afacerilor interne şi economiei au fost inculpaţi şi plasaţi în arest preventiv de către judecătorii unei instanţe din Istanbul. Magistraţii au decis, de asemenea, inculparea şi plasarea în arest a unui om de afaceri iraniano- azer, Reza Zerrab, suspectat că se afla în centrul unui vast trafic de aur către Iran, aflat sub embargo internaţional. În replică la operaţiunea de marţea trecută, guvernul turc a destituit ieri 14 comandanţi de poliţie, ridicând numărul total al ofiţerilor demişi în ultimele zile la peste 30, în ceea ce răzbate în spaţiul public drept o luptă crâncenă pentru putere la Ankara.

În prima sa reacţie, premierul turc a denunţat campania anti-corpuţie drept „o operaţiune murdară” îndreptată împotriva guvernului său. Fără a identifica un anume rival, Erdogan a dat de înţeles că forţe din exterior uneltesc împotriva ţării. Presa turcă a pus imediat operaţiunea anti-corupţie în contextul rivalităţii dintre Erdogan şi confreria musulmană Gulen, care poartă numele unui influent cleric sunit, refugiat în SUA.

Imamul moderat care trage sforile de peste Ocean

Atenţia presei internaţionale s-a întors brusc către imamul Fethullah Gulen (foto), cel spre care mulţi arată cu degetul în contextul actualelor tensiuni politice de la Ankara. Gulen, care promovează o agendă islamică moderată şi controlează numeroase afaceri şi instituţii media în Turcia, este un fost aliat al lui Erdogan, ambii unindu-şi eforturile împotriva elitei seculare.

Relaţiile dintre cei doi s-au răcit însă în ultima perioadă şi, pe măsură ce armata, garantul laicităţii statului turc, a fost adusă sub controlul guvernului, Gulen i-a reproşat lui Erdogan un comportament politic tot mai autoritar pe măsură ce premierul adoptă o agendă cu profunde accente islamiste. Lovitura de graţie dată alianţei dintre cei doi a fost decizia guvernului Erdogan de a închide şcolile private finanţate de mişcarea Gulen.

Faţa modernă a Islamului

Imamul, refugiat în SUA din 1999 după ce a fost acuzat că încearcă să pună bazele unui stat islamist, respinge acuzaţiile de implicare în operaţiunea vastă din Turcia. Conflictul cu Gulen riscă să divizeze partidul lui Erdogan întrucât mulţi membri ai formaţiunii sunt simpatizanţi ai imamului. Potrivit BBC, clericul exercită o influenţă considerabilă asupra justiţiei şi poliţiei turce, fapt ce ar justifica amploarea operaţiunii de marţi. Tocmai din acest motiv premierul a replicat destituind comandanţi ai poliţiei. De asemenea, disputa dintre cele două tabere riscă să afecteze însă economia turcă, în condiţiile în care Gulen controlează companii importante pe care Erdogan ar fi tentat să le ia, de asemenea, în vizor.”

Si iata un articol mai nou, 25 februarie 2014, din Romania Libera, tot despre situatia din Turcia:

„Erdogan şi fiul”, un scandal de 30 milioane euro

Se arata ca:

„Turcia este în fierbere după ce, luni seară, pe internet au fost difuzate convorbiri atribuite premierului Tayyip Erdogan şi fiului său, Bilal Erdogan, care au tăiat răsuflarea clasei politice şi internauţilor. Este pentru prima oară când Erdogan este direct şi personal pus în cauză într-o afacere de corupţie şi opoziţia i-a cerut ieri demisia. Cabinetul premierului denunţă „un scenariu imoral şi total fals”.
Miniştri destituiţi, ofiţeri de poliţie demişi, apropiaţi ai puterii ajunşi la închisoare. Turcia traversează cea mai gravă criză politică din ultimii zece ani de când a venit la putere premierul Recep Tayyip Erdogan. După fronda populară care a afectat ţara în vara trecută, a venit rândul scandalului financiar fără precedent care ameninţă guvernul turc. În decembrie, dezvăluirea unei operaţiuni anticorupţie conduse de justiţia turcă, devastatoare pentru elita islamo-conservatoare a ţării, a avut efectul unei bombe şi în marile oraşe din Turcia au avut loc manifestaţii care cereau demisia lui Erdogan,”sultanul” care doreşte să devină preşedintele statului.

AKP, partidul lui Erdogan, aflat la putere, a fost grav afectat, fii de miniştri, politicieni şi funcţionari apropiaţi ai partidului au fost arestaţi. Serios fragilizată de această criză, puterea islamo-conservatoare a declanşat o mare vânătoare de vrăjitoare şi Erdogan a demis şi mutat în alte oraşe sute de poliţişti şi ofiţeri de poliţie, procurori, reproşându-le „lipsa de competenţă” şi „abuzul de putere”. O nouă circulară obligă funcţionarii poliţiei să-şi informeze superiorii ierarhici înainte de a proceda la percheziţii şi arestări ordonate de justiţie.

Un mijloc pentru guvern de a controla poliţia. A doua soluţie pentru Erdogan a fost „teoria complotului” şi a „conspiraţiei la scară mare” contra guvernului său, folosită deja în timpul revoltelor din Istanbul din vară. De asemenea, a acuzat un „stat în stat” care ar fi la originea acestei „operaţiuni murdare”, destinată să îl afecteze. Fără a cita vreun nume, specialiştii au recunoscut în această acuzaţie puternica confrerie a imamului Fetullah Gulen, şeful spiritual al mişcării Hizmet, care trăieşte în SUA din 1999. Gulen a fost un aliat apropiat al lui Erdogan, iar mişcarea sa este suspectată că ar controla poliţia şi magistratura. În ultimele săptămâni, turcii au fost din nou furioşi de politica dictatorială a premierului lor şi au protestat vehement pe stradă după ce acesta a depus o lege care îngrădeşte internetul, lege adoptată rapid de Parlament.

30 milioane euro

Este lesne de înţeles efervescenţa care a urmat după difuzarea pe internet a unor conversaţii atribuite premierului şi fiului acestuia, Bilal, conversaţii legate direct de scandalul financiar uriaş izbucnit în decembrie. Înregistrarea difuzată pe internet dezvăluie mai multe convorbiri care au avut loc pe 17 decembrie 2013, ziua în care fiii a trei miniştri au fost puşi sub acuzare pentru corupţie şi deturnare de fonduri. O voce obosită, atribuită lui Recep Tayyip Erdogan, cere fiului său să rămână vigilent şi să se debaraseze rapid de banii lichizi, în sumă de 30 milioane euro. Apelurile s-au succedat până seara târziu, pentru a şti dacă operaţiunea a fost finalizată. Discuţiile aveau loc câteva ore după o operaţiune a poliţiei care vizase zeci de apropiaţi ai regimului.

Ascultarea telefonică, a cărei autenticitate nu a fost confirmată de o sursă independentă, a inflamat reţelele sociale şi a constrâns guvernul la o dezminţire imediată, pentru prima oară.

Presa turcă a precizat că Erdogan s-a întâlnit de urgenţă, luni seară, cu vicepremierul Besir Atalay, colegul său de la Interne, Ekfan Ala, şi şeful agenţiei turce de informaţii secrete (MIT), omul său de încredere, Hakan Fidan. Opoziţia, care denunţă de săptămâni corupţia regimului islamo-conservator al lui Erdogan, la putere din 2002, s-a reunit, de asemenea, în cursul nopţii şi a cerut plecarea „imediată” a prim-ministrului.

„Complot Gulen”

Totul a început când două cotidiene apropiate regimului Erdogan, Yeni Safak şi Star, au afirmat că telefoanele a numeroase personalităţi, printre care premierul şi şeful serviciilor secrete, au fost spionate din 2011 de magistraţi sub ordinele confreriei imamului Gulen. Unul din cei doi procurori acuzaţi în afacere au negat categoric că ar fi ordonat vreo ascultare.

„Nici o operaţiune ilegală nu a fost ordonată.” Media apropiată de Erdogan a precizat că existenţa ascultărilor a fost descoperită de procurorii recent numiţi de guvern pentru a controla direcţia anchetelor anticorupţie, la originea scandalului, după un val de epurări fără precedent în justiţie şi poliţie. Câteva ore după acuzaţiile lansate de guvern au apărut înregistrările convorbirilor dintre Erdogan şi fiul său Bilal. De câteva săptămâni, premierul turc nu încetează să acuze influenta organizaţie a lui Gulen, multă vreme aliatul său, că influenţează anchetele anticorupţie în curs în cadrul unui complot vizând destabilizarea sa înaintea alegerilor municipale din martie şi a celor prezidenţiale din august.

Pentru a ţine situaţia sub control, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), al lui Erdogan, a trecut la epurări fără precedent în poliţie şi justiţie şi a făcut să se voteze legi controversate care duc la controlul internetului şi întăresc influenţa puterii asupra justiţiei.

Un alt text controversat a fost depus pentru extinderea puterilor MIT, şi urmează a fi votat până la finele săptămânii.”

Lupta anticoruptie pare sa se mute si pe alte taramuri… Ati ghicit, in Ucraina. Iata ce ne spune Washington Post:

Ukrainian oligarch faces US corruption charge

Este vorba de omul de afaceri ucrainean Dmytro Firtash, 48 de ani, unul din cei mai influenti oligarhi, implicat in vanzari de gaze naturale rusesti spre Ucraina, intr-un volum de miliarde de $. Arestat la Viena, este acuzat in Illinois pentru o „conspiratie internationala de coruptie” („international corruption conspiracy”). Procurori au dat cateva detalii, dar au specificat faptul ca nu e nicio legatura intre actiunea legala si criza actuala din Ucraina. FBI-ul este pe urmele lui incepand din 2006!! Procurorii au mai aratat ca Guvernul US se gandeste sa-l extradeze… In articol se mai face referire la „cablul diplomatic trimis in 8 noiembrie 2008” si dat publicitatii de Wikileaks in care se arata legaturile lui Firtash cu crima organizata din Rusia, cu un anume Semyon Mogilevich…

Presa noastra a consemnat la randul sau:

Mediafax

Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, un apropiat al clanului lui Ianukovici, ar fi fost arestat la Viena

Se arata ca:

Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, un apropiat al clanului preşedintelui ucrainean demis Viktor Ianukovici, a fost arestat în noaptea de miercuri spre joi la Viena, a anunţat joi agenţia de presă austriacă APA.

Poliţia austriacă a anunţat, la rândul său, arestarea fără incidente a unui „cetăţean ucrainean Dmitro F. (48 de ani)” în cadrul unei anchete a FBI, poliţia federală americană.

Persoana arestată este suspectată de corupţie şi formarea unei organizaţii criminale, potrivit poliţiei austriece, care precizează că justiţia austriacă acţionează „în urma unei anchete mai vechi a FBI şi a unui mandat de arestare emis de un tribunal american”.

Dmitro Firtaş a fost plasat în detenţie într-o închisoare din vestul capitalei austriece.

Miliardarul ucrainean, un apropiat al lui Viktor Ianukovici, s-a distanţat de acesta la începutul mişcării de contestare de la Kiev din decembrie 2013.

Postul de televiziune Inter, pe care îl deţine, a decis să dea cuvântul manifestanţilor din Maidan, o situaţie inedită în ţară.

Oligarhii ucraineni apropiaţi de Viktor Ianukovici au fost ţinta sancţiunilor decise de Uniunea Europeană, care a îngheţat activele lui Ianukovici, ale fostului premier Mikola Azarov şi ale altor 16 foşti miniştri, oameni de afaceri şi oficiali din cadrul forţelor de ordine ucrainene.” (subl. mea)

De unde ar rezulta ca aceasta lupta anticoruptie, pe langa rostul sau de a proteja capitalul financiar, este dictata de diversele interese ale Marilor Puteri. Nu spun ca e bine sa avem coruptie in societate, dar sensul unei asemenea lupte nu este numai acesta… La mijloc e o lupta politica si geopolitica pentru Putere si de control al unor tari de catre Marile Puteri. Pe de alta parte, jocul este „condimentat” cu lupta pentru Putere din interiorul tarii respective, facandu-se impartirea pe grupe: „baieti buni” si „baieti rai”, iar acuzatiile sunt reciproce!

Dar interesant mai este si altceva: daca va veti uita pe harta cu indexul perceptiei asupra coruptiei, data de Transparency International, veti vedea ca majoritatea tarilor de pe planiglob (69% cu un scor sub 50, indicand o serioasa problema cu coruptia) sunt corupte intr-un grad destul de mare (daca este sa ne luam dupa culoare in cea mai mare parte a planiglobului e prezenta coruptia). Putine tari pot fi considerate curate si foarte curate, iar acestea sunt toate tari dezvoltate din punct de vedere economic. Uitati-va, va rog, la Africa: e toata corupta, un scor mai bun inregistrandu-se in Botswana. Pe continentul American, incepand de la Mexic si mergand spre Sud, cu putine exceptii, coruptia e puternic prezenta (exceptii, din cate vad, sunt Chile si Uruguay). In Europa, cu cat mergem spre Vest, cu atat coruptia este mai slaba. De unde reiese cu claritate regula de care vorbeam mai sus: acolo unde se manifesta dezvoltare economica, acolo si coruptia e la un nivel mai scazut. De unde ar putea rezulta ca dezvoltarea economica e prioritara daca dorim o reala combatere a coruptiei. Nu spun ca rezultatul prezentat de Tranparency International nu ar fi corect, dar fiind vorba de un indice de perceptie cred ca e  vorba si de o anumita subiectivitate in astfel de rezultate si clasamente. Totusi, el cauta sa indice cat se poate de bine o anumita realitate existenta azi in lume. Din experienta romaneasca se desprinde concluzia ca toata aceasta lupta anticoruptie a fost departe de a fi un succes. Dimpotriva! Pe de alta parte, nu s-a vazut o crestere economica semnificativa de pe urma acestei lupte. Interesant este ce se specifica in raportul depus in Senatul francez:

„Dificila absorbţie a fondurilor europene ilustrează dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria şi România şi reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.”(subl. mea)

Numai ca aceasta dificultate este data si de faptul ca, din pacate, in Romania nu avem un sector privat puternic dezvoltat, iar cel de stat inregistreaza pierderi (celebrele „gauri negre”) uriase! Chestiunea nu sta numai in mecanismele administrative si judiciare. Tocmai din aceasta cauza – un sector privat slab si un sector de stat neperformant – tranzitia nu s-a incheiat.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Martie 17, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Amalgam

Arme

Gandul

HARTA clienţilor de armament ai României. Cum au evoluat exporturile militare româneşti în ultimii ani

Se arata, printre altele, ca:

„România a exportat armament şi tehnică militară în valoare de aproximativ 84 de milioane de euro în 2012, acesta fiind aproape cel mai scăzut nivel al exporturilor din ultimii 5 ani. Scăderea faţă de exporturile similare din 2011 este de 36%, după cum arată rapoartele trimestriale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din subordinea MAE, consultate de gândul. Industria de apărare ajunge astfel la o performanţă la export aproape de nivelul anului 2008. România a pierdut clienţi importanţi de armament în 2012 şi nu a reuşit să compenseze suficient prin câştigarea unor contracte noi.

SUA au rămas şi în 2012, la fel ca anul precedent, cel mai important client de armament al României, iar Olanda continuă să fie şi anul acesta cel mai important importator de tehnică militară românescă din Europa, în cadrul contractului multianual privind livrarea şi mentenanţa a două nave militare de patrulare.

Pe de altă parte, România a pierdut în 2012 clienţi importanţi de armament. Maroc, ţară care în anul precedent era al doilea cel mai mare client al României, cu importuri de armament în valoare de 22,5 milioane de euro, nu a mai intrat în 2012 în top, România exportând aici echipamente în modesta valoare de 74.000 de euro. În perioada 2010-2011, marocanii achiziţionaseră din România mai multe elicoptere militare de transport şi mentenanţa aferentă, în valoare totală de 65 de milioane de euro.

Un alt mare client de armament pe care România l-a pierdut în 2012 este Afganistan, ţară din care forţele NATO, inclusiv cele româneşti, au început oficial retragerea. Exporturile româneşti către Kabul în 2012 au fost inexistente, faţă de suma totală de peste 27,5 milioane de euro, din perioada 2010-2011.

Alţi clienţi importanţi care nu au mai lucrat cu România la fel de mult ca în trecut au fost Chile (care îşi repara elicopterele militare de transport şi îşi cumpăra piese de schimb din România), Azerbaidjan (care a importat în perioada 2010-2011 în valoare de peste 5 milioane de euro, iar în 2012 a făcut achiziţii modeste, de doar 133.000 de euro) sau Oman (care a făcut achiziţii de peste 4,5 milioane de euro în intervalul 2010-2011, pentru aeronavele sale militare, însă în 2012 a mai cumpărat echipamente de doar 113.000 euro).

România a câştigat însă teren pe alte pieţe de armament. Exporturile către Bulgaria aproape s-au triplat faţă de anul anterior, iar cele către Marea Britanie s-au dublat, păstrând trendul ascendent similar cu anii precedenţi. România a reluat de asemenea relaţia comercială cu Polonia, după ce în 2011 exporturile de armament către această ţară fuseseră modeste.

Explicaţia oficială pentru gaura din 2012: lipsa finanţărilor şi legislaţia proastă

Motivele principale pentru care exporturile de armament ale României au scăzut atât de mult în 2012 sunt lipsa finanţărilor pentru producătorii de armament – companii de stat, în ciuda contractelor ferme pentru export,procedura legală greoaie, care pune beţe în roate firmelor private cooptate de producătorii de armament în procesul de producţie, precum şi necesitatea de a importa materiile prime, la preţuri mai mari, pentru că producţia internă nu mai face faţă, au explicat oficialii Direcţiei pentru Industria de Apărare şi Probleme Speciale, din Ministerul Economiei, la solicitarea gândul.

“În ultimii ani, se constată, sistematic, refuzul finanţării producţiei în general, chiar dacă solicitările de credite au la bază contracte ferme”, arată oficialii de la Economie.

De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii care pot fi cooptate în procesul de producţie de armament, pentru repere şi subansamble destinate produselor militare, se confruntă cu o legislaţie greoaie, care le împiedică accesul în circuitul de producţie. Legislaţia ridică probleme de acces, pentru că producţia de armament implică “riscuri de deturnare, producţie în mediu greu controlabil, documentaţii tehnice clasificate”, mai explică specialiştii de la Ministerul Economiei, pentru gândul.

O altă mare problemă este creşterea costurilor de producţie pentru armament, provocată de necesitatea de a importa materiile prime, pentru că “oferta pieţei interne este din ce în ce mai limitată”.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei arată că anul 2013 va fi mai bun pentru exporturile de armament decât anul trecut. Doar în luna octombrie 2013, valoarea contractelor de export de armament s-a ridicat la 44 de milioane de dolari, cu 5 milioane mai mult ca luna similară din 2012. Creşterea comenzilor din străinătate s-a reflectat şi prin faptul că Romarm a angajat 274 de persoane pentru a face faţă cererii la export.

Specialiştii de la Ministerul Economiei au mai explicat pentru gândul că CSAT urmează să aprobe cât mai curând Strategia Industriei Naţionale de Securitate, care pusă în aplicare prin legi conexe ar urma să restructureze companiile de stat care produc armament, să dezvolte gama de produse militare româneşti şi să implice în această industrie şi companii private sau mixte.

Top 7: cei mai importanţi clienţi de armament ai României, în 2012

1.Statele Unite ale Americii – 22,07 milioane de euro. Exporturile către americani au scăzut cu 35% faţă de anul anterior, însă SUA au rămas cel mai mare client de armament al României. Americanii au importat din România 20.038 de puşti semiautomate, 3.278 de kituri de pistol-mitralieră, 1.000 de pistoale mitralieră, 2.807 pistoale, 1.000 de pistoale semiautomate, 8.000 puşti semiautomate PSL, 7.000 de puşti, 9.500 de puşti sport, 2.785 puşti de asalt, 555 de puşti pentru tir sportiv, 528 de puşti-mitralieră, 75 de mitraliere calibrul 12,7 mm, 60 de mitraliere calibrul 14,5 mm, 79 de aruncătoare de bombe calibrul 60 mm, 34 de aruncătoare de bombe calibrul 73 mm, 59 de aruncătoare de bombe calibrul 82 mm, 66 de mitraliere, 4 mitraliere antiaeriene, o mitralieră pentru tanc, muniţie, bombe calibrul 60 mm, 73 mm şi 82 mm, lovituri calibrul 70,5 mm, lovituri antitanc, piese şi componente pentru aviaţie, servicii tehnice de inspecţie.

2. Olanda – 16,8 milioane de euro. Olandezii au cumpărat din România o navă militară de patrulare şi documentaţia tehnică aferentă, în cadrul unui contract multianual care a inclus livrarea şi mentenanţa a două astfel de ambarcaţiuni. Exporturile către această ţară au fost cu aproximativ 1,5 milioane de euro mai mari faţă de anul precedent.

3. Israel – 11,36 milioane. Un client fidel de armament românesc, Israel a rămas constant de-a lungul anilor în contractele cu România, păstrând acelaşi nivel al achiziţiilor. Anul trecut, israelienii au cumpărat din ţara noastră componente de rachetă aer-aer, componente de vehicule militare terestre, părţi de paraşute luminoase pentru bombe, componente electronice şi pentru formarea de imagini, cabluri electrice, echipamente şi software pentru testarea produselor militare, componente de aeronave militare, componente pentru sistem de conducere a focului, componente optice, prefabricate pentru muniţie, un aruncător de grenade calibrul 73 mm, lovituri antitanc calibrul 40 mm.

4. Nigeria – 3,24 milioane euro. Nigerienii au rămas la aproximativ acelaşi nivel al importurilor de armament din România ca în 2011. Au cumpărat 6.300 de pistoale-mitralieră şi servicii de revizie pentru un elicopter militar de transport, pe care l-au achiziţionat în 2011 tot din România.

5. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Exporturile către britanici s-au aflat în 2012 la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Către Londra au plecat lunete, piese de rachetă Fire Shadow, piese de motor pentru avion militar, piese pentru paraşute şi pentru veste antiglonţ, cabluri electrice, 14 pistoale-mitralieră, reparaţii veste antiglonţ, paraşute, cartuşe perforant incendiare pentru mitralieră de tanc.

6. Bangladesh – 2,76 milioane euro. Guvernul de la Dhaka a contractat în România reparaţii pentru 4 avioane militare de antrenament, precum şi 3 tunuri de bord pentru aviaţie. În 2011, Bangladesh făcuse achiziţii aproximativ similare, reparându-şi două avioane militare de antrenament în România.

7. Turcia – 2,5 milioane euro. Exporturile către Ankara au continuat şi în 2012 la un nivel similar anului precedent, când România a semnat un parteneriat strategic cu Turcia, iar exporturile de armament au înflorit. Turcii au cumpărat în 2012 muniţie, lovituri de tun calibrul 107 mm, veste antiglonţ, containere pentru tuburile lansatoarelor de rachete, componente pentru lovituri calibrul 107 mm, documentaţie de execuţie pentru componente de luptă, 5 pistoale-mitralieră, extractor de tuburi rupte de calibru mic.

Top 5: cei mai importanţi clienţi de armament din Uniunea Europeană

1. Olanda – 16,8 milioane euro. Olandezii rămân cel mai important client de armament al României, din UE, contractând construcţia şi mentenanţa a două nave de patrulare, în cadrul unui contract multianual.

2. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Britanicii au rămas şi în 2012 al doilea mare client de armament al României, din UE, ajungând la un maximum al valorii achiziţiilor, faţă de anii precedenţi. Exporturile către Marea Britanie aproape s-au dublat faţă de 2011, an în care se întâmplase aceeaşi creştere spectaculoasă – dublare a exporturilor faţă de 2010.

3. Bulgaria – 2,38 milioane euro. Bulgarii aproape că şi-au triplat importurile de armament din România, faţă de anul precedent. La Sofia au ajuns lunete, focoase de iniţiere a dispozitivelor explozive, 8 mitraliere, 10 mitraliere cu trepied, 18 mitraliere antiaeriene, muniţie, lovituri antitanc, maşină de încărcat zale, grenade antitanc.

4. Elveţia – 2,11 milioane euro. Elveţienii rămân şi în 2012 un client european constant de armament românesc. De altfel, în trecut, România a contractat din Elveţia 31 de transportatoare blindate Piranha, în valoare de 47 milioane de dolari, pe care însă nu le-a mai achiziţionat în întregime, pentru că nu corespundeau tehnic cu nevoile din teren. Elveţia a cumpărat anul trecut din România elemente de lovitură de aruncător, componente de vehicul blindat, piese de schimb pentru avion militar de transport, 23 de puşti semiautomate cu lunetă.

5. Polonia – 1,68 milioane euro. Polonezii au reluat contractele de armament cu România, după ce în 2011 achiziţiile au fost modeste. Anul trecut, Polonia a cumpărat din ţara noastră lunete, 7.020 de pistoale-mitralieră, componente pentru avion de luptă.

În restul Europei, achiziţiile de armament românesc au fost extrem de modeste. Cele mai notabile valori de export către ţări europene, în 2012, s-au înregistrat în Belgia (780.000 euro), Croaţia (532.000 euro), Franţa (980.000 euro), Germania (431.000 euro), Italia (284.000 euro).

Grenade antitanc în Arabia Saudită, reparaţii de aeronave în Guineea, India şi Yemen

România a reuşit să păstreze contracte de armament şi să deschidă unele noi şi în ţări din Asia şi Africa, unele supuse embargoului militar sau mari importatoare de armament.

Arabia Saudită – 1,9 milioane euro. România a exportat aici doar grenade antitanc, această ţară fiind o piaţă nouă în ultimii ani, pentru armamentul românesc.

• Congo – 543.000 euro. România a trimis aici 10 puşti cu lunetă şi accesorii, 30 de aruncătoare calibrul 82 mm şi muniţie pentru mitralieră.

 Guineea – 1,32 milioane euro. România a încheiat la Conakry un contract pentru reparaţia unui elicopter militar şi documentaţia tehnică pentru întreţinere.

• India – 1,19 milioane euro. România a continuat relaţia comercială cu India, în domeniul aeronavelor militare. Anul trecut, indienii şi-au reparat avioane în ţara noastră şi au cumpărat produse pentru motoare de avion de luptă.

• Irak – 1,18 milioane euro. Dacă în 2010 exportam la Bagdad armament de peste 10 milioane de euro, contractele nu au mai mers în anii următori la fel de bine. Anul trecut, aici au ajuns 1.500 de puşti semiautomate cu lunetă.

• Liban – 943.000 euro. Au fost achiziţionate piese de schimb pentru elicopter militar şi lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Malaezia – 828.000 euro. Aici au ajuns lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Pakistan – 1,54 milioane euro. Un partener constant al României pe contractele de armament, Pakistanul a achiziţionat anul trecut echipamente pentru elicopter de transport, lovituri antitanc calibrul 40 mm şi piese de schimb pentru elicopter militar.

• Yemen – 1,76 milioane euro. Contractele cu această ţară au vizat reparaţiile de motoare de aviaţie.

România a cheltuit în 2012 cei mai mulţi bani pe Apărare, după 1989

Deşi în 2012 Guvernul României a acordat Ministerului Apărării cel mai mic procent din PIB de după 1989 – 1,2%, în bani acest lucru s-a tradus în cea mai mare sumă acordată cheltuielilor militare: 7,5 miliarde lei, adică aproximativ 1,7 miliarde euro.

În 2012, cel mai important contract de import militar al României a fost cel cu Italia, privind cele 7 avioane de transport militar C-27J Spartan. Contractul a fost demarat în 2010 şi s-a ridicat la valoarea de 220 de milioane de euro. Tot anul trecut au fost demarate negocierile cu Portugalia, pentru achiziţionarea a 12 avioane F-16 second-hand. Contractul de aproximativ 630 de milioane de dolari a fost semnat în 2013.

România nu face parte însă nici pe departe din clubul marilor tranzacţii de armament la nivel mondial. Cei mai mari exportatori de armament, la nivel mondial, în ultimii 5 ani, sunt SUA, Rusia, Germania, Franţa şi China, care a surclasat în această perioadă Marea Britanie. Aceste 5 ţări sunt responsabile de 75% din exporturile mondiale de armament, conform unui raport SIPRI.

Cei mai mari exportatori de armament din lume

Cei mai mari importatori de armament la nivel mondial, în ultimii 5 ani, provin cu toţii din Asia: India, China, Pakistan, Coreea de Sud şi Singapore. Dintre acestea, România a avut în 2012 relaţii comerciale notabile pe armament doar cu India şi Pakistan.

Principalii furnizori de arme ale acestor mari consumatori sunt: pentru India – Rusia (79%), Marea Britanie (6%) şi Uzbekistan (3%); pentru China – Rusia (69%), Franţa (13%) şi Ucraina (10%); pentru Pakistan – China (50%), SUA (27%) şi Suedia (5%); pentru Coreea de Sud – SUA (77%), Germania (15%) şi Franţa (5%); pentru Singapore – SUA (44%), Franţa (30%) şi Germania (11%).”

Eu cred ca am putea sa plusam, de ce nu?

Iulia Motoc

Judecătoarea Iulia Motoc pleacă de la Curtea Constituţională

Se arata ca:

„Judecătoarea Iulia Motoc a anunţat duminică pe Facebook că îşi va înceta mandatul la Curtea Constituţională, pe data de 18 decembrie urmând să depună jurământul ca judecător al CEDO.

”Ultima săptămână ca judecător al Curţii Constituţionale. Pe 18 decembrie voi depune jurământul ca judecător al CEDO, la Strasbourg”, a scris Motoc pe Facebook.

Iulia Motoc a fost aleasă la începutul lui octombrie judecător CEDO.

Înlocuirea Iuliei Motoc ar urma să schimbe actuala majoritate la Curtea Constituţională, întrucât, în noua configuraţie a Senatului, postul va reveni USL: Astfel, la CCR ar rămâne 4 judecători numiţi fie direct de preşedintele Traian Băsescu, fie pe filiera PDL, 4 avansaţi de USL şi unul, care ar urma să încline şi balanţa pentru deciziile politice cele mai importante, de către UDMR.

Până în acest moment USL nu a luat însă o decizie privind nominalizarea pe care o va face. Creditat cu cele mai mari şanse este însă senatorul PSD Ioan Chelaru.

Vom reveni cu amănunte.

Deci o miscare favorabila USL, nu? Interesant!

„Mihaela, dragostea mea!”

Geoană îi răspunde lui Antonescu: „Deşi este cel mai bun prieten al somnului, să nu se culce pe o ureche”

Se arata ca:

„Senatorul PSD Mircea Geoană a lansat o ameninţare voalată la adresa preşedintelui PNL, Crin Antonescu, spunând că „de ce îi este frică nu va scăpa”. Mai mult, Geoană îl avertizează să nu se culce pe o ureche, „deşi este prietenul somnului”, făcând aluzie la faptul că s-ar putea să piardă poziţia de candidat USL la prezidenţialele din 2014.

„Deşi este cel mai bun prieten al somnului, dl Antonescu să nu se culce pe o ureche. De ce îi este frică, de aia nu va scăpa”, a scris Geoană, pe contul personal de Twitter.

Reacţia fostului preşedinte al PSD a venit la câteva zile după ce Antonescu, invitat la o emisiune televizată, a precizat că oricine ar fi un candidat redutabil la prezidenţiale din partea PSD, mai puţin Geoană.

„Sârbu e redutabil, Sorin Oprescu – redutabil, toţi sunt redutabili, mai puţin Mircea Geoană. Victor Ponta ar fi foarte redutabil, ca preşedinte al PSD, ca prim-ministru, ar fi un candidat redutabil”, a declarat, vineri, Antonescu.

În cadrul aceleiaşi emisiuni, liderul PNL a mai făcut o ironie la adresa fostului candidat PSD la prezidenţiale, comemorând seara în care s-au împlinit patru ani de la alegerile din 2009.

„Chiar aşa, chiar azi se împlinesc 4 ani de la <Mihaela, dragostea mea>, a spus Crin Antonescu, râzând.

În ultima perioadă, Mircea Geoană a făcut o serie de declaraţii publice prin care nu doar că-l avertiza pe faţă pe liderul liberal că a pierdut electoratul pesedist, ci a făcut, în mai multe rânduri, apel la partid pentru a avea un candidat propriu. În replică, Antonescu a spus că  „ridicolul şi penibilul trebuie să aibă o limită“ şi s-a opus numirii lui Geoană drept Înalt reprezentant al Guvernului.”

Sa-l credem pe Geoana sau nu…? „De ce îi este frică nu va scăpa” – va merge PSD cu candidatul sau,  cu Ponta, la prezidentiale…?

Ucraina. Revolutie?

200.000 de persoane au ieşit în stradă la Kiev. Manifestanţii cer demisia preşedintelui

Se arata ca:

„Aproximativ 200.000 de manifestanţi proeuropeni s-au adunat, duminică, în Piaţa Independenţei din Kiev, cerând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici, relatează AFP.

Viktor Ianukovici a renunţat, în urmă cu două săptămâni, la negocierile pentru semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, existând indicii că ar încerca să apropie Ucraina de aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.” (subl. mea)

Aha! „Exista indicii”, nimic mai mult… (?!) Interesant…

Noua moda pe plan mondial: Securismul

Si inteleg prin securism metode specifice fostei Securitati, mai ales din perioada comunismului dinastic (dar nu numai).

FBI poate urmări pe oricine prin intermediul camerei web de la laptop. „Se întâmplă de ani de zile”

Se arata ca:

Gizmodo scrie că FBI are abilitatea de a activa în secret camera web a oricărui laptop, fără a aprinde LED-ul de lângă şi fără a-i înştiinţa în vreun fel pe utilizatori. Conform sursei, acest lucru se întâmplă de ani de zile, fără ca nimeni să fi ştiut până acum.

Marcus Thomas, fost director adjunct în cadrul Diviziei de tehnologii operaţionale a FBI, a declarat că această tehnică este folosită “în special” în cazuri de terorism şi în “cele mai grele” investigaţii.

Cu toate acestea, Gizmodo consideră “înfricoşător, nebunesc, ridicol şi invaziv” faptul că FBI poate pătrunde în absolut toate laptopurile. “Simpla idee că FBI te poate urmări prin camera web este absolut deranjantă”, arată sursa.

În orice caz, Gizmodo scrie că această dezvăluire arată cât de departe este dispus FBI să meargă pentru a spiona oamenii.”

Ceausescu era mic copil…

Vine Anul Nou!!

Romania Libera

Anul Nou, la Bucureşti la fel de scump ca la Paris ori Istanbul

Se arata ca:

„Anul trecut s-a estimat că 1,5 milioane de români au fost de Revelion la restaurant. Doar câteva zeci de mii de români şi-au petrecut Anul Nou în străinătate. În unele cazuri, pentru aceştia din urmă petrecerea dintre ani s-ar putea dovedi mai ieftină.

Cel mai probabil aceste cifre anunţate de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie se vor păstra deoarece datele economice, dar şi nivelul de trai ori obiceiurile de consum ale românilor s-au schimbat prea puţin în ultimul an.

Suta de euro, la putere

Ne-am întrebat cât de costisitoare este petrecerea Anului Nou la un restaurant din Bucureşti. Şi mai ales am dorit să facem o comparaţie cu oferta existentă în câteva capitale occidentale. Astfel, la restaurantul Şarpele Roz, loc unde vor cânta Nelu Ploieşteanu şi Cornelia Catanga, veţi plăti 125 de euro, iar în meniu se vor afla batog de morun afumat pe salată de crudităţi, corăbioară de ardei, păstrăv, viţel, jumări de raţă, piept de curcan la jar. La JW Marriott, noaptea dintre ani costă 210 euro de persoană. În preţ intră concerte cu trupa Holograf sau cu Paula Seling. De la bar se poate servi orice, iar în meniu găsim iepure, pateu de gâscă, tartă de vită. La Athénée Palace eşti invitat să petreci în stil veneţian la preţul de 190 de euro. Va exista muzică live cu cvartetul Fiore şi cu Twins Band, festin cu cinci feluri de preparate italieneşti şi vinuri şi spumante italieneşti. Restaurantul Sharkia se află în interiorul hotelului Radisson Blu Hotel, iar meniul pentru noaptea de Revelion (care este unul mediteranean) valorează 120 de euro. La Caru cu bere, restaurant cu tradiţie din Centrul Vechi al Capitalei, meniul de Revelion costă 115 euro, iar printre preparatele servite regăsim somon fumé pe pat de gorgonzola, prosciuto cu prune uscate, muşchi de văcuţă argentiniană, foie grass cu dressing de fructe de pădure.

Franţa – mai puţin alcool

Nu e simplu de făcut o com­paraţie cu preţul pe care un occidental sau un turist, chiar şi român, îl plăteşte pentru a nu sta acasă în noaptea dintre ani. Cei mai mulţi români visează să fie de Anul Nou la Paris, Roma, Istanbul, Viena şi Barcelona, potrivit unui studiu realizat de vola.ro.

La Paris, în „Cadet de Gascogne“, restaurant (care poate fi comparat cu Caru cu bere) aflat în Montmartre, meniul costă 120 de euro, iar invitaţii vor fi serviţi cu produse tradiţionale – antricot, mai multe feluri de brânză. Din păcate, băutura nu e inclusă.

La restaurantul „La crémail­lère 1900“, meniul costă 200 de euro, dar nu este atât de diversificat – vită, brânză, jumătate de sticlă de şampanie şi jumătate de vin de Bordeaux. Iar de „Lido de Paris“ staţi departe. Costă 700 euro. Interesant este că dacă la Bucureşti petrecerea Anului Nou la Radisson Blu costă 120 de euro, la Istanbul la acelaşi hotel petrecerea Anului Nou cu bufet deschis, dar şi o noapte de cazare inclusă, costă cu numai 30 de euro mai mult, anume 150 euro. Trei nopţi de cazare, în care este inclusă şi masa de Revelion, costă 369 de euro.

La Istanbul, ofertă mai generoasă

La Marriott Grand Hotel din Roma preţurile sunt prohibitive. Astfel, masa de Revelion, dar şi o noapte de cazare costă 990 de euro, de patru ori mai scump decât la Bucureşti (unde, e drept, nu se oferă cazare).

La Lisabona, într-unul din cele mai frumoase hoteluri din oraş, Altis Hotels, petrecerea de Anul Nou costă 195 de euro (similar cu Bucureştiul), iar băutura este la discreţie. America esta ţara tuturor posibilităţilor şi a tuturor preţurilor. La „Empellon Taqueria“ pentru cele şase feluri de mâncare veţi plăti suma de 150 de dolari. La „Beauty&Essex“, meniul de Anoul Nou este 175 de dolari, dar varietatea culinară este mare – plăcintă dulce de orez, escalop, roşii afumate etc. La „Brooklyn Vinery“ te costă doar 125 de dolari, iar dacă vrei să îţi faci singur meniul… la „The Campbell Apartment“ vei plăti doar intrarea – 30$.

Toate acestea sunt posibile la New York.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Decembrie 9, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 204 comentarii

In chestiunea legata de Antena 3…

Trebuie mai intai sa va spun ceva: nu urmaresc decat rar acest post de televiziune. Sigur, nu pot sa spun ca nu-l urmaresc deloc, dar ma uit doar din cand in cand la Antena 3. In mod sigur ca foarte multi cetateni din tara asta se afla in aceasta postura, ceea ce nu inseamna ca Antena 3 n-ar avea un rating ridicat. Ceea ce nu inseamna ca altora nu le-ar placea acest post de televiuzine. Da, cred ca Antena 3 are fani, de ce nu?

Am facut aceasta precizare pentru ca inainte de a vorbi de libertatea presei as dori sa ma refer la o alta chestiune:

Pe ce anume sunt cheltuiti banii publici la noi

Antena 3 este un post de televiziune privat care, din cate inteleg, face parte dintr-un Grup de presa privat, ca si Antena 2. DNA – Directia Nationala Anticoruptie, care e un organism de stat, deci platit din bani publici, din banii nostri, ai contribuabililor, a pus sub urmarire penala intregul post Antena 3 pentru complicitate la santaj. In ce masura santajul inseamna coruptie, e un lucru ce se poate, desigur, discuta. Insa santajul la care face referire DNA este, din cate inteleg, tot intre doua entitati private, pentru ca si RCS-RDS e privat. Cu alte cuvinte, DNA, organism de stat, platit din bani publici, se amesteca intr-o chestiune eminamente privata.

Au fost chemati Gadea si Ciuvica la DNA, ca sa ce? Pentru ca procurorul sa-l intrebe pe Gadea, directorul Antenei 3, care e actionariatul Antenei 3 si cum face Departamentul Vanzari contractele pentru spoturile publicitare. Acuzatia e legata de faptul ca s-ar fi realizat niste spoturi publicitare tendentioase, fara sa se aduca argumente clare in acest sens si sa se defineasca termenul de ‘tendentios’. Contractul privind spoturile publicitare era, daca am inteles bine, intre Antena 3 si Antena 2, ambele private si care apartin de acelasi grup media privat. Si atunci nu se poate sa nu te intrebi: pentru ce DNA este interesat de treburile interne ale unor companii private? Adica pentru ce statul trebuie sa se amestece in felul in care o companie privata face contractele. Ca sa-i spuna daca le face bine?

Sa presupunem ca intre doua companii private se semneaza un contract si una din companii nu respecta clauzele contractuale. Sigur, aceasta companie poate fi data in judecata de cealalta, care ar fi pagubita in cazul acesta. Spun ‘poate’, pentru ca exista si posibilitatea intelegerii amiabile intre parti, exista si posibilitatea semnarii unor acte aditionale la contract. Si atunci stau si ma intreb: o astfel de chestiune e de competenta DNA? Pentru ca in cazul acesta, legat de Antena 3, nu e vorba de evaziune fiscala, deci nu ne referim la asa ceva. Dar chiar si daca ar fi fost vorba de asa ceva, era treaba Fiscului si nu a DNA. Cu alte cuvinte, DNA, platita din banii contribuabililor, verifica niste contracte ale unor companii private, se amesteca in treburile sectorului privat, bazat pe o simpla speculatie si anume ca acele spoturi publicitare ar fi fost tendentioase. Platim DNA pentru ca procurorul sa afle care e structura actionariatului de la Antena 3. Cam pe asa ceva se duc banii contribuabililor, printre ei numarandu-se oameni care nici nu urmaresc postul Antena 3. Cu alte cuvinte, DNA cheltuieste banii contribuabililor pentru ca sa afle care e actionariatul Antenei 3, cum face contracte Departamentul Vanzari de la Antena 3, din cauza unor spoturi publicitare asa zise tendentioase.

Pe Ciuvica l-au intrebat daca nu stiu cine e angajatul Antenei 3!!! De parca Ciuvica ar fi fost directorul acestui post de televiziune, sa stie in detaliu organigrama.

Cu alte cuvinte, DNA in loc sa se ocupe de coruptia de la stat, se ocupa de spoturile publicitare „tendentioase”, nu-i asa, din mediul privat. Iar un contribuabil oarecare, ce nici macar nu se uita la Antena 3, plateste DNA sa se edifice asupra procedurilor din Manualul Calitatii Antenei 3!!! 😆 Sa-i dea sfaturi pentru imbunatatirea continua a calitatii serviciilor comercializate ? 😆

O alta chestiune pe care as dori sa o aduc in atentie  e urmatoarea:

Presa – o vulnerabilitate la adresa securitatii nationale

In primul rand as dori sa mentionez ca, la noi, media e privata in covarstoarea ei majoritate. Deci, accentuez, organismele media sunt private. Evident, ca fiind organisme private sunt si interese private. La noi nu mai exista o presa de stat, cum era inainte, pe vremea comunismului. Daca, sa zicem, un ziar e oficiosul unui anumit partid, e vorba tot de o presa privata.

Acestea fiind zise, sa luam urmatorul caz: sa presupunem ca au loc scurgeri de informatii din SRI spre presa, spre un anumit ziar sau post de stiri. In acest caz unde e vulnerabilitatea la adresa securitatii nationale? In ograda presei sau a SRI-ului?

Presa, fiind privata, cumpara informatia, la pretul cerut de ofertant. Cu alte cuvinte, cel care ofera informatia ar putea sa spuna: „iti dau informatia, dar cer pe ea 10000 de euro”. Daca acea companie privata de presa doreste sa cumpere acea informatie e normal sa plateasca si sa obtina astfel informatia. Spre exemplu, in scandalul Watergate din SUA, care a condus la demisia presedintelui Nixon, informatiile pe care le-a avut Washington Post au venit din interiorul FBI. Ca aceste informatii sunt oferite gratuit sau cu un anumit pret, are mai putina importanta. Sa cautam sa reaspundem la intrebare: unde se afla vulnerabilitatea la adresa securitatii nationale: pe terenul presei, care primeste informatia sau pe terenul organismului (de stat) de unde se scurge informatia? Presa cumpara informatia respectiva pentru ca din asta traieste. Ganditi-va ce ar insemna presa fara informatie? Cand presa tocmai asta face: vehiculeaza informatia spre informarea publicului. Protectia informatiilor nu intra in sarcina presei. SRI are ca sarcina sa protejeze informatiile, pentru ca SRI nu traieste din vehicularea informatiilor si nici nu e in atributia lui acest lucru. SRI nu e o agentie de presa privata care informeaza publicul larg cu privire la un anumit eveniment. Pe cand un ziar, daca nu mai vehiculeaza informatia, daca nu mai poate sa-si indeplineasca aceasta atributie fundamentala, da faliment. De aceea vulnetabilitatea la adresa securitatii nationale trebuie cautata in ograda organismelor de unde se scurge informatia, organisme de stat care au printre atributii protejarea informatiilor. De unde rezulta clar ca nu presa privata e o vulnerabilitate la adresa securitatii nationale, ci organismele de stat, de unde se scurg informatiile, organisme care ar trebui sa protejeze aceste informatii. Si asta pentru ca statul ofera o gestiune, un management defectuos al informatiilor. Si nu numai al informatiilor, daca ma gandesc la asa zisa fuga a lui Omar Hayssam, ‘ca un domn‘, de pe Aeroportul Otopeni.

Ce nu se intelege la noi?

Acest scandal legat de Antena 3 arata un lucru, si anume ca la noi se intelege mai greu faptul ca presa nu mai este de stat, ca avem o presa 100% privata. Dar au ramas reminiscente comuniste in gandirea oamenilor care vad presa ca fiind tot de stat, cum era Scanteia pe vremuri. De aici amestecul, nepermis in alte parti, al unor organisme de stat precum DNA, in probleme eminamente private, cum ar fi procedurile Departamentului Vanzari al unei companii private.

Libertatea presei

Tocmai aceste reminiscente comuniste in gandirea oamenilor, mai ales a celor care ne conduc, care s-au format pe vremea comunismului, pun in pericol libertatea presei si libertatea de exprimare. Asa cum tot aceste reminiscente conduc la nerespectarea Constitutiei de catre alesii nostri. Acestia vad presa tot ca fiind de stat si deci controlabila de catre stat. Si asta nu pentru faptul ca presa ar deranja sau i-ar deranja. Ci pentru ca asa s-au format si au fost obisnuiti sa vada lucrurile. Asa au fost educati in perioada comunista: impotriva sectorului privat, impotriva libertatii, impotriva privatizarilor. Observati ca tot ce e legat de o privatizare e in neregula, o intreprindere care merge prost, aceea trebuie privatizata, nu una care ar merge foarte bine – aceea de ce sa nu ramana la stat! Observati cum dupa aproape 24 de ani de la Revolutie inca se gandeste in termenii: ‘sa fie in folosul statului’. Care stat? Ce fel de stat? Acel stat, comunist… Nu e vorba de faptul ca statul ar fi ‘un mare nimeni’ – ceea ce arata o imposibilitate sau nestiinta in a defini statul – ci e vorba de acel stat, comunist… Pentru ca acesti oameni nu stiu, nu cunosc o alta definitie a statului, decat cea data de comunisti, a statului de tip totalitar comunist. Si atunci se intorc mereu la acea definitie a statului.

Aici nu e nici pe departe vorba ca Antena 3 l-ar deranja pe Basescu! Ci de faptul ca Basescu crede ca este indrituit sa se amestece in treburile Antenei 3, Realitatea TV etc, intr-un cuvant spus sa se amestece in treburile presei private si, in extenso, in treburile sectorului privat. Trebuie spus foarte clar un lucru: nu mai exista ‘activul din presa’, ca pe vremea comunismului. Or, lucrul acesta se intelege mai greu la noi… De aceea presa este privita inca de catre cei ce ne conduc ca trebuind sa fie acea servum pecus a Puterii de Stat. Dar nu e vorba numai de presa (e poate mai vizibil) dar tot sectorul privat e privit asa, ca un servum pecus al Puterii de Stat. Ca si cum n-ar fi companii private, ci de stat si oameni care mananca leafa de la stat. Aceasta viziune este incarcata de un pronuntat subiectivism, care inca mai predomina in societatea romaneasca. Interesant este ca si in privinta patriotismului, acesta e privit ca fiind in folosul statului, nu al tarii. In general vorbind, in Romania, statul trebuie sa fie cel castigat, nu tara. Iar lucrul acesta se vede din situatia deplorabila in care a ajuns tara, in conditiile unui stat puternic. Care a facut ce a vrut, spre exemplu a privatizat sau distrus, lasand in paragina intreprinderi, in folosul clientelei politice, care tinea de stat, nu de mediul privat, au adus banci in faliment pana s-a reusit privatizarea in sistemul bancar.

Pe vremea comunismului libertatea era ingradita prin mijloacele de constrangere specifice statului totalitar comunist. Securitatea a jucat un mare rol in acest sens, reusind sa semene o neincredere pernicioasa intre oameni, distrugand in felul acesta uniunea inimilor romanilor ! Tocmai pentru ca intreaga populatie sa ajunga acea servum pecus a Puterii de Stat! Observati cum acum se vorbeste din nou de faptul ca libertatea e pusa in pericol, prin mijloacele de constrangere specifice totalitarismului, amintindu-se de vremurile lui Ceausescu. Si asta pentru ca si acum, la politicienii nostri, persista mentalitatea de ‘activist PCR’, adica acel membru al elitei politice de pe vremuri. Iar acum a ramas aceeasi mentalitate care leaga notiunea de elita indeosebi de sfera politicului si de calitatea de politician. Asta e unul din motivele pentru care nu exista o reala meritocratie la noi in tara. Spre exemplu, meritul stiintific nu prea valoreaza ceva in tara asta, decat doar daca e recunoscut in exterior. Si multi oameni valorosi, cu merite reale, pleaca din tara asta acolo unde intr-adevar valoarea si meritul conteaza si inseamna ceva.

Observ la comentatorii blogului urmatoarea atitudine: de ce Ponta si USL, dupa ce au promis atatea, fac la fel ca si cei dinainte. Si, in esenta, tot asa o tinem de la Revolutie incoace!

Bineinteles, au fost inclestarile politice de anul trecut, de cand cu referendumul pentru demiterea lui Basescu. Lupte politice exista pe malurile Dambovitei, si inca ce lupte!

Iata insa un link trimis de un comentator care pune o problema – cum stam cu competitia politica? E o problema interesanta pentru ca nu o data am auzit ca ceea ce se numeste astazi clasa politica romaneasca este, de fapt, o metamorfoza a vechiului PCR. Cu alte cuvinte, exista din belsug lupta politica in Romania, nu exista, in schimb, competitie politica, decat una mimata. In rest ne intoarcem la vechile metehne peceriste. Tara asta e una din cele mai sarace tari din UE, impreuna cu vecina noastra, Bulgaria. Or, de aici se vede ca lucrurile baltesc, nu numai din punct de vedere economic, dar si din punct de vedere politic. Interesant este, si parca nimeni nu se intreaba de ce PDL, asa zis partid de dreapta, care a fost la Putere, nu a facut nicio privatizare! Nici macar nu a incercat sa faca lucrul acesta. In schimb vorbeste de piata libera. Nici la CDR nu s-a vazut decat putine privatizari de succes, dar aceia inca au mai incercat ceva, desi au facut-o la modul defectuos. Pe cand de la un partid de centru-dreapta te-ai astepta sa vezi un progres semnificativ in acest sens, nu de la unul de centru-stanga, asa cum se intampla in Romania. Chiar Nicolae Vacaroiu spunea ca la noi privatizarile, in proportie de 80%, sunt un esec. Si atunci exista o competitie politica reala in Romania? Ca nu de putine ori auzi oamenii spunand ca „toti sunt o apa si-un pamant”.

Si atunci cum sa progreseze tara asta?

DE citit si…

Sa vedem si cateva stiri aparute in presa pe subiectul asta:

Gandul

Gâdea: Convingerea mea fermă este că Antena 3 nu are nicio legătură cu dosarul de şantaj

Antena 3, URMĂRITĂ PENAL în dosarul de şantaj al Antena Group. Postul TV, acuzat de complicitate la şantaj

Romania Libera

Postul ANTENA 3 – URMĂRIT PENAL. Fostul şef ANAF, Serban POP, învinuit in dosarul ANTENELOR, pentru furnizare de informatii folosite ca şantaj

Jurnalul National

Atac fără precedent la libertatea presei. Dictatura DNA: Postul tv Antena 3, urmărit penal pentru ştiri şi spoturi publicitare!

Antena3, URMĂRITĂ PENAL pentru complicitate la şantaj. Citeşte comunicatul DNA

Dan Voiculescu, pe blog: „O ţară întreagă ştie că eu sunt miza reală pentru Traian Băsescu. Dar măcar luptaţi deschis, nu hărţuiţi copiii!”

Iulie 26, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Boston…

Gandul

CNN: Oficiali FBI consideră exploziile din Boston „atacuri teroriste”

Încă două dispozitive explozive au fost depistate şi dezamorsate în Boston

Barack Obama: FBI investighează atacurile din Boston ca ACTE DE TERORISM

Romania Libera

ATENTATUL DIN BOSTON. Cum arătau BOMBELE şi ce DOVEZI au anchetatorii

ATENTAT TERORIST SUA. Ministru rus: Exploziile de la Boston, un „avertisment pentru Rusia” înainte de JO de iarnă din 2014

EXPLOZII Boston. MAE: Printre victime NU se află români

Mesajul de condoleanţe al preşedintelui Traian Băsescu pentru familiile victimelor exploziilor din Boston

Este dificil de comentat asupra acestui eveniment tragic deoarece nu se stie inca cine si de ce a infaptuit acest atentat de la Boston. Eu cred ca opinia publica din toata lumea trebuie sa condamne ferm, viguros astfel de fapte abominabile. Sa se stie peste tot ca oamenii condamna actele teroriste!!

Terorismul este o boala a zilelor noastre. In SUA s-au mai intamplat tragedii, cum ar fi, spre exemplu, cea de la Newtown, Connecticut, in 2012, cea de la Virginia Tech, in 2007, ce ar putea fi considerate tot ca efectul unei forme de terorism. Cum as putea sa calific, de plida, ce s-a intamplat la Sandy Hook Elementary School, cand Adam Lanza, un tanar de 20 de ani, a impuscat fatal 20 de copii si 6 adulti, dupa ce si-a omorat, acasa, mama!!! Iar dupa ce a facut toate acestea s-a sinucis!!! Asta nu e un terorism realizat de o organizatie terorista. Dar nu e, oare, tot terorism? Nu s-au folosit bombe artizanale, dar are vreo importanta acest lucru? Destul de multe rele, prea multe chiar, s-au intamplat in America in ultimul timp, lucru de natura sa ingrijoreze. Aceasta stare de lucruri arata o slabiciune pe plan intern a SUA, care ar putea fi exploatata de diverse organizatii teroriste sau de state care practica terorismul sau ar recurge la o astfel de arma. Daca definim terorismul ca o forma de lupta, atunci aceasta lupta va viza slabiciunile adversarului. E clar ca America nu poate fi invinsa pe cale militara, intr-un razboi, in acceptiunea obisnuita a acestui termen: razboi intre doua state. De aceea razboiul ar incepe sa capete alte caracteristici si sa ia forma terorismului, tintind slabiciunile din interior, avand astfel si un efect psihologic de demoralizare a populatiei si a fortelor adverse. Eu chiar m-am gandit la ipoteza ca un astfel de atentat terorist, precum cel de la Boston, ar putea fi pus la cale de Coreea de Nord. Este, desigur, doar o ipoteza, care ar putea fi falsa. Insa in contextul tensiunilor existente intre Coreea de Nord si SUA nu ar fi exclus… Pe de alta parte ar putea fi vorba de forte interne obscure ce ar dori distrugerea democratiei in America si in acest scop sa se foloseasca de terorism, spre a crea haos si o situatie pierduta de sub control. Nu exclud nici posibilitatea ca aceasta actiune sa fie pusa la cale de extremistii islamici, insa mi se pare mai slaba deoarece dupa atentatul din 11 septembrie 2001 s-au intarit masurile de securitate la adresa extermismului islamic, din cate am inteles…

Cert este ca ceva nu e in regula: iata ca au trecut cateva zile de la atentatul din Boston si acum avem:

EXPLOZIE ÎN TEXAS. Între 5 şi 15 morţi, sute de răniţi şi clădiri avariate, în urma unei explozii la o fabrică de îngrăşăminte

Iata ce se arata:

„O explozie s-a produs în noaptea de miercuri spre joi la o fabrică de îngrăşăminte din oraşul West din Texas.

Între cinci şi 15 persoane au murit, iar alte aproximativ 160 au fost rănite, a anunţat un purtător de cuvânt al poliţiei locale, prezentând un prim bilanţ oficial de la producerea exploziei, relatează AFP.

Bilanţul poate suferi modificări, însă „apreciază pentru moment între cinci şi 15 morţi”, a declarat în faţa presei sergentul W. Patrick Swanton, adăugând că trei spitale din regiune au tratat peste 160 de persoane rănite.

Explozia s-a produs cu puţin timp înainte de ora 20.00 (joi, 04.00 ora României), în uzina West Fertilizer, a declarat prin telefon pentru AFP purtătorul de cuvânt al pompierilor, Don Yeager, precizând că originea acesteia nu a fost stabilită dar că ar putea fi provocată de amoniac.

„Explozia a fost atât de puternică încât a provocat incendii în clădirile învecinate”, a adăugat el.

Mai mulţi pompieri au fost răniţi de o a doua explozie în timpul intervenţiei. Răniţii au fost transportaţi la spitalele din regiune. Potrivit presei locale, ferestrele locuinţelor învecinate s-au spart din cauza suflului exploziei.

Şeriful din regiune a declarat că zona este devastată. „Niciodată nu am văzut aşa ceva. Arată ca o zonă de război în care totul este plin de dărâmături”, a spus el.

La rândul său, primarul Tommy Muska a declarat că „este ca şi cum o bombă nucleară a explodat”

Explozia a provocat un cutremur de 2.1 grade

Explozia de la fabrica de îngrăşăminte din oraşul West a provocat un cutremur cu magnitudinea de 2,1, potrivit institutului american de geofizică USGS, relatează NBC 5, în pagina electronică.

Magnitudinea este „în mod substanţial mai mică decât amploarea reală a evenimentului” deoarece magnitudinea măsoară doar mişcarea telurică, nu unda aeriană, a explicat USGS pe site-ul său de Internet.

Tragedia din Texas are loc la două zile după atentatul comis la linia de sosire a maratonului din Boston (nord-est), care s-a soldat cu trei morţi şi 180 de răniţi, luni, potrivit ultimului bilanţ.”

Inteleg ca aici nu e vorba de terorism… Dar, totusi, cam prea multe explozii intr-un interval de timp atat de scurt… Si e vorba de o explozie care a produs un dezastru, echivalent in numar de victime cu cel de la Boston!! Ba chiar e vorba de mai multi morti in Texas si o intreaga zona devastata… Starea asta „exploziva” e de natura sa nelinisteasca, in orice caz nu e deloc in regula.

De asemenea foarte ciudat si urmatorul lucru ce are loc in acelasi interval de timp:

O scrisoare conţinând o otravă letală i-a fost trimisă lui Barack Obama. Reacţia FBI

Se arata ca:

„O scrisoare conţinând ricină i-a fost trimisă preşedintelui SUA, Barack Obama, dar pachetul a fost interceptat de autorităţi, relatează presa americană.

„A existat o scrisoare trimisă preşedintelui care a fost depistată că ar conţine o substanţă letală. FBI investighează şi face teste pentru a detemrina ce substanţă este. Mai există o altă scrisoare trimisă unui senator, după cum ştiţi”, a confirmat informaţiile purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney.

FBI a dat publicităţii un comunicat de presă în care confirmă că o scrisoare infestată cu ricină a fost interceptată înainte să ajungă la Casa Albă.

Potrivit CNN, un oficial din cadrul FBI a declarat că scrisoarea este „foarte asemănătoare” cu cea care i-a fost trimisă marţi senatorului Roger Wicker şi care conţinea de asemenea ricină.

Atât FBI, cât şi oficialul Casei Albe nu au făcut vreo referinţă pentru a corela exploziile din Boston cu aceste incidente.

Poliţia a identificat un suspect după scrisoarea care i-a fost trimisă lui Wicker.

Ambele scrisori au fost interceptate la un oficiu poştal. La locaţia de expediţie era scrisă o adresă din Memphis (statul Tennessee).

Autorităţile americane au descoperit ricină, o otravă letală, într-o scrisoare destinată senatorului republican Roger Wicker interceptată înainte de a ajunge la biroul acestuia.

Ricina este o otravă letală care se găseşte în seminţele de ricin. Aceasta poate afecta persoanele care inhalează, înghit sau ating substanţa, provocând simptome ca febră, tuse, transpiraţie excesivă şi exces de lichid la nivelul plămânilor. Moartea victimei poate surveni în 36 – 72 de ore în cazul în care este ingerată.”

FBI a arestat un bărbat suspectat că ar fi trimis scrisorile cu otravă letală preşedintelui Obama, unui senator şi unui oficial american

Se arata, printre altele, ca:

„Biroul Federal de Investigaţii (FBI) a arestat un bărbat din Mississippi, suspectat că ar fi responsabil de trimiterea unor scrisori în care a fost descoperită ricină, destinate preşedintelui Barack Obama, unui senator şi unui alt oficial american, informează USA Today în ediţia electronică.

Paul Kevin Curtis a fost arestat la domiciliul său din Corinth, Mississippi, a declarat FBI.

Curtis este „individul considerat responsabil pentru trimiterea celor trei scrisori prin Serviciul Poştal al Statelor Unite, care conţineau o substanţă granulată, care a fost testată preliminar pozitiv pentru ricină”, a explicat FBI.

Ambele scrisori aveau ştampilă poştală a oraşului Memphis, potrivit autorităţilor. Rapoartele FBI notează că pe două scrisori scria: „A vedea un lucru greşit şi a nu-l dezvălui înseamnă a deveni părtaş la continuarea acestui lucru”. Ambele scrisori au erau semnate „Eu sunt KC şi aprob acest mesaj”, formulă folosită de candidaţi la alegeri, la sfârşitul reclamelor din campania electorală.

Atât FBI cât şi Casa Albă au dezminţit speculaţiile conform cărora scrisorile ar avea vreo legătură cu exploziile de la maratonul din Boston.”

Or, asta ce poate fi daca nu terorism? Intern.

Update

Gandul

Autorii atentatului din Boston sunt fraţi, au 19 şi 20 de ani şi sunt de origine cecenă. Unul a fost ucis, al doilea este în continuare căutat. UPDATE

Se arata, printre altele, ca:

„La trei zile după atacul terorist din Boston, în care trei persoane au murit şi sute au fost rănite din cauza unor explozii la maratonul din oraş, unul dintre suspecţii care a fost arestat a murit, iar celălalt este urmărit de FBI.

Cel de-al doilea suspect este urmărit de FBI în campusul MIT, unde a împuşcat mortal un poliţist, scrie Boston Globe, care a publicat fotografiile bărbaţilor consideraţi suspecţi.

URMĂRIŢI MAI JOS CELE MAI NOI INFORMAŢII:

UPDATE 15.03:  Guvernatorul statului vorbeşte despre „o situaţie gravă”. „Tratăm cu seriozitate întreaga situaţie”,  a declarat oficialul în urmă cu câteva minute. Este o operaţiune de amploare, a mai spus acesta sfâtuindu-i pe localnici să rămână în case.

UPDATE 14.57:  Mii de poliţişti puternic înarmaţi merg din casă în casă, în Watertown, o localitate din apropiere de Boston, în nord-estul Statelor Unite, în cadrul unei vaste operaţiuni de căutare a celui de al doilea suspect în atentatul care a îndoliat luni maratonul din oraş, relatează AFP. Toate trenurile şi autobuzele au fost oprite în regiunea Boston, cu scopul de a împiedica suspectul să fugă, iar autorităţile au cerut câtorva sute de mii de locuitori ai mai multor localităţi din jurul Watertown să rămână în case.

Locuitorii acestei suburbii a Bostonului au fost evacuaţi, iar cei care au decis să rămână au fost îndemnaţi să deschidă uşa doar poliţiei. Peste 9.000 de poliţişti, înarmaţi cu puşti de asalt îl căutau în Watertown pe „suspectul numărul 2″, unul dintre cei doi tineri suspectaţi că au comis luni dublul atentat cu bombă soldat cu trei morţi şi aproape 180 de răniţi. Căutarea se concentra într-un perimetru de 3,8 kilometri pătraţi, în Watertown, în care locuiesc aproximativ 35.000 de persoane.”

Update 2

Romania Libera

EXPLOZIILE din BOSTON: Al doilea suspect în cazul atentatelor, Jokar Ţarnaev, a fost CAPTURAT: „Teroarea a luat sfârşit”

Se arata ca:

Al doilea suspect în cazul atentatelor din Boston a fost arestat, relatează CNN, citată de Mediafax. Autorităţile au confirmat că suspectul arestat este Jokar Ţarnaev, în vârstă de 19 ani, căutat activ de peste 9.000 de agenţi ai forţelor de ordine de aproape 24 de ore.

Poliţia din Boston a făcut următorul anunţ: „Capturat. Căutările s-au încheiat. Teroarea a luat sfârşit. Dreptatea a prevalat. Suspectul este în detenţie”.

Citeşte şi EXPLOZIILE DIN BOSTON. Americanii sărbătoresc în stradă

Fratele acestuia, Tamerlan Ţarnaev, în vârstă de 26 de ani, a fost ucis vineri dimineaţă într-o operaţiune a poliţiei.

Conform unor surse citate de presa americană, suspectul capturat este în stare gravă.

Atentatele la maratonul din Boston au fost comise pe 15 aprilie, soldându-se cu trei morţi şi peste 180 de răniţi.

Citeşte şi EXPLOZIILE DIN BOSTON. Părinţii suspecţilor cred că este vorba de o înscenare

Potrivit CNN, Ţarnaev a fost înconjurat, vineri, de forţele de ordine în timp ce se ascundea într-o barcă din curtea unei case din Watertown, o suburbie a Bostonului.

Poliţiştii au fost alertaţi privind localizarea acestuia de către un bărbat care ieşise pe stradă după ce autorităţile ridicaseră ordinul ca locuitorii să nu îşi părăsească domiciliul. Acesta a observat sânge pe o barcă din curtea casei, după care a ridicat prelata şi a văzut un bărbat plin de sânge.

Citeşte şi EXPLOZIILE DIN BOSTON. Vladimir Putin i-a transmis condoleanţe lui Barack Obama

Autorităţile au declarat că Ţarnaev a refuzat iniţial să se predea. „Am folosit un robot ca să tragem prelata de pe barcă”, a spus David Procopio, de la Poliţia din Massachussets. „Era slăbit din cauza pierderii de sânge – cel mai probabil rănit cu o seară în urmă.” (Mediafax)”

EXPLOZIILE DIN BOSTON. Părinţii suspecţilor cred că este vorba de o înscenare

Se arata ca:

„Părinţii celor doi suspecţi în cazul atentatelor din Boston sunt sceptici în legătură cu implicarea lor în acest act terorist, considerând că este posibil să fie o înscenare, relatează CNN, citat de Mediafax.

„Li s-a făcut o înscenare”, a declarat Anzor Ţarnaev, tatăl celor doi, care locuieşte în republica rusă Daghestan, potrivit CNN.

„În mod clar este o înscenare”, a spus şi Zubeidat Ţarnaeva, mama celor doi. „Este imposibil ca ei să fi făcut aşa ceva. Sunt sigură că a fost o înscenare”, a continuat Ţarnaeva.

Al doilea suspect în cazul atentatelor din Boston, adolescentul Jokar Ţarnaev, a fost arestat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă şi este în stare gravă. Jokar Ţarnaev, în vârstă de 19 ani, era căutat activ de peste 9.000 de agenţi ai forţelor de ordine de aproape 24 de ore.

Fratele acestuia, Tamerlan Ţarnaev, în vârstă de 26 de ani, a fost ucis vineri dimineaţă într-o operaţiune a poliţiei.

Atentatele la maratonul din Boston au fost comise pe 15 aprilie, soldându-se cu trei morţi şi peste 180 de răniţi.”

EXPLOZIILE DIN BOSTON. Americanii sărbătoresc în stradă

Se arata ca:

„Încetarea cu succes a operaţiunilor de căutare desfăşurate de forţele de ordine a fost întâmpinată cu aplauze de sutele de locuitori şi cu mesaje de fericire şi felicitări care au curs pe reţeaua de socializare Twitter, potrivit Mediafax.

Amplul demers de căutare a tânărului Jokar Ţarnaev transformase Bostonul într-un oraş fantomă, traficul fiind oprit, în timp ce familii au fost evacuate şi autorităţile au impus ca cetăţenii care rămân în casele lor să nu-şi părăsească domiciliul pe parcursul acţiunilor poliţiştilor.

Cel puţin 200 de oameni au ieşit în Watertown, suburbie a Bostonului şi centru al operaţiunilor de căutare, pentru a sărbători prinderea celui de-al doilea suspect în cazul atentatului din această săptămână.”

Update 3

Romania Libera

Atacatorul din Boston a încercat să se sinucidă. „Şi-a băgat pistolul în gură şi a tras”

EXPLOZII BOSTON. FBI îl interogase în 2011 pe unul dintre presupuşii autori ai atentatelor

Atentate: Suspectul ucis de poliţie petrecuse şase luni în Cecenia

Iata ce se arata in acest ultim articol:

Tânărul suspectat de comiterea atentatelor din Boston ucis de poliţie petrecuse şase luni, în 2012, în Cecenia şi Daghestan, două republici ruse unde există o insurgenţă separatistă islamistă, afirmă surse din cadrul comisiei de anchetă, citate de ediţia online a ziarului The New York Times, potrivit Mediafax.

Tamerlan Ţarnaev, împuşcat mortal vineri de poliţie, a petrecut şase luni, în 2012, în Daghestan şi Cecenia, iar analiştii cred că această deplasare a jucat un rol esenţial în decizia tânărului de a comite atentatele, potrivit  The New York Times.

FBI îl interogase pe Tamerlan Ţarnaev, în vârstă de 26 de ani, în 2011, la solicitarea Rusiei. „Interogatoriul nu a produs informaţii clare, astfel că dosarul a fost clasat”, a explicat o sursă din cadrul Biroului Federal de Investigaţii.

Însă membri ai Congresului şi-au exprimat preocuparea în legătură cu modul în care FBI a gestionat acest dosar în contextul în care Rusia probabil ceruse verificarea legăturilor cu medii islamiste separatiste înaintea deplasării tânărului în Daghestan.

Cecenia şi Daghestanul sunt republici ruse unde există o puternică insurgenţă separatistă islamistă împotriva Rusiei.

Cei doi tineri provin dintr-o familie rusă oroginară din Cecenia. Ei au fost şcolarizaţi în Daghestan înainte de a se muta în Statele Unite.

Jokar Ţarnaev, fratele mai mic al lui Tamerlan Ţarnaev, a fost arestat în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă şi este în stare gravă. Anchetatorii FBI speră să îl interogheze cât mai curând.

Părinţii celor doi suspecţi sunt sceptici în legătură cu implicarea lor în acest act terorist, considerând că este posibil să fie o înscenare. Atentatele la maratonul din Boston au fost comise pe 15 aprilie, soldându-se cu trei morţi şi peste 180 de răniţi.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Aprilie 19, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 57 comentarii

Afacerea Petraeus

Film

realizat de Casa Alba de Filme – Washington D.C.

in colaborare cu Studiourile de Film Benghazi Libia

Directed By: CIA

Screen play: CIA

In rolurile principale:

Generalul Petraeus – Seful CIA (zis si „tipul ei”)

Generalul John Allen – Seful fortelor NATO in Afganistan

Jill Keley – „agent de relaţii sociale”, neremunerată, la baza din Tampa, la cartierul general al Centrului de Comandă în Florida

Leon Panetta – secretarul Apararii

Paula Broadwell – biografa Generalului Petraeus

Robert Mueller – Seful FBI

Eric Holder – Ministrul Justitiei

Barack Obama – Presedintele US

Eric Cantor – lider republican din Congres

Colonel in retragere Steve Boylan – amic şi fost purtător de cuvânt al lui David Petraeus

Ed Williams – un vecin

Un „inalt responsabil” CIA – anonim

James Clapper – Seful serviciilor de informatii

Ambasadorul Stevens – decedat

David H. Petraeus

David H. Petraeus (Photo credit: Wikipedia)

Iata si filmul prezentat in Romania Libera:

„Afacerea Petraeus” devine afacere de stat

Se arata ca:

„Scandalul aflat la originea demisiei şefului CIA, generalul Petraeus, a cunoscut ieri un nou episod – dezvăluirea unei posibile implicări a comandantului forţelor NATO în Afganistan, generalul Allen, care a trimis mailuri „inadecvate” uneia dintre femeile implicate în afacere. Noul scandal compromite numirea acestuia în fruntea forţelor NATO în Europa.

Generalul american John Allen, comandantul forţelor NATO în Afganistan, face obiectul unei anchete pentru că a trimis mailuri „inadecvate” lui Jill Kelley, femeia amestecată în scandalul sexual în care este implicat recent-demisionatul şef al CIA, generalul David Petraeus.

Un responsabil al Pentagonului a dezvăluit presei că FBI a descoperit  20.000-30.000 de pagini de corespondenţă între generalul John Allen şi Jill Kelley, dar a refuzat să precizeze dacă Allen este acuzat că a folosit curierul electronic de serviciu pentru a comunica sau dacă a dezvăluit informaţii confidenţiale. La rândul său, NATO a declarat că a luat cunoştinţă de anchetă. Generalul John Allen se află la Washington, unde urma să fie confirmat de Senat, joi, în noua sa funcţie de comandant suprem al forţelor NATO în Europa.

Situaţia conjuncturală a schimbat însă datele şi secretarul Apărării, Leon Panetta, a precizat că a cerut ca nominalizarea generalului Allen să fie amânată şi a primit aprobarea preşedintelui Barack Obama în acest sens. „Câtă vreme ancheta este în curs, generalul Allen va rămâne comandantul Forţei internaţionale de asistenţă pentru securitate (Isaf) în Afganistan, post pe care îl ocupă din iulie 2011″, a precizat Panetta. El a mai adăugat că FBI a trimis afacerea Pentagonului, care a ordonat la rândul său deschiderea unei anchete privitoare la generalul John Allen. Nu se ştie încă ce conţine corespondenţa lui cu Jill Kelley şi de ce aceasta este problematică.

Rolul ciudat al FBI

Cu cât se acumulează detaliile, cu atât se adânceşte misterul în afacerea Petraeus. Ce rol a jucat FBI în căderea şefului CIA? Cine era la curent cu relaţia extraconjugală cu biografa sa, Paula Broadwell, înaintea scrutinului prezidenţial din 6 noiembrie? De ce generalul David Petraeus, considerat erou naţional, a demisionat două zile după realegerea lui Barack Obama, deşi fusese interogat de FBI cu două săptămâni înainte? Din ce motive cele mai înalte autorităţi au provocat demisia lui după ce concluzionaseră că acest adulter nu prezenta nici un fel de ameninţare la securitatea naţională?

Parlamentarii din Congres însărcinaţi cu serviciile secrete şi securitatea internă, avertizaţi de scandalul din presă, cer acum să se facă lumină în această afacere devenită afacere de stat şi l-au convocat pe fostul şef al forţelor armate americane în Irak şi în Afganistan pentru audieri în episodul Benghazi, având în vedere că Petraeus a condus personal ancheta în ultimele zece zile în Libia. Referindu-se la rolul FBI în ancheta scandalului  Petraeus,New York Times aminteşte că, la vremea lui, fondatorul FBI, Edgar Hoover, colecţiona dosare privind viaţa intimă a personalităţilor politice.

Scandalul Petraeus a început în mai, când Jill Kelley, 37 ani, „agent de relaţii sociale”, neremunerată, la baza din Tampa, la cartierul general al Centrului de Comandă în Florida, a primit o serie de e-mailuri anonime pe care le-a considerat ameninţătoare. Generalul Petraeus nu era menţionat, dar expeditoarea o acuza pe Jill Kelley de comportament „neadecvat” cu „tipul” ei şi inclusese extrase de e-mailuri de la Petraeus către Jill.  Cuplul Kelley este apropiat familiei generalului de cinci ani, dar şeful CIA nu a avut vreo relaţie cu Jill, contrar a ceea ce credea Paula Broadwell. Jill avea un amic agent FBI căruia i-a semnalat mailurile, iar acesta a avertizat ierarhia, care a lansat o anchetă pentru „cyber-hărţuire”. Anchetatorii au crezut că mailul personal al lui David Petraeus a fost piratat şi au ajuns să o  identifice pe Paula Broadwell ca expeditoare. Examinarea corespondenţei sale electronice a dus la descoperirea schimburilor desuete cu un partener ce folosea un pseudonim. Care s-a dovedit a fi chiar Petraeus. Spre sfârşitul verii, anchetatorii au  avertizat şeful FBI, Robert Mueller, şi ministrul Justiţiei, Eric Holder, un apropiat al lui Barack Obama. Anchetând asupra unui risc pentru securitatea naţională, au informat responsabilii comisiei Congresului? Părerile sunt divergente. În orice caz, în octombrie au decis să o interogheze pe Paula Broadwell şi apoi pe generalul Petraeus şi din nou pe amanta sa pe 2 noiembrie. Ambii au recunoscut aventura lor amoroasă, dar încheiată.

Documente secrete

Anchetatorii au concluzionat că nu există nici o ameninţare pentru securitatea naţională şi totuşi, la prima întrevedere cu Paula au descoperit documente secrete pe calculatorul ei, dar acestea proveneau de la o altă sursă decât Petraeus. Un alt detaliu potenţial exploziv – Paula a declarat la 26 octombrie că atacul din Benghazi asupra consulatului american a avut loc din cauză că CIA deţinea prizonieri libieni în clădire. Agenţia de spionaj a dezminţit categoric, amintind decretul lui Obama care interzice închisori secrete în străinătate.

Media americană relata luni că zeci de agenţi FBI au percheziţionat mai bine de două ore locuinţa Paulei Broadwell din Charlotte, Carolina de Nord, de unde au transportat cutii. Charlotte Observer preciza că agenţii FBI au sondat şi tavanele casei. Locatara nu a mai apărut la domiciliu de la demisia generalului Petraeus şi un vecin, Ed Williams, declara la NBC că aceasta, soţul său, radiolog, şi cei doi fii s-ar afla într-un loc „nedezvăluit” şi sunt bine. Colonelul în retragere Steve Boylan, amic şi fost purtător de cuvânt al lui David Petraeus, declara la rândul său că relaţia dintre general şi biografa sa a început două luni după preluarea postului în fruntea CIA, în septembrie 2011, deci după retragerea sa din armată, şi s-a terminat acum patru luni. Boylan a precizat că Petraeus „regretă foarte mult” această afacere.

La 6 noiembrie, ziua alegerilor prezidenţiale, FBI îl avertizează în sfârşit pe directorul serviciilor de informaţii, James Clapper, care îl sfătuieşte pe şeful CIA să demisioneze. Barack Obama este prevenit joi, 8 noiembrie scandalul izbucneşte public pe 9. Wall Street Journal arată că, între timp, agentul FBI din Tampa, „obsedat” de afacere, a fost înlăturat de la anchetă în vară, după ce superiorii săi au descoperit că îi trimisese lui Jill Kelley fotografiile https://motanulfilozof.wordpress.com/wp-admin/post-new.phpsale cu bustul gol. De teamă că FBI ar putea clasa afacerea Petraeus, el a contactat la finele lunii  octombrie unul din liderii republicani din Congres, Eric Cantor. Acesta a preferat să tacă până weekendul trecut, deşi partidul său ar fi putut exploata scandalul înaintea scrutinului.

Misterul din Benghazi

Potrivit Wall Street Journal, 23 de americani din cele 30 de persoane evacuate din Benghazi, principalul oraş din estul Libiei, în noaptea de 11 spre 12 septembrie, lucrau pentru CIA. La care se adaugă cele  două gărzi de securitate ucise în atac. Agenţii agenţiei centrale americane de informaţii erau cazaţi într-o clădire anexă aflată la circa 1,5 km de consulat şi misiunea lor era de a „lupta contra terorismului” şi de a recupera armamentul greu al regimului Gadhafi.  Prezenţa membrilor CIA a fost recunoscută implicit de agenţie, dar un purtător de cuvânt a dezminţit săptămâna trecută afirmaţiile canalului TV Fox News, subliniind că agenţii CIA prezenţi în Benghazi primiseră ordin „să nu mişte” după ce solicitaseră superiorilor permisiunea de a ajuta diplomaţi asediaţi.

CIA a insistat, oferind propria versiune a cronologiei evenimentelor. Un „înalt responsabil” anonim, citat de Reuters, a declarat că „ofiţerii CIA din Benghazi au reacţionat cât de rapid şi eficient posibil”, iar gărzile de securitate au fost „adevăraţi eroi”.

Potrivit acestei surse, i-au fost necesare 50 de minute unei echipe a CIA pentru a sosi la locul atacului. Primul apel de ajutor venit de la consulat a fost la ora locală 21.40, în baza fortificată a agenţilor de informaţii. Diplomaţii relatau că sediul consulatului era acoperit de un fum negru degajat de petrolul  în flăcări. Într-o jumătate de oră, o echipă de circa şase gărzi de securitate a CIA a părăsit baza îndreptându-se spre consulat. Erau echipaţi cu arme uşoare, arme de asalt şi pistoale. În următoarele 25 de minute, echipa s-a apropiat de clădirile diplomatice şi „a încercat, fără succes, să-şi procure arme grele de la aliaţii libieni locali”, brigăzi de combatanţi anti-Gadhafi, alăturaţi guvernului provizoriu. În final, arată „înaltul responsabil” al CIA, americanii „au pătruns în interiorul complexului diplomatic în flăcări”. Spre ora 23, un avion fără pilot a survolat zona şi a transmis informaţii la sol. La 23.30, „americanii care lucrau sau locuiau în misiunea diplomatică au fost adunaţi, cu excepţia ambasadorului Stevens, care lipsea”. În acest moment relatarea devine mai puţin precisă, lăsând fără răspunsuri reale problemele privind circumstanţele exacte ale morţii ambasadorului. Echipa CIA părăseşte complexul fără ambasadorul Chris Stevens şi, sub tirul armelor, maşinile ajung la baza agenţiei, care a fost supusă şi ea atacurilor sporadice timp de o oră şi jumătate, cu arme uşoare şi lansatoare de grenade.

În acelaşi moment soseşte la Tripoli o nouă echipă de securitate a CIA, cu „doi ofiţeri ai armatei americane”, fără ca rolul lor exact să fie precizat. Ea petrece un timp pentru „organizarea mijloacelor de transport” şi încercarea de „localizare a ambasadorului dispărut”. După ce a organizat o escortă locală şi a găsit mijloace de transport suplimentare, noua echipă „a decis să nu meargă la spital, unde credea că a fost transportat Stevens”. De ce? Pentru că, subliniază „înaltul responsabil” anonim, „aveau motive să creadă că Stevens era probabil mort şi estimau că securitatea spitalului este incertă”. Puţin înaintea zorilor, echipa din Tripoli ajunge la baza CIA, moment în care are loc un nou atac şi un tir precis de mortiere ucide doi ofiţeri de securitate. În mai puţin de o oră, o brigadă libiană aliată, dotată cu arme grele, evacuează „în câteva ore” cei 30 de americani şi corpurile celor care fuseseră omorâţi. Printre ele a fost descoperit şi trupul ambasadorului Stevens. „

Eu, de cand am auzit de Generalul Petraeus, m-am intrebat daca nu cumva, la baza, este Petreuș. Asemanarea dintre cele doua nume, cel putin in scriere, este izbitoare.

A vrut Allen sa-l indeparteze pe Petraeus pentru ca sa-i ia locul? Sau…

Partea a doua

Gandul

Din ciclul: „am aflat cu surprindere…”

Barack Obama a fost surprins să afle că David Petraeus avea o relaţie extraconjugală

Din ciclul: „nu exista indicii…”

Barack Obama: Nu există indicii că în cazul David Petraeus ar fi fost dezvăluite date clasificate

Sa facem o recapitulare

Principalii protagonişti ai scandalului sexual care a condus la demisia directorului CIA

Se arata ca:

„Scandalul sexual care l-a determinat pe directorul CIA David Petraeus să demisioneze l-a implicat, marţi, pe un alt general de patru stele, John Allen, numărul principalilor protagonişti ridicându-se astfel la patru, relatează AFP.

GENERALUL DAVID PETRAEUS

Generalul David Petraeus este cel mai cunoscut ofiţer al armatei americane şi considerat unul dintre eroii războiului din Irak. El s-a aflat la comanda coaliţiei internaţionale din Afganistan înainte de a fi numit, în urmă cu un an şi jumătate, directorul puternicei agenţii de informaţii americane şi de a părăsi armata. În vârstă de 60 de ani, Petraeus, care are doi copii, şi-a prezentat vineri demisia după ce a recunoscut o relaţie extraconjugală cu biografa sa Paula Broadwell, un „comportament inacceptabil atât ca soţ, cât şi ca şef al unei organizaţii” ca CIA, potrivit lui. „După mai mult de 37 de ani de căsătorie, am dat dovadă de o enormă lipsă de judecată”, a adăugat el.

PAULA BROADWELL

Această femeie brunetă şi înaltă, în vârstă de 40 de ani, căsătorită cu un radiolog şi mama a doi băieţi, este fost maior în armata americană, licenţiată a Universităţii Harvard şi a academiei militare West Point. Această expertă în lupta antiterorism s-a întâlnit cu David Petraeus în 2006 la Harvard, unde generalul i-a dat cartea lui de vizită. După doi ani, ea şi-a concentrat cercetările asupra stilului de comandă al generalului, înainte de a fi coautoare la biografia acestuia. Ea îşi multiplică interviurile, călătoreşte adeseori la bordul avionului său şi petrece un an în Afganistan. David Petraeus le-a mărturisit prietenilor săi că relaţia lor a început în noiembrie 2011, la două luni după preluarea conducerii CIA. Potrivit lui, relaţia s-ar fi încheiat în iulie.

Ea este suspectată de FBI că i-ar fi trimis e-mailuri anonime de ameninţare lui Jill Kelley.

JILL KELLEY

Ea este femeia aflată la originea izbucnirii scandalului. În vârstă de 37 de ani, ea are trei copii şi organizează serate mondene în Tampa, Florida. Ea este prietenă cu familia Petraeus şi locuieşte împreună cu soţul ei, medic chirurg, într-o casă situată în apropierea bazei MacDill, unde se află vârful ierarhiei militare. În mai, ea a depus plângere la un prieten care lucra la FBI pentru că a fost hărţuită – chiar ameninţată – în mesaje electronice anonime. Ancheta a condus la descoperirea autorului mesajelor, care nu este altcineva decât Paula Broadwell.

Ea a întreţinut, de asemenea, o corespondenţă bogată pe Internet cu generalul John Allen.

GENERALUL JOHN ALLEN

Generalul de patru stele ar fi trebuit să preia conducerea comandamentului suprem al NATO, dar preşedintele american Barack Obama a suspendat nominalizarea sa. Motivul este descoperirea de către FBI a unei corespondenţe bogate şi „deplasate”, la limita „flirtului”, cu Jill Kelley.

În vârstă de 59 de ani, acest bărbat-cheie în conflictul din Irak i-a succedat în iulie 2011 lui David Petraeus, de care este apropiat, la conducerea coaliţiei internaţionale din Afganistan.

AGENTUL FBI

Poliţistul căruia Jill Kelley i-a cerut ajutor după ce a primit numeroase mesaje de ameninţare face şi el obiectul unei anchete interne. Potrivit Wall Street Journal, superiorii agentului au început să-şi pună întrebări după ce au văzut că anchetatorul a devenit complet „obsedat” de acest dosar. Ei au descoperit apoi e-mailuri pe care agentul i le-a trimis lui Jill Kelley şi care conţineau fotografii cu el la bustul gol. Aceste e-mailuri datează însă înainte de plângerea lui Kelley.”

Se stia demult…!!

SCANDAL după ALEGERILE din SUA: Procurorul-general SUA ştia de cazul lui Petraeus, scandalul pare că a fost amânat până la alegeri

Se arata ca:

„Conform site-ului de ştiri Inquisitr.com, informaţia a fost păstrată în Departamentul Justiţiei până în ziua scrutinului prezidenţial din Statele Unite, când a fost informat James Clapper, directorul serviciilor de informaţii americane. Acesta i-a cerut imediat lui David Petraeus să demisioneze.

Potrivit MSNBC, ancheta în cazul lui David Petraeus fusese finalizată cu patru zile înainte de scrutinul prezidenţial.

Decizia de a nu informa Congresul SUA şi Casa Albă în legătură cu investigaţia – deşi generalul Petraeus fusese deja intervievat de agenţi FBI – ridică semne de întrebare în legătură cu momentul demisiei.

Republicanul Peter King, membru al Comisiei de Informaţii din Camera Reprezentanţilor, acuză FBI că nu şi-a îndeplinit îndatoririle dat fiind că nu a informat imediat Casa Albă că David Petraeus era investigat. „Imediat ce FBI îşi dăduse seama că era investigat directorul CIA, obligaţia era să îi spună preşedintelui”, a declarat King pentru MSNBC.

Presiunile s-au intensificat asupra FBI şi Administraţiei Barack Obama pentru a oferi explicaţii despre amânarea deciziei de informare a liderilor Statelor Unite în legătură cu ancheta care a condus la demisia directorului CIA. Primul scandal sexual din timpul preşedinţiei democratului Barack Obama a izbucnit vineri, la trei zile după realegerea în funcţie, dar scandalul datează de la începutul verii.

Şi alţi membri ai Congresului doresc să înţeleagă de ce a fost nevoie de patru luni pentru ca preşedintele să fie informat în legătură cu o problemă care putea afecta securitatea Statelor Unite.

Conform unor surse oficiale, ancheta în cazul lui David Petraeus a început în vară, FBI analizând şase email-uri anonime prin care era ameninţată Jill Kelley, în vârstă de 37 de ani, o prietenă a familiei lui David Petraeus. În cursul anchetei, FBI a depistat că autoarea email-urilor cu ameninţări era Paula Broadwell, biografa directorului CIA.

David Petraeus şi-a dat demisia din funcţia de director al CIA – poziţie pe care o deţinea din anul 2011 -, din cauza unei relaţii extraconjugale. Într-o scrisoare transmisă CIA, Petraeus, în vârstă de 60 de ani, a spus că s-a întâlnit cu preşedintele SUA Barack Obama la Casa Albă şi l-a rugat „să îi permită, din motive personale, să demisioneze din funcţia sa”.

„După ce am fost căsătorit timp de 37 de ani, am dat dovadă de o judecată extrem de precară şi am intrat într-o relaţie extraconjugală”, a scris David Petraeus. „Un astfel de comportament este inacceptabil, atât pentru un soţ, cât şi pentru un lider al unei organizaţii ca a noastră”, a mai spus Petraeus.

Barack Obama a acceptat demisia lui Petraeus, mulţumindu-i pentru activitatea sa la CIA şi pentru că a condus trupele americane în Irak şi Afganistan. Demisia lui Petraeus, bruscă şi neaşteptată, pare să pună capăt carierei publice a unui om care a jucat un rol-cheie în războiul din Irak. Decizia riscă să conducă la o perioadă de instabilitate în cadrul Agenţiei Centrale pentru Informaţii, care se confruntă cu reduceri bugetare şi cu critici după moartea ambasadorului SUA, Chris Stevens, ucis la consulatul din Benghazi (Libia).”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Noiembrie 14, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii