Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Un punct de vedere cu care nu sunt de acord

Iata care e punctul de vedere cu care nu sunt de acord:

Andreea Paul

DAU LEUL PE EURO!

„De ani buni ni se tot explică de către băieții deștepți de sistem cu salarii de vreo 10 mii de euro pe lună de ce nu e bine ca România să intre în zona Euro, de ce trebuie permanentizată amânarea datei aderării. Ba chiar unii scriu vreo 240 de pagini de ce e bine așa.

Peste 3 milioane de români au ales să se integreze individual și activ în zona Euro. România i-a marginalizat și nu a știut să folosească munca și inteligența lor. Nici măcar semnalul lor nu ne trezește din inerția sistemului?! EI AU DAT LEUL PE EURO.

La dezbaterea generată de ziarul Bursa am spus clar: România în Euro este următorul obiectiv de țară și ar fi bine să-l onorăm urgent. Decalajele din interiorul României sunt mai mari decât cele din zona Euro. Nu reiau argumentele tehnice – ne sunt favorabile. Nu ai cum să fii la masa cea mai importantă a deciziilor fără să te așezi curajos, nu aplecat, nu smerit, ci curajos în negocierile intrării României în zona Euro. Negocierea pentru intrarea României în zona euro abordată din perspectiva intereselor economice, sociale și politice ale românilor ar fi o nouă abordare. În paralel, centrarea dezbaterii publice și a deciziilor interne spre competitivitate ar fi a doua noutate absolută necesară. Renunțarea la consumul infinit pe datorie și la mecanismul de reechilibrare a soldurilor balanțelor prin cursul valutar și inflație (care sărăcește populația pe muțește) este necesar, sănătos și ne obligă să devenim mai competitivi.  Pentru asta DAU LEUL PE EURO!”

Si acum ar trebui sa spun de ce nu sunt de acord. Dar as dori sa vedeti puncte de vedere cu care sunt de acord:

Florin Citu

Aderarea la zona euro impinsa spre 2025 de lipsa reformelor

April 20, 2015

„Cele mai recente informatii de la guvern si banca nationala indica anul 2019 ca data la care Romania va adopta moneda euro. La acea data leul romenesc iese din circualtie si este inlocuit de euro ca moneda oficiala. Ati spune ca nu este mare diferenta fata de situatia de astazi. Dar este. In primul rand euro o sa fie moneda acceptata de statul roman atunci cand o sa va platiti taxele. Iar in al doiela rand, si mult mai important, o data cu sfarsitul leului romanesc se termina si rolul Bancii Nationale a Romaniei. Din acel moment politica monetara o sa fie implementata si pentru Romania de Banca Centrala Europeana. Altfel spus, inflatia si pretul banilor or sa fie controlate, atat cat pot sa fie controlate in realitate, de BCE. Dar pe langa acest aspect exista inca un cost pentru o societate ca a noastra, pierdem din flexibilitate in fata socurilor neprevazute iar reformele reale o sa fie suportate doar de factori interni precum somajul.

Sa explic mai pe larg.
Criza economică globală a scos la suprafaţă o mulţime de ineficienţe atât ale sistemelor monetare globale, cât şi ale sistemelor prin care politicile economice reacţionează în astfel de situaţii. Exemplul principal il reprezinta structura pe care s-a construit zona euro si care a fost cel mai grav afectată. În acest context tari precum Grecia, Portugalia, Irlanda şi Spania au ridicat foarte multe semne de întrebare în legătură cu beneficiile aderării la zona euro. De fapt, ministrul grec de finante Yanis Varoufakis a recunoscut ca Grecia nu trebuia sa intre in zona euro.
Aceste exemple alaturi de revenirea lenta a economiei zonei euro a facut ca o mare parte din ţările care erau pregătite să intre în zona euro sa decida să amâne adoptarea monedei unice. România a amanat deja de doua ori, in 2010 si in 2013, iar acum data oficiala, desi nu ferma, este 2019. Motivul principal prezentat de oficialităţi a fost criza economică. În realitate, desi in 2010 nu avea cum să îndeplinească condiţiile nominale impuse de Tratatul de la Maastricht, România ar fi putut sa atinga aceste tinte pentru adoptarea monedei euro in 2015. Ar fi fost 2015 prea devreme? Dar 2019?
România a intrat în UE în 2007, iar prin tratatul semnat se obligă să adopte moneda euro. Aşadar, pentru tara noastra nu exista opţiunea de a nu adopta euro ci doar posibilitatea de a amâna momentul. Din punctul de vedere al zonei euro condiţiile de aderare sunt foarte clare şi ele sunt stipulate în Tratatul de la Maastricht, criteriile de aderare fiind împărţite în criterii monetare şi criterii fiscale.
Criteriile de convergenţă de la Maastricht sunt criterii care în viziunea liderilor zonei euro caracterizează o economie „sănătoasă”: rată scăzută a inflaţiei, finanţe publice sănătoase şi o rată de schimb stabilă. Speranta este ca in cazul în care toate aceste criterii sunt îndeplinite, se poate presupune că o economie ar putea adopta moneda unică europeana. Conformitatea cu criteriile ar trebui să asigure, dar după cum acum vazut in cazul tarilor PIGS nu reprezintă o garanţie, faptul că economia va rămâne competitivă după aderarea la Uniunea Monetară, şi că nu va fi o povară pentru alte state membre.
Pentru a putea adera la zona euro România trebuie să îndeplinească aşa numitele criterii de convergenţă nominală stipulate în Tratatul de la Maastricht. Teoretic există şanse mari ca acestea să fie îndeplinite la sfârşitul lui 2016 pentru ca România să intre în sistemul ERM II la începutul lui 2017 şi să adopte moneda euro în 2019.
În acelaşi timp ramane o problema mult mai greu de inlaturat. Este imposibil pentru ţara noastră să reducă din decalajul faţă de statele din zona euro în ceea ce priveşte convergenta reala sau in termeni mai simpli competitivitatea. Adoptarea monedei euro în 2019 ar pune economia României în competiţie directa pentru resurse si captial cu celelalte ţări din zona euro. In plus Romania la nivelul la care se gaseste astazi porneste dintr-o poziţie mult mai dificilă decât cea în care au fost ţările PIIGS. În această situaţie România va fi forţată ori să se restructureze foarte rapid in primii ani dupa aderarea la zona euro, ceea ce va însemna şomaj şi creştere economică redusă, ori să amane aceste reforme si sa acumuleze dezechilibre de genul celor văzute la ţările PIIGS: creşterea deficitelor externe şi a datoriei publice. Dar chiar şi în cazul acumulării de deficite şi datorie publică, aşa cum am văzut în cazul PIIGS, la un moment dat tot este nevoie de o restructurare reală a economiei pentru a creşte competitivitatea. Nu exista niciun fel de scurtatura care sa elimine reforma reala a economiei noastre. Aderarea la zona euro nu este o solutie in acest sens, din contra.
Experienţa ţărilor PIIGS a arătat că restructurarea reală a economiei în interiorul zonei euro este bruscă şi cu costuri foarte mari – şomaj, scăderea producţiei. În acelaşi timp, tot experienţa acestora, dar mai ales a Greciei, arată că recuperarea după o asemenea restructurare este lentă, mult mai lentă decât dacă ţara ar fi parcurs această perioadă în afara zonei euro. Luand exemplul Greciei cele mai optimiste scenarii nu vad revenirea economiei la o crestere economica medie similara cu ceea din perioada 1980 -2007 mai devreme de 2025. Si chiar si aceste scenarii optimiste implica o reducere drastica, sau chiar iertare totala, a datoriei publice. Situatii similare intalnim in Portugalia, Spania, Italia si Iralanda. In toate cazurile dezechilibrele macroeconomice au fost exagerate in interiorul zonei euro. Reforma necesara pentru a le corecta s-a dovedit mult mai dureroasa deca daca aceste tari ar fi implementat aceste masuri beneficiind de o poltica monetara proprie.
România s-a angajat ferm ca la un moment dat să adopte moneda unică europeană. In această privinţă nu are de ales. Totusi, poate să aleagă momentul cel mai bun de aderare la zona euro. Aceasta sansa nu ar trebui irosita iar momentul aderarii trebuie ales in asa fel incat cea mai mare parte din reforma reala a economie sa fi fost facuta. Daca folosim parametrii nominali Romania o sa fie gata pentru aderarea la zona euro in 2019. Dar din punct de vedere al convergenţei reale şi al costului pe care aceasta îl presupune, o dată mai realistă ar fi mai aproape de 2025. În acest fel avem şansa să beneficiem din plin de următoarea perioadă de creştere economică în afara zonei euro. In acealsi timp clasa politica are sansa sa trasnforme aceasta economie, sa o reformeze, intr-o perioada de crestere economica si nu in criza. Aderarea la zona euro cu o economie nereformata creste riscul ca în perioada de boom să acumulăm aceleaşi dezechilbre pe care le-am văzut în cazul PIIGS şi în perioada de ajustare România să fie exact unde este astăzi Grecia.

* articol aparut si pe cursdeguvernare.ro
** Referinte: Euro, mai devreme sau mai tarziu ? (Raport anual SAR, 2012)”

Tot despre aderarea la zona euro

May 4, 2012

„Exista un motiv care este mereu adus ca suport pentru adoptarea euro cat mai rapid: politicienii romani implemneteaza reforma doar daca sunt fortati. In sine aceasta afirmatie este adevarata dar nu numai pentru Romania dar si pentru alte tari emergente (zona economica de unde se pare ca nu vom scapa in timpul generatiei mele).

Cu toate ca este adevarata aceasta afirmatie ce incerc eu sa arat aici si aici este ca dupa intrarea in zona euro nu exista nicio motivatie pentru politicienii autohtoni sa implementeze reforme. Costul reformelor este imediat si vizibil iar benficiile pe termen lung si foarte greu de quatificat pe termen scurt. Cum clasa politica are ca obiectiv principal maximizarea numarului de ani la putere este foarte putin probabil sa vedem reforme care sa schimbe soarta economiei. Exemplul clar este dat de tarile PIIGS. Totusi, pentru a mima reformele clasa politica va adancii dezechilibrele macroeconomice prin imprumuturi si cheltuieli publice (vezi PIIGS). De fapt efectul pervers al aderarii la zona euro prea devreme este adancirea dezechillibrelor macrcoeconomice.

Asadar, satatul nu are o problema de optimizare de rezolvat in care sa maximizeze reformarea eonomiei. Constrangerile auto impuse din partea plitica fac ca aceasta problema sa nu aiba solutie. Mai mult in zona euro nu exista nicio modalitate prin care piata, ca un arbitru impartial , sa penalizeze derapajele macroecnomice.

Din punctul meu de vedere statul trebuie sa rezolve urmatoarea probelma de optimizare: minimizarea deficitelor si a dezechilibrelor macroeconomice. Iar din punctul meu de vedere o astfel de problema are o solutie superioara daca se incearca rezolvarea ei in afara zonei euro deoarece exista o constrangere impusa de piata care pe termen lung va mentine dezechilibrele macroeconomice mai mici decat in absenta acestei coanstrangeri.

Ceea ce mi se pare interesant este ca nimeni nu vorbeste de motivul cel mai bun pentru aderearea la zona euro a Romaniei: economia este euroizata. Am discutat despre asta aici. si aici

Cititi, va rog si aceasta postare, daca tot e dezbatere publica:

EURO in 2015, prea devreme pentru o economie “mult prea stabila”

May 3, 2012

„Cea mai recenta versiune a programului de convergenta mentine tinta de aderare la zona euro in 2015. Daca prin aceasta se intelege 1 ianuarie 2015, atunci Romania trebuie sa intre in ERM (Exchange Rate Mechanism) la 1 Ianuarie 2013. De ce atata graba?
articol aparut in Finantistii.

Dintre tarile din Est, numai Romania este cea care vrea neaparat sa intre in zona euro cat mai curand. Polonia, Ungaria sau Bulgaria nu iutesc pasul, ba chiar dau ca tinta orizonturi de timp cat mai indepartate. Si niciuna nu sta mai rau din punct de vedere economic: ori la fel, ori mai bine, dar nu mai rau.

Se prea poate ca cei care decid acest lucru in Romania sa vada ceva ce nu vad ceilalti cu pozitii similare in celelalte trei tari. Un beneficiu care sa faca sa merite costul aderarii.

Poate e ceva in conditiile de aderare. Aderarea la zona euro implica atingerea unor tinte nominale: o anumita rata de inflatie, un anumit deficit bugetar, un anumit nivel al datoriei publice, o curba a randamentelor pe piata locala functionala – unde se fac tranzactii nu doar se afiseaza preturi – si mentinerea volatilitatii cursului intr-o banda de +/- 15% timp de doi ani inainte de aderare. Cu alte cuvinte, aceste tinte nominale ar trebui sa arate o economie stabila, o economie de piata functionala ce nu este foarte indatorata.

Inainte de a merge mai departe, merita pusa intrebarea: Credeti ca asemenea tinte pot fi atinse mai usor de o economie emergenta atunci cand este in plina expansiune sau cand cresterea economica e aproape nula? Pentru ca vorbim de tinte nominale, e mult mai usor sa fie atinse atunci cand economia stagneaza.

Si de aici si un motiv clar pentru de a grabi intrarea in zona euro: tintele sunt acum in “raza de actiune” a Romaniei. Decidentii stiu foarte bine ca practicarea unor politici discretionare va duce la “overshooting” imediat ce economia va incepe din nou sa creasca. Pentru ca la un moment dat va creste, nu foarte rapid, dar va creste. In acel moment statul va dori sa “ajute” aceasta crestere si vor aparea iarasi dezechilibre.
Si, din pacate, mai este o problema care trebuie rezolvata si e imposibil de solutionat pana in 2015: convergenta reala la conditiile de competitie din zona euro.

Se pare ca ne incapatanam sa nu invatam din istorie. Exista chiar in aceste momente un grup de tari in zona euro care se lupta sa scape de faliment. Pentru unele a fost inevitabil, dar altele mai spera. Aceste state – PIIGS – au atins la randul lor tintele nominale impuse de tratatul de la Maastricht. Dar, precum Romania, indicatorii care masurau convergenta reala aratau niste economii care erau mult in urma in ceea ce priveste competitivitatea in interiorul zonei euro.

Si totusi au intrat pentru ca sperau sa inchida diferentialul de productivitate in interior cu costuri mai mici. Astazi stim ca lucrurile nu au stat cum si-au propus si ca de fapt decalajul s-a adancit, iar aceste tari sunt intr-o situatie disperata.

Cei care decid pentru noi, fara sa ne intrebe printr-un referendum, de exemplu, se pare ca vor sa ignore ce s-a intamplat cu Grecia, Spania si Portugalia. Intr-un fel ne spun ca “this time is different”. Imi pare rau sa fiu eu acela care sa-i aduca cu picioarele pe pamant, dar o intrare prematura in zona euro poate sa ne trimita inapoi cateva generatii.

Poate ca socul cu lipsa de respect pentru proprietate poate fi inghitit de economie, dar un al doilea – “jucat” pe mana unei aderari premature – ar fi prea mult pentru potentialul de dezvoltare care si asa se zbate putin peste zero.”

De fapt, ce doreste sa spuna simpatica Andreea Paul se rezuma la aceasta fraza: „Nu ai cum să fii la masa cea mai importantă a deciziilor fără să te așezi curajos, nu aplecat, nu smerit, ci curajos în negocierile intrării României în zona Euro.”. Sau, si mai pe scurt, trebuie sa intram grabnic in Zona Euro ca sa fim la „masa cea mai imporanta a deciziilor”. De asemenea, punctul de vedere potrivit caruia: „Peste 3 milioane de români au ales să se integreze individual și activ în zona Euro. România i-a marginalizat și nu a știut să folosească munca și inteligența lor. Nici măcar semnalul lor nu ne trezește din inerția sistemului?! EI AU DAT LEUL PE EURO.” nu arata in mod suficient de ce Romania ar trebui sa se integreze in Zona Euro. Pentru ca nu vorbeste deloc despre reformele ce trebuie facute in economia romaneasca, lucru la care Dl. Citu se refera pe larg si explica ce ar insemna sa aderam la euro fara sa fi facut reformele necesare, inclusiv la nivelul BNR as aduga eu pentru ca acolo cred ca nu s-au facut chiar deloc reformele necesare aderarii tarii noastre la euro. Iar Dl. Citu arata si pericolele unei integrari premature in Eurozona: adancirea dezechilibrelor economice.

Or, reforme in economia romaneasca nu s-au mai prea facut din 2004. Dimpotriva, s-a angajat si se angajeaza masiv la stat, se maresc salariile in sectorul de stat (dublandu-se, nu-i asa, triplandu-se, desigur, intr-un timp extrem de scurt, chiar si imediat daca se poate), nu se respecta tintele de deficit bugetar asumate de Romania prin criteriile de convergenta. Vrem sa ne integram cu companii de stat neperformante, care au o mare multime de angajati. Noi asa vedem integrarea in Eurozona. Pentru ca din 2004 incoace n-am vazut vreun poltician sa vorbeasca despre restructurari in sectorul de stat, despre privatizari nici vorba, tacere totala!

Se observa, de asemenea, la Andreea Paul tentatia femeii frumoase, talentate si de succes care doreste sa provoace: „DAU LEUL PE EURO!”, titlul scris cu litere mari – observati cat de provocator apare si suna!! In schimb nu ne spune nimic despre riscuri, spre exemplu despre PIIGS… Nu pomeneste nimic despre convergenta reala, despre care Dl. Citu ne vorbeste:

„Se pare ca ne incapatanam sa nu invatam din istorie. Exista chiar in aceste momente un grup de tari in zona euro care se lupta sa scape de faliment. Pentru unele a fost inevitabil, dar altele mai spera. Aceste state – PIIGS – au atins la randul lor tintele nominale impuse de tratatul de la Maastricht. Dar, precum Romania, indicatorii care masurau convergenta reala aratau niste economii care erau mult in urma in ceea ce priveste competitivitatea in interiorul zonei euro.” (subl. mea)

si:

Cei care decid pentru noi, fara sa ne intrebe printr-un referendum, de exemplu, se pare ca vor sa ignore ce s-a intamplat cu Grecia, Spania si Portugalia. Intr-un fel ne spun ca “this time is different”. Imi pare rau sa fiu eu acela care sa-i aduca cu picioarele pe pamant, dar o intrare prematura in zona euro poate sa ne trimita inapoi cateva generatii.

Iar cel care spune aceste lucruri, Dl. Citu, e un liberal – in sensul dat de Milton Friedman cuvantului liberal – convins!! Iar din 2012 si pana acum nu s-au schimbat prea multe in economia Romaniei, nici nu s-au facut reforme ca sa zici ca s-a schimbat ceva fundamental sau ca am fi crescut decisiv in competitivitate economica, lucrul pe care il arata si Andreea Paul. Adevarul este ca „dorinta” aceasta de aderare la Eurozona este dictata de motive politice, „sa fim la „masa cea mai imporanta a deciziilor”, ignorandu-se cu totul aspectul si problemele economice reale ale Romaniei!! Trebuie spus si aratat lucrul asta, cu atat mai mult cu cat apetenta pentru reforme, mai ales acum, este extrem de scazuta la politicienii si decidentii nostri. Dimpotriva, inclinatia lor este sa tina, in continuare, in brate un sector de stat mare, neperformant si corupt, pentru a beneficia de voturi. Or, reforma presupune altceva… Ar mai trebui aratat ca nu doar tarile PIIGS au avut probleme serioase cu euro, dar si tari precum Franta, Italia, economii mari, tari dezvoltate, care au inregistrat in ultimii ani un somaj record pe care nu-l vedeai in Germania sau Austria. De aceea chestiunea aderarii tarii noastre la Eurozona cred ca trebuie privita sub aspect economic si la modul realist. In niciun caz basist: „Nu ai cum să fii la masa cea mai importantă a deciziilor fără să te așezi curajos, nu aplecat, nu smerit, ci curajos în negocierile intrării României în zona Euro.”, fraza care imi aminteste de Basescu ce spunea ca „Romania nu e o tara neputincioasa!”. Eu cred ca mai bine e sa fim realisti decat populisti. Cu atat mai mult cu cat n-am prea vazut reforme economice nici pe vremea lui Basescu!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 29, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Brexit…

Interesant este ca vorbim si gandim referitor la iesirea Marii Britaniei din Uniune in ideea: ce vom face noi? Adica noi, Romania. Mai putin ce va face UE fara Marea Britanie sau ce va face Marea Britanie fara UE.

Dl. Cameron a propus britanicilor un referendum prin care sa decida daca vor sau nu in UE. Trebuie sa se tina de cuvant. Trebuie sa retinem si faptul ca Dl. Cameron face parte din Partidul Conservator. Lucrul asta poate ca are importanta sa, dar mai sunt si altele…

Eu inteleg pozitia D-lui. Cameron. Dansul n-a fost de acord nici cu Tratatul de Guvernanta Fiscala care consfinteste, consacra hegemonia germana (nu crea franceza!) in Europa. Iar acest lucru este unul din motivele pentru care Marea Britanie ar dori sa iasa din Uniune.

Nu trebuie neaparat sa se inteleaga ca ar fi vorba de orgoliul britanic. Ci si de faptul ca Tratatul de Guvernanta Fiscala nu prea aduce vreun folos sau beneficiu Marii Britanii, asa cum nu aduce vreun folos sau beneficiu nici Frantei, tara membra a Zonei Euro… De fapt, acesta aduce foloase si beneficii doar Germaniei! Inclusiv in ceea ce priveste cheltuirea pe protectie si programe sociale! Evident, o astfel de situatie e inacceptabila pentru Marea Britanie. Franta nu a luat deschis o pozitie, fiind partasa la respectivul Tratat. Marea Britanie s-a detasat chiar si in ciuda presiunilor regimului Obama, care a sustinut UE si dorea un acord economic de liber schimb cu UE, in cazul iesirii Marii Britanii, aceasta excluzandu-se singura de la un asa maret proiect. Totusi, Dl. Cameron ramane consecvent pe pozitie si acum nu poate da inapoi. Cel putin din respect pentru propriul electorat.

Iesirea Marii Britanii din UE ar putea antrena o miscare care sa determine si iesirea altor tari din Uniune. Teama cea mai mare este astfel demantelarea Uniunii Europene. Cu toate acestea euro nu convinge in continuare. Nici Zona Euro. Nu se vorbeste deschis despre un esec al euro sau Zonei Euro, insa tari care si-au pastrat moneda proprie si n-au adoptat Tratatul de Guvernanta Fiscala se simt mult mai bine decat cele care au aderat la euro si/sau au adoptat respectivul Tratat. De fapt, inca demult euro i-a avantajat pe unii si i-a defavorizat pe altii, cum arata marele economist american Milton Friedman. Iar lucrul asta se manifesta si acum.

Nu actuala criza a imigrantilor a determinat pozitia Marii Britanii. Aceasta criza agraveaza, ce-i drept, problemele. Insa nu e determinanta in ceea ce priveste Brexit.

Un articol interesant pe Stirile PRO TV:

BREXIT. Cele patru cerinte ale Marii Britanii si ce inseamna optiunea „cartonasul rosu”. Grecia ameninta ca va bloca acordul

Se arata, printre altele, ca:

Presedintele Consiliului European Donald Tusk a anuntat progrese in negocierile cu Londra asupra mentinerii Marii Britanii in UE si evitarea unui „Brexit”, dar a subliniat ca „mai sunt inca multe de facut”.

UPDATE 17:00 Grecia ameninta ca va bloca un acord la summit daca statele UE nu se angajeaza sa mentina statu quo-ul la frontiere

Grecia le-a cerut partenerilor sai europeni sa mentina statu quo-ul asupra frontierelor pana la 6 martie, data prevazuta a summitului UE-Turcia, amenintand ca in caz contrar va bloca adoptarea concluziilor Consiliului European de la Bruxelles, consacrat si negocierilor privind reformele cerute de Marea Britanie pentru ramanerea in UE, informeaza vineri surse guvernamentale, citate de AFP.

“Solicitam o decizie unanima asupra faptului ca niciun stat nu-si va inchide unilateral frontierele pana la 6 martie (…), in caz contrar guvernul grec nu va accepta textul concluziilor summitului” actual, a precizat aceasta sursa.

Sosirea a peste un milion de refugiati si migranti in Europa anul trecut a provocat reactia unora dintre statele din Europa Centrala, care au impus restrictii la frontiere.

Grecia, principala poarta de intrare a migrantilor, se teme ca mii de refugiati ar putea fi blocati pe teritoriul sau dupa introducerea acestor restrictii unilaterale.

De vineri, la ora locala 08:00 (07:00 GMT), Austria nu mai primeste decat 80 de solicitanti de azil pe zi si 3.200 de migranti in tranzit. Toti trebuie sa se prezinte la postul de trecere a frontierei de la Spielfeld, la granita cu Slovenia, unde a fost instalat un important dispozitiv.

“Daca Austria isi inchide frontierele, va exista un efect de domino catre noi”, a explicat sursa guvernamentala greaca.

“Cancelarul german Angela Merkel s-a angajat sa nu-si schimbe pozitia (pana la 6 martie). Le vom cere celorlalte tari membre sa faca acelasi lucru”, a adaugat aceasta sursa oficiala, sub acoperirea anonimatului.

Potrivit DPA, discutiile in formatul de 28 vor fi reluate la ora locala 15:30 (14:30 GMT), in prezent avand loc discutii bilaterale, a scris pe Twitter Preben Aamann, purtator de cuvant al presedintelui Consiliului European, Donald Tusk.

UPDATE 15:00 Aproape trei sferturi dintre germani cred ca este important ca Marea Britanie sa ramana in UE

73% dintre germani cred ca este important ca Germania sa ramana in cadrul Uniunii Europene (UE), in timp ce 23% au o opinie contrara, indica un sondaj de opinie difuzat vineri, relateaza agentia Reuters.

Sondajul Politbarometer a fost realizat pentru televiziunea publica germana ZDF in perioada 16-18 februarie si publicat dupa ce premierul britanic David Cameron a petrecut o mare parte din noaptea de joi spre vineri discutand la un summit al UE la Bruxelles cu partenerii hotarati sa limiteze concesiile pentru a contribui la mentinerea Regatului Unit in cadrul blocului comunitar.Germania este cel mai puternic membru al UE si are o influenta majora asupra negocierilor cu Londra.

UPDATE 14:00 David Cameron a declarat ca inca nu s-a ajuns la vreun acord, insa este dispus sa continue negocierile chiar si pana duminica

„Asa cum am mai spus, vom semna un acord doar daca Marea Britanie primeste ceea ce are nevoie. O sa continuam sa muncim si o sa fac tot ce imi sta in putinta”, a declarat David Cameron, vineri, la sosirea pentru noi discutii.

Premierul englez a cerut patru lucruri la negocierile pentru evitarea unui Brexit.

1) Evitarea folosirii frazei „o uniune mai inchegata” – Marea Britanie o considera ca pe o cedare a suveranitatii, in timp ce alte state o vad ca pe un pas inainte in implinirea proiectului european.

2) „Frana de urgenta” in privinta beneficiilor imigrantilor – mai exact, englezii vor sa „inghete” platile de ajutoare sociale pentru copiii care traiesc in afara tarii. Totusi, masura s-ar putea aplica numai in cazul imigrantilor care vor ajunge in Marea Britanie de acum incolo. Aici ar putea aparea probleme mari, pentru ca Polonia, Slovacia, Ungaria si Cehia se opun categoric.

3) David Cameron a declarat ca nu ia in considerare sa se alature Zonei Euro, pentru ca nu ar fi in beneficiul tarii sale. In aceste conditii, vrea asigurari ca statele din Zona Euro nu se aliaza impotriva intereselor Marii Britanii.

4) Cartonasul rosu – prin acest mecanism, parlamentele tarilor membre ar putea bloca o initiativa legislativa a Comisiei Europene, daca cel putin 55% din parlamentele nationale voteaza de asemenea impotriva ei.

„Progrese” in cadrul summit-ului

„Pentru moment, pot spune doar ca am facut unele progrese, dar mai sunt inca multe de facut”, a declarat Tusk jurnalistilor, dupa prima zi a unui summit european decisiv la Bruxelles, noteaza AFP.

La randul sau, premierul spaniol Mariano Rajoy s-a declarat optimist cu privire la sansele unui compromis.

„Eu cred ca lucrurile merg bine. Sper ca vom avea un acord maine (vineri)”, a declarat Rajoy jurnalistilor.

Dupa declaratiile in fata presei, Tusk si presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-au dus la o intalnire trilaterala cu prim-ministrul britanic David Cameron.

Donald Tusk urmeaza de asemenea sa se intalneasca cu presedintele francez Francois Hollande, prim-ministrul belgian Charles Michel si seful guvernului ceh Bohuslav Sobotka.

De asemenea, este prevazuta o intalnire bilaterala intre Hollande si premierul britanic, mai noteaza France Presse.

Franta se opune oricarui veto al Londrei in ceea ce priveste guvernanta economica, reglementarea serviciilor financiare si consolidarea zonei euro, Marea Britanie nefacand parte din aceasta zona.

Printre altele, presedintele Consiliului European Donald Tusk a anuntat organizarea unei „intalniri speciale” cu Turcia la inceputul lunii martie, dupa ce a reiterat importanta unei actiuni comune cu Ankara pentru a raspunde la criza migratiei in UE.

„Ne propunem sa organizam o intalnire speciala cu Turcia la inceputul lunii martie”, a declarat el, dupa mai mult de sase ore de discutii asupra crizei migratiei la summitul european de la Bruxelles.

„Inainte de aceasta reuniune, erau cei care se indoiau de necesitatea de a rezolva problema crizei refugiatilor impreuna cu Turcia… Am confirmat ca nu exista alternativa la o buna, inteligenta si inteleapta cooperare cu Turcia”, a subliniat la randul sau presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

In joc este aplicarea „planului de actiune” incheiat in octombrie anul trecut intre Turcia si UE, cu scopul de a opri fluxul de migranti din Turcia spre Grecia, fie prin imbunatatirea monitorizarii frontierelor sau gestionarea la fata locului a fluxului de refugiati.

Sefii de stat si de guverndin cele 28 de tari au reafirmat de asemenea „unanim” ca „abordarea trebuie sa fie europeana” si ca masurile luate „de unii singuri nu sunt recomandate”, potrivit lui Juncker.

Cei doi lideri nu au mentionat anume Austria, noteaza France Presse. Dar decizia Vienei de a impune cote zilnice de intrare pe teritoriul austriac solicitantilor de azil si migrantilor in tranzit „a surprins” unele tari, in special cele situate pe ruta migratorie a Balcanilor, potrivit cancelarului german Angela Merkel.

„Decizia austriaca subliniaza urgenta de a reusi”, a pledat dna Merkel.

Omologul ei austriac, Werner Faymann, chiar a aprobat concluziile summitului, potrivit lui Merkel.

„O solutie europeana nu inseamna numai deciziile luate la Bruxelles, ci de asemenea deciziile luate in fiecare capitala. Noi trebuie sa le acceptam, dar in acelasi timp ar trebui sa cautam sa amelioram coordonarea intre aceste decizii”, a pledat Tusk.

„Sper ca dupa ce am vazut ca toate statele membre au adoptat aceasta abordare, ca la urmatoarele noastre intalniri sa avansam cu mai mult curaj spre solutiile prezentate in ultimele luni”, a declarat la randul sau Jean-Claude Juncker.

Summitul european propriu-zis va fi reluat vineri la 10.00 GMT.

Cameron pledeaza in favoarea „unui acord credibil” pentru britanici

Prim-ministrul britanic David Cameron a pledat joi, in fata omologilor sai europeni la summitul de la Bruxelles, in favoarea „unui acord credibil” pentru britanici, care sa rezolve „pentru o generatie” problema relatiilor dintre tara sa si UE, noteaza AFP.

„Avem nevoie de un acord credibil pentru poporul britanic si, prin urmare, exista un numar de domenii asupra carora trebuie sa facem progrese in aceasta seara”, a explicat Cameron in fata reporterilor, dupa un prim schimb de vederi intre cei 28 de lideri din UE asupra reformelor cerute de Londra pentru a evita iesirea din Uniunea Europeana („Brexit”).

El a estimat ca problema locului Marii Britanii in Europa este dezbatuta de „prea mult timp” si ca summitul european care s-a deschis joi si urmeaza sa se incheie vineri ofera „oportunitatea de a rezolva problema pentru o generatie”.

Liderul conservator britanic si-a exprimat dorinta ca un acord „sa fie suficient de puternic pentru a-i convinge pe britanici sa sprijine apartenenta Regatului Unit la Uniunea Europeana”.

Summitul, a adaugat el, ofera „ocazia de a aborda fundamental diferit relatia noastra cu Uniunea Europeana ce ar putea fi rezumata prin formula: +Lasati-ne sa ne traim viata+”.

Hollande: Un acord este posibil, dar el nu trebuie sa impiedice Europa sa avanseze

Presedintele francez François Hollande a estimat joi, la sosirea la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, ca este posibil un acord pentru evitarea iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana, dar a subliniat ca acesta ‘nu trebuie sa impiedice Europa sa avanseze’, informeaza AFP.

‘Doresc ca Marea Britanie sa ramana in Uniunea Europeana, dar mai presus de toate vreau ca Europa sa poata avansa si sa poata fi mai puternica, si nimeni, niciun sef de guvern, niciun sef de stat nu poate impiedica acest lucru. Europa nu poate fi impiedicata sa avanseze’, a declarat Hollande.

In opinia sa, un acord privind evitarea iesirii Marii Britanii din forul comunitar este posibil intrucat este necesar.

Marea Britanie trebuie sa ramana in Uniunea Europeana, nicio tara nu trebuie sa aiba drept de veto si nicio tara nu trebuie sa se sustraga regulilor comune sau autoritatilor comune – a avertizat seful statului francez.

Summitul UE, care se va incheia vineri, va fi dominat de negocierile intre statele membre pentru a se evita o iesire a Marii Britanii din blocul comunitar.

Daca planul propus de presedintele Consiliului European, Donald Tusk, va fi aprobat de liderii statelor membre, atunci masurile legislative concrete ce vor rezulta vor trebui sa fie votate de Parlamentul European.

In afara asa-numitei ‘frane de urgenta’, ce prevede posibilitatea suspendarii ajutoarelor sociale in conditiile mentionate, planul mai prevede, in principal, si crearea unui asa-numit mecanism al ‘cartonasului rosu’. Prin acest mecanism, parlamentele tarilor membre ar putea bloca o initiativa legislativa a Comisiei Europene, daca cel putin 55% din parlamentele nationale voteaza de asemenea impotriva ei.

Sursa: Agerpres, Data publicarii: 19 Februarie 2016

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

De unde se vede clar pozitia Marii Britanii: e mult mai bine sa fii tara suverana decat sa faci parte dintr-o Uniune indoielnica. Adevarul e ca, cel putin deocamdata, Romania nu a prea castigat multe de pe urma apartenentei sale la UE – asta e o perceptie, cred, generala in Romania si nu departe de adevar. Romania a pierdut o parte importanta din forta de munca, multi alegand sa munceasca in tari din Vest, pe salarii mai mari, in urma distrugerilor economice rezultate in urma restructurarilor de aici. Este o pierdere insemnata, multi ne mai dorind sa se intoarca in tara. De asemenea nu reusim sa atragem fonduri europene asa cum ar trebui. Iar anii de criza au dat foarte mult Romania inapoi, au stricat sectorul privat, care nu s-a mai reparat apoi cum trebuie. In Romania vedem arestari fara sfarsit, sugerate sau mai bine zis impuse din exterior, mai putin cresterea nivelului de trai. Cedarea de suveranitate nu prea a avut efecte benefice, cel putin pana acum.

E foarte interesant un lucru si anume ca nu prea se vorbeste de esecul acestor structuri suprastatale numite Uniuni. A fost, in trecut, esecul Uniunii Sovietice – esec ce se mai resimte si astazi. De ce sa nu ne gandim si la esecul Uniunii Europene. Mergand tot pe ideea Uniunilor, Vladmiri Putin doreste sa faca o Uniune Euroasiatica, cu Rusia in postura de hegemon central. Insa si aceasta Uniune o vad ca pe un esec, asa cum un esec e si Comunitatea Statelor Independente, tinute impreuna prin legaturi de ordin kaghebistic, doar pentru ca Putin sa doarma linistit noaptea…

Si totusi, parca in ciuda evidentelor, sunt unii care sprijina ideea aceasta a Uniunilor, desi de-a lungul Istoriei s-a cam vazut ca nu e o idee viabila… Pentru ca presupun uniformitate si nu diversitate. Presupun un sablon pentru toata lumea, lucru ce evident nemultumeste. Presupun „placinta fixa”, ceea ce conduce la cele mai mari economic fallacies, vorba lui Milton Friedman

Si cu toate acestea sunt unii care incearca cladirea unei lumi in care sa predomine Uniunile sau State Unite si nu statele… Si ma gandesc, pornind de la Statele Unite ale Americii, la Statele Unite ale Europei, la Statele Unite ale Asiei Centrale, la Statele Unite ale Sud-Estului Asiatic, in jurul Chinei…

februarie 19, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 89 comentarii