Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

De ce n-as investi in Romania…?

Ma intrebam ce as face daca as fi in postura Simonei Halep? Ea fiind o jucatoare de tenis de top – va fi in curand, cred, nr.1 mondial – a castigat o gramada de bani.

Inteleg ca-si face o casa frumoasa si ca doreste sa investeasca in turismul romanesc (un hotel).

M-am intrebat ce as face daca as fi intr-o asemenea ipostaza…

As investi in Romania?

Ceea ce m-ar face sa ma gandesc mai bine n-ar fi neaparat crestetea brusca a salariului minim sau legea antifumat, asupra carora mi-am exprimat pe blog dezacordul; nici nu consider ca ar avea efecte benefice din punct de vedere economic, dimpotriva. Cat ratingul de tara!!

Pe de alta parte coruptia inca mare din Adminisatratie.

Instabilitatea legislativa, fiscala si coruptia din Administratie sunt dusmanii investitiilor si investitorilor seriosi. La fel se poate spune si despre nivelul ridicat de impozitare menit pentru finantarea unei gauri negre

Pe de alta parte o tara care isi adanceste deficitele nu poate fi atractiva pentru investitori.

In privinta ratingului de tara, cu siguranta ati observat acolo un „B”. Din pacate, suntem o tara de categoria ” B” la capitolul investitii. De aici rezulta multe dezavantaje…

Are Romania capacitatea de a ajunge o tara de categoria „A”? Are!! Insa trebuie sa se doreasca lucrul asta si sa se purceada la realizarea reformelor necesare.

Cred ca este cazul sa depasim ispita trecutului care ne da tarcoale si sa ne gandim la viitor. Noi parca ocolim lucrul asta si nu facem bine. Tentatia revolutului nu are cum sa faca bine.

De asemenea, in ipoteza descrisa mai sus, ar trebui sa ne gandim ca Simona Halep nu datoreaza ceva statului. Ceea ce a realizat e din munca ei, fara ajutorul statului. Simona Halep n-a lucrat la stat, n-a avut relatii si contracte cu statul, nici n-a fost ministru.

Aici avem un caz interesant, poate printre primele la noi in tara, cand un om, un roman, doreste sa investeasca in Romania din banii lui, bani care n-au fost castigati in relatie cu statul.

Cand ne referim de companii straine, unii, cu vorba, desigur, se arata foarte preocupati de a le pune sa suporte impozite si taxe cat mai mari. Fara sa reuseasca sa explice si sa motiveze o astfel de masura decat prin nevoia de bani a statului, cum ca asa ar fi bine pentru cetatean. Unii nu se gandesc o clipa ca banii aceia sunt, de fapt, banii lor, a acelor companii, atat cat li se cuvin conform legii.

Iata ca avem acum romani, precum Simona Halep, cu bani castigati din munca lor, care doresc sa investeasca aici, la noi. Nu stiu in ce masura unii isi dau seama ca nu mai e vorba de „banii nostri”. Pentru ca oamenii acestia nu vor reformarea statului si datorita acestui lucru ma face sa cred ca nici nu doresc un stat performant. Sau cel putin sunt slab interesati sa avem un stat performant cu adevarat. Si de asemenea nu prea interesati sa avem investitori precum Simona Halep.  Este curios cum acesti oameni nu inteleg necesitatea investitiilor in tara noastra, a celor serioase si sanatoase, fiind interesati mult mai mult in stat si „intelegand” mai repede un stat mare care sa suga cat mai multi bani din banii altora, ca apoi acesti bani sa-i numeasca, generic, desigur, „banii nostri”. Intetesant este cum acesti oameni ” inteleg” foarte bine abuzul de impozitare in detrimentul filozofiei investitionale, dar fara sa-si puna problema daca e necesar asa ceva, daca nu cumva se poate si altfel, chiar mai bine si daca nu cumva etatismul inteles in felul acesta nu poate cumva sa ne conduca spre o situatie mai rea. De remarcat ca la noi in tara nici macar investitii publice nu se prea mai fac, in schimb avem un stat mare in continuare, o veritabila gaura neagra cum aratam in postarea precedenta. Sunt multi care reclama, pe buna dreptate, o infrastructura deficitara, atat cantitativ cat si calitativ.

Ca in Romania sunt destui care vad statul in relatie doar cu propriile interese, cred ca e destul declar: statul ar fi acela care sa le satisfaca – spre exemplu salarii mari, o bunastare opulenta satisfacuta de catre stat.

Numai ca o astfel de stare de lucruri nu e favorabila unor investitori precum Simona Halep.

Eu cred ca ar trebui sa ne dam seama ca lucrurile s-au mai schimbat. Din pacate clasa politica nu reuseste sa depaseasca formula acestui etatism slab performant.

August 17, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 58 comentarii

Program de tip… Caritas

Daca m-ar intreba cineva cum as caracteriza in doua-trei cuvinte Programul PSD, cred ca cel mai nimerit ar fi sa-i spunem un Program de tip Caritas: pui acolo un leu si, dupa ceva vreme, desigur, dar nu dupa prea multa, iei 8 lei in schimb. 🙂

Se vorbeste despre dublari, ba chiar triplari, daca am inteles bine, de salarii in sectorul de stat. 19 firme de stat in subordinea Primariei Capitalei, angajari la stat, in conditiile in care avem inca in jur de 1.200.000 de angajati la stat, fata de 900.000 (cat a lasat Guvernul Nastase in 2004), numarul de angajati la stat maxim sustenabil de catre statul roman. Inteleg ca s-au mai angajat si am fi ajuns in prezent la 1.300.000 de angajati la stat…

Dar sa vedem cum stau lucrurile. Si am sa citez trei postari de pe FaceBook ale lui Florin Citu:

Prima:

„Veniturile ANAF mai mici in primul trimestru 2017

ANAF a colectat cu 0.3% din PIB mai putin in trimestrul I 2017 comparat cu aceeasi perioada a anului trecut. (2017 =6.2% din PIB este mai mic decat 2016 = 6.5% din PIB)

Lucrurile sunt si mai grave. Tinta pentru venituri fiscale in 2017 este de 26.1% din PIB fata de 26% din PIB in 2016. In primul trimestru din 2016 deja colecatase 25% din suma necesara pentru tot anul. Anul acesta a colecatat 23.8% doar si are mai mult de colectat ca anul trecut.

Nu in ultimul rand, ANAF manipuleaza datele veniturilor prin manipularea sumelor rambursate de la TVA. In fiecare luna ANAF returneaza in medie 1.5 miliarde lei. In martie 2017 aceasta suma este mai mica, mult mai mica, si in aceste fel veniturile par mai mari. In realitate veniturile ANAF sunt mai mici. S-ar putea sa fie mai mici cu aproximativ 500 milioane de lei ( suma nerambursata din TVA dar care pana la urma trebuie rambursata) .

No automatic alt text available.

Daca veniturile au scazut fata de perioada similara de anul trecut, inseamna ca economia merge mai slab decat anul trecut.

Cum ar putea sa functioneze mai bine lucrurile? Ar trebui facute, desigur, investitii. Cum stam pe partea de investitii?

A doua postare:

„Investitiile s-au prabusit in primul trimestru 2017!

In primul trimestru al lui 2017 veniturile la buget sunt cu mult sub cele programate. Pentru a nu arata un deficit, deja, guvernul a taiat cheltuielile cu investitiile. Atat cele finantate din bani colectati din taxe si impozite locale cat si cele din fonduri UE.

In acest moment, 0.22% din PIB reprezinta minimul investitiilor pentru primul trimestru in perioada 2011-2017.

Venituri mai mici, investitii mai mici, cheltuieli mai mari- reteta PSD care garanteaza dezastrul in viitorul apropiat.

Surse: Ministerul Finantelor Publice si calcule proprii.

P.S. Duminica public cateva lucruri despre legea salarizarii unitare pe care vad ca guvernul inca le tine ascunse.

#romaniitrebuiesastie

Image may contain: text

Stam „bine”: si investitiile s-au prabusit!

Cum ramane atunci cu legea salarizarii unitare, cu maririle substantiale de salarii in sectorul de stat…?

A treia postare:

„Legea salarizarii unitare, in forma actuala, creste ponderea cheltuielilor de personal si asistenta sociala ca % din veniturile fiscale ale anului 2020 la un maxim istoric de 87%.

Altfel spus, aproape 90% din veniturile fiscale colectate in 2020 vor fi folosite doar pentru plata salariilor in sectorul bugetar, a pensiilor si a ajutoarelor sociale.

Surse: Ministerul Muncii, Ministerul Finantelor Publice, calcule proprii, p=prognoza.

#romaniitrebuiesastie

Image may contain: text

Dar daca 87% din veniturile anului 2020 „vor fi folosite doar pentru plata salariilor in sectorul bugetar, a pensiilor si a ajutoarelor sociale.”, atunci de unde bani pentru investitii, de exemplu cele din infrastructura – absolut necesare tarii si populatiei? In felul acesta, prin investitii publice, s-ar putea crea, indirect, desigur, si locuri de munca. Stau si ma intreb cum ramane cu Fondul Suveran de Dezvoltare, adica Fond Suveran de Dezvoltare fara investitii???

De observat ca in 2004 ponderea cheltuielilor de personal si asistenta sociala din veniturile fiscale ale acelui an erau de doar… 59,9%, In perioada 2000-2004, dupa 10 ani de stagnare, Romania inregistra cele mai mari rate de crestere a PIB, la un deficit bugetar foarte mic (daca nu ma insel 1,64% din PIB) si a reusit sa reduca si sa stabilizeze la un nivel redus inflatia, punand capat unei inflatii galopante care ani de-a randul a macinat economia romaneasca. Or, domnii de la PSD, de acum, arunca cheltuielile de personal si asistenta sociala la 87% din veniturile anuale ale lui 2020 (care nu e foarte departe!!)… Nici in perioada Crizei din 2008-2009 nu s-a inregistrat un astfel de procent…

Sa ne intelegem: daca Programul PSD e unul de tip Caritas, atunci el va conduce spre aceleasi consecinte iar economia Romaniei va avea soarta Caritasului: va intra in faliment si in incapacitate de plata!!!!

Cu atat mai mult cu cat creste periculos deficitul comercial si se deprima exporturile.

Ce intentii are Guvernul in plan fiscal?

HotNews

Ministerul Finantelor a inceput discutiile pe grupuri de lucru pentru renuntarea la cota unica si la introducerea impozitului pe gospodarie

Reprezentantii ministerului Finantelor Publice au demarat in aceasta saptamana discutiille cu reprezentantii mediului de afaceri si cei din randul consultantilor fiscali cu privire la introducerea unui impozit pe gospodarie, dar si in vederea eliminarii cotei unice si introducerea impozitului progresiv. Discutiile sunt deocamdata in faza incipienta, pe masa fiind pusa mai multe scenarii de lucru. „E vorba de un mecanism de deduceri fiscale pentru gospodarii si din cauza ca in acest moment nu exista in Codul Fiscal conceptul de gospodarie si nici cel de familie, asa cum e in alte tari. Acum se incearca o redefinire din punct de vedere fiscal a acestor concepte”, au declarat pentru HotNews.ro surse apropiate discutiilor.

„In state gen Germania si Franta, unde cota maxima de impozitare este foarte ridicata, pentru a mai „indulci” acest nivel ridicat al impunerii fiscale, exista deductibilitati pe care cetatenii le pot aplica pentru diferite cheltuieli – cu scoala copiilor, pentru diferite investitii pe care le fac sau chiar in functie de numarul de copii pe care ii au. Ai nostri incearca sa construiasca un sistem similar, dar discutiile sunt inca la inceput. Din cate am inteles, se doreste ca declaratiile de venit sa se depuna pe familie sau pe gospodarie, iar daca unul din soti castiga mai mult si s-ar incadra la cota maxima de impunere, sa se calculeze o medie pe familie a veniturilor pentru ca aceasta medie sa fie mai mica decat venitul individual al celui care castiga cel mai bine din familie”, au declarat pentru HotNews aparticipanti la discutii. Noul impozit ar urma sa fie aplicat incepand din 1 ianuarie anul viitor.

De altfel, si programul de guvernare al PSD face referire la un impozit diferentiat: „Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali precum și funcționarea acestora se va face prin Hotărâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale. Această masură va duce la eliminarea ghișeelor pentru persoane fizice din țară, din cadrul tuturor instituțiilor publice din România. Selectarea și pregătirea celor care doresc să devină coonsultanți fiscali se va face etapizat, până cel tîrziu la 1 decembrie 2018, atunci când pe modelul din SUA, fiecare român va beneficia de suportul unui astfel de consultant”, se arata in programul de guvernare al PSD , la pag.27.

De asemenea, potrivit surselor noastre, tot de la 1 ianuarie s-ar putea renunta la cota unica si se va trece la un mecanism progresiv de impunere. Primele informatii arata ca veniturile sub 2000 de lei nu vor fi impozitate, cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari. „Asa este trecut in acest moment in programul de guvernare, dar noi banuim fie ca ce e peste 2.000 de lei vor fi impozitati cu mai mult de 10%, fie se va pune un nou prag al veniturilor, dincolo de care cota de impunere va fi mult mai consistenta”, au mai spuns participantii la discutii.

Ce mai propune programul de Guvernare al PSD si e luat in discutii pentru a se aplica de la 1 ianuarie 2018:

  • Atât pentru cei cu activități independente, cât și pentru salariați și pensionari, impozitul pe veniturile mai mici de 2.000 lei/ lună va fi 0. În acest fel, creștem clasa de jos spre clasa de mijloc, fără însă a împovăra firmele care plătesc salariile. Dimpotrivă, continuând pe linia reducerii contribuțiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6 contribuții plătite astăzi.
  • Cei cu activități independente, atât PFA cât și alte tipuri de persoane juridice vor datora impozit pe venit 10%, față de 16% în prezent, iar contribuțiile sociale și de sănătate se vor plăti doar ca persoană fizică și nu pe activitatea desfășurată.

CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar CASS-ul se va plăti integral ca persoană fizică, la nivelul salariului minim pe economie, indiferent de numărul de activități desfășurate. CASS nu se va plăti de către persoanele care realizează veniturile independente dar care sunt scutite de plata acestei contribuții (pensionari, persoane cu handicap, tineri, persoane aflate în întreținere etc).”

Din cate se poate observa, nimic nu e clar: totul e in faza de „discutii”. Ce rezulta totusi? Care e solutia „minune”, cu ghilimelele de rigoare, fireste? Se vor impozita diferentiat gospodariile, adica veniturile familiilor romanilor.

Strict economic vorbind, s-ar pune problema daca ceea ce se propune rezolva chestiunile… Mie mi se pare ca nu. Pentru ca eu ma intreb cum se va proceda in mediul rural, si asa sarac. Cu atat mai mult cu cat, din cate inteleg, aproximativ 4 milioane de romani lucreaza in strainatate. Dar pe de alta parte, creste birocratia pentru ca va fi nevoie de multi consultanti fiscali si nu numai, deoarece cheia problemei, ca sa zic asa, nu poate sa stea doar in consultantii fiscali…

Daca intr-o gospodarie din mediul rural, intr-o familie, sora si fratele lucreaza in strainatate si trimit bani acasa, unde sunt mama si tata, si ala mic, inca la scoala, cum vei aprecia veniturile acestei familii? Pe de alta parte, cum poate sa rezolve statul, mai ales al nostru, construit pe clientelism politic, nepotism si coruptie, asa ceva?

Pe de alta parte, impozitarea romanilor, fie ea si diferentiata, nu garanteaza deloc succesul Programului PSD. Banii, in imensa lor majoritate, se vor duce doar pe salariile celor de la stat, marite extrem de generos, pe pensii si pe ajutoare sociale… De asemenea, nu e deloc clar daca se vor rezolva problemele legate de deficitele de la bugetul de pensii sau de la Sanatate… Sau acestea vor creste semnificativ?

” Primele informatii arata ca veniturile sub 2000 de lei nu vor fi impozitate, cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari. „Asa este trecut in acest moment in programul de guvernare, dar noi banuim fie ca ce e peste 2.000 de lei vor fi impozitati cu mai mult de 10%, fie se va pune un nou prag al veniturilor, dincolo de care cota de impunere va fi mult mai consistenta”, au mai spuns participantii la discutii.”

Ar trebui vazut cati au venituri sub 2000 de lei – pentru ca acestia nu vor fi supusi impozitarii. Urmeaza o fraza ambigua: „cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari” – care sunt cele mai mari, ca nici asta nu e clar din cate vad…?

Dar daca, nefacandu-se investitii aproape deloc, veniturile populatiei vor scadea?

De asemenea se remarca tendinta de a copia ce fac tarile dezvoltate din punct de vedere economic – Germania, Franta – trecandu-se cu vederea ca situatia din Romania nu e deloc asa cum e acolo.

Mie mi-e teama ca nu cumva tot acest Program in plan fiscal sa-i saraceasca si mai mult pe romani, obligandu-i sa cotizeze la stat fara sa vada, in mod real, nimic in schimb, accentuandu-se astfel neincrederea, si asa cronica, a romanilor in stat. Daca deficitul bugetar va creste in urma unor astfel de masuri si va determina impovararea statului cu datorii pe care generatiile viitoare cu greu vor putea sa le plateasca, iar, pe de alta parte, sectorul serviciilor de stat nu va performa sau nu va putea atinge asteptarile populatiei, increderea oamenilor in stat se va reduce si mai mult. Practic, romanii nu vor avea din partea statului prea multe beneficii, posibil sa ramana la fel cu cele de acum, doar vor creste costurile pe care romanii vor trebui sa le suporte fara vreun folos real.

Se poate observa cu destula claritate ca actuala Coalitie majoritara in Parlament – PSD-ALDE – nu are de fapt nicio strategie fiscala pentru ca sa-si poata sustine Programul si nici nu identifica vreun motor sau motoare de crestere economica sanatoasa, prin care s-ar putea, intr-un interval de timp rezonabil, sustine mariri salariale rezonabile in sectorul de stat.

DE citit…

Iata ce spune si Lucian Isar:

Cate luni prelungesc agonia guvernamentala dividendele de 90%?

„Actuala guvernare are evident probleme inclusiv la contactul cu economia reala.

Pariurile sunt deschise legate de luna in care jongleria mediatica nu va mai fi suficienta pentru a mentine actuala guvernare.

Problemele de intelegere si decizie se traduc si in venituri bugetare reduse. Contabilitatea creativa are o limita fizica.

Pentru a acoperi deficitul, actuala guvernare a plusat cerand dividende de 90% de la companiile de stat.

Companiile de stat care distribuie dividende, de la Transelectrica la Nuclearelectrica, beneficiaza de conditii unice pe piata.

Aceste conditii nu pot fi mentinute si monetizate eficient fara investitii.

Preluarea in asemenea masura a profitului pentru acoperirea unei gestiuni deficitare a finantelor publice sunt actiuni suboptime din perspectiva economica?

Cate luni isi prelungeste guvernul mandatul scalpand economia reala?”

De observat ce face actuala Coalitie majoritara – PSD-ALDE – si actualul Guvern Grindeanu: induce instabilitate politica!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Aprilie 11, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Despre actuala Dreapta politica de la noi…

Am urmarit Jocurile de Putere (din 31.07.2014) ale lui Rares Bogdan, de pe Realitatea, invitatul era maestrul Ion Cristoiu. Trebuie sa spun de la bun inceput ca sunt de acord cum au pus problema cei doi dar as dori sa punctez unele lucruri legate de Dreapta politica, spunand de la bun inceput ca voi fi critic, ca nu pot sa fiu decat critic.

Problema nu e neaparat religia D-lui. Iohannis sau faptul ca domnia sa este acum in concediu. Ci faptul ca nici Dl. Iohannis si nici altcineva de pe partea dreapta a esicherului politic de la noi, si ma gandesc, de pilda, la Dl. Vasile Blaga (dar si la altii), nu a definit pana acum, nu a determinat, nu a stabilit cu precizie, nu a specificat cu subiect si predicat, subliniez: cu subiect si predicat, un program politic de dreapta al candidatului lor la Presedintia Romaniei. E ca si cum ar fi spus: „Pai, bine, doar stiti cum e Dreapta asa ca ce sa mai…”. Cu regret, dar in felul asta NU MERGE TREABA doamnelor si domnilor!!!!! Acest lucru arata ca notiunea de dreapta politica nu e definita foarte clar in Romania, lucru grav. Discutam despre religia D-lui. Iohannis, dar nu discutam despre programul sau politic, despre ce vrea sa faca, despre ce viziune are si nu numai domnia sa, dar intreaga Alianta Crestin-Liberala? Nici cu aceasta alianta lucrurile nu sunt extrem de clare, si atunci? Insa chestiunea principala mi se pare alta: bun, se alcatuieste o alianta, dar dupa aceea ce vrei sa faci? Lucrul asta trebuie comunicat electoratului, care va vota nu peste multa vreme. Pe cand ei o tot aburesc de destula vreme. De asemenea nu e de ajuns sa spui ce erori face adversarul, in speta Victor Ponta, ci mai trebuie sa arati si ce vei face tu. Nu e de ajuns sa scoti in evidenta ca in Bucuresti s-a deschis o fabrica de incaltaminte, despre ce vorbim? S-a deschis o fabrica de incaltaminte, e ok, e foarte bine ca sunt si exemple pozitive! Asa, si? O astfel de postare putea s-o faca si Ana Birchall, si Corina Cretu, sa se laude cu faptul ca, uite dom’ne, sub guvernul Ponta ce lucruri frumoase si pilduitoare au loc in tarisoara noastra draga!!

Dreapta politica ar trebui sa ne vorbeasca despre privatizari, despre atragerea investitorilor, despre investitii, despre stimularea sectorului privat, despre reluarea in bune conditiuni a creditarii, despre scaderea drastica a fiscalitatii. Ar trebui sa aiba o astfel de viziune, pe care s-o puna in practica, bazata pe libertate economica, incercand sa schimbe inclusiv mentalitati inca invechite, prezente chiar si acum, dupa aproape 25 de ani de la Revolutie, in tara noastra. Chiar imi face impresia ca Romania era in anii ’90 mult mai de dreapta decat este acuma! Inca si Adrian Severin, care ne spunea „sa nu ne temem de somaj”, lucru pentru care si-a luat injuraturile de rigoare din partea oamenilor muncii, mi se pare mult mai de dreapta decat ce vad eu acuma la dreapta noastra politica. El s-a exprimat prost si cu aroganta specifica formatiunii politice din care provine. Ar fi trebuit sa spuna asa: somerul de azi trebuie sa devina viitorul agent economic privat de maine sau sa lucreze in sectorul privat, pe piata libera pe care dorim s-o construim! 🙂 Din pacate, el a zis altfel… Dreapta trebuie sa vina cu solutii pentru intreprinderile de stat nerentabile si sa faca ceea ce nici PDL si nici PSD nu au facut, adica privatizari. Hai sa ne intelegem, nu esti de dreapta in functie de costumul pe care-l porti. Ce facem aici? Iti plimbi manechinul si-ti zici om de dreapta? S-a discutat in emisiune despre discursul lui Ponta in fata a 6000 de pesedisti – poporul PSD – si ca n-a ridicat pe nimeni in picioare… Ponta sa aiba un discurs ca sa ridice 6000 de oameni in picioare? Cred ca ati gresit adresa… Ar fi trebuit sa-i ameninte ca-i aresteaza pentru ca toti acei oameni sa se ridice in picioare ca sa-l aclame! Pe cand un candidat la presedintie care spune ca e de dreapta ar fi trebuit sa aiba curajul sa mearga in fata acelor 6000 de oameni – poporul PSD – in camasa si deschis la gat (ca nu in costum sta daca esti sau nu de dreapta si nici in mertzanul de fitza pe care-l afisezi!) si sa le vorbeasca, cu cea mai mare convingere, cu tot riscul de a fi copios huiduit sau, la limita, linsat, despre necesitatea economica a privatizarii CFR Marfa sau Oltchim Rm. Valcea! Despre faptul ca avem un stat nesanatos, care trebuie restructurat, despre necesitatea reducerii cat mai pronuntate a deficitului structural! Un om care lupta pentru libertate si democratie asa ar trebui sa faca! Pentru ca in felul asta le demonstrezi ca vei fi si Presedintele lor! Dar ca propui o alta viziune, o alta abordare a problemelor cu care se confrunta tara. Pe cand daca e asa cum spune Dl. Cristoiu, ca-l vor plimba pe Iohannis prin tara si el nu va zice nimic, scuzati-ma… intru la banuieli grele… Poate se doreste, stiu si eu, subminarea democratiei in Romania si chiar introducerea unei guvernari fasciste, atata vreme cat candidatul dreptei imparte doar zambete si tace…

Trebuie sa mai spunem un lucru: cu Basescu accentul s-a pus pe statul de drept. Statul de drept nu trebuie dispretuit, dar el este o mica parte din Constitutia noastra. Evident, trebuie respectata Constitutia. Insa doar sustinerea, chiar si cu ardoare, a statului de drept, nu inseamna o atitudine-program, ca sa zic asa, neaparat de dreapta. Spre exemplu, Monica Macovei, se stie, a fost unul din actorii politic principali ai acestei miscari, care a sustinut din rasputeri statul de drept. Insa cand a fost vorba de capitalism, a inceput sa cam dea inapoi… Dreapta politica nu trebuie sa neglijeze statul de drept. Ci spun ca centrul de greutate trebuie sa-l puna pe capitalism si libertate. Pe construirea unei societati libere. Pentru ca asta este antidotul la orice forma de totalitarism. Este inadmisibil ca Dreapta sa apere statul de drept cu o pasiune debordanta, dar sa fie etatista, la fel ca Stanga. Spre exemplu, referitor la situatia de la noi din tara, un guvern de dreapta ar trebui sa depuna toate eforturile pentru a pune capat miilor de insolvente. Asta insemnand ca trebuie sa gaseasca modalitatile optime prin care sectorul privat sa creasca si sa prospere. Asta ar fi un exemplu de a construi o societate cu adevarat libera si prospera. In Romania, din pacate, nu se vede asa ceva.

Eu cred ca ar trebui sa intelegem bine ce transformare a suferit Romania dupa Revolutie. As spune ca nu este o transformare echivalenta. Adica nu s-a transformat ceva in acelasi lucru, dar sub o alta forma. Daca s-ar fi intamplat asa, ar fi fost mult mai simplu. Ci s-a transformat ceva in altceva, de aceea au aparut si dificutati mari. Dificultatile sunt determinate de trei lucruri:

1. probleme structurale;

2. mentalitati, care trebuie schimbate;

3. probleme de ordin monetar.

Sa luam, de exemplu, mentalitatile. Daca s-ar fi transformat ceva in acelasi lucru, prezentat sub o alta forma, ar fi fost mult mai usor pentru ca n-ar fi trebuit sa se schimbe mentalitatile. Dar s-a transformat ceva in altceva si atunci, pentru om, e o dificultate foarte mare sa-si schimbe mentalitatea. Suntem oameni, nu computere. Nu se poate spune ca introduci in om programul libertate economic si el incepe sa ruleze in computerul numit om… La fel stau lucrurile si cu celelalte doua aspecte, problemele de ordin structural si cele de ordin monetar. Daca, spre exemplu, dintr-o societate socialista, transformarea ne-ar fi dus tot spre una socialista, dar sub o alta forma, de pilda „comunismul cu fata umana” sau altceva, n-ar mai fi fost probleme monetare majore. Acesta este si secretul pentru care, de pilda, China, nu intampina probleme deosebite din punctul asta de vedere. Si daca le intampina totusi, ele sunt rezolvate, intr-un fel sau altul, destul de repede si optim. Intrucat aceasta tara, China, nu a suferit o transformare de la ceva la altceva. Deci a suferit una, dar nu de la ceva la altceva. De aceea acolo nici problemele structurale nu sunt majore, nu pun dificultati mari. Pe cand in Romania lucrurile stau exact invers. De astfel de aspecte mai ales un guvern de dreapta trebuie sa tina cont. Pentru ca el ar trebui sa fie vectorul acestei transformari neechivalente. Pe cand Stanga tinde sa  atenueze aceasta transformare. Nu e vorba de protectie sociala, ar fi superficial sa reducem lucrurile doar la aceste aspecte. Ci de faptul ca Stanga, spre deosebire de Dreapta, tinde sa faca transformarea echivalenta. Este ceea ce spunea in anii ’90 Florin Georgescu si anume „ca noi incercam sa tratam economia cu ceaiuri, dumeavoastra cu antibiotice”. Din aceasta cauza la noi a durat destul de mult pana sa se faca reforme adecvate in economie. Si, s-ar putea spune caz cu totul atipic, reformele in sensul liberalismului economic au fost luate de Guvernul Nastase si rezultatele pozitive s-au vazut, cu toate umbrele acestei guvernari. Insa trebuie sa intelegem, cred eu, ca in Romania, pe primul loc, sunt problemele de ordin structural. Faceam aici referire la acest articol din Gandul:

Cât se împrumută România în fiecare secundă şi câţi kilometri de autostradă ar putea construi din banii luaţi în 2014

In care se arata ca:

România ar putea construi 2.442 de kilometri de autostradă, la un cost mediu de 5,2 milioane de euro pe kilometru, din banii pe care statul trebuie să îi împrumute în 2014. Anul trecut, statul a împrumutat aproape 482 de euro pe secundă, bani folosiţi atât pentru finanţarea deficitului bugetar, respectiv a diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile statului, cât, în special, pentru „rostogolirea” unor datorii mai vechi, respectiv înlocuirea unor împrumuturi ajunse la scadenţă cu alte împrumuturi.

Suma este cu 6% mai ridicată decât cea înregistrată în 2012, de circa 453 de euro pe secundă, reiese din calculele gândul pe baza celor mai recente date ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Astfel, statul a împrumutat în 2013 echivalentul a 15,2 miliarde de euro. În jur de 2,6 miliarde de euro au fost folosiţi doar pentru plata dobânzilor şi comisioanelor aferente unor împrumuturi deja luate, în creştere cu 13% faţă de 2012, reiese din datele privind serviciul datoriei publice pe 2013.

Din acelaşi document reiese că statul va împrumuta anul acesta câte 402,6 euro pe secundă pentru a finanţa datoria publică a României, 85,6 euro reprezentând suma pe care România trebuie să o împrumute în fiecare secundă din 2013 pentru a achita dobânzile. Astfel, statul se aşteaptă să împrumute anul acesta în jur de 12,7 miliarde de euro, dintre care 2,7 miliarde pentru dobânzi.

Anul viitor, statul se va îndatora chiar şi mai mult, mai exact cu 459,7 euro pe secundă, valoarea totală a împrumuturilor fiind de 14,5 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde reprezintă dobânzi şi comisioane.

Datoria publică a crescut cu 0,3 puncte procentuale în PIB

Datoria publică a urcat la 38,3% din PIB la finele anului trecut, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2012, de 38% din PIB, reiese din calculele Finanţelor.

Cea mai mare parte din această datorie este în euro, respectiv 47%, în timp ce 43% din împrumuturi sunt în lei. Situaţia este uşor diferită faţă de cea din anii anteriori, când împrumuturile în monedă naţională cântăreau mai greu.

Astfel, în 2011, 42% din datoria guvernamentală era în euro, în timp ce alte 49 de procente în lei.

Anul 2013 a marcat totodată o orientare către scadenţe pe termen mediu şi lung, în defavoarea celor pe termen scurt, la care dobânzile sunt mai ridicate.

Astfel, la finele anului trecut, statul împrumutase echivalentul a 51,2 miliarde de euro pe termen lung, în timp ce datoria pe termen scurt coborâse la 3,3 miliarde de euro, de la 7,5 miliarde de euro în urmă cu un an.

Totodată, datoria administraţiei publice locale, respectiv a primăriilor şi consiliilor judeţene din teritoriu s-a ridicat la 3,4 miliarde de euro, în creştere cu 0,5% faţă de nivelul consemnat la finele lui 2012. Datoria publică locală reprezintă 5,5% din datoria totală a României.

2014, vârf de plată a împrumutului FMI

România trebuie să returneze anul acesta 1,1 miliarde de euro în contul împrumutului luat de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) în 2009.

Ratele propriu-zise se ridică la 956,8 milioane de euro, în timp ce diferenţa este reprezentată de dobânzi şi comisioane.

Vârful de plată a împrumutului se va înregistra anul viitor, când România va plăti 1,8 miliarde de euro.

În total, statul trebuie să returneze 9,7 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde sub formă de dobânzi şi comisioane.

La fiecare euro cheltuit pe investiţii, alţi cinci sunt folosiţi pentru dobânzi

În 2014, de la bugetul de stat se vor cheltui câte 72,6 euro pe secundă pentru dobânzile aferente împrumuturilor din care este finanţată, printre altele, datoria publică.

Suma este cu 5,5% mai mare decât cea de anul trecut, când, în fiecare secundă s-au plătit circa 68,8 euro, reiese din calculele gândul pe baza datelor din bugetul de stat.

Practic, 10,2 miliarde de lei, echivalentul a 2,17 miliarde de euro, se vor duce anul acesta pe dobânzi, în condiţiile în care veniturile totale ale bugetului de stat sunt de 100,9 miliarde de lei, circa 22,6 miliarde de euro. La un calcul simplu reiese că din fiecare 100 de lei colectaţi din impozite, taxe şi alte venituri, 10 lei vor fi cheltuiţi pentru a plăti costurile împrumuturilor contractate de stat.

Totodată, banii aferenţi plăţii dobânzilor este de peste cinci ori mai mare decât suma alocată de guvern anul acesta pentru cheltuielile de capital, respectiv investiţiile finanţate din surse proprii.”

Si faptul acesta este o consecinta a problemelor de ordin structural cu care se confrunta Romania. Consecinta ale acelorasi probleme sunt, de exemplu, coruptia, taxele si impozitele multe si mari. Sa nu uitam ca Tariceanu (unii ar spune acuma, si nu fara un oarecare temei, pesedistul Tariceanu) a angajat intre 2004 si 2008 500.000 de functionari publici… Dar despre deficitul structural, ce inseamna si ce inseamna reducerea lui, va propun sa cititi in acest articol de pe Contributors, semnat Aura Socol:

Ce inseamna pentru Romania limitarea deficitului structural la 0,5%

Se arata ca:

„In ultima perioada in multe tari au existat initiative de a include in Constitutie diverse reguli fiscale. Scopul acestora a fost, in principiu, asumarea raspunderii cu privire la sanatatea finantelor publice nationale. Altfel spus, toata lumea stia ce e bine sa faci: sa ai deficit mic, sa nu te imprumuti daca nu poti da si inapoi. Putini insa au si aplicau asta. Decidentii din Zona Euro (si se pare ca si din România) s-au hotărât. Hai sa impunem o regula, care sa aiba pe deasupra si caracter de lege. Cu ocazia summitului de la Bruxelles, s-a propus limitarea soldului bugetar structural. Ce implicatii decurg din impunerea unei astfel de limite? Este Romania avantajata de aceasta regula, sau suntem doar nevoiti sa fim de acord cu ea pentru a face parte din „club”, desi, poate, pe noi nu ne avantajeaza neaparat?

In primul rand, ce inseamna un deficit structural. Deficitul bugetar consolidat are o componenta ciclica – dependenta de influenta ciclului economic (expansiune sau recesiune) si o componenta structurala. El reflecta astfel atat influenta unor factori permanenti, cat si a unora tranzitorii, fara a ne permite sa distingem intre ei. Factorii permanenti care influenteaza deficitul bugetar se refera la elementele stabile ale veniturilor si cheltuielilor publice. Factorii tranzitorii sunt cei influentati de ciclul economic, deci „trecatori” (veniturile bugetare cresc rapid in perioadele de expansiune si scad in perioadele de recesiune, de exemplu).

Componenta structurala este cea care furnizează o imagine clară a situatiei fiscale din economie, nedistorsionata de influenta ciclului economic. Cum? In primul rand in perioada de expansiune, atunci cand analiza deficitului bugetar efectiv ne poate induce in eroare. De exemplu. In anul 2006, in Romania deficitul bugetar efectiv era de -2,2% din PIB, iar in 2007 ne mandream cu un deficit bugetar de numai- 2,6%. Daca dam insa la o parte influenta ciclului economic – componenta ciclica care in timp de expansiune este puternic pozitiva– in realitate deficitul bugetar era de -4,4% din PIB in 2006,  -5,1% in 2007 pentru ca in 2008 sa ajunga chiar la -8,9% din PIB (valorile oficial estimate ale deficitului structural).

Cum s-a putut intampla asta. Simplu. Beneficiind de cresterea veniturilor bugetare in mod automat in perioada de expansiune, s-au putut creste substantial cheltuielile bugetare „nenecesare” (cheltuielile administratiei, cheltuieli cu bunuri si servicii, cheltuieli cu subventiile), in loc sa se acumuleze resurse financiare pentru vremurile rele / recesiune, asa cum ar fi trebuit. Atat timp cat deficitul efectiv este o suma a celor doua componente, componenta ciclica puternic pozitiva „a mascat” un deficit structural in crestere si, implicit valorile reale ale deficitului bugetar consolidat.

Sau, interpretand altfel, am fi putut avea excedent bugetar in perioada de expansiune daca componenta structurala (care surprinde cresterea cheltuielilor publice ineficiente) ar fi fost 0, sau cat mai apropape de 0. Daca aceasta componenta ar fi fost cat mai aproape de zero, soldul bugetar total ar fi fost egal cu componenta ciclica (pozitiva in expansiune, deci excedent bugetar). Altfel spus, impunerea unui deficit structural cat mai aproape de zero iti mareste sansele sa ai excedent bugetar in perioadele de expansiune si te ajuta sa ai un deficit total cat mai mic in faza de recesiune. Deoarece atunci cand componenta ciclica devine negativa (in recesiune), cresterea componentei structurale nu ar face altceva decat sa accentueze marimea deficitului total.

Limitarea deficitului structural „forteaza” astfel limitarea risipei. Nu-ti mai poti permite sa faci cheltuieli „nenecesare” pentru ca acestea se vor reflecta direct in cresterea soldului structural (care va fi calculat pentru noi de experti independenti ai Comisiei Europene). Fiind limitat de o valoare mica a soldului structural nu-ti mai permiti sa cheltuiesti aiurea. Va forta astfel la o prioritizare eficienta a investitiilor. Asta nu inseamna ca limiteaza cheltuielile de investitii. Din contra, te forteaza sa faci o analiza cat mai pertinenta a investitiilor cele mai eficiente.

In concluzie, limitarea deficitului structural la 0,5% are calitatea de a face curatenie in finantele publice romanesti. Impunerea unei limite pe deficitul bugetar structural poate inlatura multe din derapajele create in economia romaneasca. Cu atat mai mult cu cat acesta a reprezentat o sursă a multor dezechilibre macroeconomice majore în România. De altfel, capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata in repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a sanatatii unei economii. Personal, sustin de multa vreme folosirea indicatorului sold structural in procesul de evaluare a eficientei politicii fiscale, pe care de altfel l-am si estimat pentru Romania inca din 2007.

In Romania, „curatenia” finantelor publice romanesti este absolut necesara. Cu cat vom intelege cu totii mai repede asta, cu atat va fi mai bine. Din pacate in Romania marja de manevra a politicii fiscale a fost sever limitata de perpetuarea deficitelor bugetare din trecut. In conditiile in care in perioada de expansiune economica, Romania a acumulat deficite bugetare uriase, am ajuns sa fim printre putinii din UE permanent „prociclici”. Si in expansiune, cand ar fi trebuit sa acumulam si n-am facut-o, si in recesiune, cand ar fi trebuit sa crestem cheltuielile, dar noi am fost nevoiti sa le taiem. In timp ce alte tari isi permit sa acorde stimuli fiscali pentru ca au plecat de la deficite anterioare mici, noi suntem obligati sa facem o ajustare fiscala larga.”

O excelenta analiza! Ceea ce as dori sa adaug, pentru a nu se face confuzii, este urmatorul lucru: reducerea deficitului structural nu inseamna ca nu se vor mai putea plati pensiile. Pensiile sunt un drept constitutional si ele trebuie sa fie platite la timp. Reducerea deficitului structural nu trebuie sa insemne afectarea negativa a bugetului de pensii, ci dimpotriva! Este semnificativ si uimitor in acelasi timp faptul ca nu prea vezi pe nimeni din politicienii nostri care-si zic de dreapta sa explice aceste lucruri romanilor si ma intreb: de ce oare? Consecinta este ca lasa camp liber Stangii sa critice din rasputeri o masura necesara cum ar fi aceasta reducere a deficitului structural, care ne trage in jos, tocmai dintr-o dorinta prea anemica, sau poate mai bine spus lipsa de dorinta, de a face reformele structurale necesare, de care Romania are nevoie. Despre deficitul ciclic si structural, un articol interesant pe Wikipedia – aici. Noi ar trebui sa ne gandim foarte bine ce vom face, pentru ca economia nu poate sa functioneze bine cu taxe si impozite din ce in ce mai mari, cu foarte multi angajati la stat care isi aduc o slaba contributie la cresterea economica, cu intreprinderi de stat nerentabile de ani de zile, dar in care lucreaza foarte multa lume, cu investitii pe zi ce trece tot mai mult micsorate (nu numai cele publice!). Nu atragem nici capital, nici tehnologie, nici nu le producem… Iata ce citeam pe Economic Zoom, un articol de anul asta, dar ceva mai vechi, din 5 martie:

Scadere de 9,3% a investitiilor in economie

Se arata ca:

Investitiile in economia Romaniei au scazut cu 9,3%, anul trecut, si cu 15,4% in ultimul trimestru din 2013. Cel mai mare volum de investitii nete au fost realizate in industrie si comert/servicii.

Investitiile nete in economia Romaniei au scazut cu 9,3% in 2013, fata de 2012, pana la 67,86 miliarde de lei. In trimestrul patru din 2013, investitiile s-au redus cu 15,4% comparativ cu aceeasi perioada din 2012, la 22,35 miliarde lei, potrivit datelor provizorii anuntate de Institutul National de Statistica (INS).

In ultimul trimestru din 2013, principalele scaderi s-au inregistrat in sectorul de utilaje, inclusiv mijloace de transport, cu 30,3% si in lucrarile de constructii noi, cu 7,5%. La alte cheltuieli s-a inregistrat o crestere de 6,3%. Comparativ cu trimestrul IV din 2012, in aceeasi perioada din 2013 se constata o crestere a ponderii lucrarilor de constructii noi in total investitii nete cu 4,7 puncte procentuale si in alte cheltuieli cu 3,0 puncte procentuale. Ponderea invesitiilor nete in utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scăzut cu 7,7 puncte procentuale.

In 2013, investitiile in lucrari de constructii noi au totalizat 31,956 miliarde lei, reprezentand 47,1% din total, fata de 47,5% in 2012. Investitiile in utilaje si mijloace de transport au insumat 28,774 miliarde lei, reprezentand 42,4% din total, fata de 43,4% cat au fost in 2012.

Cel mai mare volum de investitii nete au fost realizate in industrie si comert/servicii (comertul cu ridicata si amanuntul, repararea autovehiculelor).”

Pe de alta parte sunt foarte multe lucruri de facut in tara asta, un exemplu:

In 2013, Romania avea 644 kilometri de autostrada, reprezentand 17,1% din caile de transport

Se arata ca:

Tara noastra avea, la sfarsitul anului trecut, 644 de kilometri de autostrada, ceea ce inseamna 17,1% din totalul drumurilor nationale, in crestere cu 94 de kilometri, fata de 2012, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS).

In perioada analizata, drumurile publice totalizau 84.887 de kilometri, din care 41,9% reprezinta drumuri judetene, ce totalizeaza 35.587 de kilometri. Drumurile comunale reprezinta 37,9% din totalul drumurilor publice, respectiv 32.190 de kilometri, iar restul de 20,2%, adica 17.110 de kilometri, sunt drumuri nationale.

Din totalul drumurilor nationale, 6.269 de kilometri (36,6%) sunt drumuri europene, 644 de kilometri (17,1%) autostrazi, 270 de kilometri (1,6%), drumuri cu trei benzi de circulatie, iar 1.704 de kilometri (10%), drumuri cu patru benzi de circulatie.

In  ceea ce priveste structura drumurilor, 29.153 de kilometri (34,4%) sunt drumuri modernizate (in proportie de 90,1% drumuri modernizate cu imbracaminte asfaltica de tip greu si mijlociu), 22.191 de kilometri (26,1%) de drumuri cu imbracaminte usoara rutiera si 33.543 de kilometri (39,5%) de drumuri pietruite si de pământ.

Referitor la starea tehnica a drumurilor publice, 44,5% din lungimea drumurilor modernizate si 52,3% din lungimea drumurilor cu imbracaminte usoara rutiera aveau durata de serviciu depasita.

Cale ferata

Potrivit datelor INS, la sfarsitul lui 2013, liniile de cale ferata de folosinta publica in exploatare  totaliza 10.768 de kilometri, din care 10.630 de kilometri, adica 98,7%, sunt linii cu ecartament normal, patru kilometri linii cu ecartament ingust si 134de  kilometri, 1,3%, linii cu ecartament larg.

Lungimea liniilor de cale ferata, in 2013, in exploatare electrificate este de 4.029 de kilometri, adica 37,4% din reteaua de cale ferata aflata in exploatare.

Repartitia regionala a retelelor de cale ferata si drumuri publice:

Cai ferate: Vest – 17,5%, Sud Est – 16,2%, Nord Vest – 15,5%, Nord Est – 15%, Centru – 12,4%, Sud Muntenia – 11,6%, Sud Vest Oltenia – 9,2% și Bucuresti Ilfov – 2,6%.

Drumuri publice: Nord Est – 16,6%, Sud Muntenia – 15,1%, Nord Vest – 15,2%, Sud Est –  12,9%, Centru – 13,3%, Sud Vest Oltenia – 13,2%, Vest – 12,6% si Bucuresti Ilfov – 1,1%.” (subl. mea)

Pe de alta parte sunt, si pe buna dreptate, lucruri de neinteles:

Costuri enorme acceptate de guvern pentru autostrazi: 5 miliarde de euro pentru 230 de kilometri

Se arata ca:

„La un cost mediu de 21,5 miliane de euro pe kilometru, pretul autostrazilor Comarnic-Brasov (58 km), Craiova-Pitesti (121 km) si centura de sud a Capitalei (48 km), se apropie de cel pentru constructia autostrazii Transilvania, considerat unul dintre cele mai paguboase contracte incheiate de stat dupa Revolutie.

Sarbii construiesc autostrazi cu 4-5 mil. euro pe kilometru. Un tronson de autostrada de 27 km intre Pirot si Dimitrovgrad a fost semnat cu alpine din Austria pentru 60 mil. euro, deci 2,2 mil. euro/km, conform b.92.com.”

Un guvern econom cum poate face asa ceva…? Noi chiar nu reusim sa cream, sa realizam dezvoltare durabila in Romania. Dimpotriva, afectam cum nu se poate mai negativ generatiile viitoare! Lucrul asta pare a nu da de gandit la cineva…

Asa ca sunt foarte multe lucruri de facut in tara noastra, Dreapta nu se poate plange ca nu ar avea de lucru. Cu toate acestea, Dreapta pare a nu fi interesata de astfel de probleme, cand ar trebui sa fie interesata, sa abordeze aceste probleme si sa le gaseasca solutii pentru a putea impinge tara spre progres.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

August 1, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii