Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Eventualitatea unei noi crize economice

Iata doua articole interesante din Gandul:

O NOUĂ CRIZĂ? Nouriel Roubini: Această „furtună perfectă” ar putea ameninţa economia mondială începând cu 2013

Iata ce spune (cred ca merita luat in considerare tot articolul daca ma gandesc la faptul ca Roubini a prezis criza economica actuala!!)

Nouriel Roubini, Turkish economist, professor ...

Image via Wikipedia

„Problemele fiscale din SUA, încetinirea ritmului de dezvoltare din China şi daunele cu care se confruntă Japonia ar putea forma „furtuna perfectă” care ar putea ameninţa economia mondială. Acestea sunt problemele pe care le-a indicat economistul american, Nouriel Roubini, în cadrul unui interviu acordat la Singapore, scrie Business Insider.

„Există deja indicii pentru anumite elemente de fragilitate. Toată lumea avertizează că datoriile private şi publice au ajuns la un nivel nemaiîntâlnit. Dacă continuăm aşa problema s-ar putea agrava începând cu 2013″, a mărturisit Roubini. Omul de afaceri supranumit „Dr. Doom în ale economiei” a explicat că există o şansă din trei ca economia mondială să fie astfel afectată. O altă posibilitate ar putea fi o „economie globală anemică dar care să supravieţuiască”.

În 2006, Roubini a prezis o prăbuşire „catastrofală” a pieţelor financiare, lucru care a şi avut loc, cel mai grav exemplu fiind falimentul băncii americane Lehman Brothers din 2008.” (subl.mea)

si

Cum afectează problemele Greciei ratele românilor cu credite în franci elveţieni

Se arata printre altele:

Euro, la cel mai redus nivel din istorie faţă de franc

Luni, euro a atins cel mai redus nivel din istorie faţă de francul elveţian şi s-a depreciat faţă de dolar, după ce investitorii îngrijoraţi de criza datoriilor din Grecia şi-au redus expunerea pe moneda unică, transmite Reuters , preluat de Mediafax.
Euro a scăzut cu 0,6%, la 1,2025 franci pe unitate, după un minim de 1,2 franci pe unitate în timpul şedinţei.
În timpul tranzacţiilor euro a urcat la 1,4369 dolari pe unitate, dar ulterior a revenit în stagnare, la 1,4350 dolari pe unitate.

„Euro are nevoie de rezolvarea crizei din Grecia, iar politicienţii şi reprezentanţii băncii centrale nu par să se apropie de o soluţie”, a declarat Kit Juckes, analist la Societe Generale. El este de părere că incertitudinile apasă euro, care ar putea să rămână în continuare în intervalul 1,4-1,47 dolari pe unitate.

Restanţele la împrumuturile în franci au crescut de 722 ori

Banca Naţională a României vrea însă să îi descurajeze pe români să se mai împrumute în valută, îngrijorată de creşterea alarmantă a restanţelor, mai ales în monede exotice. Din februarie 2008, restanţele la creditele în euro au crescut de 25 ori, iar cele în alte valute – majoritatea franci elveţieni – de 722 de ori.

Pe de altă parte, specialiştii au declarat recent pentru gândul că majoritatea românilor care au împrumuturi în franci elveţieni întâmpină greutăţi în micşorarea ratelor prin refinanţarea creditului cu unul într-o altă valută. În primul rând clientul trebuie să vină cu garanţii suplimentare, iar pe de altă parte clientul ar trebui să îşi asume pierderea din cauza diferenţei de curs.

Analiştii sunt de părere că solutii precum cea propusă în Ungaria, de plafonare a cursului de schimb la un nivel favorabil debitorilor, are şanse reduse de aplicare în România din cauza opoziţiei instituţiilor financiare, dar şi ca urmare a unei ponderi mai reduse a creditelor în franci elveţieni în total credite.

În România valoarea creditelor acordate în franci elveţieni reprezintă peste 4% din totalul creditelor acordate, respectiv echivalentul a peste 2,5 miliarde de euro.

Francul elveţian este moneda cea mai scumpă, în funcţie de costurile relative ale bunurilor şi serviciilor, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, scrie

Bloomberg

Francul este supraevaluat cu 36% faţă de euro, în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, care măsoară ratele de schimb pe termen lung, prin determinarea raportului dintre preţurile bunurilor comercializabile şi servicii între ţări.”

Foarte interesant si acest articol de pe ZF:

Drama economiei SUA: multinaţionalele ţin profiturile în străinătate şi nu creează locuri de muncă acasă

Autor: Catalina Apostoiu

„Cu câteva săptămâni în urmă, administraţia Obama era pregătită să anunţe începutul procesului de redresare a economiei Statelor Unite. Apoi, veştile rele au început să curgă fără încetare din toate părţile, scrie revista Time. În timp ce democraţii încearcă să convingă că lucrurile nu stau chiar atât de rău, republicanii nu au oferit la rândul lor explicaţii mai consistente cu privire la problemele economiei şi nici nu au venit cu soluţii reale. Mai degrabă, ambele părţi continuă să propage mituri despre ceea ce se întâmplă sau despre felul în care economia se va redresa sau nu. Iată cinci dintre cele mai distructive mituri şi de ce trebuie găsită o cale diferită către creştere. „

Interesant de citit tot articolul si de vazut care sunt aceste mituri…

Update

Foarte tari si interesante urmatoarele doua articole din Gandul:

BARACK OBAMA vorbeşte despre o NOUĂ CRIZĂ MONDIALĂ. SUA au datorii de 100.000 de miliarde de dolari, de şapte ori cât PIB-ul ţării

Iata ce se arata printre altele:

„Dacă adunăm toate datoriile pe care le au SUA, reiese că statul american este „într-o formă financiară mai proastă decât Grecia şi alte ţări europene înglodate în datorii”, notează CNBC. Declaraţia îi aparţine lui Bill Gross, cofondator al firmei de management al investiţiilor Pimco.

Datoria publică a SUA este de 14.300 de miliarde de dolari, la care se adaugă banii pentru anumite servicii sociale şi medicale, în valoare de aproape 50.000 de miliarde de dolari. În plus, în datorie sunt incluse şi costurile unor programe de sprijinire a economiei, în perioada crizei, desfăşurate în 2008 şi 2009.

În total, datoriile SUA ating astronomica valoare de 100.000 de miliarde de dolari, de aproape şapte ori cât PIB-ul ţării (care este de 14.700 de miliarde). Suma aruncă SUA într-o poziţie deloc de invidiat în ceea ce priveşte economia, spune Gross. „Să credem că putem reduce aceste datorii într-un an sau doi nu este o presupunere realistă”, a explicat cofondatorul Pimco. „Valoarea este mult mai mare decât în cazul Greciei şi al oricărei alte ţări dezvoltate. Avem o problemă şi trebuie s-o rezolvăm rapid”, a precizat Gross.Afirmaţiile lui Gross vin în contextul unor ştiri că băncile americane vor folosi mai puţin titlurile de Trezorerie drept garanţii pentru diverse tranzacţii, inclusiv cele cu derivate. O astfel de decizie ar putea avea loc în august, în contextul dezbaterilor din Congresul SUA privind creşterea plafonului de îndatorare, potrivit şefilor unor instituţii financiare, citate de Financial Times.”

si:

Obama: Lipsa unui acord de majorare a plafonului de îndatorare al SUA poate provoca o nouă criză

Preşedintele american Barack Obama a avertizat, marţi, că un eşec al negocierilor din Congres referitoare la majorarea plafonului datoriilor Statelor Unite, care au atins limita maximă legală, ar putea pune în pericol redresarea economică şi să declanşeze o nouă criză financiară.

„Am putea asista la o revenire a crizei financiare, dacă ne jucăm prea aproape de linie”, a afirmat Obama la postul de televiziune NBC. El a spus însă că are încredere în republicanii care afirmă că vor să evite o astfel de situaţie şi se aşteaptă la un acord prin care limita de îndatorare să fie majorată semnificativ.

„Vom munci intens luna viitoare şi mă aştept să ajungem la un acord. Este ceea ce vor americanii”, a arătat preşedintele.

Trezoreria SUA a cerut Congresului încă din ianuarie să majoreze plafonul, iar din luna mai a luat o serie de măsuri excepţionale, pentru a putea să emită în continuare obligaţiuni fără să crească datoriile nete ale statului. Dacă blocajul nu va fi rezolvat până la 2 august, Statele Unite vor intra în incapacitate de plată a anumitor obligaţiuni care ajung la maturitate.”

Cel mai mare jaf din istoria SUA: Unde au dispărut 6,6 MILIARDE de dolari?

Se arata printre altele ca:

„În primul an de la invazia americanilor în Irak, din martie 2003, administraţia George W. Bush a pompat în ţara cucerită atât de mulţi bani pentru reconstrucţie şi alte proiecte, încât s-a născut o nouă unitate de măsură: avionul de bani, scrie LA Times.

Oficialii de la Pentagon au stabilit că un avion cargo C-130 Hercules poate căra la bord 2,4 miliarde de dolari, în bancnote de 100 de dolari. Astfel, până în luna mai 2004, americanii au trimis un avion plin cu bani şi alte 20 de zboruri care, printre altele, aveau şi bancnote la bord. Astfel, prin intermediul celor 21 de transporturi, americanii au trimis în Irak 12 miliarde de dolari.

Luna aceasta, Pentagonul şi guvernul irakian urmează să încheie parteneriatul. Rămâne însă un mister, în ciuda auditelor şi investigaţiilor care s-au desfăşurat continuu, din 2004 până acum: Unde au dispărut 6,6 miliarde de dolari? Banii ar fi suficienţi pentru a finanţa toate şcolile din Chicago, timp de un an, potrivit sursei citate.

Pentru prima dată, experţii contabili sugerează că toţi banii sau cel puţin o parte dintre aceştia ar fi fost furaţi şi nu doar „pierduţi” dintr-o eroare de calcul. Stuart Bowen, inspectorul general american pentru reconstrucţia Irakului, spune că ar putea fi vorba despre „cel mai mare furt de fonduri din istoria ţării”.

Misterul este ruşinos pentru Pentagon şi iritant pentru relaţiile dintre Washington şi Bagdad. Oficialii irakieni ameninţă că vor merge la tribunal să-şi recupereze banii şi spun că aceştia provin din vânzări de petrol, bunuri irakiene confiscate şi fonduri de la ONU.”

si:

Americanii şi irakienii se acuză reciproc

Un furt de asemenea proporţii pare puţin probabil, scrie sursa, dar americanii nu exclud această variantă. Deşi unii contractanţi americani au fost acuzaţi că au furat zeci de milioane de dolari în primele zile de după invazie, oficialii irakieni sunt văzuţi drept principalii vinovaţi.

În zilele agitate de după invazia din martie 2003, americanii nu au avut timpul sau oamenii necesari pentru a face controale financiare. Astfel, odată coborâţi din avioane, banii au fost îndesaţi în saci de rafie şi trimişi în viteză către contractorii americani şi agenţiile irakiene.

Oficialii de la Pentagon s-au chinuit, în ultimii şase ani, să găsească banii sau documente care să justifice cheltuirea lor, dar căutările au fost în zadar. Oficialii irakieni spun că americanii ar fi trebuit să aibă grijă de bani, conform unui protocol semnat cu ţara asiatică, în 2004. Faptul că nu au respectat protocolul îi face pe americani responsabili de pierderea celor 6,6 miliarde de dolari, susţin irakienii.”

Reclame

iunie 13, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Apropo de China…

… iata niste lucruri interesante pe care le-am citit pe site-ul Incont:

15 lucruri despre economia Chinei, care te vor lasa cu gura cascata

In timp ce aproape intreaga lume se lupta cu efectele crizei economice, viteza cu care a crescut economia Chinei si, mai ales, avansul inregistrat uimesc pe toata lumea. China s-a dezvoltat din punct de vedere economic in ultimii zece ani mai mult decat vreodata, scrie Business Insider. Si oricate povesti ciudate ai auzit despre China, nu le-ai aflat pe toate.

Foarte interesant de citit!

Update

Iata un articol din Gandul care te pune pe … ganduri… :

Cum ar putea CHINA să tragă întreaga LUME într-o nouă CRIZĂ ECONOMICĂ în 2012 – avertismentul din documentele Societe Generale

Iata ce se arata:

„China este pe cale să exporte inflaţie către restul lumii într-un proces care va semăna cu căderea a trei piese de domino, dintre care unul deja a căzut, potrivit unei analize realizate de Societe Generale (Soc Gen, care deţine, în România, BRD), prezentată de businessinsider. Într-un raport amplu, intitulat „Dominoul din China a căzut!”, analiştii Soc Gen schiţează cele trei piese de domino ale sistemului de export al inflaţiei şi situaţia lor actuală.

Inflaţia internă. Trecerea Chinei la o economie bazată pe consum înseamnă o cerere mai mare pe piaţa internă. Oferta rămâne constantă iar preţurile cresc. Acest lucru se întâmplă deja.

China exportă inflaţie. „Această dinamică este la fel de inevitabilă precum gravitatea”, comentează analiştii financiari. Cererea de petrol şi oţel a Chinei a determinat creşterea preţurilor pe aceste pieţe. Acum acelaşi lucru se întâmplă şi pe piaţa produselor din bumbac şi a produselor alimentare. Cele mai afectate vor fi pieţele dezvoltate, precum SUA, unda de şoc urmând să se resimtă şi va lovi cu adevărat în 2012.

Şocul cererii din China. Reechilibrarea economică a ţării pe termen lung duce la o creştere permanentă a cererii la nivel mondial. Oferta este limitată şi va dura până îşi va mai reveni, reducând astfel capacitatea lumii de a face faţă acestei creşteri a cererii. Practic, cererea atât de mare a economiei chineze pe plan global va trage în sus toate preţurile, la nivel internaţional. Acest proces a început deja.

Creştere inevitabilă a costurilor cu forţa de muncă

Europarlamentarul Theodor Stolojan este de părere că în China, ca şi în România, va avea loc o creştere inevitabilă a costurilor cu forţa de muncă. „Acest lucru se reflectă în preţul produselor chinezeşti. Acesta este un trend. Pe de altă parte, China foloseşte materii prime din import ale căror preţuri au crescut, cum ar fi ţiţeiul, oţelul şi minereu, şi este firesc ca evoluţia să se reflecte în preţurile produselor chinezeşti. Efectul este că ţările dezvoltate se gândesc tot mai mult în ce măsură produsele mai merită să fie localizate în aceste ţări foarte îndepărtate, având în vedere şi costul foarte mare cu transportul”, a declarat pentru gândul Theodor Stolojan.

Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a atras atenţia că importul de inflaţie generează costuri. „Nicio economie emergentă nu îşi permite să neglijeze costul erodării competitivităţii şi cel al creşterii inflaţiei. Provocarea constă în evaluarea corectă a acestora şi concentrarea atenţiei asupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”, a spus guvernatorul BNR.

Într-o analiză recentă prezentată de Reuters se arată faptul că majorarea salariilor în China, creşterea inflaţiei şi un yuan care se apreciază rapid ar putea provoca o sursă de inflaţie la nivel global. În trecut, China a ajutat la menţinerea unei rate scăzute a inflaţiei în Occident, ca urmare a unei forţe de muncă ieftine şi numeroase, precum şi din cauza unei monede naţionale slabe, care a menţinut exporturile Chinei la preţuri scăzute.

În prezent însă, China deţine primul loc în rândul a 22 de state emergente din Asia, în privinţa probabilităţii de a înregistra o creştere economică stabilă şi rapidă în următorii cinci ani, potrivit unui indice calculat de Bloomberg, citat de Mediafax.

Probabilitatea ca economia chineză să continue să înregistreze un ritm ridicat şi stabil de dezvoltare este de 76,2%.”

Hmmm…. sa ne asteptam oare la o noua interventie dezinflationista a Bancii Centrale …? Insa, dupa parerea mea, ar trebui marita si oferta. Sa luam, spre exemplu, petrolul. Cererea Chinei e clar ca este mare, doar e o tara imensa, are si un ritm stabil si ridicat de dezvoltare. Insa pe piata petrolului se intampla se intampla tot felul de conflicte militare (vezi Libia) sau un soi de razboi rece (vezi Iran, Venezuela) cauzat de probleme, hai sa le spun asa, ideologice. Iar in aceasta stare conflictuala este puternic implicata SUA. Daca oferta ar creste ar exista premise de scadere a pretului. Depinde si cum creste: daca oferta creste mai mult decat creste cererea, atunci pretul scade. Dar poate ca prin cresterea ofertei s-ar putea diminua cresterea preturilor si am avea o inflatie mai scazuta. Insa mentinerea unei stari conflictuale cu tari producatoare de petrol nu e benefica. Mai ales conflicte militare, care reduc oferta, in conditiile in care cererea pe plan mondial e in crestere. Pentru ca este clar ca o tara precum China profita la maximum de prietenia cu Iranul. Principalul ar fi de gasit conditii pentru cresterea ofertei. Or, nu prea se gasesc astfel de conditii… Pe de alta parte sa nu uitam cheltuielile militare imense pe care le-a facut SUA. Nu pun sub semnul indoielii corectitudinea analizei celor de la Societe Generale. Dar ar trebui vazut si analizat daca numai China e problema. Adevarul e ca SUA, spre exemplu, n-a profitat nici in trecut de prietenia cu Saddam Hussein ci s-a marginit la al ajuta in lungul razboi cu Iranul… dupa care i-a intors spatele, pentru ca era un dictator! Practic SUA nu este bine vazuta in tari musulmane, mari producatoare de petrol, dar nici intr-o tara cu rezerve insemnate precum Venezuela, iar Vestul merge tot pe aceeasi politica. De toate aceste lucruri profita din plin China. Iata de ce ma si intreb: problema e numai China, oare? Sau e o problema si in Vest… ? Pentru ca Vestul, impreuna cu SUA, s-au cam tot tinut de intrigi si razboaie, dar nu au facut nimic pentru o crestere a ofertei de petrol, anticipand vremurile de azi, de unde rezulta foarte clar o lipsa de viziune. In schimb au acumulat datorii, traind peste posibilitati, vorba D-nei Cancelar Angela Merkel si exportand si in economiile emergente un astfel de model economic, nesustenabil, utopic. In loc sa se gandeasca din timp la posibilitatile mari de dezvoltare ale Chinei si Indiei, dar si ale Braziliei, care, candva, se vor concretiza. Si atunci…

 

mai 31, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , | Un comentariu