Toata lumea e de vina, numai el nu

Este atat de limpede, se poate vedea atat de clar cum Liviu Dragnea, dupa intalnirea cu reprezentantii BNR cauta – din motive evident electorale – sa-i gaseasca tapi ispasitori in legatura cu inflatia mare si cresterea ROBOR – ului. Daca nu pe ei, atunci pe altii, factori externi, cauze externe. Pe toti si pe toate ii vedeai la capitolul ” cauze”, numai proastele politici guvernamentale promovate de PSD-ALDE, dar in special de PSD, nu!

Frica lui Liviu Dragnea ca PSD-ul poate sa clacheze economic e atat de evidenta incat confirma, de fapt, ingrijorarile Opozitiei cu privire la politicile economice duse de Guvern. Dragnea, dandu-si pana la urma seama ca criticile venite in special dinspre PNL sunt justificate, incearca acum sa-i gaseasca pe altii responsabili de politica economica iresponsabila dusa de PSD.

Nu ma asteptam, totusi, s-o faca de o maniera atat de limpede. Atat de putin sofisticat. Pentru ca e atat de clar incat numai daca nu vrei, nu intelegi.

Liviu Dragnea isi da seama in ce situatie deplorabila au adus tara politicile PSD-ului pe care il pastoreste. Tocmai de aceea el cauta tot felul de diversiuni: de la mutarea Ambasadei la Ierusalim si pana la Referendumul privind familia traditionala. Totul pentru ca sa abata atentia electoratului de la problemele cu care incepe sa se confrunte. Fara indoiala ca aparitia de nemultumiri in electorat, chiar in electoratul propriu, ii da fiori lui Dragnea. Felul in care acesta procedeaza ne arata ca, de fapt, nici el si probabil nici PSD-ul n-au vreo solutie. Dar daca PSD va pierde alegerile prezidemtiale, lucrul asta ar insemna inceputul sfarsitului. Pentru el si pentru Grupul de la Teleorman cel putin. Evident, intr-un astfel de caz e posibila si schimbarea majoritatii parlamentare si e foarte posibil sa se recurga la alegeri anticipate.

Interesanta era ipoteza D-lui. Florin Citu, ca PSD sa renunte la guvernare spre a putea sa duca o politica de Opozitie, caracterizata prin atitudinea critica la adresa Puterii. Spre a putea, pe un mare val de populism, sa castige capital electoral.
Partea proasta este ca in cazul in care actuala Opozitie va ajunge la Putere, sa guverneze, pentru un viitor Guvern ce ar avea PNL drept centru va fi foarte greu sa repare ceea ce s-a stricat in timpul guvernarilor pesediste! Inclusiv cu mari riscuri electorale! Chiar si in conditiile unui suport solid – lucru, dupa parerea mea indispensabil pentru reusita – din partea Parlamentului.

As dori sa vad niste pareri din partea celor de la PNL, din partea D-lui. Citu in special, fiind si de specialitate economist, despre ce ar trebui facut, ce ar face PNL daca ar ajunge la guvernare, cum trebuie tratata problema. Pentru ca Romania sa-si refaca echilibrele economice, sa aiba o crestere economica sanatoasa, viabila, sa vedem investitii care, dupa cum se poate constata, nu se mai prea fac in Romania. Ar trebui sa existe mai multe dezbateri in acest sens si mai ample.

Iata doua opinii exprimate recent de Dl Citu – aici si aici – de la care s-ar putea porni niste dezbateri serioase…

Una din marile probleme ale judetului Teleorman si nu numai…

Liviu Dragnea a fost chemat la DNA in Dosarul Tel Drum – v. aici si aici – aducandu-i-se la cunostinta inceperea urmaririi penale. Reactia Presedintiei nu s-a lasat asteptata:

Reacția președinției după noul dosar al lui Liviu Dragnea

„Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Este comentariul făcut de purtătorul de cuvânt al Administrație Prezidențiale, Mădălina Dobrovolschi, după ce președintele PSD, Liviu Dragnea, a devenit suspect într-un nou dosar DNA și după ce acesta a spus că Iohannis este beneficiarul politic al acestui dosar.

„Președintele Klaus Iohannis își dorește o justiție independentă și puternică. Beneficiarul acesteia este societatea”, a spus Dobrovolschi.

„În România nu există un stat paralel, e o invenție a celor care au probleme cu justiția. Dacă ar fi să aduc în atenția publicului un lucru esențial, ce am spus mai devreme, referitor la acest beneficiar, un beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea. Sunt lucruri la care președintele ține mult și pe care și le dorește”, a spus purtătoarea de cuvânt.

Ea nu a vrut să facă alte precizări pe acest subiect și nu a răspuns la întrebarea dacă președintele i-a cerut demisia lui Liviu Dragnea.

Ea a refuzat să spună și dacă Iohannis a vorbit la telefon cu șeful Camerei Deputaților: „Nu voi face precizări suplimentare. Dacă ar fi fost o discuție oficială, cu siguranță v-ar fi fost comunicată”.

Liviu Dragnea a spus luni seara că, în opinia sa, nu există vreun membru din conducerea PSD care să nu aibă un dosar „făcut” și că acest lucru este în beneficiul politic al președintelui Klaus Iohannis.

„Iohannis este beneficiarul politic. Nici nu e nevoie să comande. Eu vă spun cum funcționează acest sistem și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui. Nici nu este nevoie să comande”, a spus Dragnea la România TV.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, este acuzat, pentru fapte comise pe vremea când conducea CJ Teleorman, de constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și două infracțiuni de abuz în serviciu cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. În același dosar, sunt urmăriți penal doi apropiați ai lui Dragnea, Marian Fișcuci și Petre Pitiș. Despre primul, anchetatorii spun că este „acționar majoritar (scriptic) al Tel Drum SA” și îl acuză de constituirea unui grup infracțional organizat. Dragnea a negat aceste acuzații.

„Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații”, arată DNA, într-un comunicat de presă.„

De observat ca accentul cade pe „justiție independentă și puternică” sau „un beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea„.

Insa in judetul Teleorman si nu doar in acest judet avem o problema destul de mare pe care foarte putini comentatori, asta ca sa nu spun nici unul, nu o sesizeaza…

Problema mare este ca n-avem mai multi de Liviu Dragnea, mai multe Tel Drumuri in acest judet.

Situatia se prezinta in felul urmator – e extrem de simpla: in judetul Teleorman avem UN SINGUR mare bastan! Numele acestui bastan e Liviu Dragnea. Daca e adevarat ca personaje precum Liviu Dragnea si altii ca el au fost creati de Servicii, stau si ma intreb cum de nu le-a trecut prin cap Baietilor sa faca mai multi, nu doar unul singur… In aceste conditii nici nu m-ar mira ca acuzatiile aduse de catre procurorii anticoruptie sa se adevereasca. Acest SINGUR bastan este, evident, si singurul mare om politic din judet. Cum NU EXISTA acolo altul mai mare ca el, atunci acesta incepe sa controleze cu succes tot ce misca in judetul, poate mai bine zis feuda, lui. Este elementar!

Absenta CONCURENTEI pe piata conduce, desigur, la abuzuri si fraude. Or, Teleormanul nu este o piata concurentiala. Noi nu avem aici o problema neaparat de legitimitate, ci una de structura sau, poate mai bine zis, de structurare economica in judetul respectiv.

Daca am fi avut mai multi de Liviu Dragnea, mai multe Tel Drumuri, evident ca toate aceste entitati ar fi intrat in concurenta unele cu altele. In felul acesta se creeaza o piata. Fara o confruntare libera care trebuie sa aiba si amploarea corespunzatoare si sa fie cu adevarat asa, atat la nivelul ofertei cat si al cererii de bunuri de productie si capitaluri, astfel incat fiecare sa-si poata sustine, sa-si poata dezvolta propriile interese, mai putem vorbi de o piata? Asta e marea problema care se pune nu doar in judetul Teleorman. Faptul ca intr-un judet sarac doar UNUL a reusit sa beneficieze de o asemenea pozitie atat de avantajoasa, restul, evident, confruntandu-se cu tot felul de dezavantaje.

Monopolul acesta al UNUIA SINGUR, sau exercitat de o singura persoana, care se exercita si la nivel politic, aduce dezavantaje MAJORE marii mase a populatiei si condamna regiuni intregi la subdezvoltare. Intr-o perioada de tranzitie la economia de piata, dificila, ce-i drept, Statul nostru n-a luat nicio masura ca sa sparga astfel de monopoluri si sa permita concurenta libera. In felul acesta s-au extins coruptia si fraudele de tot felul. Astfel de monopoluri, care sunt si de natura politica, sunt mai periculoase decat daca Tel Drum ar fi ramas o companie de stat. Pentru ca dezavantajeaza enorm marea masa a populatiei in favoarea unui grup restrans de interese private, grupat in jurul bastanului. Baronizarea Romaniei e doar efectul unei astfel de stari de lucruri. Si nu e de mirare ca acolo unde fenomenul se manifesta cu pregnanta avem cele mai sarace judete, regiuni ale tarii. De unde oamenii incep sa plece pe capete spre zari mai bune. In felul acesta am ajuns sa avem orasele care mor din punct de vedere economic si care, treptat, incep sa se depopuleze.

Tăriceanu: Se fac presiuni asupra Parlamentului şi Guvernului prin dosare fabricate

„Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, lansează un nou atac la adresa justiției. El spune că România nu s-a desprins de practicile regimului comunist și că se fac presiuni asupra Parlamentului şi Guvernului prin metode represive.

„Doresc să fac referire la cea mai importantă provocare pentru România, fără de care atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă nu poate fi posibilă. Este o provocare specifică României, care din păcate nu a scăpat definitiv de practicile specifice regimului comunist. Nu am cuprins această provocare în strategia din 2008, pentru că nu mi-am imaginat că România nu s-a desprins definitiv de trecutul ei. Mă refer la ceea ce vedem astăzi cu toţii, şi anume statul paralel, statul ocult, care pune sub semnul întrebării principiile democratice fundamentale, cum ar fi exercitarea puterii de către cetăţeni prin intermediul reprezentanţilor aleşi prin vot, separaţia puterilor în stat sau ceea ce numim global statul de drept”, a spus Călin Popescu Tăriceanu la conferinţa „Pentru un viitor sustenabil”, organizată de Guvern, potrivit News.ro.

Președintele ALDE a mai spus că în ultimii ani se fac nenumărate presiuni asupra Parlamentului şi Guvernului, prin metode represive, iar lupta împotriva corupţiei s-a transformat într-o luptă acerbă pentru putere.

„Dosare fabricate, cătuşe, încercări de compromitere prin justiţie televizată, încarcerări nejustificate, folosirea diviziei presă a statului paralel – şi exemplele pot continua. Ceea ce a început ca o luptă legitimă împotriva corupţiei s-a transformat într-o luptă acerbă pentru putere, într-o luptă uneori surdă, alteori oarbă, alteori la vedere, în care se încearcă preluarea puterii prin metode evident nedemocratice şi ilegitime”, a spus Tăriceanu.

Declarația sa vine după ce DNA l-a acuzat pe președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, de constituire a unui grup infracțional organizat și abuz în serviciu, într-un nou dosar legat de firma TelDrum.

El a adugat că s-a ajuns la punctul în care hotărârile de Guvern sunt anchetate de procurori, iar magistraţii îndeamnă public să se folosească orice fel de mijloace pentru a bloca proiecte de lege, precum cele de reformă a Justiţiei.

„Cu siguranţă, în aceste condiţii capacitatea Guvernului şi Parlamentului de a-şi exercita rolurile este mult redusă. Discuţia despre politici publice şi strategii guvernamentale pentru dezvoltare durabilă devine fără obiect. Dacă cei care ar trebui să le adopte şi să le pună în practică se tem că vor deveni şi ei ţinte sau şi mai rău îşi văd iniţiativele blocate”, a subliniat şeful Senatului„.

Interesant este ca multi dintre cei care se refera la „statul paralel” sau la „statul ocult”, se refera, de fapt, la Justitie, in principal la DNA. Acesti oameni nu vad statul paralel, deep state, in baronii locali, ajunsi, unii, si in Parlament. Referitor la SUA, Mike Lofgren a definit deep state in felul urmator:

„Deep state was defined in 2014 by Mike Lofgren, a former Republican U.S. congressional aide, as „a hybrid association of elements of government and parts of top-level finance and industry that is effectively able to govern the United States without reference to the consent of the governed as expressed through the formal political process.”^[11][12]„,

incerc sa traduc:

„Deep state a fost definit in 2014 de catre Mike Lofgren, un fost congresman republican, ca ” o asociatie hibrida de elemente guvernamentale si parti ale nivelului de top al finantelor si industriei care sunt efectiv capabile sa guverneze Statele Unite fara sa tina cont de consimtamantul guvernarii exprimat printr-un proces politic formal”.

Daca ar fi sa ne luam dupa viziunea D-lui. Tariceanu, ne intrebam care sunt, dupa domnia sa, acele „elemente guvernamentale si ale nivelului de top al finantelor si industriei”, asa incat sa putem avea imaginea completa a ceea ce se cheama deep state in Romania. Dl. Tariceanu nu defineste clar aceste elemente, considerand, probabil, ca le-ar sti toata lumea. Lucrurile nu stau chiar asa. In definitia data de Lofgren, observati, nu exista cuvantul judiciar sau Justitie. Poate si pentru simplul motiv pentru ca un astfel de deep state e deasupra Justitiei sau e cumva paralel cu Justitia. Insa baronilor locali ce detin o putere foarte mare, atat politica cat si economico-financiara, li se potriveste de minune definitia lui Lofgren. In momentul in care detii un control absolut asupra unui judet intri mai degraba in definitia deep state decat, spre exemplu, DNA care, oricum ai da-o, trebuie sa produca probe veridice. Eu n-am zis despre Liviu Dragnea ca e vinovat, am zis: „nu m-ar mira ca acuzatiile aduse de catre procurorii anticoruptie sa se adevereasca”.

Este adevarat ca articolul din Wikipedia mai spune:

„In The Concealment of the State, professor Jason Royce Lindsey argues that even without a conspiratorial agenda, the term deep state is useful for understanding aspects of the national security establishment in developed countries, with emphasis on the United States. Lindsey writes that the deep state draws power from the national security and intelligence communities, a realm where secrecy is a source of power.^[13]Alfred W. McCoy states that the increase in the power of the U.S. intelligence community since the September 11 attacks „has built a fourth branch of the U.S. government” that is „in many ways autonomous from the executive, and increasingly so.”^[14]„

Si atunci eu ma intreb cum a putut fugi Sebastian Ghita, un om foarte bogat, cu legaturi in SRI, foarte influent si apropiat de PSD si Victor Ponta.

Al doilea om in Stat spune:

„Dosare fabricate, cătuşe, încercări de compromitere prin justiţie televizată, încarcerări nejustificate, folosirea diviziei presă a statului paralel – şi exemplele pot continua.„

Ce dovezi aduce? Fraza incepe cu „dosare fabricate” – e logic. Totusi, ce dovezi aduce ca aceste dosare ar fi fabricate si de catre cine. Cine are interesul sa „fabrice” sau sa se „fabrice” dosare in Romania. Data fiind inaltimea functiei pe care o are Dl. Tariceanu in Stat, s-ar fi impus precizarile de rigoare. Din articol se vede ca Dl. Tariceanu a evitat sa spuna nume. Lucru ce lasa o mare neclaritate asupra combatantilor din aceasta lupta politica. Cine se lupta politic in felul acesta cu cine? Si de ce? Care e scopul? Declaratia D-lui. Tariceanu contine doar generalitati, cu referire la trecutul comunist – ceea ce e foarte vag. Cu alte cuvinte sunt speculatii.

In schimb Liviu Dragnea a spus ca Iohannis ar fi beneficiarul politic al acestui dosar. Ciudata declaratie, ce pare a urmari in a-l transforma pe Dl. Iohannis in „vinovatul de serviciu”, in capul caruia se sparg toate. Totusi, nu se vede ce fel de beneficii, fie ele si politice, ar avea Presedintele de pe urma anchetarii Dosarului Tel Drum. Adica de ce anchetarea unui dosar de catre Procuratura i-ar aduce beneficii politice Presedintelui?

Beneficii politice? Ciudat…

Si care ar fi acelea?

Iata ce a declarat Liviu Dragnea:

Al treilea dosar. Dragnea: Iohannis este beneficiarul politic

„Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni că, în opinia sa, nu există vreun membru din conducerea PSD care să nu aibă un dosar „făcut”, acest aspect fiind de fapt, în opinia sa, în beneficiul politic al președintelui Klaus Iohannis.

„Eu nu cred că există vreun membru din conducerea PSD-ului care să nu aibă un dosar făcut. Nu mai cred asta. Nu cred că există. Este îngrozitor, nu, e năucitor. De asemenea, cred că și nu vreau să sper să nu fie așa, lideri locali… Ați văzut cazul Maricel Popa (n.r. — președintele CJ Iași)? Eu așa ceva… iertați-mă, la mine am înțeles, trebuie să fiu executat, să se înmoaie partidul și să fiu acolo pus în colț”, a afirmat Dragnea, la România TV, potrivit Agerpres.

El crede că vizați sunt și miniștrii PSD: „Nu sunt membri PSD? E obligatoriu! (n.r. — să aibă dosar). Eu nu cred că e vreun ministru care să n-aibă undeva ceva care să poată fi transformat în dosar imediat. Nu există așa ceva!”.

Întrebat în beneficiul cui ar fi aceste dosare, liderul PSD a susținut că „în beneficiul lui Iohannis și al sistemului”. „E foarte simplu. În momentul în care se întâmplă asta, cine duce mai departe toate aceste reforme? Pentru că toți băieții sunt buni, chiar sunt buni — Parlament, Guvern — , dar e nevoie să fie totuși o susținere, să nu fie o cedare. Când a apucat să cedeze cineva, o fisură se face crăpătură imediat”, a completat el.

Dragnea a susținut că, în ceea ce privește situația sa, „Iohannis este beneficiarul politic”. „Nici nu e nevoie să comande. Eu vă spun cum funcționează acest sistem și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui. Nici nu este nevoie să comande”, a spus Dragnea.

Potrivit acestuia, există cel mai probabil interes „de a se conserva situația actuală”: „Cu cineva la Cotroceni sub care se pot întâmpla astfel de lucruri, orice sistem care beneficiază de această stare dorește să se mențină situația actuală. E foarte simplu”.

Președintele Camerei Deputaților spune că „există un sfârșit în toate” și a precizat că va merge mai departe.

„Cine crede că cei care fac rău în mod continuu n-o să plătească la un moment dat se înșală amarnic. (…) Mi-ar fi foarte la îndemână, foarte, foarte comod să spun mă retrag, mă duc până la capăt, om vedea dacă mă bagă în pușcărie, nu mă bagă în pușcărie, mi-am asumat riscul ăsta din 2015. (…) Dar, până la urmă — toți spun—, noi nu suntem în situația în care să dăm înapoi. Sigur că mulți mi-au spus azi că toți înțeleg situația prin care trec, dar mi-au zis: ‘Gândește-te la partid și la programul care trebuie pus în practică’. (…) La mine trebuie să fie moarte, că cu bătaia nu înțeleg. După atâta bătaie, te înveți. Nu ne resemnăm. (…) Resping categoric orice acuzație din dosar”, a mai spus Dragnea.”

Insa aici avem o chestiune contradictorie atat vreme cat Liviu Dragnea a declarat: ” și dacă dumnealui nu înțelege că așa cum sistemul a sărit pe Traian Băsescu, la un moment dat va sări și pe dumnealui, este problema dumnealui”. Si atunci ce beneficiu ar putea avea Iohannis daca „sistemul” ar putea sari la un moment dat si pe el, asa cum a sarit pe Traian Basescu? Sau ce beneficii a avut Traian Basescu, sau PDL? Ca mai degraba cei care au beneficiat de „sistem” au fost PSD si Liviu Dragnea, care au castigat stralucit alegerile, la un scor nesperat fata de PNL, partidul din care provine Dl. Iohannis.

„Cu cineva la Cotroceni sub care se pot întâmpla astfel de lucruri, orice sistem care beneficiază de această stare dorește să se mențină situația actuală. E foarte simplu” – deci cu altcineva la Cotroceni ar fi un alt „sistem” beneficiar al unor alte stari de lucruri – ala n-ar mai fi stat paralel? Un „sistem”care sa mentina alta situatie, nu cea actuala. Ala n-ar fi stat paralel, asa s-ar intelege din ce spune Liviu Dragnea. Sa vedem care e cazul lui Maricel Popa:

DNA: Maricel Popa, președintele CJ Iași, urmărit penal

„Șeful Consiliului Județean Iași, Maricel Popa este urmărit penal de DNA după ce a reziliat contracte pentru întreținerea drumurilor județene, în urma unor scandaluri mediatice. 

Procurorii DNA spun că în perioada 2016-2017, suspectul Popa Maricel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Iași, beneficiind de ajutorul suspectului Achiței Daniel-Ioan, a încălcat prevederile legale privind desfășurarea activităților de investiții și reabilitare a infrastructurii județene, în sensul că, direct sau prin intermediar, a sistat în mod abuziv trei contracte care aveau ca obiect întreținerea drumurilor județene.

Concret, în contextul unui scandal mediatic creat în legătură cu lucrările de întreținere ce se efectuau pe drumul județean 248 A (Iași –Voinești – Țibănești), suspectul Popa Maricel a stopat lucrările respective pe motiv că ar exista nereguli la efectuarea lucrărilor, fără ca această hotărâre să aibă la bază vreo expertiză tehnică.

În plus, spune DNA, procedând în aceeași manieră, suspectul Popa Maricel a determinat excluderea unei societăți din cadrul asocierilor de firme care au câștigat două din contractele amintite mai sus și înlocuirea acesteia cu una „agreată”.

Procurorii menționează că într-unul dintre cazuri, ca urmare a conduitei infracționale a suspectului Popa Maricel a fost produs un prejudiciu firmei respective în sumă de 717.898 lei.

În celălalt caz, beneficiind de ajutorul acordat de suspectul Achiței Daniel-Ioan, activitatea de dezăpezire a drumurilor județene pentru perioada 1 ianuarie – 15 martie 2017 a fost retrasă din sarcina aceleiași firme și preluată în mare parte de către SC Eky Sam SRL. Prin acest demers a fost creat folos patrimonial necuvenit către S.C Eky Sam S.RL în valoare de 1.127.563 lei.”

Aici si comunicatul DNA. Totusi, e greu de inteles cum ar putea fi Klaus Iohannis beneficiarul politic al unui asemenea caz… Faptul ca avem de a face cu un potential abuz in serviciu ce ar fi prejudiciat niste firme este o chestiune care nu prea are legatura cu o motivatie politica a cercetarii DNA. Mai mult decat probabil firmele respective au facut plangere la DNA. Sistarea lucrarilor fara o expertiza tehnica prejudiciaza judetul. Pentru ca fara expertiza tehnica nu poate cere despagubiri sau refacerea lucrarilor. Si, oricum, cealalta parte, adica firmele ce au lucrat acolo n-au, in felul acesta, cum sa-si spuna punctul de vedere, ce ar putea fi just. Si dand lucrarea unei firme agreate, ce certitudine am ca si aceasta n-ar putea executa la fel de prost lucrarile?

Ce legatura are asta cu Klaus Iohannis?

In cazul Tel Drum e vorba de un prejudiciu calculat la 20 de milioane de euro si 30 de milioane de lei. De asemenea exista depozitii ale unor fosti membri marcanti ai PSD, declaratii defavorabile lui Liviu Dragnea.

In cazul intamplat la Iasi, observam ca acolo unde exista mai multe firme iar Presedintele CJ nu e tartorul judetului, ca nu prea mai au tupeul dupa ce a fost condamnat Gheorghe Nichita, lucrurile evolueaza spre bine. In cazul Tel Drum era vorba doar de Tel Drum. Si de Liviu Dragnea. Care cauta sprijin politic guvernamental si intrezarea ca nu-l prea gaseste… Asa se explica „discutiile in contradictoriu cu Eugen Teodorovici”, confirmate si de Victor Ponta. De observat cum la Iasi, firmele inlaturate isi cer drepturile in instanta. In Teleorman era doar Tel Drum. Daca Guvernul ar fi marsat la smecherie, pe langa faptul ca ar fi pus Romania intr-o pozitie dificila, dar nici Tel Drum si nici Liviu Dragnea nu ar mai fi avut nicio problema. Interesant este ca Liviu Dragnea nu a mai fost acoperit de catre chiar Guvernul PSD. Fara indoiala, Teodorovici, dar nici Ponta, n-ar fi riscat puscaria pentru Liviu Dragnea, care a facut imprudenta sa se „joace” cu bani europeni. Iohannis, oricum, n-are nimic in treaba asta pentru ca el nu e membru al Guvernului.

Insa si in acest caz, de frauda din bani europeni, stiinta economica ne spune un lucru. Intr-o piata de monopol, cum e in acest domeniu in care activeaza Tel Drum in judetul Teleorman, fiind un singur producator, lucru asta ii permite sa controleze piata si sa fixeze pretul. De aici si pana la marirea artificiala a valorii contractului la 14 milioane de euro nu e decat un pas… Asta e pretul de monopol. Si este stiut ca e mai ridicat decat pretul de pe piata cu concurenta monopolistica sau oligopolista!!

O piata cu concurenta de oligopol atunci cand avem un numar mic de producatori ofertanti, permite influentarea pietii si activitatii economice, dar nu controlul total din partea unor agenti economici. In cazul Tel Drum suntem in situatia controlului total. In cazul de la Iasi, observam ca un control total al pietii de catre autoritatea judeteana e sanctionata de firme!! Adica autoritatea judeteana nu poate decide arbitrar, dupa bunul plac, o astfel de atitudine fiind imediat sanctionata. Chestiunea de la Iasi nu e neaparat de ordin politic ci exprima diversificarea pietii. In Teleorman, in privinta constructiei de drumuri, lucrurile ar fi stat net diferit in cazul, sa zicem, unui duopol clar. Deci chiar doi productatori ar fi schimbat fundamental datele problemei. Lipsa concurentei pe piata provoaca ceea ce s-a intamplat si e anchetat acum de DNA. E o situatie reala la noi care ar trebui indreptata. Atata vreme cat situatia reala a pietei e piata de monopol sau cea monopsonica trebuie sa te astepti sa se intample niste lucruri care nu se intampla in cazul unui oligopol, nu mai vorbesc de o concurenta monopolistica. Multora, poate, aceste lucruri li se par abuzuri. Unii poate ca nici nu le inteleg. Dar e vorba de structura pietei de la noi, din anumite judete sau regiuni. Chestiunea asta ma tem ca nu poate fi rezolvata cu DNA… PNL ar trebui sa se aplece mai mult asupra acestei CHESTIUNI DE ORDIN ECONOMIC. Ar trebui facut un studiu serios, atat pe intreaga tara, cat si pe regiuni sau judete. Deoarece concurenta si mecanismele concurentiale trebuie sa functioneze optim in tara noastra. Vorbim despre faptul ca „beneficiar real al unui sistem sănătos, când vorbim de stat de drept, nu poate fi decât societatea„. Dar la fel de bine putem spune ca un beneficiar real al unei concurente si mecanisme concurentiale functionale in acord cu normele si uzantele adoptate de societate NU POATE FI DECAT SOCIETATEA!!

Evident, nu vorbesc despre concurenta neloiala. Dar daca ar functiona cum trebuie concurenta la noi in tara, vom vedea ca aspectele de concurenta neloiala vor fi si trebuie sa fie sanctionate, cum s-a intamplat in cazul de la Iasi in care impunerea unei firme „agreate” de catre presedintele CJ a fost sanctionata de firmele care au fost inlaturate. Concurenta perfecta e doar teoretica. Noi vorbim de concurenta imperfecta, asa cum intalnim in tarile cu o economie dezvoltata, in care agentii economici producatori si cumparatori in confruntarea ce are loc liber pe piata, influenteaza raportul dintre cerere si oferta, precum si pretul bunurilor si serviciilor. Si doar in felul acesta trebuie pusa problema, inclusiv daca ne luam dupa Constitutia noastra. Si din aceasta cauza trebuie sa si actionam ca atare. S-a vorbit, spre exemplu, de standarde de preturi facute de stat. Noi nu ne putem intoarce – decat cu consecinte catastrofale si pe termen lung, saracie de mari proportii – la preturi impuse sau administrate de stat sa zicem in domeniul constructiei de drumuri si autostrazi sau si in alte domenii. Constitutia stipuleaza faptul ca economia Romaniei este economie de piata. Si din aceasta cauza intelegerea si studiul pietelor si problemelor de piata, si imbunatatirea functionarii lor in tara noastra e important!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Un lucru pe care eu il inteleg mai greu… Un lucru trist…

Interesant este ca noi, romanii, indiferent din ce tabere politice provenim, din ce culturi organizationale provenim, din ce medii sociale provenim, convergem pana la urma spre cam aceleasi concluzii…

Mi s-au parut interesante si relevante in acest sens doua postari. Voi incepe cu cea a D-lui. Nastase:

Despre vize si tratamente asimetrice

„In urma cu ceva timp, Vasile Puscas a scris un comentariu interesant pentru Q Magazine. Era vorba despre vizele romanilor, despre posibilitatea de a calatori in Europa. Ceea ce s-a obtinut in cursul anului 2001. E adevarat, in tara partenerului strategic, SUA, dupa aproape 20 de ani de parteneriat, romanii inca nu pot calatori fara vize. Nici in Canada. Probabil ca, pe viitor,  le vor trebui vize si pentru a calatori in Marea Britanie. Posibil ca, din nou, vom accepta tratamente „asimetrice”. La fel ca si in cazul accesului la Spatiul Shengen.

 

„Q Magazine | Publicat la 11:51 | 23.05.2016 | 0 comentarii

EXCLUSIV. Despre vizele românilor. Atunci și acum

de Prof. Dr. Vasile Pușcaș

 

„Este incredibil că ați reușit!”

La sfârșitul anului 2000, românii au primit iarăși o veste proastă: nici de data aceasta nu s-a acceptat ca românii să circule fără viză în statele Uniunii Europene.Deja bulgarii se bucurau de acest drept,ca și cetățenii celorlalte state candidate.România primea încă o dată eticheta de „oaia neagră” a Europei! Despre acest fapt știam când desemnatul prim-ministru Adrian Năstase mi-a propus să fiu negociatorul-șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană.Ceea ce nu știusem,în acel moment,era ca șansa ca România să obțină o decizie pozitivă,la sfârșitul anului următor,depindea de conținutul unui chestionar care trebuia să ajungă la Comisia Europeană până în 15 ianuarie 2001.Despre astfel de cerință am aflat doar cu câteva zile înainte de Crăciunul anului 2000,când noul Guvern Năstase nici nu era  aprobat oficial. Conștientizând faptul că se contura o situație de criză, l-am informat pe primul-ministru desemnat. Reacția acestuia a fost una rațională:„Domnule profesor, mă tem că va trebui să tot rezolvăm situații de criză.Te rog fă ceva, românii sunt deja frustrați de aceste refuzuri repetate de eliminare a vizelor, iar cetățeanul de rând va percepe Europa mai realist dacă va avea dreptul să circule neîngrădit în Uniunea Europeană”. Așa era. Și eu  simțisem că românii erau de-a dreptul jigniți de un astfel de tratament „european”. Așadar am pornit să fac ce am crezut de cuviință.

În primul rând am căutat la Externe și la Interne respectivul chestionar pentru a vedea despre ce era vorba.La ambele ministere m-am izbit de răspunsul „nu știm” și „nu avem”. Repet, eu eram doar desemnat ca negociator șef al României, nu proveneam din sistemul administrației centrale și nici nu relaționasem cu fostul Executiv de la București. Deci,eram într-o postură dezavantajoasă și, probabil, nu puteam obține ușor încredere din partea unor oameni care aparțineau unei anumite culturi organizaționale, fără să spun că ar fi avut interese diferite. Am reușit să obțin respectivul document de la Bruxelles doar cu o zi înainte de formalizarea noului Guvern(28 dec.2000).Când am văzut chestionarul,un adevărat volum masiv, și am realizat ce trebuia făcut până în 15 ianuarie 2001,am văzut negru în fața ochilor. Dealtfel, mi s-a și spus că atunci când am depus jurământul ca ministru eram livid și cu gândurile în altă parte. Se prea poate, nu aveam în gând decât imensitatea muncii care trebuia depusă în plină perioadă de Sărbători cu niște instituții și oameni care nu se arătau deloc cooperanți, să nu spun solidari cu obiectivul meu-trimiterea chestionarului la Bruxelles până în 15 ianuarie 2001.

Hotărât să petrec Sărbătorile prin muncă (deh!proveneam din „lumea veche”) și având deja experiența din Washington, D.C. de a opera „cu marfa clientului”, deci cu resursele care-mi erau desemnate, am constituit rapid un grup de lucru interministerial și pe lângă coordonarea echipei m-am concentrat pe evaluarea „din mers” a răspunsurilor și documentelor argumentative, așa încât sa obtin un timp cât mai bun. Principala piedică cu care m-am întâlnit pe toată durata a fost atitudinea și mentalitatea celor cu care lucram. Le ceream rezultate de calitate într-un cadru temporal programat riguros. Pe lângă faptul că uneori răspunsurile erau pe lângă subiectul întrebării, cei mai mulți colaboratori ziceau că ei nu vor lucra decât în „programul oficial de birou”, că va fi bine dacă răspunsurile la respectivul chestionar vor ajunge la Comisia Europeană și după 15 ianuarie 2001,doar să ajungă!

Până la urmă am reușit să creem un spirit de echipă și s-a lucrat responsabil zi și noapte, documentul fiind finalizat, în varianta electronică,în 15 ianuarie 2001, doar cu două ore înainte de încheierea programului de activitate la Comisia Europeană. Am apăsat pe butonul „Enter” în jurul orei 16 și am repetat operațiunea după un sfert de ceas pentru a fi sigur că textul respectiv a fost transmis. Am sunat imediat și la șeful de unitate(Comisia Europeană) care era „destinatarul” documentului pentru a-l avertiza despre transmiterea documentului României.Nu mi-a răspuns decât după aproximativ o oră:„Am primit documentul, mi-a confirmat partenerul din Bruxelles. Este incredibil că ați reușit! Să vă spun drept, noi consideram deja că România nu va mai trimite răspunsurile.Dar, probabil, a continuat el, s-a schimbat cultura politică la București!”.

Eram mulțumit că documentul a fost înregistrat la timp de Comisia Europeană și nu am răspuns decât foarte scurt:„Da,sper să se schimbe cultura politică în București”.

Așa a început negocierea obiectivului de eliminare a vizelor de călătorie pentru cetățenii români în statele Uniunii Europene, care a avut o finalitate mult-așteptată:decizia Consiliului JAI, din 7 decembrie 2001, de eliminare a vizelor pentru români,începand din 1 ianuarie 2002. A fost doar una din secvențele tematice ale negocierii aderării României la Uniunea Europeană.

Congresul e cheia, nu Casa Albă

Rememorând  acest episod nu pot omite să reamintesc faptul că și astăzi cetățenii României așteaptă o decizie favorabilă privind dreptul de a călători, fără viză, în SUA.Cum marea majoritate a cetățenilor statelor membre ale UE beneficiază deja de acest drept, este de ințeles frustrarea românilor, mai ales că zilnic oficialii din București remarcă relațiile politice excelente cu SUA și Parteneriatul strategic americano-român.Doar că decizia americană pentru acest deziderat al nostru nu depinde doar de Casa Albă, ci și de Congresul SUA.

Și nu e suficientă doar o negociere bilaterală, ci si una multilaterală(europeană). Degeaba ar face promisiuni demnitari ai Pentagonului sau Departamentului de Stat,dacă guvernanții României  nu-și corelează bine argumentele cu stările rele din țară și mai ales nu conving aleșii din Capitol Hill că este și în interesul american ca românii să aibă dreptul să meargă fără viză în SUA. Abia în ultima periodă de timp am observat că Ambasada României în SUA face drumuri mai frecvente spre Congresul american, dar mai trebuie ca și Bucureștii să aducă un sprijin consistent,iar cetățenii români au nevoie de o explicare clară a ceea ce înseamnă drepturi și îndatoriri, atât în țarî cât și înafara ei.Iar liderii și diplomații români ar putea conștientiza și operaționaliza mai eficient statutul României de membru al UE, nu doar al NATO, în negocierile care urmăresc finalitatea eliminarii de către SUA a vizelor pentru cetățenii români care sunt și cetățeni europeni. Din păcate, până recent, percepția era că Bucureștii au frecventat insuficient calea europeană, după cum au fost evitate și alte resurse care ar fi putut crește capacitatea României de negociere,pentru atingerea obiectivului amintit. Așa că rămânem, pe mai departe, cu speranța că negociatorii români vor adopta o strategie și formulele care să ducă și la decizia eliminării vizelor pentru cetățenii europeni cu pașaport de România care intenționează să călătorească în SUA. Efortul negocierilor cu UE pentru eliminarea vizei pentru cetățenii români care călătoreau în statele europene,derulat în urma cu un deceniu și jumătate, demonstrează că s-ar putea obține un rezultat favorabil și la Washington,D.C.”” (subl. mea)

Vedeti, se tot vorbeste despre un proiect de tara. Inclusiv Presedintele vorbeste despre asta, ca si-ar dori un proiect de tara. Dar v-as ruga sa va opriti putin la fraza pe care am subliniat-o:

„În primul rând am căutat la Externe și la Interne respectivul chestionar pentru a vedea despre ce era vorba.La ambele ministere m-am izbit de răspunsul „nu știm” și „nu avem”.”

Mie, cel putin mie, imi e foarte greu sa inteleg cum e posibil sa lucrezi intr-un minister al patriei si sa dai astfel de raspunsuri… Cum sa nu stii? Si sa ne gandim cui anume i s-a raspuns in acest mod impertinent: „negociatorului-șef al României pentru aderarea la Uniunea Europeană”. Atunci, daca dai astfel de raspunsuri: „nu stim”, „nu avem”, eu stau si ma intreb ce faci la locul de munca? Lasand la o parte impertinenta cu care i s-a raspuns negociatorului-sef al Romaniei, raspunsurile acestea vadesc incompetenta! Exemplifica incompetenta prezenta din belsug in stufoasele noastre ministere! Lucru foarte trist! Cu alte cuvinte „nu s-a acceptat ca românii să circule fără viză în statele Uniunii Europene” din cauza incompetentei prezenta in ministerele noastre.

Iata si al doilea articol semnat de profesorul Cristian Preda, pentru Ziare.com:

Atacati in numele coruptiei

„In urma cu cateva zile, ministrul A. Curaj a fost intrebat daca-i va retrage titlul de doctor lui V. Ponta. Nu era prima data cand i se solicita asta. Acum, intrebarea a venit dupa ce o comisie cu nume imposibil de pronuntat (CNATDCU) decisese ca fostul premier si-a plagiat doctoratul, sub indrumarea altui prim-ministru, A. Nastase.

Citeste toate textele scrise de Cristian Preda pentru Ziare.com

Verdictul pica la patru ani dupa ce probele fusesera prezentate public. Orice elev de gimnaziu putea constata cum copiase dottore. Nu e nevoie sa fii savant ca sa recunosti identitatea unor pagini.In fine… Dupa o lunga perioada in care partidul lui V. Ponta a folosit zeci de tertipuri, ca sa faca din alb negru, o institutie recunoaste si ea evidenta. Ei bine, ce a raspuns ministrul Curaj la intrebarea care-i fusese adresata? Cititi, va rog, cu atentie: „La incheierea procedurii, ministrul are rol decorativ”.Multi vor fi tentati sa speculeze in privinta atitudinii titularului de la Educatie. Unii ar putea zice, de pilda, ca fiind el insusi un membru al unei Academii suspecte, A. Curaj nu vrea sa se puna rau cu reteaua impostorilor si se declara strivit de lege. E o chestiune secundara ce calcule face onor. dl. ministru.Sa-l lasam sa fie o bucata de decor. Mai important mi se pare ca el ne-a livrat, probabil fara sa vrea, o definitie a tehnocratului, larg acceptata: un ministru fara afiliere politica nu se angajeaza in vreun fel, el tace, fiindca legea dicteaza.Acesta e, intr-adevar, profilul mai multor componenti ai Cabinetului Ciolos. Tehnocratii, in majoritatea lor, vorbesc mai rar ca presedintele, care nu e nici el prea vorbaret.

Un secretar de stat la Munca, V. Nicolae, are o parere diferita. Pentru el, tehnocratii sunt cei „cativa care au curajul sau tacaneala de a expune un sistem care este disfunctional si care furnizeaza o finantare nesimtita si profund corupta unor smecheri care sunt un soi de dumnezei ai partidelor”. Recunosc ca prefer atitudinea vocala – ferma, dar destinsa – a unui V. Nicolae.

Mai ales ca, asa cum spune tot el, tehnocratul „e injurat de oricine are chef”. Si el, si C. Ghinea, ministrul Fondurilor Europene, nu s-au dat in laturi de la confruntari frontale cu adversari ai Guvernului din categoria Ghita-Birchall-Teodorovici-Ponta.

Toti acestia au contraatacat, in stilul cu care ne-au obisnuit si caruia i-as zice socialismul badaran. Dottore, de pilda, a anuntat ca vrea sa faca o teza despre „Fabuloasa Guvernare Tehnocrata si maretele sale realizari pentru poporul roman”. Asociatii sai au rostit, la randul lor, vorbe de ocara.

Dar culmea a fost atinsa odata cu intrarea in arena a senatorului Gabi Cretu. Cand era deputat european, s-a remarcat prin apologia facuta dictatorului venezuelean Chavez.

Revenita in Romania, G. Cretu s-a specializat in apararea coruptilor pentru care se cere ridicarea imunitatii. In vremurile din urma, pesedista s-a suparat pe tehnocrati, iar ca sa-i faca de rusine, s-a lansat in tirade in care ne spune ca „nu parlamentarii fura, ca nu au cum!” si ca, de fapt, „Executivul este in risc”. Aleasa neamului pare sa ignore faptul ca zeci de parlamentari au fost condamnati definitiv.

Mai mult, sarind – chipurile! – in apararea principiului reprezentativitatii, amenintat de numirea unui guvern tehnocrat, ea afirma pur si simplu ca „orice Executiv politic a fost mai bun, mai eficient si mai adaptat interesului public” decat echipa lui Ciolos. Daca nu vor sa aiba doar rol decorativ, tehnocratii sunt atacati in numele coruptiei…

Cam asa e construita dezbaterea publica in vremea din urma: unii slavesc democratia ca sa apere coruptia, iar altii, suporteri ai tehnocratiei, dispretuiesc angajarea publica. Impreuna, cele doua tabere fac o majoritate consistenta. Sunt, in schimb, foarte putini amicii democratiei care vor ca demnitatile publice sa fie ocupate de persoane cultivate, oneste si harnice.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).” (subl. mea)

In primul rand as dori sa-l felicit pentru titlu, care pare a fi al unui film de actiune de mare succes. Insa uitati-va la fraza de final pe care am subliniat-o, mai exact la:

„Sunt, in schimb, foarte putini amicii democratiei care vor ca demnitatile publice sa fie ocupate de persoane cultivate, oneste si harnice.”

Insa eu as fi adaugat, pe langa „cultivate, oneste si harnice”, „si competente”. Daca stau sa ma gandesc la ce am subliniat din primul articol si la ce am subliniat in al doilea, cam tot pe acolo ajungem.

Daca stam si meditam la sistemul din Romania, faptul ca „Sunt, in schimb, foarte putini amicii democratiei care vor ca demnitatile publice sa fie ocupate de persoane cultivate, oneste si harnice.”, genereaza oameni care ajung sa ocupe chiar functii importante prin ministerele noastre si care dau, atunci cand sunt intrebati, raspunsuri de genul asta: „nu stim”, nu avem”, de ajungi sa te intrebi: atunci ce fac acolo, ce muncesc oamenii aceia acolo?

Cred ca nimeni nu-i cere unui umil slujbas public sa rezolve el o problema importanta, de exemplu cum era cea legata de calatoria fara vize a cetatenilor romani in UE. Dar mi se pare inadmisibil sa nu stii care sunt formele care trebuie facute, ce formulare trebuie completate, unde se pot gasi aceste formulare, care e procedura s.a.m.d. Este inadmisibil sa dai niste raspunsuri impertinente si pline de incompetenta unei persoane cu asemenea raspundere precum negociatorul-sef al Romaniei pentru ca lucrul asta e congruent cu subminarea intereselor tarii.

Si atunci eu va intreb: cum se poate rezolva o astfel de problema daca nu printr-o restructurare drastica a aparatului de stat? O restructurare care se presupuna si o selectie pe baza de merite si competente a personalului. Or, in Romania ce s-a intamplat in trecutul recent? In perioada 2004-2009 s-a angajat masiv la stat 500.000 de oameni, numarul acestora crescand de la 900.000 de functionari publici (adica atat cat e sustenabil pentru Statul Roman) la 1.400.000 de functionari publici si asta sub guvernarea liberala a D-lui. Tariceanu. Adica sa fie multi… Si asta in scopuri electorale, desigur. Insa oamenii acestia vor si salarii mai mari, vor tot felul de facilitati, sporind considerabil cheltuielile pe care le face statul, care si asa nu prea are de unde… Nu mai vorbesc de tinerea in brate a companiilor de stat neperformante, cu pierderi uriase… Dar s-a ajuns ca acum sa avem, la stat, mai multi angajati decat in 1989. Citeam undeva ceva mai demult ca atunci erau 800.000 de functionari publici… Si atunci ma intreb si eu unde vrem sa ajungem…

Pentru ca un astfel de sistem genereaza si coruptie. Observati cum masurile anticoruptie conduc la un blocaj total sau aproape total la toate institutiile statului. Se vrea acum ca fiecare minister sa aiba un fel de directie, daca am inteles bine, care sa se ocupe de coruptia din ograda proprie. Mie mi se pare ca ne ocupam disproportionat de mult de coruptie si combaterea acesteia fata de cum sa procedam ca sa sporim eficienta acestor ministere. Pentru ca s-a vazut, spre exemplu, de-a lungul timpului, o foarte slaba eficienta in atragerea fondurilor europene si acest lucru se constata si in zilele noastre. Mie mi se pare – poate ca gresesc – o contradictie in text, cum se spune: adica vrei sa combati coruptia dar sistemul genereaza in continuare coruptie, in schimb nu te gandesti sa schimbi sistemul asta foarte mare si stufos ca sa poti intr-adevar sa imbunatatesti lucrurile. Pe de alta parte, asa cum stau lucrurile acum, nici n-ai cum sa le imbunatatesti. Nu doar ca nu poti mari salariile celor care intr-adevar merita, iar nivelul salariilor de la noi ramane in continuare, comparativ cu tarile din Vest, foarte scazut, dar mentinerea situatiei te conduce automat la taieri drastice de la investiile publice – lucru ce s-a constatat inclusiv pe vremea guvernarii Ponta. Si atunci se pune problema: fara investitii publice cum ai putea sa faci ca lucrurile sa mearga mai bine, cum ai putea sa deblochezi situatia? Pe de alta parte, se tot critica privatizarile care s-au facut in trecut. E foarte bine! Doar ca din 2004 incoace nu s-a mai facut niciuna, vaduvind tara de un important capital privat ce ar fi putut sa vina si sa lucreze in folosul economiei si al bunastarii cetatenilor!! Practic, la noi nu merg nici investitiile straine si nici cele publice. Deflatie avem in continuare, care loveste sectorul privat si-i franeaza dezvoltarea. De asemenea deficitul bugetar de 3% din PIB ajunge sa fie cu greu respectat…

Poate un astfel de sistem sa conduca spre dezvoltare, spre cresterea competitivitatii si performantei? Se vede destul de limpede de ceva vreme incoace ca nu prea…

Una din marile probleme ale sistemului nostru ministerial este ca acesta e clientelar in loc de a fi unul meritocratic, in care sa prevaleze competenta. Lucrul acesta conduce spre o scadere a calitatii actului ministerial si atunci sa nu ne miram daca nu se iau cele mai bune decizii, sa nu ne miram prea tare daca lucrurile merg prost. Si dupa cum putem cu usurinta constata, avem o problema in acest sens, nu neaparat la un minister anume, ci o problema care tinde sa se generalizeze periculos in tot sistemul ministerial de stat. Si nu e vorba doar de coruptie. Coruptia apare drept o consecinta a sistemului si a starii de fapt. Iar consensul partidelor pe anumite probleme suplineste doar in parte defectele sistemului. Asta inseamna ca pot exista mai multe consensuri, pe diverse probleme, dar lucrul asta nu va conduce neaparat la faptul ca treburile vor merge bine, la evolutii neaparat pozitive. Si in felul acesta vor fi intotdeauna oameni care vor specula tot felul de nemultumiri si frustrari ale populatiei, ar putea ajunge chiar la Putere, dar fara sa reuseasca sa schimbe ceva, sa schimbe in bine ceva, sistemul putandu-se perpetua, creand, pe masura ce se perpetueaza, vulnerabilitati noi Romaniei, sau sa le adanceasca pe cele vechi. Se vede, de pilda, cum coruptia, existenta in perioada fostei guvernari Nastase, s-a agravat dupa 2004, cu precadere dupa 2009 cand PDL a fost la guvernare. Or, toata aceasta coruptie a fost legata de stat. De asemenea observam ca nu prea se mai construiesc, nu prea se mai modernizeaza drumuri/autostrazi in Romania, o scadere evidenta in acest domeniu dupa 2009 si se mentine si acum. In general vorbind, constatam multe scaderi, comparativ cu perioada anterioara, situatie ce poate evolua in acest fel spre punctul sau critic, putand da nastere dezvoltarii unui populism periculos, mai ales in conditiile in care avem un stat mare, dar cu multe slabiciuni, inca puternic implicat in economie…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Cote obligatorii de gen. Adica de sex…

Dupa parerea mea, un om ar trebui sa promoveze, ar trebui promovat pe baza competentelor sale. Nu stiu daca lucru asta se poate numi chiar meritocratie, dar daca doriti sa-l numiti asa e in regula, nu ma supar.

In felul acesta se poate adauga valoare intr-o anumita activitate. De exemplu, sa presupunem ca un om e negru, dar e capabil sa aduca profit companiei si altul, un alb, nu aduce profit. Cine ar trebui promovat? Sa nu-l promovez pe cel negru doar pe motive de rasa?

Am fost si sunt pentru emanciparea femeii. Am si scris despre asta aici. Nu neg rolul foarte important jucat de femeie in societate. Si cred ca motanii trebuie sa acorde doamnelor pisici respectul cuvenit.

Nu sunt misogin.

Inteleg ca e o initiativa legislativa propusa sau sprijinita de D-na. Andreea Paul pentru promovarea femeii in societate. Cu alte cuvinte sa fie cote obligatorii de gen. Asta inseamna, de exemplu, ca in Parlament sa fie obligatoriu 50% femei sau in consiliile locale, judetene sa existe pentru postul de consilieri un procent obligatoriu de femei. Iata si postarea de pe blogul dansei:

Țările cu reprezentare politică echilibrată de gen sunt mai puțin corupte și au un PIB pe locuitor mai mare

Se arata ca:

„Dacă dăm mai multă putere femeilor, dăm mai multă putere societății. Suntem prea săraci ca să mai excludem jumătate din populația României în decizia publică. Egalitatea de șanse nu mai este demult atributul stângii sau al dreptei, ci ține de drepturile fundamentale ale omului. Tradiția și modernitatea se pot ține de mână. Conservatorismul nu mai este o scuză, la fel ca în cazul violenței domestice sau al hărțuirii sexuale, unde legea vine cu sancțiuni și cu soluții pentru educația sexuală. Educația politică este necesară, iar formarea conștiințelor se face din școala primară și prin lege.

România este pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al reprezentării de gen și pe locul rușinos 113 în lume. Legea pe care o propunem în favoarea reprezentării mai echilibrate de gen, de cel puțin 30% bărbați și femei, la alegerile locale și parlamentare produce rezultate mai bune în dezvoltarea umană și pentru calitatea vieții la nivel local și central. Țările care au rezolvat această problemă sunt mai puțin corupte și au un PIB pe locuitor mai mare. 15 state au legiferat cotele de gen în Europa și 88 în lume.

Meritocrația se împletește foarte bine cu cotele de gen, nu se exclud una pe alta. Faptul că acum avem 90% decidenți bărbați nu are nicio legătură cu competențele. Peste 70% din absolvenții de studii superioare în științele guvernanței (educație, sănătate, drept, economie, administrație publică, științe politice, comunicare etc.) sunt femei. În totalul absolvenților de studii superioare în general 54% sunt femei și 46% bărbați. Aceste talente umane nu mai trebuie irosite. Nu sunt de vină votanții că avem atât de puține femei, ci partidele politice care decid listele de candidați. La ultimele alegeri ponderea candidatelor în total candidați s-a suprapus cu ponderea aleselor în total aleși. Așadar, e nevoie de o lege prin care listele electorale, care nu includ cel puțin o treime bărbați și o treime femei, să fie respinse.

Mi-aș fi dorit să nu fie nevoie de o lege, dar istoria ne-a dovedit că ea se impune. Nu-mi doresc niciun parlament cu 90% femei și 10% bărbați. Propunerea noastră de lege, susținută de peste 150 de parlamentari, domni și doamne din toate partidele politice, ne protejează de aceste aberații în reprezentarea politică de gen. Sper să scăpăm cât mai mulți și cât mai repede de complexele nocive ale misoginiei.”

Ceea ce nu inteleg este urmatorul lucru: promovam femeia pentru ca este femeie sau promovam un om pentru ca este competent? Eu nu cred ca in Romania femeia este impiedicata de catre legislatia in vigoare sa participe la viata politica, sa-si asume responsabilitati sau sa detina functii de conducere etc. Exista exemple, exemple reale care demonstreaza acest lucru.

„Nu-mi doresc niciun parlament cu 90% femei și 10% bărbați.” – de aici se vede ca felul in care sunt stabilite aceste cote obligatorii nu are niciun fundament stiintific. Si, de fapt, intreaga teorie a cotelor obligatorii de gen e nejustificata la noi. Pentru ca la noi legislatia nu impune persecutii la adresa femeii.

De fapt e vorba de promovari pe criterii de sex: pentru ca e femeie, de aceea o promovam! Asta e ideea principala. In detrimentul competentei! Proasta, neproasta, buna sau ne-buna ( 😆 ), trebuie sa fie acolo, in Parlament, pentru ca e femeie! Si in felul acesta care e valoarea care se adauga? Niciuna! Doar un populism demn de o cauza mai buna.

Andreea Paul spunea ca e o propunere de directiva europeana (Viviane Reding, din cate am inteles, ar fi sustinatoarea infocata) ca sa existe cote obligatorii de gen pentru companiile listate la bursa. Deci statul, prin lege, sa-ti impuna cate femei sa ai in conducerea companiei. Dupa cum se vede, fascismul, comunismul e la el acasa in Europa. Asta n-ar fi de miare, am avut doar nume ilustre: Mussolini, Ceausescu etc. Ceea ce e ingrozitor e ca intre un barbat competent si o femeie de o competenta indoielnica eu trebuie s-o aleg pe EA in conducere ca sa indeplinesc cota de gen si sa respect legislatia. Bine ca nu s-a votat o asemenea directiva! Pentru ca o asemenea directiva nu ma lasa sa-mi maximizez profitul si ma obliga sa actionez in defavoarea propriilor mei angajati!

Un raspuns pentru domnul consilier Iulian Fota

In ultimul Joc de Putere al lui Rares Bogdan, Dl. Fota a pus o problema: cum se poate realiza unirea cu Republica Moldova?

Ca sa raspundem la aceasta intrebare, sa vedem ce o impiedica sa se realizeze. Si aici trebuie analizat cum e statul din Republica Moldova si spre ce se indreapta preferintele electoratului.

Dl. Fota are o viziune oarecum catastrofica, domnia sa crezand ca unirea Romaniei cu Republica Moldova va atrage un razboi intre Romania si Rusia. Interesant este ca pana sa ajungem la Rusia cu analiza, sunt mai aproape alte cauze care impiedica unirea.

Care ar fi acestea?

In primul rand si in primul rand e vorba de situatia interna din Republica Moldova. Care are o viata politica dominata de socialisti si comunisti, de fapt de comunisti care sunt pro rusi. Dl. Fota a pus bine problema: intai trebuie sa vrea ei, moldovenii! Insa acolo sunt oameni precum Renato Usatîi, Igor Dodon si Vladimir Voronin de asemenea…

Subordonati Kremlinului.

E de ajuns sa ne uitam pe structura Parlamentului si sa privim la rezultatul recentelor alegeri ca sa ne dam seama. Partidul Socialistilor, Partidul Comunistilor si Partidul Democrat, al lui Marian Lupu si al lui Vlad Plahotniuc, care de fapt e tot socialist. Care, de fapt, e tot comunist. Astea sunt pe primele locuri.

De ce voteaza populatia asa? Dar la noi de ce populatia voteaza majoritar cu PSD? 😉 Atat in Romania cat si in Republica Moldova in mediul rural se voteaza puternic cu stanga. Vi-l imaginati pe Dorin Chirtoaca avand succes la tara, in Republica Moldova? Lui Mihai Ghimpu, presedintele Partidului Liberal din Rep. Moldova, i-au spart capul, in altercatiile politice care au avut loc ieri… La noi nu prea se intampla astfel de lucruri pentru ca intervine legea! Insa uitati-va cum in fruntea PSD e un condamnat penal cu suspendare, cu un dispret total fata de lege si fata de democratie! Cu toate acestea PSD e votat in proportii majoritare in mediul rural. Mai trist este ca PNL ii tine hangul.

Republica Moldova nu e un stat esuat. Nici Romania nu e un stat esuat.

Si atunci eu va intreb si ma intreb: cum s-ar putea numi astfel de state, ca Romania, Republica Moldova, unde populatia voteaza majoritar partide comuniste?

Sa lasam putin Moscova in pace.

Stau si va intreb si ma intreb: cum s-ar putea numi astfel de state, ca Romania, Republica Moldova, unde nu se fac reforme in sensul economiei de piata libera?

In Romania de azi tinerii vor sa lucreze in sectorul de stat, nu in cel privat, pentru ca lefurile sunt mai mari in sectorul de stat fata de cel privat.

Si atunci se mai pune o intrebare: astfel de state, bazate pe structuri oligarhice (in Romania, e adevarat, acestea au mai slabit, dar nu de tot!) de tip comunistoid se pot oare unii?

Daca in Republica Moldova unirea cu Romania ar fi sustinuta si dorita de populatie, cred ca ar deveni in scurt timp realitate. Ar fi necesar un referendum in care oamenii sa-si exprime in mod liber dorinta. Spun liber pentru ca nu trebuie sa fie sub nicio forma cum au facut rusii in Crimeea: referendum de unire cu trupele ruse acolo. Ci liber! Atunci rusii nu vor mai avea nimic de obiectat si unirea se va realiza!

Cel mai greu lucru este realizarea efectiva a unirii. Odata realizata unirea, restul va veni de la sine.

Complexurile energetice Rovinari si Turceni…

… apartin de Complexul Energetic Oltenia SA, despre care cine vrea sa stie mai multe n-are decat sa acceseze link-ul, noi vom spune doar ca aceasta societate este una cu capital majoritar de stat. In continuare va propun sa vedem ce a rezultat din interactiunea, concretizata prin contracte, dintre aceasta societate de stat si o firma privata a unui influent om politic… 🙂

Gandul

Dan Şova, urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu: „Victor Ponta nu m-a ajutat să iau acele contracte cu Turceni şi Rovinari”

Se arata, printre altele, ca:

„Fostul ministrul Dan Şova este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi a fost audiat astăzi la DNA. Şova a condus Ministerul Transporturilor până în urmă cu două luni. Procurorii DNA spun că el a beneficiat de contracte acordate ilegal în valoare totală de 800.000 euro. Concret, Dan Şova este suspectat că a insistat pe lângă directorul CET Rovinari să îi acorde contractele cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni şi că astfel l-a determinat să comită infracţiunea de abuz în serviciu. Prejudiciul total calculat în acest dosar este de 71 de milioane lei, adică peste 15 milioan euro.

Fostul ministru al Transporturilor şi purtătorul de cuvânt al prezidenţiabilului Victor Ponta, Dan Şova, a venit astăzi la DNA pentru audieri într-un dosar de corupţie. Şova este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu. Dosarul vizează contracte ale firmei de avocatură „Şova şi asociaţii” cu complexurile energetice Rovinari şi Turcen. Procurorii DNA spun că Şova a beneficiat de contracte de asistenţă juridică în valoare totală de 800.000 euro, care au fost atribuite cu încălcarea legii. Şova este acuzat că a insistat pe lângă directorul CET, Dumitru Cristea, pentru a obţine contractele de asistenţă juridică. Iată ce se precizează în comunicatul DNA:

„În perioada ianuarie – 13 februarie 2008, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi ICM – SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Cristea Dumitru să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal, la data de 13 februarie 2008, contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA „Şova şi Asociaţii”; de asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”, obţinând folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes).

În perioada  2 octombrie – 1 noiembrie 2007, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi Electrica, a insistat pe lângă Cristea Dumitru să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un  act adiţional la contractul de asistenţă juridică; de asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului act adiţional, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”, obţinând folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes).

În perioada ianuarie – 14 februarie 2008, cu ştiinţă, în contextul unui alt  litigiu,  dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM – SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă  directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la data de 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari CER şi SCA „Şova şi Asociaţii”.  De asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”, contract în urma căruia societatea de avocaţi a obţinut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes).

Suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea  SCA „Şova şi Asociaţii”, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu cele două complexe energetice, Turceni şi Rovinari,  este estimată la valoarea de 3.455.754  lei.

Persoanelor sus menţionate li s-au adus la cunoştinţă calitatea de suspect şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”. (Sursa: Comunicat DNA)

Dumitru Cristea, director CET Rovoinari, este acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu. În sarcina sa, procurorii au reţinut încheierea mai multor contracte cu încălcarea legii contracte care au prejudiciat bugetul de stat cu 71 de milioane de lei. 

La ieşirea de la DNA, Şova a spus că are calitatea de suspect în dosar. „E vorba de trei contracte cu Rovinari şi Turceni”, a precizat fostul ministru. „A fost un onorariu proporţional, onorariu de succes, de 1, 2 la sută din cât am obţinut”, a explicat Şova în legătură cu banii obţinuţi din aceste contracte.

Întrebat dacă Victor Ponta l-a ajutat să ia acele contracte, Şova a răspuns: „Nici nu s-a pus o asemenea problemă, nici procurorii n-au întrebat”. Şova a spus că niciun ban nu a ajuns la Victor Ponta. „Nu s-a pomenit numele lui Victor Ponta absolut deloc”, a spus Şova imediat după audieri.

Consultanţa pe care „Şova şi asociaţii” au dat-o la Turceni şi Rovinari

Dan Şova declara, în iulie 2011, că fosta sa firmă „Şova şi asociaţii” a adus beneficii de câteva zeci de milioane de euro societăţilor Rovinari şi Turceni, el nefiind însă angrenat în serviciile juridice respective.

Şova afirma că a fost parte din „Şova şi asociaţii” până la mijlocul lui 2009. Contractele pe care firma respectivă le-a încheiat pentru servicii juridice au fost semnate în martie 2007 cu complexul Rovinari şi în iulie 2007 cu Turceni. El a precizat că nu a lucrat în cadrul acestor contracte decât în două ocazii, o întâlnire la AVAS şi una prin care s-a făcut o tranzacţie între Turceni şi ICM (Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor).

El preciza că între 2006 şi 2007 a fost plecat din ţară, fiind masterand la London School of Economics. În plus, din această cauză, Adunarea Generală a firmei „Şova şi asociaţii” a stabilit, la 15 ianuarie 2007, că Şova, singurul care putea până atunci angaja societatea în contracte şi singurul cu drept de semnătură şi ştampilă, îl împuternicea pe unul dintre acţionari, Radu Cernov, să negocieze şi să reprezinte societatea. Şova mai spunea că între „Şova şi asociaţii” şi complexul Rovinari a fost încheiat în 21 martie 2007 un contract-cadru de asistenţă juridică, semnat de directorul general de atunci, Ion Dordera.

Potrivit acestuia, firma „Şova şi asociaţii” a reuşit reducerea cu şase milioane de euro a unei datorii de 821 miliarde lei pe care Rovinari o avea la ICM, beneficiul total, prin eşalonarea pe cinci ani şi neplata de dobânzi şi penalităţi, fiind de 8 milioane euro.

În cazul Turceni, contractul a fost semnat pe 23 iulie 2007, când societatea era deţinută de AVAS, al cărui director era pe atunci liberalul Teodor Atanasiu.

În urma activităţii firmei „Şova şi asociaţii”, complexul Turceni a obţinut un beneficiu de cinci milioane euro, prin negocierea unei creanţe, precum şi recuperarea unei datorii de 12 milioane de euro de la Termoelectrica, mai spunea Şova.

El afirma că onorariul perceput în cele două contracte era de 40 euro pe oră, în timp ce, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, Rovinari şi Turceni au încheiat în 2009 şi 2010 contracte de asistenţă juridică la 180 euro/oră, una dintre firmele respective aparţinând fostului preşedinte PNL Valeriu Stoica.

Şova declara că toate contractele în cauză ale firmei „Şova şi asociaţii” şi plăţile au fost certificate atât printr-un control financiar intern preventiv, cât şi de un auditor independent extern. În plus, el a menţionat că un control al DFP Gorj, la data de 23 martie 2011, atestă legalitatea contractelor respective şi a delurării lor.

El preciza că a solicitat celor două complexuri să îi precizeze dacă au existat controale financiare ANAF, răspunsul fiind negativ.

Victor Ponta, „senior partner” la firma condusă de Dan Şova

În 22 iunie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, a primit o invitaţie de la ANAF, în care era solicitat să se prezinte pe 24 iunie la sediul ANAF, cu declaraţiile de venit pe 2007 şi 2008 şi cu registrul jurnal de încasări şi plăţi. Adresa aparţinea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, Activitatea de Inspecţie Fiscală, Serviciul de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice.

Invitaţia primită de Ponta era datată 20 iunie 2011, zi în care două cotidiene centrale relatau că un control făcut de ANAF la complexurile energetice Turceni şi Rovinari ar fi demonstrat că firma de avocatură condusă de senatorul Dan Şova, din care a făcut parte şi Victor Ponta ca „senior partner”, a încasat ilegal 4,4 milioane de lei. Potrivit relatărilor presei, în raportul făcut de ANAF se concluzionează că mai mult de jumătate din banii încasaţi de SCA „Şova & Asociaţii” de la Turceni şi Rovinari – 4,4 milioane de lei din 7,1 milioane, au fost plătiţi necuvenit în baza unor contracte întocmite defectuos, prin încălcarea prevederilor OUG 34/2006, privind achiziţiile publice.

În 24 iunie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, şi-a trimis contabila la sediul ANAF Sector 1, cu declaraţiile de venit pe anii 2007 şi 2008, răspunsul inspectorilor fiscali fiind, potrivit liderului social-democrat, că nu s-au constatat nereguli.

Tot atunci, presa relata că ANAF a trimis o sesizare Direcţiei Naţionale Anticorupţie în legătură cu contracte încheiate cu complexurile Rovinari şi Turceni.

Sesizarea ANAF trimisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie, privind un prejudiciu de 67 milioane de lei constatat la complexurile energetice Rovinari şi Turceni, a fost făcută ca urmare a unui control financiar la cele două companii şi este îndreptată împotriva întregului proces, spunea şeful de atunci al ANAF, Sorin Blejnar.

Acesta preciza că în perioada 2007-2009, cele două companii au denaturat veniturile, în sensul că au diminuat nejustificat veniturile şi au majorat cheltuielile, care au condus astfel la un prejudiciu de 67 milioane de lei, adică 16-17 milioane de euro.”

Am scris mai demult doua articole care merita, cred, sa fie incluse in aceasta postare:

Proprietatea…Dialectica Stat-Privat

si

Contradictia Stat – Privat: managementul privat la companiile de stat

Stateam si ma uitam pe comunicatul DNA. E acolo o exprimare ciudata, spre exemplu ce inseamna: „a insistat pe lângă  directorul general al CER…”? Caci daca asa stau lucrurile, daca doar a insistat, nu prea vad unde ar fi infractiunea. Ca doar a insistat?? Pe de alta parte cum e posibil ca, de pilda, DFP Gorj sa spuna ca nu e vorba de ceva ilegal deoarece „la data de 23 martie 2011, atestă legalitatea contractelor respective şi a delurării lor.”. Apoi „În 24 iunie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, şi-a trimis contabila la sediul ANAF Sector 1, cu declaraţiile de venit pe anii 2007 şi 2008, răspunsul inspectorilor fiscali fiind, potrivit liderului social-democrat, că nu s-au constatat nereguli.”… Ca sa vina dupa aceea ANAF ca sa spuna ca sunt nereguli… Ar trebui mentionat si faptul ca in perioada respectiva, mentionata in comunicatul DNA, Dan Sova (v. si aici) nu era nici macar parlamentar.

Insa toata chestiunea aceasta ne face sa ne amintim de urmatorul lucru, si anume: ce mare diferenta este intre un contract intre doua entitati private, adica unde statul nu are ce cauta si un contract intre o entitate privata si una de stat, supusa mereu influentelor politice. Economia romaneasca este un hibrid intre stat si privat, macinat de contradictii. Daca vrem un astfel de hibrid sau el este (inca) necesar atunci trebuie sa ni-l asumam si sa intelegem ca astfel de lucruri, precum cel descris de articolul de mai sus din Gandul, se intampla intotdeauna intr-o astfel de economie. Si din aceasta cauza trebuie sa-l acceptam. Daca totusi nu dorim acceptarea unei asemenea situatii, atunci trebuie sa privatizam companiile de stat.

Aici se manifesta un caz foarte interesant al acestei dialectici stat-privat. Intr-o economie de piata libera, pretul se formeaza la intersectarea cererii cu oferta. Asta inseamna un pret care se formeaza liber, accentuez pe cuvantul liber. Spre exemplu, realizez la firma mea, deci privata, un produs si am si niste costuri de atat pe care trebuie sa mi le acopar, de asemenea trebuie sa am si profit. Pun produsul meu pe piata, evident e un joc concurential pe aceasta piata, si spun ca produsul meu are pretul de sa zicem 2500 de lei. Insa asta nu inseamna ca oamenii sunt obligati sa mi-l cumpere la pretul asta. De aceea intr-o economie de piata libera, unde pretul se formeaza in mod liber, el se negociaza. Cu alte cuvinte, oamenii se tocmesc la pret – asta inseamna piata libera in care statul nu se amesteca si nu impune limite preturilor.

Companiilor de stat le sunt caracteristice ceea ce se cheama preturile administrative, adica stabilite de stat. Spre exemplu, pentru Complexurile Energetice Rovinari si Turceni lucrurile ar fi trebuit sa stea cam asa (ca sa vedeti unde e contradictia): statul sa stabileasca un tarif pentru consultanta juridica la Complexul Energetic Oltenia SA, si acela sa fie fix. Cu alte cuvinte, o firma privata ar trebui sa accepte intr-o negociere pretul fix impus de stat, ceea ce este absurd. In asemenea conditii nu mai poate avea loc negocierea. De aici se vede ce distorsiuni creeaza amestecul statului in economie! Pe de alta parte, oricine poate, oricand, sa conteste si sa spuna ca se putea un pret mai bun si ca, pe cale de consecinta, s-a adus un prejudiciu statului. Intre doua entitati private lucrurile nu pot sta asa. Adica cum? Adica mergi pe o terasa, vezi ca o bere costa 5 lei si iei o bere, dupa care platesti. Si apoi ce faci? Dai in judecata localul (pentru ca acolo ai baut-o) ca berea costa 5 lei si in felul asta te-a pagubit? Evident ca e absurd din moment ce tu ai acceptat cumparand-o. Pe de alta parte, faptul ca Sova a insistat e ceea ce face orice negustor: insista. Asta nu inseamna ca trebuie sa cumperi de la el. Dar din moment ce cumperi, consimti la pret, esti de acord cu acel pret. Ca Sova s-a comportat negustoreste, din moment ce are firma, este de inteles… De asta si spun ca, din moment ce avem o economie hibrida, si consimtim la asta, atunci ar trebui sa acceptam si distorsiunile pe care le introduce statul pe piata. Asa mi se pare logic. Pentru ca statul in mod obligatoriu distorsioneaza piata. Daca nu vrei treaba asta, nu poate urma decat privatizarea entitatii de stat. Asta si pentru ca managementul privat la companiile de stat are destule insuficiente. Dar poate ca se considera ca nu e bine sa se privatizeze inca. Atunci e clar ca trebuie acceptate distorsiunile pe care le induce pe piata. Iar depolitizarea acestor companii de stat e cam tot una cu privatizarea lor. Ce inseamna depolitizare cand statul insusi nu poate fi separat de politic. Aratati-mi pe lumea asta unde exista un stat apolitic. Pe cand o firma privata poate fi in afara politicii, adica a statului, in sensul ca statul nu mai are nicio participatie de capital acolo si nu influenteaza activitatea economica a firmei. Totusi, ar putea s-o influenteze intr-un mod indirect, dar nu discutam acum acest aspect.

Totusi, este ciudat sa spui ca cineva s-a imbogatit prin contracte cu statul, dar mentii in continuare intreprinderi de stat, iar statul are in continuare aceasta functie prin care se finanteaza anumite lucruri si lucrari. Trebuie spus ca in orice parte a lumii, inclusiv in SUA, sunt astfel de oameni care se imbogatesc din asa numitele „contracte cu statul”, numind, sa zicem asa, statul ca fiind o entitate non-privata . Lucru nu ne e numai noua caracteristic. Insa numai la noi are un sens, o nuanta peiorativa. Eu cred ca ar trebui sa ne lamurim: intr-o economie hibrida, ca a noastra, e imposibil ca intreprinderile de stat sa nu interactioneze cu entitati private. Eu am impresia ca noi vrem acum sa fim mai catolici decat Papa sau au loc razbunari politice din cauza ca altii nu s-au putut infrupta din aceste „contracte cu statul”, cum li se zice. Insa eu cred ca trebuie sa tinem cont ca asta este situatia pe care nu dorim s-o schimbam…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Cine e beneficiarul…?

O schimbare aduce cu sine o noutate in raport cu ceea ce era inainte, in raport cu trecutul. In privinta marilor schimbari sociale, politice si economice, pe langa noutatea de care pomeneam mai sus, s-a vorbit si se vorbeste despre invinsi si invingatori. Lucrul asta e cat se poate de uzual. Mai putin se vorbeste despre cei care platesc si cei care beneficiaza de schimbare. Cand se vorbeste despre invinsi si invingatori, lucrul acesta te duce cu gandul la o lupta, care ar trebui sa fie si dreapta. Pentru ca numai atunci cand lupta se desfasoara intr-un fel drept, fara siretlicuri, poti vorbi intr-adevar despre invinsi si invingatori. Dar luptele nu se desfasoara intotdeauna in mod drept, se triseaza de multe ori, si de aceea se spune ca rezultatul conteaza, iar acest rezultat face diferenta intre invinsi si invingatori. Problema, cred, nu se pune numai asa si nu e vorba numai de aspectul acesta – invinsii si invingatorii – ci si de faptul ca atunci cand are loc o schimbare, in foarte multe din cazuri, cred ca am putea spune fara teama de a gresi: intotdeauna sunt cei care platesc si cei care beneficiaza.

Bunaoara, cand a venit comunismul in Romania au existat astfel de categorii sociale – cei care au platit si cei care au beneficiat. Au platit, desigur, membri fostului regim. Cu viata. A platit si poporul. Cu tot felul de privatiuni. Au beneficiat reprezentantii noii puteri. Cu timpul, odata instaurat regimul comunist si eliminati cei din fostul regim, raportul dintre cei care plateau si cei care beneficiau s-a mai schimbat. Populatia a platit, spre exemplu, cu lipsa de libertate dar a beneficiat de locuri de munca stabile, invatamant gratuit, servicii medicale gratuite, locuinta primita de la stat, deci iata tot felul de gratuitati. Lucrurile acestea, sigur, au ameliorat viata oamenilor din punct de vedere material (asta era si scopul daca ne gandim ca acest comunism avea la baza materialismul). Evident, cei care au beneficiat cel mai mult au fost cei din noua elita a PCR, din jurul lui Ceausescu. Declinul comunismului a fost atunci cand pentru populatie plata a inceput sa fie mai mare decat beneficiile, cand lipsurile au inceput sa se simta serios in societate.

Dupa Revolutia din ’89 au existat (si exista inca) din nou cele doua categorii: cei care platesc si cei care beneficiaza de schimbare. Si aici este interesant de analizat. Categoria care a platit cel mai mult a fost populatia. Aceasta a dus tot greul tranzitiei si a platit prin pierderea locurilor de munca, prin emigratie masiva, prin deteriorarea conditiilor de trai, a platit si prin inflatia mare din anii ’90… Cand spun populatie ma refer la toate categoriile sociale: tarani, muncitori, intelectuali, n-a scapat niciunul de la plata. Este adevarat ca populatia a beneficiat de libertate, dar datorita lipsei unui capital consistent n-a putut sa valorifice cum trebuie aceasta libertate pe taram economic, asa ca fiecare a facut ceea ce a putut. Chiar daca sectorul privat incepuse sa se formeze atunci, imediat dupa 1989, se poate spune ca a platit si el ceva mai tarziu. In orice caz sectorul privat nu a fost beneficiarul schimbarilor din 1989. Daca ar fi fost el beneficiarul atunci ar  fi trebuit sa constatam o inflorire a acestuia, o dezvoltare durabila, daca se poate spune asa, a sectorului privat, o dezvoltare adevarata, nu iluzorie, a societatii prin sectorul privat. Ar fi trebuit sa vedem cum sectorul privat reuseste sa asigure un grad bun de ocupare al fortei de munca. Or, Legea 55/1995, cea a privatizarii in masa, s-a dovedit a fi un esec de proportii considerabile, 80% din privatizarile din Romania fiind, in fapt, un esec (Nicolae Vacaroiu).

Si atunci cine au fost beneficiarii? Interesant este ca cei care au beneficiat reprezinta un grup foarte mic in comparatie cu intreaga populatie de care vorbeam mai sus. Un grup care a gravitat intotdeauna in jurul partidelor politice. Exceptiile confirma regula, bineinteles. Au beneficiat, spre exemplu, directorii generali de la companiile de stat, mare parte din ele falimentare, cu salariile lor numite nesimtite. Au beneficiat tot felul de personaje precum Printul si Printesa Clisurii si altii ca ei. Mafia din vami, si-mi amintesc de faptul ca in urma cu ceva vreme toti stiau cine e calul, nebunul, tura, dar nimeni nu stia cine e Regina. Au beneficiat fosti securisti si informatori, nu spun ca toti, preschimbati in oameni de afaceri. Au beneficiat fel de fel de oameni din tot felul de mafii personale. Au beneficiat cei cu afaceri in fotbal. Am dat cateva exemple pentru a ne face o idee.

Romania e una din cele mai sarace tari din UE. Ma uitam la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan, de la Realitatea. Invitat era Mircea Geoana, care ne divulga o informatie pe care „n-ar trebui sa spun public lucrul asta”, si anume ca exista niste oameni care se ocupa de cum ar trebui sa arate aceasta tara si viitorul ei. Si eu sunt de acord ca trebuie sa ne gandim bine. Ceea ce este trist cred ca e faptul ca sectorul privat nu se numara printre beneficiari si nici sectorul de stat. Romania arata asa cum arata pentru ca din punct de vedere economic sectorul de stat a fost demolat cu buna stiinta, fara ca sectorul privat sa-l poata inlocui si sa se constituie in motorul de dezvoltare economica al acestei tari. Nu ca nu ar exista acest sector privat in Romania, el exista. Dar privind prin prisma rezultatelor, care sunt slabe, nu se poate afirma cu certitudine ca acest sector privat se poate constitui intr-un veritabil angrenaj capabil sa asigure dezvoltarea tarii. Din procesul de dezindustrializare prin care a trecut Romania si cresterea considerabila a sectorului serviciilor a rezultat un sector privat slab, incapabil sa satisfaca necesitatile tarii, cu toate ca se poate spune ca avem o economie functionala de piata. Declinul economic se inregistreaza si in agricultura, nu numai in industrie, trebuie amintit si acest aspect.

Care e rezultatul? Rezultatul este discreditarea democratiei, pentru ca nu putini oameni dau vina pe democratie. De asemenea discreditarea  capitalismului, deoarece nu putini dau vina pe capitalism. Confuziile care se fac sunt de natura evidentei. Spre exemplu, democratia nu e sinonima cu capitalismul, iar in ceea ce priveste capitalismul trebuie, dupa parerea mea, spus ca la noi, dupa Revolutia din ’89, nu a existat un capitalism veritabil atata vreme cat sectorul privat a ramas slab si am avut, chiar si in zilele bune, o pondere mai mare a consumului in PIB, decat a productiei. Ni s-a servit mai degraba un surogat de capitalism, si nici macar acel „socialism cu fata umana”. Tranzitia, in continutul ei, nu e un sistem politico-economic clar definit. Or, tocmai aceasta tranzitie s-a prelungit foarte mult la noi. Aceasta nebuloasa numita tranzitie a afectat serios societatea pentru ca in absenta unui sistem coerent nu se poate construi ceva decat tot lipsit de vlaga si coerenta. Cu alte cuvinte, la noi nu a avut loc trecerea de la un sistem la alt sistem, nici macar la o Romanie sociala, decat sub aspectul mai mult al formei decat al continutului, ci trecerea de la un sistem la o nebuloasa numita tranzitie, capabila sa discrediteze atat comunismul cat si capitalismul. Intr-un astfel de „sistem” se poate vorbi, spre exemplu, la nesfarsit despre reindustrializarea tarii, dar fara sa se faca ceva concret in acest sens. Asa cum se poate vorbi oricat de mult despre statul social (v. Constitutia) fara ca acesta sa fie pus pe deplin in practica vreodata. La noi nu este o criza de sistem, ci o criza a absentei vreunui sistem veritabil. De aceea orice actiune, de pilda a Justitiei, pare neconvingatoare. Ba mai mult, convinge in sens contrar. Cum se explica altfel faptul ca in urma arestarii, lui Dan Diaconescu i-a crescut foarte mult popularitatea? La fel si in cazul lui Gigi Becali, si in alte cazuri. Tranzitia creeaza beneficiari mediocri. Nicidecum elitele nu sunt beneficiarii acestei tranzitii, nicidecum intelectualitatea, cum poate ca ar crede unii. Cu atat mai putin in aceasta nebuloasa numita tranzitie se poate vorbi de meritocratie. Poate ca una din cele mai bune caracterizari ale acestei tranzitii este ceea ce mi-a spus cineva odata: „fac ceea ce n-am invatat„. Trebuie remarcat ca tranzitia aceasta produce mediocritate in societate – de vazut, spre exemplu, rezultatele de la Bacalaureat. Confuzia tranzitiei cu capitalismul este frecventa la noi pentru ca s-a sugerat asa, apoi s-a prezentat aceasta tranzitie drept ceea ce nu era de fapt, capitalism, cum nu e nici socialism. Poate ca unii ar fi de acord cu afirmatia ca: tranzitia este o indecizie generata de jocurile de putere ale Marilor Puteri. Totusi, arata si incapacitatea noastra de a indrepta lucrurile pe un anumit fagas. Asa ceva ar fi trebuit facut de la bun inceput. Pentru ca daca, pentru o perioada scurta de timp, aceasta tranzitie ar putea fi justificata, prelungirea ei este drumul spre un esec sigur. Daca beneficiarii pe care ii creeaza sunt mediocri, desi acestia beneficiaza din plin si cat de mult posibil, marea majoritate a populatiei e cea care plateste scump, fara sa aiba certitudinea unei vieti mai bune, unui viitor mai bun. De aceea la noi singurul sistem functional e cel ce priveste grupurile de interese beneficiare, minoritare in raport cu intreaga populatie, cu conexiuni mai ales in sfera politicului, includ aici si ceea ce poarta numele de capitalism de cumetrie, adica acel „ansamblu de elemente aflate într-o relație structurală, de interdependență și interacțiune reciprocă, formând un tot organizat.” ( dupa una din definitiile din DEX) si care „face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit” (dintr-o alta definitie din DEX). Daca un astfel de sistem, care este functional, va fi distrus cu ajutorul Justitiei, mi-e teama ca acea criza a absentei sistemului, de care vorbeam mai sus, se va accentua si mai mult. Pentru ca noi suntem inca sub semnul nebuloasei numita tranzitie. Noi am iesit doar teoretic din tranzitie.

Problema e ca nu este clar nici ceea ce avem de facut.