Un lucru interesant…

Mi-a atras atentia zilele acestea, uitandu-ma pe o statistica ilustrata a Eurostatului privind datoriile guvernamentale brute – aici – un lucru care s-ar parea ca trece neobservat, desi cred ca multa lume il stie deja. Si eu il stiam. Numai ca incepusem sa vad lucrurile intr-o alta lumina, ca sa zic asa.

Tratatul de la Maastricht a fost semnat pe 7 februarie 1992 si a inceput sa fie efectiv cu 1 noiembrie 1993. Acest tratat prevede printre altele ca datoria guvernamentala bruta a tarilor membre UE sa nu depaseasca 60% din PIB. De asemenea se spunea ca daca acest lucru nu poate fi indeplinit datorita unor conditii specifice atunci datoria trebuie redusa astfel incat sa se apropie de limita stabilita facand pasii necesari pentru acest lucru. Tratatul acesta este unul din pilonii Uniunii Europene.

Va propun acum sa va uitati pe statistica ilustrata a Eurostatului. Daca in 2002 (trebuie sa plimbati cursorul) inca se mai respecta aceasta regula, din 2003 observam ca ea nu se mai respecta. In 2002 erau doar Belgia si Italia intr-o situatie cu datorii mari. Dupa aceea a inceput sa nu se mai respecte regula nici in Franta, nici in Germania si nici in Austria… Inca nu a venit criza din 2008, dar daca veti plimba cursorul pe urmatorii ani veti constata ca in mod constant (chiar si inainte de criza) regula a inceput sa nu se mai respecte de catre mai multe tari, ajungandu-se la situatia prezenta…

Mi-a venit in minte ce a spus candva Milton Friedman:

„We economists don’t know much, but we do know how to create a shortage. If you want to create a shortage of tomatoes, for example, just pass a law that retailers can’t sell tomatoes for more than two cents per pound. Instantly you’ll have a tomato shortage. It’s the same with oil or gas.”

sursa: aici.

Incerc sa traduc:

„Noi economistii nu stim multe, dar ceea ce stim este sa cream insuficiente. Daca doresti, de exemplu, sa creezi o lipsa de tomate, n-ai decat sa treci o lege prin care vanzatorii sa nu poata vinde rosiile cu mai mult de 2 centi per pound. Instantaneu vei avea o insuficienta, un deficit de tomate. Este la fel in privinta petrolului sau gazului.”

Iar prin Tratatul de la Maastricht legea era ca datoria sa nu depaseasca 60% din PIB la sfarsitul anului fiscal… Interesant este – si timpul a dovedit lucrul asta – ca aceasta masura de limitare a datoriei guvernamentale printr-o lege nu numai ca nu s-a respectat in UE, dar s-a ajuns intr-adevar la o insuficienta, la o criza mai bine zis: cea a datoriilor suverane!!

Dar, stau si ma intreb, cum va fi respectat Tratatul de la Lisabona…? Prin acest tratat multe din competentele statelor membre sunt trecute in sarcina Uniunii. Deci de la mai multi la unul, ca sa zic asa. Dar daca, la un moment dat, „unitatea se scindeaza in doua, dupa regula tuturor modelelor cosmogonice – in Biblie, apele superioare se separa de cele inferioare; la nastere, copilul iese din pantecul matern” (Stefan Masu – Francmasoneria dezvaluita, Editura Solaris Print, Bucuresti, 2009)? Cine garanteaza ca nu se poate intampla asa ceva?

Pe de alta parte, ceea ce am vazut eu sunt tot felul de studii referitoare la criza actuala, laborioase, si multe grafice care arata sau doresc sa arate cauza: competitivitatea superioara a statelor nordice din UE fata de cele sudice din UE. Insa trebuie spus, totusi, ca vorbim de UE in unitatea si integralitatea sa. Deja incepem sa „separam apele superioare de cele inferioare”? Milton Friedman, referindu-se la „mana invizibila” a lui Adam Smith, o definea ca: „the possibility of cooperation without coercion” – adica „posibilitatea de cooperare fara coercitie „. Deci ca sa te bucuri de beneficiile acestei „maini invizibile” trebuie sa existe, in primul rand, cooperare si aceasta cooperare trebuie sa fie fara coercitie, adica libera. Ce observam in Europa? Nu sunt cresteri economice semnificative, in schimb au crescut in mod semnificativ datoriile statelor membre. Tratatul de la Lisabona se vrea a fi „unificator”, ca sa zic asa. Dar ceea ce nu prea se vede sunt tocmai mecanismele de cooperare, in primul rand, ca sa putem vorbi de o cooperare facuta in mod liber, fara constrangeri. Creste puterea Parlamentului European, creste puterea Consiliului European, marii castigatori in urma acestui tratat, dar daca cooperarea se face doar acolo, intre ei, intre europarlamentari si intre sefii de state si de guverne, m-am cam lamurit… Pentru ca asta si demonstreaza ca, pe de o parte, nu prea sunt mecanisme de cooperare – cooperarea trebuind sa se faca in mod liber – iar ceea ce avem se dovedeste destul de greoi de aplicat, amplificat si de multa birocratie de la Bruxelles, adica e practic de neaplicat… Or, Uniunea Europeana ar fi trebuit sa functioneze cam in felul in care arata Milton Friedman in introducerea la povestirea lui Leonard Read – I, Pencil: My Family Tree as told to Leonard E. Read – din care voi cita:

„We used Leonard’s story in our television show, „Free to Choose,” and in the accompanying book of the same title to illustrate „the power of the market” (the title of both the first segment of the TV show and of chapter one of the book). We summarized the story and then went on to say:

I.3

„None of the thousands of persons involved in producing the pencil performed his task because he wanted a pencil. Some among them never saw a pencil and would not know what it is for. Each saw his work as a way to get the goods and services he wanted—goods and services we produced in order to get the pencil we wanted. Every time we go to the store and buy a pencil, we are exchanging a little bit of our services for the infinitesimal amount of services that each of the thousands contributed toward producing the pencil.

I.4

„It is even more astounding that the pencil was ever produced. No one sitting in a central office gave orders to these thousands of people. No military police enforced the orders that were not given. These people live in many lands, speak different languages, practice different religions, may even hate one another—yet none of these differences prevented them from cooperating to produce a pencil. How did it happen? Adam Smith gave us the answer two hundred years ago.”

I.5

„I, Pencil” is a typical Leonard Read product: imaginative, simple yet subtle, breathing the love of freedom that imbued everything Leonard wrote or did. As in the rest of his work, he was not trying to tell people what to do or how to conduct themselves. He was simply trying to enhance individuals’ understanding of themselves and of the system they live in.

I.6

That was his basic credo and one that he stuck to consistently during his long period of service to the public—not public service in the sense of government service. Whatever the pressure, he stuck to his guns, refusing to compromise his principles. That was why he was so effective in keeping alive, in the early days, and then spreading the basic idea that human freedom required private property, free competition, and severely limited government.”

Este o mare idee aici, care nu se poate sa nu te emotioneze:

„It is even more astounding that the pencil was ever produced. No one sitting in a central office gave orders to these thousands of people. No military police enforced the orders that were not given. These people live in many lands, speak different languages, practice different religions, may even hate one another—yet none of these differences prevented them from cooperating to produce a pencil. How did it happen? Adam Smith gave us the answer two hundred years ago.”

incerc sa traduc:

„Este uluitor ca acest creion a fost vreodata produs. Nu cineva stand intr-un birou, de la centru, a dat ordine acestor mii de oameni. Nu politia militara a aplicat ordine care nu au fost date. Acesti oameni care traiesc in multe tinuturi, vorbesc limbi diferite, practica religii diferite, poate se si urasc unul pe altul – dar niciuna din aceste diferente nu i-a impiedicat sa coopereze ca sa produca un creion. Cum s-a intamplat asta? Adam Smith ne da raspunsul, in urma cu doua sute de ani”

Si spune in final:

„That was why he was so effective in keeping alive, in the early days, and then spreading the basic idea that human freedom required private property, free competition, and severely limited government”

adica:

„De aceea el (autorul povestirii, n.m) a fost atat de eficace in a tine in viata, de timpuriu, si raspandind ideea de baza ca libertatea umana cere proprietate privata, competitie libera si un guvern sever limitat”

Or, nu cumva cam asa trebuia sa functioneze si Uniunea Europeana…?

Daca ne vom uita pe statistica ilustrata a Eurostatului, vom observa ca Italia si Belgia aveau datorii mari, istorice. S-a ajuns acum la o situatie cu mult mai complicata decat in trecut pentru ca foarte multe tari au datorii mari, inclusiv mari puteri economice ca Franta, Germania, Marea Britanie. Sa ne uitam insa si la Portugalia, care in 2002 avea o datorie bruta de 56% din PIB si acum are 130% din PIB. Ce facem? Sa incerce aceste tari sa reduca datoria pana la 60% din PIB, cum spune Tratatul de la Maastricht care, pe scara atat de larga, nu a fost respectat nici de Franta, nici de Germania, nici de Marea Britanie, nici de altii? Si sa se faca acest lucru, reducerea acestor datorii, in detrimentul cooperarii intre tarile europene? Este limpede ca o astfel de idee nu prea e fezabila deoarece consecintele economice ar fi devastatoare pentru aceste tari. De asemenea avem o problema de disfunctionalitate, nu este normal ca sa ai cresteri economice mici, in schimb sa creasca datoriile guvernamentale cu o asa mare rapiditate, iar in unele tari a crescut mult, in unele chiar foarte mult, somajul. In schimb vedem cum tari ca Italia sau Grecia par a se orienta catre Rusia, adica in afara Uniunii Europene. Ceea ce arata ca, la ora actuala, cooperarea sau, mai bine zis, posibilitatea de cooperare e foarte diminuata in interiorul Uniunii, fiecare tara incercand sa-si vada, in exclusivitate, propriile interese. Nu stiu de ce, dar am cateodata impresia ca situatia creata in Ucraina are rolul sa mascheze situatia dificila prin care trece Uniunea Europeana in prezent. Cel putin se pliaza foarte bine si acopera situatia UE din prezent. In aceasta privinta s-ar putea sa ma insel. Insa nici nu pot trece cu vederea situatia actuala din Uniunea Europeana.

As mai dori sa spun cate ceva despre cooperare…

O cooperare presupune cel putin doua parti. Dintr-o cooperare fiecare parte implicata ar trebui sa castige ceva. Colaborarile, in astfel de cazuri, nu se pot face pe gratis si ele, in general vorbind, trebuie sa fie juste. Altminteri am asista la o putere de impunere exercitata de unele state asupra altor state, ceea ce nu e in regula si nici in acord cu principiile UE. Chestiunea la care ma gandesc este ca daca aceste colaborari, juste, s-ar fi facut asa cum trebuie nu am fi avut aceasta prapastie, ca sa zic asa, intre competitivitatea nordicilor in comparatie cu a sudicilor si s-ar fi redus decalajele de dezvoltare intre Estul si Vestul Europei, chiar daca Vestul ar fi ramas, desigur, mai prosper si mai bine dezvoltat economic si s-ar fi redus si fluxurile de imigranti veniti din Est catre Vest, care au fost, practic, singura forma concreta de colaborare, ca sa zic asa. Mai putin am asistat la fluxuri de capital dinspre centru spre periferie sau din Vest catre Est – care ar fi reprezentat o alta forma de colaborare ce ar fi trebuit s-o echilibrze pe prima -, iar cu ocazia crizei acestea s-au retras din nou catre centru, de unde proveneau, fara ca situatia sa se amelioreze cumva. Inclusiv fondurile europene la care o tara membra are dreptul – si care ar putea fi privite tot ca o forma de colaborare – nu prea rezolva problema.

De aici se vede ca mecanismele de colaborare – ceea ce pentru UE ar trebui sa insemne armonizare – nu sunt bine puse la punct si ca aceasta colaborare exista mai mult doar la nivel politic, mai putin intre firme, mai putin intre cetateni.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Tratatul de la Bruxelles si declaratiile lui Basescu

Mediafax

SUMMITUL EUROPEAN: 25 de ţări, printre care şi România, au adoptat un NOU TRATAT BUGETAR. Cehia şi Marea Britanie au refuzat

Băsescu face apel către politicieni să privească atent la noul tratat bugetar european

Articolul arata, printre altele, ca:

„”Este un apel pe care îl fac direct către toţi politicienii. Nimeni nu poate spune că doar cei de la putere sunt responsabili. Mâine vor veni cei din opoziţie la putere sau nu vor veni, nu ştiu„, a spus Băsescu.

Şeful statului a precizat că întreaga clasă politică trebuie să înţeleagă că decizia privind ratificarea Tratatului este extrem de importantă pentru viitorul României.

„În raport cu ce s-a stabilit la Bruxelles, azi noapte, România are un avans de circa doi ani. Avem premise să ne încadrăm rapid în toţi parametri pe care noul tratat îi implică şi putem fi una din ţările care pregătesc platforma de pe care să crească în noile condiţii„, a menţionat Băsescu.

Şeful statului a spus că opţiunea sa este ca România să meargă înainte cu Europa.

„Suntem în faţa unei opţiuni fundamentale: ce lăsăm copiilor noştri – o casă sau o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie, mergem înainte ca până în 1989, dar asta lăsăm, o daorie mare. Dacă decidem să lăsăm o casă, mergem cu cei 24 cărora, cel puţin declarativ, ne-am alăturat prin declaraţia mea„, a spus Băsescu.

Statele Uniunii Europene, cu excepţia Marii Britanii şi a Republicii Cehe, au adoptat luni seară un nou tratat de consolidare a disciplinei bugetare cu introducerea planificată a unor „reguli de aur” privind echilibrul bugetar.” (subl.mea)

Băsescu: Nu am identificat în buget un loc de unde să tăiem şi să dăm bani, dar eu nu am competenţa extraordinară a politicienilor. DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI

Articolul arata, printre altele, ca:

”

• Nu vreau să se înţeleagă că eu sunt cel care vrea să aducă veşti rele. Nu sunt veşti rele, sunt informaţii care vorbesc despre responsabilitate. Indiferent cât este de neplăcut ceea ce spun, eu am obligaţia să informez românii despre ce avem de făcut. Este un moment în care politicenii trebuie să pună armele bătăliei jos şi să vadă ce opţiuni au pentru România în perioada anilor următori. Şi puterea şi opoziţia trebuie să fie responsabile de decizia pe care o luăm.

• Cele două documente adoptate ieri au semnificaţie deosebită.

• Nimeni nu mai poate asigura bunăstarea propriului popor din împrumuturi. Eu am obligaţia să le spun românilor că iluzia traiului pe datorie s-a spulberat în toată Uniunea.

• La Bruxelles nu s-a semnat nimic. A fost o negociere între liderii politici în încercarea de a menţine principalul obiectiv al măsurilor ce trebuiesc luate.

• România are de luat o decizie foarte grea, care poate contravine aspiraţiilor sau iluziilor noastre de la intrarea în UE.

• Acest Consiliu este decisiv pentru ce se va întâmpla în Uniunea Europeană în următorii ani, pentru că arată voinţa liderilor politici de a redresa situaţia economică a Uniunii Europene, pentru că ajunsese la stadiul la care întârzierile nu mai puteau continua.”

Băsescu: România este statul cu cea mai mică datorie pe cap de locuitor din UE

Articolul arata ca:

„”Apropo de datorii, vreau să ştie românii cum stăm din punctul de vedere al datoriilor noastre. România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din UE„, a spus preşedintele.

Traian Băsescu a precizat că se referă atât la datoria privată, cât şi la cea publică.

„România are cea mai mică datorie pe cap de locuitor din UE – vorbesc de datoria publică şi datoria privată, dar statul nu plăteşte decât datoria publică. Totalul datorat de România e de 97,9 miliarde, din care 22 de miliarde sunt datoria publică. Restul e datorie privată, datorii ale firmelor, ale cetăţenilor, conturile nerezidenţilor care se afă în România”, a spus Băsescu.

Şeful statului a precizat că sistemul bancar românesc este solid şi că, dacă nu se produce o prăbuşire a unei bănci, „statul nu are nicio treabă cu datoria privată”.

„Putem considera că avem de plătit doar 22 de miliarde, dar în calculele europene se consideră toată datoria. Calculul e făcut pe total datorie„, a spus şeful statului.

Traian Băsescu a precizat că românii au fiecare, în „spatele” lor, 4570 de euro datorie, incluzând şi datoria privată.

„Asta rezultă din raportul 97,9 miliarde total datorat la 21, 4 milioane de locuitori – cifra oficială a ultimului recensământ. 4570, asta înseamnă că România e statul cu cea mai mică datorie pe cap de locuitor din UE„, a spus Băsescu.

Şeful statului a adăugat că din raportul de 22 miliarde la 21,41 milioane de locuitori rezultă o datorie de 1000 de euro pe fiecare locuitor.

„Asta însemană că avem posibilitatea să lăsăm moştenire o casă, nu o datorie”, a spus Băsescu.

„Suntem în faţa unei opţiuni fundamentale: ce lăsăm copiilor noştri – o casă sau o datorie? Dacă decidem să lăsăm o datorie, mergem înainte ca până în 1989, dar asta lăsăm, o datorie mare. Dacă decidem să lăsăm o casă, mergem cu cei 24 cărora, cel puţin declarativ, ne-am alăturat prin declaraţia mea„, a spus Băsescu, referindu-se la adoptarea de către 25 de state UE, între care România, a noului tratat de consolidare a disciplinei bugetare.”(subl.mea)

„…mergem inainte ca pana in 1989…”. Ce ciudat suna! Pai, pana acum cum am mers? Ca pana in 1989??? Nu stiu altii ce impresie au, dar eu cand aud astfel de declaratii, spuse de Presedinte (deci nu de un oarecine) am impresia ca mi se ascunde ceva (ma exprim elegant: ar fi trebuit sa spun ca am impresia ca sunt mintit!!). Ba a condamnat comunismul, ba a spus ca daca ar fi stat doar 10 ani la Putere, Ceausescu ar fi fost cel mai mare Presedinte pe care l-au avut romanii, acuma vine si ne spune ca daca nu vrem sa mergem ca inainte de 1989, mergem cu cei 24 alaturi… Sunt foarte ciudate aceste slalomuri printre astfel de cuvinte si idei, facute de Basescu, si aceasta raportare obsesiva la 1989, la ceea ce a fost inainte de 1989. Ca si cum ne-am afla in 1990 si avem doar doua optiuni: mergem inainte ca pana in 1989 sau nu. Ca si cum Presedintele n-ar realiza ca s-ar fi facut un progres in aceasta tara din 1989 si pana acum, in anul 2012! Mark Gitenstein, ambasadorul SUA, a evidentiat ca s-a facut un progres in Romania in ultimii 20 de ani! Iar Gitenstein e american!! Or, Basescu rosteste astfel de vorbe ca si cum Romania, in toti acesti ani scursi de la Revolutie incoace n-ar fi inregistrat niciun progres. De ce am impresia ca parca mi se ascunde ceva? Pentru ca mi se pare ca Presedintele nu spune totul: ori nu vrea, ori nu poate sa spuna totul. Am impresia ca sunt lucruri ascunse marii majoritati a populatiei. Este ca si cum Basescu ar incerca sa spuna cate ceva cu juma’ de gura. Important este sa se ia cea mai buna decizie, care sa asigure dezvoltarea economica a tarii, cresterea nivelului de trai. Daca spunea asa ar fi fost OK. Dar nu sa inceapa cu ce a fost inainte de 1989, etc, etc.

„”Asta însemană că avem posibilitatea să lăsăm moştenire o casă, nu o datorie”, a spus Băsescu.”

Problema este si ce fel de casa lasam ca mostenire. Ca daca aceasta casa are peretii sparti, iarna tremuri de frig in ea, acoperisul e si el spart, si sa mai avem si datorii (ca le avem totusi; mici, dar le avem), atunci  m-am lamurit! M-am lamurit ce lasam, de fapt, drept mostenire. M-am lamurit, daca pentru a repara casa va trebui sa facem din nou datorii. Deci, practic, ajungem tot acolo, in felul asta. Tot o sa trebuiasca sa facem datorii, ca sa reparam casa. Sau cum? Dupa filozofia asta, a lui Basescu, stau si ma intreb unde ne vom intoarce de fapt? Ca ne mai spune si ca: „România are de luat o decizie foarte grea, care poate contravine aspiraţiilor sau iluziilor noastre de la intrarea în UE.„… Deci poate ca e impotriva aspiratiilor poporului roman!

Si cred ca ar mai trebui observat ceva: nu e deloc foarte clar daca acest Plan de salvare al Zonei Euro ar fi unul bun. Am scris si aici despre parerea lui Joseph Stiglitz, foarte categoric cand a spus ca e o greseala care va duce la colapsul economiilor din Zona Euro. Si atunci…?

Off Topic – Sedinta de la PDL. Cu scandal

Gandul

Şedinţă cu SCANDAL la PDL. Blaga îi sugerează lui Emil Boc să plece de la Palatul Victoria: „E nevoie de o mişcare mai amplă în Guvern”. EXCLUSIV

Articolul arata, printre altele, ca:

„Tensiune maximă astăzi, la întâlnirea dintre premierul Emil Boc şi parlamentarii PDL. Venit la şedinţă să discute despre priorităţile legislative pentru sesiunea care începe mâine, premierul a fost încolţit de colegii de partid care, nemulţumiţi de evoluţiile din ultima perioadă, i-au sugerat nici mai mult nici mai puţin decât că ar fi bine să ia în calcul să plece de la Palatul Victoria.

În linia de forţă a fost preşedintele Senatului, Vasile Blaga, care i-a spus lui Boc că este nevoie de „o mişcare mai amplă” în Guvern, o simplă remaniere nefiind suficientă, au declarat pentru gândul surse participante la discuţie.

Blaga a ţinut să precizeze că este vorba despre o situaţie delicată a partidului şi nu trebuie ca poziţia lui să fie interpretată ca una vindicativă pentru că ar fi pierdut în faţa lui Boc la congresul din mai anul trecut. El a precizat că poziţia partidului este importantă în aceste momente şi de aceea se simte nevoia unei schimbări radicale, „nu doar pe ici pe colo”, au declarat aceleaşi surse.

Blaga a fost susţinut şi de deputatul PDL Cezar Preda care, la rândul său, i-a sugerat lui Boc că ar fi mai bine să plece. Cei doi i-au reproşat lui Boc că „nu există nicio viziune, ci doar promisiuni că o să fie bine”.

Dincolo de nemulţumirea faţă de deficitul de imagine pe care Boc îl atrage asupra partidului, parlamentarii PDL i-au cerut socoteală premierului şi pentru că nu le dă bani suficienţi pentru colegii. Ei au atras atenţia că, deşi în BPN s-a decis ca banii să meargă direct la primării, modificările nu au fost operate, iar fondurie vin în teritoriu tot prin intermediul consiliilor judeţene. „Păi ce facem? Noi suntem la putere şi tot Opoziţia ia banii? Că noi avem doar 14 consilii judeţene, iar ei au restul”, i-ar fi spus deputatul PDL Constantin Dascălu lui Boc.

Ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, ar fi încercat să-i mai domolească pe democrat liberali, însă reacţia a fost contrară, aceştia reproşându-i că „împrăştie bani prin alte părţi”, au precizat sursele citate.[…]

Că spiritele au fost încinse a recunoscut-o chiar Elena Udrea. „Nu a fost deloc o şedinţă liniştită”, a comentat ea[…].” (subl.mea)

As dori sa stiu parerea lui Lulu despre cele de mai sus… In special despre ce au zis despre Elena Udrea…!!

Cateva stiri…

Despre Geoana…

Romania Libera:

Geoană îi răspunde lui Dragnea pe Facebook: Protocolul USL nu prevede candidat PNL la preşedinţie

„Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a postat, luni, pe Facebook, o precizare legată de protocolul USL pentru desemnarea candidatului la Preşedinţie, răspunzându-i astfel liderului PSD Liviu Dragnea, care afirmase că fostul preşedinte al PSD ar trebui să se înscrie în PNL pentru a candida, potrivit Mediafax.

Image via Wikipedia

Geoană precizează, „pentru toţi cei interesaţi”, că protocolul USL, la punctul 6.1.2., prevede: „Candidatul alianţei pentru funcţia de preşedinte al României va fi persoana cea mai bine plasată într-un sondaj de opinie la nivel naţional”.

Image via Wikipedia

Fostul preşedinte al PSD a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că Statutul PSD prevede organizarea unei consultări interne de tip sondaj pentru a stabili candidatul la preşedinţie.

Ulterior, Geoană menţiona că nu a renunţat la intenţia de a candida la prezidenţiale, în 2014, dacă sondajele îl vor indica drept cel mai bine clasat.

Secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, a replicat, afirmând că în USL s-a stabilit deja că PNL va desemna candidatul la preşedinţie, în timp ce PSD îi va reveni funcţia de prim-ministru.”

Gandul:

EXCLUSIV. Pesediştii cer schimbarea lui Geoană de la şefia Senatului: „În ce calitate s-a declarat peste Ocean liderul Opoziţiei?”. Geoană: vizita nu este plătită din fondurile Senatului

„Mai mulţi senatori social-democraţi i-au cerut la şedinţa de grup lui Victor Ponta să-l schimbe pe Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului, deoarece aduce prejudicii de imagine partidului.

Victor Ponta a venit să ia pulsul senatorilor PSD la câteva ore după ce în Kiseleff s-a decis ca Mircea Geoană să fie chemat la următoarea şedinţă a Biroului Permanent Naţional pentru a da explicaţii în legătură cu vizita pe care o efectuează în SUA, dar şi pentru declaraţiile făcute la adresa unor colegi de partid.

„I-am cerut lui Victor Ponta schimbarea lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului”, a declarat, pentru gândul, senatorul PSD Cosmin Nicula. Acesta a precizat că nu a fost informat de Mircea Geoană despre vizita în SUA şi că nu vrea să răspundă în campania electorală la întrebări legate de tensiunile din USL. Printre senatorii care au cerut schimbarea lui Mircea Geoană din fruntea Senatului s-au mai numărat Iulian Bădescu, Daniel Savu şi Miron Mitrea. „Nu am cerut schimbarea lui Geoană, îl iubesc”, a glumit coordonatorul campaniei PSD pentru alegerile din Capitală. La Consiliul Naţional al PSD, Mitrea a declarat, pentru gândul, că va cumpăra o caricatură cu Mircea Geoană pentru a juca darts pe ea atunci când este nervos.[…]

Ce spune Geoană că face în SUA

Preşedintele Senatului precizează într-un comunicat că vizita sa în SUA se va axa pe trei teme importante: includerea României în programul Visa Waiver, reconfirmarea sprijinului bipartizan pentru Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA şi intensificarea cooperării economice dintre cele două state. Mircea Geoană a declarat în exclusivitate pentru gândul că vizita sa în SUA nu este plătită „din fondurile Senatului”.

Potrivit staff-ului lui Mircea Geoană acesta se va întâlni cu vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală şi preşedintele Business RoundTable. „Vizita cuprinde două destinaţii importante: Washington D.C şi New York, unde Mircea Geoană va avea întrevederi cu înalţi oficiali din conducerea instituţillor financiare internaţionale, din Administraţia Statelor Unite, din Departamentul de Stat, precum şi cu leadership-ul Senatului şi cu cel al Camerei Reprezentanţilor”, se arată în comunicatul lui Mircea Geoană.”

Pe teme economice si financiare

Gandul:

Bloomberg: Este posibil ca Europa să fi ratat ultima şansă de rezolvare a crizei datoriilor. Europa are nevoie de un fond de salvare de minim 3.000 de miliarde de euro

„Potrivit analiştilor Bloomberg, amploarea reducerii datoriilor elene ar fi trebuit să fie mult mai mare, iar Europa are nevoie de un fond de salvare de minim 3.000 de miliarde de euro pentru a asigura recapitalizările şi a acoperi necesarul de finanţare pentru guvernele din zona euro.

Cancelarul german Angela Merkel şi oficialii Băncii Centrale Europene au blocat singura opţiune credibilă, cea susţinută de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, şi anume un angajament al BCE de a cumpăra la nevoie obligaţiuni guvernamentale de ordinul miilor de miliarde de euro.

Înainte de a fi posibilă o astfel de soluţie, germanii şi BCE vor crearea unor mecanisme care să prevină ca banca centrală să finanţeze cheltuieli iresponsabile ale guvernelor.”

Compania MF Global din SUA intră în FALIMENT după plasamente în datorii suverane europene

„MF Global Holdings din Statele Unite, care deţine o companie de brokeraj condusă de un fost guvernator al statului New York şi fost co-preşedinte al Goldman Sachs, Jon Corzine, s-a declarat în faliment după ce a efectuat plasamente în datorii suverane europene, transmite Bloomberg.

Compania, cu sediul în New York, a declarat datorii de 39,7 miliarde de dolari şi active de 41 de miliarde de dolari, în cererea de protecţie faţă de creditori depusă luni la un tribunal din Manhattan.

Compania afiliată MF Global Finance USA, cu datorii de 50 de milioane de dolari şi active de 500 milioane de dolari, a făcut o cerere similară.

Printre cei mai mari creditori neasiguraţi ai MF Global se află JP Morgan Chase Bank, ca reprezentant al unor deţinători de obligaţiuni de 1,2 miliarde de dolari, şi Deutsche Bank Trust, cu clienţi care au în proprietate obligaţiuni de 690 milioane de dolari.

Conducerea MF Global s-a reunit la sfârşitul săptămânii trecute la New York pentru a analiza toate opţiunile, inclusiv vânzarea companiei pentru a evita falimentul, potrivit unei persoane apropiate situaţiei.”

Despre Libia

Romania Libera:

Omul de afaceri Abdel Rahim al-Kib este noul premier interimar al Libiei

Despre Valea Jiului

Tot in Romania Libera am citit:

HUNEDOARA. Minerii disponibilizaţi de CNH şi-au primit prima parte din bani

Fierbe Valea Jiului

„Conducerea Companiei Naţionale a Huilei (CNH) Petroşani a decis să deblocheze prima tranşă din plăţile compensatorii promise celor 900 de mineri care au fost disponibilizaţi de la exploatările din Valea Jiului.

„Ca urmare a dialogului direct purtat de către prefectul judeţului Hunedoara, Attila Dézsi, cu primul ministru şi cu reprezentanţi ai Guvernului, s-a obţinut alocarea fondurilor necesare plăţii primei tranşe a salariilor compensatorii cuvenite persoanelor disponibilizate care au părăsit sistemul la începutul acestei luni, urmare a aplicării Programului de reorganizare şi restructurare al CNH pe anul 2011. Astfel, luni, Compania Naţională a Huilei S.A. Petroşani va fi în măsură să efectueze plata acestei tranşe”, au declarat reprezentanţii Prefecturii Hunedoara.

Ameninţări cu protestele

Cei aproape o mie de mineri care au fost concediaţi CNH la începutul lunii octombrie au ameninţat zilele trecute cu proteste şi cu pichetare Prefecturii Hunedoara în caz că nu îşi vor primi banii promişi ca plăţi compensatorii. Un grup de mineri s-a adunat la finalul săptămânii trecute, în faţa sediului CNH Petroşani, pentru a afla ce decizie au luat autorităţile în urma şedinţei Comisiei de Dialog Social convocată de sindicate la sediul administrativ al Companiei Huilei. Oamenii nu au fost de acord cu propunerea de a primi, pentru început, o sumă de 1.000 de lei şi au făcut scandal.

Liderul sindical, Petre Nica, a declarat atunci că Centrala Sindicală Meridian este solidară cu disponibilizaţii şi a cerut ca plata salariilor compensatorii aibă loc prin alocarea subvenţiei la cărbune de către Ministerul Economiei, şi nu din încasările Companiei Naţionale a Huilei.

” Problema disponibilizaţilor este una stringentă, care trebuie să-şi găsească rezolvarea. Avem bugetul rectificat al CNH aprobat în luna august. Nu s-a gândit nimeni, nici din administraţie, nici de la sindicate, că banii nu vor intra în bugetul CNH până la această dată”, a spus Nica.”

Stiri externe

Romania Libera:

România a votat împotriva aderării „Palestinei” la UNESCO – presă

„România s-a pronunţat împotriva admiterii „Palestinei” în UNESCO, în cadrul votului derulat luni la Paris, în Conferinţa Generală a UNESCO, informează site-ul postului Radio Netherlands, scrie Mediafax.

România, Statele Unite, Germania, Canada, Cehia şi Lituania au votat împotriva admiterii „Palestinei” în cadrul UNESCO, în timp ce state precum Italia şi Marea Britanie s-au abţinut de la vot.

Aproape toate ţările arabe, africane şi latino-americane s-au pronunţat pentru aderare. Drept rezultat, Organizaţia ONU pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a decis luni admiterea „Palestinei” ca membru cu drepturi depline al agenţiei ONU.

Casa Albă a comunicat că votul în favoarea admiterii „Palestinei” în cadrul UNESCO este „prematur” şi contraproductiv”. „Votul în favoarea admiterii Autorităţii Palestiniene în cadrul UNESCO este prematur şi contraproductiv în contextul eforturilor comunităţii internaţionale pentru ajungerea la o pace completă, corectă şi durabilă în Orientul Mijlociu”, a declarat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei americane. La rândul său, Guvernul israelian consideră că admiterea „Palestinei” în cadrul UNESCO îndepărtează perspectivele ajungerii la un acord de pace. […]

„România consideră că UNESCO nu ar trebui să se antepronunţe într-o chestiune care se află în prezent în analiza Consiliului de Securitate al ONU, care este unul dintre organele decizionale principale ale organizaţiei şi, totodată, responsabil principal în ceea ce priveşte menţinerea păcii şi securităţii internaţionale”, preciza MAE pe 7 octombrie. Potrivit Ministerului de Externe, în acest moment, prioritară este reluarea negocierilor directe între cele două părţi, conform declaraţiei Cvartetului din 23 septembrie.

„Soluţiile în Procesul de Pace trebuie să rezulte din negocieri între părţile direct implicate, cu sprijinul Cvartetului. România nu susţine iniţiativele unilaterale, care pot afecta semnificativ cursul Procesului de Pace, indiferent din ce parte vin acestea”, explica MAE în 7 octombrie.”

Recomand citirea integrala a tuturor articolelor!

SUA si evitarea intrarii in incapacitate de plata.

Gandul:

Barack Obama: „Dacă nu acum, atunci când?”. Care este TERMENUL LIMITĂ PENTRU EVITAREA INCAPACITĂŢII DE PLATĂ a Guvernului Federal al SUA

Update!

Sa vedem ce se mai intampla si prin Europa. Iata ce ne spune Mediafax:

Aurul a atins un maxim record, din cauza agravării crizei din zona euro

Criza datoriilor suverane din zona euro slăbeşte leul

FMI cere Italiei „măsuri decisive” pentru reducerea datoriei publice

Tulburari la Atena

Programul de austeritate aprobat de parlament a provocat vii proteste care au degenerat in violente in capitala Greciei. Iata ce ne arata Mediafax:

Programul de austeritate al Greciei a fost aprobat de Parlament. Violenţe pe străzile Atenei – VIDEO

„Parlamentul Greciei a aprobat miercuri programul de austeritate propus de guvern, necesar pentru ca statul să primească următoarea tranşă, de 12 miliarde de euro, dintr-un împrumut extern şi să evite falimentul, transmite Athens News.

Un incendiu s-a declanşat, miercuri, în apropiere de intrarea în Ministerul grec de Finanţe, pe fondul confruntărilor dintre grupările de tineri şi forţele de ordine în piaţa Syntagma.

Miercuri după-amiaza, confruntările au provocat spitalizarea a 34 de persoane, între care 19 poliţişti, în timp ce forţele de poliţie au procedat la trei arestări, potrivit poliţiei şi serviciilor de urgenţă.

De asemenea, serviciile de urgenţă au anunţat că mai multe hoteluri de lux din piaţă au fost evacuate „preventiv”.

Către ora 14.00 GMT (17.00, ora României), lângă zidurile Parlamentului şi lângă tabăra montată de „indignaţii” greci, grupuri de persoane, cu faţa acoperită de cagule, atacau forţele antirevoltă, care au ripostat cu un „nor sufocant” de gaze lacrimogene.

Manifestanţii căutau să se refugieze, tuşind şi plângând, la o gură de metrou.

Incidente similare au avut loc miercuri dimineaţa, după un apel la formarea unui lanţ uman în jurul Parlamentului, lansat de „indignaţi”, în semn de protest faţă de votul asupra unui plan-cadru care prevede, până în 2015, o amplificare a măsurilor de austeritate şi privatizări într-o serie de domenii. Mobilizarea, la care au luate parte câteva mii de persoane, nu s-a ridicat, totuşi, la nivelul aşteptărilor protestatarilor.

Programul a fost susţinut de 155 de parlamentari, din totalul de 300, în timp ce 138 au votat „împotrivă”.

Planul propus de autorităţi vizează reduceri de cheltuieli, majorări de taxe şi înfiinţarea unei autorităţi de privatizare.

Joi va fi votată o a doua lege, care face posibile măsuri bugetare individuale şi privatizarea unor active ale statului.

Grecia trebuie să implmenteze planul de austeritate de 28 de miliarde de euro pe o perioadă de cinci anipentru a-şi asigura fonduri de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, evitând astfel intrarea în incapacitate de plată.

Aprobarea de către Parlament a măsurilor de austeritate reprezintă pentru guvern prima etapă a unui program de 78 de miliarde de euro, care pe lângă reducerile de cheltuieli în valoare de 28 de miliarde de euro decise miercuri vizează şi privatizări în valoare de 50 de miliarde de euro. Votul din Parlament, umbrit de o grevă de 48 de ore, a devenit ţinta unor proteste violente care au dus la intervenţia poliţiei împotriva manifestanţilor, notează Bloomberg.

Pe lângă vânzarea de active, precum Public Power Corp – fostul monopol de stat în sectorul energetic, şi taxe de 1-5% pe salarii, programul premierului include taxe mai mari pentru restaurante şi baruri, accize majorate pentru păcură şi coborârea pragului pentru aplicarea impozitului de la 12.000 de euro la 8.000 de euro. Cotidianul elen To Vima a calculat că povara fiscală suplimentară pentru o familie de patru persoane va creşte cu 2.795 de euro, sumă similară cu venitul pe o lună.

Euro a înregistrat miercuri variaţii în contextul clarificării poziţiei parlamentarilor indecişi. Atenţia se transferă asupra votului, joi, a unei a doua legi, care autorizează implementarea măsurilor de austeritate. Un succes joi ar permite ministrului de Finanţe Evangelos Venizelos să participe duminică la o şedinţă cu omologii săi europeni pentru discuţii care vizează eliberarea celei de-a cincea tranşe, de 12 miliarde de euro, a pachetului de împrumuturi totalizând 110 miliarde de euro, convenit anul trecut cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.”

si:

„Premierul elen, George Papandreou, a dus lupta pentru a obţine acordul Parlamentului concomitent cu eforturile oficialilor europeni de a convinge creditorii privaţi să participe la sprijinirea Greciei. Oficiali din Ministerul de Finanţe german au programat pentru miercuri o întâlnire la Berlin cu reprezentanţi ai băncilor şi asigurătorilor pentru a discuta un plan francez de implicare a investitorilor privaţi care deţin obligaţiuni.

Implementarea de noi măsuri de austeritate ameninţă să agraveze recesiunea ce durează deja de trei ani şi să complice eforturile guvernului de a creşte veniturile, notează Bloomberg. Economia se va contracta cu 3,8% în acest an, potrivit estimărilor Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional, după un declin de 4,4% anul trecut, în timp ce nivelul de îndatorare, cel mai ridicat din istoria zonei euro, va atinge 165% din PIB anul următor.”

Recomand citirea intregului articol pe Mediafax.

De citit si pe Wikipedia:

Economy of Greece

European sovereign debt crisis

Ceea ce mi se pare ingrijorator este ca, cel putin pana acuma, nu s-a dat o solutie in ceea ce priveste aceasta criza a datoriilor. Protestele, desi le consider justificate, totusi nu reprezinta o solutionare a problemei. Inca nu am auzit vorbindu-se de caracterul, dimensiunea politica a acestor proteste violente de la Atena. Sa nu uitam ca la putere, in Grecia, sunt socialistii! Pentru ca una e daca aceste proteste sunt expresia unei nemultumiri acute a populatiei, si alta daca reprezinta actiuni politice, coordonate politic. Sau daca acestea pot determina in plan politic vreo schimbare semnificativa. Ca de rezolvat problema, cel putin dupa parerea mea, n-au cum s-o rezolve. O sa spun ceea ce nu prea inteleg, referitor strict la Grecia. Aceasta tara, dupa cum ne arata Wikipedia are o economie structurata in felul urmator:

„The public sector accounts for about 40% of GDP. The service sector contributes 78.5% of total GDP, industry 17.6% and agriculture 4%. Greece is the 31^st mostglobalized country in the world and is classified as a high-income economy.”

Ceea ce nu inteleg este cum o tara care are o industrie cu o pondere de doar 17,6% din PIB si o agricultura cu o pondere de doar 4% din PIB ar putea sa se dezvolte armonios, facand cu succes fata provocarilor acestui nou mileniu. Dupa parerea mea, sectorul serviciilor are o pondere mult prea mare in economia greaca iar lucrul acesta nu poate determina o dezvoltare reala, ci doar un boom economic artificial indus. Consecinta, in conditiile in care sectorul public reprezinta 40% din PIB, este acumularea de datorii, adica orientarea economiei spre un consum foarte mare. Evident, deficitele mari ale Greciei trebuie finantate, or asta presupune imprumuturi. Corina Cretu are urmatorul punct de vedere:

„Mă veţi întreba ce să punem în locul „austerităţii”. În primul rând o gândire strategică, pe termen lung. Este greu să integrezi austeritatea într-un proiect de viitor, la fel cum este greu să-ţi faci din deficitul bugetar obiectivul suprem al politicilor publice. Sper sincer că Grecia va găsi o cale pentru a depăşi aceste greutăţi, iar pentru asta are nevoie de pace socială. Guvernul socialist, deşi obligat să ia măsuri dure, are încă sprijin popular, în ciuda imaginilor violente transmise de toate televiziunile. Şi asta pentru că, democraţia obligă, măsurile de austeritate au fost luate după o dezbatere publică transparentă şi după ce au fost intens discutate în Parlament. Nimeni la Atena nu a avut pretenţia că deţine adevărul absolut.”

De acord, nimeni nu are pretentia ca detine adevarul absolut. Dar care sa fie strategia pe termen lung? Pentru ca, dupa cat socot, sectorul acesta al serviciilor, foarte mare, nu va putea niciodata determina o dezvoltare economica sanatoasa, ci numai sectorul industrial si agricultura. Nu stiu… dar eu am vazut intotdeauna dezvoltarea serviciilor ca o consecinta a dezvoltarii industriale si nu invers. Mi se pare cel putin ciudat sa spui ca dezvoltarea

Image via Wikipedia

industriala este o consecinta a dezvoltarii serviciilor. Adica, vreau sa spun, dezvoltarea industriala determina in chip necesar, obiectiv o dezvoltare a serviciilor. Or, din cat se poate vedea, Grecia e o tara slab industrializata, iar in felul acesta nu are de ales. Dupa cum se poate citi si in Wikipedia, inca de multa vreme s-a dus acolo aceasta politica bazata pe deficite mari, ceea ce, logic, determina si datorii mari. Dar este de observat ca banii acestia n-au fost folositi pentru o dezvoltare industriala. Eu am avut si am impresia ca o dezvoltare durabila nu se poate baza decat pe dezvoltarea industriei si agriculturii. Inteleg ca, in Grecia, o dezvoltare a agriculturii e mai dificil de realizat din lipsa de terenuri agricole, tara fiind preponderent una muntoasa. Dar de ce nu s-a dezvoltat industria, astfel incat sa aiba o pondere mult mai mare in PIB? Aceasta acumulare a datoriilor s-a facut pentru a sustine un consum foarte mare in conditiile unei productii anemice. In felul acesta, e adevarat, grecii au trait bine ani de zile… Boom-ul indus, de care vorbeam mai sus. Poporul a fost obisnuit sa traiasca bine iar acum reactioneaza cu foarte mare virulenta, speriati de situatia in care a ajuns tara. Sunt de acord cu faptul ca masurile de austeritate s-ar putea sa nu dea rezultate pe termen lung. De fapt nu masurile de austeritate determina o dezvoltare durabila. Ele sunt impuse de situatia existenta acum. Fara o politica de dezvoltare durabila, reala nici rezultatele pozitive nu au cum sa vina.

Sa vedem ce repercursiuni ar putea avea aceasta criza in lume si in ceea ce ne priveste:

EXCLUSIV – Franks: Îngrijorările legate de criza din Grecia au ridicat prima de risc pentru România

„Potrivit dealerilor din piaţa bancară, CDS-ul aferent României (costul de asigurare la restructurare/default) a crescut începând cu 7 iunie de la 225 de puncte şi a atins un maxim de 283 de puncte joi, 23 iunie. În prezent, CDS-ul este la 277 de puncte.

„Au existat cu siguranţă anumite efecte negative temporare în ceea ce priveşte prima de risc a României pe pieţele internaţionale, determinate în mod cert de situaţia din Grecia. Aceste efecte s-au manifestat doar în ultimele zile, astfel că va trebui să mai aşteptăm”, a spus Franks.

Creşterea în continuare a CDS-ului ar putea afecta România pentru că ar face împrumuturile mai costisitoare, iar investiţiile şi consumul ar deveni la rândul lor mai scumpe.

În luna martie, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are România la FMI. Acordul cu Fondul Monetar Internaţional este însoţit de un sprijin preventiv de 1,5 miliarde euro de la Uniunea Europeană şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.

Consiliul Director al FMI a aprobat luni seară prima evaluare a noului acord, de tip preventiv, prin care a pus la dispoziţia României a doua tranşă, de 481 milioane de euro.”

FMI: Criza din Grecia s-ar putea extinde şi în Statele Unite

„”Fondurile mutuale (americane, n.r.) active pe pieţele interbancare au expunere în Europa”, a afirmat John Lipsky, prim-adjunct al directorului general, într-o conferinţă de presă.

Unii intermediari financiari din SUA depind de pieţele interbancare pentru a-şi asigura fonduri, dar Rezerva Federală americană asigură o sursă de finanţare disponibilă imediat, a dăugat Lipsky.

Riscul major al unei extinderi a crizei din Grecia vine din partea băncilor europene, consideră Gian Maria Milesi-Ferretti, economist la FMI.

„Canalul de transmisie prin intermediul fondurilor mutale de pe pieţele interbancare ar fi deschis, iar situaţia ar deveni şi mai periculoasă în cazul unei extinderi a crizei la băncile importante din Europa, deoarece acestea au o activitate importantă în dolari”, a spus economistul FMI.”

UE: Aprobarea planului de austeritate fereşte Grecia de faliment

si iata ce informeaza si HotNews:

BCE: Criza din Grecia este principala amenintare pentru stabilitatea financiara a zonei euro

„Extinderea crizei datoriilor din Grecia in sectorul bancar din zona euro reprezinta cel mai mare risc la adresa stabilitatii financiare a regiunii, potrivit Bloomberg care citeaza reprezentanti ai Bancii Centrale Europene (BCE).”Grecia poate avea un efect de contagiune. Din acest motiv suntem impotriva oricarei restructurari prin reevaluarea in scadere a datoriilor Greciei sau a oricarei implicari a sectorului privat care ar putea sa conduca la un eveniment de credit sau de rating”, a declarat Vitor Constancio, vicepresedinte BCE.
Criza datoriilor din zona euro s-a acutizat, in conditiile in care estimarile investitorilor ca Grecia nu va putea sa isi plateasca datoriile s-au inmultit. Riscul ca bancile din zona euro care detin obligatiuni suverane elene sa inregistreze pierderi a urcat, dupa ce Standard & Poor’s a retrogradat luni ratingul Greciei la „CCC”, cel mai redus nivel din lume.

„Zona euro se confrunta cu o situatie foarte dificila, din cauza interconectarii dintre criza datoriilor suverane si a situatiei din sectorul bancar. Din cauza implicatiilor foarte periculoase ale restructurarii datoriilor suverane pentru tara debitoare, inclusiv pentru sectorul sau bancar, este necesara o imbunatatire hotarata a indicatorilor fundamentali”, arata institutia financiara.”

Si un mic update despre ce s-ar afla in spatele acestei crize – aici.

Complicat…

Despre Grecia…

Tot in Gandul a aparut urmatoarea stire despre Grecia:

Pentru a primi ajutor de la FMI şi CE Grecia ar putea fi forţată să renunţe la Guvern. Cine va controla statul elen

Iata ce spune:

„Pentru a fi salvată de către FMI şi de către Comisia Europeană Grecia ar putea fi nevoită să renunţe, practic, la Guvern, scrie Financial Times.

Printre condiţiile pe care instituţiile financiare internaţionale le-ar putea impune statului elen se numără inclusiv preluarea de către acestea de la autorităţile de la Atena a controlului asupra colectării taxelor şi impozitelor. Mai mult decât atât, privatizarea companiilor deţinute de Grecia, din care s-ar putea obţine circa 50 de miliarde de euro, ar putea fi coordonată tot de către instituţii externe statului elen.

Până în momentul de faţă nici autorităţile elene nici cele ale instituţiilor financiare nu au confirmat aceste informaţii, precizează surse citată.Grecia a ajuns la un grad de îndatorare de peste 150% din PIB, nivel despre care din ce în ce mai mulţi economişti susţin că nu înseamnă decât un singur lucru: statul elen nu mai poate ieşi, singur, din această situaţie, fiind nevoie de un ajutor financiar substanţial din partea instituţiilor financiare.

Printre soluţiile de redresare a economiei elene se numără inclusiv amânarea plăţii unei părţi din datoria publică, pentru a scădea presiunea pe buget.

În contrapartidă, mai mulţi bancheri au cerut să se implice direct în vânzarea activelor statului, printre care se numără atât companii cât şi proprietăţi.”

Este adevarat ca spectaculoasa datorie publica a Greciei , 150% din PIB, provoaca intense discutii si dezbateri, si asta pe buna dreptate. Se cauta solutii, dar fara prea mult spor, din cate se poate cu usurinta constata. Insa nu trebuie sa uitam faptul ca aceasta criza a datoriilor publice nu este numai a Greciei. In Grecia ea se manifesta cel mai acut, dar criza este pe plan mondial, daca ma gandesc si la Statele Unite. Dupa parerea mea, aceasta criza are la baza urmatorul mecanism: cresterea economica merge mana in mana cu cresterea datoriilor publice. Cu alte cuvinte, creste PIB-ul tarii respective, dar creste si datoria publica a acesteia. Ceva nu e in regula, asta e clar. Pentru ca daca o vom tine tot asa, si vorbesc mai ales de economiile dezvoltate, fenomenul grecizarii, daca pot sa spun asa, bate la usa si s-ar putea, dupa mine, sa se intample unul din urmatoarele lucruri:

1.  criza economica actuala sa se prelungeasca pe plan mondial; sau
2.  peste vreo cativa ani, sa zicem 8-10 ani, sa izbucneasca o noua criza economica, ce ar putea fi mai puternica decat cea actuala…

Sigur, speram sa nu se intample asa… dar… Iata aici o statistica a FMI care cuprinde datele despre Franta, Germania, Grecia, Japonia, Regatul Unit al Marii Britaniei, Statele Unite, Germania si Italia. Ceea ce ma deranjeaza pe mine este ca guvernele nu explica indeajuns populatiei cum sta treaba. Iar cand vine criza economica, cea mai lovita este tocmai populatia, pusa parca in fata faptului implinit, fara nicio avertizare prealabila. In Romania, spre exemplu, autoritatile statului au lalait-o ca ba ca nu e criza, ba ca n-ar fi probleme, ca pe urma sa-l aud pe Basescu cum rosteste ritos ca suntem in re-ce-siu-ne dom’ne, sa ne fie clar si sa ne bagam mintiile in cap, nu? Ca pana atunci nu era nicio problema, nu? Ca pe urma sa vina si sa ne spuna ca de aia taranul o duce prost, ca nu pune cum trebuie mana pe plug! Boc a tacut, desigur. Ar trebui sa se explice populatiei din timp cum stau treburile – lucru pe care nimeni nu-l face – si guvernele sa caute sa previna astfel de evenimente nedorite, precum recesiune si criza economica. Iar in tarile democratice cu atat mai mult guvernele si sefii de state au datoria sa informeze din timp populatia despre astfel de evenimente, pentru ca sunt alesi de popor. Or, cam de fiecare data, cand s-au intamplat fenomene de criza economica profunda, poporul s-a trezit lovit din senin de efectele recesiunii si a trebuit sa suporte tot greul cu mare greutate. Din ceea ce se poate constata rezulta ca aceasta criza economica nu a trecut si ca nu e exclusa o alta mai puternica in viitorul nu foarte indepartat. Pentru ca nu s-a ajuns la un sistem care sa coreleze nivelul productiei si al gradului de ocupare cu nivelul consumului si al cheltuielilor totale. Dar pe de alta parte nici salariile nu sunt corelate cu performanta si toata directorimea din lume isi trage tot felul de bonusuri, chiar si cand firma e pe linia de plutire (la noi chiar si cand firma e falimentara). Lucrul asta parca nimeni nu are interesul sa-l corecteze. Iar daca tu, om simplu, zici ceva de genul asta esti imediat catalogat drept om rau, ca uite ce zici, etc, etc.

Daca ne uitam la Grecia, vom constata ca inca din 2006 avea o datorie de 106% din PIB, ca in 2009 sa ajunga la 126,813% PIB si in 2010 la 142% din PIB. Alo, UE, regula aceea cu 60% din PIB se mai aplica? Au lasat-o sa creasca si sa tot creasca de a crescut ca Fat Frumos! De stau si ma intreb daca nu cumva Grecia e un experiment care ar trebui sa ne dea de gandit. Facut de Marea Finanta. Ia sa vedem noi ce se intampla daca o tara ajunge la o datorie publica de 150% din PIB!

Romania s-a indatorat si ea destul, dar ceea ce nu se vede este tocmai cresterea economica, adica una substantiala care sa se simta si in buzunarele oamenilor. Cu toate taierile de salarii, pensii, disponibilizari, basca datoria, PIB-ul e intr-o crestere foarte lenta iar la capitolul absorbtiei de fonduri europene stam cam printre primii din coada… Iata aici o statistica FMI despre Romania. Este adevarat ca datoriile sunt mici in comparatie cu cele ale tarilor care fac parte din economiile avansate. PIB-ul este pe masura, tot mic. Cresterea de PIB in urmatorii ani nu ar fi chiar mica si ar avea drept rezultat si o scadere a somajului. Ar trebui sa avem datorii mai mari pentru ca si cresterea economica sa fie mare? Pentru ca oamenii sa simta ca traiesc mai bine? Dar s-ar putea intampla (sa ne uitam si pe celalalt tabel, cel cu tarile dezvoltate) ca aceasta crestere de PIB sa fie mai lenta decat cresterea datoriilor. Cu alte cuvinte, in tarile mari si dezvoltate, datoria sa creasca mult mai repede decat PIB-ul. Ma gandesc si la o asemenea evolutie. Nedorita, dupa parerea mea. Desi nu cred ca se va intampla asa…

In orice caz, fenomenul acesta de crestere al datoriilor publice trebuie sa dea serios de gandit. Solutia nu a fost inca gasita. Desigur, e dificil ca dupa ce ai mers ani de zile asa, acuma dintr-o data sa scazi nivelul datoriilor. De unde se vede ca economia mondiala nu a ajuns inca la o stare de stabilitate…