Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Nu ne vom schimba niciodata!

Cuvintele Presedintelui Obama – „Nu ne vom schimba niciodata” – reprezinta mesajul ferm trimis de Summitul NATO de la Varsovia.

Acest Summit este unul tranzitoriu, pana la viitorul care va avea loc in 2017 la Bruxelles unde va participa noul Presedinte ales al SUA. Insa este interesant mesajul transmis, faptul ca suntem „uniti in fata Rusiei”, dar pe de alta parte „nu ne aflam intr-un nou razboi rece cu Rusia, nu se poate vorbi nici depsre un parteneriat, ci suntem intr-o situatie cu totul noua”. Faptul ca se doreste un „dialog contructiv cu Rusia” arata ca tarile membre ale Pactului Nord-Atlantic nu cauta o atitudine agresiva fata de Rusia. Calea dialogului este deschisa.

Mediafax

Summitul NATO de la Varşovia. Stoltenberg, secretarul general al NATO: O brigadă românească va fi transformată într-una multinaţională

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat vineri că o brigadă românească urmează să fi transformată într-una multinaţională, pentru a întări prezenţa NATO în sud-estul Europei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat vineri că o brigadă românească urmează să fi transformată într-una multinaţională, pentru a întări prezenţa NATO în sud-estul Europei.

În cadrul unui discurs susţinut înainte de summitul NATO de la Varşovia, Stoltenberg a prezentat provocările la care Alianţa Nord-Atlantică trebuie să răspundă, prefigurând principalele subiecte de discuţie de la summit.

Oficialul NATO a declarat că în cadrul summitului vor fi luate decizii care au drept scop să consolideze „apărarea colectivă şi capacitatea de descurajare. Şi pentru a proiecta stabilitate dincolo de frontierele noastre.”

„Astăzi, vom decide să întărim prezenţa noastră pe flancul de est al Alianţei. În Estonia, Letonia, Lituania şi, aici, în Polonia, vom desfăşura, prin rotaţie, batalioane multinaţionale în fiecare dintre aceste state„, a mai spus Stoltenberg, care a adăugat că, de asemenea, transformarea brig[zii româneşti într-una multinaţională va consolida prezenţa în zona de sud-est a Alianţei Nord-Atlantice”.

„Summitul de la Varşovia are loc într-un moment definitoriu în istoria Alianţei noastre. Cu ameninţări imprevizibile şi provocări complexe din mai multe direcţii. NATO a răspuns. Am iniţiat o consolidare a apărării noastre colective şi de descurajare. Cea mai semnificativă de la sfârşitul Războiului Rece”, a spus Stoltenberg

Oficialul a vorbit pe larg şi despre relaţiile cu Moscova, reiterând faptul că Alianţa Nord-Atlantică doreşte un „dialog constructiv şi semnificativ cu Rusia”.

„NATO nu caută confruntarea. Noi nu vrem un nou Război Rece. Războiul Rece este istorie. Şi ar trebui să rămână istorie. Vom continua să cautăm să avem un dialog constructiv şi semnificativ cu Rusia. Pentru a face clare intenţiile noastre. Pentru a soluţiona orice neînţelegeri. Şi pentru a reduce riscul de incidente militare sau accidente care ar putea scăpa de sub control. Rusia este cel mai mare vecin şi o parte integrantă a securităţii europene. Aşa că un dialog continuu este esenţial”, a mai spus secretarul general al NATO.

Oficialul a mai precizat că NATO îşi va reconfirma „angajamentul faţă de partenerii noştri din est – Ucraina, Georgia şi Republica Moldova – pentru a le ajuta să reziste presiunilor externe şi pentru a le permite să ducă la bun sfârşit reformele”.

În cadrul discursului său, Stoltenberg a atins şi subiectul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, în urma referendumului din data de 23 iunie.

„Deşi Brexitul va modifica relaţiile Marii Britanii cu UE, totuşi nu va afecta poziţia importantă a Regatului Unit în cadrul NATO. Unitatea şi cooperarea dintre NATO şi UE rămân la fel de importante ca întodeauna. În ultimii ani, lumea s-a schimbat dramatic. Şi noi continuăm să ne schimbăm odată cu ea,” a concluzionat înaltul oficial NATO.”

Insa trebuie sa remarcam faptul ca nu e definit foarte clar ce ar inseamna acest „dialog constructiv”. Si am putea sa ne intrebam in ce masura este el posibil. In orice caz, dupa cum putem constata, se va ranforsa flancul Estic al Aliantei, inclusiv trecerea Scutului Antiracheta de la Deveselu in cadrul NATO. Iar lucrurile acestea sunt necesare in conditiile in care Rusia nu a respectat Acordurile de la Minsk si a anexat ilegal Crimeea.

Reactia Rusiei:

Înaintea summitului NATO, Rusia avertizează că va reacţiona la suplimentarea capacităţilor NATO în Europa de Est

Rusia va adopta măsuri militare ca reacţie la decizia Alianţei Nord-Atlantice de suplimentare a capacităţilor în Europa de Est, avertizează Ministerul rus de Externe, precizând că problemele generate de NATO „nu vor rămâne fără reacţie” din partea Moscovei.

„Nu există nicio ameninţare de tip real la adresa NATO din partea Rusiei. Am iniţiat procesul de modernizare a armatei şi efectuăm exerciţii militare, dar aceste lucruri se întâmplă pe teritoriul rus, nu trimitem trupe în străinătate”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

„Vedem că Statele Unite au început să interacţioneze treptat cu Rusia în domeniul militar, dar, cu cât situaţia evoluează pe plan regional, cu atât considerăm mai mult că este necesară cooperare”, a subliniat Zaharova, potrivit agenţiei Tass.

„Urmărim activităţile Alianţei Nord-Atlantice. Dacă decizia NATO este să suplimenteze capacităţile militare şi să intensifice abordarea agresivă, aceste lucruri nu vor rămâne fără reacţie. Acţiunile NATO nu vor rămâne fără un răspuns adecvat. Suntem preocupaţi de activităţile NATO la frontierele ruse”, a subliniat oficialul de la Moscova.

„Nu excludem posibilitatea convocării Consiliului NATO-Rusia după summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Varşovia. Tema centrală a reuniunii se va referi la deciziile NATO de suplimentare a capacităţilor militare pe flancul estic şi la efectele acestor măsuri asupra securităţii europene”, a subliniat reprezentantul MAE rus.

Cu ocazia summitului de la Varşovia, Alianţa Nord-Atlantică urmează să ia decizia suplimentării capacităţilor militare în Europa de Est, în cadrul măsurilor care ar avea rolul descurajării Rusiei. Moscova a exprimat în mai multe rânduri preocupare privind instalarea unor sisteme antibalistice NATO în România şi Polonia.

Tensiunile dintre NATO şi Rusia s-au amplificat în anul 2014, pe fondul anexării de către Moscova a regiunii ucrainene Crimeea şi în contextul ingerinţelor ruse în Ucraina.”

Oficiali ruşi: Deciziile NATO nu conţin risc real, dar Rusia le consideră agresiuni cu efect global

Decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în Europa de Est nu constituie risc militar real pentru Rusia, dar aceste măsuri pot fi considerate „agresiuni” şi vor avea impact negativ asupra situaţiei de securitate la nivel mondial, afirmă oficiali ruşi, avertizând că Rusia va reacţiona.

„Suplimentarea efectivelor NATO în ţările baltice nu creează riscuri militare pentru Rusia. Dar pot fi considerate drept un act simbolic care arată că nu ne putem aştepta la acţiuni prietenoase din partea Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat Alexandr Romanovici, membru al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

„Ţări NATO arată disponibilitatea de a alimenta tensiunile la nivel regional, situaţie care nu contribuie în niciun fel la promovarea relaţiilor de bună vecinătate între Rusia, statele baltice şi Polonia”, a adăugat Romanovici, potrivit agenţiei Tass.

„Aceste măsuri militare sunt, în mod evident, avantajoase pentru Statele Unite, care depun toate eforturile pentru a creşte influenţa asupra NATO, un instrument al propriei doctrine militare. Statele Unite vor încerca să compenseze slăbirea Uniunii Europene prin consolidarea poziţiilor în cadrul NATO”, a subliniat Romanovici.

La rândul său, Frants Klinţevici, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, a catalogat deciziile NATO drept „agresiuni”.

„Trimiterea unor batalioane NATO în ţările baltice şi în Polonia şi activarea primei etape operaţionale a sistemului antibalistic reprezintă acte de agresiune, dacă este să spunem lucrurilor pe nume. Deciziile luate la summitul NATO de la Varşovia vor avea un impact extrem de negativ asupra situaţiei mondiale”, a atras atenţia Klinţevici.

Ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, a avertizat înaintea summitului NATO că deciziile Alianţei vor fi urmate de măsuri simetrice din partea Moscovei.

„Ni se oferă o agendă a confruntării. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să înţeleagă că aceste măsuri vor avea efecte adverse din punct de vedere militar. În mod natural, vor fi urmate de măsuri militare tehnice din partea Rusiei”, a atras atenţia Gruşko, citat de publicaţia Kommersant.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, vineri, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, a anunţat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianţa va prelua controlul asupra elementelor antirachetă din Europa.”

De unde se vede ca reactia Rusiei nu e una in spiritul unui „dialog constructiv”… Jens Stoltenberg declara:

Stoltenberg: NATO nu vrea confruntarea, ci dialogul constructiv cu Moscova. Rusia nu trebuie izolată

Alianţa Nord-Atlantică nu vrea confruntarea militară, ci dialogul constructiv cu Moscova, a declarat vineri seară secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că, în pofida măsurilor de disuasiune luate de NATO, Rusia nu trebuie izolată.

„Alianţa Nord-Atlantică nu reprezintă nicio ameninţare pentru nimeni. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nouă cursă a înarmării. Şi nu vrem confruntare militară. Consolidăm capacităţile de disuasiune şi apărare, dar, în acelaşi timp, încercăm să avem un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin, este un membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Joacă un rol important în gestionarea provocărilor din Europa şi din vecinătatea Europei. Rusia nu poate şi nu trebuie să fie izolată”, a spus Stoltenberg.

„Prin intensificarea activităţilor militare în Europa şi în apropierea Europei, avem interesul de a ajunge la un acord cu Rusia asupra direcţiilor pe care le avem în vedere. Trebuie să facem toate eforturile pentru a evita interpretările eronate şi accidentele”, a adăugat Stoltenberg, subliniind că măsurile luate de Alianţa Nord-Atlantică vor fi discutate în cadrul Consiliului NATO-Rusia programat după summitul de la Varşovia.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat vineri planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice.”

Se vede ca sunt abordari diferite, cele ale Rusiei de cele ale NATO. Relatiile bune cu Rusia ar fi posibile in cazul in care Rusia redevine un partener al NATO. Ar fi de dorit, desigur, ca relatiile cu Rusia sa se imbunatateasca. Retorica Rusiei determina insa un vector in alt sens. Iata si un alt exemplu:

Obama, la finalul summitului de la Varşovia: Europa poate conta pe ajutorul Statelor Unite, întotdeauna

Presedintele Barack Obama a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru Europa, în pofida provocărilor fără precedent cu care se confruntă alianţa transatlantică, notează cotidianul The New York Times pe pagina electronică.

În cadrul conferinţei de presă de la finalul summitului de la Varşovia, preşedintele Obama a declarat că „în vremuri bune şi rele, Europa poate conta pe Statele Unite, întotdeauna,” adăugând că alianţa transatlantică se confruntă cu o serie de provocări majore, cum ar fi ameninţările teroriste, criza imigranţilor şi o Rusie tot mai activă.

Obama a mai apreciat că în urma summitului, NATO „continuă mai departe cu cea mai importantă consolidare a apărării colective de la Războiul Rece încoace.”

„În aproape 70 de ani de când există NATO, probabil niciodată nu ne-am confruntat cu atâtea provocări în acelaşi timp – de securitate, umanitare, politice”, a mai spus liderul de la Casa Albă, care a adăugat că „NATO este la fel de puternic, la fel de agil şi la fel de pregătit ca şi înainte.”

Barack Obama a vorbit şi despre Brexit, spunând că Marea Britanie şi Uniunea Europeană trebuie să se asigure că ieşirea Regatului Unit din Blocul comunitar se va realiza într-o manieră cât mai lină şi ordonată posibil.

La rândul său, premierul britanic David Cameron a declarată acest summit a arătat „Că deşi Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, nu ne retragem din lume, şi nici nu ne întoarcem spatele Europei sau securităţii europeane.”

NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistente dinspre Est” – oficial rus

Moscova aşteaptă explicaţii din partea NATO cu privire la decizia de a consolida flancul estic al alianţei, a afirmat purtătorul de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, care a adăugat că NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistene dinspre Est,” informează Sputnik.

„Partea rusă examinează cu atenţie deciziile luate la summitul NATO din capitala Poloniei între 8-9 iulie”, a declarat Zakharova, subliniind că Moscova „aşteaptă explicaţii detaliate, de la de reprezentanţii Alianţei, cu privire la consolidare NATO în toate direcţiile, în cadrul reuniunii periodice a Consiliului NATO-Rusia la nivelul reprezentanţilor permanenţi, de pe 13 iulie.”

„Contrar intereselor obiective de menţinere a păcii şi stabilităţii în Europa, precum şi necesitatea de a aduna potenţialul tuturor actorilor internaţionali responsabili în combaterea provocărilor reale, şi nu născocite, ale timpurilor noastre, Alianţa se concentrează pe izolarea unei ameninţari inexistente dinspre Est,”a comentat Zakharova.

Analiza primară a concluziilor summitului din Varşovia arată că „NATO continuă să existe într-o lume militară şi politică paralelă,” a adăugat oficialul rus.

„Pe termen lung consecinţe negative şi riscurile pentru întregul sistem de securitate euroatlantic, care au apărut ca urmare a acţiunilor deliberate ale Washingtonului şi Bruxellesului care au avut drept scop schimbarea echilibrului puterii, inclusiv punerea accelerată în aplicare a planurile SUA /NATO de apărare antirachetă în Europa, sunt în continuare ignorate în mod conştient,” a mai spus Zakharova.

Există încercări de a demoniza Rusia, care au drept scop să justifice măsurile de consolidare militară în Europa şi mascarea „rolul distructiv” al NATO, prin răspândirea instabilităţii în întreaga lume, a adăugat oficialul.”

Iata insa ce spune Stoltenberg:

NATO cere Rusiei să pună capăt sprijinului pentru separatiştii din estul Ucrainei. Stoltenberg: Sprijinim suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut un apel la Rusia să renunţe la sprijinirea din punct de vedere politic, militar şi financiar al rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Oficialul NATO a declarat, în cadrul conferinţei de presă organizată după întâlnirea cu preşedintele ucrainean, că a „reafirmat sprijinul de durată al NATO pentru Ucraina şi cooperarea cu Kiev. Şi am salutat planurile guvernului ucrainean de reformă. Aliaţii sunt uniţi în sprijinul lor pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. (…) Şi condamnăm destabilizarea deliberată a estului Ucrainei de către Rusia.”

„Facem apel la Moscova să pună capăt sprijinului politic, militar şi financiar pentru separatişti. Toate părţile trebuie să pună în aplicare în totalitate Acordul de la Minsk. Şi să lucreze în favoarea unei soluţii negociate. În pofida provocărilor conflictului în curs de desfăşurare, Ucraina s-a angajat să realizeze reforme majore, precum şi să continue eforturile de combatere a corupţiei.”

„Rusia a continuat acţiunile agresive prin care subminează suveranitatea, integritatea şi securitatea teritorială a Ucrainei, încălcând prevederile dreptului internaţional. Aceste evoluţii au implicaţii serioase pentru stabilitatea şi securitatea întregii zone euro-atlantice,” se mai afirmă în comunicatul după întâlnirea lui Stoltenberg cu preşedintele Petro Poroşenko.”

Avem si un punct de vedere pacifist, nu stiu cat de realist…:

Premierul bulgar Boiko Borisov: Marea Neagră ar trebui să fie declarată o zonă demilitarizată

Premierul bulgar Boiko Borisov este de părere că Marea Neagră ar trebui să fie o zonă demilitarizată, lucru care ar încuraja dezvoltarea afacerilor, turismului şi industriei petrolului în regiune, potrivit site-ul The Sofia Globe.

„Toată viaţa mea am fost un luptător şi ştiu că nu există un conflict bun”, a declarat Borisov, care a a adăugat că „Este întotdeauna rău. Iar oameni, mult mai isteţi, mult mai înţelepţi, cu secole înainte mea, au spus că este mai bună o pace rea decât un război bun. Aş merge chiar la extreme în această privinţă. Marea Neagră ar trebui să fie declarată zonă demilitarizată.”

„O zonă fără forţe militare, fără submarine, fără nave, pentru că este o zonă în care ne aşteptăm să extragem gaze naturale, unde toate ţările au turism, şi unde este posibil un comerţl mai intens,” a mai precizat oficialul bulgar.

Borisov a făcut aceste comentarii în cursul unei vizite la într-un sat bulgar, în timp ce o delegaţie oficială condusă de preşedintele Bulgariei, Rossen Plevneliev, a participat la summitul NATO din capitala Poloniei.

Premierul bulgar, care recent a declarat că urmăreşte o relaxare a tensiunilor şi o normalizare a relaţiilor dintre ţara sa – membră NATO şi UE – şi Rusia, a fost rugat să comenteze apelul liderilor UE pentru continuarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

„Ei bine, dacă asta e ceea ce doresc ei, (sancţiunile) vor continua. Noi pierdem o gramada de bani pe agricultură,” a răspuns premierul bulgar.

Recent, Bulgaria a avut o reacţie confuză la propunerea privind o prezenţă navală permanentă a NATO în Marea Neagră, iniţiativa susţinută de România şi Turcia, însă autorităţile de la Sofia s-au distanţat de această iniţiativă, deşi iniţial se arătaseră favorabile.

„Eu am spus mereu că noi suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar”, spunea la acel moment Borisov .”

Marea Neagra nu trebuie sa devina o „zona de conflict militar”, insa Rusia trebuie descurajata sa-si puna in practica intentiile agresive la Marea Neagra. Dar, cum afirma si Presedintele Iohannis, se va gasi o solutie in acest sens la Marea Neagra. Dar despre Bulgaria de citit un punct de vedere aici.

Un alt lucru important: ISIS si Afganistan:

NATO se va implica mai activ în acţiunile împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Stoltenberg, secretarul general: Am decis să oferim sprijin direct în luptă

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a anunţat sâmbătă că organizaţia se va implica mai activ în acţiunile împotriva militanţilor extremişti, în special împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.

„Pentru început vom oferi mai mult sprijin partenerilor noştri. Pentru a putea să-şi asigure securitatea şi să contracareze extremismul violent. Am decis astăzi să începem instruirea şi eforturile de dezvoltare a capacităţii (militare) în Irak, lucru care jocă un rol cheie în lupta împotriva ISIL (acronim pentru Stat Islamic n.red),” a spus oficialul NATO.

„În al doilea rând, am decis să oferim sprijin direct în lupta împotriva ISIL. Toţi aliaţii sunt deja parte a coaliţiei globală împotriva ISIL. Am căzut de acord ca aeronavele NATO de supraveghere AWACS să ofere sprijin direct forţelor coaliţiei,” a mai adăugat Stoltenberg.

Oficialul NATO a mai anunţat şi lansarea unei operaţiuni de securitate maritimă în Marea Mediterană, care va avea mai multe obiective, inclusiv combaterea terorismului.”

NATO anunţă continuarea misiunii Resolute Support în Afganistan şi după anul 2016

NATO va continua misiunea în Afganistan şi după anul 2016, care are rolul de a pregăti, consilia şi oferi asistenţă forţelor de securitate afgane, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Într-un comunicat al NATO se mai anunţă că a fost aprobată şi continuarea contribuţiilor financiare pentru susţinerea forţele de securitate afgane până la sfârşitul anului 2020.

Pe de altă parte, autorităţile de la Kabul s-au angajat să continue, cu sprijinul NATO, eforturile de consolidare a forţelor de securitate, pentru ca acestea să fie capabile să asigure securitatea populaţiei afgane, să respecte drepturile omului şi să acţioneze în conformitate cu constituţia afgană.

Statele Unite, cel mai mare contributor internaţional la conflictul din Afganistan, a anunţat recent că efectivele armatei americane din Afganistan vor fi reduse de la 9.800 de militari la nivelul de 8.400.

Ţările membre NATO au promis Statelor Unite că vor contribui anual la fondul de finanţare a forţele de securitate afgane cu aproximativ un miliard de dolari, în următorii trei ani, relatează Reuters.

Alinaţa Nord-Atlantică este prezentă în Afganistan din 2003 şi a investit zeci de miliarde de dolari, în încercarea de a stabiliza această ţară.

Agravarea situaţiei de securitate ca urmare a intensificării acţiunilor militanţilor talibani a forţat aliaţii să renunţe la planurile de reducere drastică a nivelului de trupe desfăşurate în Afganistan.

În prezent, în Afganistan se află dislocaţi aproximativ 13.000 de militari din mai multe state, cei mai muţi fiind din SUA, Germania, Turcia şi Italia. Rolul lor este de a instrui forţele afgane.

„Ne-am implicat (în Afganistan) şi suntem pregătiţi să rămânem”, a adăugat Stoltenberg, care nu a oferit detalii privind numărul trupelor internaţionale care vor fi menţinut în 2017, precizând că această decizie urmează să fie luată în toamnă.

Trebuie remarcat si un alt lucru important:

Instalatiile antibalistice si Scutul Antiracheta

Acord privind trecerea instalaţiilor antibalistice din Europa sub comanda NATO – surse Reuters

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.

„Liderii statelor NATO vor lua decizia formală că sistemul antirachetă din Europa este operaţional”, a declarat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

„Acest lucru înseamnă că navele americane echipate cu sisteme antirachetă staţionate în largul Spaniei, un radar din Turcia şi sistemul antibalistic din România vor putea funcţiona împreună sub comandament NATO”, a explicat oficialul citat.

Anunţul a fost făcut în timp ce la Varşovia este în curs summitul Alianţei Nord-Atlantice.

Un alt oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice a confirmat că „se întrunesc condiţiile” de plasare a instalaţiilor antibalistice din Europa sub comandament NATO.

Franţa a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanţii că nu va exista un control direct al Statelor Unite. Parisul a solicitat asigurări că NATO va avea în mod real control asupra sistemului antirachetă, pentru a evita ca acesta să fie sub comanda generalilor americani.

„Cheia este controlul politic, din cauza consecinţelor oricărei interceptări”, a declarat generalul francez Denis Mercier, şef al comandamentului NATO.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.

Elementele antibalistice din România sunt deja operaţionale şi sunt sub comandament NATO. Decizia de vineri se referă la integrarea sub comandament NATO a tuturor elementelor antibalistice din Europa.

Departamentul american al Apărării a anunţat în anul 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, recomanda atunci Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului urmau să dureze aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă urma să fie luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse erau Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul şi Coreea de Nord. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) sunt instalate la baza de la Deveselu (România) şi vor fi montate în Polonia. Nave americane echipate cu sisteme antibalistice patrulează în Marea Mediterană. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.”

NATO suplimentează prezenţa militară în Europa de Est, inclusiv în România. Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, anunţă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă.

„Am decis suplimentarea prezenţei militare pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice cu patru batalioane în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania; efectivele militare vor fi staţionate prin rotaţie”, a declarat Jens Stoltenberg vineri seară.

Canada va trimite militari în Letonia, Germania va conduce un batalion în Lituania, Marea Britanie va desfăşura militari în Estonia, iar Statele Unite vor suplimenta efectivele în Polonia, a precizat Stoltenberg.

„Salut faptul că multe alte ţări, mulţi aliaţi, au anunţat cu ocazia acestei reuniuni contribuţii de diverse tipuri. Prezenţa noastră va fi suplimentată începând de anul viitor. Acesta este un pas important, dar este doar o parte a unui efort mai amplu. Inclusiv prin planurile de reconfigurare a prezenţei în sud-estul Europei, prin structuri construite în jurul unei structuri multinaţionale în România”, a declarat Stoltenberg.

El a precizat că extinderea Alianţei Nord-Atlantice va continua cât va fi necesar, confirmând şi preluarea comandamentului asupra sistemului antirachetă european.

„Am decis să declarăm operaţională prima etapă a sistemului antibalistic NATO (din Europa – n.red.). Acest lucru înseamnă că navele americane (dotate cu sisteme antibalistice – n.red) din largul Spaniei, radarul din Turcia şi elementele de interceptare din România pot funcţiona în mod integrat, sub comandă şi sub control NATO”, a precizat Stoltenberg, conform unui comunicat oficial.

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului. Franţa a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanţii că nu va exista un control direct al Statelor Unite. Parisul a solicitat asigurări că NATO va avea în mod real control asupra sistemului antirachetă, pentru a evita ca acesta să fie sub comanda generalilor americani. „Cheia este controlul politic, din cauza consecinţelor oricărei interceptări”, a declarat generalul francez Denis Mercier, şef al comandamentului NATO.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra. Elementele antibalistice din România sunt deja operaţionale şi sunt sub comandament NATO. Decizia de vineri se referă la integrarea sub comandament NATO a tuturor elementelor antibalistice din Europa.”

Ar mai trebui amintit un lucru interesant: instalarea unui scut anti-racheta in Coreea de Sud, in urma unui acord intre aceasta tara si SUA, proiect care a starnit reactii vehemente de impotrivire din partea Chinei si Rusiei deoarece s-ar strica astfel echilibrul de forte din regiune. Totusi, proiectul acesta este justificat de programul nuclear nord-coreean.

Ce concluzii s-ar putea trage de pe urma Summitului NATO de la Varsovia? Comparand retorica Moscovei cu cea a Aliantei se pot observa diferente notabile, chiar contradictii. Retorica Moscovei nu pare a fi cooperanta, mai degraba belicoasa, desi recunoaste ca masurile luate nu sunt o amenintare pentru Federatia Rusa. De aici rezulta ca Moscovei nu-i convine masurile luate, nu atat pentru faptul ca ar fi impotriva Rusiei, cat din pricina ca se opun doctrinei liderului de la Kremlin – un nostalgic comunist – de expansiune a influentei Rusiei in Europa de Est dar si in lume. NATO s-a dovedit a cauta cooperarea – de aici ideea „dialogului constructiv” – insa lucrurile, din acest punct de vedere, nu se vor schimba prea mult fata de situatia existenta. Prin ranforsarea flancului Estic al Aliantei se aduce un plus de securitate in Europa, in special in Europa de Est. In orice caz, in retorica NATO intalnim o delimitare clara fata de cea din vremea Razboiului Rece. Retorica Moscovei, in schimb, e chiar cea de pe vremea Razboiului Rece, de pe vremea comunismului!

Un alt lucru notabil este implicarea mai activa decat pana acum a Aliantei in combaterea terorismului atat in Afganistan cat si impotriva ISIS. Afganistanul ramane o tara sub controlul de securitate al NATO. Afganistanul pare a semana tot mai mult cu un cap de pod al lumii occidentale in Orientul Mijlociu. De aici se vede o victorie strategica a Aliantei. Desi situatia in Afganistan ramane tensionata, implicarea SUA si NATO in aceasta tara nu reprezinta un esec! „Am decis astăzi să începem instruirea şi eforturile de dezvoltare a capacităţii (militare) în Irak, lucru care jocă un rol cheie în lupta împotriva ISIL” – lucru deosebit de important, care ar fi trebuit facut de mai demult. E bine totusi ca se face si acum deoarece v-a determina o regresie a ISIS si poate chiar o anihilare a acesteia.

Prin trecerea instalatiilor antibalistice si sistemului antiracheta din Europa sub comanda NATO, Alianta isi ia un plus de responsabilitate, desigur. Seamana cu o integrare mai profunda a capacitatilor de aparare in cadrul NATO, crescand rolul Pactului Nord-Atlantic fata de cel al unei tari membre sau al tarilor membre.

Deciziile luate sunt necesare pentru asigurarea unui climat de securitate in Lume. Pregatesc terenul pentru o implicare mai puternica a Aliantei in lupta impotriva terorismului.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iulie 11, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce mai face Presedintele Barack Obama…?

Gandul

SUA vor primi 10.000 de refugiaţi sirieni

Se arata ca:

Preşedintele american, Barack Obama, a ordonat pregătirea unui plan pentru primirea în Statele Unite a cel puţin 10.000 de refugiaţi sirieni, anunţă Casa Albă.

„Acest număr reflectă o creştere semnificativă a angajamentului Statelor Unite de a primi refugiaţi”, a declarat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Statelor Unite.

Barack Obama a decis deblocarea a patru miliarde de dolari, în cadrul anului bugetar 2015-2016, pentru pregătirea agenţiilor federale specializate în primirea refugiaţilor.

Secretarul de Stat american, John Kerry, afirma miercuri că Statele Unite sunt dispuse să accepte un număr mai mare de refugiaţi, pentru a veni în ajutorul aliaţilor din Uniunea Europeană.

În prezent, Statele Unite au o cotă anuală de refugiaţi stabilită la 70.000. Până în prezent, de la începerea războiului civil din Siria, acum patru ani şi jumătate, Statele Unite au primit doar 1.500 de refugiaţi sirieni.

Uniunea Europeană se confruntă cu un aflux masiv de imigranţi veniţi din zone de conflict sau din ţări sărace din Orientul Mijlociu şi din Africa.”

Mie mi se pare ca traim un moment istoric uluitor: nu mai e vorba de destructurarea unor state, dar chiar si a unei tari!! Printr-o astfel de decizie SUA ce face? Incurajeaza afluxul masiv de imigranti dintr-o tara nenorocita precum Siria, la fel ca si UE. Interesant este ca si UE nu face altceva decat sa incurajeze aceasta migratie – Angela Merkel a si declarat ca Germania e pregatita sa primeasca 800.000 de emigranti pana la sfarsitul anului.

Iata si o analiza din Romania Libera:

Fisura logică și strategică din cotele lui Junker și Merkel

Se arata ca:

„În problema refugiaților și a imigranților din Orientul Mijlociu, chestiunea cotelor obligatorii ar fi trebuit să fie o grijă marginală. Nu problema sprijinului umanitar e vulnerabilitatea, ci întârzierea, iar acum lipsa unui plan de a stopa problema la sursă. Când fluxul care vrea să forțeze porțile Europei va crește mult peste ce ne vedem în prezent, oare câți eroi ai cotelor de azi vor mai rămâne pe metereze?

Uciși,  torturați, vânați, traumatizați psihic pentru tot restul vieții și pentru încă o generație, respectiv goniți de la casele lor în direcții – unele nesigure, altele aproape imposibil de atins -, astfel trăiesc de patru ani și șase luni milioane de sirieni. Jumătate din populația de peste 20 de milioane de suflete a Siriei și-a părăsit casele, iar o altă jumătate din această jumătate și-a părăsit țara. La rândul lor, tot mai mulți libieni și yemeniți au pe zi ce trece motive vitale să pună renunțarea la patrie în capul listei lor de priorități. E o chestiune de timp și, în cazul Yemenului, de geografie până când pribegia chinuită le va îndrepta în număr încă și mai mare pașii, asemeni sirienilor, spre tărâmul european al făgăduinței.

De altfel, unde altundeva să se ducă? În Arabia Saudită, în Qatar și în alte asemenea monarhii din Golf, pe cât de business friendly, pe atât de primitive și lipsite de compasiune? Nu, pentru că ele, numitele monarhii din Golf, ca și Polul Nord sau Stația Orbitală Internațională (fiecare din motive diferite, e drept) nu primesc refugiați, deci cap compas tot Europa rămâne.

Și de ce ai condamna o familie din Libia sau din Yemen pentru o asemenea opțiune? După demolarea dictaturilor, cele două state au plonjat în tenebrele necunoscutului, au eșuat teribil și sunt astăzi teatrele unui haos și ale unor masacre greu de descris, terenuri de luptă pe care își dispută cinic supremația regională și confesională alte state (de la Arabia Saudită, la Iran), dar și grupări teroriste, unele dintre ele afiliate dementei gloate numită Stat Islamic.

Prin urmare, dacă ar fi să vorbim rotund despre perspectivele fenomenului refugiaților, despre potențialul exodului și nu doar despre actualizarea lui (atenție, doar despre exodul refugiaților de război, nu și al imigranților economici), fluxul migrator care a forțat azi porțile Europei și care este format în prezent din 50% sirieni, e tot mai probabil că se va îngroșa cu libieni, cu yemeniți. Dar și cu tot mai mulți sirieni, cu tot mai mulți irakieni, nemaivorbind de alte categorii, precum cetățenii cu adevarat năpăstuiți din țări africane în care jihadul, sărăcia extremă și lipsa oricărui orizont pe cel puțin o generație fac nebănuite ravagii. Dacă va fi așa, fiți siguri că tot ceea ce vedem azi că se petrece la granițele și pe teritoriile unor țări precum Grecia, Macedonia, Serbia, Ungaria, Austria sau Germania ni se va înfățișa la un moment dat drept o banală joacă de copii. Și va fi imposibil de digerat!

Pentru ca aceste previziuni să se și adeverească este nevoie doar de un lucru: ca în următoarele câteva luni, poate până la un an, UE și Obama să mai piardă o dată startul și să facă același balet pe care îl execută de la debutul războiului din Siria. Un balet irelevant din perspectiva soluționării crizei din Orient, jalnic din punct de vedere umanitar și de neînțeles cât privește urmărirea propriilor interese. Iar dacă e să vorbim despre interese legitime, ei bine, cel mai mare pericol pe care liderii UE, ca și Administrația Obama ar fi trebuit să îl anticipeze și să îl cântărească pornind de la esența sa viza tocmai problema exodului.

Întrebările erau simple, frizau chiar banalul. Erau de felul următor:

*Ce se poate întâmpla dacă criza din Siria se prelungește pe ani de zile? Unde vor căuta adapost, în final și în masă, milioanele de oameni goniți de teroare? S-au bazat liderii UE pe faptul că vor rămâne musulmanii și creștinii alungați din Orient suspendați în taberele de pe teritoriul Turciei, în proximitatea graniței cu țara de origine, sperând, ca ultimii naivi, că totul e un vis urât care se va sfârși până spre dimineață, acceptând ei să ducă o viață de nălucă tocmai cand au ajuns pe pământ european, la o aruncătură de băț de partea bogată a Bătrânului continent? Da, probabil că multe cancelarii s-au bazat și pe asta, ca și pe faptul că turcii nu vor deschide veac robinetul pentru a arăta Bruxelles-ului pisica, atunci când va fi cazul și neapărat ca parte integrantă a eternului joc geopolitic dintre Ankara și capitalele Vestului.

*Ce va ține în loc organizațiile teroriste care au ca platformă-program răspândirea shariei în toată Europa, laolaltă cu exterminarea „infidelilor” chiar în casa lor să profite de numărul de proporții epice de refugiați pentru a se răspândi ușor ca bună ziua în orașelele și în capitalele europene, eventual primind și drept de azil, și ajutoare sociale, și casă, și masă, și compasiune? Ce i-ar opri pe măcelarii și pe strategii Statului Islamic, deci, de la așa ceva? Frica subită, jena inexistentă, remușcările last minute? Cum vei ține sub control potențialul exploziv al amenințării teroriste care s-ar propaga astfel și care s-ar adăuga pericolului terorist deja existent și încarnat de tineri musulmani de generația a doua, născuți în Occident și îmbrăcați sport în haine de firmă, dar virusați iremediabil, fie la moscheile din orașele occidentale, fie direct în Siria sau de la distanță, via internet?

*Dacă un exod generat de o criză prelungită în Siria, secondată de o destabilizare generală a Orientului Mijlociu, va genera un flux masiv de refugiați, și el dublat de un flux consistent de imigranți economici, cum îi vor putea asimila țările europene pe toți?

Or, azi, e tot mai limpede, începem să vedem și să palpăm adevaratele proporții a ceea ce până mai ieri putea fi încă tratat  în termeni strict de potențialitate.

În luna aprilie, când Comisia Europeană punea problema ca statele membre să preia solidar refugiații și imigranții, conform unui sistem de cote obligatorii, numărul avansat era de 40.000. Azi, când cotele au fost date publicității, totalul oficial și imediat de care vorbește Bruxelles-ul atinge 160.000, în timp ce date din surse credibile urcă numărătoarea spre 350.000 sau chiar mai sus, spre 400.000.

Vedem, deci, că UE se confruntă de fapt cu o dinamică, nimic nu e fix, definitiv și reductibil la ceea ce poate părea clar astăzi. Și era de așteptat să fie așa, din moment ce numai Turcia găzduiește circa două milioane de refugiați și imigranți (alte câteva milioane se adăpostesc, în condiții de trai extrem de dificile, în Liban, Iordania, Egipt).

Prin urmare, având în vedere această dinamică, sistemul de cote obligatorii dorit de Comisia Junker și sprijinit cu toată forța de Germania prezintă cel puțin cinci slăbiciuni fundamentale:

– nu este dublat de un plan serios sau măcar de un minim plan care să țintească (în paralel cu sprijinul imediat ce trebuie acordat acestor oameni, din rațiuni umanitare) stoparea la sursă a problemei; un plan despre cum se poate rezolva problema de fond, anume încheierea conflictului sirian, implicit înfrângerea Statului Islamic și reconstrucția post-razboi;

– nu se referă limpede la ce poate fi peste doar câteva luni; nu i-am auzit pe Jean Claude Junker, nici pe Angela Merkel, nici pe François Hollande prezentând viziunea lor despre ce se va întâmpla atunci când numărul celor ce vor să se stabilească în Europa va fi de un milion, apoi de două milioane; poate de trei, mai încolo și de patru milioane…; atenție, sunt cifre care, dacă Doamne ferește se va ajunge la ele, pot pune în umbră, în multe state europene, cea mai timidă brumă de spirit umanitar!

– chestiunea cotelor obligatorii nu a fost discutată cinstit și transparent cu toate statele membre UE, iar decizia a fost împinsă incorect în formatul JAI, probabil pentru ca susținătorilor cotelor obligatorii sa le fie mai simplu a-și impune punctul de vedere.

– a trecut din nou pe sub radar jocul pervers al Rusiei; speculând indecizia și fragmentarea din interiorul UE, Moscova și-a lărgit raza de acțiune în Siria tocmai în zilele în care europenii se chinuiau să răspundă „adecvat” presiunii pusă de mulțime pe gardul de la granița sârbo-ungară, din gara budapestană Keleti, de pe frontiera Ungariei cu Austria și de pe autostrăzile austriece care duc spre Berlin; profitând ca de pe urma unei ambuscade, Putin și-a trimis la Damasc trupe terestre, avioane, nave de război și contacte noi pentru legăturile cu iranienii; cu alte cuvinte, în timp ce Bruxelles-ul caută să impună cotele obligatorii, gândind un mecanism care nu atinge fondul problemei, dar catalizează apariția unor falii periculoase în sânul Uniunii, Kremlinul deschide în nou front contra Occidentului în acest nou Război Rece, având totodată grijă să păcălească opinia publică internațională și să-și îndobitocească și mai mult poporul cu privire la adevăratele sale intenții.

– nu oferă o necesară lămurire celor care se întreabă cum rămâne cu rețelele transnaționale de trafic de persoane; care ar fi planurile UE pentru contracararea lor, pentru identificarea și desființarea interacțiunilor dintre grupările clasice care operau deja în Europa și ISIS, de exemplu; dar există, oare, vreun plan sau vreo schiță de plan în acest sens?; și dacă ar exista așa ceva, oare chestiunea cotelor obligatorii nu ar fi trebuit măcar să fie însoțită de prezentarea unor perspective cât mai amănunțite în acest sens?

Privind, deci, lucrurile din perspectiva expusă mai sus ar trebui să fie limpede că problema refugiaților și a imigranților din Orientul Mijlociu nu se poate reduce numai la factorul izolat al unei reacții occidentale din rațiuni umanitare. Problema e cu mult mai complexă decât acceptă azi o parte a elitei europene să o prezinte și să i se adreseze.

În ciuda tuturor slăbiciunilor ei, România însăși ar fi suficient de puternică să primească chiar și 10.000 de oameni fugiți din calea războiului. Da, nu 1785, nici 6300, ci chiar 10.000. Sigur, asta ar presupune un efort financiar și logistic mai mult decât consistent (guvernamental, social, ca și pe linia serviciilor de informatii).

Doar că problema de față nu se va putea reduce la asta, ci la cu totul altceva: la faptul că nimeni în UE nu poate spune, azi, ce vor însemna, mâine, în cifre absolute, cotele pe care le doresc Bruxelles-ul și Berlinul.

Si le e imposibil asta pentru că nu au un plan clar pentru a rezolva problema de fond.

Fără sprijinul vital al Americii, locomotivele UE nici nu s-ar putea gândi la așa ceva.

Iar cât timp America nu ia în considerare scenariul boots on the ground în Siria, ori rămâi cu cotele lui Merkel și Junker, ori le respingi și presezi Berlinul și Bruxelles-ul să tot preseze Washington-ul.” (subl.mea)

Eu va intreb, cu toate scuzele de rigoare pe care le adresez autorului acestei analize, Dl. Laurentiu Mihu, e adevarat ce se spune in acest articol:

Jumătate din populația de peste 20 de milioane de suflete a Siriei și-a părăsit casele, iar o altă jumătate din această jumătate și-a părăsit țara„?

Ca mie mi se pare halucinant si de necrezut. Si atunci ce se urmareste: destructurarea Siriei? Pentru ce incurajezi acest aflux urias de emigranti de acolo? Ca sa distrugi Siria?

Pe de alta parte, din toata chestia asta a conflictului (sa pun sau nu ghilimelele de rigoare?) dintre SUA si Rusia, eu vad ca Rusia e cea care castiga. In Ucraina, Rusia a anexat Crimeea si nu respecta Acordurile de la Minsk, sub privirile mai mult decat ingaduitoare ale SUA si UE. Astfel Rusia si-a asigurat un control strategic solid la Marea Neagra („lacul rusesc” de care vorbea Basescu). In Siria, Rusia deja isi pune baze militare in estul Mediteranei, asigurandu-si un control strategic solid in Orientul Mijlociu. Reactia SUA a fost cat se poate de slaba: si-a exprimat „ingrijorarile” si a cerut partenerilor NATO, Bulgaria si Grecia, sa nu permita trecerea avioanelor Federatiei Ruse prin spatiul lor aerian. Daca cineva isi inchipuie ca, la aceste masuri, Rusiei i s-au inmuiat picioarele si a facut pe ea de frica, eu cred ca se insala. Cu toate sanctiunile economice impuse Rusiei de catre Administratia Obama, Rusia pare a fi mai puternica decat oricand. Singurii care sufera cumplit sunt sirienii. Si culmea e ca UE si SUA incurajeaza aceasta stare de fapt sub umbrela protejarii Drepturilor Omului. De remarcat este ca nu se ia nicio masura care sa rezolve cauzele acestei uriase migratii care distruge Siria. Nici de catre rusi si nici de catre americani.

O alta analiza interesanta in Romania Libera, cea semnata de Dl. Cristian Campeanu:

Pentru imigrație. În contra multiculturalismului

Se arata ca:

„Cei mai mulți dintre refugiații/imigranții care vor ajunge sau au ajuns deja în Germania vor avea șocul vieții lor când se vor fi instalat în această țară. Vor descoperi că, din cauza unui mod greșit de a înțelege toleranța al autorităților, vor trăi în aceleași condiții de servitute ca în țara de origine. Dacă tot e să primim imigranți, un lucru trebuie evitat: capcana „politic corectă“ a multiculturalismului.

Am participat cu câțiva ani în urmă la un program organizat de guvernul german privind integrarea imigranților în zona capitalei, Berlin, deci știm ce vorbim. Guvernul se străduiește din răsputeri și cheltuiește sume de bani care nouă ni s-ar părea obscene, de la educație, la programe de integrare și formare profesională până la muzee și centre culturale. Eforturile sunt remarcabile și, probabil, neegalate în țările europene și, cu toate acestea, nu funcționează.

Rata șomajului în Germania este cu mult sub cea europeană, undeva sub 6%. Dar Germania are o populație de aproximativ patru milioane de turci, în rândurile căreia șomajul era, acum câțiva ani, de 40%. Ceea ce înseamnă că aproape jumătate din turcii din Germania trăiesc de pe urma sistemelor sociale generoase. Nu mai punem la socoteală că sunt și vreo trei milioane de ruși – care o duc destul de bine –, dar există și cel puțin o jumătate de milion de arabi, în rândurile cărora cifrele sunt încă și mai dramatice. Dacă mergi într-unul din cartierele imigranților din Orientul Mijlociu vei observa imediat similitudinile. Nu arată exact ca Ferentariul, dar foarte aproape de Rahova. Mizerie, blocuri supraaglomerate cu toate lucrurile expuse pe afară, grafitti și mici magazine de cartier. Dacă ai norocul ca cineva să-ți răspundă la întrebări, afli că toți oamenii înghesuiți în aceste getto-uri trăiesc din ajutoare sociale și din trafic de droguri și/sau de persoane. Că traficul de droguri înflorește în astfel de zone nu-i așa o mare noutate. Și asta nu este o poveste care se întâmplă numai în Germania, ci peste tot în Occident, începând din Canada, țara care a inventat multiculturalismul, și terminând cu „progresivele“ state scandive. Ideea că toate culturile sunt egale din punctul de vedere al valorilor și, în consecință, țara gazdă nu are nici un drept să își extindă jurisdicția asupra comunităților culturale diferite. În virtutea acestor idei „generoase“ și „progresiste“ s-a ajuns până acolo încât autoritățile să închidă ochii la abuzuri numai din rațiuni „culturale“. La Berlin am auzit relatări despre femei/soții cărora nu li s-a permis să iasă de ani buni din casă și servesc ca sclave sub ochii neputincioși ai autorităților, care refuză să intervină de teamă să nu jignească sentimentele religioase/culturale ale celor în cauză.

Adevărul evident pe tot teritoriul Europei este că multiculturalismul nu funcționează. Creează enclave culturale închise, fără acces la locuri de muncă, resentimentare și, în cele mai extreme cazuri, terorism. Modelul alternativ este cel american, al așa-numitului „melting pot“, în care toată lumea este liberă să își păstreze tradițiile și credințele, dar trebuie să respecte valorile liberale pe care a fost clădită națiunea.

Românii au ales un președinte german și protestant în pofida ortodoxismului naționalist agresiv promovat de Ponta. Românii au ieșit cu miile în stradă în apărarea arabului Raed Arafat. În România nimeni nu are nici cea mai mică problemă cu miile de imigranți veniți din China, cu bonele filipineze și cu alți lucrători sosiți din Asia pentru că aceștia se „topesc“ în cultura muncii și legislativă internă (mai puțin cea fiscală, desigur). Nu ar fi o problemă, așadar, pentru România să primească 2.000, 5.000 sau …0.000 de refugiați din Siria sau Orient. Teama românilor care resping atât de violent propunerile europene este, credem, că, în loc să integreze acești oameni nefericiți, vor fi obligați să se adapteze la regulile lor. Soluția este simplă. Câtă vreme toată lumea aderă la regulile laice ale democrației și statului de drept, toată lumea este binevenită. Ceea ce trebuie să respingem cu toată puterea nu sunt imigranții, ci multiculturalismul ipocrit care nu mai face diferența între libertate și sclavie. „

Acest articol este interesant pentru ca arata un mare pericol legat de acesti imigranti veniti in numar tot mai mare: crearea de enclave, cu precadere musulmane, in Europa. Trebuie sa se stie insa si urmatorul lucru: laicitatea, cel putin intr-o acceptiune franceza a notiunii, respinge un concordat intre diferite religii. Musulmanii care au venit de-a lungul timpului in Europa, si cazul Frantei este, mi se pare, relevant, nu au renuntat deloc la religia lor pentru laicitate. N-as putea sa spun cati dintre ei au renuntat la religia lor pentru valorile laice… Insa se vede ca in Franta e o problema majora cu ei pentru ca se petrec destule antentate teroriste, motivele fiind de ordin religios cu precadere! Multiculturalismul nu poate functiona in conditiile fanatismului religios belicos. Cu toate acestea migratia aceasta este incurajata. Acesti emigranti, doritori de o viata mai buna, nu inteleg ca Occidentul s-a dezvoltat in spiritul unor valori care nu exista in tarile de unde ei provin. Lucrul asta e esential. Spre exemplu, Siria e o tara care nu a avut niciodata valori occidentale.

„Modelul alternativ este cel american, al așa-numitului „melting pot“, în care toată lumea este liberă să își păstreze tradițiile și credințele, dar trebuie să respecte valorile liberale pe care a fost clădită națiunea.”

Da, numai ca Siria, ca sa dau tot acest exemplu, e o tara care nu a avut niciodata valorile liberale ale Americii. Niciodata nu le-a avut! Este adevarat, exista crestini in Siria, dar Siria nu a avut niciodata valorile liberale ale Americii. De aceea omul sirian, cum arata undeva Freud in aceasta chestiune, se va opune acestor valori la scurt timp dupa ce vor fi pasit pe sol american. E o problema de ordin psihic. El poate ca si admira America, dar valorile Americii nu sunt si ale lui. A admira e una, a avea aceleasi valori sau a tinde spre aceleasi valori e cu totul altceva – as zice ca inclusiv procesele psihice respective sunt diferite. Lucrul acesta ridica probleme foarte mari cand e vorba de mase mari de oameni, nascuti si crescuti intr-un cu totul alt spirit decat cel din tarile unde doresc ei sa emigreze. Diferentele intre Siria si Germania sunt enorm de mari, inclusiv din punctul de vedere al mentalitatii. Asa cum un german cu greu, foarte greu, ar putea sa se adapteze modului de viata din Siria (de dinainte de conflict), asa si unui sirian ii va fi cumplit de greu sa se adapteze modului de viata din Germania. Repet, vorbim de Siria si de tari precum Siria, nu de China sau de Filipine!! In Filipine, de exemplu, 79% din populatie este de religie catolica intr-un stat secular. Islamul cuprinde 10% din totalul populatiei. De aceea in Filipine vorbim de alte valori decat in tari precum Siria. Lucrurile nu trebuie confundate. De aceea „ar fi o problemă, așadar, pentru România să primească 2.000, 5.000 sau …0.000 de refugiați din Siria sau Orient”! Orientul reprezinta o intindere foarte mare, iar tarile de acolo sunt foarte diferite. De exemplu, intre China si Iran sunt diferente uriase din toate punctele de vedere!

Acest aflux masiv de emigranti poate provoca o criza majora in interiorul Uniunii Europene. Se vede de pe acum, in problema cotelor obligatorii.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Septembrie 11, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 378 comentarii

Atitudinea Germaniei…

Recomand sa cititi articolul lui George Friedman, de pe Stratfor, privind Germania:

Germany Emerges is republished with permission of Stratfor.”

Se arata ca:

By George Friedman

German Chancellor Angela Merkel, accompanied by French President Francois Hollande, met with Russian President Vladimir Putin on Feb. 6. Then she met with U.S. President Barack Obama on Feb. 9. The primary subject was Ukraine, but the first issue discussed at the news conference following the meeting with Obama was Greece. Greece and Ukraine are not linked in the American mind. They are linked in the German mind, because both are indicators of Germany’s new role in the world and of Germany’s discomfort with it.

It is interesting to consider how far Germany has come in a rather short time. When Merkel took office in 2005, she became chancellor of a Germany that was at peace, in a European Union that was united. Germany had put its demands behind it, embedding itself in a Europe where it could be both prosperous and free of the geopolitical burdens that had led it into such dark places. If not the memory, then the fear of Germany had subsided in Europe. The Soviet Union was gone, and Russia was in the process of trying to recover from the worst consequences of that collapse. The primary issue in the European Union was what hurdles nations, clamoring to enter the union, would have to overcome in order to become members. Germany was in a rare position, given its history. It was in a place of comfort, safety and international collegiality.

The world that Merkel faces today is startlingly different. The European Union is in a deep crisis. Many blame Germany for that crisis, arguing that its aggressive export policies and demands for austerity were self-serving and planted the seeds of the crisis. It is charged with having used the euro to serve its interests and with shaping EU policy to protect its own corporations. The vision of a benign Germany has evaporated in much of Europe, fairly or unfairly. In many places, old images of Germany have re-emerged, if not in the center of many countries then certainly on the growing margins. In a real if limited way, Germany has become the country that other Europeans fear. Few countries are clamoring for membership in the European Union, and current members have little appetite for expanding the bloc’s boundaries.

At the same time, the peace that Germany had craved is in jeopardy. Events in Ukraine have aroused Russian fears of the West, and Russia has annexed Crimea and supported an insurgency in eastern Ukraine. Russia’s actions have sparked the United States’ fears of the re-emergence of a Russian hegemon, and the United States is discussing arming the Ukrainians and pre-positioning weapons for American troops in the Baltics, Poland, Romania and Bulgaria. The Russians are predicting dire consequences, and some U.S. senators are wanting to arm the Ukrainians.

If it is too much to say that Merkel’s world is collapsing, it is not too much to say that her world and Germany’s have been reshaped in ways that would have been inconceivable in 2005. The confluence of a financial crisis in Europe that has led to dramatic increases in nationalism — both in the way nations act and in the way citizens think — with the threat of war in Ukraine has transformed Germany’s world. Germany’s goal has been to avoid taking a leading political or military role in Europe. The current situation has made this impossible. The European financial crisis, now seven years old, has long ceased being primarily an economic problem and is now a political one. The Ukrainian crisis places Germany in the extraordinarily uncomfortable position of playing a leading role in keeping a political problem from turning into a military one.

The German Conundrum

It is important to understand the twin problems confronting Germany. On the one hand, Germany is trying to hold the European Union together. On the other, it wants to make certain that Germany will not bear the burden of maintaining that unity. In Ukraine, Germany was an early supporter of the demonstrations that gave rise to the current government. I don’t think the Germans expected the Russian or U.S. responses, and they do not want to partake in any military reaction to Russia. At the same time, Germany does not want to back away from support for the government in Ukraine.

There is a common contradiction inherent in German strategy. The Germans do not want to come across as assertive or threatening, yet they are taking positions that are both. In the European crisis, it is Germany that is most rigid not only on the Greek question but also on the general question of Southern Europe and its catastrophic unemployment situation. In Ukraine, Berlin supports Kiev and thus opposes the Russians but does not want to draw any obvious conclusions. The European crisis and the Ukrainian crisis are mirror images. In Europe, Germany is playing a leading but aggressive role. In Ukraine, it is playing a leading but conciliatory role. What is most important is that in both cases, Germany has been forced — more by circumstance than by policy — to play leading roles. This is not comfortable for Germany and certainly not for the rest of Europe.

Germany’s Role in Ukraine

The Germans did play a significant part in the fall of Ukrainian President Viktor Yanukovich’s government. Germany had been instrumental in trying to negotiate an agreement between Ukraine and the European Union, but Yanukovich rejected it. The Germans supported anti-Yanukovich demonstrators and had very close ties to one of the demonstration leaders, current Kiev Mayor Vitali Klitschko, who received training in a program for rising leaders sponsored by the Christian Democratic Union — Merkel’s party. The Germans condemned the Russian annexation of Crimea and Moscow’s support for the Ukrainian secessionists in the east. Germany was not, perhaps, instrumental in these events, but it was a significant player.

As the Germans came to realize that this affair would not simply be political but would take on a military flavor, they began to back away from a major role. But disengagement was difficult. The Germans adopted a complex stance. They opposed the Russians but also did not want to provide direct military support to the Ukrainians. Instead, they participated in the sanctions against Russia while trying to play a conciliatory role. It was difficult for Merkel to play this deeply contradictory role, but given Germany’s history the role was not unreasonable. Germany’s status as a liberal democracy is central to its post-war self-conception. That is what it must be. Therefore, supporting the demonstrators in Kiev was an obligation. At the same time, Germany — particularly since the end of the Cold War — has been uneasy about playing a direct military role. It did that in Afghanistan but not Iraq. And participating in or supporting a military engagement in Ukraine resurrects memories of events involving Russia that Berlin does not want to confront.

Therefore, Germany adopted a contradictory policy. Although it supported a movement that was ultimately anti-Russian and supported sanctions against the Russians, more than any other power involved it does not want the political situation to evolve into a military one. It will not get involved in any military action in Ukraine, and the last thing Germany needs now is a war to its east. Having been involved in the beginnings of the crisis, and being unable to step away from it, Germany also wants to defuse it.

The Greek Issue

Germany repeated this complex approach with Greece for different reasons. The Germans are trying to find some sort of cover for the role they are playing with the Greeks. Germany exported more than 50 percent of its gross domestic product, and more than half of that went to the European free trade zone that was the heart of the EU project. Germany had developed production that far exceeded its domestic capacity for consumption. It had to have access to markets or face a severe economic crisis of its own.

But barriers are rising in Europe. The attacks in Paris raised demands for the resurrection of border guards and inspections. Alongside threats of militant Islamist attacks, the free flow of labor from country to country threatened to take jobs from natives and give them to outsiders. If borders became barriers to labor, and capital markets were already distorted by the ongoing crisis, then how long would it be before weaker economies used protectionist measures to keep out German goods?

The economic crisis had unleashed nationalism as each country tried to follow policies that would benefit it and in which many citizens — not in power, but powerful nonetheless — saw EU regulations as threats to their well-being. And behind these regulations and the pricing of the euro, they saw Germany’s hand.

This was dangerous for Germany in many ways. Germany had struggled to shed its image as an aggressor; here it was re-emerging. Nationalism not only threatened to draw Germany back to its despised past, but it also threatened the free trade essential to Germany’s well-being. Germany didn’t want anyone to leave the free trade zone. The eurozone was less important, but once they left the currency bloc, the path to protectionism was short. Greece was of little consequence itself, but if it demonstrated that it would be better off defaulting than paying its debt, other countries could follow. And if they demonstrated that leaving the free trade zone was beneficial, then the entire structure might unravel.

Germany needed to make an example of Greece, and it tried very hard last week to be unbending, appearing to be a bit like the old Germany. The problem Germany had was that if the new Greek government wanted to survive, it couldn’t capitulate. It had been elected to resist Germany. And whatever the unknowns, it was not clear that default, in whole or part, wasn’t beneficial. And in the end, Greece could set its own rules. If the Greeks offered a fraction of repayment, would anyone refuse when the alternative was nothing?

Therefore, Germany was facing one of the other realities of its position — one that goes back to its unification in 1871. Although economically powerful, Germany was also extremely insecure. Its power rested on the ability and willingness of other countries to give Germany access to their markets. Without that access, German power could fall apart. With Greece, the Germans wanted to show the rest of Europe the consequences of default, but if Greece defaulted anyway, the only lesson might be that default works. Just as it had been in the past, Germany was simultaneously overbearing and insecure. In dealing with Greece, the Germans could not risk bringing down the European Union and could not be sure which thread, if pulled on, would unravel it.

Merkel’s Case in Washington

It was with this on her mind that Merkel came to Washington. Facing an overwhelming crisis within the European Union, Germany could not afford a war in Ukraine. U.S. threats to arm the Ukrainians were exactly what she did not need. It wasn’t just that Germany had a minimal army and couldn’t participate or, in extremis, defend itself. It was also that in being tough with Greece, Germany could not go much further before being seen as the strongman of Europe, a role it could not bear.

Thus, she came to Washington looking to soften the American position. But the American position came from deep wells as well. Part of it had to do with human rights, which should not be dismissed as one source of decision-making in this and other administrations. But the deeper well was the fact that for a hundred years, since World War I, through World War II and the Cold War, the United States had a single rigid imperative: No European hegemon could be allowed to dominate the Continent, as a united Europe was the only thing that might threaten national security. Therefore, regardless of any debate on the issue, the U.S. concern about a Russian-dominated Ukraine triggered the primordial fear of a Russian try at hegemony.

It was ironic that Germany, which the United States blocked twice as a hegemon, tried to persuade the United States that increased military action in Ukraine would not solve the problem. The Americans knew that, but they also knew that if they backed off now, the Russians would read it as an opportunity to press forward. Germany, which had helped set in motion both this crisis and the European crisis, was now asking the United States to back off. The request was understandable, but simply backing off was not possible. She needed to deliver something from Putin, such as a pledge to withdraw support to Ukrainian secessionists. But Putin needed something, too: a promise for an autonomous province. By now Merkel could live with that, but the Americans would find it undesirable. An autonomous Ukrainian province would inevitably become a base for undermining the rest of the country.

This is the classic German problem told two ways. Both derive from disproportionate strength overlying genuine weakness. The Germans are trying to reshape Europe, but their threats are of decreasing value. The Germans tried to reshape Ukraine but got trapped in the Russian reaction. In both cases, the problem was that they did not have sufficient power, instead requiring the acquiescence of others. And that is difficult to get. This is the old German problem: The Germans are too strong to be ignored and too weak to impose their will. Historically, the Germans tried to increase their strength so they could impose their will. In this case, they have no intention of doing so. It will be interesting to see whether their will can hold when their strength is insufficient.”

Am pus tot articolul deoarece chiar vreau sa-l am pe blog, un articol foarte important, unul din cele mai bune scrise de Dl. Friedman, si care cauta sa explice atat atitudinea Germaniei cu privire la problemele Zonei Euro si ale Europei, dar si cu privire la Ucraina. Am stat si m-am tot gandit la ideile expuse in acest articol… Ar trebui sa expun concluziile la care am ajuns, numai ca nu e foarte usor de tras concluzii. Autorul subliniaza atitutidinea contradictorie a Germaniei atat in privinta chestiunilor legate de Zona Euro, cat si in privinta problematicii Ucrainei, aceste cuvinte fiind edificatoare:

„It is important to understand the twin problems confronting Germany. On the one hand, Germany is trying to hold the European Union together. On the other, it wants to make certain that Germany will not bear the burden of maintaining that unity. In Ukraine, Germany was an early supporter of the demonstrations that gave rise to the current government. I don’t think the Germans expected the Russian or U.S. responses, and they do not want to partake in any military reaction to Russia. At the same time, Germany does not want to back away from support for the government in Ukraine.

There is a common contradiction inherent in German strategy. The Germans do not want to come across as assertive or threatening, yet they are taking positions that are both. In the European crisis, it is Germany that is most rigid not only on the Greek question but also on the general question of Southern Europe and its catastrophic unemployment situation. In Ukraine, Berlin supports Kiev and thus opposes the Russians but does not want to draw any obvious conclusions. The European crisis and the Ukrainian crisis are mirror images. In Europe, Germany is playing a leading but aggressive role. In Ukraine, it is playing a leading but conciliatory role. What is most important is that in both cases, Germany has been forced — more by circumstance than by policy — to play leading roles. This is not comfortable for Germany and certainly not for the rest of Europe.”

Este adevarat ca Europa este inca in criza. Autorul evidentiaza somajul catastrofal al tarilor din Sudul Europei si faptul ca rolul Germaniei nu mai e vazut ca fiind unul benign. Dimpotriva. Si eu am o impresie similara cu a D-lui. Friedman, si anume ca Europa D-nei. Cancelar, sau, poate mai bine zis, „Lumea” D-nei. Merkel, e cu totul diferita de ceea ce a fost si parca nu mai daruieste nicio speranta de mai bine. Pentru ca e o lume in colaps. Iata un mic pasaj din ceea ce spune despre Grecia:

„This was dangerous for Germany in many ways. Germany had struggled to shed its image as an aggressor; here it was re-emerging. Nationalism not only threatened to draw Germany back to its despised past, but it also threatened the free trade essential to Germany’s well-being. Germany didn’t want anyone to leave the free trade zone. The eurozone was less important, but once they left the currency bloc, the path to protectionism was short. Greece was of little consequence itself, but if it demonstrated that it would be better off defaulting than paying its debt, other countries could follow. And if they demonstrated that leaving the free trade zone was beneficial, then the entire structure might unravel.”

El spune ca Germania s-a luptat sa scape de imaginea de „agresor”. Spune ca nationalismul ameninta Germania s-o duca in trecutul sau dispretuit, dar de asemenea ameninta ci comertul liber, esential pentru bunastarea Germaniei. Arata ca Eurozona a fost mai putin importanta, dar odata ce Grecia ar parasi Zona Euro, calea catre protectionism e scurta. El arata ca daca Grecia ar demonstra ca e mai bine daca da faliment decat sa-si plateasca datoriile, alte tari ar putea s-o urmeze. Iar daca demonstreaza ca e un lucru benefic daca parasesc zona de comert liber, atunci intreaga structura se poate desira, adica toata Zona Euro.

La noi multa lume intelege foarte superficial economia… Putini isi pun problema filozofiilor economice, ideologiilor etc. Austeritatea este o ideologie economica, promovata de Germania. Dar se vede ca aceasta nu e benefica Uniunii Europene, din aceasta cauza este si blamata. S-ar putea sa nu fie benefica nici Germaniei pana la urma… Si atunci de ce? De ce Cabinetul Merkel o sustine cu atata ardoare? Pentru ca nici nu-i aduce o glorie de bun augur…

E foarte greu de tras o concluzie, pana nu intelegi foarte exact politica aceasta contradictorie pe care o duce Germania. Repet, Germania… Dar voi face cateva comentarii…

Sa incepem mai intai cu Ucraina. Problema acestei tari foarte sarace trebuia, intr-un fel sau altul, transata… Dupa parerea mea, Ucraina nu mai renta pentru Rusia, cu atat mai mult cu cat ei nu puteau sa plateasca gazul livrat de rusi la preturi promotionale. Pe de alta parte, Rusia ar fi avut nevoie de Ucraina din considerente geopolitice. De dominatie si dictat. Dar, pe de alta parte, Ucraina e o tara mare, atat ca suprafata dar si ca populatie (aprox. 45 milioane de locuitori), ceea ce facea ca problema sa fie destul de dificila pentru Rusia. De aceea evenimentele (revolutie sau lovitura de stat) care l-au dat jos de la Putere pe fostul Presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, omul agreat de Kremlin n-au constitutit o surpriza pentru Rusia. S-ar putea ca ele sa fi fost tratate intr-o intelegere secreta intre Rusia si Germania.

Se vede foarte clar ca Rusia a iesit castigata prin Acordurile de la Minsk.

Mediafax

Ce prevede acordul de pace privind Ucraina. Cele 13 puncte ale acordului de la Minsk

Se arata ca:

Negocierile de la Minsk s-au încheiat, joi, cu un acord de încetare a focului care urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică, relatează Russia Today, prezentând cele 13 puncte ale acestui document.

1. Încetarea focului în estul Ucrainei va intra în vigoare duminică, 15 februarie, la ora 00.00 (ora Kievului).

2. Retragerea armamentului greu. Părţile au convenit asupra unei zone demilitarizate, de-a lungul liniei de front care era în vigoare în septembrie. OSCE va monitoriza această zonă care va avea o întindere cuprinsă între 50 şi 150 de kilometri, în funcţie de raza de acţiune a armelor. Retragerea se va încheia la 1 martie.

3. OSCE îşi va folosi dronele şi observatorii pe teren, precum şi imagini din satelit şi date radar pentru a se asigura că ambele părţi respectă acordul.

4. Kievul şi rebelii vor negocia termenii viitoarelor alegeri locale în zonele rebele, ceea ce îi va readuce în cadrul legal al Ucrainei. Kievul va adopta o legislaţie privind autoguvernarea care să fie acceptabilă pentru republicile autoproclamate.

5. Kievul va declara amnistie generală pentru rebeli.

6. Un schimb de prizonieri trebuie să aibă loc la cinci zile de la retragerea completă, respectiv în 19 zile dacă retragerea armamentului se va face în perioada maximă prevăzută de acord.

7. Convoaiele cu ajutor umanitar vor primi acces neîngrădit în zonele afectate de război. Va fi pus în funcţiune un mecanism internaţional de monitorizare.

8. Kievul va relua legăturile economice, plăţile sociale şi serviciile bancare în zonele separatiste, întrerupte anterior ca răspuns la alegerile organizate în republicile autoproclamate. Această prevedere este subiectul unor negocieri ulterioare.

9. După organizarea alegerilor locale în regiunile Doneţk şi Lugansk, Kievul va reinstaura controlul asupra graniţelor lor cu Rusia. Tranziţia ar putea dura, perioadă necesară unei reforme constituţionale cuprinzătoare în Ucraina.

10. Toate trupele străine, armamentul greu şi mercenarii vor fi retraşi din Ucraina. Grupările armate ilegale vor fi dezarmate, dar autorităţile locale din Doneţk şi Lugansk vor putea avea unităţi de miliţie legale.

11. Kievul va implementa o reformă constituţională cuprinzătoare până la sfârşitul anului, care va descentraliza sistemul politic ucrainean şi va oferi privilegii regiunilor Doneţk şi Lugansk. Privilegiile includ autodeterminare în privinţa limbii, libertatea de a numi procurori şi judecători şi stabilirea unor relaţii economice cu Rusia.

12. Observatorii OSCE la alegeri vor verifica dacă alegerile locale din republicile autoproclamate corespund standardelor internaţionale. Procedura exactă pentru alegeri este subiectul unor negocieri ulterioare.

13. Discuţiile în cadrul „grupului de contact” (format din liderii autoproclamatelor republici Doneţk şi Lugansk, un reprezentant al OSCE, fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima şi ambasadorul rus în Ucraina) se vor intensifica în diverse moduri.”

In primul rand Rusia a scapat de o povara: Ucraina. In al doilea rand, printr-un mic razboi, pozitia geopolitica a Rusiei a ramas nealterata. Rusia are Crimeea, a carei importanta strategica la Marea Neagra este evidenta si un control autoritar in Estul Ucrainei (Donetk-Lugansk) – uitati-va, va rog, la punctul 11. din Acord. Este limpede ca Estul Ucrainei va tine de Rusia iar importanta acestui lucru e foarte mare in raport cu o eventuala primire a Ucrainei in NATO, lucru de care Rusia se teme. Cu alte cuvinte, avand Estul Ucrainei sub control (pentru ca acolo sunt oameni care sunt gata sa raspunda oricand la comanda Kremlinului, nu a Kievului) si Crimeea, o eventuala integrare in NATO a Ucrainei este, desigur, dificil de realizat. In orice caz, Rusia poate reactiona repede, imediat. Ceea ce arata George Friedman o iau de buna:

„The Germans did play a significant part in the fall of Ukrainian President Viktor Yanukovich’s government. Germany had been instrumental in trying to negotiate an agreement between Ukraine and the European Union, but Yanukovich rejected it. The Germans supported anti-Yanukovich demonstrators and had very close ties to one of the demonstration leaders, current Kiev Mayor Vitali Klitschko, who received training in a program for rising leaders sponsored by the Christian Democratic Union — Merkel’s party. The Germans condemned the Russian annexation of Crimea and Moscow’s support for the Ukrainian secessionists in the east. Germany was not, perhaps, instrumental in these events, but it was a significant player.”

si anume ca Germania a furnizat suport si pregatire liderilor care l-au rasturnat pe Ianukovici, iar programul de ridicare de noi lideri a fost sponsorizat de partidul D-nei. Merkel, CDU… Insa D-na. Merkel nu a sustinut interventia militara la agresiunea Rusiei, care a urmat. De unde se vede foarte clar ca D-na. Merkel a actionat, de fapt, in favoarea Rusiei!! Trebuie sa remarcam acest lucru. Iar rezultatul Acordului de la Minsk, cum aratam mai sus, confirma acest lucru.

In privinta Uniunii Europene. Eu cred ca e mai mult decat evident ca pe D-na. Merkel nu o intereseaza de fapt flancul sudic al UE. Din partea dumneaei: duca-se! De unde rezulta ca pe D-na. Merkel nu o prea intereseaza Uniunea Europeana, nici Zona Euro. Ci mai mult o relatie buna cu Rusia, unde sa poata avea si o imensa piata de desfacere pentru produsele germane. Nici Ucraina n-o intereseaza! Si s-a vazut ca nu a dorit sa ajute financiar Ucraina, decat cu sume nesemnificative, daca asta inseamna ajutor. Si ajunsi aici ar trebui sa ne gandim la altceva. La o realitate a Germaniei, a acelei Germanii de dupa 1989

Ce se intampla? Germania inainte de 1989 era impartita in doua: Germania Federala, capitalista, si RDG, tara comunista, facand parte din Tratatul de la Varsovia si gravitand in jurul Kremlinului. Pentru cei tineri astea sunt povesti dintr-o alta era. Stiu asta. Insa problema e alta. In RDG erau multi comunisti si au ramas si in zilele noastre. Mai mult, spionajul, inclusiv cel politic, al serviciilor rusesti era foarte activ in RDG. Eu cred ca intr-un mod aproape sigur aceste legaturi au ramas si pana in zilele noastre, cu atat mai mult cu cat liderii la varf mai pot fi si cumparati intr-un fel sau altul, fara sa se poata demonstra ca ar fi vorba de coruptie, pentru ca nu se doreste asta. Dupa parerea mea, poate nu D-na. Merkel, dar nu se stie niciodata, sunt oameni la varf, in Germania, vizibili sau care stau in umbra, cumparati prin serviciile de spionaj rusesti de catre Puterea de la Kremlin. Sa nu ne miram daca Germania, prin politica aceasta „contradictorie” pe care o promoveaza in Europa, ar dori sa-i faca Rusiei cadou tot Sudul neperformant economic al Europei, aratand cu degetul asupra coruptiei din tari ca Italia, Romania, Bulgaria, dar camufland perfect coruptia interna din Germania care se traduce prin cardasia mascata cu rusii. Evident, nu pot sa faca lucrul acesta dintr-o data, inteleg asta. Iata insa un articol aparut in The Washington Post si semnat de catre :

Forget left and right: Europe’s divisions lie elsewhere

Se arata ca:

„For those who want a happy ending or an easy moral to the story, the election of a new Greek government last month poses some interesting quandaries. Progressives of various kinds at first hailed what appeared to be a victory for the radical left-wing party Syriza, but they were caught off guard when Syriza instantly struck a coalition deal with the Independent Greeks, a radical right-wing party that Daniel Cohn-Bendit, a legendary European leftist, bluntly described as “ultranationalist” with a “homophobic, anti-Semitic, racist” leader.

Many of those who rooted for Syriza because of its campaign against the budget-cutting “austerity” program imposed on Greece by its creditors were also taken aback when other, more urgent priorities appeared on the new leaders’ agenda. Both parties turn out to have close connections to the authoritarian Russian government, and both have curious links to a notorious Russian fascist ideologue, Alexander Dugin, who among other things has called for a “genocide” of the “race of Ukrainian bastards.” Accordingly, the new Greek government’s first foreign policy act was not a protest against European economic policy but a protest against sanctions on Russia. Only then did it launch negotiations with its European creditors by announcing that it would refuse to negotiate with its European creditors.

In truth, Greece makes nonsense out of all of the political categories we normally use in Europe. Our notions of “left” and “right” are ancient, dating to the French revolution: In 1789, the nobility sat on the right side of the Assemblée Nationale, and the revolutionaries sat on the left. Since then, “people who want change” are supposedly leftist, and “conservatives” are rightist. This typology hasn’t really worked for a long time — there have been plenty of revolutionary right-wing movements, and an equal number of conservative leftists. But this language now obscures what is happening in Europe altogether.

The most important division in Europe is not right vs. left. Nor is the main issue even “austerity” vs. “anti-austerity.” Some of the countries hit hardest by the 2009 financial crisis have pursued “austerity” with great success. Ireland has restructured and is once again growing. Latvia found ways to cut government spending without cutting pensions and is growing at one of the fastest rates in Europe.

The real division in Europe is between what I would call established, integrationist politics and isolationist, nationalist politics. It was visible last year in Britain, during the Scottish independence referendum. The Scottish Nationalists were unlike Syriza in many, many ways, but they were using similar language of “national renewal,” and they were calling for a similar reassertion of national control: Control over the economy, over political decisions, over borders. Syriza gets along well with the Greek far right because, in essence, both want to reassert national control. Perhaps the right would prefer a higher emphasis on immigration, but it shares Syriza’s furious hatred of the “troika” that control the bailout fund which has been extended to Greece — the European Central Bank, the European Commission and the International Monetary Fund.

Both parties want decisions about Greece to be made inside Greece. Foreigners, especially bankers, should go away and keep their opinions to themselves. As it happens, Russia is now led by a man who voices exactly the same views: Vladimir Putin has also isolated his country, politically and economically, from the rest of Europe. Hence the warmth between him and the Greeks.”

Sa explicam pe intelesul tuturor. Se stie ca Germania doreste sa impuna Greciei o cura de dura austeritate. Ca noul guvern, cel al lui Alexis Tsipras – Syriza – nu e de acord, toata lumea stie… Numai ca D-na. Applebaum spune ca primul Act de politica externa pe care l-a emis acest nou guvern nu a fost acela de a protesta impotriva politicilor economice duse in Europa, ci acela de a protesta impotriva sanctiunilor impuse Rusiei! Cu alte cuvinte, D-na. Merkel prin politica inflexibila pe care o duce fata de Grecia, impunand o austeritate fata de care toata Grecia e impotriva, impinge aceasta tara in bratele Rusiei. Politica D-nei. Merkel este o politica pro Rusia si antieuropeana! Rusia, dupa sfarsitul Razboiului Rece, in 1989, a pierdut aliati – tarile din fostul Tratat de la Varsovia sunt acum in NATO – de aceea Rusia are nevoie de noi aliati, iar Germania Angelei Merkel cauta sa-i faca niste cadouri cat mai placute. Mai mult, D-na. Applebaum arata un lucru foarte interesant: Syriza este intr-o coalitie cu un partid de extrema dreapta, Grecii Independenti, carcaterizat de catre Daniel Cohn-Bendit, legendar om de stanga din Europa, drept „ultranationalist”, cu un lider „homofob, antisemit si rasist”. Interesant este ca ambele partide au legaturi cu notoriul lider fascist rus, omul de casa al Kremlinului, Alexandr Dughin, care, printre altele, indemna la „genocidul rasei ucrainene de bastarzi”. Iar austeritatea pe care Germania a impus-o Greciei a condus la o astfel de situatie care pune probleme si in interiorul NATO. Este corect sa sesizezi diviziunea Europei intre politicile integrationiste si cele izolationiste, nationaliste. Insa comunitarismele acestea nationaliste au aparut ca urmare a crizei din Zona Euro, care inca mai bantuie Europa, si sunt intretinute de politicile de austritate promovate de Germania, pentru ca inainte, dupa cum observa George Friedman, nu era asa. Este limpede ca daca Zona Euro, care se bazeaza pe o moneda unica, euro, expresie limpede a integrationismului, incepe sa functioneze foarte prost datorita in principal noii ideologii economice, austeritatea, incepe sa apara izolationismul sau nationalismul, pentru ca moneda proprie unei tari are un astfel de caracter, unul national. Integrationismul acesta, de care vorbeste D-na. Applebaum, nu trebuie confundat cu liberalismul. Euro, spre deosebire de US dollar, este o moneda unica pentru un grup de mai multe tari. In felul asta un grup de tari se integreaza monetar si economic. Insa asta nu inseamna ca intr-o tara ce are moneda sa proprie nu poti sa ai libertate economica. Una e libertatea economica si alta e integrationismul prin intermediul monedei unice, euro. Libertatea economica este atunci cand esti liber, cand nu te ingradeste cineva sau statul, cand statul nu-ti impune ceva, implicarea sa in economie fiind minimala. Integrationismul nu inseamna neaparat libertate economica, de vreme ce ti se impune de la centru o ideologie, prin Tratatul de Guvernanta Fiscala, pe care n-ai incotro si trebuie, fortat, s-o accepti. Pentru ca aici e vorba de integrarea ideologica, nu neaparat de libertate, iar George Friedman puncteaza excelent: Germania se comporta ca un stapan, celelalte tari incep sa le cam fie frica de Germania. Deci acest integrationism presupune un stapan de temut: Germania. Or, asta nu mai este libertate. Nationalismul, atunci, nu e decat o reactie de impotrivire la o astfel de politica promovata de Germania, ce tinde sa devina dictatoriala. O impartire a Europei intre Germania si Rusia? N-ar fi exclus sa se urmareasca un asemenea lucru. De aceea SUA trebuie sa supravegheze ce se intampla aici, iar Germania, oamenii de la varf din Germania, indiferent ca se afla la Putere sau in Opozitie, trebuie supravegheati informativ pentru ca pericolul de derapaj e mare, coruptia, mascata in diverse feluri, e de asemenea mare, iar Germania, prin politicile sale pe care le practica, poate pune in pericol NATO si securitatea SUA.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Februarie 16, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 62 comentarii

Despre unele chestiuni… controversate

Despre diferenta dintre Stanga si Dreapta politica de la noi

Dl. profesor Cristian Preda are pe blogul sau o postare interesanta:

Diferența dintre dreapta și stânga

Se arata ca:

„Vasile Blaga, 14 iunie 2013: “Colegii din Partidul Comunist Chinez împărtăşesc aceleaşi valori cu noi privind construcţia unui partid”.
Victor Ponta, 2 septembrie 2014: “Admir Partidul Comunist Chinez pentru felul în care şi-a condus poporul pe calea socialistă”.
În ciuda aparentei lor apropieri, cele două declarații ne îngăduie să înțelegem diferența dintre dreapta și stânga, așa cum e configurată ea în România: cine se revendică de la dreapta are în minte construcția organizațională și valorile, cine se revendică de la stânga se gândește la partidul-care-conduce și poporul-care-se-lasă-condus.
E, desigur, doar o întâmplare faptul că PCC e referința care le îngăduie liderilor politici români să se exprime atât de clar…”

Pentru cei care nu stiu, Vasile Blaga este presedintele PDL, partid care face parte din PPE (Partidul Popular European) si considerat, la noi, partid de dreapta!

Este interesant si comentariul, este doar unul singur pana acum, la aceasta postare:

Freedom { 09.03.14 at 9:42 AM }

Pai, n-au scos steagul UE din Parlament si l-au pus pe al republicii Chineze cand a venit primul ministru al Chinei in Romania?
Nu l-au primit ei cu covor rosu si aplauze indelungate ca pe Ceausescu la Plenara? nu incheia bine fraza si izbucnea ropotul de aplauze.
Pe Angela Merkel va amintiti cum au intampinat-o?
Cu stegarul PNL in fruntea manifestantilor de bine si cu ovatii de bine: “iesi afar’ din tara baba ordinara…”
In 2012 cine urla pe stadion :” nu ne da noua Merkel lectii, sa si-l ia pe Basescu sa-i dea o bucata de pamant in germania, sa ne lase….”

Ps
Eu va amintesc ca in perioada 2007-2012 erau pline forumurile de comentarii de genul : Romania trebuie sa se orienteze spre China…..
n-avem nevoie de axa Bucuresti Londra Washington…
Pai unele astea sunt din invataturile lui Nastase catre epigoni ca aia din 2012 cu ” trebuie sa trecem la economia nationalista, nu sa ne mai vindem tara “, altele din cuget, muget si simtiri.
Acum Blaga este si el de “adevarata dreapta” langa cei care-i turnau laturi in cap ,nu mai este “fsn-istul” , “vamesul de clisura” , “cainele Vasile din Modrogan”, “socialistul care a trecut intr-o noapte de la socialisti la populari”…
Spiritele marete se aduna pana la urma in cuget ,muget si simtiri marete!
Spre comunism in zbor !”

PNL este acum, dupa ce a fost in alianta cu PSD (in USL, alianta considerata de Stanga), aliatul PDL. Dl. Preda cred ca nu a citit ce a scris D-na. Alina Gorghiu pe blog sau:

Scuze publice din partea premierului Ponta

Se arata ca:

„Declarațiile iresponsabile ale premierului Victor Ponta nu mai sunt o surpriză. Însă cea legată de admirația sa pentru Partidul Comunist este jignitoare și inacceptabilă. PNL solicită premierului retractarea declarației și prezentarea de scuze în mod public. Este inacceptabil modul în care șeful Guvernului României tratează cu atâta lejeritate o chestiune sensibilă și controversată.

Este imposibil să uităm că Partidul Comunist Chinez este responsabil de trimiterea, în ultima jumătate de veac, a peste 50 de milioane de oameni în lagărele și închisorile din China. Sau masacrul din Piața Tiananmen din iunie 1989 și represaliile care au urmat, în care au fost ucise și întemnițate mii de persoane, evenimente legate direct de deciziile Partidul Comunist Chinez. Astăzi, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului identifică Partidul Comunist Chinez drept responsabil pentru violarea constantă a drepturilor omului în China.”

Faceti, va rog, stimati cititori diferenta intre ce spunea Vasile Blaga (om de dreapta) si Victor Ponta (om de stanga), pe de o parte, si aceasta postare a D-nei. Gorghiu (o liberala), apropiata de stilul lui Vladimir Tismaneanu!! La mijloc sunt comentariile lui Freedom, desigur! Acuma, zau asa, D-na Gorghiu mi se pare mai de dreapta decat toata Dreapta noastra!! Deci, inca o data:

Vasile Blaga, 14 iunie 2013: “Colegii din Partidul Comunist Chinez împărtăşesc aceleaşi valori cu noi privind construcţia unui partid”.

Victor Ponta, 2 septembrie 2014: “Admir Partidul Comunist Chinez pentru felul în care şi-a condus poporul pe calea socialistă”.

Alina Gorghiu: „Declarațiile iresponsabile ale premierului Victor Ponta nu mai sunt o surpriză. Însă cea legată de admirația sa pentru Partidul Comunist este jignitoare și inacceptabilă. PNL solicită premierului retractarea declarației și prezentarea de scuze în mod public. […]

Este imposibil să uităm că Partidul Comunist Chinez este responsabil de trimiterea, în ultima jumătate de veac, a peste 50 de milioane de oameni în lagărele și închisorile din China. Sau masacrul din Piața Tiananmen din iunie 1989 și represaliile care au urmat, în care au fost ucise și întemnițate mii de persoane, evenimente legate direct de deciziile Partidul Comunist Chinez. Astăzi, organizațiile pentru apărarea drepturilor omului identifică Partidul Comunist Chinez drept responsabil pentru violarea constantă a drepturilor omului în China.

Diferentele sunt destul de clare…

Vizita premierului Victor Ponta in China

Chestiunea cu vizita premieurlui in China e una controversata… L-am urmarit pe maestrul Ion Cristoiu, la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan, de pe Realitatea, si mi se pare ca are dreptate: nu prea stim ce s-a semnat, ce s-a discutat, cu cine, cum, cu ce … Am citit si editorialul dansului:

Despre cum îl pupă-n fund, dar prin pantaloni, Reporter virtual pe ministrul Ioan Rus

Se arata ca:

„După cum am recunoscut, Reporter virtual e unul dintre site-urile urmărite de mine din sfert în sfert de oră. Pentru a-l putea accesa prompt, am cale directă spre el de pe toate mijloacele mele de existență electronică.

Interesul nutrit față de acest site, la care lucrează, printre alții, și un elev strălucit al fostei școli Evenimentul zilei, Adrian Halpert, se explică nu numai prin informațiile din lumea presei, dar și printr-o pîndă mărturisită de acest site pentru a descoperi și a da în gît infracțiunile de pe ogorul presei noastre mai mult decît independente.

Ziare și televiziuni de prestigiu au fost surprinse în flagrant delict de lipsă de profesionalism.
Ocupați cu paiul din ochii altora, confrații de la Reporter virtual par a nu vedea bîrna din ochiul propriului site.
Miercuri, 3 septembrie 2014, mi-au căzut privirile asupra unui titlu:
Ce-au făcut Ponta și miniștrii săi în camera de hotel a lui Rus de la Beijing.

Dacă vrea cineva să se convingă de  decăderea presei noastre la nivelul prostituției din porturi fără vapoare, îi recomand să parcurgă corespondențele celor care l-au însoțit pe Victor Ponta în China. Par toate dictate de Anca Alexandrescu după ideile lui Mirel Palada! Nici o știre deosebită de cele date pe vremuri de Agerpres despre vizitele lui Ceaușescu. Nici un comentariu, nu neapărat critic, dar măcar lucid, profesionist, despre rezultatele vizitei, despre ce s-a putut ghici dincolo de chinezăriile gazdelor.

Se înțelege că titlul din Reporter virtual m-a făcut să tresar.
Să știi că aștia de la Reporter virtual au aflat din trei surse despre vreo infracțiune comisă de Ponta și miniștrii săi în camera de hotel a lui Rus! Ca, de exemplu, să fi violat în grup pe una dintre tovarășele desemnate de Partidul Comunist Chinez să-le reamintească Înalților Oaspeți dintr-o țară membră NATO, pe parcursul vizitei, cea zis Mao despre caracterul agresiv al Alianței.

Trecînd la conținut, am simțit nevoia să mă frec la ochi. Nici Gazeta de perete a Ministerului Transporturilor n-ar fi putut publica acest text:
Premierul Victor Ponta a făcut o dezvăluire neașteptată în avionul care aducea delegația României din China.
Potrivit decenews.ro, Ponta a povestit cum într-una din serile petrecute în China, ministrul Transporturilor Ioan Rus i-a telefonat rugându-l să vină în camera lui împreună cu ceilalți miniștri din delegație – Liviu Dragnea, Constantin Niță și Daniel Constantin. Rus a fost destul de insistent, așa încât în final Guvernul s-a reunit în „formulă restrânsă” în camera de hotel a ministrului Transporturilor.
„Surpriza” pe care o pregătise Rus a fost aceea că pusese o masă cu zacuscă, slănină, ceapă și salam. Evident, nu lipsea nici pălinca, a mai povestit Ponta.

S-o recunoaștem!
Această piftie jurnalistică, reprodusă otova de Reporter virtual, e un soi de pupat în fund prin pantaloni și nu direct, ca să bată nu bată la ochi.

NB: Tocmai postasem textul, întrebîndu-mă în continuare dacă nu cumva Reporter Virtual are vreo promisiune de publicitate de stat de la Ioan Rus, cînd ce-mi văd ochii? Același text, numai că nițel coafat, apare și-n Gândul, pe prima pagină!
Să aibă Ioan Rus atît de multă publicitate?!”

Cam putine informatii din partea presei referitoare la o asemenea vizita, atat de importanta. S-a dezbatut, in mai multe randuri, foarte mult miza economica a acestei vizite iar concluzia a fost ca nici nu prea se vede si nici n-are cum… Dl. profesor Mircea Cosea chiar spunea ca e un exercitiu de imagine pentru Victor Ponta in vederea alegerilor prezidentiale. La Jocurile de Putere concluzia a fost ca s-au dus acolo sa faca o plimbare de 4 zile in China, un fel de minivacanta. Parerea mea este insa alta… Aceasta vizita in China pe care a facut-o delegatia guvernamentala romana condusa de Victor Ponta a avut un alt sens, alte conotatii. Cateodata mai mergi asa pe la cineva, cu care esti prieten, asa de prietenie, la un „ce mai faci?”. Ideea este ca in situatia actuala in care Rusia a agresat si agreseaza Ucraina, si  s-a apropiat ingrijorator de mult de granitele noastre, invadand Crimeea, Romania are nevoie de sprijinul Chinei. Este ceva asemanator cu invazia Cehoslovaciei de catre sovietici, din 1968. Pe de alta parte, China este, impreuna cu Rusia, in BRICS si s-ar putea simti deranjata de intentiile agresive ale Moscovei care nu-si mai respecta angajamentele din tratatele internationale la care este parte. Poate ca in aceeasi cheie ar trebui vazut si faptul ca British Petroleum vinde gaze Chinei in valoare de $ 20 de miliarde… Imi amintesc de faptul ca Vladmir Putin se dusese in China sa incheie un contract mare acolo tot pentru livrari de gaze… De asemenea sa nu uitam ca a avut loc la Bucuresti Forumul economic China – Europa Centrala si de Est (de vazut si acest articol). Ceea ce a spus premierul chinez, Dl. Li Keqiang:

„Am ascultat prezentarea premierului Ponta despre economia României. Cred că România va deveni un tigru al Europei şi, dacă toţi tigrii se vor reuni şi vor colabora, se va dezvolta o piaţă uriaşă”, a spus premierul Chinei în deschiderea Forumului economic şi comercial China-Europa Centrală şi de Est.”

deci chestia asta ca „daca toti tigrii se vor reuni” ar putea avea si alte semnificatii. Politice. Suportul politic dat de China Romaniei are cu siguranta o influenta puternica asupra Moscovei. Lucrurile acestea survin in conditiile in care in NATO e o situatie mai speciala, ca sa nu-i spun ciudata, si ma refer la interesele Germaniei si Frantei in relatiile cu Federatia Rusa, care ar sugera un usor dezacord fata de pozitia SUA referitoare la Rusia. Importuri de gaze, livrari de armament, nave militare, pozitii de director general la Gazprom… De aceea cine isi inchipuie ca Victor Ponta s-a dus de capul lui in China se insala. Mie mi se pare ca aceasta vizita a fost aprobata de Presedintele Basescu si, chiar mai mult decat atat, aprobata de Washington!!

Enigma Iohannis…

Klaus Iohannis este candidatul ACL (PDL si PNL) pentru alegerile prezidentiale ce vor avea loc anul acesta in noiembrie. Chestiunea foarte ciudata cu acest om este ca, cel putin pana in prezent, dar nici pe viitor nu-l vad sa devina hiperactiv, da impresia unei absente decat a unei prezente… Maestrul Cristoiu spunea ca nu stim nimic despre el si ca intre el, despre care nu stim nimic, si Ponta, il prefera pe Ponta pentru ca pe Ponta il stim ca pe un cal breaz. M-a pus pe ganduri chestia asta… Un candidat la alegerile prezidentiale trebuie sa fie in primul rand prezent… Victor Ponta este premier, deci e clar… Prezent, adica ar trebui sa-l vezi pe la toate televiziunile in tot felul de dezbateri, in care sa-si expuna conceptiile. Ar trebui sa-l vezi in mijlocul oamenilor, vorbindu-le, nu? Trebuie sa spui oamenilor care e conceptia ta, cum vezi problemele cu care se confrunta Romania, care ar fi caile de solutionare… Doar vrei sa ajungi Presedinte, nu? Oamenii trebuie sa cunoasca cum gandesti, ce pareri politice ai. Sunt atatea teme de discutat: absorbtia fondurilor europene si dezvoltarea tarii, CNA (Consiliul National al Audiovizualului), politica externa si atatea altele ca mi-ar lua o postare intreaga (si inca una mare!!) daca m-as pune sa le enumar pe toate. Or, acest om a reusit „performanta” sa mearga la un miting, la care erau mai multi reprezentnati ai ACL si multime multa, sa stea vreo doua minute si sa plece fara sa spuna macar un sigur cuvant. Crin Antonescu „a abdicat” in favoarea lui Iohannis, sustinandu-l. Antonescu era candidatul PNL la prezidentiale. L-au pus in fata pe Iohannis, dar cu atitudinea pe care o are acesta tare mi-e teama ca-l favorizeaza pe Victor Ponta. Iar in politica nimic nu e intamplator, dupa cum spunea cineva… Dupa parerea mea, nici Elena Udrea si nici Monica Macovei nu vor putea sa-i puna probleme serioase lui Ponta. Prima face parte dintr-un partid mic, a doua candideaza ca independenta, deci nu are sustinerea unui partid mare. Pe cand Klaus Iohannis este candidatul Dreptei, nu oricare candidat. ACL, din cate am inteles eu, s-a format tocmai pentru a unifica cele doua mari partide de Dreapta de la noi, PNL si PDL, pentru a putea castiga confruntarea cu un partid gigant, PSD. Si atunci inactivitatea candidatului Iohannis nu poate lucra decat in favoarea lui Victor Ponta. Ar fi absurd ca Iohannis, prin atitudinea pe care o are, sa urmareasca a o favoriza, de exemplu, pe Elena Udrea, reprezentanta unui partid mic, pentru ca sa ajunga in turul II. Monica Macovei, prin gestul sau de a candida, sfidand hotararea ACL cu privire la candidatura lui Iohannis, nu a facut altceva decat sa se autoexcluda din PDL. Ea, practic, in felul asta a parasit PDL pe care ar fi trebuit sa-l paraseasca mai demult, lucru remarcat si de Cristian Preda. E greu de crezut ca ea poate avea sanse reale, in asemenea conditii, ca sa ajunga in turul II la alegeri. E clar ca Iohannis e cap de serie nr. 1, ca sa ma exprim ca-n tenis, al candidatilor din partea Opozitiei. Iar prin acest stil, foarte putin activ, nu-i pune probleme lui Victor Ponta. In asemenea conditii Victor Ponta chiar ca poate castiga alegerile mancand floricele sau popcorn, dupa cum a si spus… Ajunsi in acest punct trebuie sa spunem cate ceva…

Despre declinul societatii civile…

Nu trebuie sa copiezi modelul lui Traian Basescu, cum incearca Elena Udrea. Nu trebuie sa fii Presedinte jucator. Dar, totusi, nu se poate sa creezi perceptia unei absente, propria ta absenta, cand esti implicat intr-o lupta electorala. Insa aici mai e si un alt aspect. Desemnarea lui Iohannis drept candidat s-a facut in pripa si s-ar putea ca omul sa nu fie pregatit pentru o cursa electorala. Imi amintesc de Emil Constantinescu, cand a candidat pentru prima data. Nu avea experienta. Totusi, Emil Constantinescu se bucura chiar in 1992 de o anumita notorietate. Era destul de cunoscut. Era un membru important al societatii civile, fondator si vicepresedinte al Aliantei Civice. S-a implicat in formarea Conventiei Democrate. La Iohannis nu se vede o astfel de activitate, care sa-l consacre in spatiul public. Interesant este ca PNL l-a adus pe Iohannis, primar meritoriu al Sibiului, in atentia opiniei publice la nivel national in 2009, propunandu-l pentru functia de premier. Insa candidatul la functia de Presedinte era cu totul altcineva. Cel putin de cand s-a format USL, toata lumea stia ca cel care va candida va fi Crin Antonescu. Si acum Crin Antonescu nu mai candideaza. PNL nu a reusit sa pregateasca un om si sa-l popularizeze din vreme, cu mai mult timp inainte, pentru ca sa candideze la functia de Presedinte al Romaniei. Putea fi si din provincie, precum Iohannis, desigur. Dar cred ca se mai poate observa un fenomen. Ingrijorator. Decaderea societatii civile… Acest fenomen ar trebui sa ne puna pe ganduri. Societatea civila a inceput sa decada dupa esecul Conventiei Democrate si fenomenul s-a accentuat sub Traian Basescu. Nu e deloc bine! Trebuie sa avem o societate civila activa, o intelectualitate activa, care sa dezbata liber problemele, sa genereze idei in mod liber. Am ajuns sa avem doar lideri politici aroganti si nu mai avem oameni care sa dezbata idei societale pe intelesul tuturor. Acum totul tine de partizanatul politic. Totul e politic, inregimentat intr-un partid sau altul. Si uitam, din pacate, ca Democratia nu inseamna numai partide politice, nu se reduce numai la aspectul partinic. Am ajuns sa avem, fata de anii ’90, o mare multime de oameni care nu mai merg sa voteze… Actuala Putere vrea sa oblige oamenii prin ordonante sau legi, sub sanctiuni grele, sa mearga la vot… Am ajuns sa lovim in oameni si sa cautam sa le restrangem libertatea in loc sa-i intelegem… Ne mai si miram de ce nu se mai duc la vot… Acest absenteism este tocmai consecinta declinului societatii civile, care ar trebui refacuta. Unde mai e Alianta Civica, Grupul pentru Dialog Social? Observati ca nici nu mai exista, nu se mai manifesta… Si noi ne miram ca oamenii nu se duc la vot…? Nu cred ca avem nevoie de discursuri interminabile gen Fidel Castro, de care amintea Dl. Cristoiu. Ci avem nevoie tocmai de o societate civila vie! Care sa fie motorul Democratiei romanesti.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Septembrie 5, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Despre Rusia zilelor noastre…

Eu cred ca trebuie spus fara inconjur ca Rusia, acum, a reusit sa faca o mare greseala. Daca va persista prea mult in aceasta greseala, costurile pe care va trebui sa le plateasca vor fi pe masura, adica foarte mari!

Despre ce este vorba? Trebuie sa fac un scurt expozeu spre a reaminti ca, dupa prabusirea comunismului, Rusia a inceput sa mearga pe o cale corecta: cea spre democratie si economie de piata. Inceputurile au fost grele nu numai pentru Rusia, intrucat comunismul isi dovedise lipsa de viabilitate. Ulterior insa, Rusia incepuse sa faca progrese evidente, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor cu Vestul, beneficiind foarte mult, mai ales din punct de vedere economic, de pe urma unei relatii bune cu Uniunea Europeana si NATO. Lucrurile au mers bine pana la actuala criza din Ucraina, cand raspunsul Rusiei, dat de catre regimul Putin, a fost unul catastrofal! Prin anexarea Crimeii si suportul dat separatistilor din Estul si Sudul Ucrainei, Putin a reusit ca intr-o clipa sa strice relatiile cu Occidentul, relatii bune, cum am aratat mai sus, construite in mai bine de 20 de ani, incepand cu caderea comunsimului. Trebuie relevat ca Medvedev s-a aratat mai intelept si a mentinut relatii bune cu Vestul, desi nu se poate spune ca in timpul mandatului sau nu au existat tensiuni intre Rusia si Occident. Cu toate acestea nu s-a ajuns la o ruptura, cum pare sa se prefigureze acum! Trebuie spus ca ceea ce se intampla acum este un esec major al regimului Putin. Care duce Rusia spre nicaieri! In disperare de cauza Putin s-a dus in China. Insa China are nevoie mai mare de SUA decat de Rusia. SUA este pentru China o mare piata de desfacere, de unde castiga foarte multi bani. Nu mai vorbesc de interesul Chinei in tehnologia de varf din SUA. Asa ca e putin probabil ca China sa inrautateasca relatiile cu SUA de dragul Rusiei. Dimpotriva, China vrea sa traga foloase si de pe urma Rusiei, si se pare ca a reusit lucrul asta obtinand un pret mic la gaze! Uluitor este faptul ca nimeni si nimic nu a fortat Rusia spre a face un asemenea pas gresit. Rusia avea multe variante de raspuns la Criza Ucraineana, cu mult mai bune decat raspunsul care l-a dat. Chiar si o reactie minimala ar fi fost de dorit in locul gafei teribile, anexarea Crimeii! Ceea ce vedem acum – un Serghei Lavrov penibil in declaratii si un Rogozin care spune obraznicii – este de fapt imaginea unei Rusii in degringolada, lucru ce nu ar trebui sa ne bucure. Ca Rusia a ajuns la o varsta fericita datorita lui Putin si regimului sau e cea mai mare eroare: este o minciuna pe care regimul Putin doreste sa o acrediteze in randul poporului ca fiind un adevar indubitabil. S-ar putea ca rusii de rand sa nu-si dea seama si sa se lase pacaliti insa nu cred a va dura prea mult lucrul asta… Nenorocirea in care se afla Rusia consta in faptul ca pe cerul sau nu mai exista nicio stea care sa fagaduiasca poporului rus „cer senin si anotimpuri bogate, dupa furtuna schimbarilor si a dezordinii”, cum ar fi spus Albert Pike. Din pacate Medvedev are dreptate: relatiile dintre Rusia si SUA „se apropie incet, dar sigur de un al doilea Razboi Rece„. Insa vinovatul principal este regimul Putin, dar Medvedev, desigur, nu poate sa afirme lucrul asta. Exista si ceva bun in toata povestea asta si anume ca fosta societate comunista a intrat in faza de putrefactie, din care va renaste o noua societate. Lucrul periculos, dupa parerea mea, daca nu va fi acea stea de care vorbeam. De aceea noi, SUA si UE, trebuie sa luminam „neincetat si cu o stralucire egala, printre elementele haotice ale binelui si raului din revolutii” (Albert Pike) cerul Rusiei, pentru ca aceasta tara si acest popor sa se poata ghida, sa aiba la ce se raporta, ca sa nu piarda cu totul directia cea buna! Aceasta stea care straluceste trebuie sa fie „simbolul libertatii si al independentei”, de aceea valorile stralucitoare trebuie sa fie in consecinta! Albert Pike spunea:

„Obiectul stiintei politice este acela de a preciza in ce fel, si prin intermediul caror institutii, libertatea politica si personala poate fi asigurata si perpetuata. Nu permisiunea sau dreptul fiecarui om de a vota, ci intreaga si absoluta libertate de gandire si de exprimare a opiniilor, lipsita de despotismul monarhului, al gloatei si al preotilor; libertate de actiune in cadrul limitelor legii adoptate pentru toti; tribunale cu judecatori si jurati impartiali, care sa se poarte in mod egal cu toti oamenii; slabiciunile si saracia sa fie tratate in aceste tribunale la fel ca puterea si bunastarea; caile spre datorie si onoare sa fie deschise in aceeasi masura pentru tot ce este meritoriu; puterea militara in timp de razboi sau pace sa fie strict subordonata puterii civile; sa nu mai fie posibile arestarile pentru fapte nerecunoscute de lege drept crime; mijloacele de educatie sa-i cuprinda pe toti copiii; dreptul la exprimare libera si responsabilitate sa apartina tuturor”.

(Albert Pike – Morala si Dogma Ritului Scotian Vechi si Acceptat al Francmasoneriei, Editura Herald, 2009, Bucuresti)

Asa vedea Pike lucrurile la vremea sa (lucrarea citata a aparut in 1871). Dar cert este, zic eu, ca daca Rusia va fi lasata asa, fara sa vada pe cerul sau stralucind valorile libertatii, pe care noi trebuie sa le stralucim, din toata coca asta actuala putrezita tinde sa se nasca un dictator. Care va duce intreaga Rusie spre mizerie si frustrare! Pentru ca Putin, de fapt, pagubeste Rusia si societatea rusa! Oamenii obisnuiti inca nu-si dau seama de lucrul asta! Ce reprezinta Vladimir Putin si regimul sau? Cititi articolul de mai jos, din Romania Libera:

Inamicii UE, amicii lui Putin

Potrivit Washington Post, preşedintele rus, Vladimir Putin, ar putea fi un câştigător al alegerilor parlamentare europene dacă extrema dreaptă iese învingătoare. La scrutinul de duminică electorii din întreaga Europă merg la urne pentru alegerea unui nou Parlament şi partidele de extremă dreapta pot fi printre câştigători şi unul din marii beneficiari ar putea fi o persoană al cărei nume nu figurează pe buletinele de vot – Vladimir Putin.

În timp ce liderii europeni condamnă agresiunea Rusiei în Ucraina şi anexarea Crimeii, europenii par înclinaţi să recompenseze partidele care nu şi-au ascuns admiraţia servilă pentru modul în care liderul de la Kremlin sfidează Occidentul şi dezmembrează Ucraina. Rezultatul alegerilor parlamentare europene ar putea furniza o nouă lovitură efortului european de a avea o linie dură şi unită contra Rusiei. Luni de zile, liderii europeni au tergiversat deciziile privind modul şi timpul aplicării sancţiunilor contra Moscovei, unii considerând că reţinerea ar fi un mijloc mai bun de a influenţa comportamentul Rusiei şi ar oferi o şansă mai bună de a păstra vastele relaţii economice dintre Rusia şi Europa.

Majoritatea partidelor de extremă dreapta, ca şi un număr mic de formaţiuni de extremă stânga, au aplaudat deschis mişcările Rusiei în Ucraina, acuzând UE şi SUA că provoacă o criză pe un continent obişnuit de multă vreme cu pacea. Simon Hix, expert în politica europeană la London School of Economics and Political Science, arată că extrema dreaptă şi cea stângă sunt susţinătoare ale lui Putin.

Ascensiunea extremei drepte printre cei 751 de membri ai Parlamentului European îi vor asigura preşedintelui rus un atu, având un cuvânt de spus asupra viitoarelor decizii privind sancţiuni contra Moscovei, care vor continua să fie stabilite de guvernele naţionale dominate de partide tradiţionale. Şi chiar în sânul Parlamentului, partidele de stânga şi cele de dreapta vor continua să domine, arată publicaţia americană.

Sondajele arată că extrema dreaptă ar putea să-şi dubleze partea sa de locuri în Parlament şi că, alături de extrema stângă ar putea reprezenta până la o treime din acest organism pan-european, cu sediul la Strasbourg, Franţa. Şi în războiul relaţiilor publice care a jucat un rol crucial în bătălia pentru Ucraina, astfel de rezultate sunt susceptibile să îi ofere lui Putin noi muniţii. „Va fi mult mai uşor pentru Putin să ignore europenii. Pe cine reprezentaţi? Nu reprezentaţi nici măcar propriul popor”, arată Hix. Practic, media rusă a început să acţioneze, subliniind că liderii extremei drepte sunt reprezentanţii legitimi ai Europei. Iar liderii acestor partide au adoptat cu entuziasm momentul gloriei ruse.

Lăudătorii Kremlinului

În timp ce forţele pro-ruse au făcut ravagii în estul Ucrainei luna trecută, Marine Le Pen, şeful extremei drepte din Franţa, Frontul Naţional se afla la Moscova şi declara pentru presă că „un război rece cu Rusia a fost declarat în UE”. Purtătorul ei de cuvânt, Ludovic de Danne, a precizat pentru radioul Vocea Rusiei că sancţiunile occidentale nu au fost „justificate” şi Crimeea aparţine Rusiei pentru că oamenii din Crimeea „au visat să revină la patria-mamă”.

Werner Neubauer, membru al Partidului Libertăţii din Austria, a celebrat referendumul din Crimeea ca pe „trenul libertăţii” care este în drum spre Europa şi va contribui la eliberarea ţărilor din UE. Nigel Farage, şeful Partidului pentru independenţa Marii Britanii, un invitat frecvent pe canalul tv pro-Kremlin, RT îl consideră pe Putin drept liderul afacerilor externe şi afirmă că cei 28 membri ai Ue „au sânge pe mâini” pentru gestionarea situaţiei din Ucraina.

Extremiştii europeni de dreapta împărtăşesc dorinţa de a slăbi influenţa UE şi să impună o linie naţionalistă şi autoritară similară celei adoptată de Putin. Iar Putin este un tovarăş de ideologie – se revoltă contra decadenţei occidentale şi a liberalismului şi pledează în favoarea unui naţionalism ortodox şi conservator care respinge drepturile homosexualilor şi recomandă aderarea la valorile tradiţionale.

Dacă aceste partide vor câştiga, vor dispune de o platformă mult mai importantă de unde pot promova viziunea lor pentru Europa. Extremiştii nu doresc mondializarea şi nu iubesc elitele urbane. „

Si nu trebuie sa ne mire ca Putin si regimul sau e asociat cu extrema dreapta din Europa, pentru ca ambii propun acelasi lucru: minciuna, extremismul si calea spre nicaieri! In niciun caz nu e o cale spre prosperitate sau libertate, asa cum ar crede, poate, unii. Si daca Europa arata nu prea bine la ora actuala, lucrul asta se datoreaza concesiilor facute de PPE, in special de catre Germania, dar, cred eu, si de catre o anumita parte a spectrului politic din Marea Britanie, Rusiei. Angela Merkel se insala sau nu vede bine in problema:

Merkel: Cooperarea cu Rusia trebuie să continue pe termen mediu şi lung dar e necesar un minim de valori

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a declarat, joi, că pe termen lung și mediu,Cooperarea strânsă cu Rusia trebuie să continue dar este necesar „un minim de valori comune”.

„Sunt convinsă că, pe termen mediu şi lung, cooperarea strânsă cu Rusia trebuie să continue. Acest lucru necesită un minim de valori comune care să se reflecte la nivel politic”, declară Merkel într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), citat de Mediafax.

Merkel a exclus orice responsabilitate a Uniunii Europene pentru izbucnirea crizei din Ucraina, respingând astfel o idee evocată de fostul cancelar Gerhard Schröder.

„Nu trebuie să uităm faptul că fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici avea în vedere de mult timp semnarea unui acord de asociere cu UE. S-a răzgândit în ultimul moment. Pe toată durata negocierilor, UE a făcut oferte de cooperare Rusiei”, a amintit Merkel.”

Deoarece cooperarea cu Rusia inseamna cooperarea cu regimul Putin. Iar cooperarea cu regimul Putin inseamna adoptarea setului de valori de care vorbeam mai sus, adica acela al partidelor extremiste si eurosceptice! Lucrul asta nu e clar pentru D-na. Merkel! Asta e greseala pe care a facut si o face D-na. Merkel. De aceea si spun ca noi nu putem coopera cu o Rusie aflata sub un astfel de regim, care o conduce spre bezna totalitarismului. Pentru ca regimul acesta al lui Putin (observati, nu spun Rusia!) doreste sa ne atraga si pe noi in aceeasi bezna! Iar greseala noastra consta si a constat in faptul ca in loc sa luminam noi Rusia, am acceptat, datorita unor interese, sa facem partasie cu intunericul!!

Gandul

Joe Biden, la Bucureşti. „Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi”. LIVE

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Biden a ajuns la Bucureşti în jurul orei 14.50 şi a susţinut un discurs la Baza Aeriană Otopeni, în deschiderea unui exerciţiu militar comun româno-american.

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Greutatea vizitei lui Joe Biden, care va sta două zile la Bucureşti, a fost depăşită doar de prezenţa fostului preşedinte al SUA, George W. Bush, la summitul NATO din Capitală, din aprilie 2008. De altfel, Biden a mai fost la Bucureşti în 2009, pentru a discuta despre amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu. Sosirea lui Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. SUA intenţionează să arate astfel susţinerea pentru integritatea Ucrainei, dar şi pentru România, ca ţară de graniţă a spaţiului Alianţei Nord-Atlantice cu sfera de influenţă a Rusiei. Joe Biden va susţine însă la Bucureşti şi teme interne, în special continuarea luptei împotriva corupţiei.

Oficialul SUA se întâlneşte cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta. La sosire, Biden va ţine un discurs la deschiderea exerciţiului militar comun româno-american Carpathian Spring 2014. Exerciţiul are loc anual şi la el iau parte forţe de operaţiuni speciale, cu tehnică militară română şi americană, SUA aducând la Bucureşti avioane de transport Hercules. Românii participă cu avioanele de transport Spartan şi cu elicoptere Puma Socat.

Iată principalele mesaje ale vicepreşedintelui Joe Biden, la sosirea la Bucureşti:

Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când nu am văzut că era alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan.

Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi Afganistan. Le datorăm recunoştinţă.

În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.

Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile.

Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor. De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.

La prânz, cu aproximativ două ore înaintea sosirii lui Joe Biden la Bucureşti, efectivele de securitate scoase în oraş de poliţie şi serviciile secrete nu păreau ieşite din comun. Se circula normal spre Aeroportul Otopeni, unde Air Force Two aterizează în jurul orei 14.30. Totuşi, la fiecare colţ de stradă secundară care dă în DN 1 spre Otopeni, se aflau câte un echipaj de poliţie sau jandarmerie.

Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru Mediafax, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.

Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă „mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

[…]

UPDATE 15.32 Joe Biden şi-a început discursul, vorbind despre faptul că ultima oară i-a văzut pe militarii români în Afganistan.

„Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când am văzut că erau alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan. Suntem mândri că suntem alături de forţele române în misiune şi vreau să le mulţumesc. Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi afganistan. Le datorăm recunoştinţă. În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.

Consider că sunteţi cea mai grozavă generaţie de luptători şi asta nu este o hiperbolă. V-am văzut în Bosnia şi Kosovo, în Bagdad, Fallujah, Kabul şi Kandahar. V-am văzut în zone foarte grele. Sunteţi un grup extraordinar. Dvs şi familiile dvs sunteţi un grup de patrioţi care păziţi libertatea aici în Europa.

Este o obligaţie sacră să fim alături de dvs şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile. Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor. De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.

Naţiunile din NATO nu sunt singure. Vreau să mulţumesc colegilor din România că sunt alături de noi, că ne sprijină şi ne fac mai puternici.

Dumnezeu să buinecuvânteze România, să binecuvânteze America şi să protejeze trupele noastre”.

UPDATE 15.42 Joe Biden şi-a terminat discursul şi a plecat să viziteze rapid baza aeriană de la Otopeni.”

Primul mesaj al lui Joe Biden pentru România: „Ţările care nu au un stat de drept puternic şi un sistem judiciar independent sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina”

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Sosirea lui Joe Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. Ce intenţionează SUA să arate astfel României şi Ucrainei, dar şi ce teme va susţine vicepreşedintele SUA la Bucureşti aflaţi dintr-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Cătălina Mihai de la MEDIAFAX.

Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.

Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă „mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

Vicepreşedintele SUA a susţinut că România a înregistrat progrese reale în lupta împotriva corupţiei, dar a avertizat că mai sunt lucruri de făcut, averizând că ţările care nu au un stat de drept puternic şi un sistem judiciar independent  sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. Oficialul american a adăugat că SUA vor susţine eforturile Bucureştiului de a rămâne „pe drumul cel bun”.

Citiţi mai jos interviul integral:

Întâi a venit în România adjunctul Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia Victoria Nuland, apoi Adjunctul Asistent al Secretarului de Stat Hoyt Yee, acum dumneavoastră, Vicepreşedintele SUA, urmează Secretarul Apărării Chuck Hagel.  Care este importanţa acestor vizite pentru România în acest context regional? Care este importanţa lor pentru relaţiile SUA-România?

Cred că exprimă în mod incontestabil faptul că România este importantă pentru America. România contează ca partener militar în Irak, în Afganistan. Contează ca aliat situat la mai puţin de 450 de km de agresiunea rusească din Crimeea. România contează ca democraţie de succes pe calea către o Europă unită, liberă şi paşnică. Aceste vizite sunt dovezi ale seriozităţii noastre ca aliaţi şi prieteni.

Acest lucru nu este deloc surprinzător. În urmă cu 10 ani, în calitate de membru al Senatului SUA, am fost un puternic susţinător al integrării României în NATO. Alegerile pe care le-a făcut România de atunci până acum au demonstrat că am avut dreptate. Atunci când am avut nevoie cel mai mult, România s-a dovedit a fi unul dintre cei mai fermi  aliaţi ai noştri. Vizita mea la Bucureşti este o oportunitate de mulţumi din nou conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine alianţa noastră şi pentru contribuţia la securitatea comună. Este de asemenea o oportunitate de a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni. Este şi o oportunitate de a consolida relaţia noastră, explorând noi modalităţi de a spori schimburile comerciale dintre economiile noastre, şi de a ne reconfirma angajamentul de a consolida instituţiile democratice din întreaga regiune.

Românii se află acum într-o zonă mai dificilă. Împărtăşim preocuparea României cu privire la evenimentele din Ucraina şi am condamnat împreună intervenţia militară ilegală a Rusiei şi ocuparea Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene să refacă stabilitatea ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor ţării vecine, Moldova, de a deveni membru UE.

Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă, un partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru ţările din regiune.

Autorităţile române, inclusiv Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlăţean aşteaptă o prezenţă militară mai numeroasă în România. Care este părerea dumneavoastră în această privinţă?

Întâi de toate, permiteţi-mi ca în numele Preşedintelui SUA şi al poporului american să-mi exprim recunoştinţa faţă de România pentru că ne-a permis să folosim baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK) drept centru logistic de tranzit pentru personalul şi echipamentul transportat din şi spre Afganistan, precum şi pentru că a salutat amplasarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA ca parte a Abordării Europene Adaptive în Etape ca parte a apărării antirachetă a NATO.

În al doilea rând, preocuparea României cu privire la apărarea şi securitatea sa este de înţeles. Intervenţia militară ilegală a Rusiei din Ucraina şi continuarea încălcării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către aceasta evidenţiază cât de important este să ne asigurăm că aliaţii au încredere în angajamentele exprimate în Articolul 5 al Tratatului NATO. În parte, scopul vizitei mele este să subliniez angajamentul de neclintit al SUA faţă de garanţiile de apărare colectivă a ţărilor din Europa. În ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa noastră militară în România şi în Europa Centrală şi de Est. În prezent, infanteriştii marini americani care fac parte din Forţa Rotaţională a Mării Negre (Black Sea Rotaţional Force), o forţă care include 250 de infanterişti marini şi marinari de la Baza Aeriană MK desfăşoară în România exerciţii cu soldaţi români pentru creşterea interoperabilităţii şi asigurarea nivelului de pregătire.

SUA au dislocat resurse aeriene, terestre şi marine suplimentare. De exemplu, Statele Unite au suplimentat numărul de avioane F-16 din detaşamentul de antrenament aerian din Polonia, iar numărul de avioane F-15 cu care contribuim la misiunea NATO de patrulare a ţărilor baltice a crescut de peste două ori. SUA şi-au amplificat prezenţa maritimă prin rotaţia în Marea Neagră a trei nave, USS Truxtun, USS Donald Cook şi USS Taylor, care au vizitat porturile şi au desfăşurat exerciţii de pregătire cu Marina Română şi alte forţe regionale. Marina SUA este şi ea prezentă în mod curent în Marea Neagră şi ne aşteptăm ca această prezenţă să continue. La sol, am dislocat patru companii de paraşutişti din cadrul echipei de asalt a Brigăzii 173 Infanterie a Comandamentului  Forţelor Terestre ale SUA din Europa de la Vicenza, Italia, în Polonia şi ţările baltice pentru a participa la antrenamente şi exerciţii comune. Vom continua să discutăm cu aliaţii noştri despre modalităţile de a extinde aceste activităţi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv la viitorul Summit NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie.

În acelaşi timp, pentru a ne asigura că NATO rămâne o forţă de descurajare credibilă şi eficientă, credem că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente.

La şapte ani de la intrarea în UE, România încă are probleme în lupta cu corupţia şi trimiterea politicienilor corupţi la închisoare. De ce sunt SUA şi UE atât de profund interesate de continuarea consolidării statului de drept, a justiţiei şi deschiderii economice a României şi a altor ţări din regiune?

Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului nostru şi unul dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. De la ultima mea vizită în România, în urmă cu cinci ani, s-au înregistrat progrese reale în România în ce priveşte consolidarea statului de drept şi tragerea la răspundere a demnitarilor pentru încrederea acordată lor de public. Dar mai sunt lucruri de făcut.

Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun. Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre economice să continue să se dezvolte şi să crească. Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând. Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili. Adjunctul Secretarului de Stat Victoria Nuland a spus foarte bine acest lucru în timpul recentei sale vizite la Bucureşti: „Statele Unite ale Americii vor cea mai puternică, cea mai nepătată şi democratică Românie cu putinţă să continue să fie marele nostru aliat aici, în Europa, şi în întreaga lume.”

Multe ţări europene, inclusiv România, sunt dependente de petrolul şi gazele ruseşti. Ar putea SUA să ajute ţările europene, inclusiv România, să reducă această dependenţă?

Putem, ar trebui şi facem acest lucru. Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi. Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure.

Sunt de acord cu multe voci din Europa care au spus că este timpul să transformăm securitatea energetică în următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa.  Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice. Prin intermediul Consiliului Energetic SUA-UE, facem eforturi să le oferim consumatorilor europeni variante de diversificare a surselor energetice. Am făcut mari eforturi pentru a face posibilă furnizarea de gaze din regiunea caspică în Europa, iar acest lucru este acum posibil. Colaborăm de asemenea cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze. De asemenea, vom continua să susţinem România, o ţară mai puţin dependentă de energia rusească pentru ca ea să joace un rol esential in integrarea si interconectarea surselor de energie europene.

În final voi spune că SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Stiu ca lucrând impreuna vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune.”

Joe Biden şi ÎNGHEŢATA ROMÂNEASCĂ. Vicepreşedintele SUA, împreună cu soţia la un restaurant din Centrul Vechi. VIDEO EXCLUSIV GÂNDUL

La câteva ore de la venirea în România, prima apariţie publică a vicepreşedintelui SUA Joe Biden a fost nu la vreo întâlnire oficială, ci în Centrul Vechi al Capitalei. În programul oficialului american, de la sosirea pe Otopeni şi până mâine, nu este înscris niciun eveniment public, o situaţie neobişnuită pentru protocolul la un astfel de nivel.

Agitaţie mare în această seară în Centrul Vechi al Capitalei. Zeci de agenţi ai Secret Service şi SPP au împânzit strada Stravopoleos, unde vicepreşedintele SUA Joe Biden şi soţia sa au luat masa la restaurantul Trattoria Il Calcio. Din meniul lui Biden nu a lipsit brânza de bivoliţă, bruschette şi, la recomandarea chelnerului a luat paste de casă cu sos de tomate. Soţia sa a ales tot paste clasice. „Au plecat foarte încântaţi”, a declarat pentru gândul un reprezentant al restaurantului.

După aproape o oră şi jumătate cei doi au ieşit relaxaţi, au luat îngheţată la cornet şi au făcut câţiva paşi, Biden dând mâna cu câţiva turişti americani care au reuşit să se apropie.

În tot acest timp, pe Calea Victoriei, în dreptul Muzeului de Istorie, au staţionat trei maşini din coloana oficială a lui Joe Biden, sosit în România marţi după-amiază.

După plecarea lor, agenţii de securitate au mai asigurat perimetrul pentru o perioadă.

Miercuri dimineaţă, oficialul american aflat în vizită oficială va fi primit la Palatul Cotroceni, la 9.25, urmând ca de la 11.25 să se întâlnească la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta.

Ambele întâlniri vor fi urmate de declaraţii de presă, prima în grădina Palatului Cotroceni, de la 10.45, împreună cu preşedintele Băsescu, iar a doua în holul de onoare al Guvernului, alături de premierul Ponta.

De la ora 14.00, vicepreşedintele SUA se întoarce la Cotroceni, unde va susţine un discurs la care vor asista atât preşedintele cât şi premierul.”

Eu cred ca e foarte bine ca Dl. Biden, impreuna cu sotia, s-a plimbat prin Bucuresti si a luat masa la un restaurant din Centrul Vechi! Este important sa ia un contact nemijlocit cu tara noastra si sa vada „pe viu”, cum se spune, cum e la noi. Avem un sprijin deosebit de puternic din partea SUA si lucrul asta e imbucurator! Rusia trebuie neaparat descurajata in intentiile sale agresive. In domeniul gazelor eu as sugera reluarea proiectului Nabucco (daca este posibil…). Dar, in principal, trebuie sa avem o strategie prin care sa aratam poporului rus ca regimul care-l conduce greseste. Trebuie subminata increderea rusilor in regimul Putin pentru ca nu e de dorit si nici admisibil ca aceasta incredere sa nasca un nou dictator.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mai 20, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Avertismentele Rusiei la adresa Republicii Moldova…

DIGI 24

Rusia avertizează Republica Moldova. Rogozin: Apropierea de UE va avea consecinţe grave

Se arata ca:

Rusia avertizează din nou Republica Moldova. Dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, a sărbătorit Ziua Victoriei cu parade militare grandioase, la Moscova şi în Crimeea, vicepremierul rus s-a dus la Tiraspol. Acesta i-a avertizat pe liderii de la Chişinău că apropierea de Uniunea Europeană va avea consecinţe grave. El a avut un mesaj şi în ceea ce priveşte Transnistria. Vicepremierul rus afirmă că acest teritoriu este sub „protectorat rus”. Republica Moldova urmează să semneze Acordul de Asociere la Uniunea Europeană luna viitoare.

Prezent pentru o zi la Tiraspol, pentru a participa la parada militară de Ziua Victoriei, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a profitat din nou de ocazie pentru a ameninţa Chişinăul cu consecinţe dacă va continua să se apropie de Uniunea Europeană.

„Avertizăm în mod direct că (n.r. – semnarea Acordului de Asociere cu UE ) ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova şi a populaţiei sale. Suntem categoric împotriva faptului că Transnistria nu este invitată să participe la negocierile dintre Chişinău şi Bruxelles”, a spus Dmitri Rogozin.

Oficialul rus nu a spus niciodată la ce fel de consecinţe se referă, dar a adăugat că apropierea de Uniunea Europeană este un lucru dorit doar de clasa politică de la Chişinău, nu şi de populaţie, mai ales că 700 de mii dintre cetăţenii moldoveni, susţine oficialul rus, lucrează în Rusia.

„Rusia va fi bucuroasă să coopereze cu Republica Moldova. Îi iubim pe moldovenii noştri ortodocşi, însă avem probleme cu politicienii care au decis să se îndrepte spre Bruxelless. După părerea mea, ei pot pleca singuri spre Europa şi nimeni nu va avea de suferit”, a mai spus el.

În ceea ce priveşte Transnistria, Dmitri Rogozin spune că recunoaşterea independenţei Transnistriei este o „problemă complicată” care depinde de modul cum va evolua situaţia din regiune, însă nu evită să îşi arate afecţiunea pentru republica separatistă.

„Transnistria se află sub patronajul Rusiei şi nu vom permite nimănui să o supere. Rusia cunoaşte dorinţele transnistrenilor şi ţine cont de toate referendumurile care au avut loc în regiune, dintre care două au fost legate de integrarea în Rusia”, a subliniat vicepremierul rus.

Nu este pentru prima dată că Dmitri Rogozin avertizează Moldova. Anul trecut, tot în timpul unei vizite în Transnistria, oficialul rus a ameninţat Chişinăul că ar putea să rămână fără gaz rusesc, în plină iarnă, dacă vor continua să facă paşi pentru integrarea europeană. Mai mult, oficialul rus a ironizat aspiraţiile europene ale Chişinăului. Dmitri Rogozin spune că Republica Moldova poate fi cel mult primită în vestiarul organizaţiei continentale. Noua vizită a lui Rogozin a fost îndelung criticată de autorităţile de la Chişinău, care consideră acestă iniţiatvă una de sfidare la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.”

Sincer sa fiu, mi-e foarte greu sa-i inteleg pe acesti oameni – Rogozin, Putin, Medvedev et comp. – si chiar ma intrebam daca m-as putea adapta in conditiile in care ar trebui sa locuiesc mai multa vreme in Rusia, daca nu cumva toti rusii sunt asa… In primul rand eu nu inteleg logica sanctionarii Republicii Moldova. Pentru ce? Pentru ca semneaza un Acord de Asociere si Liber Schimb? Eu nu vad ce lege incalca Republica Moldova pentru ca sa fie sanctionata si cum ar gresi fata de Rusia prin semnarea acelui Acord. Dupa aceea nu specifica despre ce fel de sanctiuni ar fi vorba, decat ca ar fi „consecinte foarte grave”. Auziti ce spune: „Îi iubim pe moldovenii noştri ortodocşi”… In primul rand, ca nu sunt ai lor. In al doilea rand, Rusia cred ca nu mai e demult o tara ortodoxa. Cum poate fi o tara ortodoxa o tara care isi ameninta si-si dusmaneste in mod constant vecinii? Este tara care a imbratisat comunismul si a facut tot ce i-a stat in puteri sa-l raspandeasca in lume. Iar acum are un Presedinte care in loc sa salute prabusirea comunismului si a odioasei URSS spune ca „URSS era „marea Rusie” si disparitia URSS a fost cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului trecut”. URSS, un stat comunist si ateu!! Ce fel de tara ortodoxa mai este aceasta? O fi avand Biserica Ortodoxa, dar mai poti sa spui ca e o tara ortodoxa? O tara cu un stat criminal, care nu mai respecta regulile de drept international si calca in picioare drepturile si libertatile fundamentale ale omului? O astfel de tara cum mai poate fi ortodoxa?

Tot discursul lui Rogozin este ciudat: el vorbeste in numele poporului din Republica Moldova, ca si cum si el ar fi moldovean „de-al nostru”, nu v-ati prins?

„Transnistria se află sub patronajul Rusiei”, spune Rogozin. Dar cum poate sa se afle Transnistria „sub patronajul” Rusiei in conditiile in care Rusia nu recunoaste Transnistria? Transnistria este o republica separatista ilegala iar cei care sustin aceasta ilegalitate, domnule Rogozin, trebuie adusi in fata Justitiei, adica, mai pe intelesul Dvs., in fata completului de judecata!! E atat de greu de inteles, D-le. Rogozin?

Gandul

Rusia ameninţă din nou. Avertismentul premierului Dmitri Medvedev către Republica Moldova. Reacţia lui Ponta

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, avertizează Republica Moldova cu sancţiuni economice pentru că autorităţile de la Chişinău au percheziţionat avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin, informează Itar-Tass.

Încursul unei întrevederi cu oficiali guvernamentali, Dmitry Medvedev a declarat că Rusia ar putea ţine cont de acest incident „în cadrul cooperării economice” cu Republica Moldova.

După aceste declaraţii, premierul Victor Ponta, a afirmat că România trebuie, cu atât mai mult, să sprijine Republica Moldova în apărarea tuturor drepturilor sale suverane. El a susţinut din nou, la România TV, că nu există niciun risc al unui conflict armat în ceea ce priveşte România.

Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat, sâmbătă, că autorităţile moldovene au confiscat cutii conţinând „liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei” pe care oficialii ruşi care s-au aflat la Tiraspol intenţionau să le transporte la Moscova.

La rândul său, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat că a adus la Moscova petiţii adresate Rusiei pentru recunoaşterea regiunii separatiste Transnistria.”

Amenintarea deja clasica, cea cu „sanctiuni economice”. Si auziti de ce: „au percheziţionat avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin” 😆 . Asa, si? Care e problema? E absolut normal cum au procedat! Republica Moldova e o tara suverana, cel care a calcat in picioare Republica Moldova e Rogozin: cum si-a permis sa aiba in avion cutii continand „liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei”. Totusi, D-le. Rogozin, este inadmisibil sa fii ditamai demnitarul si sa faci ilegalitati pe fata, fara nicio rusine.

Medvedev ar trebui sa stie urmatorul lucru: ca daca Republica Moldova si-ar vinde productia de vinuri la New York ar castiga (cel putin) de cateva ori mai mult decat castiga daca si-o vinde in Rusia! Iar cei 700.000 de oameni lucreaza in Rusia si contribuie la PIB-ul Rusiei, s-ar putea sa n-o mai faca pentru ca se poate castiga mult mai bine in alta parte…

As dori sa spun ceva si in legatura cu „referendumurile”…

Acuma e de bonton printre separatistii rusi, oameni a caror buna-credinta o punem la indoiala, sa abuzeze de acest instrument: referendumul. Tocmai din aceasta cauza si punem la indoiala buna lor credinta. Nu stiu cum se face, ca tot rusofonul (cel putin din Ucraina…) e pornit sa o puna de-un referendum… Oamenii acestia ar trebui sa stie ca fac lucruri ilegale si pot ajunge in fata instantei de judecata! Schema e urmatoarea: organizarea referendumului din cauza „fricii” de UE – declararea „independentei” – alipirea la Rusia (sau chiar direct alipirea la Rusia). Au organizat actiuni care sa produca haos in societate, tulburand linistea si ordinea publica pentru ca sa aiba justificarea asa zis morala a unui referendum prin care sa ceara separatia, Moscova tinandu-le isonul: autoritatile de la Kiev ar actiona impotriva unor „oameni nevinovati”. El organizeaza starea de haos, el creeaza dezordine, pentru ca sa strige ca-l „omoara” autoritatile, acelea vrand sa restabileasca doar ordinea, cum e normal. Bineinteles, autoritatile de la Kiev sunt facute drept „fascisti”, „nazisti”, „junta” si tot ce vrei si ce nu vrei de catre toti cei ce nu vor sa respecte si sa se respecte legea!

HotNews

MAE condamna „asa-zisele referendumuri” din regiunile Donetk si Lugansk si cere Rusiei sa nu recunoasca rezultatele

Se arata ca:

Ministerul roman al Afacerilor Externe „condamna asa-zisele <referendumuri> organizate la 11 mai 2014 in regiunile Donetk si Lugansk, parti integrante ale Ucrainei suverane si independente, si reitereaza in acest context pozitia sa de principiu privind ilegalitatea si natura nelegitima a acestora. Asa-numitele <referendumuri> sunt contrare Constitutiei Ucrainei si incalca principiile fundamentale ale dreptului international. Totodata, rezultatele acestor pretinse <referendumuri> nu pot fi considerate relevante si nici nu pot produce efecte juridice”, considera MAE. De asemenea, Ministerul roman de Externe lanseaza  un apel catre Federatia Rusa „sa nu recunoasca asa-zisele <referendumuri> din 11 mai 2014 si rezultatele sale, sa respecte integritatea teritoriala si suveranitatea Ucrainei si sa revina in cadrul dreptului international, inclusiv prin retragerea neintarziata din Crimeea.”
MAE subliniaza ca „Organizarea in sine a pretinselor <referendumuri> reprezinta un act provocator suplimentar si face parte din seria de actiuni indreptate impotriva suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei, urmand inclusiv anexarii ilegale a peninsulei Crimeea de catre Federatia Rusa, din 21 martie 2014.”

De asemenea „Ministerul Afacerilor Externe reaminteste ca dreptul international nu permite secesiunea unei provincii sau regiuni in absenta consimtamantului statutului din care face parte. Nicio modificare teritoriala care este rezultatul unui act ilegal de folosire a fortei nu poate fi recunoscuta pe plan international, existand o obligatie generala de nerecunoastere a acesteia, respectiv a oricarei situatii care este rezultatul sau care se bazeaza pe aceasta.”

„Romania este profund atasata pastrarii integritatii teritoriale si suveranitatii Ucrainei, care reprezinta elemente fundamentale, absolut necesare pentru mentinerea stabilitatii si securitatii regionale. De asemenea, Romania este profund preocupata de faptul ca astfel de tendinte secesioniste conduc la instabilitate in regiune, conturand un arc de conflicte prelungite in zona Marii Negre, in masura sa genereze provocari de securitate cuprinzatoare. In calitate de stat membru al Uniunii Europene si al NATO, Romania continua sa urmareasca activ, cu deosebita atentie si ingrijorare, evolutiile din Ucraina si ramane in contact cu partenerii sai din UE si NATO in legatura cu aceste evolutii, inclusiv pentru a da un raspuns adecvat acestora”, incheie MAE.”

In Kosovo a fost vorba de un drept moral, uman al populatiei kosovare care a luptat impotriva regimului Milosevici, care a facut acolo crime impotriva umanitatii!! Pe cand aici, la Donetk, la Lugansk, in Crimeea, nu sunt altceva decat facaturi ordinare. Mai ales ca in Ucraina sunt alegeri prezidentiale, din cate am inteles, pe 25 mai. Si atunci de ce tot atat taraboi?

Este stupefiant si inadmisibil ce sustine fostul cancelar german, Dl. Gerhard Schröder (social-democrat):

b1TV

Fostul cancelar german Gerhard Schröder: UE este principalul vinovat pentru criza din Ucraina

Se arata, printre altele, ca:

„Dând asigurări că „erori au fost comise de toate părţile”, Schröder nu condamnă anexarea Crimeei de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională.

„Alipirea Crimeei este contestată pe planul dreptului internaţional, dar acum este o realitate. Crimeea a decis prin referendum că vrea să fie o regiune rusească. Iar acest lucru a fost pus în practică”, a subliniat el.”

Adica daca nu se respecta regulile de drept international, in opinia D-lui. Schröder nu trebuie condamnat deoarece „acum este o realitate”… Este inadmisibil: se poate deschide, in felul acesta, calea catre un razboi mondial! Eu cred ca a venit vremea ca SUA sa vada ce prieteni are, care lucreaza pentru Gazprom si sustin lucruri contrare intereselor americane. Ma refer nu numai la Germania, dar si la Franta care vinde nave militare rusilor. Sa se compare acestea cu loialitatea Romaniei fata de SUA! Partea proasta este ca oameni importanti, precum un fost cancelar, ma refer la Dl. Schröder, desigur, poate sa faca astfel de afirmatii, legitimand raul. Iar daca UE ar fi de vina, nu am auzit ca s-a implicat activ si ca ar fi atras responsabililor de la Bruxelles atentia atunci, cand trebuia.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Mai 13, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Despre sanctiunile impuse Rusiei…

In primul rand ar trebui sa ne intrebam daca se pot numi asa niste masuri luate de fapt impotriva unor persoane, oligarhi rusi din anturajul lui Putin… Pare mai degraba o sanctionare a regimului Putin decat o penalizare a Rusiei. Iata ce spune, printre altele, un articol din The New York Times:

Obama Steps Up Russia Sanctions in Ukraine Crisis

By , and

MARCH 20, 2014

„[…] Mr. Obama also opened the door to more sweeping measures against core parts of the Russian economy, including the oil and natural gas industries, which account for much of Russia’s exports. He said the actions could disrupt the global economy, but might be necessary because of what he described as menacing movements by the Russian military near eastern and southern Ukraine.

Administration officials insisted that the new sanctions would have more bite than the initial ones Mr. Obama announced on Monday. But it remains unclear whether they will be enough to put a brake on Mr. Putin, who brushed aside the previous measures and moved swiftly to annex Crimea. […]”

Spune ca Dl. Obama lasa usa deschisa pentru mai multe masuri care sa cuprinda partea centrala a economiei ruse, incluzand industria petroliera si cea de gaze naturale, care ii aduce Rusiei multe venituri din astfel de exporturi, chiar cu riscul unui dezechilibru al economiei globale. „Lasa usa deschisa”, deci inca nu a luat astfel de masuri.

De asemenea s-a pus problema izolarii Rusiei, dar nici aceasta nu este o sanctiune decat cu ghilimelele de rigoare. Ce vreau sa spun este ca, dupa parerea mea, pana acum nu s-au luat cu adevarat niste masuri de penalizare a Rusiei sau daca numim in felul acesta ceea ce s-a intreprins pana acum, aceste masuri sunt totusi destul de slabe.

The Washington Post titreaza:

Obama expands sanctions against top aides, associates of Putin over annexation of Crimea

By and , Published: March 21

Se arata, printre altele, ca:

„President Obama expanded sanctions against top aides and reputed financial associates of Russian President Vladi­mir Putin on Thursday as punishment for the annexation of Crimea, and laid the groundwork for far broader measures against “key sectors of the Russian economy” if Putin further escalates his actions in Ukraine.

The broad measures potentially include Russia’s financial services, energy, mining, engineering and defense sectors, according to language in what was Obama’s third executive order in two weeks. If implemented, he acknowledged, they would not only significantly affect the Russian economy, “they could also be disruptive to the global economy.”

But “Russia must know that further escalation will only isolate it further from the international community,” Obama said in a brief statement on the White House South Lawn.

For now, the measures target Putin’s inner circle and stop well short of the kind of sanctions that have crippled Iran’s economy. Those would be triggered only by a wider military incursion, and Russian troops remain massed on Ukraine’s eastern and southern borders. And although Putin has said Russia has no further territorial designs on Ukraine, he has proved indifferent to Western threats.

Russia promptly retaliated by banning nine U.S. lawmakers and officials from entering the country. The list includes Senate Majority Leader Harry M. Reid (D-Nev.), House Speaker John A. Boehner (R-Ohio), Sen. John McCain (R-Ariz.) and three top Obama aides, the Russian Foreign Ministry said.

“We have warned repeatedly that using sanctions is a double-edged sword and will hit the United States back,” it said in a statement on its Web site. […]

Obama will travel to Europe next week to meet with the Europeans and other allies in several forums, including the European Union, NATO and the Group of Seven industrialized nations, which has been at least temporarily downsized to exclude Russia. In the current “political circumstances,” German Chancellor Angela Merkel said Thursday, “there is no G-8.” […]

Deci deocamdata, din cate inteleg, nu s-au luat masuri impotriva Rusiei, decat izolarea pe plan international, ci impotriva regimului Putin. Totusi tensiunile sunt mari:

NATO general warns of further Russian aggression

By and , Published: March 23

Se arata, printre altele, ca:

„SIMFEROPOL, Crimea — American and Ukrainian officials warned Sunday that Russia may be poised to expand its territorial conquest into eastern Ukraine and beyond, with a senior NATO official saying that Moscow might even order its troops to cross Ukraine to reach Moldova.

The warnings came as Russia was finalizing its takeover of Ukrainian military bases in Crimea, the peninsula it occupied at the start of March and subsequently annexed.

Ukrainian Foreign Minister Andriy Deshchytsya, appearing on ABC’s “This Week with George Stephanopoulos,” said the prospect of war with Russia is growing.

“We don’t know what [Russian President Vladimir] Putin has in his mind and what will be his decision,” Deshchytsya said. “That’s why this situation is becoming even more explosive than it used to be a week ago.”

In Brussels, U.S. Air Force Gen. Philip M. Breedlove, the commander of U.S. and NATO forces in Europe, said Russia had assembled a large force on Ukraine’s eastern border that could be planning to head for Moldova’s separatist Transnistria region, 200 miles away.

Ukrainian officials have been warning for weeks that Russia is trying to provoke a conflict in eastern Ukraine, a charge that Russia denies. But Breedlove said Russian ambitions do not stop there.

“There is absolutely sufficient force postured on the eastern border of Ukraine to run to Transnistria if the decision was made to do that, and that is very worrisome,” Breedlove said.

Russia’s intent unclear

A drive into Transnistria would mark an extraordinary deepening of Russia’s military thrust into former Soviet territory and sharply escalate tensions with the West. Transnistria, a narrow strip of land the size of Rhode Island that is wedged between the rest of Moldova and southern Ukraine, proclaimed its independence in 1990. Its population went on to vote in 2006 to seek eventual unification with Russia.

Although those moves were not recognized internationally, the region has its own constitution and currency, and pro-Russian sentiment there runs high. About 1,200 Russian troops are stationed in the territory — fewer than were in Crimea, the site of a key Russian naval base, before the current crisis began.

In Washington, a senior Defense Department official said it was “difficult to know what [Russia’s] intent is; they’re not exactly being transparent.” He spoke on the condition of anonymity because of diplomatic sensitivities.

During a conversation Thursday, Russian Defense Minister Sergei Shoigu assured U.S. Defense Secretary Chuck Hagel that Russian troops on the Ukrainian border were merely conducting a regular “spring” exercise and that Russia had no intention of sending the forces across the international line, the U.S. official said.

But at the same time, the official said, “They have enough troops close enough and, most likely, ready enough that we would have very little notice” if they decided to move farther outside Russia.

Russian news services quoted Deputy Defense Minister Anatoly Antonov as saying Sunday that Russia is complying with all international agreements on troop limits near its border with Ukraine.

In Kiev, the capital of Ukraine, members of a visiting U.S. congressional delegation said Ukrainian officials were determined to prevent any further Russian incursion into their territory.

“This would be no Crimea,” Sen. Joe Donnelly (D–Ind.) said at a news conference, adding that Putin would find himself having to explain why young Russian men were coming home in coffins. “Ukraine is ready to fight.””

Si tot in acest timp:

Turkey shoots down Syrian plane as rebels, Assad forces battle; president’s relative is killed

By , Published: March 23

In chestiunea securitatii nucleare:

Mediafax

Preşedintele Traian Băsescu participă, luni şi marţi, la Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu va participa, luni şi marţi, la Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga (Regatul Ţărilor de Jos), acesta urmând să facă declaraţii de presă luni dimineaţă înainte de plecare, şi marţi, la finalul summit-ului.

reşedintele va susţine o declaraţie de presă luni, la ora 9.45, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, înainte de plecarea la Haga.

Şeful statului va participa, la Haga, la Sesiunea de deschidere a Summit-ului Securităţii Nucleare şi la Sesiunea plenară a Summit-ului Securităţii Nucleare.

În cursul serii de luni, Traian Băsescu va participa, la Palatul Regal, la recepţia oferită de Majestatea Sa Willem-Alexander, regele Regatului Ţărilor de Jos.

Marţi, după încheierea Sesiunii plenare a Summit-ului Securităţii Nucleare, preşedintele Traian Băsescu va susţine, de asemenea, o declaraţie de presă, la ora 13.30 (ora României).”

Ministrul ucrainean al Apărării: Rusia pregăteşte invadarea întregii Ucraine. Trupele ruse sunt pregătite să atace în orice moment. Ministrul de Externe: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar

Se arata ca:

Armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean, afirmă ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi. Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, a avertizat şi ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa.

UPDATE 16:21 Ministru ucrainean: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar între Ucraina şi Rusia

Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, avertizează ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa, în contextul în care armata rusă a mobilizat trupe de-a lungul frontierei ucrainene.

Deşciţa a denunţat mobilizarea de către Rusia a trupelor de-a lungul frontierei de est a Ucrainei.

„Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut. Este mai mare”, a atras atenţia Deşciţa. „Situaţia este chiar mai explozivă decât era în urmă cu o săptămână”, a subliniat Deşciţa.

În momentul de faţă, dacă trupele ruse invadează Ucraina dinspre est, ar fi greu să le cerem ucrainenilor să nu răspundă acestui atac militar. Ucraina a recurs la toate măsurile diplomatice şi la alte sancţiuni economice şi financiare pentru oprirea acţiunilor Rusiei. Dar nu putem şti ce are în minte preşedintele rus Vladimir Putin şi ce poate decide”, a explicat şeful diplomaţiei ucrainene.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de linia acesteia.

„Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Parubi a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unui miting proeuropean desfăşurat la Kiev.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Putin şi Merkel, satisfăcuţi de trimiterea unei misiuni OSCE în Ucraina

Se arata ca:

Preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel au discutat la telefon despre Ucraina, exprimându-şi satisfacţia faţă de trimiterea unei misiuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în această ţară, a anunţat duminică Kremlinul.

Cei doi lideri au „evocat situaţia care s-a creat după alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei ruse, care a precizat că această discuţie a avut loc la iniţiativa Germaniei.

„În ce priveşte criza din Ucraina, ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de decizia de a trimite o misiune a OSCE” în acest stat, a adăugat Kremlinul.

Cele 57 de state membre ale OSCE au ajuns la un acord, vineri seară, privind trimiterea unei misiuni de observatori în Ucraina, Rusia renunţând la contestarea iniţiativei.

Ulterior, Rusia a anunţat că susţine această decizie, subliniind că observatorii internaţionali nu vor avea acces în Crimeea, regiune anexată de Moscova.”

John McCain: Vladimir Putin gândeşte precum Adolf Hitler; Rusia ar putea viza Republica Moldova

Se arata ca:

Influentul senator american John McCain, membru al Partidului Republican, îl compară pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cu fostul cancelar german nazist Adolf Hitler, avertizând că Rusia ar putea invada estul Ucrainei şi zone din Republica Moldova.

„Vladimir Putin calculează ce teritorii poate ocupa exact cum calcula Adolf Hitler în anii 1930”, a spus McCain, conform BBC.

„Crimeea este o naţiune captivă”, iar reacţia comunităţii internaţionale a fost „aer fierbinte şi foarte puţine acţiuni”, a apreciat McCain.

„Nu văd nimic rău în furnizarea de către SUA a asistenţei militare letale şi neletale Ucrainei, o ţară care tocmai a fost invadată şi destrămată”, a spus McCain, apreciind că Vladimir Putin minte când spune că nu este interesat de invadarea estului Ucrainei sau a unor regiuni din Republica Moldova.

Miercuri, senatorul republican avertiza că Vladimir Putin ar putea viza Republica Moldova şi Letonia după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. „Moldova este ţara care trebuie urmărită cu atenţie”, a declarat John McCain într-o emisiune a postului Fox News.”

Gandul

„Am verificat, Transnistria NU a cerut oficial alipirea la Rusia” – Anunţ al ministrului de Externe, Titus Corlăţean, la „După 20 de ani”

Se arata, printre altele, ca:
„Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a anunţat că „nu există o cerere oficială de alipire a Transnistriei la Rusia” şi că acest lucru a fost verificat inclusiv de guvernul de la Chişinău. Corlăţean, a fost duminică, de la ora 10.00, invitatul emisiunii „După 20 de ani”, difuzată de ProTV şi voyo.ro. El a precizat că Traian Băsescu a fost „neinspirat” când a vorbit de unirea cu Republica Moldova.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a declarat într-un interviu acordat în cadrul emisiunii „După 20 de ani” că s-au făcut verificări în privinţa „faimoasei scrisori” trimisă de la Tiraspol, prin care s-ar fi cerut alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă şi s-a confirmat că nu a fost înregistrată sau depusă la Duma din Rusia o „astfel de chestiune”.

„Noi, în mod justificat, am fost mai reţinuţi în comentarii legat de acea faimoasă scrisoare, pe care mi-e greu să traduc, pe care aşa zisul preşedinte al sovietului suprem de la Tiraspol ar fi adresat-o domnului Narâşkin de la Duma de Stat. După verificările făcute normal, guvernul moldovean discutând cu autorităţile ruse s-a confirmat că nu a fost înregistrată, depusă la Dumă o astfel de chestiune şi că până la urmă se pare că a fost mai degrabă un demers individual, fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa – numitul Parlament”, a explicat ministrul de Externe, Titus Corlăţean în emisiunea „După 20 de ani”.

„Băsescu a fost neinspirat vorbind de unirea cu Republica Moldova”

Întrebat cum apreciază propunerea lui Traian Băsescu de unire a României cu Republica Moldova, Corlăţean a spus că a fost „neinspirată”.

„Suntem cu toţii români, aproape cu toţii români şi fiecare avem sentimentele noastre, fiecare a avut poate un unchi în armata regală, undeva în Basarabia după 28 iunie, când datorită ultimatumului sovietic au trebuit să se retragă şi i-am lăsat pe ceilalţi români în partea cealaltă. Fiecare avem istoria noastră în familie şi simţim. Şi fiecare îşi doreşte să trăim împreună într-o Europă unită. Ceea ce realist astăzi este posibil e să susţinem cât se poate ca R. Moldova să devină membră a UE cât mai rapid posibil”, a explicat ministrul de Externe.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei a precizat că situaţia din Ucraina a dus la „realocarea” interesului SUA pentru această zonă.

„În această fotografie complexă există paradoxal mai multe elemente pozitive. În primul rând o realocare a interesului american, politic, strategic, faţă de această zonă”, a spus Corlăţean. În al doilea rând, evenimentele din Ucraina au dus la accelerarea proceselor europene pentru R. Moldova şi Georgia, a mai spus oficialul român.

„România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo”

România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo, dar sunt evoluţii între Belgrad şi Priştina de care Bucureştiul trebuie să ţintă cont, a declarat, duminică, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, respingând, în acelaşi timp, comparaţia făcută de Rusia între Crimeea şi fosta provincie a Serbiei.

„România nu şi-a schimbat poziţia‚ însă în cazul Kosovo ar fi absurd, politic vorbind, să nu ţinem cont de evoluţiile importante în dialogul dintre Belgrad şi Priştina, faptul că aceste evoluţii au condus la un anumit grad de normalizare, faptul că aceste evoluţii au deschis calea viitoarei aderări la UE pentru amândouă, şi pentru Serbia şi pentru Kosovo, şi faptul că Serbia a acceptat (…) în acel acord-cadru de negociere cu UE ca înainte de a finaliza negocierile de aderare să încheie un acord cu valoare juridică obligatorie de normalizare deplină a relaţiei cu Kosovo (…) sunt evoluţii de care şi România şi alte state trebuie să ţină

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost invitat duminică, de la ora 10.00, la emisunea “După 20 de ani”. Ministrul va răspunde întrebărilor lui Cristian Leonte, moderatorul emisiunii şi jurnaliştii Cristian Hostiuc (director editorial “Ziarul Financiar”) şi Claudiu Pândaru (director editorial Mediafax Group). Emisiunea poate fi urmărită pe ProTV şi voyo.ro.”

Mediafax

ÎNGRIJORARE privind Transnistria – Comandant NATO: Suntem preocupaţi de riscul unei intervenţii ruse

Se arata ca:

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News.

„Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a declarat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Comandant NATO: Forţele Alianţei trebuie repoziţionate, în contextul ameninţărilor Rusiei

Se arata ca:

Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi repoziţioneze forţele militare şi să intensifice capacitatea de reacţie, în contextul riscului unei intervenţii ruse în regiunea separatistă Transnistria şi în estul Ucrainei, afirmă generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa.

„Trebuie să ne gândim la aliaţii noştri, la poziţionarea forţelor în Alianţă şi la sporirea capacităţii de reacţie, astfel încât să fim acolo pentru apărare, dacă va fi nevoie, în principal în zona baltică şi în alte locuri”, a spus generalul Breedlove.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de frontieră.

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News. „Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a avertizat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Nu se stie clar care sunt intentiile Rusiei, ale lui Vladimir Putin. Traversam o grea criza, poate cea mai grea de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial incoace… Dupa cum usor se poate constata, problema securitatii continentale este legata de cea din zona Marii Negre. Angajarea militara a Rusiei prin anexarea Crimeii nu poate fi tratata cu indiferenta de catre SUA, Alianta Nord-Atlantica si Uniunea Europeana. Ar fi o mare greseala! Una istorica, si asa ceva nu trebuie sa se intample! Din pacate s-a ajuns la o situatie generata de nerespectarea de catre Marile Puteri a Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975. Este un lucru periculos, inceput odata cu Kosovo si care, din pacate, continua acum cu Crimeea. Ar trebui sa constientizam ca evenimentele deschid calea unui razboi in Europa! Chestiunea sensibila mi se pare cea a indivizibilitatii securitatii in Europa… Actul final de la Helsinki arata printre altele ca:

„Conştiente de istoria lor comună şi recunoscînd că existenţa unor elemente comune în tradiţiile şi valorile lor poate să le ajute să-şi dezvolte relaţiile, şi dorind să caute, ţinînd seama pe deplin de originalitatea şi diversitatea poziţiilor şi punctelor lor de vedere, posibilităţi de a-şi uni eforturile pentru a depăşi neîncrederea şi a creşte încrederea, de a rezolva problemele care le separă şi de a coopera în interesul umanităţii, recunoscînd indivizibilitatea securităţii în Europa, precum şi interesul lor comun în dezvoltarea cooperării între ele şi pretutindeni în Europa şi în lumea întreagă şi conştiente de necesitatea ca fiecare din ele să-şi aducă contribuţia la întărirea păcii şi securităţii mondiale, ca şi la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului economic şi social şi a bunăstării tuturor popoarelor. ” (subl. mea)

Voi cita dintr-o carte veche – Aspecte militare ale securitatii internationale de Dr. Petre Barbulescu, aparuta la Editura Militara, Bucuresti, 1978:

Respectarea intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa, inerente egalitatii lor suverane. Statele participante la conferinta si-au manifestat cu putere vointa de a participa la negocieri de pe pozitii de deplina egalitate. Din dezbaterile Conferintei a reiesit pregnant necesitatea afirmata de toate statele participante, ca orice actiune avand drept obiectiv realizarea securitatii pe continent sa tina seama de interesele de securitate ale fiecarui stat. Problema indivizibilitatii securitatii a fost sustinuta cu putere de Romania, care impreuna cu alte state (Austria, Ciprul, Elvetia, Finlanda si Suedia) a depus o propunere in acest sens, din care razbate cu putere ideea ca negocierile de dezarmare si dezangajare pe continent trebuie sa tina seama de acest aspect fundamental.” (subl. mea)

Or, se stie ca, spre exemplu, scutul antiracheta a ridicat mari semne de intrebare Rusiei, daca nu cumva este indreptat impotriva sa, cerand si garantii juridice ca nu ar fi asa. De asemenea extinderea NATO si a Uniunii Europene sunt privite de catre Rusia tot ca o amenintare la adresa securitatii sale. S-ar putea ca existenta NATO, in contextul dizolvarii Tratatului de la Varsovia, a UE si a unei Rusii invecinate cu NATO si UE sa insemne divizibilitatea securitatii in Europa. Este intr-adevar o problema daca Actul final de la Helsinki a devenit insuficient ca urmare a transformarilor istorice prin care a trecut umanitatea de atunci si pana in prezent. Insa adevarul este ca alt document nu avem. Nici alta conceptie privind securitatea pe continent nu exista pana acum. Or, aceste lucruri fac problema si mai dificila pentru ca nu avem alte abordari decat tot cele vechi.

Martie 24, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Razboiul Crimeii

Atrageam atentia inca din 26.01.2014 asupra acestei posibilitati si spuneam atunci:

„Insa mie imi face impresia ca ceea ce se intampla acum e un fel de reeditare cu mijloace politice, folosind activismul politic, nu forta armata, a Razboiului Crimeii, atunci Rusia pierzand in fata unei coalitii formate din Franta, Marea Britanie, Imperiul Otoman si Sardinia (Austria, desi neutra, a jucat si ea un rol in a-i stopa pe rusi), despre care Dan Amedeo Lazarescu spunea (citez din memorie) ca ar fi fost o incercare a Occidentului de a-si mari influenta politica dar si culturala in Estul Europei. Actualmente, bineinteles, actorii sunt putin schimbati, dar ideea pare a fi aceeasi, “Chestiunea Estica” legata de expansionismul rusesc revenind in actualitate. Si cum aceasta “Chestiune” a esuat a fi rezolvata prin Revolutia Portocalie se incearca acum noi cai, precum actualele proteste masive, la care participa sute de mii de oameni. Nu e foarte clar daca poate fi rezolvata din punct de vedere cultural…”

Insa iata ca e vorba si de agresiune armata! Din partea Rusiei, bineinteles! Se putea altfel?

Gandul

CRIZA DIN CRIMEEA. Putin a vorbit cu Obama despre intervenţia Rusiei în Ucraina. Situaţia, discutată duminică într-o reuniune NATO. LIVE

Se arata, printre altele, ca:

La nici 24 de ore după ce preşedintele SUA, Barack Obama, a transmis un avertisment dur Rusiei, susţinând că orice intervenţie militară în Ucraina nu va rămâne fără ”costuri”, Kremlinul a decis trimiterea de trupe în Crimeea. Putin a primit, cu unanimitate de voturi, mandat în acest sens din partea Camerei superioare a Parlamentului de la Moscova, după ce în cursul dimineţii anunţase nu poate ignora solicitarea autorităţilor din regiune de a restabili ”pacea şi calmul”. Kievul, care încă de ieri a denunţat ”o invazie” militară a Rusiei, a convocat o reuniune de urgenţă a comandanţilor armatei şi serviciilor secrete şi a acuzat Rusia că refuză dialogul. Moscova susţine că mobilizarea trupelor este în concordanţă cu acordurile militare cu Kievul. Vladimir Putin a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului. După decizia de la Moscova, Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, a avertizat un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Mai mult, Obama a avut o discuţie telefonică cu Putin, în care acesta din urmă l-a informat că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Ucraina. Situaţia va fi discutată duminică într-o reuniune NATO. De asemenea, miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni, la Bruxelles

Rusia a anunţat în cursul dimineţii că nu va ignora solicitarea de asistenţă formulată de noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea. Anunţul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă al Kremlinului la doar câteva ore după ce Barack Obama avertizase Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea ”un cost”. Potrivit AFP, noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea, Serghei Aksionov, l-a sunat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a-i cere să restabilească „pacea şi calmul” în această provincie prorusă. „Rusia nu va ignora această solicitare”, a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei Rusiei, citat de RIA Novosti.  De altfel, Vladimir Putin a cerut  Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului.   Solicitarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Ulterior, Kremlinul a precizat că Putin nu a luat decizia intervenţiei militare. Cu toate acestea,SUA au anunţat că analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat un oficial de la Casa Albă, citat de NBC news.

Desfăşurarea evenimentelor invers cronologic

UPDATE 00:30 Conform Casei Albe, convorbirea Putin-Obama a durat 90 de minute. Obama s-a arătat îngrijorat faţă de „violarea clară de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, care este o încălcare a legii internaţionale, inclusiv a obligaţiilor Rusiei faţă de Carta ONU, dar şi a acordului militar cu Ucraina, din 1997, şi este în neconcordanţă cu Memorandumul de la Budapesta, din 1994 şi cu Actul Final de la Helsinki. SUA condamnă intervenţia militară a Rusiei pe teritoriul Ucrainei”, conform unui comunicat al Casei Albe.

Obama i-a cerut lui Putin să reducă tensiunea, să retragă forţele armate în bazele din Crimeea şi să se abţină de la o intervenţie în alte zone ale Ucrainei.

„Am afirmat consistent că recunoaştem adâncile legături istorice şi culturale ale Rusiei cu Ucraina şi nevoia de a proteja drepturile etnicilor ruşi şi ale populaţiilor minoritare din Ucraina. Guvernul ucrainean a arătat clar angajamentul de a proteja drepturile tuturor ucrainenilor (…) şi noi vom continua să îi convingem să facă acest lucru”, mai arată comunicatul Casei Albe.

SUA au anunţat de asemenea că nu vor mai participa la discuţiile pregătitoare pentru summitul G-8 şi că vor avea consultări urgente cu partenerii din COnsiliul de Securitate al ONU, din NATO, din OSCE dar şi cu semnatarele Memorandumului de la Budapesta.

Obama i-a mai spus lui Putin că, dacă este îngrijorat de soarta etnicilor ruşi din Ucraina, ar trebui să deschidă consultări paşnice cu guvernul Ucrainei şi prin trimiterea de observatori internaţionali ai ONU sau OSCE, din care Rusia face parte. Obama i-a cerut lui Putin să deschidă dialogul cu autorităţile ucrainene, chiar şi sub mediere internaţională, la care SUA sunt gata să ia parte.

Obama l-a avertizat pe Putin că, dacă continuă cu încălcarea legilor internaţionale, se va ajunge la izolare politică şi economică. Preşedintele SUA a mai spus că se va consulta cu aliaţii, cu guvernul Ucrainei şi cu FMI, pentru a ajuta noul guvern de la Kiev să atingă stabilitatea financiară, să sprijine reformele şi să organizeze alegeri.

UPDATE 00:12NATO a anunţat o reuniune de urgenţă duminică pe tema Ucrainei, potrivit Le Figaro.

UPDATE 00:07 Vladimir Putin şi Barack Obama au avut o convorbire telefonică în această seară. Liderul de la Kremlin i-a transmis şefului administraţiei americane că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Crimeea şi în estul Ucrainei. Obama s-a declarat preocupat în privinţa oricărui plan de intervenţie în Ucraina, potrivit Reuters.

În replică, Putin s-a arătat îngrijorat de acţiunile „provocatoare criminale” ale extremiştilor de dreapta, care ar fi susţinute de autorităţile de la Kiev.

„În replică la îngrijorarea arătată de Obama cu privire la planurile unei posibile folosiri a forţelor armate ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Putin a atras atenţia faţă de acţiunile provocatoare, criminale ale ultra-naţionaliştilor, încurajate în esenţă de autorităţile de la Kiev”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Putin a subliniat că există ameninţări reale la viaţa cetăţenilor ruşi de pe teritoriul Ucrainei şi că dacă violenţele se extind în regiunile estice ale Ucrainei şi în Crimeea, Rusia îşi rezervă dreptul de a îşi proteja interesele proprii şi pe cele ale vorbitorilor de rusă care trăiesc acolo.

UPDATE 21:53 Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleg Turcinov, a plasat armata în stare de alertă, pe fondul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, iar măsurile de securitate la obiectivele strategice, inclusiv la centralele nucleare, au fost sporite, informează AFP.

Turcinov a făcut acest anunţ după o reuniune de urgenţă a Consiliului pentru securitatea naţională.

UPDATE 21:28 Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a îndemnat Rusia, sâmbătă, să renunţe la planul unei intervenţii militare în Ucraina şi să respecte reglementările internaţionale. „Regret decizia Rusiei de a utiliza forţele armate în Ucraina”, a declarat Ashton. „Moscova trebuie să îşi promoveze punctele de vedere prin mijloace paşnice”, a subliniat demnitarul UE.

UPDATE 19:36 Miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, pe fondul ameninţărilor cu o intervenţie militară rusă, relatează AFP. Reuniunea este programată luni la ora 13.00 (14.00, ora României), la Bruxelles.

UPDATE 18:37 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a luat încă nicio decizie privind utilizarea forţei militare în Ucraina, declară purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de AFP. „Aprobarea unei eventuale intervenţii militare în Ucraina este punctul de vedere al Consiliului Federaţiei. Dar preşedintele este cel care decide. Deocamdată, nu a luat nicio decizie în acest sens”, a afirmat Dmitri Peskov. CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI

UPDATE 18:18 Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va întruni în reuniune de urgenţă, sâmbătă seara, pe tema situaţiei din Ucraina, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, afirmă surse oficiale citate de AFP.

UPDATE 18:08 Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat oficialul de la Casa Albă. CITEŞTE AICI ŞTIREA INTEGRALĂ

UPDATE 17:45 Preşedintele Traian Băsescu susţine că orice diferend între administraţia regională din Crimeea şi Kiev ”nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei”. ”România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”, se arată într-un comunicat.

”România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene”, se mai arată într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale.

UPDATE 17:37 MAE român: ”În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii” CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI

UPDATE 17:26 Comandanţii armatei ucrainene şi şefii serviciilor de securitate au fost convocaţi, sâmbătă după-amiază, pentru o reuniune de urgenţă în contextul în care Rusia pregăteşte o intervenţie militară în Crimeea, informează CNN.

UPDATE 17:21 INTERVENŢIA MILITARĂ A RUSIEI ÎN CRIMEEA A FOST APROBATĂ ÎN UNANIMITATE DE Camera superioară a Parlamentului Rusiei

UPDATE 17:02 Potrivit Russia Today, comisia pentru politică externă a camerei superioare a parlamentului a recomandat aprobarea cererii de intervenţie militară în Ucraina.

UPDATE 16:50 Parlamentul de la Moscova ar fi aprobat, în unanimitate, cererea lui Putin pentru o intervenţie militară în Crimeea, potrivit The Guardian.

UPDATE 15:53 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cere  trimiterea de trupe în Crimeea. El a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului, citat de Le figaro.

UPDATE 15:31 Zeci de persoane au fost rănite în Harkov, în estul Ucrainei, în timpul manifestaţiilor pro-ruse care au degenerat prin luarea cu asalt a sediului guvernului regional.  S-a aruncat cu pietre, gaze lacrimogene şi s-au auzit focuri de armă. Potrivit Interfax, câteva mii de persoane participă la o manifestaţie pro-rusă la Odessa, unii dintre participanţi fiind înarmaţi cu bâte. […]”

Vorbeam aici despre contradictiile existente in spatiul ex-sovietic, determinate de actiunile regimului comunist de creare a unor tari artificiale, cum e si cazul Ucrainei. Mai exact spus consecinta sintezei totalitarismului nazist cu cel comunist, daca ne gandim la Pactul Ribbentrop-Molotov si la consecintele sale. Sa privim putin si spre Belarus, o tara care curpinde si teritorii poloneze. Daca nu ar fi regimul de mana forte a lui Alexandr Lukasenko, supus Kremlinului, situatia nu ar fi departe de cea a Ucrainei. Sa nu uitam cum regimul Lukasenko a bagat pur si simplu pumnul in gura Opozitiei. Cum apare Democratia in aceasta zona, izbucnesc si contradictiile, facand ca situatia sa tinda spre starea de normalitate de dinaintea existentei acestor contradictii, create artificial de catre fostul regim sovietic.  Iata de ce astfel de state trebuie conduse prin dictatura – solutie agreata de Kremlin: pentru a se putea asigura stabilitatea politica necesara tinerii sub control, de catre Moscova, a acestor asa zise tari (satelit). Moscova are nevoie acolo de regimuri stabile si supuse ei. De aceea conducerea de la Moscova nu agreaza regimurile democratice, diversitatea, orientarile politice diferite, intr-un cuvant Libertatea. Observati cum ii sprijina moral, dar probabil si material, pe comunistii moldoveni, supusi Kremlinului. Insa contradictiile din spatiul ex-sovietic exista, chiar daca ele sunt, pe o anumita durata determinata, inghetate de catre regimuri dictatoriale, sprijinite de Kremlin. Exista! Ele se mai numesc si conflicte inghetate care mai devreme sau mai tarziu vor izbucni sau reizbucni. Uniunea Europeana, NATO trebuie sa fie pregatite pentru astfel de lucruri, inclusiv privind capacitatea de a interveni pe cale militara daca este cazul.

Dupa parerea mea, solutia consta in rediscutarea granitelor intrucat tarile artificiale create pe vremea fostului regim sovietic, din spatiul ex-sovietic, vor fi intotdeauna o sursa de instabilitate, care nu face bine cuiva, nici macar Rusiei. Spre exemplu, Romania trebuie sa capete toata Basarabia inapoi. La fel Polonia, Slovacia, teritoriile care le-au apartinut si le-au fost furate de regimul sovietic. In felul acesta s-ar elimina o importanta sursa a contradictiilor existente in acest spatiu ex-sovietic. Transnistria, teritoriul ocupat de actuala republica separatista, ar trebui sa treaca la Romania intrucat apartine Republicii Moldova, traiesc acolo si multi romani si ar putea avea mai mari posibilitati de dezvoltare. „Tari” precum Republica Moldoveneasca Nistreana reprezinta surse majore de instabilitate in regiune. Trebuie apreciat ca Rusia nu mai poate mentine stabilitatea in zona: se vede clar in actualul conflict din Ucraina. In privinta Transnistriei, Romania ar reusi sa asigure stabilitatea si convietuirea pasnica a tuturor etniilor de acolo. Rusia, regimurile dictatoriale nu mai sunt, nu mai pot fi capabile de asa ceva. De aceea actiunile Rusiei nu pot fi decat contraproductive, inclusiv cele de propaganda, cum arata acest articol din Romania Libera:

AFP: Rusia a început propaganda pentru Crimeea

„Rusia a lansat un război mediatic pentru a-şi susţine acţiunile din Ucraina, comentează, AFP, duminică, potrivit Agerpres. Presa de stat şi autorităţile ruse fac apel la unitate naţională împotriva ‘fasciştilor care au preluat puterea la Kiev’.

Dând de înţeles că occidentalii ar putea fi implicaţi în manifestaţiile de la Kiev care au dus la demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, televiziunea Russia 24 a difuzat un material prezentat drept mărturia unui tânăr rus care susţine că a fost plătit pentru a acţiona ca lunetist al forţelor de opoziţie ce au preluat puterea la Kiev. ‘Acolo există mercenari veniţi din mai multe ţări, precum Statele Unite sau Germania, şi poartă aceleaşi uniforme’, afirmă acesta. Un prezentator al aceluiaşi post de televiziune a declarat, la rândul său, că ‘mercenari se îndreaptă acum înspre Crimeea’.

Citeşte şi: Criza din Ucraina. În Crimeea sunt deja 15.000 de militari ruşi şi două nave, susţine un oficial ucrainean. Vezi şi poziţia oficială a României, exprimată de Traian Băsescu

Pe de altă parte, autorităţile ruse vorbesc despre o cifră impresionantă de ucraineni care au ales să se refugieze în Rusia, circa 143.000 în ultimele două săptămâni din februarie, relatează AFP. Această informaţie este cu atât mai surprinzătoare cu cât mass-media ruse nu au relatat nimic despre un asemenea aflux de refugiaţi până în prezent.

Duminică, agenţiile ruse de presă au anunţat că militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă şi îşi abandonează cazărmile ce sunt preluate de grupurile de autoapărare pro-ruse. Aceste informaţii vagi şi imprecise au fost ulterior dezminţite de Ministerul ucrainean al Apărării.

La rândul lor, deputaţii partidului rus de guvernământ, Rusia Unită, au insistat asupra necesităţii unei unităţi naţionale în spatele preşedintelui Vladimir Putin. Solicitarea acestuia de a primi permisiunea declanşării unei intervenţii militare în Ucraina pentru a ‘garanta securitatea’ flotei ruse de la Marea Neagră şi cea ‘cetăţenilor ruşi’ a fost votată în unanimitate de parlamentul rus.

Citeşte şi: Ambasadorul Ucrainei: Kievul are nevoie de ajutorul altor ţări

‘Toată lumea susţine fără ambiguitate protejarea concetăţenilor noştri în Ucraina pentru a nu permite interzicerea lor şi a limbii ruse’ în această ţară, a afirmat Leonid Sluţki, preşedintele comisiei Dumei de Stat pentru relaţiile cu republicile foste sovietice.”

In vreme ce:

CNN: Luptătorii mascaţi care au ocupat Parlamentul din Crimeea au venit din Rusia

Se arata ca:

„Forţele paramilitare care păzesc clădirea Parlamentului, guvernului şi obiectivelor strategice  de pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea provin din Rusia, a informat ieri corespondentul CNN la faţa locului.

Anterior trupele care au luat cu asalt clădirea Parlamentului din Simferopol, au  fost descrise drept „luptători mascaţi înarmaţi” de agenţiile de ştiri occidentale pentru că acestor „luptători” misterioşi le lipseau orice semne de identificare.

Corespondenta CNN a reuşit să abordeze unul dintre aceşti „luptători” care, mai tânăr fiind, a lăsat să-i scape informaţia că aparţinea unui detaşament venit din Rusia.”

Iata ce spune si Mihai Razvan Ungureanu:

MRU: „O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui: nu mai există graniţe sigure“

„Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu, 45 de ani, fost şef al spionajului românesc, atrage atenţia că Moscova „redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială“. „Instabilitatea din Ucraina poate contamina statele din jur“, inclusiv România, mai spune Ungureanu.

Pentru a explica pericolul, Mihai Răzvan Ungureanu vorbeşte despre „o casă care arde“, aflată lângă o altă casă: „Nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde?“. „Transnistria ar putea redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte“, susţine Mihai Răzvan Ungureanu, precizând că „evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova“.

Mihai Răzvan Ungureanu, prezidenţiabilul Forţei Civice, recunoaşte eşecul partidelor de dreapta înaintea parlamentarelor, dar crede că „necesitatea“ va constrânge aceste formaţiuni să colaboreze înainte de scrutinul pentru Cotroceni. MRU spune că liberalul Crin Antonescu „nu este preşedintele de care are nevoie această ţară“.

Ideea de a-l susţine pe Antonescu din partea „dreptei“, aşa cum a sugerat Traian Băsescu, nu este bună din punctul de vedere al fostului premier MRU, care nu va vota nicicând o astfel de soluţie: „În momentul în care spui că din două rele îl alegi pe cel mai mic, în acel moment ai pierdut bătălia“.”

[…]

În ce fel va fi afectată România de o eventuală dezmembrare a Ucrainei?

M.R.U. Consecinţele sunt nenumărate. Cea mai îngrijorătoare este însă constituirea unui focar de instabilitate în regiune, care ne afectează foarte mult, pentru că decredibilizează regiunea. Instabilitatea poate contamina statele din jur. Nu înseamnă imediat că România va deveni instabilă, dar imaginaţi-vă o casă, care se află lângă o altă casă care arde: nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde? Efectele economice sunt neplăcute şi înseamnă fuga investitorilor, incapacitatea de a oferi certitudine, variaţii mari ale cursurilor de schimb. O Ucraină instabilă poate determina o Republica Moldova instabilă şi din clipa aceea focul e în casă.

Credeţi că există riscul desprinderii Transnistriei de Republica Moldova, pe fondul violenţelor din Ucraina şi al intervenţiei Rusiei?

M.R.U. Se poate întâmpla orice. O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui şi arată că nu mai există graniţe sigure, ceea ce este foarte grav.Evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Moscova redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială. Mă tem că Transnistria va redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte, în condiţiile în care Rusia pune în practică doctrina intervenţionismului armat, la mai bine de 20 de ani de la încheierea Războiului Rece.

România ar putea fi deci, la rândul ei, contaminată?

M.R.U. Da, mai ales din punct de vedere economic. Dar cu cât se adânceşte criza ucraineană, cu atât se va aştepta mai mult din partea României, pentru diminuarea efectelor negative pe care un focar le poate avea asupra spaţiului imediat şi a parteneriatelor strategice. Din păcate, România nu este încă pregătită să joace un rol internaţional: tăcerea guvernanţilor în clipa în care criza din Ucraina şi-a făcut simţite efectele a arătat că politicienii se gândesc mai mult la scaunul lor decât la ceea ce se întâmplă în jurul României.

Traian Băsescu a lansat anul trecut un nou proiect naţional: unirea României cu Republica Moldova. În ce fel ar putea fi atins acest obiectiv?

M.R.U. Nu e nimic rău să speri că naţiunea se va reîntregi în trupul său, dar e bine să gândeşti în termenii a ceea ce îţi oferă realitatea şi politica internaţională. În acest moment România poate influenţa pozitiv drumul european al Republicii Moldova. Uniunea Europeană trebuie să devină atractivă pentru toţi cetăţenii moldoveni, nu doar pentru cei vorbitori de limba română. Deocamdată nu există decât proiectul aducerii Republicii Moldova în graniţele UE. Atunci vom fi toţi împreună laolaltă.”

Trebuie aratat ca punctul de vedere al Administratiei Prezidentiale a fost ca Romania nu e direct afectata. Azi Basescu a venit cu precizarea ca situatia ar putea sa afecteze Romania pe termen mediu si lung.

Dupa parerea mea, tarile membre NATO si ale Uniunii Europene trebuie sa fie pregatite de a putea interveni pe cale militara in aceasta zona vestica a spatiului ex-sovietic. Repet, Rusia nu mai poate sa asigure stabilitatea acestei zone. In astfel de conditii NATO si UE trebuie sa joace un rol activ, ofensiv chiar! Trebuie restabilite granitele firesti – spre exemplu: Basarabia ar trebui sa revina Romaniei –  in aceasta zona atat de incercata, iata, si eliminate tarile artificiale precum autoproclamata Republica Moldoveneasca Nistreana, surse de conflict si instabilitate.  Periculoase sunt astfel de lucruri:

Mediafax

CRIZA DIN CRIMEEA: Premierul Ucrainei: Rusia a declarat „RĂZBOI”. Extremiştii ameninţă cu o ripostă. Ambasadorul la ONU cere ajutor. Comandantul Forţelor Navale ucrainene trece de partea ruşilor – LIVE VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, cere Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN. Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare. China s-a declarat foarte preocupată, iar Turcia a anuţat că susţine intergritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Kievului la ONU spune că ţara sa se va apăra. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse.

UPDATE 19:35 – Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, a trecut în subordinea autorităţilor proruse

Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în funcţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.

Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.

Amiralul Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

„Promit supunere locuitorilor Republicii autonome Crimeea. (…). Promit să mă supun ordinelor comandamentului suprem al Republicii autonome Crimeea”, a declarat amiralul.

Premierul prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, a salutat un „eveniment istoric”.

„Amiralul Berezovski se plasează astfel sub ordinele autorităţilor legitime ale Peninsulei Crimeea”, a spus Aksionov, a cărui legitimitate este contestată de autorităţile proeuropene de la Kiev.

UPDATE 18:26 – Ucraina se va apăra de „agresiunea” rusă, dar are nevoie de ajutorul altor ţări – ambasador

Ucraina intenţionează să se apere de „agresiunea” militară rusă, dar va avea nevoie de susţinere din partea altor ţări, afirmă ambasadorul ucrainean la Naţiunile Unite, Iuri Sergheiev, citat de CNN.

În urmă cu câteva ore, noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev anunţa că va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei.

În plus, Ucraina a cerut trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare.

UPDATE 18:14 – Ministrul turc de Externe: Regiunea Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei

Turcia acordă o mare importanţă integrităţii teritoriale şi stabilităţii Ucrainei, afirmă ministrul de Externe de la Ankara, Ahmet Davutoglu, subliniind că regiunea autonomă Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei.

„Pentru Turcia, integritatea teritorială a Ucrainei, stabilitatea şi prosperitatea acestei ţări sunt esenţiale. Crimeea are o importanţă deosebită pentru Turcia, datorită prezenţei tătarilor în această regiune şi a patrimoniului cultural turc”, a afirmat Ahmet Davutoğlu.

„Cea mai mare dorinţă a Turciei este stabilitatea Ucrainei”, a insistat Davutoğlu.

„Turcia îndeamnă toţi liderii comunităţilor şi grupurilor etnice din Crimeea să unească eforturile pentru stabilitatea şi pacea regională”, a continuat şeful diplomaţiei turce.

UPDATE 18:07 – China îndeamnă părţile implicate în criza din Ucraina să respecte reglementările internaţionale

Ministerul chinez de Externe îndeamnă toate părţile implicate în conflictul din Ucraina să respecte reglementările internaţionale şi să caute o soluţie pentru depăşirea crizei prin dialog şi negocieri.

„China este foarte preocupată de actuala situaţie din Ucraina”, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, referindu-se la riscurile unei intervenţii militare ruse, informează site-ul agenţiei China Nouă.

China respectă principiul neintervenţiei în afacerile interne ale Ucrainei şi susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări, a precizat oficialul de la Bejing, îndemnând părţile implicate să iniţieze negocieri pentru depăşirea crizei şi pentru menţinerea păcii în regiune.

UPDATE 16:59 – Organizaţia extremistă ucraineană Sectorul Dreapta ameninţă că va riposta intervenţiei ruse

Organizaţia ultranaţionalistă ucraineană Sectorul Dreapta, implicată în violenţele de la manifestaţiile proeuropene din Kiev, îşi mobilizează militanţii pentru a răspunde intervenţiei militare ruse în Crimeea, anunţă liderul mişcării extremiste, Dmitro Iaroş, citat de Kyiv Post.

Dmitro Iaroş a precizat că Sectorul Dreapta îşi va coordona acţiunile cu Consiliul ucrainean pentru Securitatea Naţională.

„Le vom garanta securitatea tuturor civililor din Crimeea”, a spus Iaroş într-o conferinţă de presă. El a lansat un apel pentru recrutarea de voluntari civili în miliţiile organizaţiei ultranaţionaliste.

Iaroş a precizat că organizaţia Sectorul Dreapta a creat un cartier general pentru coordonarea acţiunilor militare ale militanţilor. „Principala sarcină a brigăzilor noastre este securizarea regiunilor care suferă de pe urma intervenţiei militare ruse”, a explicat liderul ultranaţionalist.

UPDATE 15:07 – Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian

Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post.

Ordinul a fost dat de preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.

UPDATE 14:18 – Trupe ruse au înconjurat trei baze militare ucrainene din Crimeea

Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

Sute de indivizi înarmaţi au înconjurat baze militare din zona Privolnoie, în regiunea Crimeea.

Indivizii, presupuşi militari ruşi, au sosit cu 13 transportoare blindate având numere de înmatriculare ruse.

În faţa unităţilor militare este şi un tanc rusesc.

În acest context, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. „Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk. „Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.

UPDATE 13:00 – Ucraina cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii

Noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei, anunţă surse oficiale citate de BBC News online.

În plus, Ucraina cere trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare. […]”

De unde se vede foarte clar ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate ci dimpotriva: ea insasi s-a transformat in sursa de conflict, generand conflicte. Este clar ca astfel de situatii sunt intolerabile si de aceea NATO trebuie sa analizeze posibilitatea unei interventii militare. Mai mult decat atat, Rusia incepe sa violeze mai multe tratate internationale – aici Obama are dreptate – lucru care iarasi nu poate fi tolerat. Nu stiu daca sanctiunile economice ar fi suficiente pentru a domoli patimile Rusiei si daca nu cumva se impune si lovirea, pe cale militara, a unor obiective economice si militare din Rusia (spre exemplu flota din Crimeea!). Sa ne gandim ce inseamna ca un stat de talia Rusiei sa nu mai accepte respectarea tratatelor internationale si sa inceapa sa manifeste o agresivitate vadita fata de vecinii din jur. Rusia s-a transformat intr-un trouble maker care trebuie pus la punct, chiar si cu ajutorul corectiilor aplicate pe cale militara. Putin nu trebuie lasat sa-si faca de cap!! Trebuie sa intelegem lucrul asta foarte bine. Intrucat daca il lasam sa-si faca de cap, va deveni un pericol pentru intreaga Europa. Putin nu e un comunist, el este un om sovietic. Din aceasta cauza el este un om periculos. Mi-e teama ca daca vom manifesta toleranta fata de acest Vladimir Putin, actiunile lui agresive nu se vor limita doar la Ucraina. El deja incepe sa iasa din logica convietutirii pasnice si asta reprezinta un prim semnal de alarma.

DE citit si…

… acest editorial semnat de Alina Matis:

Costul Crimeii

Se arata ca:

Ce se întâmplă în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Costul unei intervenţii este trecut într-un acord semnat de Ucraina, Rusia şi SUA în urmă cu 20 de ani, la Budapesta. Nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.

La destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a moştenit al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, mai mare decât cele ale Marii Britanii, Franţei şi Chinei la un loc. În 1994, a fost de acord să cedeze acest arsenal Rusiei, în urma unor negocieri mediate de SUA. Ucraina a primit atunci un ajutor financiar considerabil din partea americanilor şi, foarte important, SUA, Marea Britanie şi Rusia au devenit de la momentul semnării acordului garantul integritătăţii teritoriale a Ucrainei. Cele trei ţări s-au angajat să asigure independenţa Ucrainei, să nu efectueze vreun act de agresiune la adresa sa şi să protejeze ţara de orice fel de agresiuni externe (de exemplu, prezenţa trupelor ruseşti în Crimeea, fără acordul Ucrainei). Acesta a fost Tratatul de la Budapesta, reconfirmat în 2009 de Obama şi Medvedev, şi de aici ar trebui să pornească orice discuţie despre scenariile pentru Crimeea.

Practic, conform acestui acord, Rusia nu avea – nu are! – voie să intervină militar în Ucraina ori să încerce să anexeze vreo regiune ucraineană fără ca SUA şi Marea Britanie să nu fie obligate să intervină militar pentru a proteja Ucraina. Aşa cum arată Tratatul de la Budapesta, Putin nu poate interveni militar în Crimeea fără a declanşa o intervenţie a marilor puteri occidentale. Or, toţi actorii implicaţi realizează că nimeni nu are nimic de câştigat dintr-un astfel de scenariu.

Ce se întâmplă atunci în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Nu a fost deloc o coincidenţă că tensiunile separatiste din Crimeea, dar şi din alte regiuni rusofone din Ucraina au apărut imediat după ce Ianukovici, omul lui Putin, a fost îndepărtat de la putere, în locul lui venind un regim pro-european, care vrea să semneze urgent acordurile cu UE şi, eventual, să reînceapă discuţiile cu NATO (după ce Ianukovici a impus o politică non-bloc).

Barack Obama a vorbit, vineri, despre „costul” unei eventuale intervenţii militare ruseşti în Ucraina, fără să îi facă o „notă de plată” a priori lui Vladimir Putin. Costul vine tocmai din Tratatul de la Budapesta. Un alt cost ar putea veni din China, iar Putin ştie că Beijingul se uită foarte atent la ce face el în Crimeea – într-o bună zi, poate se va simţi şi China obligată să intervină în Siberia de est, pentru binele chinezilor de acolo.

Aşa cum arată lucrurile acum, riscul ca Pen. Crimeea să devină o nouă Osetia de Sud, Abhazia sau Transnistria se poate concretiza doar cu un moment (istoria ne arată că nu e nevoie de mai mult pentru un război) lipsit de orice brumă de raţiune şi gândire strategică din partea lui Putin.

Ucraina, deşi nu ar vrea să intervină militar în Crimeea, are o armată mai pregătită, cu capacităţi defensive mai solide decât ale Georgiei în 2008.

Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării. Crimeea este importantă pentru Moscova doar făcând parte din Ucraina, pentru că este un instrument de control util şi vedem asta foarte clar de câteva zile.  O dovadă a venit azi din partea Ministerului de Externe al Rusiei, care s-a anunţat „extrem de îngrijorat” faţă de ultimele evenimente din Crimeea şi, mai mult, a acuzat Kievul că a destabilizat situaţia din regiune. O altă dovadă este faptul că, după ce Duma a aprobat în unanimitate solicitarea preşedintelui rus de a autoriza o intervenţie militară în Crimeea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a fost trimis să spună că şeful său nu a luat încă o decizie.

Realitatea este că nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.”

Cu mici inexactitati descrie bine realitatea. Care ar fi acelea? Spre exemplu: „Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării.” – realitatea este, asa cum spuneam mai sus, ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate in aceasta parte vestica a spatiului ex-sovietic, iar Putin face, cum aratam, un joc periculos. In legatura cu finalul editorialului, daca lasam situatia asa, daca il lasam pe Putin sa-si faca de cap costurile pentru UE si NATO ar putea fi in viitor si mai mari!! Dar un editorial foarte bun! Arata bine pericolul destabilizator pe care il reprezinta Putin si scopul sau: „Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO”. Toata problema ar fi daca Obama s-ar arata fata de Putin mai concesiv decat trebuie…

Pe de alta parte trebuie avut in vedere inceperea realizarii practice a proiectului Nabucco. Diversificarea aprovizionarii cu energie este esentiala. Trans Adriatic Pipeline nu este suficient. Practic, e o situatie anormala: Europa este dependenta aproape in totalitate (chiar in totalitate? E „in regula”!, cu ghilimelele de rigoare, fireste) de gazul rusesc. Acestei situatii trebuie sa i se puna capat. Ea naste dictatori care nu dupa multa vreme incep sa creeze probleme. E cazul lui Vladimir Putin.  Monopolul rusesc asupra gazului naste dictatori in Rusia sau partide care tot timpul se vor mentine la Putere, care vor avea tendinta sa acapareze viata politica in Rusia. Trebuie, avem datoria de a pune capat unei astfel de situatii si de a intari democratia in Rusia, nu de a o slabi! Partidul Rusia Unita e un exemplu, un partid pe cale de a deveni un partid totalitar! De aceea piata trebuie sa fie libera. Si pentru ca sa fie libera trebuie sa fie diversificata! Altminteri noi, UE, NATO, vom purta vina ca am pus umarul la refacerea totalitarismului in Rusia! Si inca unul tot de tip sovietic! Lucru inadmisibil! D-na Merkel ar trebui sa se gandeasca la asta!

DE citit si…

Romania Libera

Discuţie Putin – Merkel, pe tema situaţiei din Crimeea

A început reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU dedicată crizei ucrainene

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Martie 2, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii