Cred ca va castiga Macron…

Cred ca s-a putut constata destul de usor pentru cine a urmarit cu buna-credinta dezbaterea finala intre cei doi candidati la presedintia Frantei – Emmanuel Macron si Marine Le Pen – ca Macron a reusit sa puncteze si, deci, sa castige puncte in fata candidatei Frontului National.

Macron s-a dovedit a fi nu doar mai bine pregatit, dar si mai lucid decat adversara sa.

Spre exemplu, in domeniul politicilor sociale, el a atras atentia ca cele ale lui Marine Le Pen si ale Frontului National pot sa acutizeze situatia din Franta, nicidecum sa dea o rezolvare a acestora. El a pledat pentru o Franta deschisa si pot sa spun ca mi se pare si mie ca o Franta inchisa si inchistata, cum ar fi fost Franta Marinei Le Pen, nu e in spiritul acestei tari. Intr-adevar, si mie mi se pare ca proiectul Marinei Le Pen este al unei Frante invinse. Si e trist si, desigur, neeficace.

A fost comic atunci cand Marine Le Pen si-a prezentat varianta sa de politica monetara: Franta sa aiba doua monezi – euro si francul. Euro, moneda folosita de banci si in relatiile dintre state iar francul, moneda poporului 🙂 . Insa marele merit al lui Macron a fost faptul ca a aparat Uniunea Europeana: o Franta in Uniunea Europeana, nu in afara ei: trebuie sa ne gasim protectia si bunastarea in Uniunea Europeana. Si, ajuns in acest punct, el a aratat ca pentru ca Franta sa redevina competitiva trebuie efectuate REFORME!! Cel putin din acest punct de vedere mi s-a parut ca asist la o dezbatere in si cu privire la Romania. Si la noi se pune problema acuta a reformelor structurale pe care clasa politica nu prea vad ca e dispusa sa le efectueze. Intr-un fel m-a uimit ca si in Franta e cam aceeasi situatie, camuflata sub guvernarile anterioare, cam cum s-a intamplat si in Romania. Si chiar, nu stiu de ce…, mi se pare ca in Franta situatia e cam aceeasi ca-n Romania, cu deosebirea ca Franta a ascuns-o cu grija, incercand sa pastreze aparentele, pana nu s-a mai putut face lucrul asta. Si eu aveam impresia ca Franta e cam deosebita fata de Romania. Dar iata ca lucrurile s-ar putea sa nu stea chiar asa…

Insa ceea ce trebuie sa invatam e urmatorul lucru: daca Macron va efectua reformele structurale, Franta va creste in competitivitate si va progresa. Noi, daca batem pasul pe loc, nu doar ca ramanem pe loc, ramanem in urma. Mai trebuie spus un lucru: o victorie a lui Macron ar putea sa schimbe in bine mersul treburilor in Uniunea Europeana, lucru care s-ar putea sa ne avantajeze si pe noi.

In privinta Rusiei, Macron a punctat foarte bine: nu avem aceleasi valori cu Rusia. Iar Franta va accentua faptul ca Rusia trebuie sa respecte tratatele internationale si obligatiile ce-i revin. Le Pen a scaldat-o cu faptul ca Rusia nu e o amenintare pentru Franta, ca relatiile sunt bune, fara sa dea un raspuns transant.

Spre final, Le Pen a vrut sa dea discursului sau o nota plina de umanism si sa mearga la inimile francezilor: Macron ar vedea Franta ca pe o piata (daca am inteles eu bine), ea se refera la francezi si la vasta cultura franceza, granitele individualizand acest important aspect. Aici mi s-a parut o schimbare in discursul ei care, dintr-o data, a fost mai degraba unul conservator decat de extrema-dreapta. Cu toate acestea, ce spunea ea nu reprezantau, desigur, solutii si Macron a punctat din nou.

Emmanuel Macron

N-am urmarit toata dezbaterea, dar e de inteles ca s-a discutat mai mult despre Franta, atingandu-se mai putin aspectele legate de functionarea Zonei Euro. Exemplul dat de Marine Le Pen – Marea Britanie – care si-a pastrat moneda proprie nu e unul edificator deoarece, cum promt a aratat Macron, Marea Britanie nu a fost niciodata in Zona Euro. Marin Le Pen ar fi trebuit sa-l intrebe pe Macron ca sa explice mai pe larg cum vede el functionarea Zonei Euro. Nu a facut-o, din ce am inteles eu. Era interesant de vazut ce ar fi spus Macron despre Tratatul de Guvernanta Fiscala, mai exact despre faptul ca permite excedente bugetare mari si daca are in vedere limitarea acestora. Insa Marine Le Pen nu a intrat pe o discutie economica prea ampla si profunda cu Macron care a detinut functia de ministru al Economiei. Nici Macron nu mi s-a parut ca a explicat foarte pe larg ce reforme are in vedere. Insa mi s-a parut un om destul de decis, daca se poate spune asa, sa le si puna in practica.

In domeniul combaterii terorismului, Macron, daca am inteles bine, se referea la oameni care au probleme serioase la mansarda. Posibil sa fie asa. Evident, politia, jandarmeria – mai active si descoperirea celor ce au astfel de intentii, eventual sanctionarea lor. O Franta inchisa nu e solutia, dupa parerea lui. Insa in Franta problema aceasta e dublata de un somaj la cote ridicate. In domeniul invatamantului el punea accentul pe ucenicie si scoli de ucenici, daca am reusit sa inteleg cum trebuie, dat fiind faptul ca nu toti vor urma scoli superioare. Marine era pentru intarirea disciplinei, un maître (sper sa fi inteles bine) care s-o asigure. Stau si ma intreb ce inseamna asta…? 🙂 Uniforma si nuiaua? 🙂 Dar ea s-a referit si la problema parcursului profesional al elevului. Din ce am urmarit eu, a fost o discutie nu prea aprofundata legata de acest aspect.

Marine Le Pen

Ar trebui sa vedem in aceste alegeri o schimbare importanta pe scena politica franceza. Avem un candidat de centru, Dl. Macron, cu un partid social-liberal si pro european, En Marche!. Pe de alta parte, contracandidata Marine Le Pen apartine unei extreme-drepte, cu radacini in Regimul de la Vichy. O drepta traditionalista, solid ancorata in aristocratie si printre catolici, care n-au acceptat niciodata traditiile republicane ale Revolutiei Franceze. „Cereau o intoarcere la linii traditionale ale culturii si religiei, imbratisand autoritarismul si respingand democratia” (Wikipedia). Regimul acesta era intens anticomunist, pro german, dar si anglofob… Intoarcerea la indentitatea adevarata a francezilor din „Franta profunda”, din discursul Maresalului Petain, par a fi si ideile calauzitoare ale Marinei Le Pen. „Antisemitismul era o tema constanta” (Robert Paxton). Acum, din cate am inteles, discursul Marinei Le Pen e axat pe antiislam, daca inteleg bine, opunand cumva in antiteza pe evrei cu islamici. Marine Le Pen nu cred ca va castiga alegerile, dar Frontul National nu trebuie subestimat, chiar daca ea va pierde. Este interesanta aceasta crestere a curentului conservator in Europa, Marine Le Pen, de exemplu, si al ei Front National, apartinand, de pilda, dupa opinia lui Vladmir Socor, conservatorismului.

Interesant este ca Macron rescrie moda politica a momentului: nu mai e nici Dreapta si nici Stanga. Moda e una de Centru, deci centrista, cu un Presedinte tanar decis sa faca reformele necesare si sa intareasca democratia liberala, ceea ce e de bun augur pentru Uniunea Europeana. Trebuie spus ca atat Stanga cat si Dreapta franceza au inregistrat infrangeri destul de severe in aceste alegeri.

De vazut cum vor evolua lucrurile. Speram ca spre bine. Macron e un politician din generatia tanara, trebuie spus si asta. Din cate putem vedea, un om combativ. Probabil cu o mentalitate noua. Banuiesc faptul ca se va implica mult mai mult in chestiunile Uniunii Europene si ale Zonei Euro decat a facut-o Francois Hollande, venind, probabil, cu o viziune noua. Spun asta pentru ca trebuie gasite solutii la prioblemele cu care se confrunta UE azi, nu doar Franta. Banuiesc faptul ca are in vedere cresterea rolului Frantei in Uniunea Europeana.

Un lucru imbucurator e faptul ca fortele extremiste, desi nu trebuie subestimate, pierd teren in Occident, lucru care arata soliditatea Proiectului European in ciuda Brexitului, care apare tot mai mult ca un caz izolat. Vom avea alegeri si in Marea Britanie si cred ca acolo lucrurile nu sunt clarificate inca.

Asteptam cu maxim interes alegerile in Franta!

Greseli, greseli… N-avea dreptate Erdogan…?

*

Interesanta situatia din Uniunea Europeana de azi… Se remarca in mod evident curente nationaliste in toata Uniunea Europeana. Acestea conduc la o diminuare a coeziunii in UE si nu putini isi pun intrebarea daca UE mai e viabila sau nu. Americanii au chetuit 3 trilioane de dolari (Joseph Stiglitz a avansat, daca nu ma insel, aceasta suma) in razboaiele din Irak si Afganistan. Chiar citeam intr-o revista americana ca in razboiul din Afganistan cheltuielile SUA au fost de 1 miliard $ pe zi. Dupa aceea criza creditului imobiliar a fost atat de puternica incat s-a extins si in Europa. Pana in 2008 nici nu auzeai macar de faptul ca UE ar putea fi amenintata cu disolutia, curentele politice nationaliste erau slabe. Desigur, de o Europa cu doua viteze nici nu se pomenea.

Odata cu criza venita din America, situatia s-a schimbat. Spre exemplu, sa luam Germania. Nu neaparat ca ar fi trait nemtii mai bine inainte de 2008, inainte de Criza. Dar dupa, a aparut o problema noua pentru establishemntul politic german. Vreau sa spun – ca sa se inteleaga bine – ca aceasta nici nu era inainte. Ca sa fiu si mai clar, inainte era cum era, era UE, libera circulatie, piata libera si asta era. Dar dupa Criza, factorii care detin puterea si autoritatea in democratica societate germana au trebuit sa explice cetateanului german de ce traieste el prost… Adica neamtul e familist, e muncitor, e cinstit, e corect si-si vede de treaba, si atunci: de ce traieste prost? Cand, spre exemplu, s-a aflat de adevarata datorie a Greciei – imensa, ce-i drept – in conditiile in care Grecia si Germania (o tara atat de productiva, cu oameni atat de muncitori, nu-i asa?) sunt amandoua in Zona Euro, deci au amandoua aceeasi moneda, cum ar fi putut sa-i explice D-na. Merkel cetateanului german ai carui bani sunt cei pe care Grecia ii datoreaza si ca asa e bine? Asa se face ca Guvernul german a trebuit sa faca eforturi sa-i dovedeasca cetateanului german ca, de fapt, e bine in UE si ca in UE el, cetateanul german, onest si cinstit, harnic, devotat muncii o duce cel mai bine, spre a putea preintampina curentele politice din societatea germana care-i aratau cetateanului exact contrariu: ca, de fapt, el, onestul si cinstitul muncitor, ce nu are in vocabular cuvantul coruptie, plateste pentru datoriile iresponsabile ale altora care traiesc in huzur si-n coruptie, ascunsa cu grija sub pres.

Problema s-a pus si-n Franta, unde Marine Le Pen a pedalat puternic pe faptul ca UE e creatoare de probleme pentru nivelul de trai al cetateanului francez, din ce in ce mai nemultumit. Si s-a vazut ca acest curent nationalist promovat puternic de Frontul National a prins teren in societatea franceza, iar Marine Le Pen a ajuns un candidat puternic la presedintia Frantei. Nu se poate sa nu te intrebi ce s-ar fi intamplat daca un astfel de curent ar fi prins teren in Germania asa cum a prins in Franta. Si cum e vorba de cetateanul german, de omul muncitor, cinstit, familist, devotat, exact si disciplinat, gandul te duce spre socialism. Si atunci ce rezulta daca unim nationalismul cu socialismul IN GERMANIA? Doamne, fereste!!

*

Nu era oare mai bine ca vesticii europeni sa nu-i fi primit in numar atat de mare pe musulmani? Dar daca, totusi, au facut-o, pentru ca asta au facut de-a lungul timpului, care a fost comportamentul lor?

Pana la Razboiul din Irak, pericolul terorismului islamic exista, dar nu era atat de mare ca-n prezent. Acum parca nu se mai termina si se vede ca avem atentate peste atentate in Europa, cel de la Londra fiind cel mai recent, desi nu s-a soldat cu un numar atat de mare de victime ca in cele anerioare. Era Al-Qaeda si Osama bin Laden – fara indoiala un pericol. Insa Al-Qaeda nu era mai mult decat o organizatie terorista iar musulmanii traitori in Vest nu erau atat de inflamati si radicalizati pe vremea aceea in comparatie cu ce avem acum. SUA a cheltuit enorm in lupta impotriva terorismului, iar in Afganistan au bombardat in nestire niste inaltimi golase ca sa dea o lovitura mortala temutei Al-Qaeda, dar fara rezultate concrete. Pana l-au capturat pe Osama bin Laden a durat destul de mult, timp in care Al-Qaeda si-a vazut linistita de treaba.

Radicalizarea musulmanilor obisnuiti, cu totul neobisnuita, trebuie sa recunoastem, s-a produs dupa Razboiul din Irak si demolarea regimului lui Saddam Hussein. Era inca de pe atunci previzibil ca sunitii se vor organiza intr-o opozitie armata si vor incepe un razboi – pe de o parte vechiul conflict cu siiti, pe de alta parte represalii la adresa SUA si a altor state din UE, sau, mai bine zis, chiar la adresa UE. Si asa s-a nascut ISIS, o organizatie terorista cu mult mai puternica si mai periculoasa decat Al-Qaeda. Care actioneaza in UE si SUA pana acum si nu prea da semne ca ar inceta ostilitatile.

*

Insa in ceea ce priveste atitudinea Lumii Vestice fata de musulmani, mi se pare ca lucrurile sunt destul de criticabile din anumite puncte de vedere.

Primind un mare numar de musulmani, inserati astfel intr-o cultura straina de cultura lor, nu era, oare, potrivit, ca Vestul sa aiba o atitudine prietenoasa fata de statele islamice? Sa promoveze, de exemplu, schimburile culturale. Sa zicem asa, de exemplu, o formatie folclorica dintr-o tara musulmana sa tina o reprezentatie artistica la Paris, Bruxelles sau in alta capitala europeana. E un exemplu, poate nu cel mai potrivit, poate foarte naiv. Insa s-a ajuns ca sa avem, spre exemplu in Germania, centre islamice care cultiva pe fata fundamentalismul islamic, fara nicio retinere. Am mai scris si pe blog despre asta. Ceea ce ar dovedi o grava carenta in schimburile culturale normale intre tarile din Vest si tarile islamice, in conditiile in care in Vest exista o importanta populatie islamica, aflata, din cate inteleg, chiar la a doua generatie.

Recentul atentat de la Londra arata cu claritate, nu doar radicalizarea – trebuie spus ca din 2013 si pana acum serviciile de securitate britanice au dejucat 13 atentate teroriste – dar si existenta celulelor de propagare a jihadului si fundamentalismului islamic. De unde rezulta ca, in Europa, lucrurile au fost scapate de sub control. S-a vazut asta si cu ocazia razboiului din Siria unde foarte multi cetateni europeni musulmani, din cate inteleg in marea lor majoritate tineri, alegeau sa mearga in Siria spre a lupta alaturi de temuta organizatie ISIS. Venind apoi in Europa, erau sursa celor mai sangeroase atentate teroriste!!

*

Or, Vestul ce a facut? SUA, impreuna cu aliatii, s-au angajat intr-un razboi direct si foarte costisitor in Irak, care n-avea legatura cu Al-Qaeda, zdrobind regimul politic de acolo si aducand tara intr-un fel de haos generat de un razboi civil. Nu mai vorbesc despre abuzurile armatei SUA fata de populatia civila de acolo. De asemenea, tot pentru a indeparta un dictator, au bombardat Libia, creand acelasi haos – terenul fertil pe care a crescut extremismul islamic.

Dar cand ai o asa mare populatie de religie musulmana in Europa, era logic sa incerci sa cultivi relatii bune si pasnice cu tarile musulmane. Nu sa duci o politica de asa maniera incat aceasta populatie sa inceapa, si prada a tot felul de dezinformari, sa se radicalizeze intr-un asemenea hal!

In Irak nici pana acum nu a putut fi rezolvata situatia, iar ISIS a dobandit o Putere din ce in ce mai mare, asa incat Guvernul de la Bagdad incepuse la un moment dat sa fie depasit de situatie. SUA si-a retras trupele de acolo intr-un moment cat se poate de inoportun, lasand fara sprijin Guvernul irakian. Consecinta: ISIS a inceput sa devina de temut si sa-si extinda actiunile in Europa!! Mosulul, fieful ISIS, nici pana acum nu a putut fi integral eliberat – se duc acolo lupte crancene! Marea Britanie si Germania opereaza cu flota militara aeriana, bombardand pozitiile insurgentilor ISIS. Deci Marea Britanie, Germania si fortele guvernamentale irakiene cu greu fac fata acestei forte numite ISIS, care ramane puternica – sa nu ne culcam pe o ureche – desi a trebuit, desigur, sa dea mult inapoi. Numai vorbesc de ISIS din Siria, care desi bombardata puternic de fortele aeriene ruse, exista totusi, desi forta ii este diminuata mult.

*

Asta ca sa vedem ce consecinte au avut razboaiele din Irak si Afganistan: pe de o parte Criza economica, lucru ce a determinat in Europa cresterea periculoasa a curentelor nationaliste si eurosceptice, punandu-se azi sub semnul intrebarii proiectul european (spunand acestea sa nu uitam de Brexit), iar pe de alta parte crearea unei organizatii teroriste – ISIS – cu mult mai puternica, mai organizata si cu mult mai multi bani decat vestita Al-Qaeda.

*

N-avea dreptate Erdogan…? In Vest traiesc un numar mare de musulmani, printre ei aflandu-se un mare numar de turci! In Olanda, de exemplu, sunt vreo 300.000 de turci. In Germania, ca sa dau un alt exemplu, traiesc 1.527.118 de turci (statistica 2014). In Franta, L’Express estima in 2014 ca ar trai 800.000 de turci, dar sunt estimari ca, in prezent, ar trai in Franta 1.000.000 de turci!! Trebuie spus ca numarul lor a crescut considerabil din 2000, cand se estima ca erau 500.000 de turci. De unde rezulta ca Franta a primit continuu populatie turca si in numar mare.

Cu turcii n-au fost probleme in Europa. Nu s-a auzit, de pilda, de vreun atentat comis de turci. Probabil ca e vorba si de educatia kemalista, ca sa zic asa.

In aceste conditii, cred ca trebuie sa privim si problema integrarii Turciei in Uniunea Europeana. Romania a sustinut Turcia in eforturile sale de integrare in UE. De acord, pentru integrare trebuie ca statul respectiv sa respecte conditiile din tratatul de aderare, trebuie sa treaca prin furcile caudine ale capitolelor de negocieri, ce trebuie incheiate cu succes de statul candidat. Turcia se afla intr-un asemenea proces de aderare din cate stiu. Insa amanat aproape la nesfarsit de catre UE, la opozitia unor tari membre printre care si Franta care considera ca Turcia, de fapt, nu e in Europa. Insa lucrurile s-au prelungit la nesfarsit.

Ce ar fi fost daca Turcia s-ar fi integrat in UE? In primul rand ar fi trebuit sa adere la valorile europene, sa apere statul de drept, democratia, drepturile si libertatile cetatenilor. Am fi avut astazi o alta realitate politica in Turcia. Fara lovitura de stat si fara regimul prezidential-otomanist al lui Erdogan, o adevarata monarhie prezidentiala, ca sa ma exprim ca Jean-Luc Melenchon 🙂 . Am fi avut alta Turcie, alt regim politic. Acum toata Europa se mira de ce face si ce spune Erdogan, de schimbarile pe care vrea sa le aduca la Constitutia Turciei. Insa Turcia, cand nu avea un asemenea regim precum cel actual, a asteptat si a sperat ani de zile sa se integreze in UE, iar concluzia pe care o trag ei acum este ca au fost dusi cu zaharelul, cum se spune. Fara indoiala ca Europa in doua viteze a fost un semnal extrem de prost si atunci Turcia si-a pus problema daca mai are sens sa faca eforturi pentru o integrare ce pare a nu se produce vreodata. Cam asa a rezultat regimul politic actual din Turcia, care socheaza, nu-i asa, toata UE.

*

Sa ne uitam insa si la tara noastra, la Romania. Cum ar fi fost in Romania daca nu ar fi fost membra a UE? Ordonanta treispe-paispe va spune ceva? Respectarea statului de drept si a drepturilor si libertatilor individului sunt strans legate de apartenenta tarii noastre la valorile Uniunii Europene. Este adevarat ca se manifesta inca dificultati de ordin economic, dar sa nu uitam ca Romania a inregistrat in ultimii ani o crestere economica destul de mare, ca procent din PIB, intre tarile europene. Fondurile europene, desi inca avem probleme serioase in ceea ce priveste absorbtia lor, au contribuit pozitiv la economia Romaniei.

Insa atitudinea Vestului in ceea ce priveste procesul de integrare a Romaniei in UE a ramas oarecum echivoca. Sunt foarte multi romani care traiesc si muncesc peste hotare, in Uniunea Europeana. Cu milioanele. De la integrarea din 2007 si pana in prezent, cum era de asteptat, numarul lor, din cate stiu, a crescut. Vad ca in dezbaterile de la televiziunile de stiri multi se plang, si nu fara temei, ca pleaca forta de munca calificata din tara, spre exemplu medici. Fara indoiala ca statele din Vest beneficiaza din plin de aceasta forta de munca calificata, care contribuie la cresterea economica a acelor tari.

Cu toate acestea Romania, desi respecta conditiile tehnice, singurele valabile, nu e primita in Spatiul Schengen. Motivele nu sunt clare. N-au fost niciodata clare, iar cei care se opun nu le-au dezvaluit niciodata cu adevarat.

Propaganda prosteasca a invaziei romanilor si bulgarilor in Marea Britanie, dusa de o anumita parte a presei din Insula, s-a dovedit in mod evident a fi o minciuna gogonata. De asemenea conditioarea aderarii Romaniei la Spatiul Schengen de MCV nu e decat gasirea unui pretext ce se doreste a fi plauzibil.

Turcia nu e in Uniunea Europeana, desi milioane de turci traiesc in Vest, in UE. Erdogan le ura femeilor turce sa faca cate 5 copii, iar in felul asta Turcia va cuceri Europa! 😆

Romania e membra a Uniunii Europene. Milioane de romani traiesc si muncesc in Vestul Europei, si inca multi mai pleaca. Dar Romania nu e in Spatiul Schengen.

Va dati seama in ce situatie ridicola ne aflam?

*

Din ciclul: „Faze tari din UE”, iata ce scrie profesorul Cristian Preda:

„În dezbaterea pentru Elysee, comunistul Jean-Luc Melenchon și fostul premier de centru-dreapta Francois Fillon sunt de acord că francezii nu trebuie să muncească la fel de mult ca românii „

Dezbateri pline de „miez”, desigur… 🙂 Ma intreb: ce-or zice germanii despre asta? 🙂

O idee nefericita si periculoasa: cea a „celor doua Romanii”

E foarte bine sa citesti mult si sa-ti imbogatesti cunostintele. Dar marele pericol care-i pandeste pe cei care citesc mult e acela ca, lasandu-te sedus de o idee, incepi sa gandesti cu mintea altora, nu cu propria ta minte.

Se vehiculeaza la noi ideea „celor doua Romanii” si vad ca nu e prezenta doar la Dl. Adrian Nastase, dar si la Dl. prof. Dumitru Bortun. Prezent la Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan, domnia sa a reluat ideea incercand s-o explice pe intelesul tuturor.

Eu cred ca, inca de la inceput, ar trebui sa observam o similitudine cu ideea, spre exemplu, a doua Europe, sau a „Europei in doua viteze”, care ar putea sa insemne sfarsitul Uniunii Europene. Si atunci nu se poate sa nu te intrebi ce semnifica faptul de a imparti, chiar si din punct de vedere ideatic, o tara in doua, vorbind, de pilda, de „doua Romanii” si cui ar folosi acest lucru. Pentru ca ideea e in mod clar secesionista si nu vad cum ar putea servi acest lucru Romaniei.

Pe de alta parte, ideea e falsa. Chiar si la nivel european. Ca ar exista o Romanie, sa-i zicem asa, moderna si una conservatoare. Dar conservatorismul e prezent si in alte tari, e prezent in Europa si nu numai. Tot intr-un Joc de Putere, Vladimir Socor spunea ca Europa fara conservatori n-ar mai fi Europa. Orice sociolog stie ca societatea este compusa din paturi sociale, care comunica intre ele. Doar comunismul a dorit sa amestece straturile sociale ca sa faca dintr-insele un singur strat social: al „clasei muncitoare”, al „oamenilor muncii de la orase si sate”. Deci faptul ca exista mai multe straturi sociale, care au, fiecare, caracteristici proprii, nu inseamna ca, intr-o tara, ar exista mai multe tari. Din acest punct de vedere, prin modul acesta de a categorisi Romania in doua, in care o Romanie ar ajunge sa aiba caracteristici, specificitati, trasaturi distinctive ce nu mai au nicio legatura cu cele ale celeilalte Romanii, ajungem la o idee marxista, daca nu chiar stalinista. Stalin, de exemplu, facea distinctie, in cadrul URSS de la inceputurile sale, intre regiunile industrializate si cele sarace, aflate pe o treapta de dezvoltare mai slaba, considerand ca nu poate sa se potriveasca aceleasi politici pentru unele si pentru altele. Cu alte cuvinte, vedem si aici ideea a doua Rusii, sau in extenso spus a doua tari, ce nu au legatura una cu alta, pe criterii economice, strict legate de bani si lucruri materiale. Iar comunismul a unificat, din acest punct de vedere, cele doua Rusii, eliminand straturile sociale, facand din acestea un singur strat social, cel pe care l-am evidentiat mai sus.

Insa societatea, chiar in cadrul unei aceleiasi tari, nu are o omogenitate perfecta, nici chiar din punct de vedere economic. N-ai sa intalnesti in nicio tara o perfecta egalitate din punct de vedere al dezvoltarii economice intre diferitele sale regiuni. Nici in SUA nu intalnim asa ceva. Pentru ca asa e societatea omeneasca. Bazata pe diversitate. Asa cum doar in regimurile totalitare ai sa intalnesti o singura ideologie, un sigur partid politic si un singur adevar politic, cum spunea Raymond Aron, pe care Dl. Bortun l-a citat.

Exemplul pe care Dl. Bortun l-a dat, plecand de la citatul din Raymond Aron – „in totalitarism adevarul politic confisca toate celelalte adevaruri” – n-a fost insa expus prea nimerit. Dansul se referea cum in vremea comunismului se raportau „productii record la hectar” (adevarul politic) – numai ca un astfel de „adevar” nu era, de fapt, adevar, ci falsitate, asta ca sa nu spun de-a dreptul minciuna. Pentru ca daca exista un singur adevar politic, atunci exista si o singura minciuna politica. Or, in acest caz, era vorba de minciuna politica.

Domnul Bortun si-a inceput expozeul pornind de la anul 1866, cand, pe tronul Principatelor Unite, a fost adus un principe german, vazand prin aceasta o resurectie a fortelor conservatoare care nu vedeau cu ochi buni reformele domnitorului Al. I. Cuza. Istoricii s-ar putea sa-l contrazica. Nu despre asta vreau sa vorbesc acum. Ci despre ce raspuns a dat domnia sa cand gazda emisiunii l-a intrebat de ce lucrurile stau asa in Romania. Raspunsul D-lui. Bortun a fost: „pentru ca in Romania omul nu a putut sa prospere prin munca”. Dadea exemplul lui Eminescu, care vedea in taranime singura clasa pozitiva a tarii, intrucat era cea care muncea.

Aici trebuie sa remarcam urmatorul lucru: „omul, individul, sa prospere prin munca„. Cu alte cuvinte, de pilda, eu, prin munca mea, sa prosper, sa ajung la prosperitate. De aici rezulta caracterul individual – eu, prin munca mea – or, Dl. Bortun vede individualismul ca pe o categorie conservatoare, caracteristica „vechii Romanii”. Categoria potrivita „noii Romanii” ar fi, dupa parerea domniei sale, colectivismul (sper ca am inteles bine!), care s-ar baza pe intrajutorare. Dar ce intelege domnia sa prin intrajutorare? Pentru ca, daca individul ajunge la prosperitate prin munca sa, de ce ar trebui sa-i ajute pe altii? Domnia sa vorbea de separarea Bisericii de Stat, de laicitate. Dar intrajutorarea a avut un caracter religios nu doar in crestinism. De pilda, la musulmani avem plata zakatului. La ei este o obligatie atat religioasa cat si juridica a celor bogati sa dea o parte din avutul lor – precum perceperea unui impozit – pentru a acoperi nevoile celor saraci. Crestinismul insa nu a furat libertatea omului, iar in Sfanta Scriptura, chiar in Vechiul Testament, exista expresia: „fiecare sa dea cat il lasa inima” (citat din memorie). Insa in Noul Testament, obligativitatea nu e prezenta: omul isi ajuta semenii deoarece el crede in Cuvantul Lui Dumnezeu. Crestinul, deci, ii ajuta pe altii si din mila, dragoste fata de aproapele, dar mai ales pentru Cuvantul Lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu a zis asa, promitandu-i omului Imparatia Cerurilor. Iar crestinul, crezand, se teme de Infricosatoarea Judecata a lui Dumnezeu. Altminteri e o idee de-a dreptul periculoasa – ca Dl. Bortun facea referire – sa inlocuim mila si dragostea de semeni prin drepturi. Eu nu spun ca drepturile n-ar fi necesare, dar compasiunea si dragostea nu pot fi sterse cu buretele in numele drepturilor. Revenind, ideea de intrajutorare – ca eu, care prosper prin munca mea sa-i ajut din avutul meu, din banii mei, pe altii e o idee ce tine de religie. Sfantul Ioan Gura de Aur remarca faptul ca ar fi o nedreptate sa-i confiscam celui bogat bogatia lui, proprietatea lui, ca sa i-o dam saracilor, celor in nevoi, adica sa reparam o nedreptate prin alta nedreptate.

Ar mai trebui spus ca, poate, singura tara in care omul a putut sa prospere in mod real prin munca sa a fost SUA. Unii s-ar putea sa aiba rezerve fata de situatia actuala, dar la inceputurile sale, in SUA, asa au stat lucrurile. Sigur, mi se va spune ca au existat si hoti, banditi, mi se va spune ca a existat sclavia populatiei de culoare, totusi abolita ulterior – dandu-se astfel posibilitatea emanciparii populatiei nerge, rasismul etc. Nicaieri lucrurile nu stau la modul perfect. Dar daca domnia sa crede ca in Europa – sa luam doar continentul nostru – sec. al XIX-lea, individul a prosperat doar prin munca, eu cred ca se insala. In SUA, Constitutia dar si situatia in care s-au aflat primi colonizatori, au facut posibil ca omul sa prospere prin munca sa si in felul acesta, poate pentru prima data in Istorie, acest factor de productie – munca – sa capete o importanta deosebita pentru individ in primul rand – nu pentru societate in primul rand – dezvoltand astfel o traditie in acest sens si facand astfel din aceasta tara superputerea, inclusiv din punct de vedere economic, pe care o vedem astazi. In Europa de Vest, prin comparatie, individul nu a prosperat in felul acesta, nu ca n-ar fi fost importanta munca, dar n-a insemnat ca prin munca a si prosperat individul.

Dupa aceea Dl. Bortun s-a legat de Gigi Becali, trecand la capitolul „voluntarism”. Dupa parerea D-lui. Bortun, voluntarismul ar apartine „Romaniei vechi”. Lasand la o parte faptul ca Gigi Becali chiar a ajutat oameni sarmani din banii lui – cand a facut case pentru sinistratii ce sufereau din cauza inundatilor, cand a platit datoriile unora ce traiau in cartiere foarte sarace – D-le. Bortun, Dvs. nu credeti ca eu, cu banii mei, obtinuti prin munca mea, chiar pot face ce vreau? Ce inseamna asta, voluntarism? Ca Gigi Becali se grozaveste? Asta e caracterul lui. Dar daca el vrea sa dea din banii lui, obtinuti prin munca lui, pentru a premia o echipa de fotbal, nu prea inteleg de ce ar fi in neregula. Asa vrea el – asta e voluntarism? Adica felul in care un individ isi utilizeaza banii castigati de el, prin munca lui, e o dovada de voluntarism? Ca doar i-a muncit, nu i-a furat.

Atunci cum ramane cu exemplul lui George Soros?

Dl Bortun a explicat celebra lovitura la Bursa data de Soros. Ce a facut marele magnat american? A studiat Bursa si a ajuns sa inteleaga profund mecanismele economice. Bravoi lui! Lucrul asta i-a permis sa castige – fara sa se dovedeasca faptul ca ar fi facut ilegalitati – o imensa suma de bani pe Bursa. Din nou, bravo lui! Dar nu e asta capitalismul? Unii care muncesc, studiaza, castiga. Nu neg ca trebuie si putin noroc. Altii, poate mai putin norocosi, pierd. Ar trebui sa-i reprosam lui Soros cum isi utilizeaza el banii castigati de el in mod cinstit? Ca nu s-a dovedit a fi facut ilegalitati. Iata, si in cazul lui Soros, o dovada clara de voluntarism al „vechii Romanii”: face ce vrea cu banii lui.

Domnul Bortun s-a referit, de asemenea, la asa-zisa „morala contractualista”. Ce inseamna asta, in viziunea dumnealui? Ca daca, spre exemplu, incheiem o afacere, strangerea de mana ar fi suficienta – deci increderea in partener, absoluta. Eu vreau sa va spun ca niciunde in lume, nici chiar in comunism, lucrurile n-au mers si n-au stat niciodata asa. Altminteri de ce sa mai facem contracte, de ce sa mai avem clauze contractuale, unele de penalizare a celui care nu respecta contractul? In toata lumea se procedeaza asa. In Vest, in SUA, peste tot. Iar in SUA elaborarea unui contract a ajuns la rang de arta, ca sa ma exprim plastic. Este o dovada de PROSTIE ca in afaceri sa mergi pe strangerea de mana, ignorand pericolele legate de inselaciune, si nu numai, ce ar putea sa apara. Mai ales ca fara un contract care sa aiba clauze in consecinta nu prea vad de ce nu ar aparea astfel de pericole.

Poate ca singurul lucru apropiat de realitate pe care Dl. Bortun l-a evidentiat a fost ca „noi am iesit de sub mantaua comunismului”. Desi si aici, cred, sunt necesare cateva precizari, mai ales legate de expresia „mantaua comunismului”. Deoarece comunismul nu a acoperit nimic. El nu a acoperit o veche societate, pastrand-o sub „mantaua sa”. Ci a distrus vechea societate, iar crimele comunismului stau marturie in acest sens. De fapt, chiar si ideologic vorbind, comunismul isi propunea distrugerea societatii bazate pe raporturi capitaliste – vechea societate – pentru a instaura una noua, cea comunista. Or, asta a si facut comunismul. Comunismul n-a imbracat tara intr-o manta, sub care mai puteai afla vechea societate, spre exemplu cea interbelica. De aceea, de exemplu, taranul anului 1980 nu se mai poate spune ca era acelasi cu cel al anului 1866. Ca din ce spune Dl. Bortun asta rezulta, ca ar fi fost acelasi, conservat sub mantaua comunismului, ceea ce nu e adevarat.

Revenind insa la „ideea celor doua Romanii”, aceasta ar dovedi fie refuzul (poate uneori interesat), fie frica de a ne asuma Romania si Istoria ei asa cum este. Sunt mai degraba de acord cu ceea ce reliefa prof. Adrian Cioroianu: nu putem evada din propria noastra Istorie. Or, noi sau unii dintre noi, parca asta dorim. Insa mojicul lui Pasternak a avut dreptate: asta e duhoarea noastra.

Din tot expozeul facut de Dl. Bortun s-a putut vedea iesind in evidenta nu atat o critica, dar o ura impotriva conservatorismului. Eu cred ca lumea ar trebui sa inteleaga ce inseamna conservatorismul. Nu inseamna sa fii hot, sa nu respecti legile si sa utilizezi smecheria pentru a obtine avantaje. Si nici promovarea unor imbecili. Eminescu insusi a fost un conservator. Nu spun ca ar trebui sa ne conduca neaparat conservatorii, dar fara conservatorism ar inseamna sa abolim traditiile – care nu se reduc doar la „oferirea de agricultura bio si turism eco pentru mileniul trei„, specificitatile si spiritualitatea noastra. Si atunci ce ar ajunge Romania? Cum ne-am mai putea noi identifica ca popor si ca tara in lumea asta?

Or, mi s-a parut ca Dl. Bortun vedea prin sintagma „Romania conservatoare”, adica „Vechea Romanie”, toate blastamatiile pamantului. Daca societatea nu ar avea si o nuanta, o componenta conservatoare, mai degraba mi se pare ca lucrurile, asa cum a remarcat odata Eugen Ovidiu Chirovici, ar sta cam asa: o populatie in care unii ar fi ca italienii, altii ca francezii, altii ca americanii, altii ca germanii si tot asa. Pentru ca identitatea nationala nu poate fi conceputa fara conservarea unor traditii ale unui popor.

La ce s-ar reduce atunci identitatea nationala: doar la folosirea intr-un mod absolut corect gramatical a limbii romane? Si aici vedem cum razbate un extremism demn de o cauza mai buna. Pentru ca niciunde pe glob un popor nu vorbeste exclusiv in mod absolut corect gramatical limba sa. Si nu in felul acesta pastrezi identitatea nationala a unui popor, a unei tari. A vorbi absolut corect gramatical e mai degraba o caracteristica a strainului, nu a autohtonului. Aceasta perfectiune de a vorbi in mod strict limba literara, fara nicio greseala gramaticala, fara nicio stalcire a vreunui cuvant, are un aer de nefiresc, de artificialitate si chiar de snobism uneori. Nu pledez pentru a face greseli gramaticale in vorbire sau scriere dar nici pentru extremismul corectitudinii. Pentru ca in felul acesta s-a ajuns si la extremismul corectitudinii politice.

Trebuie sa subliniem ca este periculoasa acreditarea ideii „celor doua Romanii” in popor, in randul generatiunilor tinere ale tarii acesteia. Ganditi-va, ce ar trebui sa le spuie parintii copiilor? Ca sunt „doua Romanii”? Ce cunostinte ar trebuie sa le deie scoala? Ca sunt „doua Romanii”? Ca sunt „doua Romanii” paralele care se dezvolta separat una de alta? Sau dorim sa scoatem „viguroase generatiuni de elevi” care sa iubeasca aceasta patrie si sa contribuie la dezvoltarea ei? A acredita pentru viitorime ideea celor „doua Romanii” e un lucru deosebit de periculos pentru ca ar insemna sa pregatim secesiunea acestei tari. Pentru ca la asa ceva conduce aceasta idee. Si e ciudat pentru ca nicaieri in lume, poate cu foarte putine exceptii (pe care nu vad de ce ar trebui sa le copiem), nu vedem discutandu-se in astfel de termeni. Eu nu vad ca se vorbeste despre doua Germanii, sau de doua Frante, sau de doua SUA etc. Numai in Romania se vorbeste despre cele „doua Romanii”. Romaniei, evident ca nu serveste la nimic asa ceva. Atunci cui serveste?

Grand Old Party, incotro…?

O analiza foarte interesanta pe care o recomand tuturor spre a fi citita! Este si documentata corespunzator.

Eu cred ca trebuie citita pentru ca ce se intampla in SUA ne priveste pe toti intrucat produce efecte pe plan international. De cele mai multe ori aceste efecte sunt importante.

Articolul ne vorbeste despre polarizarea politica in SUA si tendinta Grand Old Party (Partidul Republican) de a se deplasa spre extrema dreapta a spectrului politic. O tendinta ce a inceput de prin anii ’70, continuand pana in prezent, dar care, dupa parerea mea, s-a facut vizibila in spatiul public odata cu Administratia Reagan. Exista, deci, diferente majore intre vechii republicani si noii republicani… Fenomenul e de natura sa ingrijoreze.  Eisenhower parea a fi mult mai rezonabil, citez din articol:

„Anul acesta au apărut mai multe cărți care trag semnale de alarmă privind migrația către dreapta a Partidului Republican, care are efecte asupra întregului sistem politic. Ele vin în urma unei serii de articole și eseuri critice din ultimii ani – în special după apariția fenomenului Tea Party și intrarea candidaților susținuți de mișcare în Congres, în 2010. Teoria se încadrează, însă, într-un context mai larg și mai vechi: de prin anii ’90, cercetătorii și comentatorii politici au analizat fenomenul de polarizare – distanța din ce în ce mai mare între pozițiile celor două partide, și intensitatea și ostilitatea crescândă cu care se desfășoară competițiile politice. Deja, polarizarea este luată ca fapt dovedit; explicația este în lucru, dar se coagulează un grup care preferă să renunțe la vechea declarație că ambele părți se fac la fel de vinovate.

Dacă un partid ar incerca să abolească securitatea socială, ajutorul de șomaj și să elimine legile muncii și programele pentru fermieri, n-ai mai auzi de acel partid din nou…. Sigur, există un mic grup care crede că poți să faci lucrurile astea. […] Numărul lor este neglijabil, și sunt niște proști. Președintele Dwight D. Eisenhower, 1954

Acest pasaj foarte plastic și edificator a fost citat de Mike Lofgren, un „dezertor” republican care consideră că partidul a căzut pradă forțelor extremiste și „seamănă acum din ce în ce mai mult cu un cult apocaliptic, sau unul din partidele autoritare intens ideologice din Europa secolului XX.” Lofgren a lucrat timp de 28 de ani ca staffer republican în Congres (în comitetele bugetare din Senat și Cameră). În toamna lui 2011 a demisionat și a scris un eseu (prima sa publicație) în care a încercat să dezasambleze și să explice profanilor mașinăria ideologică a partidului.”

E de luat aminte…

Civitas Politics

D’ale carnavalului

Săptămâna aceasta are loc Convenția Națională Republicană, în Tampa, Florida – un stat disputat între republicani și democrați în alegerile prezidențiale, și de altfel statul care a hotărât deznodământul scrutinului din 2000. În cadrul convențiilor se confirmă candidatul fiecărui partid, dar de obicei se știe deja cine va fi ales. Astfel, ele sunt un fel de paradă: o ocazie pentru (re-)enunțarea scopurilor în caz de victorie electorală și trâmbițarea succesului sigur al candidatului – „the next president of the United States”, cum sunt prezentați aceștia înaintea tuturor aparițiilor de campanie. Ca bonus, sunt o oportunitate pentru staruri politice în ascensiune să se afirme printr-un discurs strălucit (așa cum a făcut-o Obama la convenția democrată din 2004).

Pentru republicani, însă, cerul este înnorat zilele astea – și nu numai din cauza uraganului așteptat în Tampa. Săptămâna trecută, site-ul popular Gawker a publicat aproape o mie de pagini originale, cu…

Vezi articolul original 3.229 de cuvinte mai mult

Sarkozy refuza sa-i stranga mana lui Cameron…

Gandul:

Nicolas Sarkozy a refuzat să-i strângă mâna premierului Marii Britanii, David Cameron, după summitul de la Bruxelles

ROMÂNIA INTRĂ în acordul privind SALVAREA EURO, NU dă BANI în fondul de 200 de MILIARDE de euro al FMI, deşi AR PUTEA, dar VA SCHIMBA CONSTITUŢIA

Romania Libera:

David Cameron: Marea Britanie rămâne membră a Uniunii Europene

Italia regretă „autoexcluderea” Marii Britanii din acordul privind zona euro

Şeful Statului Major din SUA: Washingtonul este „extraordinar de îngrijorat” privind viitorul euro

Sa vedem ce spun reprezentantii Opozitiei si ai Puterii de la noi:

Corina Cretu:

La ce ne-am înhămat, Doamne?

Ana Birchall:

Varza de Bruxelles, productie interna

Andreea Vass:

Scopul summit-ului de la Bruxelles este restaurarea încrederii în construcția europeană

Cristian Preda:

Criza de creștere

As evidentia si acest articol scris de Andreea Vass, pentru a vedea cum percep liderii europeni situatia actuala:

Cum percep liderii europeni mersul economiei in anul 2012?

Un articol deosebit de interesant, din care transpare un pesimism evident (cititi declaratiile facute de Christine Lagrade, Olli Rehn…).

Care e parerea mea?

Va spun sincer ca eu raman sceptic… De ce? In primul rand nu vad cum modificarea unui tratat poate rezolva o problema economica. Ceea ce se propune sunt doar politici fiscale, financiare, nu politici economice! Nu e acelasi lucru! Citez din ultimul articol scris de Andreea Vass:

„OCDE este prima institutie internationala care anunta intrarea in usoara recesiune a Zonei Euro

Zona Euro pare sa fi intrat in “usoara recesiune” si economia sa ar urma aproape sa stagneze in 2012 din cauza crizei datoriilor care, in cazul unui eveniment “negativ major”, ar putea avea consecinte “devastatoare” pentru toate tarile bogate, a avertizat luni economistul sef al OCDE, Pier Carlo Padoan.

• Raportul semestrial al OCDE privind perspectivele economice avertizează că zona euro va traversa o perioadă de recesiune uşoară în viitorul apropiat. În ultimul trimestru din anul 2011 şi în primul trimestru din anul 2012 creşterea economică va fi negativă, de -1%, respectiv de -0,4% comparativ cu trimestrele anterioare.
• Economiile din zona euro ar putea stagna în anul 2012 ca urmare a crizei datoriilor. OCDE prevede o creştere economică de 0,2% pentru anul următor, faţă de 2%. Pentru anul 2013 se prognozează o creştere economică de 1,4% în zona euro.
• Decidenţii politici din zona euro trebuie să se pregătească pentru ce este mai rău, în contextul incertitudinii cu care se confruntă.”

Observati ca avem o problema de ordin economic, in primul rand. Pe de alta parte, eu stau si ma intreb de ce nu s-au respectat pana acum vechile tratate ale UE? Spre exemplu Criteriile de Convergenta de la Maastricht? Si este de observat ca nici Franta si nici Germania, actualii promotori ai Planului de Salvare, nu le-au respectat. De ce? Poate ca problema e mult mai complicata… decat litera tratatului. In legatura cu aceste tratate, trebuie spus ca acestea au fost semnate de sefi de state si de guverne. Aici nu a fost vorba de o adunatura de baieti si fete ca sa joace o miuta pe maidan! Daca esti un om integru, serios respecti ceea ce semnezi! Or, nu s-a intamplat lucrul acesta. Cum refuz sa cred ca cei care ne conduc sunt total lipsiti de responsabilitate, seriozitate, integritate (ma insel oare?) ramane, deci, varianta nr.2: nu s-au respectat pentru ca problemele sunt mult mai complicate, lucru ce a facut sa nu poata fi respectate. Ceea ce vor sa faca, in schimb, acuma, este sa impuna in Constitutiile statelor membre masura ca deficitul bugetar sa fie sub 3% din PIB, sub aplicarea de sanctiuni dure in cazul in care nu s-ar respecta aceasta prevedere. E foarte ciudata aceasta abordare: din cauza ca nu e stipulat in Constitutie, nu se respecta! In ceea ce ne priveste, revizuirea Constitutiei nu se poate face decat asa cum spune actuala Constitutie la Titlul VII – Revizuirea Constitutiei: art.150-152. As cita ce spune art.151:

Procedura de revizuire

Articolul 151

(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.

(2) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.

(3) Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.

Image via Wikipedia

Dupa cum se poate constata nu e chiar asa de simplu: daca Merkel si Sarkozy au hotarat sa fie stipulat deficitul bugetar in Constitutie, Romania, imediat, revizuieste Constitutia, fara discutii. Mai ales ca o asemenea abordare, pe mine personal, ma deranjeaza. Constitutia actuala spune foarte clar: „Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum[…]”. Nu este deloc foarte clar nici daca proiectul sau propunerea de revizuire va fi adoptata de Parlament si nici daca revizuirea va fi aprobata prin referendum. Si atunci Basescu ce-o sa faca? O sa-si dea demisia in 5 minute? Pe de alta parte Sarkozy nu s-a dovedit a fi un (mare) prieten al poporului roman si al Romaniei… Tocmai pentru ca sa existe o efuziune intre noi si el… Altfel ar fi stat, poate, situatia daca acest Sarkozy s-ar fi comportat intr-un mod mult mai prietenos cu noi. Iata insa ce declara (sursa – aici) David Cameron:

„”În materie de apărare, noi suntem principalul membru european din cadrul NATO, iar în materie de politică externă noi suntem unul din principalii actori. Dar nu suntem în zona euro, nu vrem să fim, nu suntem în Spaţiul Schengen şi sunt fericit pentru că vreau să folosim frontierele pentru a ne proteja de imigraţia ilegală, de arme şi droguri„, adaugă el.” (subl.mea)

Ce parere aveti? In schimb iata ce spune Basescu despre Olanda:

Băsescu despre Olanda: „Nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia şi consumul de droguri”

Iata ce arata articolul:

„Preşedintele Traian Băsescu a discutat la Bruxelles, la finalul Consiliului European de iarnă, şi despre poziţia Olandei în legătură cu intrarea României în spaţiul Schengen, el spunând că toate intervenţiile din Consiliul European au fost împotriva Olandei.

„Este un abuz al Olandei”, a spus preşedintele Băsescu.

„Haideţi să spunem lucrurilor pe nume, pentru că suntem aici între noi”, le-a spus preşedintele reprezentanţilor presei, declanşând cel mai dur atac de până acum împotriva Olandei.

„România are Albiţa, Olanda are Rotterdam! Îmi pare rău, dar nu Albiţa este poarta de intrare a alcoolului, ţigărilor şi drogurilor de contrabandă în Europa. Nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia şi consumul de droguri. România luptă, aşa cum poate ea, împotriva prostituţiei şi consumului de droguri„, a spus Traian Băsescu.

„Dacă vă uitaţi în concluzii, chiar dacă Olanda îşi menţine poziţia, vă pot spune că toate intervenţiile care au fost, au fost împotriva poziţiei Olandei, a subliniat inclusiv preşedintele Comisiei Europene, a arătat că România şi Bulgaria au respectat legea şi Tratatul. Cel care nu respectă Tratatul este Olanda, lucru pe care l-a spus şi preşedinte Consiliului şi alţi membri ai Consiliului. Este un abuz al Olandei„, a spus Băsescu despre opoziţia Olandei faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen.” (subl.mea)

Declaratii ce arata ca Europa este deja dezbinata. Ceea ce a zis Basescu, hai,

Image via Wikipedia

mai treaca, mearga. A zis asa pentru ca Olanda s-a opus si se opune, abuziv, cum bine zice, intrarii Romaniei in Schengen. Pe cand Cameron a descalificat, pur si simplu, Zona Euro si Spatiul Schengen, care, pentru domnia sa, inseamna: imigratie ilegala, arme si droguri, lucruri de care vrea sa protejeze „paradisul britanic”. Iar Basescu a facut Olanda o tara neputincioasa din punct de vedere moral!!! Mai mult decat atat: Olanda nu respecta tratatul! Aha! Pai de ce? Observati ca in Europa nu se prea respecta tratatele… Reaiau ce a spus Basescu: „Cel care nu respectă Tratatul este Olanda, lucru pe care l-a spus şi preşedinte Consiliului şi alţi membri ai Consiliului.

Image via Wikipedia

Este un abuz al Olandei” Deci ei nu respecta tratatele europene, dar tot ei vor sa normalizeze situatia prin respectarea tratatelor – impunerea in Constitutiile statelor a unor clauze, sub sanctiuni dure in caz de nerespectare… Apropo de prostitutie, asta mi se pare o forma de masochism.

Curios lucru: liderii nostri vor sa salveze Europa, in schimb gandesc asa unii despre tara (tarile, Spatiul) altora cu o reciprocitate demna de o cauza mai buna… Si este de observat ca sunt toti lideri PPE. De observat ca acest conservatorism, care a castigat alegerile prin metode populiste, nu prea e de bun augur Europei: in loc sa infrateasca popoarele, le dezbina la adapostul ipocrit al corectitudinii!!

Pentru ca, dupa parerea mea, trebuie sa se inteleaga foarte clar ca niciun Plan, oricat de bun ar fi el, nu poate salva Europa daca pe acest continent nu va fi o reala infratire intre popoare!

In loc sa vedem doua maini unite vedem cum o mana se retrage, iar insii, cei doi si cei care sunt de fata la acest eveniment, zambesc. Ipocrit. Perfid. Eu stau si ma intreb cand vor plati pentru ceea ce fac ei acuma!

Practic, am ajuns sa traim intr-o Europa a insultelor. Uitati-va cum acest Sarkozy a reusit sa raceasca cu aerele lui relatiile bune, fratesti, cu o vechime de mai bine de 150 de ani, dintre Romania si Franta. Uitati-va ce face actualul guvern olandez, si asta in timp de oamenii obisnuiti n-au niciun fel de probleme. Uitati-va, spre exemplu, la oamenii de afaceri olandezi care au protestat fata de actiunile guvernului lor la adresa Romaniei. Oameni care fac, aici, afaceri bune, fara probleme, si isi vad de treaba. De ce trebuie sa se intample astfel de lucruri care sa dezbine, pana la urma, Europa? Uitati-va ce conceptie: vrem sa unim din punct de vedere fiscal Europa, vorbim de „cedarea masiva de suveranitate”,  ca si cum numai in asa ceva ar consta unitatea Europei. Practic, toata ideea aceasta de unitate a Europei (observati ca se numeste Uniunea Europeana) este redusa la bani: moneda unica. In asta consta toata unitatea. Cum sa nu fi sceptic cand asta auzi ca sustin liderii importanti din Europa? Sau o Europa „cu doua viteze”…

Iata un alt articol din Gandul care nu te poate face prea optimist…:

Cum se pregăteşte guvernul elveţian pentru PRĂBUŞIREA MONEDEI UNICE

Iata ce arata:

„Guvernul elveţian se pregăteşte pentru prăbuşirea monedei unice euro, susţine Ministrul elveţian de Finanţe, Eveline Widmer-Schlumpf, citată de Business Insider.

Ea le-a spus parlamentarilor că un grup de lucru studiază posibilitatea controlului capitalului şi a dobânzilor negative, pentru ca Elveţia să nu piardă masiv bani, în cazul prăbuşirii euro, notează publicaţia Handelsblatt.

Acest lucru ar face să crească francul elveţian, ar devasta exporturile Elveţiei şi ar devaloriza investiţiile masive ale acesteia în alte ţări, susţine Business Insider.

În august, Banca naţională a Elveţiei a instituit o rată de schimb fixă, pe care a promis să o apere prin cumpărarea unei cantităţi „nelimitate” de euro. Această strategie s-ar dovedi una riscantă, dacă euro s-ar prăbuşi, notează publicaţia americană.” (subl.mea)

Deloc incurajator…

M-am tot uitat la stiri pe tema asta…

Va propun sa cititi si:

Related articles

• Here’s Why Nicolas Sarkozy Hates David Cameron So Much (businessinsider.com)
• EU Treaty: how David Cameron stands as lone man of Europe (telegraph.co.uk)
• Angela Merkel: ‘I don’t believe David Cameron was ever with us at the table’ (guardian.co.uk)
• OUCH: Nicolas Sarkozy Refuses To Shake David Cameron’s Hand (businessinsider.com)