Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Va multumim pentru activitatea depusa, dar nu mai avem nevoie de serviciile dumneavoastra

Poate o sa va mire ce am sa spun acuma. Nu, nu m-am imprietenit cu Victor Ponta 🙂 . Totusi, atat cei care il simpatizeaza pe premier cat si cei care nu-l simpatizeaza pe premier cred ca trebuie sa recunoasca un lucru: Victor Ponta nu poate face de unul singur autostrazi. Pentru astfel de activitati avem o companie cu un buget urias!!! Aceasta companie – CNADNR – trebuie sa se ocupe cu realizarea de autostrazi si modernizarea drumurilor nationale.

Romania Libera

20 km de autostradă, tot ce poate CNADNR în 2015

Se arata ca:

„Compania de drumuri dispune de un buget de peste 6 miliarde lei, însă va inaugura în acest an cel mult 10-20 km de autostradă, echivalentul a 1% din banii ce îi are la dispoziţie.

CNADNR va marca în 2015 încă un an în care promisiunile făcute cu ușurință de managementul acesteia nu vor fi respectate, în pofida resurselor generoase acordate de stat, dar şi din fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere.

Într-un interviu acordat recent agenţiei naţionale de presă Agerpres, directorul general CNADNR, Narcis Neaga, a promis că în 2015 vor fi inauguraţi nu mai puţin de 84 de kilometri de autostradă, respectiv ultimele secţiuni rămase neterminate din autostrada A1, sectorul cuprins între Sibiu şi Nădlac.

Ce se va inaugura

Promisiunile semnifică faptul că românii vor putea circula pe autostradă de la Sibiu la Nădlac, cu excepţia lotului 3 din sectorul Lugoj-Deva, aflat în luna iunie la un dezamăgitor stadiu fizic al execuţiei de 12%.

“Sperăm că undeva între 80 și 84 de kilometri, însă această cifră este condiționată și de antreprenori, de evoluția lucrărilor pe șantier”, spunea Neaga în interviul menţionat,  precizând că cifra avansată include şi porţiuni de autostradă care ar fi trebuit inaugurate anul viitor, dar pe care constructorii le vor preda circulaţiei în acest an. Tronsoanele pe a căror deschidere Neaga mizează sunt: Timişoara-Lugoj lotul 2, 25 de kilometri, Lugoj-Deva 17 kilometri din lotul 2 şi 22 de kilometri din lotul 4. Aici Narcis Neaga mai adaugă şi cei 10 kilometri din primul lot din Lugoj-Deva, deschis în 2013, dar pe care nu se putea circula căci acesta nu erau accesibil şoferilor şi alţi 10 kilometri inauguraţi în iulie din lotul 2 Nădlac-Arad, deşi lucrările fuseseră definitivate încă din decembrie 2014. În total, deci, 84 de kilometri de autostradă.

Cum stau lucrurile în realitate

În teren lucrurile nu stau însă pe roze. Acolo unde stadiul lucrărilor este avansat există probleme între CNADNR şi cons­tructor, iar acolo unde relaţiile sunt cordiale lucrările sunt pe la început sau apar şi alte probleme.

Astfel, în cazul lotului 2 din Timişoara-Lugoj stadiul fizic este de 90% în timp ce plăţile făcute către constructorul Tirrena Scavi este doar de 50%, fapt pentru care există dispute majore între companie şi CNADNR, declară surse neoficiale. Dar să vedem cum prezintă un inginer din proiect stadiul lucrărilor pe celelalte tronsoane.

“Nu cred că există şanse mari pentru nici un tronson.  Lotul 2 Lugoj-Deva are probleme cu exproprierile şi cu proiectarea viaductelor. Lotul lui Dorinel Umbrescu, lotul 4,  a luat-o şi el la vale pe 700 de metri,  mai rău decât lotul 3 din Sibiu-Orăştie. Acum s-a ajuns la o haldă de steril în care s-a băgat cupa şi a început să iasă apa de dedesubt “, spune acesta. Loturile dintre Lugoj şi Deva aveau la începutul verii stadii de execuţie dezamăgitor de mici, cuprinse între 8% şi 27%.

Cei 10-20 de kilometri de autostradă inauguraţi în 2015 sunt puţini, comparativ cu bugetul uriaş gestionat de către CNADNR. Sectoarele inaugurate în 2015 vor valora cel mult 100 de milioane de euro, în condiţiile în care compania a avut alocaţi pentru autostrăzi în acest an 500 de milioane de euro. Situaţia nu miră constructorii. “Au doar preocuparea cum să nu facă ca să nu greşească, pentru că nu ştiu ce să facă, aceasta este cauza. Nu vor să facă nimic, căci le este frică să nu greşească. Le trebuie şapte aprobări. Au hârtii ce conţin hotârâri ale lor, sunt semnate de patru oameni şi alţi patru oameni semnează alte hârtii de înaintare a primelor”, spune un constructor ce lucrează cu CNADNR. În același interviu, Narcis Neaga a aruncat vina nerealizărilor CNADNR pe dificultăţile privind exproprierile pe probleme de mediu, pe obţinerea grea  a avizelor de la companiile de stat etc.

De ce bani dispune CNADNR

  •  6,16 miliarde lei buget total din care;

  •  3,89 miliarde lei fonduri nerambursabile;

  •  1,37 miliarde lei de la bugetul de stat;

  •  2,29 miliarde lei este programul de construire a autostrăzilor;

  •  2,23 miliarde lei este programul de reparare a drumurilor naţionale;

  •  745 milioane lei pentru construire variante colore;

  •  1,16 miliarde lei sunt veniturile proprii din rovinete, taxe;

  •  7,32 miliarde lei sunt veniturile totale.”

Cam putin… Lasand la o parte scandalul recent legat de „casele cat Versailles-ul” ale directorilor din comapanie si in ce statiuni de lux, cu cazare de mii de euro pe noapte, isi petrece vacantele seful lor, Dl. Narcis Neaga (despre scandalul recent puteti citi cate ceva aici), nu putem fi satisfacuti de felul in care lucreaza aceasta companie si de felul in care sunt folositi banii pentru constructia lucrarilor, adica practic nu se face. Iar Ponta vrea sa mareasca salariile bugetarilor… Dar ceea ce e si mai scandalos este ca acesti oameni din CNADNR nu dau nimanui socoteala pentru nerealizarile lor. Ei stau tot acolo. Pe salarii bune. Si uite asa timpul trece, leafa merge, dragi tovarasi!! Si uite asa nu se face mai nimic!! Orice angajator serios le-ar fi spus acestor domni si doamne ceea ce scrie in titlul postarii. Iar eu stau si ma intreb: care mai e rostul acestei companii de stat daca nu e in stare sa produca drumuri si autostrazi, avand bani suficienti pentru asta? Ca inteleg ca bugetul de care dispun e unul suficient pentru ca sa-si poata duce la indeplinire obligatiile. Pe cand asa avem o companie care a ajuns sa pagubeasca societatea!!

Lasati-ma cu chestiile astea ipocrite: profilul moral, valoarea morala a omului si altele de genul asta! Nu vreau vorbe goale! Vreau sa vad activitate si sa vad ca aceasta activitate se desfasoara cu rodnicie sporita! Nu se poate? Atunci:

Va multumim pentru activitatea depusa, dar nu mai avem nevoie de serviciile dumneavoastra!!

Daca aceasta companie il ia pe „nu putem ca…” in brate, eu propun sa se inceapa de urgenta restructurari, adica, mai pe romaneste spus, dari afara pentru INCOMPETENTA, si sa se aduca oameni care vor si pot sa faca!! Este inadmisbil ca o societate intreaga sa suporte incompetenta si ineficienta unei companii care, asa cum merg lucrurile, nu-si mai gaseste rostul! Si este inadmisibil sa le mai si mareasca salariile la rectificarile bugetare! Adica noi, contribuabilii ii platim si ei nu muncesc!

Auziti:

„“Au doar preocuparea cum să nu facă ca să nu greşească, pentru că nu ştiu ce să facă, aceasta este cauza. Nu vor să facă nimic, căci le este frică să nu greşească. Le trebuie şapte aprobări. Au hârtii ce conţin hotârâri ale lor, sunt semnate de patru oameni şi alţi patru oameni semnează alte hârtii de înaintare a primelor”, spune un constructor ce lucrează cu CNADNR. În același interviu, Narcis Neaga a aruncat vina nerealizărilor CNADNR pe dificultăţile privind exproprierile pe probleme de mediu, pe obţinerea grea  a avizelor de la companiile de stat etc.   „

Le e frica sa nu greseasca! Mai fratilor, dar aici se presupune ca nu suntem in scoala primara! Ce inseamna asta: „le e frica sa nu greseasca”? Atunci de ce nu sunt adusi oameni mai curajosi! Repet intrebarea: ce inseamna „le e frica sa nu greseasca”? Incompetenta? Atunci ce?

Ceea ce spune Narcis Neaga arata iarasi un lucru indamisibil, daca asa stau lucrurile. In alte tari capitalsite, cu economie de piata, cum e rezolvata problema? Peste tot e rezolvata problema, numai in Romania nu e rezolvata!! Cum pot altii sa contruiasca autostrazi, sa le intretina excelent, numai in Romania nu se poate! Auziti cauza: avizele si autorizatiile, si exproprierile… E halucinant!

Si apropo de „le e frica sa nu greseasca”, cum e posibil ca dupa ce se realizeaza un tronson si „se taie panglica”, dupa cateva luni sa apara ditamai craterul in mijlocul drumului? Ce face firma aia de consultanta, care urmareste lucrarea? In astfel de cazuri tot din cauza avizelor, autorizatiilor si exproprierilor? In toata lumea se fac drumuri bune, care rezista traficului respectiv in mod normal, numai in Romania nu se poate lucrul asta.

Intrebarea care se impune este: cat vom mai tolera aceasta stare de lucruri?

Pe o tema similara, postarea de pe Facebook a D-soarei. Gorghiu:

„Guvernul are de dat explicații pentru inaugurarea electorală a unei autostrăzi care la scurt timp s-a dovedit a fi un pericol pentru circulație – lotul 3 din tronsonul Orăștie-Sibiu. Este încă un exemplu care arată că gândirea electorală dăunează grav proiectelor de dezvoltare. Iată de ce consensul politic pe temele mari – cum este și infrastructura – ne poate feri de proiecte care se surpă (uneori la propriu) după doar câteva luni.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 23, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Nu se realizeaza, in schimb se reziliaza…

Romania Libera

ANALIZĂ: Contracte de drumuri valorând sute de milioane de euro sunt rupte sau blocate

Se arata ca:

„Contracte valorând sute de mi­lioane de euro au fost reziliate cu începere de la 1 ianuarie 2014 sau, în situaţia în care acestea au fost deja semnate,  lucrările afe­rente nu au fost începute, arată o analiză  realizată de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR), la solicitarea RL.

Care sunt contractele reziliate

La capitolul „autostrăzi“ se distinge ruperea contractelor de consultanţă pentru sectoarele de autostradă Sibiu-Orăştie şi Arad-Nădlac, semnate cu firma de consultanţă Consitrans.  Compania acuză firma Consitrans de îndeplinirea cu întârziere a obligaţiilor sau chiar de neîndeplinirea acestora şi a dat dispoziţie ca activităţile de supervizare pe aceste loturi să fie făcute de către inginerii direcţiilor regionale subordonate CNADNR. La rându-i, Consitrans a acţionat în judecată CNADNR. Cert este că delegarea consultanţei către inginerii CNADNR a dat naştere la probleme. La  doar câteva luni de la inaugurarea electorală a autostrăzii din zilele turului 2 al alegerilor prezidenţiale din no­iembrie 2014, autostrada prezintă fisuri ample, iar constructorul italian Salini Impregilo nu a început reparaţiile, obligând CNADNR să facă lucrările pe bani publici. La şapte ani de la începerea lucrărilor în 2008, autostrada Bucureşti-Ploieşti nu are o legătură funcţională cu infrastructura rutieră a Capitalei, lipsind cei 3 kilometri de ieşire din aceasta. Cu toate acestea, în fe­bruarie 2015, CNADNR a rupt contractul, semnat cu firma italiană Pizzarotti, invocând „imposibilitatea finalizării lucrărilor (…) din cauza unor modificări considerate substanțiale conform legislației în vigoare“.

Drumul de la Bâlea Lac şi el reziliat

Pe lângă autostrăzile menţio­nate CNADNR a rupt contracte pentru modernizarea unor sectoare importante de drumuri na­ţionale. Este vorba de DN 76, Beiuş-Oradea, km 133-km 184, unde lucrările au fost oprite la cererea beneficiarului pe data de 11 mai. O soartă similară a avut şi contractul pentru consolidarea DN 7C, anume sectorul Bâlea Lac-Bâlea Cascadă al Transfăgărăşanului. Lucrările au fost oprite tot la soli­ci­tarea constructorului. Au existat însă situaţii în care contractul a fost reziliat la cererea CNADNR din cauza „mobilizării proaste a constructorului“. Este cazul DN18 Moisei-Iacobeni, km 131-km 220, contractul reziliat în mai 2014.

Deşi este scena a numeroase accidente rutiere grave, doar în ultimele săptămâni având loc două, CNADNR a reziliat în vara anului trecut toate contractele semnate, aflate în vigoare, cu obiect moder­nizarea Centurii Bucureşti. Motivul este că în perioada scursă de la semnarea contractelor iniţiale, în 2008, au apărut ca necesare lucrări ample a căror realizare ar duce la depăşirea masivă a costurilor acceptate legal.  Este vorba de întregul sector sudic al Centurii, cuprins între km 23 şi km 55. O soartă similară au avut-o însă şi cele două segmente din Centura nord a Capitalei, cauza fiind lipsa de mobilizare a antreprenorului, acuză CNADNR. „Modernizarea Centurii rutiere București Nord între A1-DN7 și DN2-A2 Lot 2 DN 2 km 12+300 – A2 km 23+750 (…). Contractul a fost reziliat în luna februarie 2015, din cauza lipsei de mobilizare a antreprenorului“, susţine CNADNR.

Alte contracte rupte de către CNADNR au fost varianta de ocolire a Municipiului Suceava, terminată însă recent cu o altă firmă, și „construcția variantei de ocolire Săcuieni“. Contractul a fost reziliat în luna iunie 2015, din cauza lipsei de mobilizare a antreprenorului. Proiecte reziliate întâlnim şi pe DN1, unul dintre cele mai bătute drumuri ale ţării. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât lucrările oprite ar fi dus la fluidizarea traficului. Unul dintre proiecte este „Modernizarea infrastructurii privind siguranta circulației pe DN 1, în sate lineare și puncte negre, lotul 1, Sinaia km 119+000-125+700“. Contractul a fost rupt în mai 2015 în urma solicitării antreprenorului, afirmă CNADNR.

Autostrăzi neîncepute din lipsă de terenuri

Există însă proiecte în cazul cărora contractele au fost semnate, dar stau blocate din cauza unor dificultăţi administrative. Este cazul primului şi al celui de-al treilea lot din autostrada Câmpia Turzii-Ogra. Cauzele? Exproprie­rile dificile şi lipsa avizelor de mediu. Oricum, CNADNR promite începerea lucrărilor în această lună. „Motivele care au determinat neemiterea ordinului de  începere sunt nefinalizarea procedurii de expropriere, precum și necesitatea unui Acord de Mediu actualizat. Concret, lipsa documentelor de proprietate și identificarea greoaie a proprietarilor terenurilor supuse exproprierii (lipsă planuri parcelare, suprapuneri de proprietari pe aceleași terenuri etc.) au dus la finalizarea cu întârziere a documentațiilor necesare demarării procedurii de expropriere. În ceea ce privește reglementarea aspectelor privind protecția mediului, CNADNR SA întreprinde în prezent măsuri pentru obținerea unui Acord de Mediu Actualizat, având în vedere că de la emiterea Acordului de Mediu existent au apărut informații suplimentare în ceea ce privește protecția mediului (situri Natura 2000 etc.)“, spune CNADNR

Ce spun constructorii

Constructorii însă acuză CNADNR că se află la originea blocării multor proiecte de infrastructură. „Este vorba de un amestec de teamă de DNA, probabil şi de incompetenţă. Sunt din ce în ce mai speriaţi. Nu se mai fac încredinţări directe, nu se mai modifică soluţii. Preferă rezilierile și refacerea licitaţiilor“, acuza recent şeful firmei de drumuri care are, la rândul ei, câteva contracte de consultanţă în dispută cu CNADNR.  „

Traim vremuri destul de ciudate: statele se indatoreaza cat mai mult, iar contractele care ar putea aduce dezvoltare, bani la buget, locuri de munca, efecte economice benefice se reziliaza…

Ramai stupefiat cand citesti un astfel de articol care iti arata ca la „doar câteva luni de la inaugurarea electorală a autostrăzii din zilele turului 2 al alegerilor prezidenţiale din no­iembrie 2014, autostrada prezintă fisuri ample, iar constructorul italian Salini Impregilo nu a început reparaţiile, obligând CNADNR să facă lucrările pe bani publici.„… La doar cateva luni de la inaugurare autostrada prezinta fisuri…? Am trecut de faza de revolta – aceasta nu-ti poate face decat rau tie, celui care te revolti – ajungand in faza de contemplatie filozofica! 🙂 Teama de DNA? Dar de ce sa-ti fie teama de DNA daca nu bagi, ilegal, bani in buzunar? Daca se respecta procedurile legale n-ar trebui sa fie nicio teama de DNA. Incompetenta? La CNADNR? Mie mi se pare ca lucrul asta intra in responsabilitatea Guvernului.

Pe undeva avea dreptate Constantin Tanase: se reziliaza contracte, realizarile tind catre zero, in schimb vrem sa ne ploua cu carnati? 🙂

E foarte ciudata aceasta politica (sau cum sa-i spun) care, logic vorbind, te duce catre o indatorare fortata si inca una masiva si nejustificata. Spune: „autostrada prezintă fisuri ample, iar constructorul italian Salini Impregilo nu a început reparaţiile, obligând CNADNR să facă lucrările pe bani publici” – dar aici nu mai exista vreo raspundere? Cine e raspunzator pentru lucrul asta: Salini Impregilo sau CNADNR?

Care e adevarul? Concluzia e clara…

Iata un articol parut anul trecut in Gazeta de Cluj:

Italienii de la Pizzarotti se ascund după sucursale când trebuie să plătească

Se arata ca:

„Italienii de la Pizzarotti au zeci de procese în care sunt datori faţă de alte societăţi de stat. Însă, în România este menţinută o lege care, practic, oferă dreptul sucursalei unei societăţi din străinătate să nu îşi plătească contractele şi, cu toate acestea, sucursala sa nu poată fi trasă la răspundere printr-o executare silită. Conform Legii 31/1990, sucursala nu este o entitate cu personalitate juridică proprie şi este supusă legii naţionale a societăţii-mamă care a înfiinţat-o şi este identificată prin raportare la sediul social al acesteia.

Firma Pizzarotti, cu capital italian, este una dintre societăţile “abonate” la contractele de construcţie sau modernizare a drumurilor din ţară. În Cluj, există două “entităţi” financiare înregistrate sub numele de Pizzarotti: PIZZAROTTI SA (administrată de BERSANI WATTER) şi IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA (administrată de GIORDANI LIDIO), ambele având sediul la aceeaşi adresă şi ambele fiind sucursale ale “firmei mamă” din Italia, Pizzarotti.

Cele două sucursale au încheiat cu diferite societăţi contracte comerciale, iar unele dintre ele au fost onorate, altele nu. Cei nemulţumiţi de relaţiile comerciale cu italienii de la Pizzarotti au dat în judecată sucursalele, însă în instanţe au aflat că sunt mici şansele să câştige pentru că Legea societăţilor comerciale din România (Legii 31/1990) nu îi dă unei sucursale “personalitate juridică”. Pentru a recupera banii printr-un proces comercial o firmă din România ar trebui să ceară insolvenţa celor de la Pizzarotti în Italia, însă procedura este şi mai greoaie pentru că în conturile firmei sunt câteva milioane de euro care ar putea demonstra oricând capacitatea de plată.

“Am de recuperat câteva sute de mii de lei de la Pizzarotti. Am încheiat contracte cu o sucursală din Cluj şi după câteva luni de negocieri italienii au refuzat să îmi plătească. Am deschis proces la Tribunalul Comercial Cluj unde am aflat că n-am ce să le fac pentru că cei de aici sunt o sucursală a celor de la Pizzarotti din Italia. Am aflat că trebuie să deschis un proces în Italia, să depun o taxă de timbru de 10%. Plus că juriştii lor mi-au spus că n-am ce să le fac! Cică au 8 milioane de euro în cont şi nu pot fi băgaţi în incapacitate de plată niciodată pentru suma pe care o am eu de recuperat”, a declarat patronul unei firme care se consideră păgubit de cei de la Pizzarotti. Reporterii Gazeta de Cluj au discutat cu unul dintre reprezentanţii Pizzarotti, jurista Adriana Moga, care a spus că va trimite pe adresa pe adresa redacţiei un punct de vedere vizavi de această situaţie.

Precedent similar semnalat de un fost deputat

O situaţie similară a fost descrisă şi de Iulian Urban, fost deputat, care a scris pe site-ul lui că “IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA SUCURSALA CLUJ, marii investitori care au lucrat mai mult sau mai puţin la „autostrada” Bucureşti-Ploieşti, a încetat de patru luni de zile orice fel de plăţi către subantreprenorii români. Zilnic discut cu zeci de companii care îmi spun că italienii se pare ca au trimis în Italia banii încasaţi de la statul român şi acum le servesc basme în loc de bani. Pur şi simplu drumarii privaţi români sunt buimaci, fiind puşi la pământ de seria de falimente Romstrade la care acum se adaugă în curând şi Pizzarotti care are deja termen pentru deschiderea insolvenţei!”, scria anul trecut fostul deputat şi practician în insolvenţă.

Pizzarotti aruncă “pisica” în curta statului

“În anul 2006 Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. a înfiinţat în România o Sucursală, Impresa Pizzarotti & C. S.p. A – Sucursala Cluj. Începând cu anul 2006 desfăşuram pe teritoriul României mai multe proiecte printre care şi proiectarea şi execuţia autostrăzii București-Brașov, tronsonul București-Ploiești, secţiunea km 0+000 – 19+500. Cu privire la acest proiect, demarat încă din anul 2007, la data de 18.09.2012, Beneficiarul acestui proiect – CNADNR S.A. – ne-a comunicat că având în vedere depăşirea bugetul rectificat pe anul 2012 aferent obiectivului Autostrada Bucureşti-Ploieşti, se suspendă lucrările aferente acestui obiectiv, respectiv se suspendă plăţile datorate subscrisei până la aprobarea noului buget. Urmare a acestei informări, am comunicat tuturor partenerilor contractuali decizia Beneficiarului, asigurându-i că imediat ce se vor debloca sumele restante faţă de subscrisa ne vom onora la rândul nostru obligaţiile faţă de aceştia. Astfel, în toată această perioadă, am depus eforturi inimaginabile pentru plata taxelor faţă de bugetul de stat, pentru plata salariilor faţă de salariaţi, dar şi pentru plata contractelor încheiate cu partenerii comerciali. Prin urmare, susţinerile referitoare la trimiterea banilor încasaţi de la Statul Român în Italia nu sunt conforme cu realitatea, prin simplul fapt ca plata sumelor datorate subscrisei a fost suspendată începând cu luna septembrie 2012. Ba mai mult, în toată această perioada subscrisă am făcut plăţi către diverşi parteneri contractuali, marea parte a acestor sume provenind din Italia sau din credite bancare, astfel că informaţiile relatate sunt total neconforme realităţii. În concluzie, subliniem faptul că nu intenţionam să încasăm bani de la Statul Român şi să lăsăm proiectele începute neterminate – nu am avut niciodată această intenţie, la fel cum nu avem nici o intenţie în a nu ne onora contractele încheiate cu partenerii noştri contractuali”, arată un drept la replică al celor de la Pizzarotti referitor la acuzaţiile fostului deputat Urban.”

Numai citind un astfel de articol si e greu sa-ti dai seama care e, pana la urma, adevarul. Interesant este ce arata cei de la Pizzarotti:

„Cu privire la acest proiect, demarat încă din anul 2007, la data de 18.09.2012, Beneficiarul acestui proiect – CNADNR S.A. – ne-a comunicat că având în vedere depăşirea bugetul rectificat pe anul 2012 aferent obiectivului Autostrada Bucureşti-Ploieşti, se suspendă lucrările aferente acestui obiectiv, respectiv se suspendă plăţile datorate subscrisei până la aprobarea noului buget. Urmare a acestei informări, am comunicat tuturor partenerilor contractuali decizia Beneficiarului, asigurându-i că imediat ce se vor debloca sumele restante faţă de subscrisa ne vom onora la rândul nostru obligaţiile faţă de aceştia. Astfel, în toată această perioadă, am depus eforturi inimaginabile pentru plata taxelor faţă de bugetul de stat, pentru plata salariilor faţă de salariaţi, dar şi pentru plata contractelor încheiate cu partenerii comerciali.” (subl. mea)

Concluzia e destul de clara, cred eu: statul roman reface lucrarile pe bani publici!

Si ne mai miram ca statele se indatoreaza masiv…? 😉

Recomand citirea integrala si in original a tututror articolelor.

iulie 9, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Autostrada Transilvania

Doua articole foarte interesante din Gandul:

AUTOSTRADA TRANSILVANIA. Emil Boc pentru Gândul: „Cele mai importante sunt tronsoanele Gilău-Mihăieşti şi Câmpia Turzii-Târgu Mureş”. Variantele lui Boagiu

 

CINE PLĂTEŞTE pentru cele 1,25 MILIARDE de euro cheltuite de statul român în 7 ani pentru 52 de km de autostradă construită de Bechtel?

Unii spun (gurile rele ?!) ca ar fi fost „biletul de intrare” in NATO… Sa aiba, oare, dreptate?

 

august 5, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu