Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Va rog sa ma scuzati, am gresit…

Cam asa a parut ca a vrut sa spuna Presedintele in discursul de ieri. Dar sa vedem ce zice stirea:

Mediafax

Băsescu: Îmi asum promulgarea Codului de Procedură Penală. Dacă premierul nu îşi asumă emiterea unei OUG care să corecteze neajunsurile articolului 140, este emblema corupţiei

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la Palatul Cotroceni, că îşi asumă promulgarea Codului de Procedură Penală pentru că asta este responsabilitatea preşedintelui. Băsescu a mai spus că dacă primul ministru nu îşi asumă emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să corecteze neajunsurile articolului 140, este emblema corupţiei.

Declaraţiile preşedintelui:

  • Eu îmi asum promulgarea codului de procedură penală pentru că asta este responsabilitatea preşedintelui. În acelaşi timp îmi asum şi eroarea de a nu fi înţeles sensul articolului 140. Asta nu înseamnă că el nu trebuie corectat. Aşa cum pe 15 octombrie noaptea s-a elaborat o ordonanţă de urgenţă pe care domnul Ponta a aprobat-o pe 16 octombrie pentru a rezolva problemele de interese din ASF, la fel poate să rezolve şi problema Codului de Procedură Penală.
  • Statul rămâne fără mijloace de a identifica şi preveni acte de genul următor: abuz în serviciu, trafic de influenţă, fraude fiscale, trafic de persoane, criminalitate transfrontalieră, comercializare sau tranzit de droguri, toate acestea se urmăresc prin mijloace tehnice, ori din acest punct de vedere articolul 140 ia organelor statului capacitatea de a prinde reţele sau oameni implicaţi în astfel de ilegalităţi.
  • Dacă primul ministru nu îşi asumă emiterea unei ordonanţe de urgenţă care să corecteze neajunsurile articolului 140, este emblema corupţiei. Are destule altele care l-au situat deja în sfera omului corupt, prin utilizarea actelor normative, ba pământurile la CJ Brăila, ba problema Rompetrol, ba problema ASF, toate astea îl arată ca fiind un om corupt, dar în cazul în care nu face urgent modificările care trebuie făcute acestui articol, el devine scutul oamenilor corupţi şi devine primul responsabil că nu a acţionat când trebuia

Guvernul a prezentat o scrisoare pe care preşedintele Băsescu i-a transmis-o, joi, premierului Ponta în care solicită adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă privind noul Cod penal şi Codul de procedură penală, dar şi răspunsul în care Ponta aminteşte că cele două coduri au fost iniţiate de Guvernul Boc.

Preşedintele atenţionează că, fără o Ordonanţă de Urgenţă, există un risc semnificativ ca probaţiunea în cauzele penale să devină extrem de dificilă, iar premierul îi cere să îşi asume răspunderea pentru că a promulgat cele două Coduri.

În scrisoarea transmisă, joi, de către preşedintele Traian Băsescu, dar prezentată public de Guvern, şeful statului arată că se vede nevoit să solicite adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, având în vedere că Guvernul nu a adoptat un astfel de act în şedinţa de miercuri, prima în care putea adopta astfel de ordonanţe şi ultima înainte de intrarea în vigoare a noilor coduri.

Preşedintele arată că este nevoie de o Ordonanţă care să modifice dispoziţiile din Codul de procedură penală privind procedura de emitere a mandatului de supraveghere tehnică.

În scrisoarea de răspuns, Ponta îi aminteşte însă că aceste coduri au fost adoptate de Guvernul Boc şi îi cere să îşi asume public răspunderea pentru faptul că le-a promulgat. Ponta precizează totodată că ministrul Justiţiei va prezenta Guvernului propuneri de modificare a legislaţiei, după discuşia avută, joi, la CSM.

Conform alineatului 1 al articolului 140 din noul CPP, „supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, pe o durată de cel mult 30 de zile, la cererea procurorului, de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care a formulat cererea”.

Formularea „supravegherea tehnică poate fi dispusă în cursul urmăririi penale” implică de fapt limitarea posibilităţii procurorului de a supraveghea tehnic persoana vizată şi înaintea începerii urmăririi penale. Conform procedurilor judiciare, la momentul începerii urmăririi penale, persoana respectivă trebuie anunţată.”

Isi asuma si eroarea… Deci atunci cand l-a promulgat, insusi Basescu era emblema coruptiei. Acum ii da leapsa lui Ponta in legatura cu ordonanta de urgenta care „sa corecteze” articolul 140. Daca nu-l corecteaza, Ponta e emblema coruptiei!! Presedintele spune: „îmi asum şi eroarea de a nu fi înţeles sensul articolului 140„… Si atunci eu stau si ma intreb cate erori isi va mai asuma Presedintele? Si de cate ori, dupa ce isi va asuma erorile, vor trebui sa mai vina altii sa le corecteze? Si chiar mai mult decat atat: sa ceara altora sa-i corecteze greselile!! „Eu am gresit, imi cer scuze, voi corectati” – aceasta este atitudinea Presedintelui nostru in conditiile in care atat codul penal cat si cel de procedura penala au fost, dupa cum arata Titus Corlatean, „promovate de PDL si promulgate de Presedintele Basescu acum 4 ani”.

Chestiunea nu e atat faptul ca atunci cand era PDL la Putere Codurile erau bune si asa, iar acum, cand la Putere e USL, ele nu mai sunt bune… Schimbarea de atitudine a Presedintelui e data de altceva si anume de faptul ca in urma cu vreo 4-5 ani inca mai era o urma de democratie in omul asta. Si ca sa vedeti ca asa e, sa ne uitam atent la ce a spus Laura Codruta Kovesi:

„Dacă avem o persoană suspect, cu infracţiune de corupţie şi începem urmărirea penală. Trebuie să o chemăm şi să-i aducem la cunoştinţă. După acest demers, mergem la judecător şi să cerem aprobare pentru interceptarea telefoanelor. În momentul când un învinuit ştie că este urmărit de DNA, un astfel de tehnică de investigare este lipsită de eficienţă. Noi am dorit ca această condiţie din Codul de Procedură, fiind garanţii că se vor respecta drepturile omului”, a spus Kovesi.” (subl. mea)

Or, tocmai asta nu doreste Basescu: ca persoana sa fie chemata si sa i se aduca la cunostinta. Cu alte cuvinte el vrea asa: persoana sa fie urmarita penal, fara ca sa i se aduca la cunostiinta lucrul asta, iar in acest timp sa poata fi supravegheata prin interceptarea telefoanelor!! Deci o persoana s-ar putea sa nici nu stie ca e urmarita penal si in tot acest timp i se pot intercepta telefoanele fara nicio problema. Asa s-a procedat si pana acum. E, oare, in regula? Mie mi se pare ca se aseamana cu ce se petrecea in anii comunismului in Romania, mai ales anii ’50!! Ce fel de societate dorim actualmente si unde vrem sa ajungem?

Foarte interesant, legat de acest subiect, este articolul Theodorei:

Noul Cod penal si Codul de procedura penala intra in vigoare de la 1 februarie

in care se arata, printre altele, ca:

„Ma ingrijoreaza Art. 276 din noul Cod penal care urmeaza sa intre in vigoare la 1 februarie 2014. Concret Art. 276 califica drept infractiune „presiunile asupra justitiei”, iar cine va îndrazni sa faca vreun comentariu, dezvaluire sau va emite judecati de valoare, indiferent ca este jurnalist, avocat, inculpat, politician, justitiabil poate fi tras la raspundere penala si pedepsit cu inchisoare pentru ca magistratul respectiv poate oricand sa se plânga ca declaratiile publice sunt „nereale” si ca ele au fost facute in scopul de-l influenta sau intimida.  Nu imi dau seama acum cat de greu va fi sa se demonstreze ca declaratiile publice au fost facute cu scopul de a influenta sau a intimida. Dar cum traim in Romania si justitia noastra este atat de “minunata” eu zic ca ne putem astepta la orice.

Poate Noul Cod penal, asumat in timpul Guvernului Boc cu Predoiu ministru al Justitiei sa instaureze o cenzura de tip totalitarist?”

As dori sa reiau si aici, la mine pe blog, raspunsul pe care l-am dat Theodorei, nu de alta dar e prea bun!! 😛 Glumesc, desigur!! 🙂 Ziceam asa:

„@Theodora
E foarte probabil ca acest nou Cod Penal sa incalce Constitutia Romaniei, si anume art. 29 – Libertatea constiintei, care spune la al. 1 si 2:

“(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nicio forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc”

si art. 30, al. 1 si 2:

“(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicae in public, sunt inviolabile”
(2) Cenzura de orice fel este interzisa”

Observa ca spune libertatea gandirilor si opiniilor. Deci daca comentez sentinta data de un judecator, inseamna ca asta e opinia mea, si am dreptul constitutional sa mi-o exprim liber, chiar daca opinia mea nu e corecta. Dar cine dintre oameni detine adevarul absolut, ca sa se considere opinia lui foarte corecta (observa ca am folosit superlativul absolut)?
E clar ca articolul 276 incalca drepturi si libertati ale cetateanului.

In rest nu sunt de acord cu punctul tau de vedere:

“In schimb ma intereseaza prea putin spre deloc supararea doamnei Codruta Kovesi. Concret Sefa Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), doamna Codruta Kovesi a declarat ca o prevedere din noul Cod de procedura penala va face “inutile” interceptarile, in condiţiile in care, inainte de a se obtine autorizaţie pentru acestea, persoana vizata in ancheta va trebui înstiintata ca este urmarita penal. “

Tocmai asta e ca pana acum aceste inregistrari facute de serviciile secrete s-au folosit in mod abuziv care puneau sub semnul intrebarii independenta Justitiei. Lucru confirmat de:

“Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”

La noi s-au facut interceptari exact ca pe vremea lui Ceausescu, ba chiar mai rau, ca-n anii ’50, pentru a se construi un dosar cu conotatii politice evidente. Deci nu pot fi de acord cu punctul tau de vedere, Theodora. Pentru ca e de salutat ca se blocheaza astfel de practici, caracteristice comunismului timpuriu.”

Parca nimeni nu-si da seama ca se incearca prin mijloace subtile, prin etichete de genul: „ahaaaa, te-ai dat cu coruptii!!”, specifice unor alte vremuri, de trista amintire, sa se limiteze drepturile si libertatile cetateanului. Iar eu nu sunt de acord cu o astfel de ideologie de tip totalitar indiferent ce etichete ar gasi unii cu care sa ma gratuleze!! Basescu ar trebui sa-si aminteasca faptul ca a venit la Putere pe un val imens de dorinta de libertate si ar trebui sa respecte libertatea intr-o tara si asa greu incercata decenii de-a randul de dictaturi care au dus-o, in final, de rapa. Or, Basescu nu face asta! Nu-si mai aminteste ca atunci cand a fost ales Presedinte pentru prima oara, oamenii au iesit, intr-o betie a libertatii, pe strazi ca sa-si exprime bucuria! El nu intelege si face eroare dupa eroare, infundand si mai mult tara asta in mocirla!

Interesant de citit pe blogul Theodorei:

Inchisoare de la 3 luni la un an sau amenda – Art. 276 din noul Cod penal

Pentru ministrul Culturii Gigel Stirbu, interzicerea filmului „Nymphomaniac“ in cinematografe este un atac la democratie

in care se arata, printre altele, ca:

„Pentru ministrul Culturii Gigel Stirbu, interzicerea filmului „Nymphomaniac“ in cinematografe este un atac la democratie. Pentru ministrul Culturii Gigel Stirbu un film pornografic e un act de cultura. Daca este un act de cultura atunci de ce nu propune ministrul Gigel Stirbu ca filmul sa fie vizionat in mod organizat de toti elevii de scoala generala si liceu? Sau de ce sa nu aducem “cultura” in scoli, sa fie vizionat fimlul in clasele de scoala impreuna cu parintii, directorii si profesorii? Habar nu am daca Gigel Stirbu are copii sau nepoti dar sa presupunem ca are, ar fi interesant daca ministrului Culturii Gigel Stirbu i se pare normal sa vada filmul asta impreuna cu fiica sau cu nepotica.

Demisia Gigel Stirbu!

„suntem o democraţie tânără şi că orice formă de cenzură ne poate trimite cu mulţi ani în urmă pe scara istoriei.“

Recomandari pentru “Gigei”: Daca aveti varsta lui Gigel Stirbu ar trebui puteti sa faceti sex fara sa va uitati la filme porno. Daca va  lipseste libidoul sexual  mergeti la doctor sau/si cautati pe net, se spune ca exista material de studiu suficient. Oricum acasa este mai intim, puteti sa vedeti filmul porno doar impreuna cu sotia sau amanta.

Ministrul Culturii, Gigel Stirbu a declarat ca regreta decizia de interzicere a fimlului „Nymphomaniac“ in cinematografe si spera ca membrii Comisiei de rating a Centrului National al Cinematografiei sa „ia decizia înţeleaptă de a permite prezentarea acestui film publicului larg“ Cristian Tudor Popescu este de aceeasi parere.

Declaratiile ministrului culturii, PNL Gigel Stirbu:

„Orice formă de cenzură ne trimite cu mulţi ani în urmă pe scara istoriei“

„Regret decizia Comisiei de raiting din cadrul Consiliului Naţional al Cinematografiei de a interzice difuzarea în cinematografe a filmului Nymphomaniac vol II, prin acordarea clasificării IM-18-XXX“, a spus Ştirbu, completând că „hotărârea Comisiei este cu atât mai bizară cu cât prima parte a acestui film –Nymphomaniac vol.I– a primit clasificarea IM-18 şi rulează în cinematografe din 17 ianuarie 2014“

„Regizorul filmului Nymphomaniac, danezul Lars von Trier, este o personalitate recunoscută şi apreciată la nivel mondial pentru activitatea sa regizorală. Producţiile sale au primit numeroase premii din partea unor jurii prestigioase. Nu cred că noi ar trebui să-i negăm valoarea prin interzicerea difuzării în cinematografe a acestui film“ (subl. mea)

Si atunci pun si eu intrebarea ce societate vrem: una in care sa domneasca regula lui „de la 3 luni la 1 an inchisoare” sau regula libertatii? De aceea  filmul Nymphomaniac trebuie sa ruleze in cinematografe!! Nu-i nimic, o sa faca o vanzare pe CD cum nu s-a mai vazut!! Si daca va inchipuiti ca nu se vor uita la acest film copiii, eu cred ca va inselati amarnic! Cu atat mai mult se vor uita, cu cat este interzis in cinematografe!! Pe cand daca ruleaza in cinematografe mai poti sa pui un afis pe care sa scrie: interzis celor sub atatia ani. Dar nici asta nu e problema. Problema este ca in Romania se atenteaza la libertate, la drepturile si libertatile fundamentale ale omului, urmarindu-se crearea unui tip de societate dupa chipul si asemanarea lui Obama, nu a lui Reagan! Adica o societate de tip socialist dar si nedemocratica si cu o libertate restransa a individului. Un lucru care mie nu imi place deloc si simt nevoia sa protestez public impotriva acestui atentat la libertate!

Pe de alta parte, numai constrangeri dar nu se vede nimic bun din punct de vedere economic, decat mariri de preturi si taxe peste taxe!!

DE citit si editorialul lui Cristian Tudor Popescu din Gandul:

Sexul lui Dumnezeu

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

ianuarie 31, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Halucinant

Pe sestache

Gandul

AMINISTIE şi GRAŢIERE! Cine beneficiază de deschiderea închisorilor

Se arata ca:

„Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat cu amendamente legea amnistiei şi graţierii, iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Astfel pentru amnistie s-a prelungit termenul, putând intra sub incidenţa legii cei condamnaţi pentru infracţiuni pentru care au primit pedepse care prevăd o închisoare de până la şase ani, iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şapte ani de închisoare cu executare.

Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.

Legea amnistiei şi graţierii a fost propusă de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Proiectul celor doi parlamentari a fost respins de Senat 22 mai 2013, dar forul decizional este Camera Deputaţilor.

În cadrul Comisiei, amnistia şi graţierea au fost susţinute de PSD şi PC şi respinse de cei de la PNL. Liberalii susţin că vor vota împotriva acestei legi şi în plenul Camerei Deputaţilor. Deputaţii din Comisia Juridică au operat aceste modificări pe şest, ei neprezentând presei faptul că s-au făcut aceste modificări sau raportul asupra legii. Acesta urmează să fie prezentat direct în plen, în momentul votului.

„Pentru înfăptuirea unor politici penale corecte, propunerea legislativă privind aministierea unor infracţiuni, graţierea şi reducerea unor pedepse, oferă posibilitatea persoanelor condamnate, care au săvârşit infracţiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat şi cei care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare, să beneficieze de clemenţa legiuitorului în sensul amnistierii şi graţierii pedepselor aplicate de instanţele de judecată”, se arată în expunerea de motive. De asemenea, se invocă faptul că penitenciarele sunt suprapopulate.

Tot ieri, în cadrul Comisiei Juridice, deputaţii au votat legea lobby-ului.”

Cand baronul vrea sa castige, parlamentarul aferent ia pozitie de drepti si voteaza in consecinta

Superimunitatea a fost doar aperitivul: iată adevărata BOMBĂ introdusă în Codul Penal. „Prin asta, s-a dat liber la furat din banii publici”

Se arata, printre altele, ca:

„Zgomotul în jurul modificării Codului Penal în sensul instituirii unei superimunităţi pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici a aruncat în plan secund o altă schimbare făcută de deputaţi pe şest şi a cărei miză este mult mai mare. Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali – primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. 

Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.

Liderii USL din teritoriu au făcut, anul acesta, nenumărate presiuni pentru scoaterea primarilor şi şeflor de CJ-uri din sfera conflictelor de interese, mai ales după o serii de decizii ANI luate în cazul unor lideri USL cum ar fi şefii CJ Nicuşor Constantinescu, Aristotel Căncescu, sau primarul Sibiului Klaus Iohannis.

”Miza este să se dea liber la furat din banii publici”, a comentat situaţia şeful ANI Horia Georgescu, invitat la Gândul LIVE. Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, susţine însă că şi în condiţiile noilor prevederi nu sunt excepţii de la răspunderea penală.

ANI a constatat posibila săvârşire a conflictelor de interese în materie penală  în cazul a 5 preşedinţi de Consilii Judeţene, 22 de consilieri judeţeni, 24 de consilieri locali, 22 de primari şi 5 viceprimari.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ A ALEŞILOR LOCALI SUSPECTAŢI DE CONFLICT DE INTERESE

VEZI AICI LEGEA DE MODIFICARE A CODULUI PENAL

Ce şi cum s-a modificat

Modificarea controversată vizează articolul 253 din Codul Penal.

ART. 253` – forma actuală

Conflictul de interese

 (1) Faptă funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participムla luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru şine, soţul său, o rudムori un afin pânムla gradul II inclusiv, sau pentru o altムpersoanムcu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căƒreia a beneficiat ori beneficiazムde servicii sau foloase de orice naturăƒ, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupă o funcţie publicムpe durată maximă
(2) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobăƒrii sau adoptăƒrii actelor normative.
modificat de

ART 253` – forma modificată

Conflictul de interese

Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei.

 Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii,aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative,
precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară , profesională.

Astfel, încă de la definirea conflictului de interese în Codul penal, deputaţii au instituit două condiţii cumulative pentru a intra sub incidenţa acestei prevederi, fapt care îi exclude din start pe reprezentanţii administraţiei. Potrivit noilor prevederi, pentru a fi acuzată de conflict de interese, persoana în cauză trebuie să-şi exercite atribuţiile de serviciu în baza unui contract de muncă şi a unei fişe a postului semnate cu o instituţie publică. Or, în cazul miniştrilor sau aleşilor locali, exercitarea atribuţiilor de serviciu nu rezultă dintr-un contract de muncă. Astfel, ei ar fi putut fi traşi la răspundere dacă în loc de ”şi o fişă a postului” formularea era ”sau o fişă a postului”.

În al doilea rând, prin introducerea unui nou alineat, reprezentanţii administraţiei sunt eliminaţi total din categoria celor care pot fi acuzaţi penal de conflict de interese. Potrivit noii formulări. ”Dispoziţiile alin. (1) (referitor la conflictul de interese n.r.) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică,  artistică,literară, profesională”. Or, orice act emis de o autoritate administrativă este un act administrativ – ordinele miniştrilor, hotărârile consiliilor locale şi judeţene sau dispoziţiile primarilor. De asemenea, încheierea unui contract este tot un act administrativ în care autoritatea publică locală/centrală este una dintre părţi.

De asemenea, sintagma ”dezvoltarea”  poate fi interpretată în sensul oricărei achiziţii a administraţiei locale sau centrale/minister.

Georgescu: ”Miza este să se dea liber la furat din banii publici

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţine că miza noilor prevederi este ”să se dea liber la furat din bani publici”

”Referitor la dezincriminarea conflictului de interese se creează un efect multiplicator în ceea ce înseamnă fraudarea banilor publici, a contractelor din fonduri europene sau din bani de la buget. Mai concret, un preşedinte de Consiliul Judeţean, un primar poate da contracte, direct sau indirect soţiei, copiilor, fără să fie pedepsit. (…) Miza este să se dea liber la furat din banii publici prin dezincriminarea conflictului de interese în special la nivelul administraţiei publice locale. E o miză politică. Miza e referitoare la contractele din administraţia publică locală din bugetul naţional sau din fonduri europene”, a declarat Georgescu, la GÂNDUL LIVE.
El a adăugat că efectul imediat al intrării în vigoare a noilor prevederi este că toate cazurile de conflicte de interese aflate în instanţă vor primi soluţie de achitare.

Ciucă: ”Nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit”

De altă părere este preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă. ”Acum, când vorbim de articolul 253 indice 1, vorbim de o iniţiativă care se află în spaţiul public de un an şi ceva, care a trecut şi de Senat şi care a fost aprobată şi de Cameră, dar care nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit, a celor care participă la licitaţii, organizează licitaţii şi semnează documente cu acest caracter dacă vreţi economic şi cu implicaţii bugetare. Primarul intră în această categorie care organizează şi semnează”, a declarat Ciucă, pentru gândul, Ciucă.

Nicolescu: ”În ceea ce priveşte conflictul de interese penal am mai putea sta de vorbă”

Mult mai nuanţat este liberalul Theodor Nicolescu. ”Modificările la Codul Penal – unele sunt în regulă, alte pot fi îmbunătăţite. În ceea ce priveşte conflictul de interese penal, am mai putea sta de vorbă, în funcţie şi de reacţia societăţii, este o decizie de luat în privinţa oportunităţii, în rest nu văd mari probleme ridicate de aceste modificări”, a declarat el pentru gândul, apreciind că în cazul demnitarilor care îşi angajează soţiile i se pare exagerat ca aceştia să răspundă penal.

”Avem alte probleme, nu răspunde penal pentru conflictul de interese, dar pentru trafic de influenţă, pentru aranjarea licitaţiilor, se poate pune problema de abuz în serviciu. Există alte mijloace şi instrumente penale pe care instituţiile statului le pot aplica”, a mai spus Nicolescu, pentru gândul.”

LISTA COMPLETĂ a celor 240 de parlamentari care au votat pentru SUPERIMUNITATE. Doar patru deputaţi USL au dezertat. Hrebenciuc: ”A fost o scăpare, sunt pentru”

Cine este OMUL DIN UMBRĂ care a coordonat în Parlament operaţiunile „Codul Penal” şi „Graţierea”

Se arata ca:

„Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.

Iordache se află la al patrulea mandat de parlamentar, fiind un apropiat al lui Adrian Năstase şi al premierului Victor Ponta. La începutul sesiunii parlamentare, Iordache a dorit să preia şefia Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, au afirmat sursele citate. Din cauza împărţirii pe bază de algoritm, PSD a cedat şefia Comisiei celor de la PC, care l-au nominalizat pe Bogdan Ciucă.

În aceste condiţii, pentru a prelua şefia unei Comisii, Iordache a fost redirecţionat către comisia de Muncă, unde a fost instalat preşedinte.

În Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. Biroul de comandă este la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlnesc în formula Ponta – Zgonea – Iordache – Sârbu.

Responsabil de Roşia Montanăşi Constituţie

În această toamnă, lui Iordache i s-a repartizat controversatul proiect de la Roşia Montană. În prima fază, Iordache a fost trimis în Comisia Specială cu rolul de a supraveghea mersul lucrărilor. El a fost cel care a amendat serios hotărârea trimisă de Guvern în Parlament privind Roşia Montană. În momentul în care social-democraţii au dorit să ascundă proiectul Roşia Montană sub forma unui nou document elaborat de Comisia specială, Iordache a avut rolul principal de elaborare a amendamentelor. După ce liberalii s-au opus vehement, atât proiectului venit de la Guvern, dar şi celui nou apărut în cadrul Comisiei, Florin Iordache a fost cel care a făcut următorul pas. A luat amendamentele din Comisie şi le-a introdus în legea minelor.

Amendamentele lui Iordache au fost respinse în Senat de liberali, dar discuţia s-a reluat la Camera Deputaţilor, unde legea minelor a picat doar pentru că nu a existat cvorumul necesar.

Social-democratul a făcut parte şi din Comisia de revizuire a Constituţiei.

Iordache a fost cel care s-a ocupat şi de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urmează să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. În cursul zilei de luni, Iordache a venit de mai multe ori la şedinţa Comisiei Juridice pentru a discuta cu preşedintele acesteia, Bogdan Ciucă.

Surse parlamentare au dezvăluit pentru gândul că, într-o altă sală aparţinând Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), Florin Iordache (PSD) şi Theodor Nicolescu (PNL) au discutat „la secret” despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal. În tot acest timp, în Comisia Juridică s-a dezbătut timp de mai multe ore legea lobby-ului.

Cu toate că are obligaţia să prezinte pe site-ul instituţiei, Rapoartele asupra proiectele dezbătute, Comisia Juridică nu a publicat nici Raportul asupra modificărilor aduse Codului Penal şi nici cel pentru proiectul de lege asupra amnistiei şi graţierii. Preşedintele Comisiei Juridice Bogdan Ciucă susţine că aceste rapoarte au fost trimise către departamentul IT, dar acesta nu le-a publicat pe site-ul instituţiei.

În această vară, social-democratul Florin Iordache s-a pronunţat şi pentru modificarea legii ANI.

Filmul zilei de luni

Social-democraţii aveau pregătite de două săptămâni trei mutări importante: modificări la Codul Penal, raport favorabil pentru legea amnistierii şi graţierii, legea lobby-ului. Misiunea i-a revenit lui Florin Iordache, care a coordonat „din umbră” întreaga şedinţă a Comisiei Juridice.

Timp de mai multe ore, începând cu orele 18, deputaţii jurişti au discutat legea lobby-ului. Cu câteva minute înaintea orelor 22, şedinţa se încheie şi legea lobby-ului primeşte raport favorabil. Preşedintele Comisiei dă declaraţii pe marginea acestui subiect. După ce acesta părăseşte sala, o femeie de serviciu le cere jurnaliştilor să părăsească sala „deoarece programul s-a încheiat de la ora 21.30” şi „pierde maşina spre casă”. Femeia de serviciu stinge luminile, iar jurnaliştii sunt daţi afară din sală. În acel moment, niciun deputat jurist nu se mai afla în sală, cei şase – şapte deputaţi care au participat la şedinţă fiind plecaţi demult din sală.

Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă, a declarat că şedinţa a avut loc după plecarea presei, deoarece deputaţii jurişti nu au mai dorit să vină a doua zi de dimineaţă la ora opt la şedinţă. Potrivit declaraţiilor lui Ciucă, s-a convocat ad-hoc o nouă şedinţă la care participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare. Dacă la cele cinci ore de şedinţă au fost doar 6 – 7 parlamentari prezenţi, potrivit documentelor Comisiei la şedinţa nocturnă au participat 24 de deputaţi. Presa nu a fost informată despre această nouă şedinţă.

Surse parlamentare au declarat pentru gândul că modificările la Codul Penal şi aprobarea raportului privind proiectul de lege referitor la graţiere şi amnistiere s-au realizat într-o altă sală a Parlamentului, unde au fost prezenţi Bogdan Ciucă, Florin Iordache şi Cătălin Teodorescu, în timp ce la Comisia Juridică se discuta legea lobby-ului.

A doua zi, marţi, 10 decembrie, toate aceste proiecte au fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor. Din cauza opoziţiei liberalilor, care nu au dorit să voteze proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea, acesta a fost scos rapid de pe ordinea de zi. În schimb, modificările la Codul Penal au primit votul deputaţilor.

Un alt amendament marca Iordache

Deputatul PSD Florin Iordache a propus în această primăvară modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională.

Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: ”Art.129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”.

La momentul respectiv, SRI a precizat că amendamentul în cauză este în contradicţie cu alte prevederi legale care spun că organele judiciare, dar şi funcţionarii publici, au obligaţia să sesizeze orice fel de infracţiuni pe care le sesizează în timpul activităţii pe care o derulează.

Iordache: Discut frecvent cu domnul Ciucă

Deputatul PSD, Florin Iordache, a declarat pentru gândul că „discută frecvent” cu preşedintele Comisiei Juridice pe diferite proiecte legislative.

„Eu discut frecvent cu domnul Ciucă, nu am discutat punctual pe acest subiect. Am avut discuţii, dacă eu discut cu dumneavoastră înseamnă că discutăm despre asta, eu am întâlniri frecvent cu domnul Ciucă. Am vorbit cu domnul Ciucă luni despre multe proiecte, chestiuni pe care le avem împreună. Am discutat de foarte multe ori cu domnul Ciucă, dar asta nu înseamnă că este ceva deosebit”, a spus pentru gândul Iordache.

El a negat faptul că într-o altă sală a Comisiei Juridice a discutat despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal.

„Nu am fost responsabil din partea PSD să urmăresc aceste modificări, acestea sunt poveşti. Sunt fabulaţii, haideţi să discutăm punctual”, a spus Iordache.

Ciucă : Ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă

Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), neagă orice discuţie pe acest subiect cu social-democratul Florin Iordache, susţinând că şedinţa Comisiei Juridice în care s-au adus modificări Codului Penal a avut loc în cea de-a doua sală a Comisiei, iar la ea au participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare.

„Şedinţa a avut loc după ce s-a terminat şedinţa care a avut ca dezbatere legea lobby-ului. Nu ştiu dacă după ora 22, dar destul de târziu. Nu ştiu, nu am stat cu ochii pe ceas. Şedinţa nu a avut loc în aceeaşi sală, ci în cea de-a doua sală a Comisiei juridice. Comisia are două săli. Au participat toate grupurile parlamentare, toţi au votat, PNL a votat cu patru parlamentari împotrivă”, a declarat pentru gândul Ciucă.

Conservatorul a spus că în timpul discuţiilor pe legea lobby-ului nu a părăsit sala pentru a discuta despre modificările la Codul Penal.

„Eu conduceam şedinţa cu legea lobby-ului, deci informaţia este ciudată că am avut o şedinţă în altă sală. Nu aveam cum să fiu în altă sală. În timpul dezbaterilor pe legea lobby-ului am părăsit doar sala un minut, am stat doar în sală pe tot parcursul legii lobby-ului. Am discutat în cadrul şedinţei cu toţi parlamentarii, nu a existat o şedinţă discretă, separată, restrânsă de negociere. A fost o dezbatere cu toate grupurile parlamentare”, a precizat Ciucă.

Preşedintele Comisiei susţine că există o stenogramă a celei de a doua şedinţe, dar că ea nu a fost şi înregistrată video, deoarece sala nu permite acest lucru.

„Nu anunţăm presa în mod special despre nicio şedinţă. Săptămâna de buget a schimbat programul Camerei, motiv pentru care nu am putut vota cu o săptămână înainte ordinea de zi aşa cum se procedează de regulă. Dacă vreţi neapărat să găsim ceva extraordinar, putem să ne imaginăm că în fiecare zi se întâmplă lucruri extraordinare în Parlament. Nu cred că cineva şi-a imaginat că un subiect ca amnistia poate să treacă fără să ştie nimeni. De aceea toate speculaţiile care vizează un program diferit, dar care s-a datorat legii bugetului nu sunt tocmai corespunzătoare realităţii. Este adevărat dacă vreţi, ca o observaţie personală, ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă şi probabil aceste speculaţii nu ar mai fi existat”, a adăugat Ciucă.

El a spus că se poate reveni asupra legii, dacă preşedintele o trimite la reexaminare.

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la Gândul Live: „Nu trebuie să creăm privilegii şi imunităţi pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii”. VIDEO

Se arata ca:

„Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat joi seara, la Gândul Live, că modificările aduse Codului Penal de parlamentari, prin care aceştia îşi cresc imunitatea, vor aduce un raport de ţară României nu tocmai favorabil.

Principalele declaraţii ale Laurei Codruţei Kovesi la Gândul Live:

Am aflat din spaţiul public aceste modificări. Nu am fost consultată.

Consecinţele sunt destul de grave pentru infracţiunile de corupţie comise de parlamentari. Ei ar fi scoşi din sfera persoanelor care pot fi cercetate pentrui fapte de corupţie.

Noi avem peste 28 de dosare trimise la instanţă în care senatori sau deputaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.

DNA a trimis în instanţă peste 100 de dosare cu primari cercetaţi pentru fapte de corupţie.

Aş spune că nu trebuie să creăm privilegii şi imunităţi pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii. Un magistrat când este trimis în judecată, este suspendat din funcţie, în timp ce parlamentarii merg în continuare şi votează legi . Un parlamentar condamnat pentru fapte de corupţie a mers să voteze această lege, iată un exemplu.

De ce un procuror sau un poliţist poate fi cercetat, iar un senator sau un deputat nu poate fi cercetat?

Dacă un senator sau deputat comite o infracţiune minoră, poate fi cercetat. În schimb dacă primeşte 500.000 de euro mită sau 300.000 de euro să voteze o lege, nu poate fi cercetat.

Nu a fost o dezbatere publică, proiectul nu a fost publicat pe site. Cred că ar trebui să fim consultaţi, pentru că noi suntem primii care aplicăm această lege.

Ca să începi urmărirea penală pentru un ministru, trebuie să primeşti aprobare de la Parlament, iar din acel moment practic investigaţia devine publică. Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor.

Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală, care ne cere să fie începută urmărirea penală, înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că ulterior interceptarea devine inutilă.

Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil.

Nu avem deocamdată un punct de vedere din partea Ministerului Justiţiei pe această problemă. Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile.

Infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate. Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor.

Dacă au existat atâtea reacţii din partea ambasadelor, cred că o astfel de modificare are impact şi pentru felul în care colaborăm cu autorităţile judiciare străine. S-ar putea să avem probleme cu extrădările. Să presupunem că o anchetă internaţională de corupţie ajunge la un parlamentar român. Pentru a exista o extrădare e nevoie ca fapta să fie dublu incriminată, iar la noi nu ar mai fi incriminată.

Din perspectiva benchmark-urilor, nu cred că lucrurile vor arăta foarte bine. Din perspectiva DNA, sper ca lucrurile să fie reliefate obiectiv. Toate aceste evenimente nu vor aduce un raport de ţară favorabil.

Ar fi un dezastru să desfiinţezi DNA, o instituţie care şi-a demonstrat eficienţa. Unificarea cu DIICOT este ca atunci când faci o combinaţie între mere şi pere. Un principiu este specializarea procurorilor, dacă vrei să sprijin cele două structuri, trebuie să le întăreşti, nu să le combini. Cred că principala miză este desfiinţarea unor posturi de conducere.

Despre schimbarea din funcţie a procurorului Lucian Papici: Nu poţi să revoci pe cineva fără nicio explicaţie, doar pentru că a îndrăznit să îşi facă treaba. A fost un semnal extrem de prost pentru procurori.

Ce i-ar spune unui parlamentar: Să nu voteze niciodată un astfel de proiect de lege, dacă legea va fi reîntoarsă de preşedinte.


Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, solicită rediscutarea în Camera Deputaţilor a modificărilor la Codul penal şi propune respingerea tuturor prevederilor interpretate în sensul unei „superimunităţi” a parlamentarilor.

Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.

Iordache este omul care se ocupă În Parlament de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD”

Reactia Presedintelui Basescu

Băsescu: Majoritatea USL continuă lovitura de stat. Modificările la Codul Penal sunt dramatice, înseamnă 10 ani de regres. Parlamentul nu e un butic din Gara de Nord

Se arata ca:

„După ce în parlament au fost discutate o serie de legi  care, susţine preşedintele, vor avea un efect negativ asupra monitorizării României în cadrul MCV,  Traian Băsescu a acuzat USL că îşi ”continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată”, susţinând că modificările aduse astăzi Codului Penal sunt ”dramatice” şi reprezintă un regres de 10 ani pentru România.

”Ziua de azi e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie. Atât legea amnistiei şi graţiterii, cât şi modificările de la Codul penal nu au avut avizul CSM. Legea amnistiei a fost dedicată clientelei politice. Modificările la Codul Penal sunt dramatice şi dărâmă 10 ani de muncă şi activitate a intituţiile anticorupţie. Politicienii se ridică deasupra legii”, a spus şeful statului, adăugând că va retrimite în Parlament legea despre care consideră că lasă fără atribuţii ANI şi DNA.

Băsescu a spus că scoaterea preşedintelui, parlamentarilor, dar şi a aleşilor locali din categoria funcţionarilor publici are ca miză protejarea clientelei politice de justiţie.

”Eu le mulţumesc că s-au gândit la mine, dar nu am nevoie. Nu au nevoie nici domnii parlamentari. Voi retrimite legea la parlament. Scoţând preşedintele, senatorii şi deputaţii din categoria funcţionarilor publici, nu mai pot fi loviţi de situaţiile de incompatibilitate, nu pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează de emiterea unor hotărâri care se pot potrivi lor şi familiilor lor. Această modificare înseamnă 10 ani de regres. Nu putem compara preşedinţia sau parlamentul cu un butic din Gara de Nord. Domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari”, a comentat preşedintele.

Gândul va transmite LIVE TEXT declaraţiile:

– Majoritatea parlamentară USL continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată.

– Când a apărut ordonanţa cu insolvenţa vorbeam articolele cu dedicaţie care aveau ţintă TVR. Nu a trecut mult şi viaţa a continuat că TVR era ţinta şi Voiculescu era cel care să o controleze, un turnător care pentru a scăpa de puşcărie voia să pună sub control televiziunea. Ca dovadă e protocolul încheiat de Ministerul agriculturii cu TVR a defunctului director Săftoiu. Se preda politica editorială Ministerului  Agriculturii. Aceasă practică contravine grav legii TVR, dar şi Constituţiei, care garantează independenţa editorială. Fosta conducere a predat postul Antena 3 domnului Constantin care îl are stăpân dpe Voiculescu.

– O altă probă este numărul de ordonanţe. S-au emis 80 de ordonanţe simple şi 105 de urgenţă. Total 185 de ordonanţe, asta arată că priorităţile sunt să scape de sub orice contol, având în vedere că Avocatul Poporului nu-şi face datoria, el este un supus al puterii. AP e parte a puterii politice, este avocatul USL, nu al poporului.

– Ziua de azi e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie. Modificările care s-au introdus în codul penal. Atât legea amnistiei şi graţiterii cât şi modificările de la codul penal nu au avut avizul CSM. legea amnistiei a fost dedicată clientelei politice. Modificările la Codul Penal sunt dramatice şi dărâmă 10 ani de muncă şi activitate a intituţiile anticorupţie. Politicienii se ridică deasupra legii.

– S-a modificat art 124 şi se reduce la jumătate perioada de prescripţie a unei fapte, ajută pe mulţi care au procese în derulare. Se introduce un nou aliniat în care suspendarea cursului prescripţiei produce efecte asupra tuturor participanţilor la acţiune. dacă un parlamentar se află în grup infracţional şi nu primeşte ridicarea imunităţii nimeni din grupul infracţional nu poate fi cercetat. În sfârşit vine şi Camera Deputaţilor care modifică art 147 în care constată că preşedintele, senatorii şi deputaţii nu sunt funcţionari publici. Eu le mulţumesc că s-au gândit la mine, dar nu am nevoie. Nu au nevoie nici domnii parlamentari. Voi retrimite legea la parlament. Scoţând preşedintele, senatorii şi deputaţii din categoria funcţionarilor publici, nu mai pot fi loviţi de situaţiile de incompatibilitate, nu pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează de emiterea unor hotărâri care se pot potrivi lor şi familiilor lor. Această modificare înseamnă 10 ani de regres.

– Nu putem compara preşedinţia sau parlamentul cu un butic din Gara de Nord. Domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari.

– Nu numai incompatibilităţile sunt miza, ci şi abuzul în serviciu. Vrem să nu fim responsabili ca parlametari nici pentru hotărâri, nici pentru conflict de interese, nici pentru abuz în serviciu. Aşa ceva nu e posibil. dacă ar intra în vigoare aceste modificări, peste 30 de parlamentari ar răsufla uşuraţi. Ştiu că nu e departe de cifra de aleşi locali care sunt în proces de investigare la ANI. Sunt osare în derulare la DNA. Toate acestea ar trebui stopate imediat şi nu ştiu dacă şi cei care sunt încarceraţi nu ar putea să beneficieye de schimbarea Codului penal şi să devină liberi pentru a candida. Cred că astăzi Parlamentul a greşit fundaental şi a compromis România. Tare mă tem că şi atmosfera creată în jurul legii minelor şi amnistiei a fost ca să-i permită domnului Zgonea să bage această lege.

– Se vede stilul premierului de a spuen că nu ştie. Ştie şi el şi Crin Antonescu. Măcar Crin Antonescu spunde de ce. Premierul  stil de neasumare a răspunderii s-a aflat la Johannesburg. Nu mai pot păcăli pe nimeni că-şi cintinuă obiectivele loviturii de stat de anul trecut.

– Voi respinge aceste modificări la Codul Penal, care lasă fără obiectul activităţii şi ANI şi DNA.

Despre descentralizare. Nu cred că trece despre CCR. Cred c are probleme la CCR. Eu dacă ajunge a mine o voi trimite înapoi, apoi o voi ataca la CCR.

Reacţie UE: Raportul va fi foarte prost în ceea ce priveşte parlamentul.

Despre TVR: O să-l propun pe domnul Voiculescu, ca să fie direct la butoane.

Despre semnale de la ambasade: Nici nu vă confirm, nici nu vă infirm. Doar Chiţoiu spune ce discută cu preşedintele.

– Serios oameni buni, E rău cu statul de drept, o luăm înapoi

Declaraţia şefului statului vine după ce în parlament au fost discutate o serie de legi prin care, susţine preşedintele, vor avea un efect negativ asupra monitorizării României în cadrul MCV. De altfel, şeful statului a transmis astăzi o scrisoare preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, făcându-le inventarul deciziilor controversate ale parlamentarilor care ar urma să se regăsească şi în raportul pe justiţie al Comsiei Europene, din ianuarie.”

Reactii internationale dure! Ce a raspuns „desteptul” de Ponta?

Statele Unite – cea mai dură reacţie de până acum: SUPERIMUNITATEA, „un pas înapoi pentru România”

Se arata ca:

Ambasada SUA în România a reacţionat la modificările aduse la Codul Penal de către Parlament. Potrivit diplomaţilor americani aceste modificări reprezintă un pas înapoi pentru România. Parlamentul a votat ieri două proiecte de lege care modifică legea penală şi Codul de Procedură Penală. În esenţă parlamentarii şi-au creat o superimunitate faţă de anchetele penale ale DNA. De asemenea Parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi de ANI. Toate acestea pentru că ei au eliminat din definiţia funcţionarului din Codul Penal funcţiile de senator, deputat şi preşedintele României. 

”Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse.

Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României.  Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească”, se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti.

Deputaţii au adoptat marţi un amendament prin care parlamentarii primesc imunitate faţă de anchetele procurorilor DNA. Codul Penal a fost modificat în aşa fel încât un parlamentar care a comis infracţiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influenţă, nu va mai fi anchetat de DNA. Experţii consultaţi de gândul au arătat că, odată intrată în vigoare această lege, ea va avea efect şi pe dosarele de corupţie aflate pe rolul instanţelor.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil luni noaptea un proiect de lege care la prima vedere pare inofensiv. Este vorba de un proiect de lege care pune în acord Codul Penal cu decizia CCR de reincriminare a insultei şi calomniei.

În Comisia Juridică însă, deputaţii jurişti au decis să modifice şi alte prevederi din Codul Penal. Astfel că una dintre modificările aduse este redefinirea funcţionarului public. Din definiţia funcţionarului public au fost scoşi senatorii şi deputaţii. ”Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea,  precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, aşa sună amendamentul asumat de Comisia Juridică.

Proiectul de lege a fost votat in plenul Camerei Deputaţilor. Legea a primit 240 de voturi pentru (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenţi 15, PC 11, neafiliaţi 4). Împotrivă au votat 57 de deputaţi (32 PDL, 22 PPDD, 1 PC şi 2 neafiliaţi)

Reacţia CSM: Se ajunge la exonerare

CSM susţine că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.

Într-un comunicat remis marţi seară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează că a analizat, în şedinţa de plen de marţi, propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) şi noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).

CSM subliniază, din capul locului, că deşi, conform prevederilor legale, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.

Avertismentul DNA: „Legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie”

Scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici va plasa legislaţia română „în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie” ratificate de România, avertizează DNA într-un comunicat făcut public marţi seară. De asemenea, prin modificările aduse Codului Penal în vigoare, funcţionarii publici trimişi deja în judecată ar putea fi achitaţi, iar cei care sunt în închisoare pentru corupţie ar putea fi eliberaţi.

Reacţia ambasadei Germaniei

Activitatea instituţiilor care protejează statul de drept, precum ANI, CSM, DNA sau Curtea Constituţională, trebuie să se desfăşoare fără presiune politică, a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, şefa secţiei de presă a misiunii diplomatice germane din România.

„Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guvernului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, protejează şi dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională – să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit”, a precizat Andrea Stohr.

Olanda „urmăreşte cu îngrijorare” amendamentele la Codul Penal care dau imunitate parlamentarilor

Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, la solicitarea Mediafax, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.

„Ambasada Regatului Ţărilor de Jos urmăreşte cu îngrijorare amendamentele (la Codul Penal, n.r.) şi aşteaptă evoluţiile viitoare”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

Martin Harris, „îngrijorat de această problemă”

Ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, s-a declarat îngrijorat în ceea priveşte proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Întrebat de jurnalişti ce poziţie are faţă de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamentarii şi preşedintele sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici şi nu mai pot fi anchetaţi pentru o serie de infracţiuni, Martin Harris a spus că este „îngrijorat de această problemă”.

Comisia Europeană: Vom avea o poziţie detaliată

Poziţia CE privind amendamentele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt Mark Gray, adăugând că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupţie şi conflict de interese.

„Nu am văzut legea care a fost votată ieri seară (marţi, n.r.) în Parlamentul României (….) Nu vom comenta pe marginea unor cazuri individuale sau părţi din această lege. Dar e important de spus că atunci când vine vorba de chestiuni precum conflictul de interese şi integritate, acestea sunt acoperite, împreună cu aplicarea regulilor în materie de corupţie, în cadrul MCV şi vor fi abordate în următorul raport pentru România, care urmează să fie adoptat de către Comisie luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse şi acesta (raportul MCV) va fi cadrul în care Comisia Europeană va avea o poziţie detaliată”, a precizat Mark Gray, la briefingul de presă.”

Intervenţie de urgenţă a Germaniei, Franţei, Olandei şi Marii Britanii în Parlament. Ambasadorii au cerut explicaţii pentru Codul Penal. Ponta: „Nu am ştiut de lege. Trebuie rediscutată”

Se arata ca:

„Modificările făcute de parlamentari peste noapte Codului Penal pentru a proteja demnitarii de anchetele DNA şi ale ANI au determinat reprezentanţii unora dintre cele mai importante ambasade ale statelor europene în România să vină astăzi în Parlament pentru a cere explicaţii.

Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, adjunctul şefului misiunii Germaniei,  Julia Gross, ambasadorul Olandei, Matthijs van Bonzel, dar şi un reprezentant al secţiei politice a Ambasadei Marii Britanii au cerut astăzi să se întâlnească, în Parlament, cu deputaţii din Comsia Juridică, cea care a operat luni noaptea modificările livrate a doua zi plenului şi acceptate de acesta prin votul USL. Întâlnirile au avut loc în biroul preşedintelui Comsiei Juridice, Bogdan Ciucă.

Mâine şi-a anunţat prezenţa şi actualul şef al misiunii diplomatice a SUA, Duane Butcher.

După semnalele externe negative din ultimele zile, inclusiv legate de Raportul pe Justiţie aşteptat în ianuarie, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a cerut şi el o întâlnire cu deputaţii din Comisia Juridică şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea pentru a discuta subiectele controversate legate de Codul Penal.

Legea a fost între timp reclamată la Curtea Constituţională atât de PDL cât şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, autor rarisim al unei sesizări pentru controlul de constituţionalitate al unui proiect de lege înainte de promulgare.

Ce au înţeles deputaţii

La discuţiile cu ambasadorii veniţi în Parlament au fost prezenţi deputaţii Bogdan Ciucă, Eugen Nicolicea, membri în Comisia Juridică, dar şi Florin Iordache, omul care a coordonat din umbră aprobarea amendamentelor controversate, chiar dacă nu este parte a Comsiei. Dacă la final, deputaţii prezenţi au susţinut că „nu au fost abordări politice”, ci doar „clarificări pe articole”, ambsadorii nu şi-au anunţat încă concluziile.

„E corect să vină să se informeze direct de la sursă, nu să preia informaţia trunchiată. Dânşii au venit pentru informare, în urma acestei zarve cu modificările la Codul Penal”, a justificat Nicolicea prezenţa ambasadorilor.

Preşedintele Comsiei Juridice pe de altă parte, Bogdan Ciucă, consideră că nu afost decât  „o problemă de comunicare” legată de Codul Penal. „Cred că şi ei s-au lămurit că e o problemă care ţine de formă şi nu de fond. Am pierdut la capitolul comunicare. Nu se schimbă cu nimic statutul parlamentarului. Nici legea amnistiei nu-i atât de neagră. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege va trebui să fie o decizie politică”, a tras Ciucă propriile concluzii.

Ponta: „Eu n-am fost marţi aici. Ambasada SUA a făcut o greşeală”

În prima ieşire publică după întoarcerea din Africa de Sud, unde se afla în momentul adoptării legii, premierul Victor Ponta a susţinut că nu a ştiut de modificarea Codului Penal, dar nu consideră că trebuia consultat. „Ca preşedinte PSD”, Ponta a cerut public calegile să fie rediscutate, cu consultarea Ministzerului Justiţiei, a CSM şi a Comsiei Europene înainte de a fi adoptate.

„Eu nu cred că cine strigă cel mai tare are şi dreptate. S-a strigat foarte mult în două zile. Toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional, ci ca oportunitate. Ca preşedinte PSD cred că cele două legi (legea amnistierii şi Codul Penal, n.red. ) trebuie rediscutate cu toate celelalte instituţii cu care nu s-au discutat, cu Ministerul Justiţiei şi i-am spus domnului Cazanciuc să înceapă aceste discuţii, cu CSM Parchetul General, prezentate Comsiei Europene şi după aceea adoptate dacă sunt în regulă”, a spus Ponta.

Întrebat dacă a ştiut de modificările făcute de USL, premierul a negat că ar fi avut cunoştinţă de schimbarea Codului Penal. „Eu n-am fost marţi aici, n-am scos parlamentari din sală, n-am băgat în sală, eram la Johannesburg. „De amnistie am ştiut – şi în continuare cred că atâta timp cât nu intră infracţiunile produse cu violenţă şi de corupţie e bună – de celelalte nu am ştiut, dar Parlamentul legiferează, nu mă poate întreba pe mine de fiecare dată”, s-a eschivat el. Cu toate acestea, deputatul Ponta a venit şi cu o sugestie de modificare după reacţiile ambasadelor şi ale CE: „Sunt de acord să nu mai fie funcţionari publici să nu mai fie funcţionari publici însă trebuie să aibă un alt statut în aşa fel încât gile penale să li se aplice”.

Cât despre semnalele externe venite după acest scandal, Ponta s-a arătat nemulţumit de reacţia ambasadei SUA. „Am văzut declaraţii de principiu, nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită, că nu se referea la realitate, a fost a ambasadei Statelor Unite, care vorbea despre investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că putem proteja proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni vreodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată. Aici cred că a fost o greşeală (legat de ambasadă – n.r.) şi o să transmit acest lucru”, a susţinut premierul.

La scurt timp, inclusiv liderul socialiştilor din Parlamentul European, grup politic din care face parte şi PSD, Hannes Swoboda, a anunţat că, în opinia sa, „legea contravine valorilor UE”.

SUA, Olanda, Marea Britanie, Germania s-au numărat printre ţările care au reclamat în ultimele două zile derapajul deputaţilor, arătându-se şi prin semnale publice îngrijorate de o asemenea schimbare.

Marţi, în plenul Camerei Deputaţilor s-a adoptat o modificare a Codului Penal prin care pe de o parte demnitarii – preşedinte, parlamentari, primari, consilier – au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici şi din atenţia DNA pentru infracţiuni în exerciţiul funcţiei, pe de altă parte le-au fost ridicate restricţiile care îi făceau pasibili de conflict de interese.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat modificările, anunţând că va retrimite preoiectul de lege în Parlament, la reexaminare şi, dacă este necesar, şi la Curtea Constituţională.” (subl. mea)

Asta (Ponta) e prost sau se preface? Reactia ambasadei SUA „este total gresita” iar Swoboda, liderul socialistilor din Parlamentul European, ii spune ca „legea contravine valorilor UE”

Antonescu s-a dat pe brazda pana la urma…

Antonescu pune frână SUPERIMUNITĂŢII parlamentarilor, motivând că a avut „o informaţie incorectă şi incompletă”: „Îi sugerez lui Zgonea să revină asupra proiectului”

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu îi cere preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să repună pe ordinea de zi modificările aduse Codului Penal, adăugând că nu a beneficiat de o informare completă şi îşi „asumă întreaga responsabilitate”. De asemenea, liderul PNL a spus că dacă legea va fi trimisă la reexaminare va propune tuturor parlamentarilor liberali să respingă prin vot „toate acele modificări care s-au adus Codului Penal şi care pot fi interpretate în sensul unei super-imunităţi”. Antonescu a precizat că nu a discutat cu Victor Ponta despre aceste modificări la Codul Penal înaintea votului, dar nici în ultimele zile.

„Eu propun preşedintelui Camerei Deputaţilor, fac o sugestie ca, în cazul în care nu a semnat, formalizat legea votată în plenul Camerei Deputaţilor şi dacă regulamentul Camerei o permite să o repună în discuţie în plenul camerei deputaţilor, pentru o discuţie transparentă. Legislaţia pe care o votăm nu trebuie să fie una preferenţială”, a spus Crin Antonescu, dând dreptate ambasadelor SUA, Olandei şi Germaniei care au criticat modificările aduse în Parlament Codului Penal.

Antonescu a ţinut să precizeze că informaţiile pe baza cărora şi-a dat acordul pentru votarea acestor legi au fost „incomplete”.

„Am pornit de la premisa, bazată pe informaţiile primite, că acest pachet de modificări la Codul Penal, deşi scot parlamentarii şi demnitarii în general din categoria funcţionarilor publici, îi menţin cu certitudine într-o zonă în care pot fi anchetaţi trimişi în judecată, condamnaţi pentru încălcarea diverselor legi. Că nu sunt în niciun fel plasaţi într-o zonă de imunitate suplimentară. Trebuie să admit deşi nu îmi face nicio plăcere nu am fost suficient şi complet informat. Există riscul după toate evaluările pe care le-am văzut, după toate discuţiile, există riscul ca această interpretare să fie dată. Eu nu am să mă ascund, este o lege care s-a votat în cameră eu sunt senator, informarea de care am beneficiat a fost incompletă, îmi asum întreaga responsabilitate, îmi asum răspunderea în exclusivitate”, a declarat Crin Antonescu.

Liberalul a spus că doreşte rediscutarea acestor modificări la Codul Penal, deoarece nu vrea ca în Parlament să fie votată o „legislaţie preferenţială”.

Băsescu:  “Ăştia sunt ca hoţul pe care l-ai prins cu ceasurile furate la ieşire”

Într-un interviu pe care îl acorda în timpul intervenţiei lui Crin Antonescu, preşedintele Traian Băsescu a comentat că modificarea rămâne “o tentative de hoţie ordinară”. Ăştia sunt ca hoţul pe care l-ai prins cu ceasurile furate la ieşire. Ce să facă? Lasă ceasurile şi pleacă. Cred că vor da înapoi. Slavă Domnului! Încep să se trezească”, a spus Băsescu, la Adevărul.

Indirect, preşedintele a ameninţat Parlamentul inclusiv cu dizolvarea. „Acesta din «marţea neagră» ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul penal şi Legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”, a comentat el, fără a o anunţa ca intenţie.

Situaţia menţionată în Constituţie pentru dizolvarea Parlamentului este aceea în care Legislativul nu acordă, de două ori consecutiv, în 60 de zile, votul de învestitură pentru Guvern, fără a se preciza însă dacă preşedintele poate ave o iniţiativă similară într-un altfel de caz.

Cu câteva minute mai devreme, Băsescu artăta spre liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta ca fiind la curent cu scoaterea parlamentarilor, a primarilor şi consilierilor din zona de risc a anchetelor ANI şi DNA, reproşând că modificarea Codului Penal a fost făcută cu perfidie. “Au lăsat fapta celor care au contracte de muncă şi o fişă a posturilor nu sunt subiect al anchetelor ANI şi DNA. Aleşii, notarii, judecătorii, avocaţii, consilierii povali, preşedintele României nu au contracte de muncă. E foarte perfidă. Ar arăta că cei acre au contract îi frigem pe frigare. Acum dă contractul de milioane firmei soţiei, firmei vărului şi aşa mai departe”, a arătat Băsescu în principal spre achiziţiile publice.

În opinia lui Băsescu o modificare trebuie făcută în Parlament, însă nu pentru aceste articole, ci pentru a găsi o soluţie în aşa fel încât la 1 februarie 2014, când intră în vigoare noul Cod Penal să nu existe un val de eliberări din arrest ca urmare a reducerii pedepselor pentru corupţie.  “Dacă au de rediscutat ceva e o scăpare a noului Cod Penal care reduce pedepsele pentru corupţie.  Să introducă în Codul Penal o situaţie tranzitorie ca să nu eliberăm o groază de infractori la 1 februarie 2014 când intră în vigoare noul Cod Penal”, a sugerat preşedintele.”

… dar un atac la Basescu nu putea lipsi…

Romania Libera

Antonescu, nou atac la Băsescu

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a spus, la România TV, că preşedintele Traian Băsescu acuză „în mod vulgar” Parlamentul că face legi pentru hoţi, făcând astfel un proces de intenţie legislatorilor.

Citeşte şi: După marţea neagră, joia ipocriziei. Antonescu şi Ponta fug de răspundere

Crin Antonescu a afirmat că reconsiderarea poziţiei sale faţă de modificările Codului Penal a apărut ca urmare a consultării unor colegi din partid, jurişti de profesie, fără nici o legătură cu preşedintele Traian Băsescu. „Nu cu Traian Băsescu m-am sfătuit, el este cel mai puţin credibil spre deloc să vorbească de aceste lucruri. Este o suspiciune indecentă. În primul rând, este simplistă. Traian Băsescu procedează necinstit, vulgar şi iresponsabil”, a spus Antonescu.

El s-a arătat iritat de termenii cu care Traian Băsescu a comentat modificările la Codul Penal. „În ce priveşte Codul Penal, suntem pentru o discuţie mult mai pregătită, mult mai deschisă, să-i convingem pe toţi, în primul rând pe români, că nimeni nu-i deasupra legii, că Parlamentul nu face legi pentru hoţi aşa cum în mod injurios, calomnios spuneau fraţii gemeni Traian Băsescu-Horia Georgescu. Domnul Băsescu a fost prea adesea vulgar. Nu-i neconstituţional, dar pentru un preşedinte e nepotrivit”, a mai spus Antonescu.

Citeşte şi: VIDEO. Antonescu: Propun respingerea prin vot a modificărilor Codului Penal. Trebuie rediscutate toate articolele care scot anumite categorii de sub răspunderea penală

Preşedintele Senatului a spus că îşi menţine în continuare opinia că demnitarii nu pot fi asimilaţi din punct de vedere administrativ funcţionarilor publici, dar trebuie găsită soluţia juridică pentru ca demnitarii să aibă acelaşi tratament în faţa legii penale ca orice alt cetăţean. „A spune că este o lege care să dea liber la furat înseamnă să-ţi permiţi să faci procese de intenţie Parlamentului. Nu au nici o dovadă că Parlamentul a făcut o lege ca să fure”, a afirmat liderul PNL.”

Interceptarile…

Kovesi: Noul Cod de procedură penală va face inutile interceptările

Se arata ca:

„Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat joi, la Gândul Live, că o prevedere din noul Cod de procedură penală va face „inutile” interceptările, în condiţiile în care, înainte de a se obţine autorizaţie pentru acestea, persoana vizată în anchetă va trebui înştiinţată că este urmărită penal.

„Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a explicat Kovesi, la Gândul Live, citată de Mediafax.

Procurorul-şef a adăugat că, pentru a fi începută urmărirea penală în cazul unui ministru, va fi necesară o aprobare în acest sens venită din partea Parlamentului. Acest lucru, susţine ea, înseamnă că, din acel moment, „practic, investigaţia devine publică”.

Citeşte şi: După marţea neagră, joia ipocriziei. Antonescu şi Ponta fug de răspundere

„Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor. Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”, a explicat procurorul şef al DNA.

Kovesi a comentat problema interceptărilor şi din perspectiva eficienţei organelor de urmărire penală: „Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile”.

Totodată, şefa DNA a subliniat că infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, „în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate”.

Citeşte şi: Dovada că parlamentarii PNL au votat PENTRU superimunitatea parlamentarilor şi a aleşilor locali

„Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicaţiilor. Nu există niciun dosar făcut exclusiv pe interceptări”, a declarat ea, adăugând că un rechizitoriu se întocmeşte prin administrarea mai multor probe.

Laura Codruţa Kovesi a mai spus că a solicitat ministrului Justiţiei modificarea acestui act normativ, menţionând că, deocamdată, nu a primit un răspuns în acest sens. Ea adăugat, în acelaşi context, că la nivelul MJ există un grup de lucru pentru noul Cod de procedură penală, DNA având un reprezentat în acesta.”

Ceea ce se remarca este proasta gestiune din punct de vedere diplomatic a chestiunii. Practic, prin legea amnistiei si gratierii precum si prin modificarile aduse Codului Penal, Parlamentul Romaniei a expus tara noastra ingrijorarilor comunitatii internationale. De observat reactiile ambasadelor SUA, Olandei, Germaniei , Frantei, Marii Britanii, inclusiv cea a liderului socialistilor din PE, Dl. Hannes Swoboda, toate critice si de ingrijorare cu privire la situatia de fata. Colac peste pupaza a venit si raspunsul de pustan tafnos al premierului… Nu mai vorbesc de faptul ca nu a existat nicio dezbatere prealabila cu societatea civila, nici asupra legii amnistiei si gratierii si nici asupra modificarilor din Codul Penal. In orice caz imaginea tarii in exterior are de suferit si este regretabil ca nu s-a evitat un astfel de lucru.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

decembrie 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii