Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Va multumim pentru activitatea depusa, dar nu mai avem nevoie de serviciile dumneavoastra

Poate o sa va mire ce am sa spun acuma. Nu, nu m-am imprietenit cu Victor Ponta 🙂 . Totusi, atat cei care il simpatizeaza pe premier cat si cei care nu-l simpatizeaza pe premier cred ca trebuie sa recunoasca un lucru: Victor Ponta nu poate face de unul singur autostrazi. Pentru astfel de activitati avem o companie cu un buget urias!!! Aceasta companie – CNADNR – trebuie sa se ocupe cu realizarea de autostrazi si modernizarea drumurilor nationale.

Romania Libera

20 km de autostradă, tot ce poate CNADNR în 2015

Se arata ca:

„Compania de drumuri dispune de un buget de peste 6 miliarde lei, însă va inaugura în acest an cel mult 10-20 km de autostradă, echivalentul a 1% din banii ce îi are la dispoziţie.

CNADNR va marca în 2015 încă un an în care promisiunile făcute cu ușurință de managementul acesteia nu vor fi respectate, în pofida resurselor generoase acordate de stat, dar şi din fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere.

Într-un interviu acordat recent agenţiei naţionale de presă Agerpres, directorul general CNADNR, Narcis Neaga, a promis că în 2015 vor fi inauguraţi nu mai puţin de 84 de kilometri de autostradă, respectiv ultimele secţiuni rămase neterminate din autostrada A1, sectorul cuprins între Sibiu şi Nădlac.

Ce se va inaugura

Promisiunile semnifică faptul că românii vor putea circula pe autostradă de la Sibiu la Nădlac, cu excepţia lotului 3 din sectorul Lugoj-Deva, aflat în luna iunie la un dezamăgitor stadiu fizic al execuţiei de 12%.

“Sperăm că undeva între 80 și 84 de kilometri, însă această cifră este condiționată și de antreprenori, de evoluția lucrărilor pe șantier”, spunea Neaga în interviul menţionat,  precizând că cifra avansată include şi porţiuni de autostradă care ar fi trebuit inaugurate anul viitor, dar pe care constructorii le vor preda circulaţiei în acest an. Tronsoanele pe a căror deschidere Neaga mizează sunt: Timişoara-Lugoj lotul 2, 25 de kilometri, Lugoj-Deva 17 kilometri din lotul 2 şi 22 de kilometri din lotul 4. Aici Narcis Neaga mai adaugă şi cei 10 kilometri din primul lot din Lugoj-Deva, deschis în 2013, dar pe care nu se putea circula căci acesta nu erau accesibil şoferilor şi alţi 10 kilometri inauguraţi în iulie din lotul 2 Nădlac-Arad, deşi lucrările fuseseră definitivate încă din decembrie 2014. În total, deci, 84 de kilometri de autostradă.

Cum stau lucrurile în realitate

În teren lucrurile nu stau însă pe roze. Acolo unde stadiul lucrărilor este avansat există probleme între CNADNR şi cons­tructor, iar acolo unde relaţiile sunt cordiale lucrările sunt pe la început sau apar şi alte probleme.

Astfel, în cazul lotului 2 din Timişoara-Lugoj stadiul fizic este de 90% în timp ce plăţile făcute către constructorul Tirrena Scavi este doar de 50%, fapt pentru care există dispute majore între companie şi CNADNR, declară surse neoficiale. Dar să vedem cum prezintă un inginer din proiect stadiul lucrărilor pe celelalte tronsoane.

“Nu cred că există şanse mari pentru nici un tronson.  Lotul 2 Lugoj-Deva are probleme cu exproprierile şi cu proiectarea viaductelor. Lotul lui Dorinel Umbrescu, lotul 4,  a luat-o şi el la vale pe 700 de metri,  mai rău decât lotul 3 din Sibiu-Orăştie. Acum s-a ajuns la o haldă de steril în care s-a băgat cupa şi a început să iasă apa de dedesubt “, spune acesta. Loturile dintre Lugoj şi Deva aveau la începutul verii stadii de execuţie dezamăgitor de mici, cuprinse între 8% şi 27%.

Cei 10-20 de kilometri de autostradă inauguraţi în 2015 sunt puţini, comparativ cu bugetul uriaş gestionat de către CNADNR. Sectoarele inaugurate în 2015 vor valora cel mult 100 de milioane de euro, în condiţiile în care compania a avut alocaţi pentru autostrăzi în acest an 500 de milioane de euro. Situaţia nu miră constructorii. “Au doar preocuparea cum să nu facă ca să nu greşească, pentru că nu ştiu ce să facă, aceasta este cauza. Nu vor să facă nimic, căci le este frică să nu greşească. Le trebuie şapte aprobări. Au hârtii ce conţin hotârâri ale lor, sunt semnate de patru oameni şi alţi patru oameni semnează alte hârtii de înaintare a primelor”, spune un constructor ce lucrează cu CNADNR. În același interviu, Narcis Neaga a aruncat vina nerealizărilor CNADNR pe dificultăţile privind exproprierile pe probleme de mediu, pe obţinerea grea  a avizelor de la companiile de stat etc.

De ce bani dispune CNADNR

  •  6,16 miliarde lei buget total din care;

  •  3,89 miliarde lei fonduri nerambursabile;

  •  1,37 miliarde lei de la bugetul de stat;

  •  2,29 miliarde lei este programul de construire a autostrăzilor;

  •  2,23 miliarde lei este programul de reparare a drumurilor naţionale;

  •  745 milioane lei pentru construire variante colore;

  •  1,16 miliarde lei sunt veniturile proprii din rovinete, taxe;

  •  7,32 miliarde lei sunt veniturile totale.”

Cam putin… Lasand la o parte scandalul recent legat de „casele cat Versailles-ul” ale directorilor din comapanie si in ce statiuni de lux, cu cazare de mii de euro pe noapte, isi petrece vacantele seful lor, Dl. Narcis Neaga (despre scandalul recent puteti citi cate ceva aici), nu putem fi satisfacuti de felul in care lucreaza aceasta companie si de felul in care sunt folositi banii pentru constructia lucrarilor, adica practic nu se face. Iar Ponta vrea sa mareasca salariile bugetarilor… Dar ceea ce e si mai scandalos este ca acesti oameni din CNADNR nu dau nimanui socoteala pentru nerealizarile lor. Ei stau tot acolo. Pe salarii bune. Si uite asa timpul trece, leafa merge, dragi tovarasi!! Si uite asa nu se face mai nimic!! Orice angajator serios le-ar fi spus acestor domni si doamne ceea ce scrie in titlul postarii. Iar eu stau si ma intreb: care mai e rostul acestei companii de stat daca nu e in stare sa produca drumuri si autostrazi, avand bani suficienti pentru asta? Ca inteleg ca bugetul de care dispun e unul suficient pentru ca sa-si poata duce la indeplinire obligatiile. Pe cand asa avem o companie care a ajuns sa pagubeasca societatea!!

Lasati-ma cu chestiile astea ipocrite: profilul moral, valoarea morala a omului si altele de genul asta! Nu vreau vorbe goale! Vreau sa vad activitate si sa vad ca aceasta activitate se desfasoara cu rodnicie sporita! Nu se poate? Atunci:

Va multumim pentru activitatea depusa, dar nu mai avem nevoie de serviciile dumneavoastra!!

Daca aceasta companie il ia pe „nu putem ca…” in brate, eu propun sa se inceapa de urgenta restructurari, adica, mai pe romaneste spus, dari afara pentru INCOMPETENTA, si sa se aduca oameni care vor si pot sa faca!! Este inadmisbil ca o societate intreaga sa suporte incompetenta si ineficienta unei companii care, asa cum merg lucrurile, nu-si mai gaseste rostul! Si este inadmisibil sa le mai si mareasca salariile la rectificarile bugetare! Adica noi, contribuabilii ii platim si ei nu muncesc!

Auziti:

„“Au doar preocuparea cum să nu facă ca să nu greşească, pentru că nu ştiu ce să facă, aceasta este cauza. Nu vor să facă nimic, căci le este frică să nu greşească. Le trebuie şapte aprobări. Au hârtii ce conţin hotârâri ale lor, sunt semnate de patru oameni şi alţi patru oameni semnează alte hârtii de înaintare a primelor”, spune un constructor ce lucrează cu CNADNR. În același interviu, Narcis Neaga a aruncat vina nerealizărilor CNADNR pe dificultăţile privind exproprierile pe probleme de mediu, pe obţinerea grea  a avizelor de la companiile de stat etc.   „

Le e frica sa nu greseasca! Mai fratilor, dar aici se presupune ca nu suntem in scoala primara! Ce inseamna asta: „le e frica sa nu greseasca”? Atunci de ce nu sunt adusi oameni mai curajosi! Repet intrebarea: ce inseamna „le e frica sa nu greseasca”? Incompetenta? Atunci ce?

Ceea ce spune Narcis Neaga arata iarasi un lucru indamisibil, daca asa stau lucrurile. In alte tari capitalsite, cu economie de piata, cum e rezolvata problema? Peste tot e rezolvata problema, numai in Romania nu e rezolvata!! Cum pot altii sa contruiasca autostrazi, sa le intretina excelent, numai in Romania nu se poate! Auziti cauza: avizele si autorizatiile, si exproprierile… E halucinant!

Si apropo de „le e frica sa nu greseasca”, cum e posibil ca dupa ce se realizeaza un tronson si „se taie panglica”, dupa cateva luni sa apara ditamai craterul in mijlocul drumului? Ce face firma aia de consultanta, care urmareste lucrarea? In astfel de cazuri tot din cauza avizelor, autorizatiilor si exproprierilor? In toata lumea se fac drumuri bune, care rezista traficului respectiv in mod normal, numai in Romania nu se poate lucrul asta.

Intrebarea care se impune este: cat vom mai tolera aceasta stare de lucruri?

Pe o tema similara, postarea de pe Facebook a D-soarei. Gorghiu:

„Guvernul are de dat explicații pentru inaugurarea electorală a unei autostrăzi care la scurt timp s-a dovedit a fi un pericol pentru circulație – lotul 3 din tronsonul Orăștie-Sibiu. Este încă un exemplu care arată că gândirea electorală dăunează grav proiectelor de dezvoltare. Iată de ce consensul politic pe temele mari – cum este și infrastructura – ne poate feri de proiecte care se surpă (uneori la propriu) după doar câteva luni.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

august 23, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Are dreptate Elena Udrea? Care e parerea Dvs.?

Iata ce scrie Elena Udrea pe Facebook:

„Printre partile bune din experienta puscariei, este trezitul la sase dimineata. Desi m-am culcat tarziu pentru cum m-am obisnuit, am fost in picioare inainte de rasarit.
Am in minte o idee din emisiunea de ieri seara: ca as putea fi si eu o victima colaterala si, ca as putea accepta acest fapt asa cum, teoretic, inainte am acceptat ca se poate intampla in cazul altora. Diferenta este ca atunci mi se parea ca exista o cauza inalta, nevoia de stat de drept, pentru care merita sa trecem cu vederea actiuni nedemocratice cum ar fi interventia serviciilor secrete in actul de justitie. Acum am inteles ce este oricum evident pentru toti cei care vor sa vada, ca scopul este chiar preluarea puterii de catre reprezentantii serviciilor secrete de la clasa politica, care o detine democratic, in urma alegerilor electorale.
Chiar si asa, inainte oamenii erau trimisi in judecata in stare normala, de libertate. Acum au venit cu practica generalizata a arestarilor preventive regizate in spectacole televizate, a politicienilor si a oamenilor de afaceri, care a ingrozit pe toti cei care li s-ar putea opune si i-a redus la tacere, pentru ca totul trebuie sa se intample rapid. Ei nu pot astepta cativa ani sa fie judecati cei care trebuie inlaturati chiar acum. De aceea cred ca nici nu isi bat capul sa faca dosare serioase, cu probe, pentru ca nu tragerea la raspundere ii intereseaza ci scoaterea acestora din scena.
Tot acesta este si motivul pentru care sunt vizate de anchete doar firmele romanesti: oamenii de afaceri romani sunt chiar ei lideri in societate, deci si ei trebuie inlaturati iar firmele romanesti distruse, locul lor urmand sa fie luat de companii straine, care nu sunt interesate de cine conduce Romania ci doar sa faca bani pe care sa si-i duca la ei acasa.
Si atunci, evident ca nu vorbim de victime colaterale intr-o lupta cu scop inalt ci, de un plan bine gandit si executat de a prelua in mod nedemocratic si in interes de grup conducerea tarii, folosind pretextul atat de popular al anticoruptiei.
Intrebarea este daca suntem pregatiti sa renuntam atat de usor la democratia castigata greu in 1989 si sa ne lasam condusi din nou de generali?”

Daca lucrurile stau asa, atunci Traian Basescu, cand era Presedinte, nu a facut sau nu a putut face prea multe. V-as propune sa (re)cititi un articol nu prea vechi de-al meu, de la sfarsitul lui 2014:

Ce Romanie lasa Traian Basescu dupa doua mandate…?

Unde, printre altele, aratam:

„– A scapat Romania de coruptie? Adevarul este ca au cazut cateva nume grele, ca sa zic asa. Presedintele a mizat pe independenta Justitiei. Sistemul insa s-a schimbat? Suntem la sfarsitul celui de-al doilea mandat a lui Basescu – cititi acest articol din Gandul despre seful IPJ Gorj, Salvador Caragea, caz dezbatut si la Jocurile de Putere a le lui Rares Bogdan.

[…]

– A dat multa putere serviciilor secrete, fara sa le reformeze.

Desi a condamnat comunismul, Traian Basescu a ramas tot un comunist. Traian Basescu nu s-a despartit de un trecut totalitar ci si-a dorit sa aiba o putere mai mare decat ii ingaduie Constitutia. Si-a dorit sa fie un Ceausescu dar care sa stea doar 10 ani la Putere – asa trebuie interpretata celebra lui declaratie: acel Ceausescu despre care vorbea era el, care se dorea cel mai mare Presedinte al Romanilor. Asa cum s-a dorit sa fie un rege Mihai care sa-l eclipseze pe maresalul Antonescu – tot dintr-o declaratie celebra a carei interpetare corecta asta este. El si-a dorit sa conduca intr-un mod totalitar Romania sprijinit pe puterea serviciilor secrete si a institutiilor de forta reprezentate prin procurori. Asta era visul lui Traian Basescu. De aici se vede duplicitatea sa cand a condamnat comunismul (18 decembrie 2006) ca ilegitim si criminal, dar a incercat sa se foloseasca de metodele acestuia, macar in parte. De aici se vede, din pacate, toxicitatea profunda de care a dat dovada acest individ care a ajuns Presedintele Romaniei.

– A zis:

„E mai rău să fii macovist decât să fii băsist. Macovismul e forma prostească a băsismului. E forma teoretică extremistă, cu care nu ai ce să faci”

Si asta dupa ce s-au sustinut unul pe altul ani de zile. Acuma recunoaste ca e mai rau… Au inceput sa se atace unul pe altul in campania electorala cand logic ar fi fost sa nu o faca pentru ca au fost parteneri, colaboratori, au impartit impreuna aceleasi idealuri.

– Foarte straniu la Basescu este tocmai acest lucru: despartirea de comunism dar, apoi, revenirea la el, la practicile sale totalitare. Chiar si declaratia sa ca ar fi cel mai pregatit pentru functia de prim-ministru tradeaza la Basescu o sete de putere nemarginita, tipica pentru un lider comunist sau totalitar. Reformele in justitie au fost facute sub presiunea venita din exterior – UE, SUA. Daca era sa fie dupa acest individ, Basescu, Justitia, DNA, DIICOT i-ar fi fost in intregime aservite. Basescu ar fi controlat tot, precum un dictator dintr-o fosta republica sovietica dictatoriala, care graviteaza in jurul Kremlinului. Norocul nostru este ca UE si SUA ne-au cerut reforme in Justitie si ne-au aratat ce anume deoarece, cu astfel de indivizi cu o asemenea mentalitate – si Basescu nu e singurul -, Romania s-ar fi afundat intr-o mlastina a coruptiei specifica unor foste republici sovietice.

– Este adevarat, Basescu a facut si lucruri bune pentru ca a dorit corectitudine in anumite lucruri, a incercat sa atraga intelectualitatea de buna calitate in politica, i-a dezavuat pe baroni si a actionat impotriva lor, si-a dat seama de pericolul pe care il reprezinta coruptia, a indemnat Justitia sa actioneze independent, a luptat pentru integrarea in Spatiul Schengen, a dorit o apropiere mai mare de SUA, a cautat sa se distanteze de Moscova.”

Riscurile semnalate de Elena Udrea mi se par de luat in seama. Pentru ca, asa cum se vede si din articolul meu la care faceam referire mai sus, in Romania nu prea s-au facut reforme. Iar situatia economica e una de stagnare, chiar daca exista o crestere economica mica, si lucrul asta tot datorita absentei reformelor. Insa, daca e sa aruncam o privire mai larga, situatia tarilor din Balcani, mai ales pe componenta economica, fata de Occident seamana cu situatia Americii Centrale din anii ’60-’70 fata de SUA, mai putin dictaturile de rigoare pe care, pe atunci, le intalneai in America Centrala. O zona in care CIA actiona in voie, in favoarea firmelor americane. Cam acelasi lucru pare a se intampla in Balcani azi… Actioneaza diverse servicii secrete si varii interese economico-geopolitice. Adevarul este ca pentru o firma mare, o multinationala, e mult mai usor sa opereze cu un dictator dintr-o tara slab dezvoltata. Facilitatile pot fi obtinute mai usor. Cel putin stii sigur cui trebuie sa dai mita pentru a obtine, spre exemplu, o reducere de taxe vamale. In conditii democratice e mai greu, pentru ca se mai schimba cei care sunt la Putere. Pentru o multinationala e usor sa dea o mita de 3 milioane de $ unui dictator in schimbul protectiei si al unor avantaje. In primul rand ajutorul e sigur, e pe termen lung, masurile nu sunt supuse contestarii Opozitiei. In scenariul Elenei Udrea, daca serviciile vor obtine atata Putere incat sa conduca tara, ele vor lua si mita!

Au existat astfel de cazuri si ma gandesc la o companie americana celebra: United Fruit Company. Mi-am amintit de aceasta companie citind un editorial al D-lui. Ion Cristoiu despre Cuba. In 1968 Eli. M Black a cumparat 733.000 de actiuni ale companiei, devenind actionarul majoritar. Compania devine intre timp United Brands Company, controlata de Black, desigur. Insa in 1975 U.S. Securities and Exchange Commission (SEC), adica Guvernul Federal, ca sa inteleaga toata lumea, descopera mita de 2,5 milioane de $ pe care Black a oferit-o Presedintelui Hondurasului, Dl. Oswaldo Enrique López Arellano, pentru a obtine o reducere a taxelor vamale la exportul de banane. Cu cateva saptamani inainte de ca scandalul sa izbucneasca, pe 3 februarie 1975, Black a intrat in biroul sau de la etajul 44 al caldirii Pan Am Building din Manhattan. Era ora 8 dimineata. A spart fereastra cu servieta si s-a aruncat in gol si astfel a murit. In Honduras, acelasi an, Lopez a fost inlaturat de la Putere prin lovitura de stat data de un general de-al sau, Juan Alberto Melgar, in ceea ce a fost 1975 Honduran coup d’état, scandal cunoscut si sub numele de „Bananagate„.

Sigur, s-ar putea pune problema in ce situatie e Romania si, mai larg, tarile din Balcani? Avem deja scandaluri de coruptie in curs de derulare la DNA, dar care nu au izbucnit inca: Microsoft, EADS… In ce situatie se afla, exact, Romania? De remarcat, investitiile publice au scazut drastic, cum arata si Andreea Paul. Problema este daca Romania a ajuns sau a fost adusa, fara sa ne dam seama, in situatia Hondurasului si daca se intentioneaza nu o sustinere a Presedintelui prin forta armata, ci prin serviciile secrete, mult mai discret si mai bine asa.

Nu cred ca trebuie sa fim indiferenti in ce fel de tara traim, dar mai ales ce fel de tara construim! Situatia actuala induce unele dubii cu privire la mersul drept al tarii. Fara indoiala ca un control prin serviciile secrete e unul foarte eficient, iar mita poate fi ascunsa usor si sa i se piarda urma. Serviciile secrete au astfel de posibilitati. Nu trebuie ignorata o astfel de Putere a serviciilor secrete. Scenariul e pauzibil, mai ales cand sunt multi bani in joc. Imediat dupa Revolutie, fosti comunisti si securisti au vrut sa se asigure pe termen lung impotriva intemperiilor vietii, mai ales a celei in Tranzitie. De atunci a trecut o generatie. Iar generatia actuala de securisti doreste acelasi lucru: sa se puna la adapost pe termen lung de intemperiile vietii. Lucrul care nu se poate decat acumuland multi bani si multa Putere. Schema e foarte veche. Din pacate, nu vad nimic original. Trist ar fi daca Puteri Occidentale incurajeaza o astfel de situatie. Ca Romania si Bulgaria sunt „curtea din dos” a Occidentului se vede si din faptul ca ambele tari, desi au dreptul, desi respecta conditiile tehnice, singurele valabile, nu sunt admise in Spatiul Schengen.

Ca si contraargument la ceea ce spune Elena Udrea, poate fi adus urmatorul: o situatie in care coruptia, intr-o tara, incepe sa se generalizeze si in care acest flagel a curpins politicul chiar si la nivelele inalte, nu poate fi tinuta in frau decat:

  1. politic, adica prin factorul politic ce ar urma sa controleze coruptia generalizata; sau daca nu, atunci
  2. juridic, adica un control cu ajutorul Justitiei, cam in felul in care se face azi la noi, cu DNA, ajutata de SRI, deci de catre Binom mai cuprinzator spus. Evident, si in felul acesta ar putea avea loc derapaje. Insa trebuie tinut cont ca la noi coruptia s-a extins foarte mult si-n teritoriu, la factorii politici de decizie din teritoriu. In asemenea conditii, varianta 1. conduce catre un sistem antidemocratic, deci dictatorial. Ramane varianta 2, cu operare de arestari si pericol real de derapaje de la democratie

Trebuie sa se stie insa ca situatia cu coruptia nu poate fi lasata la voia intamplarii, deci fenomenul trebuie sa fie sub control, altminteri am avea un stat mafiot in totalitate, controlat de o Mafie, nu de politic. Ar fi de dorit diminuarea in intensitate a fenomenului si cred ca s-a mai produs asa ceva. Evident, daca coruptia ar fi lasata sa se desfasoare liber, ar aduce mari prejudicii tarii si cetatenilor sai.

Iata, bunaoara, ce titreaza Romania Libera:

Trei șefi ai Poliției Prahova, la DNA pentru TAXE de PROTECȚIE și ÎNSCENĂRI. Mita luată era variată: de la bani, la combustibili sau lucernă! Șeful DGA Prahova, reținut

Se arata ca:

UPDATE: Șeful Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, și Emanuel Saghel, ofiţer din BCCO Ploieşti, au fost reținuți, luni seară, după mai mult de unsprezece ore de audieri.

Adrian Rădulescu, adjunctul Poliției Județene, este în continuare audiat, susțin surse judiciare.

––-

Șeful Serviciului Anticorupție Prahova (DGA), Constantin Ispas, a fost dus cu mandat, luni, la DNA, fiind suspectat de fapte grave de corupție. Alături de Constantin Ispas, au fost duși la DNA Mihail Emanuel Saghel, ofițer al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate (BCCOC), detașat la DIICOT Ploiești, și Ionuț Adrian Rădulescu, adjunct al șefului IPJ Prahova, ambii suspecți în același dosar.

Cei trei șefi din Poliția Prahova lucrau împreună pentru a estorca bani și bunuri de la diverse firme. Șeful grupului era șeful DGA Prahova, Ispas Constantin. Din arsenalul lor făceau parte șantajul, amenințarea, înscenarea.

Potrivit DNA, Constantin Ispas este acuzat de trafic de influență, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană, luare de mită, folosire, în orice mod, direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, spălare a banilor, cercetare abuzivă.

Ce poate face un șef DGA într-un județ

Folosindu-şi influenţa asupra unor funcţionari cu atribuţii de control din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Prahova, Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Judeţean Prahova, Ispas a acţionat pentru obţinerea de avantaje patrimoniale necuvenite, pentru sine şi membrii ai cercului său relaţional.

Astfel, în perioada 2010-2014, Ispas Constantin a intervenit la nivelul unor funcţionari cu atribuţii de control, în scopul protejării activităţii comerciale a unor firme (S.C. CORYDOB PECO SERV S.R.L. Poiana Câmpina, S.C. SANDCOMPANY S.R.L. Ploieşti, S.C. RINENERGY IMPEX S.R.L. Focşani şi S.C. VIACOM INVESTEC MD MIDWEST S.R.L. Focşani),

Protecția a oferit-o contra cost, banii fiind încasți prin firme – paravan  ale rudelor și apropiaților săi.

Spre exemplu,  la firma NIROS COM S.R.L. Popeşti Prahova asociați sunt  fratele său, ISPAS ION, şi fiul său ISPAS MIHAI-CONSTANTIN.O altă firmă-paravan este MILARASI S.R.L. Bucov, administrată de fratele său, Ispas Ion. Prin aceste firme de familie  Ispas încasa taxe de protecție de la mai mulți administratori de societăți comerciale.

Cum încasa taxele de protecție șefului Anticorupției din Poliția județului Prahova

Mita ( taxa de protecție)  încasată de șeful Anticorupției Ispas Constantin, era camuflată în plăți efectuate către firmele familiei, care erau înregistrate ca operațiuni comerciale (fictive) cum ar fi prestarea unor servicii între părţi, acte de comerţ ce în realitate nu au avut loc.

O altă modalitate de luare de mită practicată de Ispas, potrivit DNA, era încasarea directă a mitei sau obligarea părții protejate să împrumute o anumită firmă cu 200.000 de lei sau să încheie un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil cu 400.000 de euro, bani care nu au fost achitați ( era o formă de spălare a banilor). Una dintre persoanele obligate să plătească aceste taxe de protecție este denunțător în dosar.

Șeful DGA Prahova dădea firmelor ordine de tip mafiot

Ispas Constantin, în mod repetat, în perioada anilor 2010 – 2013 le ordona unor administratori de firme să creeze avantaje societății comerciale CORYDOB IMPEX SRL, administrată de ȘCHIOPULESCU VALENTIN VASILE, care , apoi, orienta banii către firmele familiei Ispas.,

Diverse firme din Prahova, sub amenințare sau șantaj,  primeau ordine să încheie contracte de furnizare mărfuri, să comercializeze motorină cu plata la termen, cu bilet la ordin (în medie trei cisterne lunar), să transporte uleiurile minerale neaccizabile achiziționate de această societate din Polonia și Slovenia, cu mijloacele de transport ale unei anumite firme ale lui Șchiopulescu.

Ce primea șeful DGA Prahova

Contra protecției asigurate  cu ajutorul partenerilor  săi Saghel ( polițis BCCOC, detașat la DIICOT Prahova) și Rădulescu ( adjunct IPJ Prahova) Ispas Constantin  de la ȘCHIOPULESCU VASILE VALENTIN foloase materiale, constând în:

* 1.500 lei, pentru fiecare dintre cele 72 cisterne cu combustibil, livrate de S.C. FERNIX IMPEX SRL, totalizând suma de 108.000 lei,

* sume de bani cuprinse între 700 – 2.000 lei, pentru alimentarea cu carburant a autoturismului personal, în toată perioada menționată,

* alimentarea autoturismului său cu motorina din parcul auto al S.C. Sandcompany S.R.L., în toată perioada menționată,

* furnizarea, în mod repetat, de agregate minerale exploatate în cadrul balastierei S.C. Sandcompany S.R.L., echivalentul a 45-50 basculante,

* transportul unor baloţi de lucernă sau grâu, din zona Urlaţi, la ferma din Brazi pe care o administrează în fapt, Ispas Constantin,

* a beneficiat, în vara anului 2011, de achitarea costurilor determinate de efectuarea unor zile de concediu împreună cu familia sa și a fratelui său, pe litoralul bulgăresc al Mării Negre, sejur plătit de către Şchiopulescu Valentin, cu o valoare de 2000 euro

Ocupațiile comerciale ale lui Ispas

Ispas se ocupa de „Cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase”, „creşterea bovinelor”, „creşterea porcinelor”, „creşterea ovinelor şi caprinelor”.

Șeful mafiei Prahova deschidea anchete împotriva polițiștilor corecți, avertiza infractorii când urmau a avea loc percheziții

Constantin Ispas a primit, în mod repetat, sume importante de bani de la Leonte Margareta și Leonte Gheorghe, precum și indirect, prin furnizarea unor mărfuri, pentru ca să inițieze și să deruleze anchete penale împotriva  unor polițiști care îi anchetau pe soții Leonte pentru evaziune fiscală.

De asemenea, Ispas transmitea unei persoane cercetate că urmează să aibă o percheziție la domiciliul său, percheziție dispusă în dosar al Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești.

Ispas i-a promis unui denunțător că îl va determina pe ofițerul coordonator din cadrul B.C.C.O. – Ploiești, comisarul șef Saghel Emanuel, să-l favorizeze în instrumentarea dosarului său penal de la D.I.I.C.O.T. – S.T. Ploiești.

Polițiștul DIICOT Sanghel, membru al rețelei lui Ispas, a șantajat un jurnalist

Mihail Saghel, ofițer BCCOC, detașat la DIICOT, prin care șeful DGA Ispas aranja dosare, este acuzat de șantaj, trafic de influență, folosire, în orice mod, direct sau indirect de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații,  luare de mită, în perioada anilor 2014 – 2015.

În calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul B.C.C.O. Ploieşti, lucrând în baza delegărilor de competenţă dispuse de  D.I.I.C.O.T. – Serv. Teritorial Ploieşti, l-a constrâns pe un jurnalist prin amenințare, direct sau prin interpuși, cu constituirea de dosare penale și luarea unor măsuri preventive, față de acesta, în scopul de a-l determina să nu mai editeze și să nu mai publice materiale de presă compromițătoare, la adresa ofițerului de poliție.

Între mitele luate de Sanghel se află și bilete la meciuri de fotbal.

Cum l-a ajutat adjunctul IPJ Prahova pe șeful DGA să comită infracțiuni. Fabricarea de dosare penale 

Adjunctul IPJ Prahova, Ionuț Adrian Rădulescu, este acuzat de cercetare abuzivă, deoarece în calitate de ofiţer în cadrul D.G.A. Ploieşti, în prezent adjunct al I.J.P. Prahova, împreună cu Ispas Constantin, șef DGA Prahova, au folosit ameninţări și promisiuni,  pentru a determina  trei persoane să formuleze denunţuri la adresa unor  ofiţeri de poliție de la S.I.F. Prahova, ce au instrumentat un dosar penal aflat pe rolul Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.

Denunţurile astfel obţinute  prin ameninţare s-au materializat în constituirea a două dosare  penale înregistrate la D.N.A. – Structura Centrală – Secţia a 2-a, în cadrul cărora, ofițerii din cadrul D.G.A. – Ploieşti au fost delegați să efectueze cercetări.”

Iata ce titreaza si Gandul:

Controale la CNADNR, după acuzaţiile publice de corupţie. Director suspendat, pentru Gândul: „Dacă se ia şpagă în CNADNR? Sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul şi au lucrat toată viaţa lor la stat”

Se arata ca:

După acuzaţiile de corupţie din CNADNR, formulate de directori suspendaţi din companie tocmai ca urmare a dezvăluirilor făcute, ministrul Transporturilor, Iulian Matache, a trimis Corpul de Control pentru a verifica veridicitatea informaţiilor.

Ministrul Transporturilor, Iulian Matache, a decis luni să trimită Corpul de Control la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, după ce în presă au apărut mai multe informaţii despre nereguli din companie.

“Ministerul îşi exercită dreptul şi obligaţia de a verifica informaţiile apărute în presă. În măsura în care acestea vor fi întemeiate, se vor lua măsurile necesare pentru remedierea disfuncţionalităţilor. De asemenea, în cazul în care se va impune, vor fi sesizate instituţiile abilitate. Consider că eventualele sesizări ar trebui făcute mai întâi la nivelul organelor de control ale companiei, ministerului, sau la nivelul altor instituţii. Apariţia doar în presă nu rezolvă problema şi poate fi interpretată ca un gest subiectiv”,  a declarat într-un comunicat ministrul tansporturilor, Iulian Matache.

Ministrul a solicitat ca atât în Ministerul Transporturilor, cât şi în companiile din subordinea şi sub autoritatea acestuia „să fie promovat dialogul ca element esenţial în soluţionarea conflictelor”.

Alin Goga, director adjunct de investiţii al Regionalei din Craiova a Companiei de autostrăzi, şi în trecut director juridic în structura centrală, a vorbit într-un interviu acordat gândul despre nereguli în CNADNR.

În interviu Goga a spus că în companie sunt directori care au case mai mari decât Versailles-ul, au lucrat toată viaţa lor la stat şi au gestionat contracte care şi-au mărit valoarea de la un milion de euro la 10 milioane de euro. „

Iata ce situatii putem intalni in Romania… Si trebuie, pe cale de consecinta, sa admitem ca astfel de situatii in care e prezent puternic fenomenul coruptiei sunt un pericol la adresa democratiei si a libertatii. Evident, gestionarea combaterii eficace a unui asemenea fenomen la scara nationala e un lucru foarte dificil.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Care e parerea Dvs.?

august 18, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

Nu se realizeaza, in schimb se reziliaza…

Romania Libera

ANALIZĂ: Contracte de drumuri valorând sute de milioane de euro sunt rupte sau blocate

Se arata ca:

„Contracte valorând sute de mi­lioane de euro au fost reziliate cu începere de la 1 ianuarie 2014 sau, în situaţia în care acestea au fost deja semnate,  lucrările afe­rente nu au fost începute, arată o analiză  realizată de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România (CNADNR), la solicitarea RL.

Care sunt contractele reziliate

La capitolul „autostrăzi“ se distinge ruperea contractelor de consultanţă pentru sectoarele de autostradă Sibiu-Orăştie şi Arad-Nădlac, semnate cu firma de consultanţă Consitrans.  Compania acuză firma Consitrans de îndeplinirea cu întârziere a obligaţiilor sau chiar de neîndeplinirea acestora şi a dat dispoziţie ca activităţile de supervizare pe aceste loturi să fie făcute de către inginerii direcţiilor regionale subordonate CNADNR. La rându-i, Consitrans a acţionat în judecată CNADNR. Cert este că delegarea consultanţei către inginerii CNADNR a dat naştere la probleme. La  doar câteva luni de la inaugurarea electorală a autostrăzii din zilele turului 2 al alegerilor prezidenţiale din no­iembrie 2014, autostrada prezintă fisuri ample, iar constructorul italian Salini Impregilo nu a început reparaţiile, obligând CNADNR să facă lucrările pe bani publici. La şapte ani de la începerea lucrărilor în 2008, autostrada Bucureşti-Ploieşti nu are o legătură funcţională cu infrastructura rutieră a Capitalei, lipsind cei 3 kilometri de ieşire din aceasta. Cu toate acestea, în fe­bruarie 2015, CNADNR a rupt contractul, semnat cu firma italiană Pizzarotti, invocând „imposibilitatea finalizării lucrărilor (…) din cauza unor modificări considerate substanțiale conform legislației în vigoare“.

Drumul de la Bâlea Lac şi el reziliat

Pe lângă autostrăzile menţio­nate CNADNR a rupt contracte pentru modernizarea unor sectoare importante de drumuri na­ţionale. Este vorba de DN 76, Beiuş-Oradea, km 133-km 184, unde lucrările au fost oprite la cererea beneficiarului pe data de 11 mai. O soartă similară a avut şi contractul pentru consolidarea DN 7C, anume sectorul Bâlea Lac-Bâlea Cascadă al Transfăgărăşanului. Lucrările au fost oprite tot la soli­ci­tarea constructorului. Au existat însă situaţii în care contractul a fost reziliat la cererea CNADNR din cauza „mobilizării proaste a constructorului“. Este cazul DN18 Moisei-Iacobeni, km 131-km 220, contractul reziliat în mai 2014.

Deşi este scena a numeroase accidente rutiere grave, doar în ultimele săptămâni având loc două, CNADNR a reziliat în vara anului trecut toate contractele semnate, aflate în vigoare, cu obiect moder­nizarea Centurii Bucureşti. Motivul este că în perioada scursă de la semnarea contractelor iniţiale, în 2008, au apărut ca necesare lucrări ample a căror realizare ar duce la depăşirea masivă a costurilor acceptate legal.  Este vorba de întregul sector sudic al Centurii, cuprins între km 23 şi km 55. O soartă similară au avut-o însă şi cele două segmente din Centura nord a Capitalei, cauza fiind lipsa de mobilizare a antreprenorului, acuză CNADNR. „Modernizarea Centurii rutiere București Nord între A1-DN7 și DN2-A2 Lot 2 DN 2 km 12+300 – A2 km 23+750 (…). Contractul a fost reziliat în luna februarie 2015, din cauza lipsei de mobilizare a antreprenorului“, susţine CNADNR.

Alte contracte rupte de către CNADNR au fost varianta de ocolire a Municipiului Suceava, terminată însă recent cu o altă firmă, și „construcția variantei de ocolire Săcuieni“. Contractul a fost reziliat în luna iunie 2015, din cauza lipsei de mobilizare a antreprenorului. Proiecte reziliate întâlnim şi pe DN1, unul dintre cele mai bătute drumuri ale ţării. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât lucrările oprite ar fi dus la fluidizarea traficului. Unul dintre proiecte este „Modernizarea infrastructurii privind siguranta circulației pe DN 1, în sate lineare și puncte negre, lotul 1, Sinaia km 119+000-125+700“. Contractul a fost rupt în mai 2015 în urma solicitării antreprenorului, afirmă CNADNR.

Autostrăzi neîncepute din lipsă de terenuri

Există însă proiecte în cazul cărora contractele au fost semnate, dar stau blocate din cauza unor dificultăţi administrative. Este cazul primului şi al celui de-al treilea lot din autostrada Câmpia Turzii-Ogra. Cauzele? Exproprie­rile dificile şi lipsa avizelor de mediu. Oricum, CNADNR promite începerea lucrărilor în această lună. „Motivele care au determinat neemiterea ordinului de  începere sunt nefinalizarea procedurii de expropriere, precum și necesitatea unui Acord de Mediu actualizat. Concret, lipsa documentelor de proprietate și identificarea greoaie a proprietarilor terenurilor supuse exproprierii (lipsă planuri parcelare, suprapuneri de proprietari pe aceleași terenuri etc.) au dus la finalizarea cu întârziere a documentațiilor necesare demarării procedurii de expropriere. În ceea ce privește reglementarea aspectelor privind protecția mediului, CNADNR SA întreprinde în prezent măsuri pentru obținerea unui Acord de Mediu Actualizat, având în vedere că de la emiterea Acordului de Mediu existent au apărut informații suplimentare în ceea ce privește protecția mediului (situri Natura 2000 etc.)“, spune CNADNR

Ce spun constructorii

Constructorii însă acuză CNADNR că se află la originea blocării multor proiecte de infrastructură. „Este vorba de un amestec de teamă de DNA, probabil şi de incompetenţă. Sunt din ce în ce mai speriaţi. Nu se mai fac încredinţări directe, nu se mai modifică soluţii. Preferă rezilierile și refacerea licitaţiilor“, acuza recent şeful firmei de drumuri care are, la rândul ei, câteva contracte de consultanţă în dispută cu CNADNR.  „

Traim vremuri destul de ciudate: statele se indatoreaza cat mai mult, iar contractele care ar putea aduce dezvoltare, bani la buget, locuri de munca, efecte economice benefice se reziliaza…

Ramai stupefiat cand citesti un astfel de articol care iti arata ca la „doar câteva luni de la inaugurarea electorală a autostrăzii din zilele turului 2 al alegerilor prezidenţiale din no­iembrie 2014, autostrada prezintă fisuri ample, iar constructorul italian Salini Impregilo nu a început reparaţiile, obligând CNADNR să facă lucrările pe bani publici.„… La doar cateva luni de la inaugurare autostrada prezinta fisuri…? Am trecut de faza de revolta – aceasta nu-ti poate face decat rau tie, celui care te revolti – ajungand in faza de contemplatie filozofica! 🙂 Teama de DNA? Dar de ce sa-ti fie teama de DNA daca nu bagi, ilegal, bani in buzunar? Daca se respecta procedurile legale n-ar trebui sa fie nicio teama de DNA. Incompetenta? La CNADNR? Mie mi se pare ca lucrul asta intra in responsabilitatea Guvernului.

Pe undeva avea dreptate Constantin Tanase: se reziliaza contracte, realizarile tind catre zero, in schimb vrem sa ne ploua cu carnati? 🙂

E foarte ciudata aceasta politica (sau cum sa-i spun) care, logic vorbind, te duce catre o indatorare fortata si inca una masiva si nejustificata. Spune: „autostrada prezintă fisuri ample, iar constructorul italian Salini Impregilo nu a început reparaţiile, obligând CNADNR să facă lucrările pe bani publici” – dar aici nu mai exista vreo raspundere? Cine e raspunzator pentru lucrul asta: Salini Impregilo sau CNADNR?

Care e adevarul? Concluzia e clara…

Iata un articol parut anul trecut in Gazeta de Cluj:

Italienii de la Pizzarotti se ascund după sucursale când trebuie să plătească

Se arata ca:

„Italienii de la Pizzarotti au zeci de procese în care sunt datori faţă de alte societăţi de stat. Însă, în România este menţinută o lege care, practic, oferă dreptul sucursalei unei societăţi din străinătate să nu îşi plătească contractele şi, cu toate acestea, sucursala sa nu poată fi trasă la răspundere printr-o executare silită. Conform Legii 31/1990, sucursala nu este o entitate cu personalitate juridică proprie şi este supusă legii naţionale a societăţii-mamă care a înfiinţat-o şi este identificată prin raportare la sediul social al acesteia.

Firma Pizzarotti, cu capital italian, este una dintre societăţile “abonate” la contractele de construcţie sau modernizare a drumurilor din ţară. În Cluj, există două “entităţi” financiare înregistrate sub numele de Pizzarotti: PIZZAROTTI SA (administrată de BERSANI WATTER) şi IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA (administrată de GIORDANI LIDIO), ambele având sediul la aceeaşi adresă şi ambele fiind sucursale ale “firmei mamă” din Italia, Pizzarotti.

Cele două sucursale au încheiat cu diferite societăţi contracte comerciale, iar unele dintre ele au fost onorate, altele nu. Cei nemulţumiţi de relaţiile comerciale cu italienii de la Pizzarotti au dat în judecată sucursalele, însă în instanţe au aflat că sunt mici şansele să câştige pentru că Legea societăţilor comerciale din România (Legii 31/1990) nu îi dă unei sucursale “personalitate juridică”. Pentru a recupera banii printr-un proces comercial o firmă din România ar trebui să ceară insolvenţa celor de la Pizzarotti în Italia, însă procedura este şi mai greoaie pentru că în conturile firmei sunt câteva milioane de euro care ar putea demonstra oricând capacitatea de plată.

“Am de recuperat câteva sute de mii de lei de la Pizzarotti. Am încheiat contracte cu o sucursală din Cluj şi după câteva luni de negocieri italienii au refuzat să îmi plătească. Am deschis proces la Tribunalul Comercial Cluj unde am aflat că n-am ce să le fac pentru că cei de aici sunt o sucursală a celor de la Pizzarotti din Italia. Am aflat că trebuie să deschis un proces în Italia, să depun o taxă de timbru de 10%. Plus că juriştii lor mi-au spus că n-am ce să le fac! Cică au 8 milioane de euro în cont şi nu pot fi băgaţi în incapacitate de plată niciodată pentru suma pe care o am eu de recuperat”, a declarat patronul unei firme care se consideră păgubit de cei de la Pizzarotti. Reporterii Gazeta de Cluj au discutat cu unul dintre reprezentanţii Pizzarotti, jurista Adriana Moga, care a spus că va trimite pe adresa pe adresa redacţiei un punct de vedere vizavi de această situaţie.

Precedent similar semnalat de un fost deputat

O situaţie similară a fost descrisă şi de Iulian Urban, fost deputat, care a scris pe site-ul lui că “IMPRESA PIZZAROTTI & C SPA ITALIA SUCURSALA CLUJ, marii investitori care au lucrat mai mult sau mai puţin la „autostrada” Bucureşti-Ploieşti, a încetat de patru luni de zile orice fel de plăţi către subantreprenorii români. Zilnic discut cu zeci de companii care îmi spun că italienii se pare ca au trimis în Italia banii încasaţi de la statul român şi acum le servesc basme în loc de bani. Pur şi simplu drumarii privaţi români sunt buimaci, fiind puşi la pământ de seria de falimente Romstrade la care acum se adaugă în curând şi Pizzarotti care are deja termen pentru deschiderea insolvenţei!”, scria anul trecut fostul deputat şi practician în insolvenţă.

Pizzarotti aruncă “pisica” în curta statului

“În anul 2006 Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. a înfiinţat în România o Sucursală, Impresa Pizzarotti & C. S.p. A – Sucursala Cluj. Începând cu anul 2006 desfăşuram pe teritoriul României mai multe proiecte printre care şi proiectarea şi execuţia autostrăzii București-Brașov, tronsonul București-Ploiești, secţiunea km 0+000 – 19+500. Cu privire la acest proiect, demarat încă din anul 2007, la data de 18.09.2012, Beneficiarul acestui proiect – CNADNR S.A. – ne-a comunicat că având în vedere depăşirea bugetul rectificat pe anul 2012 aferent obiectivului Autostrada Bucureşti-Ploieşti, se suspendă lucrările aferente acestui obiectiv, respectiv se suspendă plăţile datorate subscrisei până la aprobarea noului buget. Urmare a acestei informări, am comunicat tuturor partenerilor contractuali decizia Beneficiarului, asigurându-i că imediat ce se vor debloca sumele restante faţă de subscrisa ne vom onora la rândul nostru obligaţiile faţă de aceştia. Astfel, în toată această perioadă, am depus eforturi inimaginabile pentru plata taxelor faţă de bugetul de stat, pentru plata salariilor faţă de salariaţi, dar şi pentru plata contractelor încheiate cu partenerii comerciali. Prin urmare, susţinerile referitoare la trimiterea banilor încasaţi de la Statul Român în Italia nu sunt conforme cu realitatea, prin simplul fapt ca plata sumelor datorate subscrisei a fost suspendată începând cu luna septembrie 2012. Ba mai mult, în toată această perioada subscrisă am făcut plăţi către diverşi parteneri contractuali, marea parte a acestor sume provenind din Italia sau din credite bancare, astfel că informaţiile relatate sunt total neconforme realităţii. În concluzie, subliniem faptul că nu intenţionam să încasăm bani de la Statul Român şi să lăsăm proiectele începute neterminate – nu am avut niciodată această intenţie, la fel cum nu avem nici o intenţie în a nu ne onora contractele încheiate cu partenerii noştri contractuali”, arată un drept la replică al celor de la Pizzarotti referitor la acuzaţiile fostului deputat Urban.”

Numai citind un astfel de articol si e greu sa-ti dai seama care e, pana la urma, adevarul. Interesant este ce arata cei de la Pizzarotti:

„Cu privire la acest proiect, demarat încă din anul 2007, la data de 18.09.2012, Beneficiarul acestui proiect – CNADNR S.A. – ne-a comunicat că având în vedere depăşirea bugetul rectificat pe anul 2012 aferent obiectivului Autostrada Bucureşti-Ploieşti, se suspendă lucrările aferente acestui obiectiv, respectiv se suspendă plăţile datorate subscrisei până la aprobarea noului buget. Urmare a acestei informări, am comunicat tuturor partenerilor contractuali decizia Beneficiarului, asigurându-i că imediat ce se vor debloca sumele restante faţă de subscrisa ne vom onora la rândul nostru obligaţiile faţă de aceştia. Astfel, în toată această perioadă, am depus eforturi inimaginabile pentru plata taxelor faţă de bugetul de stat, pentru plata salariilor faţă de salariaţi, dar şi pentru plata contractelor încheiate cu partenerii comerciali.” (subl. mea)

Concluzia e destul de clara, cred eu: statul roman reface lucrarile pe bani publici!

Si ne mai miram ca statele se indatoreaza masiv…? 😉

Recomand citirea integrala si in original a tututror articolelor.

iulie 9, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

S-a rupt podul…

Motto:

Mihai Anca pe 30.5.2014:

„Daca asteptam de la Guvern fonduri pentru reparatii putem sa ne luam adio de la pod!!!”

Romania TV

Protest pentru podul rupt din Poiana Lacului, în Argeş

Se arata ca:

Aproape două sute de oameni au ieşit în stradă în localitatea Poiana Lacului din Argeş revoltaţi de nepăsarea autorităţilor.

DN 67B este blocat de două luni din cauza unui pod rupt la inundaţii, iar autorităţile nu au făcut nimic în acest timp, potrivit România TV. Protestatarii au venit cu un casetofon şi cu o melodie potrivită.

Podul din localitatea Poiana Lacului face legătura între Piteşti şi Drăgăşani şi a fost distrus de viiturile din primăvară. De atunci oamenii sunt nevoiţi să ocolească 30 de kilometri pe un drum plin de gropi.”

Ziarul Argesul

S-a rupt podul la intrarea în Poiana Lacului

Articol scris de: Data publicării: 30.05.2014

„De parcă n-ar fi fost îndeajuns necazurile cu care se confruntă argeşenii afectaţi de inundaţii, la lunga listă a pagubelor produse de precipitaţiile din această lună s-a mai adăugat una: s-a rupt podul de la Poiana Lacului.

Incidentul a survenit în jurul orei 23 a nopţii de miercuri, pe DN 67B, la km 175+900. Şubrezită de apă, structura de rezistenţă a podului peste pârâul Teleormănel, situat la intrarea dinspre Piteşti în comuna Poiana Lacului, a cedat, iar construcţia a devenit impracticabilă. Fiind pericol iminent de accidente, conducerea Poliţiei Rutiere şi cea a Secţiei de Drumuri Naţionale Piteşti au decis închiderea circulaţiei şi semnalizarea zonei afectate. Potrivit autorităţilor, nu se pune problema izolării localităţii, însă cetăţenii şi participanţii la trafic sunt nevoiţi să facă ocol de aproape 30 km. În acest context, iată care sunt variantele ocolitoare pe care se poate circula fără restricţii:

1. Pe sensul de deplasare Piteşti – Drăgăşani = * Piteşti – DN 67B -Moşoaia – Smeura – DC Hinţeşti – Albota – Cerbu – DN 65 – Lunca Corbului – DJ 679 – Păduroiu – DN 67 B – Drăgăşani; * Piteşti – DN 65 – Albota – Cerbu – DN 65 – Lunca Corbului – DJ 679 – Păduroiu – DN 67B – Drăgăşani;

2. Pe sensul de deplasare Drăgăşani – Piteşti: * Drăgăşani – DN 67B – Păduroiu – DJ 679 – Lunca Corbului – DN 65 – Cerbu – Albota – Piteşti.

Atât în zona afectată, cât şi pe traseele precizate vor acţiona atât echipaje ale Serviciului Rutier Argeş, cât şi ale Drumurilor Naţionale, pentru supravegherea traficului şi dirijării conducătorilor auto pe rutele ocolitoare. Ieri, la locul evenimentului au sosit reprezentanţi ai Prefecturii, Consiliului Judeţean, ISU Argeş şi ai administraţiei locale, care au încheiat documentele de constatare, urmând ca dosarul de evaluare a pagubelor să fie înaintat Guvernului pentru alocarea fondurilor necesare lucrărilor de reparaţii.”

Motto este un comentariu din articolul de mai sus, din Ziarul Argesul. Recomand, desigur, citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Povestea dureaza de vreo doua luni de zile. Observati ca e vorba de un drum national, deci in custodia CNADNR. Am facut precizarea ca sa fie clar: podul nu apartine nici de Drumurile Judetene, nici de Consiliul Local. De aceea CNADNR ar fi trebuit sa intervina imediat, zic eu, pentru repararea acestui pod, eventual pentru construirea unuia nou. Mai ales ca e un pod de deschidere mica, 6-8 m din cate am inteles. N-ar fi trebuit sa fie vreo problema. Ploile s-au terminat, vremea este insorita, frumoasa, tocmai buna de lucru. Altminteri localitatea este intr-un fel izolata, trebuie sa faci un ocol de 30 de km., si inca pe un drum plin de hartoape. Domnilor guvernanti, scuzati-ma, dar mi se pare INADMISIBIL SI PROBA UNEI NESIMTIRI CRASE sa lasi sa treaca aiurea doua luni fara sa faci nimic. Oamenii au iesit pe ulitele comunei sa protesteze. E firesc. Eu ma intreb: daca vor mai apare cateva cazuri de genul asta la ce se ajunge oare…? Este inadmisibil sa lasi asa lucrurile. Din cate stiu, se face un pod alaturat, provizoriu, pe care sa se poata circula pana se termina reparatia la podul principal. Era chiar asa de greu de facut o podisca provizorie pe care sa se poata totusi circula?

Comentariul facut de Mihai Anca are talcul sau: Guvernul n-are bani, desi ne ia un pomelnic de taxe si impozite. Totul depinde de banii europeni, fondurile acelea pe care Guvernul nu le atrage.

Mergem spre „inalte culmi de civilizatie si progres”!

„Tot inainte, tovarasi”!

iulie 6, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Paradigma romaneasca…

Eu cred ca orice tara (si cateodata chiar grupuri de tari) are un anumit sistem sau model dupa care se desfasoara lucrurile acolo. Spre exemplu, putem vorbi despre modelul scandinav sau despre cel american. Spun model pentru ca am nevoie de un model dupa care sa-mi coordonez actiunile. Poate fi vorba de un model social, de un model economic, politic etc. Putem spune, foarte bine, in loc de model, sistem. Sistemul acesta – adica modelul dupa care se desfasoara lucrurile intr-o tara – are legatura cu etosul poporului respectiv, al acelei tari sau, de ce nu, al unui grup de tari. Daca presupunem ca el ar fi determinat de acest etos atunci de ce nu am admite ca, la randul sau, sistemul ii influenteaza pe oameni si determina un anumit tip de om, cu intreaga tipologie aferenta.

Gandul

CADOUL USL pentru clienţii politici din COMPANIILE DE STAT. Lista oamenilor de partid ale căror salarii vor creşte şi de 25 de ori

Se arata ca:

„În avanpremiera unor runde electorale importante în 2014, Guvernul le-a făcut oamenilor de încredere ai partidelor aflate la guvernare un cadou pe seama bugetului de stat. O ordonanţă, care a trecut fără piedici prin Parlament şi mai aşteaptă, până cel târziu pe 22 noiembrie, doar semnătura preşedintelui Traian Băsescu pentru a fi bătută în cuie, face culoar pentru majorarea salariilor directorilor generali din companiile de stat neperfomante şi le permite reprezentanţilor în Adunările Generale ale Acţionarilor să-şi mărească indemnizaţiile de şedinţă de la 47 de lei, cât iau în prezent, până la 25% din cât primeşte şeful companiei.

În AGA, ca şi în CA-urile companiilor de stat, sunt numiţi, aşa cum se poate vedea mai jos, fie apropiaţi ai liderilor de partid, fie marionete ale acestora, de cele mai multe ori secretare sau consilieri de miniştri indiferent de experienţă, sponsori ai partidelor şi, rareori, specialişti.

Aceştia îşi vor putea fixa, în noile condiţii, indemnizaţii de şedinţă şi de 3.000-4.000 de euro. Neoficial, politicienii admit că înainte ca indemnizaţiile să fie reduse drastic, cei numiţi în astfel de poziţii împărţeau profitului cu partidul, fie prin cotizaţii, fie prin sponsorizări, pentru finanţarea campaniilor electorale.

Din 2010 şi până acum, membrii AGA au fost remuneraţi cu 47 de lei pe şedinţă, 1% din indemnizaţia directorilor generali ai companiilor fixată uniform la 4700 de lei cât câştigă şi un secretar de stat în Guvern. Excepţie făceau doar managerii profesionişti, care îşi negociau salariul la numire, completânu-l prin bonusuri. Din 2013, limitarea pentru directori nu a mai fost prelungită. Prin acest act normativ şefii companiilor neperformanete pot câştigat tot atât cât managerii privaţi, iar membrii AGA, 25% din aceste salarii care ajung şi în unele cazuri depăşesc10.000 de euro lunar.

Prevalându-se de o formulare ambiguă a noului text de lege, Guvernul susţine însă că nu a majorat, ci a „limitat” indemnizaţiile la 25% din salariul fix al directorului general. „Limitarea aceasta previne situaţii de abuz. Economia în ansamblu, statul nu-şi permite să plătească indemnizaţii foarte mari”, a explicat pentru gândul ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, evitând să menţioneze însă în câte cazuri scad şi în câte situaţii indemnizaţiile pot creşte, după OG 26/2013.

Fostul ministru al Finanţelor, PDL-istul Gheorghe Ialomiţianu îl contrazice. Cu toate acestea, Opoziţia nu a făcut niciun demers în Parlament pentru a modifica textul. “Am văzut prea târziu”, se justifică el.

Directorii numiţi politic vor fi plătiţi cât managerii privaţi

Modificarea remuneraţiilor în toate companiile la care statul este acţionar – de la cele mai cunoscute ca Electrica, Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz, Transelectrica, Metrorex, CFR, TAROM, Nuclearelectrica, CNADNR, Rompetrol Rafinare, Loteria Română, Poşta Română, până la cele de care se vorbeşte mai puţin, dar în care se câştigă mult, ca CN Uraniu, Electrocentrale, Conversmin, ROMATSA – s-au făcut în august după ce în luna mai Guvernul introducea o altă “limitare inspirată de modelul din Polonia”, a salariilor directorilor generali la şase salarii medii din ramura respectivă. Regula nu garanta că toate salariile vor merge însă în jos. “Sigur, pentru unii e o scădere, pentru alţii o creştere”, confirma ministrul pentru buget Liviu Voinea, după şedinţa de Guvern din 29 mai, lăsând în continuaare deschisă posibilitratea bonusării în funcţie de performanţă.

În august, în timpul vacanţei parlamentare, Guvernul a venit cu o nouă ordonanţă, simplă, prin care face două modificări esenţiale, prin articolul 14, alineatele (1) şi (2). Reglementările sunt “pierdute” la finalul unui text de lege care se referă, în cea mai mare parte, la disciplina bugetară. Mai întâi, Guvernul a ridicat companiile cu pierderi şi cu şefi numiţi politic prin ordin de ministru la rang de companii cu management corporatist şi criterii de performanţă.

Echivalarea priveşte însă strict nivelul la care sunt plătiţi directorii, membrii CA şi ai consiliilor de supraveghere. “Nivelul remuneraţiilor membrilor CA, consiliilor de supraveghere şi directorilor care nu au fost numiţi în condiţiile OUG 109/2011 (selecţia aşa-numitului management privat, n.red.) se stabileşte prin asimilare cu cele prevăzute de aceasta”, cu condiţia să existe bani în bugetul aprobat, se arată în textul ordonanţei.

În prezent, există 157 de companii de stat doar la nivel naţional, fără a le pune la socoteală pe cele locale. Chiar dacă managementul privat a fost instalat la o parte dintre acestea – Transgaz, CFR etc – un singur director general  era total străin de relaţii politice,  cel de la TAROM.

Liberalul Orban traduce: “De fapt vor să-i plătească mai bine şi pe cei numiţi politic”

În traducerea foştilor miniştri Gheorghe Ialomiţianu (PDL) şi Ludovic Orban (PNL), prevederea înseamnă un singur lucru: directorii numiţi politic vor fi plătiţi mai bine, în funcţie de cum negociază cu statul.

“Până acum, erau companii care intrau pe ordonanţa privind guvernanţa corporatistă unde s-a implementat managementul profesionist, în baza unei selecţii, cu indicatori de performanţă, în funcţie de care primesc salariile şi aveam şi celelalte companii, care nu intră în prevederile acestei legi. Aici, pe sub mână, au introdus posibilitatea majorării salariilor şi pentru directorii din celelalte companii fără să spună exact ce se preia din OUG 109/2011. Vor avea aceleaşi salarii indiferent de performanţa lor şi vor fi numiţi direct de către miniştri, de către primari, preşedinţi de CJ, că avem şi companiile de la nivel local”, spune Ialomiţianu, pentru gândul.

În opinia lui Orban, „limitarea” din lege „e o gargară”. „De fapt vor să-i plătească mai bine şi pe cei numiţi politic. Dar să nu ne facem acum iluzii că acolo unde au fost selectaţi pe OUG 109 au venit manageri străini. A venit la TAROM şi, pentru câteva luni, a fost un grec la CFR. În celelalte companii din Transporturi şi de la Ministerul Economiei toţi au fost numiţi pe relaţii politice”, explică fostul ministru PNL al Transporturilor, singurul parlamentar al USL care a votat împotriva ordonanţei în Camera Deputaţilor.

Cum să câştigi la stat un sfert din salariul de director mergând la o şedinţă

De salariile directorilor din companii, Guvernul i-a agăţat şi pe reprezentanţii în adunările generale ale acţionarilor, consilii în care se iau decizii administrative precum numirea şefilor companiilor, selectarea managerilopr privaţi dintr-o listă propusă de consultanţi independenţi, sau majorările de capital, nu şi de gestionare efectivă a contractelor sau de strategie. Practic, membrii AGA desemnaţi de stat, numiţi prin pixul ministrului, stabilesc salariul directorului general ca apoi să primească până la 25% din această sumă pentru o şedinţă la care participă în timpul orelor de program, pentru care îşi primesc oricum salariul.

“Operatorii economici nu pot acorda membrilor AGA remuneraţii mai mari de 25% din indemnizaţia fixă lunară a directorilor generali, pe şedinţă”, se arată în ordonanţa adoptată în Parlament. Până acum, aceştia primeau 1%, printr-o regulă stabilită pentru 2010 şi 2011 de Guvernul Boc şi păstrată în 2012 şi 2013, prin memorandumuri, de Guvernul Ponta. Mai mult, salariul şefilor companiilor era limitat la acea data la o indemnizaţie de secretar de stat, adică 4700 de lei. Excepţie au făcut doar instituţiile bancare ale statului (CEC Bank şi Exim Bank), cele de asigurări şi Fondul Proprietatea.

„Pentru membrii AGA, avem o creştere a indemnizaţiilor de la 1% la 25% din indemnizaţia fixă a directorilor. Practic, avem o creştere de două ori: o dată, salariile directorilor pot să fie 4.000 de euro, 10.000. 20.000 de euro, depinde cât negociază; a doua oară, creşte procentul de la 1% la 25%”, explică Gheorghe Ialomiţianu.

Indemnizaţia de 47 de lei avea şi ea hibele sale, crede Ludovic Orban, contactat de gândul. Prima era demotivarea de a mai merge la şedinţe. “Era absurd. Nu trecea nimeni pe acolo. Nu te duci până la Portul Constanţa să iei 47 de lei”, justifică liberalul nemulţumirea celor plătiţi modic. În opinia sa, „reprezentanţii AGA trebuie să fie plătiţi proporţional cu dividendele încasate. N-ai profit, nu iei bani”. Fostul ministru al Transporturilor confirmă că „ministrul hotărăşte ce remuneraţie primesc membrii AGA”, dar şi că „în cele mai multe cazuri, reprezentanţii statului sunt numiţi politic”.

Zgonea: „Poate plecăm şi noi acolo, că la ce salarii avem…”

În ciuda acestor detalii, la votul decisiv din Camera Deputaţilor s-au opus doar 66 de parlamentari din 339: PDL, liberalul Ludovic Orban şi Kereskenyi Gabor de la UDMR. La Senat, textul a trecut ca uns, votat la unison de toate partidele. Cauza Guvernului a fost susţinută în plenul Parlamentului de secretarul de stat de la Economie, Dan Manolescu, membru în AGA la EximBank. În acest moment, legea este la promulgare cu termen 22 noiembrie.

La debateri, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a admis deschis majorarea indemnizaţiilor, ca şi numirile politice. “Dacă veniţi la guvernare n-o să mai ia nimeni de la PDL 47 de lei, o să ia 2.000 de euro. Poate plecăm şi noi acolo, că la ce salarii avem…”, le-a replicat Zgonea PDL-iştilor, potrivit stenogramei şedinţei.

Ministrul pentru Buget, Liviu Voinea, cel care a iniţiat în vară textul ordonanţei, susţine însă că indemnizaţiile AGA şi salariile directorilor nu cresc, ci se limitează. „A existat o interdicţie care a expirat la 31 decembrie 2012. Ordonanţa respectivă s-a dat în contextul în care nu aveam procedura de management privat. Acum toate companiile de stat, cu foarte mici excepţii, din domeniul siguranţă naţională, au trecut sau vor trece la management privat. În cadrul managementului privat nu exista o regulă privind sumele care puteau fi stabilite prin contractul de mandat.  Şi atunci am introdus această limitare. Limitarea aceasta previne situaţii de abuz. Economia în ansamblu, statul nu-şi permite să plătească indemnizaţii foarte mari”, a precizat Voinea, pentru gândul.

Tinerele speranţe din AGA: consiliere de 23 de ani şi profesoare de desen la CNADNR, sponsori ai partidelor la Loterie, tatăl Dracula Park la TAROM

În urma noilor reglementări, gândul a făcut lista reprezentanţilor în AGA şi în Consiliile de Administraţie ale celor mai importante companii de stat, cei mai mulţi numiţi pe filieră politică, chiar dacă oficial au existat şi selecţii pentru management privat. Printre aceştia figurează nume cu notorietate, ca Remus Vulpescu şi Iulian Butnaru, consilierii vicepremierului Daniel Chiţoiu. Contactat de gândul, Vulpescu spune că este plătit cu 47 de lei lunar şi nu îşi va majora indemnizaţia, însă admite că legea are ambuguităţi care dau această posibilitate. “La Transgaz şi Transelectrica, aflate în coordonarea Ministerului Finanţelor Publice, remuneraţia reprezentanţilor statului în AGA (inclusiv eu) este de 47 lei per sedinţă şi nu va creşte”, spune Vulpescu.

AGA Companiei Naţionale de Autostrăzi este dominată de consilierii ministrului Dan Şova, în ciuda lipsei de experienţă în domeniu a multora dintre aceştia. Şova a numit aici o profesoară de desen autoare de manual, un referent care a lucrat la grupul parlamentar PSD, o tânără de 23 de ani salariată a unei fundaţii a lui Dan Voiculescu şi pe fiul unei controversate foste şefe a Consiliului de Supraveghere a Asigurărilor. În CA pe de altă parte apar doi foşti secretari de stat la Departamentul Marilor Proiecte, Simona Maya Teodoroiu şi Alexandru Năstase, ambii susţinuţi de PSD, alături de preşedintele PSD Corabia, de un fost partener la casa de avocatură Şova & Asociaţii, un consilier al premierului Victor Ponta – Costin Mihalache – şi un fost director controversat din CNADNR.

Numirea în proporţie covârşitoare a consilierilor fără experienţă sau apropiaţilor de partid într-o companie este menită „să îi asigure ministrului un control, asupra companiei, a Consiliului de Administraţie şi, implicit, a directorului general”, explică Ludovic Orban.

În unele cazuri, relaţiile sponsor-partid sunt evidente în listele publicate anual în Monitorul Oficial. Un exemplu este Adrian Ştefan Bădescu, promovat în conducerea Loteriei. Dacă în 2011 apare în lista sponsorilor PSD cu o sumă de 3-4 ori mai mare decât cea cu care au contribuit la partid lideri ca Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc sau Titus Corlăţean, în 2012, la vârsta de 27 de ani, este promovat consilier la Cancelaria Prim-Ministrului şi membru CA la Loteria Română.

Numele lui Adrian Ştefan Bădescu apare în lista sponsorilor PSD. Sursa: Monitorul Oficial

La CFR SA, în AGA, 2 din cei 5 reprezentanţi ai statului sunt consilieri la partidele aflate la putere, iar un al treilea director de cabinet în Minister, cu experienţă strict în organizarea agendei demnitarilor pentru care a lucrat. În linii, mari, aceeaşi situaţie apare şi la CFR Marfă, companie cu mari probleme financiare a cărei privatizare s-a ratat recent şi aflată în atenţia FMI.

Un secretar de stat de la Justiţie – Ovidiu Puţura, susţinut de PNL – , este în CA al Metrorex. Cristina Petrescu, o fostă sindicalistă CFR, acum consilier la cabinetul secretarului de stat PSD din Ministerul Dezvoltării, Iulian Matache, a  fost numită în CA la Compania Naţională de Investiţii. Sorin Marica, fostul şef al companiei Dracula Park, înfiinţată pentru un proiect care nu s-a materializat niciodată, a fost cooptat în virtutea relaţiei bune cu PSD, consilier la Ministerul Transporturilor, de unde a ajuns în AGA TAROM. Marius Nica, secretarul general de la Ministerul Mediului, fost director de cabinet, a ajuns preşedintele CA la Loteria Română. Ion Moraru, Secretarul General al Guvernului are un loc asigurat permanent într-un consiliu interministerial special pe lângă EximBank, fiind astfel remunerat cu încă 18.000 de lei lunar.

Printre cei mai bine plătiţi se numără şi Cosmin Marinescu, secretar de stat la Ministerul Finanţelor încasează ca reprezentant în AGA a CEC Bank, la care statul este unic acţionar, 4000 de euro pe lună.

Cea mai recentă declaraţie de interese a secretarului de stat Cosmin Marinescu arată că în AGA CEC Bank remuneraţia este de 4.000 de euro pe lună. Dacă noua ordonanţă se va aplica în toate companiile, CEC nu va mai fi excepţia, ci regula. Sursa: ANI

Printre demnitarii cu cei mai mulţi apropiaţi în aceste consilii se numără ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, ministrul pentru proiecte de infastructură, Dan Şova, ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, foştii miniştri liberali Varujan Vosganian şi Relu Fenechiu, ministrul pentru Energie Constantin Niţă, dar şi premierul Victor Ponta.

LISTA CELOR MAI BINE PLASAŢI REPREZENTANŢI AI STATULUI ÎN COMPANII

TRANSGAZ

Salariul fix actual al directorului general: 27.500 de lei lunar. O propunere recentă a AGA este majorarea la 10.000 de euro lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

ROMGAZ

Salariul fix actual al directorului general: 11.000 de lei

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

ELECTRICA

Salariul fix actual al directorului general: 50.000 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

CNADNR

Salariul fix al directorului general: 10.000 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Costin MIHALACHE Preşedintele CA. Din ianuarie este numit consilier de stat al premierului Victor Ponta. Vine de la compania Plastidrum din Teleorman şi nu a menţionat în declaraţia de interese rolul în CNADNR. Soţia sa, Andreea Mihalache, este membru în CA la Poşta Română.
Simona Maya TEODOROIU Secretar de stat la Ministerul Justiţiei, susţinută de PSD. Pentru o scurtă perioadă în 2013 a fost secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură condus de Dan Şova.  Nu a menţionat în declaraţia de interese rolul în CNADNR.
Mircea POP Fost director general adjunct la CNADNR, destituit de CA. A fost consilier în Guvernul Adrian Năstase.
Alexandru NĂSTASE Consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului. Până pe 8 noiembrie a fost secretar de stat la Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură condus de Dan Şova, unde a venit dintr-o firmă de publicitate pe care o deţine împreună cu soţia.
Monica TRUŢER Reprezentant al Ministerului de Finanţe. Era şi în timpul guvernării Boc, director adjunct în Ministerul de Finanţe. Este de asemenea membru în CA al CFR Călători.
Toma-Longin COCOCI Preşedinte PSD Corbia, vicepreşedinte PSD Olt şi consilier la cabinetul ministrului Dan Şova, nu a menţionat în declaraţia de interese rolul în CNADNR.
Radu-Ştefan CERNOV Avocat, fost membru asociat în Societatea Civilă de Avocaţi Şova şi Asociaţii. Numele său a apărut în scandalul legat de contractele de consultanţă juridică pe care casa de avocatură le-ar fi încheiat cu CE Turceni şi CE Rovinari. Este numit administrator la Metrorex şi până recent a fost membru în CA Transgaz, poziţie din care a demisionat.

LOTERIA ROMÂNĂ

Salariul fix al directorului general: 20.354 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Brigita ORZAN Director de cabinet al ministrului pentru Buget, Liviu Voinea. A venit la Ministerul Finanţelor în iunie 2012, ca director la cabinetul secretarului de stat la acea vreme Liviu Voinea, renunţând la postul de la compania de consultanţă Voinea Business Development, unde câştiga 9.500 de lei lunar. Deţine Rowel Soft SRL împreună cu Roland Orzan. Pentru participarea în AGA este remunerată, în prezent, cu 94 de lei lunar.
Tudor SIMOTA Consilierul ministrului pentru Buget, Liviu Voinea. A venit la Guvern de la Fundaţia Culturală DELTA Este din Arad şi fugurează ca unic acţionar la Adeserv Company SRL şi preşedinte al Asociaţiei Casa româno-chineză.
Ioan RĂCEU Director în Ministerul Finanţelor, membru CA la Monitorul Oficial în AGA la Loteria Română şi în comisia de privatizare a Nuclarelectrica.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Marius NICA Preşedinte CA. Este secretar general la Ministerul Mediului, poziţie în care a fost promovat în februarie de la cea de director de cabinet al ministrului Rovana Plumb.
Adrian Mişu MANOLACHE Directorul Loteriei Române. Fost director regional la BCR şi director execuitiv al sucursalei din Prahova. Are 35 de ani şi e licenţiat în Relaţii Internaţionale la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.
Adrian Nicusor NICA Este consultant fiscal şi a lucrat la ANAF. Apare şi ca membru în AGA de la Transelectrica.
Adrian Ştefan BĂDESCU Dacă în 2011 apare în lista sponsorilor PSD cu o sumă de 3-4 ori mai mare decât cea cu care au contribuit la partid lideri ca Ilie Sârbu, Viorel Hrebenciuc sau Titus Corlăţean, în 2012, la vârsta de 27 de ani, este promovat consilier la Cancelaria Prim-Ministrului şi membru CA la Loteria Română. Figurează de asemenea ca membru în Consiliul Naţional al PSD şi a fost consilier remunerat la partid.
Daniel DIACONESCU Vine din ANAF. Este şi memebru AGA la Transelectrica.

TAROM

Salariul fix al directorului general: Confidenţial

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Liliana MUŞAT Reprezentant al Ministerului Finanţelor. Este consilier superior la Direcţia de Programare Bugetară, transferată de la Ministerul Transporturilor anul acesta. Numită şi în AGA APDM Galaţi. În 2012, era membru CA la Aeroporturi Bucureşti, ROMATRSA, CFR MARFĂ, CNADNR, PLASIDRUM şi reprezentant al statului în AGA TAROM.
Sorin MARICA Din acest an, consilier la Ministerul Transporturilor, la cabinetul secretarului de stat Nicuşor Buică, unde a venit de la conducerea companiei Dracula Park SA, înfiinţată pentru un proiect care nu s-a materializat niciodată. Apropiat al PSD, postură în care în 2002 a fost consilier la Ministerul Turismului în timpul mandatului lui Dan Mathei Agathon.
Daniela Alina MARIN Consilier al ministrului Ramona Mănescu. Este vicepreşedinte TNL, membru PNL sector 1, calitate în care a fost delegată la Congresul PNL de la începutul anului, înscrisă în 2008 pe lista PNL pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
Gabriel DUMITRESCU Director la  ROMATSA şi fost director general Tarom.
Gabriel STROE Director de achiziţii al aeroportului Otopeni.
Marius ILIE Reprezentantul SIF MUNTENIA.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Dante STEIN Este consilier onorific al premierului Victor Ponta şi fiul fostului proprietar al companiei AutoItalia, Herbert Stein. Este cetăţean austriac, a fost vicepreşedinte executiv la AutoItalia. Familia Stein face afaceri în România în leasing şi asigurări auto.
Manuel DONESCU Numit în februarie secretar de stat în Ministerul Trasporturilor, cu sprijinul PNL, fost consilier al lui Daniel Chiţoiu. A lucrat în MAE, fiind trimis la Ambasada din Beijing, unde a fost consilier diplomatic, şi la cea din Tokio, ca secretar I.
Răzvan FILIPESCU Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Turism, numit cu susţinerea PSD. A fost director general la Prod Transports Cereal SA din Agigea şi administrator în turism. Între 2003 şi 2004, în timpul guvernării Năstase, a lucrat la Corpul de Control al Prim-Ministrului.
Florin LUCA Consultant strategie bancară.
Bogdan SPETEANU Director general BCR Leasing.

CEC Bank SA

Salariul fix al directorului general: Confidenţial

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Cosmin MARINESCU Consilierul lui Daniel Chiţoiu la Ministerul Finanţelor este conferenţiar universitar la Academia de Studii Economice. Este numit politic membru în AGA CEC Bank SA (de unde câştigă lunar 4000 euro) şi în AGA Formenerg SA (47 lei de lei pe lună). Anul  trecut, a fost colaborator la Ministerul Economiei,  în timpul lui Chiţoiu, fiind numit în această calitate în Consiliul de Administraţiei al EON Energie şi în comisia de privatizare a NuclearElectrica.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Radu Graţian GHEŢEA Preşedintele CEC Bank. Numit în 2007, pe filieră PNL.
Andrei Liviu STAMAŢIAN Prim-vicepreşedintele CEC Bank.
Mihaela Lucica POPA Vicepreşedinte CEC Bank
Gheorghe CARABAŞAN A intrat în CEC Bank în 2007, ca vicepreşedinte. Fost director al Alpha Bank, are 39 de ani în activitatea bancară, iar între 1973 şi 1994 a lucrat în Banca Română de Comerţ Exterior.
Ciprian BADEA Secretar general în Ministerul Finanţelor, promovat în timpul guvernării USL pe filiera PNL, din poziţia de director al Direcţiei Juridice pe care o deţinea de mai mulţi ani. Este membru neremunerat în AGA EximBank şi a Fondului Proprietatea şi plătit în AGA Imprimeriei Naţionale, în care reprezintă statul din timpul guvernării Tăriceanu. De la CEC Bank, unde a intrat tot în timpul primei guvernări PNL, a încasat, în 2012, 292.040 de lei.
Mirela SITOIU Este director de resurse umane în Ministerul Finanţelor. A intrat în AGA CEC Bank în 2012, după schimbarea de putere din Guvern.
Constantin MIHAIL Vicepreşedinte ANAF, un mai vechi colaborator al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, cu care a lucrat la ANAF în timpul Guvernului Tăriceanu. La acea vreme, Constantin Mihail era director la Direcţia Generală pentru Remormă şi Cooperare Internaţională, dar şi şef de cabinet al vicepreşedintelui ANAF.
Valentin MAVRODIN Fost secretar de stat la Ministerul Finanţelor în timpuil mandatului lui Varujan Vosganian, în Guvernul Tăriceanu. În prezent, este director general în Minister, poziţie din care a fost numit în AGA Formenerg, dar şi în comisia de privatizare de la Hidroelectrica.  În timpul Guvernului Boc a fost susţinut în CA al ROMATSA, dar şi în AGA CEC Bank unde a răms o perioadă şi după instalarea USL la putere.
Florin TUNARU Este inspector fiscal la Teleorman din ’90. În 2010, i-a devenit consilier personal liderului PSD, Liviu Dragnea, la Consiliul Judeţean, iar în mai 2012, imediat după instalarea Guvernului Ponta, a fost avansat vicepreşedinte al ANAF şi numit în CA al CEC Bank.
Gelu Ştefan DIACONU Preşedintele ANAF, fost şef al vămilor, fost secretar de stat la Economiei şi apoi la Finanţe în timpul mandatelor lui Daniel Chiţoiu. A obţinut 105.000 de euro numai dintr-un litigiu în care a cerut compensaţii la încetarea mandatului său la EximBank.

EXIMBANK

Salariul fix al directorului general: Confidenţial

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Dan MANOLESCU Secretar de stat în Ministerul Finanţelor, promovat de PNL. Este vicepreşedintele Consiliului Superior al Camerei Consultanţilor Fiscali, condusă de Daniel Chiţoiu şi vine dintr-o compania Soter & Partners, unde a coordonat departamentul de consultanţă fiscală.
Adrian Mişu MANOLACHE Directorul Loteriei Române. Fost director regional la BCR şi director execuitiv al sucursalei din Prahova. Are 35 de ani şi e licenţiat în Relaţii Internaţionale la Universitatea Româno-Americană din Bucureşti.
Ciprian BADEA Secretar general în Ministerul Finanţelor, promovat în timpul guvernării USL pe filiera PNL, din poziţia de director al Direcţiei Juridice pe care o deţinea de mai mulţi ani. Este membru neremunerat în AGA EximBank şi a Fondului Proprietatea şi plătit în AGA Imprimeriei Naţionale, în care reprezintă statul din timpul guvernării Tăriceanu. De la CEC Bank, unde a intrat tot în timpul primei guvernări PNL, a încasat, în 2012, 292.040 de lei.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Traian HALALAI Preşedintele executiv al băncii din noiembrie 2012, numit cu sprijinul lui Victor Ponta în locul lui Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană.
Paul ICHIM Vicepreşedinte al EximBank din martie 2009. Anterior, a lucrat în sectorul bancar şi în Ministerul Finanţelor unde a fost, între 2000 şi 2005, secretar de stat şi consilier al ministrului.
Vasile SECAREŞ Profesor universitar, specialist în relaţii internaţionale. A fost consilier prezidential al lui Ion Iliescu pe probleme de analiză politică. Se numără printre fondatorii FSN şi a fost, până în 1997 vicepreşedinte EximBank.
Emilian BĂDICĂ Membru în CA din partea celor cinci societăţi de investiţii financiare (SIF). A fost membru în Consiliu şi în mandatul precedent.
George CĂLIN

În Eximbank funcţionează şi o structură care aprobă regimul de acordare a dife­ri­telor facilităţi din portofoliul băncii, aşa-numitul Comitet Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA),  în care şi-au găsit loc 11 oameni din Guvern remunerate cu 18.000 de lei lunar. Printre ei: doi secretari de stat de la Finanţe (Enache Jiru şi Gheorghe Gherghina), secretarul General la Guvernului, Ion Moraru, un secretar de stat de le Economie, unul de la Interne, unul de la Dezvoltare, şi reprezentanţi ai Transporturilor şi Agriculturii.

TRANSELECTRICA

Salariul fix al directorului general: 19.500 de lei lunar

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Aurora NEGRUŢ Preşedinte al CA, desemnat din poziţia de Şef Serviciu la Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie. A lucrat în Ministerul Economiei la OPSPI şi AVAS. În prezent, este numită reprezentant al statului în DFEE Electrica SA, CE Oltenia, Cuprumin, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica.
Dumitru Remus VULPESCU Reprezentant al statului, directorul de cabinet al ministrului Finanţelor, Daniel Chiţoiu, fostul şef al OPSPI devenit cunoscut în timpul privatizării controversate a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea. Membru în AGA TRANSGAZ şi TRANSELECTRICA (ultima calitate de reprezentare nefiind menţionată în declaraţia de interese). A fost în ultimul an membru AGA Electrica, CNI Coresi, şi al CA în Rompetrol Rafinare până în iunie, când a fost înlocuit de Gabriel Dumitraşcu, şeful Departamentului pentru privatizări în energie.

METROREX

Salariul fix al directorului general: 15.750 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Gheorghe HUŢANU Reprezintă Ministerul Tranporturilor. A fost şeful corpului de control în vremea ministrului Ovidiu Silaghi, promovat din postul de consilier la cabinetul unui secretar de stat în care a fost instalat în 2012. Anterior, a fost consilierul personal al lui Radu Stroe la Secretariatul General al Guvernului, tras o vreme pe linie moartă cât timp a fost implicat într-un proces penal. Fost comisar şef al Gărzii Financiare Mureş, a fost arestat în 2007 pentru luare de mită, timp de patru luni, condamnat ulterior la 4 ani şi 8 luni d eînchisoare, dar achitat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Petru MARCULEŢ Este director în Ministerul Transporturilor, în care lucrează din 1989. De-a lungul timpului, a fost reprezentantul statului în adunările generale ale acţionarilor şi în consiliile de administraţie ale mai multor companii, între care CNADNR, TAROM, ARR şi Metrorex. De la compania care operează transportul subteran în Bucureşti lua în 2008, ca reprezentant în AGA, peste 19.000 de lei pe an. Ulterior, indemnizaţia s-a redus la 42 de lei pe şedinţă până la această ordonanţă care permite din nou creşterea.
Ion Laurenţiu VOICU Conduce Direcţia de Comunicare a Ministerului Transporturilor, poziţie din care a fost numit de toate guvernările să reprezinte statul la vârful companiilor din Transporturi. În 2009, de exemplu, figura în CA la CFR Călători, în AGA la Metrorex şi în AGA la Aeroport Otopeni.
Emil UNGUREANU Director la Direcţia pentru Fonduri Externe din Ministerul Transporturilor. Soţia sa, Angela Ungureanu, a fost angajată la Metrorex în perioada în care Emil Ungureanu figura ca membru al AGA în aceeaşi companie. Anterior, a reprezentat statul în CA a TAROM.
Mărioara NIŢU Reprezentantul Ministerului Finanţelor, în care este director general adjunct. Este numită politic reprezentatul statului  în CA CFR Marfă, CN APDM SA Galaţi, CN CAN SA Constanţa, în AGA Metrorex, dar şi CA al uneia dintre cele mai vânate companii, ROMATSA, ca şi în comisiile de privatizare pentru Poştei Române şi Nuclearelectrica. Este membră şi în comisia de tragere LOTO la Loteria Naţională de unde a încasat 4200 de lei anul trecut.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Dragoş-AlexandruDRAGHICI Desemnat şef al CFR Marfă în urma selecţiei managementului privat
Florin-Mihai ALEXANDRESCU Fost consilier personal al lui Relu Fenechiu la Ministerul Transporturilor. Membru în AGA Administraţiei Porturilor Dunării Fluviale. Este absolvent al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.
Ovidiu PUŢURA Secretar de stat la Ministerul Justiţiei, propulsat de PNL, încă din Guvernul Ponta 1. Este judecător şi a fost detaşat la MJ de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud. În cazul său, participarea ca reprezentant al statului în diverse companii s-a dovedit profitabilă: ia 3000 de lei lunar din CA GDF Suez Energy Romania şi 18.000 de lei pe lună din CIFGA Eximbank. Anterior, a fost membru în CA Electrica, CA GDF Suez Energzy România, CA Romgaz, administrator special Romaero, administrator Romsilva şi EximBank.
Petru-Bogdan MIHOC Consultant financiar la compania Prospecţiuni.

ROMATSA

Salariul fix al directorului general: 42.315 lei lunar

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Cristian GHIBU Preşedintele CA. Este secretar de stat Ministerul Transporturilor, instalat în mandatul lui Relu Fenechiu al cărui apropiat este şi degrevat de responsabilităţi de către Ramona Mănescu. A fost preşedintele comisiei pentru privatizarea CFR Marfă, eşuată recent.
Aleodor FRÂNCU Director General al ROMATSA, susţinut de PNL. A fost şef al Cancelariei prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, demis după ce CNSAS a susţinut că a colaborat cu Securitatea înainte de 1989. După plecarea din Guvern, a renunţat la calitatea de membru PNL.
Bogdan COSTAŞ Fost director de investiţii în Ministerul Justiţiei şi director economic la Administraţia Penitenciarelor.
Carmen RADU Fostul preşedinte al EximBank, a fost propusă de liberali în 2013 pentru funcţia de vicepreşedinte al băncii, însă a decis să renunţe la acest post.
Valentin CIMPUIERU Director General Adjunct Tehnic şi Dezvoltare Romatsa
Elena DOBRAN Consilier juridic la Auroritatea Aeronautică
Mărioara NIŢU Reprezentantul Ministerului Finanţelor în care este director general adjunct. Este numită politic reprezentatul statului  în CA CFR Marfă, CN APDM SA Galaţi, CN CAN SA Constanţa, în AGA Metrorex, dar şi CA al uneia dintre cele mai vânate companii, ROMATSA, ca şi în comisiile de privatizare pentru Poştei Române şi Nuclearelectrica. Este membră şi în comisia de tragere LOTO la Loteria Naţională de unde a încasat 4200 de lei anul trecut.

CFR SA

Salariul fix al directorului general: 66.642 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Cristian MihaiMARINESCU Secretar general adjunct în Ministerul Transporturilor; om de afaceri, membru al PSD Ilfov după ce a fost exclus din PSD Sibiu, anterior consilier al lui Victor Ponta.
ConstantinZAHARIA Consilierul personal al ministrului PNL al Transporturilor, Ramona Mănescu, fost director în minister, tras pe linie moartă în timpul lui Relu Fenechiu după ce, în mandatului ministrului Ovidiu Silaghi ar fi încercat să transfere, ca director general al CFR Marfă, gratis, peste 1000 de vagoane către GFR, firma lui Gruia Stoica.
Gherasim PUI Expert la Direcţia Generală Strategie, Management şi Afaceri Externe din Ministerul Transporturilor. Numit politic în AGA Telecomunicaţii CFR în Consiliul de Administraţie la Reparaţii Locomotive Braşov şi în cel al Metrorex.
Maria Mirela VOICA Este directorul de cabinet al secretarului de stat Nicuşor Buică, având în spate o experienţă exclusiv în posturi în care a fost numită politic la cabinetul demnitarului. A venit la Transporturi în martie dintr-o poziţie de consilier la Ministerul Mediului, în care a lucrat şi Buică, fiind anterior angajată ca şefă de cabinet a secretarului de stat responsabil de Păduri, Cristian Apostol, membru PDL Prahova şi fost director Romsilva.
Tudor STOIAN Reprezentant al Ministerului Finanţelor, consilier la Direcţia de Reglementare în domeniul Activelor Statului. Numit, de mai mulţi ani, în AGA la Administraţia Porturilor Dunării Fluviale, CFR SA, Radionav SA Constanţa şi în Consiliul de Administraţie la Romavia, Ro-army security, Societatea de Administrare Active Feroviare “SAAF” SA şi la Administraţia Zonei Libere Galaţi.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Florian Raimund KUBINSCHI A fost promovat preşedintele CA după venirea Ramonei Mănescu la Ministerul Transporturilor din membru al CA desemnat în timpul mandatului lui Relu Fenechiu. Vicepreşedinte Volksbank, a fost vicepreşedinte executiv MKB Romexterra Bank şi CFO la Banca Ţiriac, devenită ulterior HVB Ţiriac.
George MICU Unul dintre oemenii de încredere ai liberalului Relu Fenechiu, numit în aprilie manager la CFR SA şi demis de Ramona Mănescu.  A fost director general adjunct al CFR Marfă, dar şi membru în Consiliul de Administraţie de la CFR Călători. Într-un raport al Corpului de Control al fostului prim-ministru Emil Boc, se menţionează că a semnat ilegal, în 2011, 5 hotărâri ale Consiliului de Administraţie, în perioada în care era numit interimar la conducerea CFR Marfă de către fostul ministru PDL, Anca Boagiu.
Sebastian Gabriel TCACIUC Economist, vine din mediul privat. Este director de investiţii la Advent International, fost CFA la Ceramica SA, analist la Alpha Bank şi la ING.
Enache JIRU Fost şef al Trezoreriei, a avansat la conducerea CEC şi în cea a Minsiterului de Finanţe, unde este secretar de stat, cu sprijinul PSD, fiind un mai vechi colaborator al lui Mihai Tănăsescu. Până în 2000, a lucrat la Banca Naţională, după 2005 numărându-se printre consultanţii companiei Energy Holding. În perioada 2009-2010, a fost preşedinte al Comisiei de Selecţie a Administratorului pentru Fondul Proprietatea. În prezent, este membru în consiliul de supraveghere a AAAS, în CA la CN CFR SA, în comisia de privatizare Hidroelectrica şi CIFGA Eximbank.

CFR Călători

Salariul fix al directorului general: 41.175 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Mihaela SIMION Este şef serviciu la Directia Economică din Ministerul Transporturilor, numită cenzor, CA, comisii de privatizare, AGA în numeroase companii de-a lungul timpului. Soţul, Gheorghe Simion, este angajat la Grup Feroviar Român, ca şef serviciu.
George ŞERBAN A fost consilier personal al secretarului de stat de la Transporturi, Lucian Iliescu.
Marin STANCU Şef serviciu în Ministerul Transporturilor,fost director în minister în perioada Guvernării Tăriceanu A fost numit în trecut în CA Metrorex şi în conducerea AFER.
Mihail VOICU Este consilier superior în Ministerul Transporturilor
Ovidiu Valentin NĂSTASE Adjunct al şefului Finanţelor Publice sector 4.

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

Corina Alexandrina GĂTEJ Preşedintele CA a fost consiliera preşedintelui Traian Băsescu pe probleme legate de mediul de afaceri în perioada 2009-2010. La Cotroceni a venit din poziţia de CEO Unilever South Central Europe.
Valentin DOROBANŢU Selectat manager privat la CFR Călători în timpul mandatului lui Relu Fenechiu. A ocupat de-a lungul timpului mai multe posturi de conducere în cadrul CFR Intrastructură, în Autoritatea Feroviară Română şi la CFR Călători. Potrivit declaraţiei de interese, este şi membru al AGA la CFR Gevaro
Claudiu Octavian DUMITRESCU Susţinut de PNL, este director în Ministerul Transporturilor, fost director în CFR pe vremea lui Radu Berceanu, în Guvernul Tăriceanu. Numit politic în AGA la CFR Marfă, CFR SA, CFR Călători SA, în CC – AFER şi UP. În trecut, reprezentantul statului în AGA la Metrorex şi SFT CFR.
Dana Rachila GALBEN Este adjunct în Direcţia Strategie şi Afaceri Externe în Ministerul Transporturilor. Fost membru AGA şi CA la CFR Călători, CNADNR, Plastidrum, CFR SA.
Alexandru PETRESCU

CFR Marfă

Salariul fix al directorului general: 42.750 de lei

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

Anca BOŢOC Directorul de cabinet al fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, este fost consilier la Camera Deputaţilor. În  timpul guvernării PDL, a fost şefa de cabinet a a ministrului Gabriel Sandu la Comunicaţii.
Mariana VLAD Consilier al ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu. A venit de la Exim Bank unde a fost expert la Relaţii Publice.
Dana Rachila GALBEN Este adjunct în Direcţia Strategie şi Afaceri Externe în Ministerul Transporturilor. Fost membru AGA şi CA la CFR Călători, CNADNR, Plastidrum, CFR SA.
Claudiu Octavian DUMITRESCU Susţinut de PNL, este director în Ministerul Transporturilor, fost director în CFR pe vremea lui Radu Berceanu, în Guvernul Tăriceanu. Numit politic în AGA la CFR Marfă, CFR SA, CFR Călători SA, în CC – AFER şi UP. În trecut, reprezentantul statului în AGA la Metrorex şi SFT CFR.
Maria POPESCU Reprezentanta Ministerului Finanţelor este şef serviciu la Direcţia de Programare Bugetară în Sectorul Securiotate Naţională şi Administraţie, membru CA la Romtehnica, RA RAR şi al AGA în CFR Marfă.

* Salariile directorilor generali provin dintr-o informare furnizată de Guvern în mai 2013. După aplicarea ordonanţei acestea vor putea fi renegociate.”

Articolul din Gandul arata o fateta a ceea ce as numi paradigma romaneasca. Dar acest aspect este cat se poate de graitor pentru ca sa-ti dai seama in ce consta modelul romanesc… La noi se maresc taxele si impozitele pe care trebuie sa le plateasca firmele private, se mai adauga si taxe si impozite noi, bineinteles in ideea ca nu sunt bani, nu sunt venituri bugetare suficiente. In schimb, se maresc ( pardon, se „limiteaza”) salariile directorimii si indemnizatiile celor din AGA. De la intreprinderile de stat. Cu pierderi. Dar cu pierderi foarte mari… Pe de alta parte, as remarca „vasta experienta”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, a celor din  AGA, de exemplu Edit Gyenge, consiliera ministrului Dan Sova si reprezentant al statului in AGA la CNADNR. Are 23 de ani, a terminat liceul de Arte Plastice, scrie poezii…

Si trebuie specificat un lucru: foarte multi din cei care lucreaza in mediul privat, cu putine exceptii, au salariile atat de mari, la nivelul celor de la stat, chiar daca lucreaza intr-o functie de conducere…

Guvernul le măreşte salariile şefilor autorităţilor de management. Teodorovici: „Le uniformizăm în sus”

Se arata ca:

„Toţi cei şapte şefi ai autorităţilor de management (AM) pentru proiectele cu fonduri europene vor deveni, până la sfârşitul anului, printre cei mai bine plătiţi bugetari din România. Ei ar urma să câştige peste 10.000 de euro brut lunar, primind în continuare şi bonusul de 75% de la Comisia Europeană, mult peste indemnizaţia de 6.148 de lei a prim-ministrului.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, susţine că a primit acordul premierului Victor Ponta pentru a le egaliza salariile cu cel mai mare din sistem, chiar dacă performanţa lor a fost diferită.

„O veste foarte bună este că încercăm acum şi sper până la final de an, deja premierul acceptat acestă abordare, să uniformizăm salariile la autorităţile de management. Ştim că sunt diferenţe. Sunt două ministere care merg mai bine acum, ca salarizare, Dezvoltarea şi ministerul nostru, iar Mediu, Transport, Competitivitate, Muncă şi PODCA (Programul de Dezvoltare a Capacităţii Administrative) au salarii mai mici pentru că bazele sunt diferite şi a fost acceptul primului-ministru de a uniformiza această bază salarială peste care se face top-up-ul de 75% de la Comisia Europeană”, a explicat ministrul.

Potrivit lui Teodorovici, uniformizarea se va face „în sus”, justificarea fiind motivarea şefilor AM pentru absorbţia mai bună a banilor europeni. „Se duc în sus. Ne aşteaptă un efort esenţial pentru atragerea de fonduri europene şi automat trebuie să porneşti cu nişte oameni care să fie bine salarizaţi”, a spus acesta.

Din estimările lui Eugen Teodorovici, şeful AM cel mai bine plătit „are brut undeva peste 10.000 de lei”. „Se uniformizează baza peste care o să dăm acest top-up de 75%”, a adăugat el.” (subl. mea)

Dar eu stau si ma intreb: chiar asa de mici, nemotivante au fost pana acum salariile sefilor AM pentru proiecte cu fonduri europene? Eu nu prea vad performante la capitolul asta, atragerea de fonduri europene, si „uniformizarea se va face „in sus””? La o firma privata poti sa fii si performant dar daca ceri o marire de salariu te poti trezi, netam-nesam, dat afara, chiar daca cererea ta este justificata…

Si acum ne apropiem de punctul culminant al postarii, si anume de intrebarea: ce tip de om creeaza aceasta paradigma romaneasca descrisa de catre cele doua articole de mai sus?

Agerpres

DNA: Directori CEC Bank Braşov, trimişi în judecată

Se arata ca:

„Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciului Teritorial Braşov au dispus trimiterea în judecată a inculpatei Florentina Tăvălică, director al CEC Bank – Sucursala Braşov la data faptelor, pentru luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată privind acordarea ilegală de credite.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis luni AGERPRES, în acelaşi dosar, pentru fapte similare, au mai fost deferiţi justiţiei Afrodita Nicoleta Renţea, director operaţiuni la CEC Bank – Sucursala Braşov (până la data de 5 ianuarie 2009 şi, în continuare, şef serviciu credite până la 21 martie 2013), şi Mugur Babciuc, administrator al SC ”On Astor” SRL Braşov.

Florentina Tăvălică, în calitate de director al CEC Bank Braşov (octombrie 2005 – 21 martie 2013), în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă ale anului 2008, a condiţionat acordarea unor credite bancare societăţii SC ”On Astor” de efectuarea unor lucrări de amenajare a unui imobil, lucrări evaluate la suma de peste 6.800 lei, pe care le-a pretins de la administratorului firmei.

„Acesta din urmă a acceptat cererea şi a dispus efectuarea lucrărilor. După acest moment, inculpatele Tăvălică şi Renţea au oferit inculpatului Babciuc varianta de obţinere de bani de la CEC Bank Braşov, prin intermediul altor firme (care să nu aibă datorii la bugetul de stat şi care să obţină credite succesive până la pragul maxim de 600.000 lei) şi garantarea lor doar formală, prin facturi care să ateste existenţa unui stoc de marfă nereal”, susţin anchetatorii.

Sursa citată precizează că, în perioada aprilie 2008 – februarie 2009, inculpatele Tăvălică şi Renţea, în calitatea lor de director, respectiv director operaţiuni (până la data de 5 ianuarie 2009 şi, în continuare, şef serviciu credite), cu ştiinţă şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu aprobând şi acordând, cu încălcarea normelor bancare, un număr de 12 credite, în favoarea a 12 societăţi comerciale deţinute de cunoscuţi ori de angajaţi ai lui Mugur Babciuc ori de persoane care deţineau firme fără activitate.

„Ca urmare, s-a produs o pagubă totală patrimoniului CEC Bank SA în sumă de peste 7 milioane lei şi s-a obţinut de către SC ‘On Astor’ un avantaj patrimonial echivalent cu valoarea creditelor. Inculpatul Babciuc, care a pus la dispoziţie acte necorespunzătoare realităţii, le-a ajutat pe cele două inculpate să aprobe şi să acorde, în mod nelegal, un număr de 9 credite în favoarea unor societăţi comerciale. Totodată, inculpatul Mugur Babciuc, în calitate de administrator, a emis şi semnat la rubrica furnizor mai multe facturi fiscale, prin care a atestat nereal vânzarea unor materiale de construcţie în favoarea unor societăţi comerciale, documente ce au fost depuse la CEC Bank Braşov, ca garanţie fictivă a creditelor acordate în favoarea acestora”, precizează DNA.

Procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor aparţinând inculpatei Tăvălică până la concurenţa sumei de peste 7 milioane lei (compusă din prejudiciului cauzat din acordarea ilegală a creditelor şi contravaloarea lucrărilor de construcţie primite ca mită), precum şi asupra bunurilor aparţinând inculpatei Renţea până la concurenţa sumei reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin acordarea ilegală a creditelor.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Braşov. AGERPRES/(AS – autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)”

Sigur, ramane de vazut daca acuzatiile ce i se aduc Florentinei Tavalica, de catre anchetatorii DNA, sunt justificate si numai Justitia poate stabili lucrul acesta. Pana atunci, desigur, exista prezumtia de nevinovatie. Dar mie, citind acest articol, mi-a venit o alta intrebare in minte, presupunand ca e adevarata acuzatia – „luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată privind acordarea ilegală de credite„: cum e posibil sa se preteze la astfel de lucruri un director al unei sucursale CEC Bank din tara noastra? Deci un om care nu se poate spune ca are un salariu modest, ca traieste in conditii proaste, cu alte cuvinte un om amarat… Ci ditamai directoarea de filiala CEC dintr-un oras important al tarii… Ca pe unul amarat, care, saracul de el, e vai de capul lui si fura pot sa-l inteleg. Dar aici e vorba de oameni care nu numai ca au mijloace materiale cu mult peste media din Romania dar care sunt si in functii importante. Eu nu cred ca un director de sucursala CEC are un salariu modest, nemotivant, ca sa se preteze la mita. Pentru ca pe acela care are un salariu mic si nemotivant il inteleg… Si sunt multi astfel de oameni care sunt expusi la mita datorita salariului mic. Dar un director al CEC Bank…? Adica iti risti functia, linistea, cariera in conditiile in care ai un salariu foarte bun, primind mita? E foarte greu de inteles…

Cate ceva despre meci…

Mediafax

ROMÂNIA – GRECIA, scor 1-1 în returul barajului. „Tricolorii” au ratat calificarea la Cupa Mondială din Brazilia – FOTO

Se arata, printre altele, ca:

Reprezentativa României a ratat calificarea la Cupa Mondială din Brazilia, după ce a încheiat la egalitate, marţi seară, pe Arena Naţională, scor 1-1, cu selecţionata similară a Greciei, în manşa retur a barajului de accedere la turneul din 2014.

România a înscris prin Torosidis ’55 (autogol), iar pentru Grecia a punctat Mitroglou ’23.

În tur, vineri, la Pireu, Grecia s-a impus cu scorul de 3-1.

0-1: În minutul 23, Kostas Mitroglou a deschis scorul după o pasă de la Karagounis şi a înscruis cu un şut plasat de la 13 metri în dreapta lui Tătăruşanu.

1-1: Torosidis a încercat să degajeze o minge de la 14 metri, însă a şutat în vinclu în dreapta lui Karnezis.

România: Tătăruşanu – Măţel, Goian, Chiricheş, Raţ (Latovlevici ’26) – Hoban – Torje (Niculae ’56), Stancu (Grozav ’86), Tănase, Maxim – Marica. Selecţioner: Victor Piţurcă

Grecia: Karnezis – Torosidis (Vyntra ’72), Papastathopoulos, Siovas (Manolas ’80), Holebas – Maniatis, Karagounis (Samaris ’73), Tziolis – Salpingidis, Mitroglou, Samaras. Selecţioner: Fernando Santos

Cartonaşe galbene: Mitroglou ’24, Holebas ’57, Tziolis ’89

Meciul a fost arbitrat de o brigadă din Serbia, cu Milorad Mazici la centru. El a fost ajutat de asistenţii Milovan Ristici şi Dalibor Djurdjevici, şi de rezerva Bosko Jovanetici. Cei patru arbitri au fost supervizaţi de italianul Alfredo Trentalange (observator pentru arbitri), iar observator de joc din partea FIFA a fost danezul Steen Michael Dahrup.

Pe tabela electronică a Arenei Naţionale au fost afişate versurile „Deşteaptă-te, române”, în timpul intonării imnului. Fanii români au susţinut echipa naţională şi fluturând steguleţe tricolore, aflate pe scaunele de pe Arena Naţională. La începutul meciului, suporterii români au afişat un imens drapel tricolor care a acoperit întreaga peluză şi au afişat un banner: „Luptaţi pentru neam, credinţă şi ţară”. […]”

Nu stiu cum se face dar noi intotdeauna „luptam pentru neam, credinta si tara” dar rezultatele sunt mediocre sau submediocre. Ca echipa noastra a jucat prost, asta a putut-o constata oricine e de buna-credinta. Toata lumea a fost dezamagita de jocul slab al Nationalei… Insa pe mine m-a frapat faptul ca ai nostri au jucat fara convingere, fara determinare… Uitati-va cum a jucat Franta, ce s-a aflat intr-o situatie mai grea decat a noastra dupa ce Ucraina castigase cu 2-0 in tur. In min. 34 scorul era deja 2-0 pentru Franta!! S-a vazut vointa, hotararea de a invinge! S-a vazut seriozitatea cu care au pregatit meciul. La noi lucrurile stau exact invers: nu s-a vazut seriozitatea in tratarea partidei, nici in tur si nici in partida retur, cand aveam sanse bunicele sa ne calificam. Le-am ratat prea usor. Nu mai vorbesc de faptul ca apararea noastra a avut carente grave atat in primul cat si in cel de-al doilea meci. Or, de lucrul acesta e responsabil, dupa parerea mea, antrenorul. Daca lucrurile ar fi fost tratate asa cum trebuie, in  primul meci ar fi trebuit ca apararea noastra sa straluceasca, sa inchida culoarele de atac ale adversarilor, marcaj strict, atentie maxima pentru a putea scoate un 0-0 sau 1-1. Aceleasi carente in aparare, daca nu si mai grave, s-au vazut si acum – primul gol pe care l-am primit  sta marturie… Chiar daca nivelul valoric al echipei noastre e unul mai slab, cu o aparare darza, atenta, inchizand imediat orice atac al adversarului, muncind cu tenacitate pe teren, si efectuand contraatacuri rapide prinzand pe picior gresit adversarul, eu cred ca am fi reusit sa scoatem un rezultat mult mai bun si chiar sa ne calificam. Nu mi se pare ca era ceva imposibil. Sunt si din cei care vor demiterea lui Piturca… Dar cine ar dori sa vina la Nationala? Eu cred ca Puiu Iordanescu ar fi cel mai nimerit. A avut rezultate frumoase la echipa Nationala. Ar dori sa preia Nationala? Poate ar fi o problema varsta, 63 de ani… Poate ca nu… Ar trebui sa ne gandim si la oameni mai tineri capabili si dornici sa antreneze Nationala…

Ceea ce m-a mahnit pe mine, in afara de rezultat si de faptul ca nu ne-am calificat, a fost ca am vazut o Nationala ce parea compusa din amatori. Chestia asta cu amatorismul in fotbal era buna pe vremea lui Ceausescu, desi pe vremea aceea fotbalul romanesc a avut si rezultate remarcabile. Nu mai vorbesc de faptul ca pe vremea aceea au fost jucatori mari, fabulosi, legendari precum un Ilie Balaci sau Dobrin, un Dudu Georgescu, Stefanescu. Sunt numai cateva exemple dar lista nu s-a epuizat. Insa atunci nu se putea vorbi de un fotbal profesionist. Acum, da! Ei, echipa parca nu a inteles lucrul asta, ca s-a dat un upgrade fotbalului nostru si de la un fotbal amator s-a trecut la unul profesionist. Nu s-a vazut, in general vorbind, profesionismul jucatorului nostru. Poti sa nu ai in echipa jucatori exceptionali precum Hagi, dar asta nu inseamna ca nu te poti califica la un campionat mondial. Cu atat mai mult cu cat fotbalul este un sport de echipa. Echipa noastra, asa mi-a lasat impresia, nu a pornit cu convingerea in victorie nici in tur si nici acum, in retur. Pe de alta parte nu au stralucit nici din punct de vedere tehnic. Suturi imprecise, centrare si mingea trimisa exact la adversar (mai bine zis in adversar), cand coechipierii erau lateral vreo 2-3 m, deci centrari nu numai imprecise dar si prost executate… Am batut atatea cornere si nu am reusit sa punem vreo problema serioasa adversarului. Sigur, Piturca a facut echipa, in calitate de antrenor…  In orice caz, este deprimant ceea ce s-a intamplat, jocul echipei, rezultatul. Supararea suporterilor, pe deplin justificata. Federatia ar trebui sa se gandeasca serios si sa incerce sa dea un nou suflu Nationalei…

DE citit si…

Ce echipe s-au calificat la Cupa Mondială din 2014

Se arata, printre altele, ca:

„În urma meciurilor disputate marţi, s-au calificat Ghana, Algeria, Croaţia, Portugalia, Franţa şi Grecia.

Cele 30 de naţiuni calificate sunt:

Din Europa – Olanda, Italia, Belgia, Elveţia, Germania, Spania, Anglia, Rusia, Bosnia-Herţegovina, Croaţia, Portugalia, Franţa, Grecia.

Din zona Asia – Japonia, Australia, Iran, Coreea de Sud.

Din America de Sud – Argentina, Columbia, Chile, Ecuador, Brazilia.

Din zona CONCACAF – SUA, Costa Rica, Honduras.

Din Africa – Nigeria, Coasta de Fildeş, Camerun, Ghana, Algeria.

Mai sunt de disputat întâlnirile retur din barajele intercontinentale: Uruguay – Iordania (în tur 5-0, miercuri dimineaţă ora 08.00) şi Mexic – Noua Zeelandă (în tur 5-1, în noaptea de miercuri spre joi ora 01.00).

Tragerea la sorţi a grupelor turneului final al Cupei Mondiale din 2014 va avea loc la 6 decembrie, de la ora 18.00, la Costa do Sauipe. Cele 32 de formaţii calificate vor fi împărţite în patru urne valorice în funcţie de locul ocupat în clasamentul FIFA publicat în data de 17 octombrie.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 20, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii