Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Christine Lagarde…

Iata ce ne spune Mediafax:

Preşedintele Băsescu s-a întâlnit cu directorul FMI: România are nevoie să fie asistată încă doi ani

Se arata, printre altele, ca:

„”Am reuşit să finalizăm al doilea acord cu FMI. Să fim cinstiţi, au fost câteva probleme, dar cu bunăvoinţa tuturor acordul a fost finalizat.  Acum trebuie să pornim unul nou „, a afirmat Băsescu la începutul întâlnirii cu directorul FMI. […]

Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-byde circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi finalizată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.”

Băsescu, directorului FMI: Decizii populiste pot să dezechilibreze România. Această tendinţă există în acest moment

Se arata, printre altele, ca:

„Băsescu a spus că are câteva idei privind un nou acord cu FMI, arătând că în prezent România este pe drumul cel bun în privinţa macrostabilităţii economice, dar nu este definitiv consolidată şi trebuie lucrat din greu pentru a menţine această macrostabilitate.

„Uitându-mă pe cifre, pot constata că decizii populiste pot să dezechilibreze România şi această tendinţă există în acest moment în România”, a afirmat Traian Băsescu.

El a spus că sistemul de sănătate trebuie să fie o prioritate, arătând că la începutul anilor 2000 bugetul pe sănătate era de un miliard de lei, iar acum este de cinci miliarde, dar asistenţa pe sănătate s-a diminuat din punctul de vedere al calităţii.

„Se întâmplă ceva cu banii introduşi în sistem, trebuie să privim cu atenţie acest exod”, a adăugat Traian Băsescu.

Preşedintele s-a referit şi la privatizarea CFR Marfă, arătând că nu este foarte clar cum sunt trataţi investitori strategici. „Avem CFR Marfă de privatizat cu un investitor strategic. Din punctul meu de vedere, investitori strategici sunt căile ferate americane, franceze, austriece, germane şi cred că obiectivul nostru principal trebuie să fie restructurarea companiilor de stat”, a spus Băsescu.

El a mai arătat că economia privată performează, în timp ce economia ce aparţine statului este „un dezastru”, arătând că unul dintre principalele probleme este managementul neperformant.

„Cum să mergi în zona euro cu această parte a economiei noastre? Este una dintre lecţiile pe care le-am învăţat în această criză. Dacă economia nu este competitivă, suferi foarte mult”, a adăugat Băsescu.

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a spus că toate căile identificate de Traian Băsescu privind reforma structurală şi sistemul de sănătate sunt complet legitime.

Ea a arătat că sumele acordate pentru sănătate trebuie cheltuite pentru sănătate, şi nu pentru altceva, aceasta fiind o prioritate, iar cea de-a doua prioritate este reforma structurală.

Lagarde a arătat că trebuie restructurate companiile de stat pentru a fi cât mai atractive pentru privatizare.

Ea mai spus că nimic nu poate prospera într-o ţară în care nu există macrostabilitate economică.

Directorul general al FMI se află în România, luni şi marţi, iar miercuri, o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România.

Autorităţile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.”

Dupa parerea mea, este inca un atac al lui Basescu la adresa lui Victor Ponta, apropo de acele „decizii populiste”. Basescu nu a pierdut prilejul de a lansa un nou atac la adresa premierului, dupa ce nu cu mult timp in urma spunea: „Sunt mai bun prim-ministru decat Ponta”. Christine Lagarde nu putea fi decat politicoasa, evident. Declaratiile pe care le-a facut Presedintele arata ca acesta doreste accelerarea procesului de integrare al Romaniei in Zona Euro. Raspunsul D-nei. Lagarde:

Lagarde susţine aderarea la euro după finalizarea reformelor structurale şi consolidare, fără grabă

„”Este un exemplu pe care îl am în minte – Letonia, care a fãcut reforme semnificative într-un timp scurt. Dar 10% din populaţie a emigrat pe parcursul reformelor (…) Cel mai bine este să te consolidezi, să ai o creştere sustenabilă, un set solid de reforme structurale înainte de a adera la zona euro, decât să te grabeşti, să accelerezi procesul de aderare, iar apoi să te regăseşti vulnerabil şi slăbit în faţa şocurilor externe”, a spus Lagarde la Bucureşti, la o întâlnire cu presa.

Directorul general al FMI a adăugat, însă, că nu are motive să se îndoiască că procesul de aderare al Letoniei a fost bine parcurs, că s-au verificat toţi parametri şi au fost îndeplinite toate criteriile.

 „În momentul în care aderi la zona euro pierzi instrumentul de politică monetară, care poate fi utilizat la stabilizarea economiei. Trebuie să fii într-adevăr foarte încrezător că poţi să funcţionezi cu un singur instrument. Ai un instrument mai puţin pe care poţi să-l foloseşti când lucrurile merg prost”, a explicat Lagarde.

Ea a adăugat că este elocvent exemplul unor state aflate în zona euro şi care au dificultăţi în a folosi puţinele instrumentele interne pentru a se echilibra, în lipsa politicii monetare, care este apanajul BCE.

„Sunt multiple beneficii, dar ai un singur stabilizator, pe celălalt nu îl mai poţi folosi niciodată”, a spus Lagarde.

Anterior, directorul general al FMI a arătat că avansul economic lent din Europa Centrală şi de Est este unul ciclic şi reflectă şi blocaje ale partenerilor, de asemenea ciclice.

„Dar trebuie finalizate reformele care presupun că sectorul productiv trebuie să fie performant şi nu trebuie împovărat cu alte probleme (…) Într-o ţară este vorba de piaţa muncii rigidă, în alta de multă birocraţie, în altele de reforme nefinalizate, de drept de proprietate încă neclarificat”, a afirmat Lagarde la conferinţa susţinută la Banca Naţională a României.” (subl. mea)

Lagarde: Reformele din companiile de stat vor fi incluse în noul acord al României cu FMI

Se arata, printre altele, ca:

„”Ce are România? Aveţi talent uman, surse de energie, finanţare disponibilă care trebuie fructificată şi adminsitraţie care poate fi eficientizată. Aveţi toate ingredientele (…) Aţi progresat mult şi dacă mai uit la parteneriatul dintre FMI şi România văd lucruri bune. Performanţă mai ales în domeniul fiscal, al sănătăţii, în sectoarele de energie”, a spus Lagarde la conferinţa organizată la Banca Naţională a României.

Directorul general al FMI a arătat că în privinţa companiilor de stat sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maximă, pentru a beneficia de întreg potenţialul uman şi tehnic din aceste societăţi.

Acest set de reforme va face parte din noul program”, a spus Lagarde.

Anterior, preşedintele Traian Băsescu a declarat la întâlnirea cu Lagarde că România are nevoie să fie asistată încă doi ani, arătând că ţara noastră a reuşit să finalizeze al doilea acord cu FMI, deşi au fost câteva probleme, dar au fost depăşite.

Şeful statului a afirmat că economia privată performează, în timp ce economia ce aparţine statului este „un dezastru”, arătând că unul dintre principalele probleme este managementul neperformant.”

Lagarde: Statul ar trebui să se implice mai mult şi să garanteze creditele pentru IMM-uri

Se arata, printre altele, ca:

„”Am vorbit aseara (luni – n.r.) despre programele Viena 1 şi Viena 2, poate va fi nevoie şi de Viena 3, este un lucru care va fi discutat de parteneri. Viena 1 a funcţionat bine, iar Viena 2 a funcţionat nu aşa de bine. Cred că sunt şi alte forţe care trebuie implicate, participarea statului care ar trebui să garanteze creditele pentru IMM-uri, dar şi pentru alte sectoare care nu par aşa prietenoase la risc cum ar vrea băncile. Vor mai fi câţiva ani până când băncile vor constitui acele fonduri tampon”, a afirmat Lagarde la conferinţa organizată la Banca Naţională a României.

Ea a arătat că nu trebuie să aibă loc o capitalizare prea rapidă a băncilor pentru Basel III, iar statul trebuie să se implice mai activ pentru a contribui la reducerea acestor riscuri.

„Această cultură ar trebui să minimizeze riscurile din economia reală şi să pună banii băncilor în ceea ce înseamnă economie reală şi mai puţin în produse sofisticate”, a spus Lagarde.

Directorul general al FMI încheie marţi o vizită de două zile în România, iar miercuri o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut.

În cadrul Iniţiativei Viena, grupurile mamă ale unui număr de nouă bănci cu capital străin prezente în România, care controlau aproximativ 70% din piaţă, s-au angajat în august 2009 să menţină expunerea pe piaţa românească la nivelul din luna martie a acelui an şi să asigure o rată de solvabilitate de peste 10%.

Un an mai târziu, FMI, Comisia Europeană şi BNR au decis că expunerile primelor nouă bănci străine prezente pe piaţa românească pot varia într-o marjă de plus/minus 5% faţă de nivelul înregistrat în luna martie 2009.

Setul de reforme Basel III a fost dezvoltat de Comitetul de la Basel pentru Supraveghere Bancară pentru a îmbunătăţi cadrul de reglementare, supravegherea şi managementul riscurilor în sectorul bancar. Obiectivele măsurilor sunt îmbunătăţirea capacităţii sectorului financiar de a absorbi şocurile financiare şi economice, îmbunătăţirea managementului riscului şi guvernanţei, precum şi a transparenţei instituţiilor de credit şi a modului în care publică informaţii.

Printre altele, regulile Basel III prevăd ca băncile să deţină până 2019 capital de rang întâi de minim 6% şi capital total de cel puţin 8%, urmând ca împreună cu o rezervă de capital de 2,5% să se ajungă la un minim de 10,5%.”

Aici mi se pare ca FMI are o abordare noua… In primul rand nu mai auzim clasica retorica referitoare la neperformanta intreprinderilor de stat. Doar la Basescu am auzit-o. Ideea care se desprinde din ceea ce a spus D-na. Lagarde este ca aceste intreprinderi de stat trebuie aduse in starea de a putea face performanta – „Directorul general al FMI a arătat că în privinţa companiilor de stat sunt necesare mai multe reforme pentru a se ajunge la productivitatea maximă, pentru a beneficia de întreg potenţialul uman şi tehnic din aceste societăţi.”. Ca sa realizezi lucrul acesta, continua D-na. Lagarde, sunt necesare reforme. Restructurarile sunt necesare pentru a face aceste companii de stat mai atractive in vederea privatizarii. Interesant este ca D-na. Lagarde a pus accent pe fructificarea capitalului uman de la noi din tara, mult laudat, dupa cum se vede, de domnia sa.

Pe de alta parte, o abordare noua mi se pare aceea ca statul ar trebui sa se implice mai mult si sa garanteze creditele pentru IMM-uri, „dar şi pentru alte sectoare care nu par aşa prietenoase la risc cum ar vrea băncile”. D-na Lagarde a aratat ca: „Vor mai fi câţiva ani până când băncile vor constitui acele fonduri tampon”. Ideea pare a fi urmatoarea: creditele neperformante din economie sa fie preluate de stat. Daca asa stau lucrurile, cred ca este o abordare absolut noua. Ar insemna ca riscurile sa se transfere asupra Statului, dar sa fie garantate de FMI prin noul acord, adica prin banii veniti de la FMI. Este o politica de tip Welfare State. Dar protejeaza si sectorul bancar.

Lagarde: Ar fi păcat ca România să nu continue parteneriatul benefic cu FMI

Se arata, printre altele, ca:

„”Vreau să remarc faptul că avem un parteneriat de durată cu România şi a fost benefic din punct de vedere fiscal pentru că a restaurat stabilitatea pentru a genera investiţii, a restaurat încrederea în fundamentele economice ale ţării”, a afirmat Lagarde la conferinţa organizată la BNR, întrebată cât de bun doctor a fost FMI pentru România şi dacă instituţia va continua tratamentul, în contextul în care alţi oficiali ai FMI care au venit în România spuneau că Fondul este un doctor care administrează pastile amare.

Ea a arărat că este rolul FMI să i se ceară ajutorul când o ţară se confruntă cu situaţii dificile sau are nevoie de expertiza şi disciplina pe care instituţia le oferă.

„Vom fi foarte încântaţi să ne continuăm discuţiile cu autorităţile pentru a ajuta la stabilizarea cadrului macroeconomic, care a fost restaurat cu mare eficienţă. Ştiu că n-a fost uşor, dar ar fi păcat să nu-l consolidaţi, să nu păstraţi acest cadru macroeconomic pentru a consolida creşterea economică, pentru a crea locuri de muncă, pentru a vă asigura că oamenii beneficiază de aceste eforturi„, a mai spus Lagarde.

Şeful FMI spune că instituţia nu impune niciun fel de tratament sau reţetă, doar negociază cu autorităţile, le respectă părerile, viziunile, pe care apoi le înaintează comunităţii internaţionale.

„Vom merge pe un drum pe care l-am ales împreună”, a conchis Lagarde.

Anterior, preşedintele Traian Băsescu a declarat la întâlnirea cu Lagarde că România are nevoie să fie asistată încă doi ani, arătând că ţara noastră a reuşit să finalizeze al doilea acord cu FMI, deşi au fost câteva probleme, dar au fost depăşite.” (subl. mea)

Si aici pare a fi o abordare noua: oamenii, poporul trebuie sa beneficieze de aceste eforturi. Asta e un discurs clasic de stanga! „Aveţi talent uman, surse de energie, finanţare disponibilă care trebuie fructificată şi adminsitraţie care poate fi eficientizată. Aveţi toate ingredientele” – parafrazand principiul marxist: ‘Omul este cel mai pretios capital’! FMI lucreaza acum pentru om, nu mai este acea institutie, acel club select, al capitalismului postbelic! 🙂 . Parca il si aud pe Obama spunand: „I’m your brother!!” 🙂 .

Lagarde: Exporturile, cererea internă şi investiţiile trebuie să susţină simultan creşterea economică

Se arata, printre altele, ca:

„”Abordarea mea despre creşterea economică este relativ simplă, aceasta este alimentată de trei locomotive diferite: una externă, care pentru România a fost foarte activă mai ales în prima parte a anului, consumul intern şi cheltuielile de capital în formă de investiţii. Luând în calcul nivelul de dezvoltare a economiei româneşti, aceasta poate fi susţinută de toate cele trei locomotive şi să nu fie dependentă doar de un singur motor, pentru că s-ar putea crea dezechilibre care ar fi greu de stabilizat”, a afirmat Lagarde la conferinţa organizată la BNR, întrebată dacă este benefic pentru România să aibă creştere economică generată de exporturi, înregistrând excedent de cont curent în primele cinci luni.

Exprimat în euro, exporturile au urcat cu 5,7% în primele cinci luni şi au ajuns la aproape 20 miliarde de euro, iar importurile au scăzut cu 1,8%, la 21,9 miliarde de euro. Contul curent al balanţei de plăţi arată un excedent de 314 milioane de euro după cinci luni, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale.

În schimb, investiţiile străine directe au scăzut cu 37% în acest interval, la 414 milioane de euro, iar cheltuielile pentru investiţii de la buget au coborât de la 12,6 miliarde de lei (2,1% din PIB) în primele cinci luni din 2012 la 10,1 miliarde de lei (1,62% din PIB) în perioada similară din acest an.

În opinia directorul general al FMI, consolidarea fiscală şi creşterea economică nu se exclud mutual, Lagarde menţionând însă că este nevoie de „decidenţi de politici foarte serioşi” şi obiective pe termen mediu.

Dacă investitorii au sentimentul că decidenţii de politici sunt foarte serioşi în consolidarea fiscală şi văd obiective stabilite pe termen mediu şi un drum cum se ajunge acolo, o ancoră, acest lucru va alimenta investiţiile necesare, care vor contribui la creşterea economică. Dacă ai creştere, consolidarea fiscală este mai uşoară decât dacă nu ai creştere, este un principiu circular şi se pare că România s-a angajat în acest principiu şi-mi doresc să continue”, a afirmat Lagarde.

Ea a arătat că investiţiile în educaţie, în traininguri profesionale sunt investiţii eficiente şi trebuie făcute toate eforturile pentru a nu se tăia aceste cheltuieli. În rest, orice cheltuială trebuie studiată cu atenţie, trebuie văzut unde merg banii.” (subl. mea)

Da, sunt de acord cu aceasta abordare, cu mici exceptii sau, mai degraba, nelamuriri… De acord, cererea interna trebuie sa fie un motor de dezvoltare. Dar cum se poate realiza acest lucru cand cererea e scazuta in toata Europa, lucrul acesta fiind unul din motivele actualei recesiuni? Investitiile straine sunt importante, numai ca acestea nu se prea vad pe la noi. Consolidarea fiscala nu a adus mai multe si mai bogate investitii straine, de care economia romaneasca ar avea nevoie. Mai mult chiar: cu ocazia acestei crize prelungite, investitiile au scazut in toata Europa! Cresterea economica e anemica in toata Europa, nu numai la noi. Chiar FMI prognozeaza ca Zona Euro va ramane in recesiune in 2013. De unde rezulta ca aceasta consolidare fiscala, de care vorbeste D-na. Lagarde, este grea in toata Europa.

Lagarde: Acordul cu România va fi unul de consolidare macro şi reforme structurale

Se arata, printre altele, ca:

„”Acordul poate merge pe două planuri – consolidare bugetară şi reformele structurale (… ) În ceea ce priveşte societăţile aflate sub controlul statului, unele ar trebui privatizate, iar altele restructurate. Acesta este un program de disciplină, care poate justifica de ce FMI continuă înţelegerea cu titlu preventiv”, a spus Lagarde la Bucureşti, la o întâlnire cu presa.

Directorul general al FMI a insistat şi pe importanţa fondurilor europene pentru infrastrcutră, care ar trebui utilizate integral.

„Fondurile europene nu au fost utilizate şi ar trebui să fie folosite pentru a avea drumuri, altă infrastructură, ca să asigure un mediu prielnic pentru investiţii în România”, a continuat Lagarde.

Un alt domeniu în care sunt necesare investiţii, şi pe care oficialul FMI l-a menţionat şi l-a conferinţa de la BNR, este cel al resurselor de energie, care ar susţine creşterea pieţei interne.

Întrebată cum explică o atitudine mai puţin intransigentă a FMI pe parcursul ultimelor două acorduri comparativ cu programele care s-au derulat în perioada pre-criza financiară, Lagarde a afirmat că România a făcut eforturi importante în ultimii patru ani.

 „Au fost eforturi masive în special în domeniul consolidării fiscale, au fost reforme semnificative şi presiuni pe sectorul financiar, care a rămas solid, au fost reforme structurale aplicate în sectorul energetic, electricitate şi gaz, distribuţie de energie, care este în proces de implementare, au fost începute reformele în domeniul privatizării, unde cu siguranţă mai sunt multe lucruri de făcut”, a explicat Lagarde.

De acord: fondurile europene sunt importante, in special cele pentru infrastructura! Foarte interesanta este si aceasta abordare a problemei companiilor de stat: „În ceea ce priveşte societăţile aflate sub controlul statului, unele ar trebui privatizate, iar altele restructurate.”. Deci nu mai trebuie ca toate sa fie privatizate! Un punct de vedere nou, as zice eu, in abordarea FMI. Este de asemenea interesant ca prin ‘infrastructura’ sefa FMI intelege in special ‘drumuri’. Parca Basescu se aratase oarecand ostil constructiei de autostrazi, sau ma insel eu?

Se pare ca D-na. Lagarde a inclinat mai mult spre ideile D-lui. Ponta, decat spre cele ale D-lui. Basescu. Presedintele mi s-a parut vizibil iritat la intalnirea cu sefa FMI. De observat ca D-na Lagarde a temporizat pe tema intrarii tarii noastre in Zona Euro, aratand mai ales riscurile. Din abordarea conservatoare a ramas doar consolidarea fiscala, la care, dupa cat se pare, FMI nu a renuntat (inca!?). Oricum, pare a fi o schimbare de optica a FMI, cel putin cu privire la tara noastra. Dar, dupa cat se pare, e o schimbare de optica in general, inclusiv cu privire la economia UE si a Zonei Euro, care intampina, in prezent, probleme serioase si care nu si-au putut gasi rezolvarea cu vechea abordare. Interesanta este si recomandarea: „Ea a arătat că investiţiile în educaţie, în traininguri profesionale sunt investiţii eficiente şi trebuie făcute toate eforturile pentru a nu se tăia aceste cheltuieli.”, menita sa reduca somajul si sa creasca performanta economica.

Vom vedea, desigur, in ce masura se va concretiza aceasta noua abordare a FMI, care, repet, nu cred ca se refera numai la tara noastra.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 17, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 147 comentarii

Pe teme economice: industria de automobile

Criza economica isi arata coltii prin scaderea masiva a vanzarilor. Iata ce ne spune Romania Libera:

Profitul Renault a scăzut cu aproape 40% în prima jumătate a anului

Se arata ca:

Renault Floride

Renault Floride (Photo credit: BastiaanImages)

„Profitul net al Renault a scăzut cu 39% în prima jumătate a anului, la 746 milioane de euro, însă grupul francez estimează în continuare creşterea vânzărilor de autovehicule în acest an şi menţine estimarea de profit pentru 2012, potrivit cotidianului Wall Street Journal, citat de Mediafax.

Câştigul s-a situat sub aşteptările analiştilor de 873 milioane de euro.

La fel ca mulţi alţi producători de autovehicule din Europa, grupul Renault a fost afectat de o scădere mai puternică şi de durată mai lungă decât anticipau experţii din industrie în urmă cu un an. Vânzările pe piaţa europeană se vor situa în acest an cu 23% sub nivelul din 2007, iar Renault avertizat că anticipează pentru 2012 o contracţie de 6-7% comparativ cu anul trecut, mai mare cu 3 puncte procentuale decât se estima anterior.

Directorul general al Renault, Carlos Ghosn, a declarat că nu se aşteaptă la o recuperare semnificativă în anii următori.

English: Nissan CEO Carlos Ghosn charges a Nis...

English: Nissan CEO Carlos Ghosn charges a Nissan Leaf, the first mass-produced zero-emission vehicle. (Photo credit: Wikipedia)

Marja operaţională a Renault a coborât cu 24%, la 2,3% din vânzări, de la 3% în primele şase luni ale anului trecut. Veniturile au coborât cu 0,8%, la 20,94 miliarde de euro. Declinul de 15% pe piaţa europeană a fost compensat parţial de un avans de 14% în alte regiuni ale lumii.

Marii producători auto au fost loviţi simultan de declinul vânzărilor şi de un război al preţurilor, care a erodat marjele de profit, în contextul încercărilor competitorilor de a-şi proteja cotele de piaţă şi de a-şi menţine în funcţiune fabricile.

Renault a avut rezultate mai bune decât rivalul PSA Peugeot Citroën, care a raportat în această săptămână o pierdere netă de 819 milioane de euro, faţă de 806 milioane de euro profit în perioada similară a anului trecut.” (subl. mea)

Recomand, desigur, citirea integrala si in original a intregului articol.

Recesiune severa… Observati ca se vorbeste de declinul pe piata europeana, datorita crizei datoriilor suverane.

Iata si un articol scris de Paul Krugman pe blogul sau din The New York Times, ce contine unele elemente ingrijoratoare referitor la situatia din Europa:

The Radicalizing Effect of Euro Disaster

Un articol ce trebuie citit integral si in original cu mare atentie. Dar iata ce arata printre altele:

„So if the policies fail disastrously, which is getting close to a certainty, the effect is to discredit the entire political center, leaving radicals right and left as the only people who aren’t tainted.

It’s hard to know how this ends. But Europe a few years now may be a very different place from the nice alliance of democratic nations we all know and love.” (subl. mea)

Nu-mi place deloc ultima fraza: suna amenintator! Sa ajunga o Europa a extremelor? Ar fi mare pacat… Se va destrama, oare, Uniunea Europeana…? Scriam aici despre atitudinea Marii Britaniei prin vocea premierului David Cameron… Ceea ce se observa este, din pacate, o inrautatire a situatiei economice. Sa ne uitam si la Spania si Grecia: foarte ingrijorator… Cum mi se pare mie? Parca situatia este lasata sa se inrautateasca aici in Europa fara ca cineva sa faca ceva pentru ca Europa sa iasa din all this mess. Lipsa de viziune…? Lucrul e premeditat cu rea vointa…? Ceea ce vedem nu sunt solutii ci, mai degraba, utopii si imposibilitati. Spre exemplu ideea Christinei Lagarde ca Grecia sa-si plateasca imensa datorie… Dupa parerea mea, e un lucru imposibil sau, cum sa zic, aproape imposibil. Nu se prea vede cum ar putea sa se realizeze acest lucru si inca intr-un timp suficient de scurt, adica doar sa-si plateasca datoria. Slaba viziune si ma intreb daca poate veni cu o solutie Comisia Europeana, Consilul European. Din cate se poate constata, se pare ca nu. Se vorbeste foarte mult, se face putin, chiar foarte putin si situatia economica se agraveaza.

Ma intereseaza, si subliniez lucrul acesta, parerea europarlamentarilor nostri, D-na Corina Cretu si Dl. Cristian Preda, despre asemenea subiecte.  Ce se intampla de fapt? Cred ca oamenii au aceeasi senzatie pe care o am si eu, si anume ca sunt mintiti. Situatia economica din Europa se agraveaza pe zi ce trece (lucru ce poate avea consecinte politice nefericite, dupa cum arata Dl. Krugman) si e lasata sa se agraveze, in schimb ni se tot vorbeste de valori, de cu totul altceva parca pentru a estompa sensul acestei evolutii negative… Dl. Krugman  cred ca vrea sa traga un semnal de alarma asupra unei situatii care, din cauza politicilor de austeritate, se agraveaza progresiv, afectand zeci de milioane de oameni, industrii nationale, mediul de afaceri, etc, intr-un cuvant intreaga societate. Care sa fie oare sensul acestor fenomene? Ce se doreste de fapt? Unde se va ajunge? Sunt lucruri care se fac intentionat, cu rea intentie? Ce fel de scopuri se urmaresc si de catre cine? Se poate, oare, vorbi de teoria conspiratiei? Dl. Krugman spune:

It’s hard to know how this ends.

iulie 27, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Declaratiile lui Christine Lagarde…

… la adresa grecilor: iresponsabile si pline de rautate!

DAVOS/SWITZERLAND, 25JAN07 - Christine Lagarde...

DAVOS/SWITZERLAND, 25JAN07 – Christine Lagarde, Minister of Trade of France captured during the session ‘Iraq: Uniting for Stability’ at the Annual Meeting 2007 of the World Economic Forum in Davos, Switzerland, January 25, 2007. Copyright by World Economic Forum swiss-image.ch/Photo by Remy Steinegger (Photo credit: Wikipedia)

Gandul

Morala lui Lagarde. Teme-te de greci şi când le faci daruri

de Alina Matis

Un foarte interesant editorial. Iata ce arata printre altele:

„În spatele acestor declaraţii se ascunde mesajul unei elite europene, îngrijorată – pe bună dreptate – că mişcarea anti-austeritate ia amploare. Nu numai că grecii urăsc austeritatea care le-a fost impusă şi care nu i-a îndepărtat de hăul economic ce s-a crăpat sub ei, dar Europa începe să se gândească şi ea că gura grecului sărac adevăr grăieşte cerând mai mult stimul şi mai puţină austeritate.

În fine, Christine Lagarde nu doar că nu trebuia să facă aceste comentarii cu referire la situaţia grecilor, dar, mai important, fişa postului îi interzice să vorbească în felul în care a făcut-o: „În calitate de director general, vi se cere să aveţi un comportament de cele mai înalte standarde etice, în concordanţă cu valorile integrităţii, imparţialităţii şi discreţiei” (prima cerinţă pentru numirea lui Lagarde la conducerea Fondului).

Într-o anumită măsură, Christine Lagarde a dat, de fapt, vina pe greci pentru situaţia în care se află. Nu este aşa. Nicio ţară nu poate ajunge în punctul în care se află Grecia doar pe cont propriu. La baza tragediei greceşti stau chiar hibele zonei euro sau ale Fondului Monetar. Cum poate FMI să le spună acum grecilor că nu a prevăzut dezastrul actual ori că nu poate rezolva problema Atenei din cauza evazioniştilor? Grecia a trăit în ultimii ani din banii altora, este adevărat, dar aici este şi vina instituţiilor care au acordat împrumut după împrumut, în aceeaşi logică a creditului cu buletinul care ne este atât de cunoscută nouă, românilor.”

Mediafax

Lagarde, grecilor: A venit timpul să plătiţi, nu vă aşteptaţi la compasiune

Se arata, printre altele, ca:

Français : Christine Lagarde à l'Université d'...

Français : Christine Lagarde à l’Université d’été du MEDEF en 2009. (Photo credit: Wikipedia)

„Întrebată dacă poate să nu se gândească la mamele din Grecia care nu au acces la moaşe sau la pacienţii care nu pot obţine medicamente vitale, Lagarde a replicat că mai mult se gândeşte la copiii din Africa.

Mă gândesc mai mult la copilaşii de la o şcoală dintr-un sătuc din Niger, care au acces la învăţătură două ore pe zi, împărţind câte trei un scaun şi care sunt doritori să aibă o educaţie. Mă gândesc tot timpul la ei, pentru că au mai multă nevoie de ajutor decât oamenii din Atena„, a spus şefa FMI.”

Vai, ce o „doare” pe D-na Lagarde de copilasii din Nigeria!! E toata numai „durere”! Plange si cu lacrimi de crocodil (financiar, fireste)? Numai la ei „se gandeste” tot timpul!!

Cata ipocrizie!!! Cata ipocrizie la aceasta doamna Lagarde!!!

GRECII ÎMPOTRIVA LUI LAGARDE: Nu ne vindeţi gogoşi, doamnă! Nu ne luaţi drept idioţi!

„”Ar trebui să spuneţi acest lucru rudelor celor 3.000 de greci care s-au sinucis şi milioanelor de şomeri”, scrie un utilizator.

Mulţi dintre ei au subliniat dificultăţile cu care se confruntă o ţară marcată de patru ani de recesiune şi reforme drastice dictate de FMI, UE şi BCE în schimbul împrumuturilor ce vizează evitarea intrării ţării în faliment. Aceste măsuri se traduc în special prin tăierea salariilor şi pensiilor.

Nu ne vindeţi gogoşi, doamnă!!! Cine v-a spus că nu ne plătim impozitele??? (…) Grecia din nefericire face parte din planul vostru, se asumă responsabilităţi pe care noi le suportăm, dar nu ne luaţi drept idioţi!!!”, scrie o internaută, Anna Kouvousi.

„Soţul meu şi cu mine suntem funcţionari publici pensionaţi. Evident, nu veţi fi surprinsă dacă vă spun că pensiile noastre au fost tăiate cu aproximativ 500 de euro, că plătim o taxă pe locuinţă exorbitantă, că ne plătim medicamentele pentru că asigurarea nu ne mai acoperă şi că trebuie să ne susţinem fiica şomeră”, scrie Christina Tsekoura.

Ceea ce nu ştiţi (…) este că familia mea nu datorează niciun euro impozit, nici vreunei agenţii publice, nici vreunei bănci din Grecia sau din străinătate. Suntem constanţi în obligaţiile noastre„, adaugă ea.”

Ce a ajuns Christine Lagarde, vai, ce sa-ti zic! Un fel de papa femela a marelui FMI universal: anatemizeaza o tara intreaga, un intreg popor!! Uitati-va cata nesimtire la aceasta femeie – si poate ca n-ai fi crezut ca e asa!! Cata nerusinare!!

Europa le va arunca probabil câteva oase

Grecia ar dispune de 46 de ore pe parcursul unui weekend pentru a ieşi din zona euro

Se arata, printre altele, ca:

Grecia se poate aştepta cel mult la un împrumut care să ajute la atenuarea şocului economic, a spus Brzeski.

Europa le va arunca probabil câteva oase pentru a se asigura că nu aruncă ţara afară ca pe un câine vagabond„, a spus el.

În timp ce oficialii eleni ar negocia la Bruxelles, statul elen ar putea anunţa sâmbătă că intenţionează să introducă o nouă monedă, probabil purtând vechea denumire de drahmă. La fel ca cea precedentă şi aceasta va avea un curs liber. Băncile vor trebui însă să convertească toate activele şi pasivele, inclusiv conturi bancare, salarii şi datorii scadente, la un curs de schimb prestabilit.

„O ţară care iese din zona euro ar trebui să introducă noua monedă la paritate cu euro”, consideră analiştii firmei de cercetare Capital Economics.

Guvernul ar putea, de asemenea, să comande noi bancnote şi monezi în acest timp.

Compania De La Rue din Marea Britanie, care tipăreşte bancnote pentru peste 150 de ţări, se pregăteşte deja pentru reintroducerea drahmei, a informat, la sfârşitul săptămânii trecute cotidianul britanic Times.

Până la livrarea noilor bancnote şi monezi, euro ar putea fi folosiţi în continuare pentru achiziţii mici, în timp ce transferurile electronice, precum cele prin intermediul băncilor şi cardurilor, vor creşte, ca urmare a încercărilor populaţiei de a-şi păstra euro pe care îi deţin, potrivit Lombard Street Research.

În acelaşi timp, Grecia ar putea desfăşura trupe chiar de sâmbătă dimineaţa, ar închide graniţele şi ar pregăti ştampilarea euro ca drahme, pe post de soluţie temporară, odată cu anunţul public, afirmă Holland şi Brzeski.

În plus, statul elen va intra aproape imediat în încetare de plăţi, cu o datorie de 280 de miliarde de euro, şi nu va avea acces la opţiuni normale de finanţare precum FMI şi pieţele de capital, potrivit profesorului Charlotte Gaitanides şef de Studii Europene la UIniversitatea Flensburg din Germania.

„Economia Greciei este încă necompetitivă. Valoarea redusă a noii monede va conduce aproape imediat la un deficit masiv al balanţei de plăţi. Asta înseamnă că ţara va trebui să recurgă la FMI„, a a spus Gaitanides într-un interviu telefonic.

Negocierile cu FMI se vor derula probabil pe parcursul celei mai mari părţi a weekend-ului, Grecia încercând să câştige concesii la implementarea de reduceri de cheltuieli bugetare. FMI va căuta cele mai stricte condiţii pentru a acorda ajutor ţării, care s-ar găsi în situaţia de a fi încălcat precedenta înţelegere cu instituţia. Fondul trebuie să asigure, astfel, susţinerea acţionarilor mai săraci la un ajutor pentru Grecia.

„FMI trebuie să fie pregătit tehnic pentru orice, întrucât aceasta este treaba sa. Nu este soluţia preferată, dar este una dintre opţiuni”, a spus directorul Fondului, Christine Lagarde, într-un interviu săptămâna trecută la postul public de televiziune din Olanda.

Miniştrii europeni vor analiza, într-un scenariu al ieşirii Greciei din zona euro, şi statutul de membru UE al Greciei.

Europa nu se va retrage complet. Situaţia este deja extrem de instabilă în Grecia, iar ultimul lucru pe care l-ar vrea politicienii este ca ţara să cadă în anarhie„, a spus Thomas Mayer, economist şef la Deutsche Bank.” (subl. mea)

Doamna Lagarde ar trebui sa ia cunostiinta de ceea ce spunea ministrul bulgar de Finante

Ministrul bulgar de Finanţe: FMI dă sfaturi greşite ţărilor aflate în criză

Iata ce arata articolul:

Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu promovează politici adecvate în ţările aflate în criză financiară, precum Grecia şi Spania, potrivit ministrului bulgar de Finanţe, Simeon Djankov.

„În privinţa crizei din Europa, FMI este o parte a problemei, nu a soluţiei, cel puţin deocamdată”, a afirmat Djankov într-un interviu acordat postului de radio Darik, citat de Novinite.

Întrebat dacă Bulgaria ar trebui să solicite asistenţă din partea FMI sub forma unui împrumut, ministrul a spus că nu se pune problema.

„Este o idee amuzantă. Mergi la FMI când ai probleme, iar noi suntem una dintre cele trei ţări din Europa cu cele mai bune performanţe financiare. În al doilea rând, dar mai important, în ultimii 3-4 ani FMI a făcut o serie de greşeli în Grecia, ca şi în Spania”, a spus Djankov.

În opinia sa, tipul de recomandări făcute de FMI este greşit, astfel că Bulgaria nu are nevoie de asistenţă, nici sub formă de bani, nici sub formă de consulanţă.

Djankov nu a specificat ce anume este greşit în politicile FMI, dar şi-a exprimat speranţa că sub conducerea lui Christine Lagarde lucrurile se vor îmbunătăţi treptat la instituţia financiară internaţională.” (subl. mea)

Deci e mai bine FARA FMI!!! Greu de crezut ca lucrurile se vor imbunatati treptat sub „inteleapta” conducere a lui Christine Lagarde!!

Cristinica, tata, tu poti sa faci orice declaratii vrei, e dreptul tau, dar nu din functia de director general al FMI. Vad ca ti-ai depasit si atributiile, incalcand ce scrie in fisa postului. Ok. Nu trebuie altceva decat sa-ti dai demisia! La cratita cu tine!!!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 30, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Tensiuni…

Romania Libera:

Conflict pe tema genocidului armean: Turcia ameninţă Franţa

Se arata ca:

„După ce Adunarea Naţională a Franţei a adoptat o lege conform căreia negarea genocidului comis de trupele turceşti împotriva armenilor va fi pedepsită cu un an de închisoare şi 45.000 de euro, guvernul turc a anunţat retragerea ambasadorului său de la Paris şi a oprit cooperarea militară cu Franţa.

Şi după aproape 100 de ani, genocidul armean este în continuare un subiect tabu pentru oficialii turci – cu atât mai mult atunci când este adus în discuţie de reprezentanţii unui stat străin. Deşi 22 de ţări, printre care se numără Rusia şi mai multe state membre ale Uniunii Europene, au recunoscut oficial masacrul în care au fost ucişi 1,3 milioane de oameni drept genocid, guvernul turc continuă să îl numească „tragicul eveniment”. În Franţa, genocidul a fost recunoscut încă din 2001 – însă până acum legea avea doar un aspect simbolic; spre deosebire de genocidul comis de regimul nazist asupra populaţiei evreieşti din Europa, negarea genocidului armean nu avea statutul de crimă.

După ce a fost adoptată de Adunarea Naţională, legea va fi supusă la vot şi în Senat – unde ar putea fi însă oprită de reprezentanţii Partidului Socialist; aceştia au criticat-o drept o manevră politică a preşedintelui Nicolas Sarkozy.

Rugămintea lui Aznavour

Într-adevăr, un asemenea motiv nu poate fi exclus: în Franţa trăiesc circa 500.000 de persoane cu origini armeneşti, iar cel mai cunoscut reprezentant al acestora este cântăreţul Charles Aznavour – un bun prieten al soţiei preşedintelui, Carla Bruni-Sarkozy. Conform cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung, în cursul unei călătorii efectuate împreună cu Nicolas Sarkozy în octombrie în Armenia, Aznavour a obţinut de la acesta promisiunea că va susţine proiectul de lege privind genocidul armean. Oricum, Nicolas Sarkozy nu este considerat un prieten al Turciei, după cum constată publicaţia germană Der Spiegel: adversitatea sa împotriva aderării statului otoman la Uniunea Europeană este binecunoscută, iar într-un discurs ţinut în timpul recentei sale vizite la Erevan, preşedintele francez a cerut Turciei să se uite „în ochii propriei istorii” şi să recunoască genocidul armean.

Totodată, şi Valerie Boyer, parlamentarul care a introdus proiectul de lege, ar putea fi suspectată că a acţionat şi în interes propriu: cercul electoral pe care îl reprezintă se află în sudul Franţei, într-o regiune în care comunitatea armenească deţine o importantă influenţă politică. Referindu-se la protestele puternice ale Turciei, Boyer a declarat, conform publicaţiei Businessweek, că este şocată de faptul că, „într-un moment în care Turcia bate la uşa Europei, această ţară importantă îşi încurajează cetăţenii să protesteze împotriva propunerii de lege”.

Presiunile Turciei, fără rezultat

Într-adevăr, guvernul turc a făcut de mai multă vreme presiuni asupra Franţei să renunţe la adoptarea legii. Într-o scrisoare trimisă de către premierul turc Recep Tayyip Erdogan lui Nicolas Sarkozy, preşedintelui francez i se atrăgea atenţia că relaţiile turco-franceze ar putea suferi o ruptură ireparabilă. Totodată, două delegaţii din Turcia, una compusă din membri ai Parlamentului, cealaltă din reprezentanţi ai comunităţii de afaceri, au vizitat Parisul săptămâna trecută, încercând să schimbe, în ultimul ceas, decizia parlamentarilor francezi.

„Sistemul politic francez nu se uită la situaţia care trebuie”, a afirmat, conform Businessweek, Volkan Bozkir, şeful comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului turc; „în loc să se gândească la Turcia anului 2001 sau 2006, când economia nu era atât de înfloritoare, ar trebui să vadă Turcia de astăzi”. Ameninţarea voalată a fost repetată şi de preşedintele Camerei de Comerţ a Turciei, Rifat Hisarciklioglu, care a avertizat Parisul că adoptarea noii legi ar putea aduce „pagube mari şi consecinţe grave pentru ambele state”, după cum relatează FAZ. Ministerul de Externe al Franţei a avertizat, la rândul său guvernul de la Ankara că discriminarea unor companii din Uniunea Europeană ar putea periclita relaţiile Turciei cu aceasta.

Airbus şi Renault ar putea fi afectate de criză

O eventuală penalizare, tacită sau nu, a companiilor franceze care operează în Turcia, ar putea avea efecte semnificative asupra acestora: conform Businessweek, valoarea schimburile bilaterale dintre cele două ţări se ridică la 20 miliarde de dolari. De altfel, Volkan Bozkir nu s-a sfiit să amintească acest lucru.  „Există oportunităţi pentru expansiunea cooperării noastre, mai ales în domeniile energiei şi aviaţiei”, a declarat acesta, adăugând că „dacă un om de afaceri turc are de ales dintre o ţară prietenoasă şi una neprietenoasă, există o psihologie negativă care îi poate afecta alegerea”.”

Premierul turc acuzã Franţa cã a comis un „genocid” în Algeria

Urmeaza ceva foarte tare:

Turcia avertizeaza SUA in legatura cu o recunoastere a genocidului armean

Iata ce arata articolul:

„Relatiile dintre Turcia si Statele Unite si apropierea turco-armeana vor avea de suferit in cazul in care Congresul american va vota un text prin care sa recunoasca drept genocid masacrarea armenilor in timpul Imperiului Otoman, a avertizat luni Ministerul turc de Externe, citat de AFP.

Avertismentul intervine in conditiile in care Comisia de externe a Camerei Reprezentantilor urmeaza sa se reuneasca saptamana aceasta pentru a discuta de o rezolutie in acest dosar. „Asteptam din partea comisiei (…) sa respinga proiectul de rezolutie, care va submina relatiile dintre Turcia si Statele Unite si va provoca o intrerupere a eforturilor pentru o normalizare a relatiilor dintre Turcia si Armenia”, afirma ministerul intr-un comunicat citat de NewsIn.

„Vrem sa credem ca membrii comisiei sunt constienti de daunele pe care proiectul lor de rezolutie le va provoca eforturilor de pace si de stabilitate in Caucazul de Sud si ca vor actiona in acest sens cu responsabilitate”,adauga documentul. Chestiunea genocidului armean este un camp minat din punct de vedere diplomatic. Administratia americana s-a abtinut deocamdata sa adopte acest termen, pentru a nu deteriora relatiile cu Turcia, membra NATO si aliat privilegiat al Washingtonului in Orientul Mijlociu.

Presedintele american Barack Obama, care a promis in timpul campaniei electorale sa recunoasca genocidul armean, a renuntat sa mai foloseasca acest termen, in conditiile in care Statele Unite sustin eforturile in curs pentru o normalizare a relatiilor dintre Turcia si Armenia, care nu au relatii diplomatice si a caror frontiera comuna este inchisa.

Armenii exercita presiuni pentru a fi recunoscut drept genocid masacrele si deportarile care, intre 1915 si 1917, s-au soldat cu moarea a peste 1.500.000 dintre ei. Turcia recunoaste ca intre 300.000 si 500.000 de armeni au murit, dar nu ca victime ale unei campanii de exterminare, ci in haosul ultimilor ani ai Imperiului Otoman.” (subl.mea)

OSCE, preocupatã de consecinţele legii franceze care pedepseşte negarea genocidului armenilor

Se arata ca:

„Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a criticat legea adoptatã joi de Parlamentul francez care pedepseşte negarea genocidului armenilor, apreciind cã poate criminaliza dezbaterile istorice şi submina libertatea de exprimare, relateazã AFP şi Mediafax.

„Recunosc intenţiile umanitare ale membrilor Adunãrii Naţionale, care au redactat şi susţinut acest proiect” de lege, a declarat reprezentanta OSCE pentru libertatea presei Dunja Mijatovic într-un comunicat.

„Cred însã cã adoptarea finalã a acestor amendamente va genera îngrijorãri serioase privind standardele internaţionale ale libertãţii de exprimare”, a adãugat ea, exprimându-şi dorinţa ca Senatul sã respingã textul.

Ea se teme în principal de „o criminalizare a dezbaterilor istorice publice”, care nu favorizeazã „o mai bunã înţelegere între popoare şi comunitãţile” membre ale OSCE.

Mijatovic se teme de asemenea cã alte ţãri vor imita Franţa şi vor criminaliza anumite luãri de poziţie istorice, cu încãlcarea angajamentelor lor în cadrul OSCE, care vizeazã sã încurajeze discuţia liberã pe teme de interes public.

Deputaţii francezi au aprobat, joi, proiectul de lege privind negarea actelor de genocid, inclusiv a genocidului armean din 1915, în pofida ameninţãrilor Turciei şi a prezenţei a mii de manifestanţi în faţa Adunãrii Naţionale. Textul a fost aprobat prin vot deschis cu o largã majoritate a deputaţilor prezenţi în salã.

Proiectul de lege prevede un an de închisoare şi condamnarea la o amendã de 45.000 de euro pentru orice acţiune de negare publicã a genocidului recunoscut de lege. Franţa recunoaşte douã acte de genocid, cel împotriva evreilor şi cel împotriva armenilor.”

Si iata o prima consecinta:

HotNews

Turcia a acordat Rusiei permisiunea ca South Stream sa-i tranziteze apele teritoriale

Se arata, printre altele, ca:

Turcia a acordat miercuri permisiunea Rusiei ca gazoductul South Stream sa-i tranziteze apele, acesta fiind ultimul element de care Moscova avea nevoie pentru a realiza proiectul de furnizare a gazelor catre Europa, care rivalizeaza cu conducta Nabucco sustinuta de UE, potrivit Reuters.

Proiectul South Stream ar putea surclasa astfel Nabucco, destinat sa reduca dependenta Europei de Rusia prin transportul de gaze din Azerbaidjan si Asia Centrala, si ar permite ocolirea Ucrainei, una dintre principalele rute de tranzit ale gazelor rusesti.

Gazoductul South Stream trebuie sa treaca prin apele teritoriale ale Turciei, care este, de asemenea, participanta la proiectul Nabucco, pentru a ajunge in sud-estul Europei.

„As dori sa multumesc guvernului turc pentru decizia de a autoriza constructia South Stream in zona economica a Turciei”, a declarat premierul Vladimir Putin in cadrul unei ceremonii la Moscova.

Decizia Turciei, unul dintre cei mai mari consumatori pentru gazele rusesti, a fost una neasteptata, de vreme ce in luna noiembrie a anuntat ca nu va prelungi un contract cu Gazprom, pentru 6 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Ministrul turc al energiei Taner Yildiz a acordat Rusiei permisiunea necesara de a construi conducta prin apele teritoriale turcesti, in timp ce directorul executiv al Gazprom Alexei Miller a declarat ca grupul va extinde doua acorduri pe termen lung care ar putea majora livrarile catre Turcia cu 2 miliarde de metri cubi, la 27 miliarde de metri cubi.

Acestea vor include 3 miliarde de metri cubi care urmeaza sa fie furnizati prin intermediul tronsonului care trece prin Ucraina, Romania si Bulgaria. Initial, Turcia intentiona sa reduca achizitia de gaze prin acesta conducta.

Nu era clar daca Gazprom a facut concesii in schimbul acordului pentru South Stream. Intalnirea dintre directorul Gazprom si ministrul turc al energiei a avut loc marti.

Turcia s-a numarat printre tarile care au cerut, in mod constant, Gazpromului sa reduca preturile la gaze. ” (subl.mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Deteriorarea relatiilor dintre Turcia si Franta nu reprezinta un eveniment de bun augur. S-ar putea deteriora si relatiile Turciei cu SUA, dupa cum reiese din unul din articolele citate. Consecintele pot fi nu numai de ordin economic. Sa nu uitam ca Turcia e tara membra NATO. Cu toate acestea, in urma acestor evenimente, ramane neclar cum s-ar pozitiona aceasta tara in cazul in care va izbucni un razboi in Orientul Mijlociu. Dupa parerea mea, SUA nu ataca Iranul din cauza Rusiei si Chinei, cele doua mari Puteri care stau in spatele Iranului si-i sustin actiunile. China a si avertizat ca va riposta in cazul in care Iranul va fi atacat iar presedintele Dmitri Medvedev spunea nu demult ca, in cazul unui razboi in Orientul Mijlociu in care, posibil, se vor folosi si arme nucleare, vor fi „multe decese” in zona. Desigur, daca ne punem intrebarea ce a vrut sa spuna prin asta, raspunsul trebuie sa fie demn de forta militara a unei mari Puteri precum Rusia… Medvedev atragea atentia ca un atac militar al Israelului asupra Iranului ar putea provoca izbucnirea unui razboi nuclear si un dezastru global… Medvedev a spus clar:

„Daca un conflict de acest fel are loc si va exista un atac, atunci ne putem astepta la orice, inclusiv la folosirea armelor nucleare. Iar atacurile nucleare in Orientul Mijlociu inseamna o catastrofa globala. Multe decese”

Ideologia partidului de guvernamant din Turcia – Justitie si Dezvoltare– al carui lider este premierul Recep Tayyip Erdoğan si din care provine Presedintele acestei tari, Dr. Abdullah Gül, este de natura conservatoare, bazat, totusi, pe liberalismul economic. Interesant este ce spune Wikipedia despre Dl. Recep Tayyip Erdoğan, in special in ceea ce priveste relatiile Turciei cu Israelul si cele cu Rusia:

Israel

Erdoğan paid a state visit to Israel in 2005, bringing along a delegation of businessmen to further economic ties.[43] The President of Israel Shimon Peres addressed the Turkish parliament during a visit in 2007, the first time an Israeli leader had addressed the legislature of a predominantly Muslim nation.[44]

At the 2009 World Economic Forum conference, the debate became heated in relation to the Gaza conflict. Israeli President Shimon Peres responded to Erdoğan’s claims, stating that Turkey would have done the same if rockets had been hitting Istanbul.[45] Erdoğan was interrupted by the moderator while he was responding to Peres. Erdoğan stated: „Mister Peres, you are older than I am. Maybe you are feeling guilty and that is why you are raising your voice. When it comes to killing you know it too well. I remember the children who was killed on beaches…” Upon the moderator’s reminder that they needed to adjourn for dinner, Erdoğan left the panel, accusing the moderator of giving Peres more time than all the other panelists combined.[46]

Following the Gaza flotilla raid in May 2010, tension between the two countries dramatically mounted. Erdoğan strongly condemned the raid, describing it as „state terrorism”, calling for Israeli leaders responsible to apologize. Erdoğan has described Israel as „the main threat to regional peace”, and has called for Israel’s nuclear facilities to come under IAEA inspection.[47] Erdoğan accused Israel of turning Gaza into an „open-air prison”.[48]

Russia

For centuries, Turkey and Russia have been rivals for regional supremacy. With the rise of the Erdoğan government, the two countries have realised that friendly relations are in the interest of both. Accordingly, co-operation rather than rivalry appears to dominate the ties. In 2002, trade between Turkey and Russia was worth some $5 billion. By the end of 2010, this figure reached almost $30 billion.[citation needed]

In December 2004, President Putin visited Turkey. This was the first Presidential visit in the history of Turkish-Russian relations besides that of the Chairman of the Presidium, Nikolai Podgorny in 1972. In November 2005, Putin attended the inauguration of a jointly constructed Blue Stream natural gas pipeline in Turkey. This sequence of top-level visits has brought several important bilateral issues to the forefront. The two countries consider it their strategic goal to achieve „multidimensional co-operation”, especially in the fields of energy, transport and the military. Specifically, Russia aims to invest in Turkey’s fuel and energy industries, and it also expects to participate in tenders for the modernisation of Turkey’s military.[49]

President Medvedev described Turkey as “one of our most important partners with respect to regional and international issues… We can confidently say that Russian-Turkish relations have advanced to the level of a multidimensional strategic partnership.”[50]

On 12 May 2010, Ankara and Moscow signed 17 agreements to enhance cooperation in energy and other fields, including pacts to build Turkey’s first nuclear power plant and furthering plans for an oil pipeline from the Black Sea to the Mediterranean Sea. The leaders of both countries have also signed an agreement on visa-free travel. Tourists will be able to get into the country for free and stay there for up to 30 days.[51]

Si atunci, apropo de genocid, cand au fost raidurile israeliene in Gaza (27 decembrie 2008 – 18 ianuarie 2009) au murit si copii… In orice caz, acest razboi, impreuna cu cel de-al doilea razboi din Liban (12-14 iulie 2006) au sensibilizat foarte mult Turcia… Iar operatiunea militara efectuata de Israel asupra celor 6 nave  care aduceau ajutoare umanitare in Gaza (31 mai 2010) a adus la o si mai mare crestere a tensiunii intre Israel si Turcia… Erdogan a numit Israelul drept „stat terorist” si „principala amenintare la adresa pacii regionale”, iar facilitatile nucleare ale Israelului ar trebui puse sub inspectia AIEA (Agentiei Internationale pentru Energie Atomica). De observat este ca, pe de alta parte, in ultima vreme, se imbunatatesc relatiile dintre Turcia si Rusia!

Adoptarea de catre Adunarea Nationala a Frantei a legii privind genocidul facut de Turcia impotriva armenilor vine in intampinarea promisiunii din campania electorala, pe care a facut-o Presedintele Obama. Consecintele insa pot fi dramatice, pentru ca ar putea insemna o repozitionare politica si militara a Turciei. De asemenea nu contribuie la normalizarea relatiilor dintre Turcia si Israel si la destinderea atmosferei in Orientul Mijlociu. Practic, a transformat Turcia intr-o necunoscuta in aceasta complicata ecuatie geopolitica. Si, dintr-o asemenea situatie neclara, Rusia ar putea sa profite, marind dependenta Europei de gazul rusesc prin proiectul South Stream. Lucrurile au inceput sa se complice. In favoarea Rusiei! Iar Franta si Germania ar trebui sa-si aminteasca de faptul ca, daca intre cele doua tari a fost vorba deseori de rivalitati (cum spunea Nicolas Sarkozy), in ceea ce priveste Rusia a fost mereu vorba de hegemonie! Iar dintr-un eventual razboi impotriva Iranului nu vor castiga nimic nici Europa, nici SUA si nici Israelul. Pretul barilului de petrol ar putea ajunge la cote astronomice si atunci Rusia isi va impune, nu influenta in Europa, ci dominatia economica. Sa nu uitam ca Europa se confrunta cu o grava criza economica si financiara si nici SUA nu se simte prea bine. Rusia, in schimb, se pare ca reuseste sa faca fata crizei. Iata ce arata Wikipedia despre economia Rusiei:

„Russia has a market economy with enormous natural resources, particularly oil and natural gas. It has the10th largest economy in the world by nominal GDP and the 6th largest by purchasing power parity (PPP). Since the turn of the 21st century, higher domestic consumption and greater political stability have bolstered economic growth in Russia. The country ended 2008 with its ninth straight year of growth, averaging 7% annually between 2000 and 2008. Real GDP per capita, PPP (current international $) was 19,840 in 2010.[124] Growth was primarily driven by non-traded services and goods for the domestic market, as opposed to oil or mineral extraction and exports.[83] The average nominal salary in Russia was $640 per month in early 2008, up from $80 in 2000.[125] In the end of 2010 the average nominal monthly wages reached 21,192 RUR (or $750 USD),[126] while tax on the income of individuals is payable at the rate of 13% on most incomes.[127] Approximately 13.7% of Russians lived below the national poverty line in 2010,[128] significantly down from 40% in 1998 at the worst point of the post-Soviet collapse.[79] Unemployment in Russia was at 6% in 2007, down from about 12.4% in 1999.[129] The middle class has grown from just 8 million persons in 2000 to 55 million persons in 2006.[130]

Russian economy since the end of the Soviet Union

Oil, natural gas, metals, and timber account for more than 80% of Russian exports abroad.[83] Since 2003, the exports of natural resources started decreasing in economic importance as the internal market strengthened considerably. Despite higher energy prices, oil and gas only contribute to 5.7% of Russia’s GDP and the government predicts this will be 3.7% by 2011.[131] Oil export earnings allowed Russia to increase its foreign reserves from $12 billion in 1999 to $597.3 billion on 1 August 2008, the third largest foreign exchange reserves in the world.[132] The macroeconomic policy under Finance Minister Alexei Kudrin was prudent and sound, with excess income being stored in the Stabilization Fund of Russia.[133] In 2006, Russia repaid most of its formerly massive debts,[134]leaving it with one of the lowest foreign debts among major economies.[135]The Stabilization Fund helped Russia to come out out of the global financial crisis in a much better state than many experts had expected.[133]

A simpler, more streamlined tax code adopted in 2001 reduced the tax burden on people and dramatically increased state revenue.[136]Russia has a flat tax rate of 13 percent. This ranks it as the country with the second most attractive personal tax system for single managers in the world after the United Arab Emirates.[137] According to Bloomberg, Russia is considered well ahead of most other resource-rich countries in its economic development, with a long tradition of education, science, and industry.[138] The country has more higher educationgraduates than Eurasia.[139][140]

The economic development of the country has been uneven geographically with the Moscow region contributing a very large share of the country’s GDP.[141] Another problem is modernisation of infrastructure, ageing and inadequate after years of being neglected in 1990s; the government has said $1 trillion will be invested in development of infrastructure by 2020″ (subl.mea)

Iata ce spune si despre energie:

Energy

Russia is a key oil and gas supplier to much of Europe.

In recent years, Russia has frequently been described in the media as an energy superpower.[151][152] The country has the world’s largest natural gas reserves,[153] the 8th largestoil reserves,[154] and the second largest coal reserves.[155] Russia is the world’s leading natural gas exporter[156] and leading natural gas producer,[10] while also the largest oil exporter[157] and largest oil producer,[11] though Russia used to interchange the latter status with Saudi Arabia until 2008. On 1 January 2011, Russia said it had begun scheduled oil shipments to China, with the plan to increase the rate up to 300,000 barrels per day in 2011.[158]

Russia is the 3rd largest electricity producer in the world[159] and the 5th largest renewable energy producer, the latter due to the well-developed hydroelectricity production in the country.[160] Large cascades of hydropower plants are built in European Russia along big rivers like Volga. The Asian part of Russia also features a number of major hydropower stations, however the gigantic hydroelectric potential of Siberia and the Russian Far East largely remains unexploited.

Russia was the first country to develop civilian nuclear power and to construct the world’s first nuclear power plant. Currently the country is the 4th largest nuclear energy producer,[161] with allnuclear power in Russia being managed by Rosatom State Corporation. The sector is rapidly developing, with an aim of increasing the total share of nuclear energy from current 16.9% to 23% by 2020. The Russian government plans to allocate 127 billion rubles ($5.42 billion) to a federal program dedicated to the next generation of nuclear energy technology. About 1 trillion rubles ($42.7 billion) is to be allocated from the federal budget to nuclear power and industry development before 2015.” (subl.mea)

De observat ca atuurile Rusiei din punct de vedere economic si al energiei sunt considerabil de mari! Si tot pe-atata sunt si sansele ca Rusia sa castige, de fapt, dintr-un conflict in Orientul Mijlociu. Mai ales daca s-ar intampla sa se creeze un network in zona intre Turica, Siria si Iran, care ar reprezenta o forta considerabila.

Problema este, intr-adevar, dificila si eu sper sa nu se ajunga la un razboi! Insa ma mira faptul ca Franta, SUA par a scapa din vedere aceste aspecte (ca si cum cineva care ar incerca sa rezolve o ecuatie matematica, „pierde” anumite „solutii”). Adica am impresia ca se scapa din vedere anumite consecinte care nu ar fi favorabile nici Europei si nici SUA. In orice caz, problema ramane delicata. Iar adoptarea legii in Franta, dupa cum se vede, nu a intimidat deloc Turcia. Pozitionarea Turciei catre Orient complica si mai mult lucrurile.

Trebuie sa remarc faptul ca Romania a avut si are o pozitie corecta fata de Turcia: aceea de integrare a acestei tari in Uniunea Europeana. Pozitia Frantei, de respingere a acestei integrari a Turciei in UE, este una incorecta. Mai ales ca Turcia face parte din acest club care e NATO. O Turcie exclusa din Europa, pe de o parte, si simtind in mod constant ostilitatea (nejustificata) a Frantei, iar acum percepand drept dusmanie faptul ca a fost adoptata in Franta o asemenea lege, conduce la dezbinari in cadrul NATO si forteaza Turcia sa se reorienteze, sa se repozitioneze din punct de vedere politic si economic, cu consecinte care, asa cum spuneam, nu sunt de bun augur pentru Europa.

Atat UE cat si SUA ar trebui sa se gandeasca mult mai bine la ceea ce ar insemna un conflict militar de amploare in Orientul Mijlociu, care ar viza, in principal, Iranul. Pentru ca desi detin, mai ales SUA, o forta militara considerabila, criza datoriilor a slabit mult puterea economica. Atata vreme cat se vorbeste de recesiune si stagnare si previziunile FMI, dupa cum arata D-na Christine Lagarde, sunt proaste, globalmente vorbind, dar in special cu privire la Europa si la faptul ca situatia de aici franeaza economic SUA, cred ca se poate spune asa. Iar dintr-un astfel de conflict ar avea si mai mult de pierdut.  Ar trebui, deci, sa ia in considerare o mai mare adaptare la realitatile obiective de acum si sa caute sa se refaca din punct de vedere economic. Cred ca acesta ar trebui sa fie telul principal care se impune in momentul de fata. Si, dupa cate putem constata, nici telul si nici momentul actual, nu-s, niciunul dintre ele, usoare. Dar un conflict care ar atrage o Europa slabita din punct de vedere economic, ca si SUA, si care le-ar afecta pe ambele intr-un mod negativ n-ar avea niciun sens. De aceea eforturile ar trebui indreptate in favoarea Pacii si Progesului, iar ceea ce ma ingrijoreaza este ca nu prea vad ca s-ar intampla asa. Ar fi bine sa ma insel… Nu vreau decat sa trag un semnal de alarma asupra unei situatii ce risca sa degenereze intr-un conflict militar inutil, cu consecinte dintre cele mai nenorocite.

Prudenta este de preferat!

decembrie 30, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Trei articole interesante…

.. din Revista 22:

Dmitri Rogozin ii ironizeaza pe romani: Niste miei de sacrificiu pentru americani

Christine Lagarde: Economia mondiala este in pericol

Sergiu Nicolaescu ii para pe Lucian Pintilie si A. Visarion la Nicolae Ceausescu.

decembrie 28, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Pe teme economice

Iata niste articole interesante zic eu pe care le-am citit in dupa-amiaza ast:

Romania Libera:

Datoria publică a României se apropie de 40% din PIB

August: Inflaţie de 2,5% în luna august

Se arata ca:

„Inflaţia anuală din zona euro s-a menţinut în luna august la 2,5%, potrivit Eurostat, uşor peste ţinta Băncii Centrale Europene (BCE), pe fondul încetinirii creşterii economice şi scăderii preţurilor din domeniul energiei, transmite Mediafax.

Indicatorul a fost în linie cu media estimărilor economiştilor contactaţi de Bloomberg într-un sondaj.

DAVOS/SWITZERLAND, 24JAN08 - Jean-Claude Trich...

Image via Wikipedia

Economia europeană a încetinit în trimestrul al doilea mai abrupt decât estimau analitştii, iar încrederea consumatorilor a coborât puternic în august, indicând că populaţia ar absorbi mai greu eventuale creşteri ale preţurilor.

Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a declarat luni că banca reevaluează riscurile inflaţioniste înainte de consiliul de politică monetară din 8 septembrie, după ce instituţia a ridicat dobânzile în două rânduri în ultimele patru luni pentru a combate creşterea preţurilor.”

Şoc în industria petrolului: compania rusească Gazprom a fost izgonită din Iran

Compania rusească Gazprom Neft a pierdut contractul de dezvoltare a unui câmp petrolier din Iran după ce oficialităţile de la Teheran au invocat întârzieri în implementarea proiectului.

Oficialul Ministerului Petrolului din Iran, Hamid Karimi, a declarat că un consorţiu format din companii iraniene va prelua sarcina de a înlocui compania rusească în dezvoltarea câmpului Azar, aflat aproape de graniţa cu Irakul, informează Associated Press.

………………………………………………………………………………………….

Decizia de a renunţa la colaborarea cu Gazprom Neft este văzută de mulţi analişti ca fiind un răspuns al Teheranului la politica monopolistă a Rusiei, dar şi o încercare de influenţare a cercurilor politice europene susţinătoare a Washingtonului în privinţa sancţiunilor impuse Iranului.

Iranul este al doilea mare exportator de petrol din cadrul OPEC şi al patrulea producător din lume, iar 80% dintre venituri provin din industria petrolului.”

Gandul:

Boc: Prognozăm o creştere economică de 3,5% în 2012, dacă nu vom fi afectaţi de „turbulenţe” externe

Se vede ca premierul este de un optimism debordant!! 😆

EUobserver:

Unemployment rates soar in Spain and Greece

EU banks do not need ‘massive’ recapitalisation

Bank of France governor rejects IMF criticism

Managing Director Christine Lagarde

Image by International Monetary Fund via Flickr

Se poate specula pe baza ultimelor doua articole din EUobserver… De cand a ajuns seful FMI, D-na Christine Lagarde trebuie sa execute o anumita politica… Sa nu uitam pozitia economica si financiara dificila in care se afla SUA. Vor incerca sa obtina ceva convenabil (pentru ei, evident!) aici in Europa. In Europa n-au fost banci care sa intre in faliment, asa cum sa intamplat cu Lehman Brothers in Statele Unite. Cat ar fi de solid sistemul bancar european ar fi o alta tema de discutie. Dar daca e solid, pe cine ar deranja acest lucru? Oficialii europeni apara sanatatea sistemului bancar european. Trichet o spune raspicat ca nu exista niciun fel de criza a sistemului in Europa:

EU officials defend health of European banks

Insa unii i-ar da dreptate sefului FMI… E vorba de European Banking Authority si de seful acestei institutii, Dl. Andrea Enria. Dar iata si un alt articol care cred ca merita citit si care cred ca exprima intru catva pozitia americana:

Former US finance chief says euro is ‘breaking down’

Dr. Alan Greenspan, former Chairman of the Boa...

Image via Wikipedia

Dl. Greenspan vorbeste deja de doua culturi diferite in Europa – cea nordica, caracterizata prin disciplina bugetara si cea din Sud in care disciplina lipseste si spune ca lucrurile nu pot merge in felul asta. Dar in SUA au mers lucrurile? De ce nu au mers? De unde s-ar putea specula ca SUA nu vede cu ochi buni soliditatea sistemului bancar european si nici o eventuala marire a fortei economice a Europei intr-un viitor apropiat. Se vede ca sistemul bancar european rezista destul de bine in fata crizei economice si financiare inceputa in SUA. Cu toate problemele existente in Grecia, cu tot somajul urias din Spania, etc.

Ramane de vazut ce se va mai intampla…

august 31, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii