Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Ambasadorul SUA la Chisinau falsifica Istoria…

… in schimb SUA ne da noua lectii de democratie, stat de drept si anticoruptie…

Mediafax

Ambasadorul SUA la Chişinău: Unirea Republicii Moldova cu România nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune – VIDEO

Ambasadorul SUA la Chişinău a declarat, într-un interviu acordat postului Moldova 1, că Republica Moldova trebuie să rămână un stat suveran şi independent în interiorul unor graniţe sigure şi că unirea ţării cu România „nu este o alegere practică” indiferent de motiv.

Întrebat de ce factori ar trebui să ţină cont poporul moldovean atunci când face o alegere privind viitorul ţării, în contextul în care la nivelul societăţii există mai multe tendinţe, inclusiv cel al unirii cu România, ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James Pettit, a declarat că Republica Moldova „trebuie să ramână un stat suveran şi independent în interiorul unor graniţe sigure”.

„Consider că este foarte important şi aceasta desigur este politica noastră, cred că şi politica de aici, ca Republica Moldova să rămână un stat suveran şi independent în interiorul unor graniţe sigure. Unirea cu România, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici, în Republica Moldova. Ceea ce ar face lucrurile mai bune aici în Republica Moldova este cooperarea dintre clasa politică şi oameni pentru ca ei toţi să contribuie pentru a face din Republica Moldova o ţară mai bună pentru moldoveni”, a spus James Pettit.

„Republica Moldova nu este România, Republica Moldova are propria sa istorie şi propriile provocări. Printre aceste provocări se numără faptul că Republica Moldova este o ţară multietnică, cu oameni care vorbesc limbi diferite şi desigur mai este şi problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, care este scopul final, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova. Potentialul aici este foarte mare, aveţi un popor calificat şi harnic, există multe promisiuni în anumite sectoare pe lângă agricultură, şi asta include sectorul textil şi IT”.

Ambasadorul a mai fost întrebat de ce Washingtonul a decis să recunoască independenţa Republicii Moldova în anul 1991, în pofida unor temeri manifestate în acest sens de mari actori internaţionali precum Germania, Franţa sau Marea Britanie.

„Ţin minte foarte bine când s-a destrămat Uniunea Sovietică şi într-adevăr, înteraga lume s-a schimbat. Eu am crescut în timpul Războiului Rece şi deodată am simţit că au apărut noi oportunităţi pentru toată lumea, inclusiv pentru republicile fostei Uniuni Sovietice. Aşa că a devenit o prioritate politică pentru Statele Unite să înfiinţeze ambasade şi să extindă recunoaşterea diplomatică asupra noilor republici cât mai repede posibil din diverse motive. Unul dintre ele a fost ca să ne asigurăm că este menţinută stabilitatea, dar de asemenea pentru a începe un nou capitol în istorie, unde în loc să avem in permanenţă aceste relaţii dificile date de statutul de adversari, noi puteam de fapt să ne împărtăşim experienţa, puteam fi prieteni, puteam încuraja comerţul şi turismul, lucru care era aproape imposibil în perioada sovietică. (…)

Deci, pentru noi, aceasta era o prioritate, speram atunci ca fostele republici ale Uniunii Sovietice, inclusiv, Federaţia Rusă, să se alăture unor organisme internaţionale, precum UE, chiar şi NATO, să deschidă o piaţă comună (…). Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat în totalitate, cu siguranţă nu s-a întamplat în cazul unora dintre republici”, a răspuns acesta.

În ceea ce priveşte Republica Moldova, el şi-a exprimat speranţa că ţara va continua „să urmeze calea europeană, să adopte valorile europene şi să devină un partener productiv în comunitatea mondială”.

James Pettit a caracterizat relaţiile dintre Statele Unite şi Republica Moldova ca fiind pozitive, adăugând că ţara sa a contribuit cu suma de 1,4 miliarde de dolari în asistenţa oferită acestei ţări în diferite sectoare.

„Ţara mea a contribuit cu peste un miliard de dolari, de fapt cu 1,4 miliarde de dolari în diferite sectoare, inclusiv în ceea ce priveşte creşterea economică, relaţiile culturale, democraţie, guvernare”, a declarat diplomatul.

„Încercăm să ajutăm Republica Moldova să se conformeze standardelor europene şi vom continua să lucrăm cu orice guvern aflat la putere, iar scopul nostru este ca ţara să devină mai prosperă şi mai democratică”, a precizat ambasadorul Statelor Unite la Chişinău.”

In primul rand eu cred ca trebuie spus ca aceste declaratii pe care Dl. Pettit le-a facut cu o nonsalanta demna de o cauza mai buna, desigur, aduc un imens deserviciu Americii. In sensul ca stirbesc increderea de care se bucura SUA in lume, in special in randul aliatilor fideli ai Statelor Unite, ca de exemplu Romania. Daca, in urma acestor declaratii nefericite, simpatia in randul populatiei romanesti fata de America va scadea, clasei politice de la noi, dar si de la Chisinau, ii va fi greu sa treaca cu vederea acest lucru. Deci se va crea o problema politica. Inutila, desigur. In niciun caz utila Americii. Pe de alta parte, contribuie la decredibilizarea Americii in lume. Si alte tari, chiar aliate cu SUA, vor intelege ca America poate falsifica oricand Istoria, mai dihai de cum o faceau rusii… Si asta chiar in detrimentul propriilor sai aliati, propriilor sai parteneri strategici.

Eu nu cred ca Administratia Obama chiar doreste o decredibilizare masiva a tarii sale. In schimb oamenii pe care ii are contribuie cu prisosinta la asa ceva. Deja prestigiul Americii este stirbit, iar cei care doresc raul SUA isi freaca mainile de bucurie pentru un asa cadou nesperat!

Declaratiile D-lui. Pettit sunt aiuritoare si vadit antiromanesti:

Republica Moldova nu este România, Republica Moldova are propria sa istorie şi propriile provocări. Printre aceste provocări se numără faptul că Republica Moldova este o ţară multietnică, cu oameni care vorbesc limbi diferite şi desigur mai este şi problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul Guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, care este scopul final, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova. Potentialul aici este foarte mare, aveţi un popor calificat şi harnic, există multe promisiuni în anumite sectoare pe lângă agricultură, şi asta include sectorul textil şi IT„,

si nu doar ca falsifica Istoria, mai e si altceva. De exemplu, ce rost are afirmatia protrivit careia: „Republica Moldova este o ţară multietnică, cu oameni care vorbesc limbi diferite„? In primul rand ca orice tara de pe mapamond e o tara multietnica. Si, da, in foarte multe tari se vorbesc limbi diferite. Eu nu inteleg de ce trebuia sa scoata in evidenta aspectul asta, privitor la Rep. Moldova, ca si cum numai Rep. Moldova ar fi o tara multietnica in care sunt oameni care vorbesc limbi diferite, iar in restul Lumii ar predomina puritatea etnica, in diversele tari exstente pe Glob… Carcaterul fascist al acestei afirmatii – si poate nu ar trebui sa ne mire la o Administratie Democrata, amintindu-ne de fostul Presedinte J.F. Kennedy, mare admirator, in tinerete, a lui Hitler – sare in evidenta.

Este extrem de suparator ca domnul ambasador vorbeste de un statut special pentru Transnistria, fara sa aminteasca faptul ca aceasta este o creatie stalinista si fara sa denunte pactul dintre Hitler si Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov care produce efecte in continuare. Este vorba de o falsificare grosolana a Istoriei dublata de o atitudine antiromaneasca ce, intr-adevar, nu are cum sa imbunatateasca lucrurile.

Este evident ca Romania trebuie sa ceara explicatii Departamentului de Stat pentru declaratiile ambasadorului Pettit, declaratii totalmente gratuite, care nu se justifica in niciun fel si care nu rezolva nimic decat ca stirbesc prestigiul Americii in lume. Spre exemplu, eu nu cred ca Polonia, un alt partener strategic al SUA, poate privi cu incantare la declaratiile domnului ambasador, la cum falsifica dumnealui Istoria si la cum pecetluieste pacte intre puteri totalitare – comunismul si nazismul.

Nu criticam aici sustinerea unui stat suveran si independent al Rep. Moldova, lucru sprijinit – ne asigura Dl. Pettit – de catre SUA, ci declaratiile antiromanesti si falsificarea Istoriei la care s-a pretat. Pe de alta parte, un stat suveran si independent, cum afirma Dl. Pettit, poate sa-si decida singur soarta fara sa aiba nevoie de o afirmatie de genul: „Unirea cu România, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici, în Republica Moldova.”.

Este deosebit de clar ca Dl. Pettit si-a depasit cu mult atributiile si nivelul de incompetenta punand SUA intr-o situatie proasta, in primul rand in fata aliatilor sai.

Pe de alta parte, legaturile dintre Romania si Rep. Moldova, in special cele de suflet, cele care tin de sentimentele patriotice pe care un roman le simte, nu pot fi sterse cu buretele, asa cum ar dori Dl. Pettit, care, intr-adevar, s-a cam dovedit petit, destul de petit cu acest interviu… Dimensiunea sa diplomatica e destul de petit…

Partea proasta este ca declaratiile dumnealui altereaza imaginea SUA in Romania. Dl. Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucuresti, am vazut, a iesit la rampa cu declaratii prin care sa arate progresele Romaniei, ca Romania e pe drumul cel bun, sa dreaga busuiocul cumva – insa imaginea SUA, in special a Administratiei de la Casa Alba, ramane afectata de declaratiile colegului sau de la Chisinau…

De asemenea, ceea ce spera Dl. Pettit:

„În ceea ce priveşte Republica Moldova, el şi-a exprimat speranţa că ţara va continua „să urmeze calea europeană, să adopte valorile europene şi să devină un partener productiv în comunitatea mondială”.”

nu se poate realiza fara aportul Romaniei. Atunci, cine, dupa Dl. Pettit, ar ajuta Rep. Moldova in drumul ei european? Rusia? Fara indoiala ca o astfel de ipoteza e absurda. Rusia nu are niciun motiv sa ajute Rep. Moldova sa mearga pe un asemenea drum. Iar daca Rep. Moldova urmeaza calea europeana, lucrul acesta se datoreaza Romaniei! Impertinenta D-lui. Pettit a atins niste cote stralucite!! Dar e grav ca domnia sa doreste sa induca in eroare si sa manipuleze opinia publica!

Rusia franeaza pe cat poate drumul european al Rep. Moldova. Ajutorul nu poate veni decat din partea Romaniei. Iar Romania are obligatia morala de a ajuta Rep. Moldova, de a o sprijini in calea sa europeana.

In concluzie: Romania trebuie sa fie mai activa in Rep. Moldova, decat a facut-o pana acum!! In special in combaterea propagandei rusesti, foarte ampla, de altfel, in Rep. Moldova!

Iar Dl. Pettit ar trebui sa stie ca a face cadouri nesperate adversarilor poarta numele de… tradare!

Update

Palma pe care ambasadorul SUA la Bucuresti o da ambasadorului SUA la Chisinau

Romania Libera

Reacţia SUA, după declaraţiile ambasadorului american la Chişinău: SUA sprijină suveranitatea Republicii Moldova

Se arata, printre altele, ca:

„Administraţia de la Washington sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova şi salută, totodată, colaborarea Bucureştiului cu Chişinăul în direcţia consolidării democratice, se arată într-o reacţie transmisă Hotnews.ro de ambasada SUA din România. Precizările vin în contextul controverselor iscate de declaraţiile ambasadorului american din Republica Moldova, James Pettit, privind raporturile dintre România şi Moldova.

„Statele Unite sprijină de multă vreme suveranitatea Republicii Moldova şi integritatea sa teritorială. SUA salută România pentru leadership-ul de care a dat dovadă continuu şi pentru abordarea colaborativă în sprijinul dezvoltării democratice a Republicii Moldova, al eforturilor sale de reforma şi al continuării procesului de integrare a să în UE, în conformitate cu aspiraţiile populaţiei din Moldova”, se arată într-un răspuns transmis, miercuri, site-ului HotNews.ro de biroul de presă al ambasadei americane la Bucureşti.

Citeşte şi Nicolae Timofti, reacție după declarațiile ambasadorului american la Chișinău: Sunt român şi vorbesc limba română

„Mai mult, politica SUA în privinţa Moldovei este de a fi partenerul Moldovei pentru a sprijini dezvoltarea să economică şi democratică. A interpreta în sens mai larg politica noastră înseamnă o depăşire a limitelor politicii noastre”, punctează, în continuare, Ambasada SUA, potrivit sursei citate.
Poziţia oficială exprimată miercuri vine după ce, luni, Departamentul de Stat a îndemnat presa să solicite lămuriri oficiale Ambasadei SUA de la Bucureşti, aceasta la rândul său direcţionându-i pe jurnalişti spre instituţia omoloagă de la Chişinău. […]”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 29, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

24 ianuarie din zilele noastre

Pe 24 ianuarie sarbatorim Mica Unire. Fara indoiala, un eveniment deosebit de important din Istoria patriei noastre. Un eveniment cu semnificatii profunde, care trebuie cinstit DE CATRE TOTI ROMANII.

Ieri, 24 ianuarie, a fost o zi foarte frumoasa. Era soare si gerul parca nici nu se simtea. Aer curat. O zi de iarna tocmai buna pentru o plimbare, mai ales ca era si duminica. Mi-am zis sa fac si eu cativa pasi prin oras. Zis si facut! Mica Unire s-a serbat la Iasi, nu la Bucuresti. Inteleg ca unii, de exemplu prof. Adrian Niculescu, insista ca Mica Unire sa fie serbata la Bucuresti, pentru ca aici s-a consfintit evenimentul. Desi consacrarea Micii Uniri s-a facut la Bucuresti, aici nu s-a prea serbat… Si lucrul asta nu mi se pare in regula. Daca Dl. Iohannis a fost la Iasi, de ce premierul, Dl. Ciolos, n-a serbat la Bucuresti? Sau daca a serbat, nu prea s-a auzit si nici nu prea s-a vazut…

In schimb s-a vazut altceva. Chiar foarte vizibil!! Am auzit de mitingul organizat, chiar in Piata Victoriei, de cadrele militare disponibilizate din Armata. Mi-am zis sa merg sa vad si eu ce se intampla. Si ce sa vezi… ? In 24 ianuarie, ziua in care serbam Mica Unire, Piata Victoriei era plina de colonei Dogaru!! N-am vazut demult un miting mai anticapitalist si antiamerican. Era acolo un tovaras, ca domn nu pot sa-l numesc, ce vorbea cu insufletire despre cat de rai sunt americanii, dand exemplu faptul ca cel care l-a accidentat mortal pe Teo Peter, un militar american, a fost facut scapat. Daca faceam noi asa, veneau si ne bombardau ca pe, ca pe… Ca el cat castiga ca mecanic de locomotiva si altii arunca cu bani fara sa-i intrebe nimeni nimic si altele asemanatoare.

M-am invartit acolo putin si pe urma am plecat. Jandarmii erau la vreo 200 m distanta. E adevarat, nu au fost violente care sa necesite interventia Jandarmeriei. Totusi, stau si ma intreb: de ce s-a dat de catre Primaria Capitalei aprobarea pentru un astfel de miting intr-o asa zi mare ca cea de 24 ianuarie? Si de ce nimeni nu a serbat la Bucuresti Mica Unire?

Sigur, 24 ianuarie ne duce actualmente cu gandul la unirea cu Republica Moldova. Spre deosebire de ceea ce s-a intamplat in 1859, in Republica Moldova sunt oameni – preponderent socialisti si comunisti – controlati de Kremlin, care se opun unirii cu Romania, atata vreme cat sunt controlati de o putere ce nu doreste unirea Rep. Moldova cu Romania. Pe de alta parte, mai e si problema Transnistriei de care n-am prea auzit sa se vorbeasca, cel putin la noi, in ultima vreme. Si n-am auzit ca rusii sa-si retraga baza militara din Transnistria.

Insa eu stau si ma uit la noi, la ce se intampla in Romania. Cum e posibil sa fie admis un miting care ataca fatis valorile noastre euroatlantice si pe principalul nostru aliat – SUA – care ne ofera, inclusiv prin cadrul NATO, garantii de securitate? Sigur, e libertate si trebuie sa admitem ca unii oameni gandesc si asa, desi gandesc foarte rau. Insa un astfel de miting nu avea ce cauta pe 24 ianuarie! Nu numai in Bucuresti, dar oriunde in tara asta: nu avea ce cauta un astfel de miting! Dar daca inca la noi se mai intampla chiar si acum astfel de lucruri si sunt astfel de oameni ce sustin valori contrare libertatii, ce sa mai zic de Republica Moldova? Ba chiar, pe cale de consecinta logica, se poate spune: cu atat mai mult in Republica Moldova! Iar daca noi nu cinstim cum se cuvine Unirea, ne mai miram ca, in Rep. Moldova, o doresc doar 22%, cum am inteles ca arata ultimile sondaje (serioase) si vreo 53% nu o doresc (v. ultimul Joc de Putere al lui Rares Bogdan)?

Iar noi ar fi trebuit sa avem deja un plan de integrare a Rep. Moldova in cazul unirii cu Romania. Deoarece imi dau seama ca, in cazul unei eventuale uniri, dificultati vor exista. Ar fi foarte trist sa constat ca noi tot vorbim de unirea cu Rep. Moldova dar nu suntem pregatiti pentru asa ceva. Populatia din Romania doreste in proportii covarsitor majoritare Unirea cu Rep. Moldova, iar clasa politica trebuie sa tina seama de acest deziderat national, de aspiratiile nationale legitime si firesti ale poporului roman!

Constat insa cu tristete ca, in zilele noastre, nu prea suntem la inlatimea acestei mari zile de 24 ianuarie. Iar ceea ce s-a petrecut ieri in Piata Victoriei demonstreaza acest lucru, de fapt a fost o subminare a acestei mari zile si a semnificatiei sale profunde in Istoria poporului roman. Nesanctionata de catre cineva.

ianuarie 25, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

La multi ani Romania, oriunde te-ai afla!

Am ales acest titlu inspirat dintr-un binecunoscut film, pentru ca foarte multi romani traiesc in afara tarii si ziua de azi este si ziua lor. Cum cred ca noi nu trebuie sa-i uitam si ca trebuie sa tinem o legatura stransa cu diaspora noastra le adresez astazi si lor urarile de mai bine, spor si multa bucurie!

A fost o parada frumoasa! Iar ceea ce era de remarcat: solidaritatea NATO prin faptul ca au participat la aceasta parada si unitati din alte tari membre NATO, un lucru bun, fara indoiala. Un gand special le trimit celor din Republica Moldova si din intreaga Basarabie care trebuie sa stie ca Romania nu i-a uitat si nu-i va uita in veci!  Reintregirea tarii si a neamului nostru ramane o constanta a politicii noastre. Insa este adevarat ca in ultima vreme, mai ales sub Guvernul Ponta, parca nu am mai dat atentia cuvenita celor ce se intampla peste Prut. Sper ca in 2016 sa acordam mult mai multa atentie si importanta Chisinaului, colaborand cu partenerii nostri americani in sensul modernizarii Republicii Moldova. Noi ar trebui sa ne propunem ca obiectiv cresterea semnificativa a influentei Romaniei in Republica Moldova.

O trecere in revista a paradei:

Mediafax

Video ZIUA NAŢIONALĂ: Parada militară de 1 Decembrie, în prezenţa a 10.000 de persoane. Zeci de aeronave au survolat cerul Capitalei – GALERIE FOTO, VIDEO

Se arata ca:

Parada militară de Ziua Naţională a României, care a avut loc pentru al doilea an consecutiv în Piaţa Constituţiei şi la care au luat parte peste 10.000 de persoane, s-a încheiat cu defilarea militarilor Detaşamentului 30 Gardă, pe durata ceremoniilor deasupra Capitalei survolând zeci de aeronave.

Parada militară de Ziua Naţională a României a început la ora 11.00, în prezenţa a peste 10.000 de oameni care au umplut Piaţa Constituţiei, dar şi bulevardele adiacente.

GALERIE FOTO

Pe durata a peste o oră, au defilat peste 2.600 de militari, care au venit cu 360 de mijloace tehnice – de la vehicule de luptă şi până la maşini ale pompierilor şi ambulanţe. Printre maşinile care au defilat pe bulevardul Naţiunile Unite au fost şi autovehicule din dotarea forţelor terestre, precum maşini de luptă blindate, pe şenile, autoturisme de teren echipate cu kituri de protecţie balistică, vehicule multirol, dar şi o maşină dotată cu sistem de artilerie antiaeriană, cu performanţe similare celor aflate în armatele ţărilor membre NATO.

Militarilor români li s-au alăturat detaşamente din Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, Turcia, precum şi detaşamentul militar al SUA, format din puşcaşi marini dislocaţi la baza militară de la Mihail Kogălniceanu în cadrul Forţei de Rotaţie a Mării Negre.

La parada militară din acest an au defilat, în premieră, un detaşament format din militari răniţi în misiunile executate în afara graniţelor, în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Irak şi Afganistan. Detaşamentul a fost condus de colonelul Augustin Pegulescu, care a fost în misiuni în Albania, Irak şi Afganistan. În 9 ianuarie 2009, el a fost rănit în deşertul afgan, în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat.

În timpul paradei militare deasupra Pieţei Constituţiei au survolat elicoptere IAR-330 PUMA, aeronave C-130 Hercules şi aeronave C-27J Spartan din dotarea Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, al căror proces de achiziţie s-a încheiat la începutul acestui an şi care asigură un transport de dimensiuni medii şi tehnică superioară.

De asemenea, cerul Capitalei a fost survolat de avioane IAR-99 ŞOIM, precum şi de aeronave de luptă MIG-21 LanceR, iar în premieră au evoluat şi trei avioane de construcţie românească – IAK-52, care au marcat cu fum culorile drapelului naţional al României.

La paradă au defilat, de asemenea, militari care au purtat steaguri de identificare a unităţilor participante la misiunile din teatrele de operaţii.

Parada militară s-a încheiat în jurul orei 12.30, cu defilarea militarilor Regimentului 30 Gardă ”Mihai Viteazul”, înfiinţat la 1 iulie 1860.

Traficul rutier în Piaţa Constituţiei şi pe străzile adiacente este închis până la ora 16.00.

De asemenea, până la ora 15.00 vor fi restricţii de trafic pe următoarele artere: Calea 13 Septembrie, de la intersecţia Tudor Vladimirescu până la bulevardul Libertăţii; strada Izvor, de la strada B.P. Haşdeu, până la Piaţa Arsenalului; strada B.P. Haşdeu, între str. Izvor şi Splaiul Independenţei; Splaiul Independenţei, de la Piaţa Operei până la podul Naţiunile Unite, sensul către Piaţa Unirii; bulevardul Unirii, intersecţia cu bulevardul I.C. Brătianu până la Piaţa Constituţiei; bulevardul Naţiunile Unite; bulevardul Regina Maria, între bulevardul Unirii şi Piaţa Regina Maria; bulevardul George Coşbuc, de la intersecţia cu B-dul. Tudor Vladimirescu, până la Piaţa Regina Maria; Calea Rahovei, între bulevardul Libertăţii şi bulevardul George Coşbuc.

Parada militară de Ziua Naţională s-a desfăşurat în Piaţa Constituţiei pentru al doilea an consecutiv, după ce Arcul de Triumf a intrat într-un proces de reabilitare şi reparaţii.

Parada militară de anul acesta a marcat 97 de ani de la Unirea tuturor românilor într-un singur stat.

UPDATE 11:30 – La paradă asistă apoximativ 10.000 de persoane

La paradă asistă apoximativ 10.000 de persoane, care se află atât în Piaţa Constituţiei, cât şi pe străzile adiacente.

UPDATE 11:00 – Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns în Piaţa Constituţiei, la parada de Ziua Naţională

Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns, în jurul orei 11:00, în Piaţa Constituţiei din Capitală, unde are loc parada militară de Ziua Naţională a României, la care iau parte peste 2.600 de militari şi 360 de mijloace tehnice, la manifestări fiind prezente mii de persoane.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit cu onoruri militare. La sosirea şefului statului, a fost intonat imnul naţional.

La ceremonii au asistat, în tribuna oficială, şi premierul Dacian Cioloş, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, şi ministrul Internelor, Petre Tobă. De asemenea, au fost prezenţi preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, fostul preşedinte Traian Băsescu, care a venit împrepună cu nepoţica sa, liderii PNL Alina Gorghiu şi Ludovic Orban, Ilie Năstase, precum şi reprezentanţi ai Armatei, Jandarmeriei, ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti şi parlamentari.

Traficul rutier în Piaţa Constituţiei şi pe străzile adiacente este închis până la ora 16.00.

De asemenea, până la ora 15.00 vor fi restricţii de trafic pe următoarele artere: Calea 13 Septembrie, de la intersecţia Tudor Vladimirescu până la bulevardul Libertăţii; strada Izvor, de la strada B.P. Haşdeu, până la Piaţa Arsenalului; strada B.P. Haşdeu, între str. Izvor şi Splaiul Independenţei; Splaiul Independenţei, de la Piaţa Operei până la podul Naţiunile Unite, sensul către Piaţa Unirii; bulevardul Unirii, intersecţia cu bulevardul I.C. Brătianu până la Piaţa Constituţiei; bulevardul Naţiunile Unite; bulevardul Regina Maria, între bulevardul Unirii şi Piaţa Regina Maria; bulevardul George Coşbuc, de la intersecţia cu B-dul. Tudor Vladimirescu, până la Piaţa Regina Maria; Calea Rahovei, între bulevardul Libertăţii şi bulevardul George Coşbuc.

Parada militară de Ziua Naţională s-a desfăşurat în Piaţa Constituţiei pentru al doilea an consecutiv, după ce Arcul de Triumf a intrat într-un proces de reabilitare şi reparaţii.

Parada militară de anul acesta a marcat 97 de ani de la Unirea tuturor românilor într-un singur stat.

Iohannis merge la parada de 1 Decembrie din Capitală, apoi va discuta cu militarii aflaţi în misiuni

Şeful statului va transmite, de la Palatul Cotroceni, de la ora 10.00, un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a României, iar de la ora 11.00 va participa la paradă militară din Piaţă Constituţiei.

Tot marţi, preşedintele Iohannis are o videoconferinţă cu militari români aflaţi în teatrele de operaţii, iar apoi va participa la ceremoniile de înaintare în grad a unor ofiţeri şi de decorare a unor membri ai Academiei Române, a postului Radio France Internaţionale România, precum şi a reprezentanţilor Agenţiei Spaţiale Române.

Parada militară de 1 Decembrie are loc în Piaţa Constituţiei pentru al doilea an consecutiv, în condiţiile în care la Arcul de Triumf au loc lucrări de consolidare.

Până în 2014, parada militară Ziua Naţională a avut loc pe Şoseaua Kiseleff, cu defilarea militarilor din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI şi SPP, precum şi a mijloacelor tehnice pe sub Arcul de Triumf. Lucrările de consolidare, restaurare şi conservare la Arcul de Triumf au început în martie 2014, iar termenul de finalizare a proiectului era martie 2015.

Din anul 1990, ziua de 1 Decembrie a devenit, prin lege, Ziua Naţională a României.

La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate (acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat Unirea).

Adaug un articol interesant al D-lui. profesor Cristian Preda, publicat pe Facebook-ul personal:

„De ziua națională, se cuvine să reflectăm la principiile politice proclamate pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, pentru „alcătuirea noului stat”, și mai ales la felul cum s-au realizat:
„1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus”.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

La multi ani Romania!!!

decembrie 1, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 17 comentarii

Republica Moldova si… spionajul rusesc

Am privit ieri  Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan de la Realitatea. A fost vorba si despre Republica Moldova. Trebuie sa spun ca nu am urmarit de la capat emisiunea. Dar, cred eu, trebuie remarcat un aspect esential care nu a fost definit precis in emisiune. Si anume care ar fi obstacolul principal care blocheaza o apropiere mai mare a Romaniei de Republica Moldova? Pe tema asta s-a mai discutat. Unii, Cristian Preda, daca nu ma insel, spuneau ca principalul obstacol ar fi comunistii si socialistii de acolo. E si nu e asa. La o privire mai adanca asupra realitatilor de acolo s-ar putea sa constatam altceva.

Evenimentele din Ucraina, care au indeparat regimul pro rus al lui Ianukovici, au avut ca efect, pe langa ocuparea ilegala a Crimeii, intensificarea spionajului rusesc in regiune. Nu numai in Ucraina, dar si in Republica Moldova. De fapt, Republica Moldova a fost permanent expusa actiunilor de spionaj ale Rusiei inca de la declararea independentei (27 august 1991). La putin timp dupa acest important eveniment, rusii au orchestrat un razboi civil (1992) si au reusit sa rupa ilegal Transnistria de Republica Moldova, mentinand in autoproclamata republica separatista Armata a XIV-a, in ciuda promisiunilor de retragere a acesteia. O alta victorie a spionajului rusesc s-a intamplat in 1994, cand noul parlament ratifica Tratatul de aderare la CSI, renunta la imnul national „Desteapta-te romane” si instituie „limba moldoveneasca” drept limba de stat, iar prin noua Constitutie din 1994 Transnistria si Gagauzia devin regiuni autonome in cadrul Republicii Moldova. Bineinteles, trebuie amintite si alegerile parlamentare din 1998 si 2001, precum si cele prezidentiale din 2000 care au adus la Putere Partidul Comunistilor din Republica Moldova si pe deja celebrul Vladimir Voronin!

Dar de ce oare au preferat rusii sa rupa Transnistria de Republica Moldova? Pentru ca le convine asa! Transnistria e o zona controlata in exclusivitate de catre Kremlin. Fara doar si poate. Republica Moldova e controlata altfel, fara o forta militara care sa sustina un regim in mod clar pro rus. Rusii controleaza mass-media, sectorul bancar si, poate cel mai important, oamenii politici din Republica Moldova. E adevarat, nu pe toti. Dar o foarte mare parte sunt controlati de spionajul rusesc. Coruptia e doar unul din ingredientele necesare. Rusia nu este interesata in prosperitatea Republicii Moldova, ci doar in controlul de ordin politic asupra acesteia. O Republica Moldova prospera s-ar putea rupe de influenta Rusiei. Evident, unul din obiectivele principale ale spionajului rusesc este ingreunarea relatiilor dintre Republica Moldova si Romania, dintre Republica Moldova si UE, dar mai ales dintre Republica Moldova si NATO!

Nu e greu de vazut si un alt obiectiv urmarit de catre Rusia. Ce se intampla? Kremlinul nu e sigur ca, intr-un final, Republica Moldova nu s-ar uni cu Romania. Cum nu e sigur ca ar putea impiedica un asemenea proces de unificare. Ideea principala este ca daca ar avea loc unirea, la care Rusia s-ar putea sa nu se opuna, ba chiar sa si doreasca lucrul asta, sa aiba oamenii lor acolo pentru a putea desfasura in mod eficace actiuni de spionaj si de influenta pe teritoriul Romaniei. Rusia este foarte interesata de acest lucru, mai ales ca Romania e membra NATO!

Rusia exercita actiuni de presiune, inclusiv economica, asupra Republicii Moldova. Spre exemplu, interzicerea importurilor de vinuri din Republica Moldova pe motivul nereal ca ar fi de „proasta calitate”. Ideea principala este de a arata inclusiv populatiei ca UE nu-i ajuta cu nimic din punct de vedere economic, dimpotriva! Propaganda impotriva UE este condusa profesionist, dar fara prea mari batai de cap deoarece nu intampina o rezistenta pe masura din partea populatiei. Rusii doresc sa faca populatia sa creada ca oamenilor le va fi foarte rau daca Republica Moldova se va integra in UE. Lucrul acesta nu e greu de realizat deoarece peste 60% dintre emigrantii proveniti din Republica Moldova lucreaza in Rusia, majoritatea dintre ei provenind din mediul rural (64,6%). Presiunea politica este exercitata de catre Rusia inclusiv asupra Romaniei, prin Viktor Orban: pretentiile de unire ale Romaniei cu Republica Moldova s-ar putea sa le corespunda pretentiile Ungarei de a avea Ardealul.

Pentru ca Romania sa poata ajuta in mod eficace Republica Moldova nu e de ajuns efortul financiar. Ci trebuie mai ales sa aiba in oamenii politici din Republica Moldova parteneri sinceri, dedicati prieteniei cu Romania si imuni la actiunile de spionaj si influenta efectuate de catre Rusia.

Este de remarcat ca in Republica Moldova nu am vazut o Revolutie Portocalie, apoi o schimbare de regim, cum am vazut in Ucraina. Nici o schimbare de regim, care sa aduca la Putere un regim pro UE si mai ales pro american, cum am vazut in Georgia. In ambele cazuri rusii au reactionat violent, folosind forta armata. Ce s-ar intampla in Republica Moldova daca la Putere ar veni un regim pro american? Ar actiona, oare, rusii cu trupe din Transnistria asupra Republicii Moldova? Sau nu ar proceda asa deoarece Transnistria e deja sub controlul univoc al Kremlinului? Insa influenta Rusiei ramane foarte mare, inclusiv in plan religios. Iata ce aflam din Wikipedia:

„Conform recensământului din anul 2004:

In conditiile in care:

„Conform recensământului (2004), separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean și în Transnistria, situația este[92]:

# Naționalitate Republica Moldova  % Transnistria  % Total  %
1. băștinași (declarați Moldoveni 69,62%
declarați Români 1,86%)
2.638.125 77,97 177.888 32,03 2.815.760 71,48
2. Ucraineni 282.406 8,34 160.069 28,82 442.475 11,23
3. Ruși 201.218 5,95 168.678 30,37 369.896 9,39
4. Găgăuzi 147.500 4,36 4.096 0,74 151.596 3,85
5. Bulgari 65.662 1,94 13.858 2,49 79.520 2,02
6. Romi 12.271 0,36 507 0,09 12.778 0,32
7. Alții 36.150 1,07 30.251 5,45 66.401 1,69
8. Total 3.383.332 100 555.347 100 3.938.679 100
Notă:[93]

Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%.

Harta etnică a Republicii Moldova, conform datelor oficiale ale recensământului din 2004 din Republica Moldova și autoproclamata RMN

Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. Găgăuzii unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială (UTA Gagauz-Yeri), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. Limba găgăuză este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei.[94]

În Moldova locuiesc cca. 12,300 de cetățeni romi (2004), reprezentând 0,4% din populație. Conform unor surse populația romă ar fi mai numeroasă de la 15,000 până la 20,040, precum susțin unii lideri ai comunității rome. În același timp, nu există date exacte care să confirme faptul că numărul populației roma este mai mare decât cel prezentat în datele oficiale.[95]

La recensământul din 2004,[96] 60% din cei 3.383.332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba moldovenească ca limbă maternă, limbă neexistentă, și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au limba română ca limba maternă și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei.[97].

Majoritatea rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată neoficial limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă.

380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației multor ruși din Republică, precum și din cauza diminuării politicii de rusificare, în administrație fiind mult mai mulți vorbitori de limbă română (« moldoveni »/« români»).”

O asemenea situatie impiedica buna desfasurare a unei relatii de ajutor a Republicii Moldova din partea Romaniei. Dar blocajele sunt in cea mai mare parte la nivel politic. Spionajul rusesc a dobandit inca o victorie la alegerile parlamentare din 2014. Rusii, se pare, au renuntat la comunisti in favoarea socialistilor, desi comunistii au obtinut si ei un procent mare (17,48%). Partidul socialistilor castiga alegerile cu un procent de 20,51%!! Acest partid, cu Igor Dodon presedinte:

„Pledează pentru federalizarea Moldovei, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală și Uniunea Euroasiatică și denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.[1][2][3][4][5][6][7]” […]

În noiembrie 2014 Valentin Crîlov l-a acuzat pe Igor Dodon că ar fi instrument al unor scenarii care pot provoca vărsare de sânge în Republica Moldova și în regiune, precizând că „Partidul Socialiștilor” a ajuns în serviciul altei țări, transformându-se într-un instrument politic al acesteia, și atentează la stabilitatea, pacea și însăși existență Republicii Moldova și o face în baza resurselor financiare extraordinar de mari, proveniența cărora naște îndoieli rezonabile. El a mai accentuat:[12][13]

„Vreau să fiu înțeles corect: eu sunt etnic rus, dar țara mea natală este Republica Moldova, de aceea nu vreau ca țara mea să fie atrasă în jocuri atât de periculoase, cum o face etnicul moldovean Igor Dodon.” […] (sursa: Wikipedia)

Romania trebuie sa militeze activ pentru intarirea democratiei in Republica Moldova si sprijinirea din rasputeri a partidelor pro romanesti si pro europene: Partidul Liberal Democrat din Moldova si Partidul Liberal. Acesta e un lucru esential care trebuie facut. Sa nu uitam ca Rusia poate pregati inclusiv provocari periculoase si nu pot sa nu ma gandesc la o actiune a Rusiei atunci cand ma gandesc la Antifa. Combaterea influentei Rusiei se poate realiza in primul rand politic. Trebuie denuntate manipularile pe care le face Rusia si agentii sai de influenta. Lucrul acesta este dificil deoarece tentaculele spionajului rusesc, am impresia, ating si cele doua partide pro romanesti si pro europene. Dupa parerea mea, SIE trebuie sa actioneze impotriva unui asemenea fenomen, care poate aduce atingere inclusiv intereselor Romaniei. Republica Moldova trebuie sa aiba prin aceste doua partide o optiune clara si ferma pentru UE si NATO, care sa fie exprimata cu tarie in societate. Lucrul acesta nu este posibil daca acestea sunt vulnerabile la tentaculele spionajului rusesc si, in consecinta, la influenta Rusiei. Trebuie neaparat ca aceste doua partide sa ia atitudine impotriva cazurilor de coruptie si impotriva partidelor si liderilor politici care primesc sume enorme nu se stie de unde dar promoveaza in Republica Moldova interesele Rusiei. De unde are, de pilda, Igor Dodon acele „resurse financiare extraordinar de mari„? Trebuie aratat cu tarie ca mentinerea Republicii Moldova sub influenta Rusiei nu e de bun augur pentru Republica Moldova, ci o „solutie” pentru saracirea in continuare a tarii, lucru ce convine Rusiei.

Update – Decretul semnat de Putin…

Gandul

Vladimir Putin a semnat un decret prin care se stabileşte distrugerea alimentelor venite din Europa

Se arata ca:

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care cere distrugerea tuturor alimentelor venite din Europa în ciuda interdicţiilor puse pe importul de produse occidentale.

Vladimir Putin a semnat săptămâna aceasta un decret prin care se cere „distrugerea” tuturor alimentelor aduse în ţară în ciuda interdicţiilor puse pe importurile de produse occidentale, scrie Business Insider.

Aceste interdicţii au făcut parte dintr-o serie de măsuri instituite în anul 2014 ca răspuns la sancţiunile statelor vestice impuse asupra Rusiei în urma crizei din Ucraina. Ele au avut un impact major asupra vieţilor cetăţenilor ruşi care obişnuiau să fie mari consumatori de bunuri europene.

Decretul lui Putin va intra în vigoare pe data de 6 august. „Bunurile agricole, materiile prime şi alimentele provenite dintr-un stat care a luat decizia de a introduce sancţiuni economice împotriva entităţilor ruse şi/sau a indivizilor sau care s-a alăturat unei astfel de decizii, şi care au fost interzise pentru importul în Federaţia Rusă,…trebuie distruse”, se explică în acest decret potrivit Moscow Times.

Sancţiunile împotriva Rusiei şi cele impuse de Rusia statelor occidentele nu au afectat doar locuitorii acestei ţări. Multe dintre ţările europene care erau mari exportatoare pe piaţa rusească au fost afectate.”

O masura halucinanta! Greu de inteles… Pentru ce? Pentru ca sa infloreasca piata neagra? Stimuleaza contrabanda? Antioccidentalismul lui Putin atinge cote patologice! Astfel de masuri ar trebui sa determine UE si SUA la regandirea unor politici… Ma gandesc in special la cele economice. Dar, pe de alta parte si nu mai putin important, trebuie vazut ce inseamna in plan politic astfel de masuri. Ce anume urmareste Putin? Inrautatirea relatiilor cu Occidentul? Aceasta masura de ostilitate evidenta fata de UE trebuie neaparat analizata de catre Comisia Europeana, care ar trebui sa ceara Rusiei explicatii. Sanctiunile impuse Rusiei nu au fost fara temei. Rusia a incalcat tratatele internationale la care era parte. O masura simetrica era de asteptat: interzicerea importurilor de produse occidentale. Insa aceasta masura, care cere si distrugerea unor produse occidentale inofensive, depaseste o anumita limita de conduita in relatiile internationale ale unei tari. Totusi, UE nu poate sta insensibila, fara reactie, in fata unei astfel de masuri belicoase din partea Rusiei.

De asemenea trebuie evaluat exact care e pericolul de ordin militar pe care il reprezinta Rusia pentru Europa. La ce ne putem astepta? In orice caz NATO trebuie sa fie gata pentru orice surpriza din partea Federatiei Ruse. Ar trebui luate masuri si marite efectivele NATO la frontiera estica a UE.

Putin se contrazice pe sine:

Putin critică Europa pentru lipsa de independenţă: ”Dacă vrem să discutăm cu partenerii noştri europeni, trebuie să mergem la Washington”

Se arata ca:

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a deplâns, într-un interviu acordat Radio-televiziunii elveţiene (RTS), publicat luni pe site-ul acesteia, lipsa de „independenţă” a Europei faţă de Statele Unite, potrivit AFP.

Întrebat despre eventualitatea unui nou război în Europa, Vladimir Putin a răspuns: „Sper că nu, dar ne-ar plăcea să vedem Europa manifestându-şi mai mult independenţa şi suveranitatea”.

În ce priveşte Franţa şi legăturile cu NATO, liderul de la Kremlin a adăugat că „este un pic curios dacă, pentru a discuta probleme interne cu partenerii noştri europeni, trebuie să mergem la Washington”.

În acest interviu acordat sâmbătă la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a criticat rolul jucat de Statele Unite în cursa înarmării, dar şi acţiunea acestora împotriva FIFA pe care o consideră „inacceptabilă”.

„Relansarea” cursei înarmării „a fost provocată de Statele Unite, datează de la ieşirea unilaterală a Statelor Unite din Tratatul rachetelor antibalistice. Acest tratat era piatra de temelie a oricărui sistem internaţional de securitate”, a acuzat el.

În ce priveşte scandalul care zguduie FIFA, declanşat de Statele Unite, Vladimir Putin a acuzat Washingtonul că a acţionat pentru propriile interese.

„Statele Unite au candidat pentru a găzdui Cupa Mondială din 2022. Cel mai apropiat aliat al lor din Europa, Marea Britanie, a candidat pentru 2018. Iar această luptă împotriva corupţiei, aşa cum are loc, mă face să mă întreb dacă nu este o continuare a luptei pentru campionatele mondiale din 2018 şi 2022”, a subliniat preşedintele rus.

„În niciun caz, o ţară, mare sau mică, nu se poate deplasa prin lume şi reţine pe cine îi place să aducă în închisorile sale”, a adăugat el.

În mai la Zurich, şapte oficiali cu rang înalt ai FIFA au fost reţinuţi şi trimişi în arest, la cererea Statelor Unite, care au deschis o procedură judiciară contra lor, suspectându-i de corupţie.

În legătură cu ascensiunea unor partide de extremă-dreapta din Europa, ai căror lideri susţin politica promovată de el, Vladimir Putin a răspuns: „În lume şi în ţările europene, observăm schimbări tectonice în rândul opiniei publice. Şi aceasta în direcţia unei apărări sporite a intereselor naţionale”, scrie Agerpres.”

Si atunci de ce aceasta ostilitate fata de Europa? Pentru ca, practic, Putin obliga Uniunea Europeana la regandirea politicilor si relatiilor sale cu Federatia Rusa. Inseamna ca trebuie politici noi, adecvate masurilor luate de Vladimir Putin impotriva Europei. Uniunea Europeana a urmarit o relatie constructiva cu Rusia. Decretul pe care l-a semnat liderul de la Kremlin urmareste ceva contrariu.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 31, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Summitul de la Riga

Eu cred ca e destul de clar: Parteneriatul Estic si, pe cale de consecinta, Summitul de la Riga nu sunt impotriva Federatiei Ruse. Lucrul acesta l-a exprimat si D-na. Cancelar Angela Merkel. Chestiunea ridicata de Rusia, prin Dl. Serghei Lavrov, cum ca doreste „un singur lucru” si anume ca acest „proces in desfasurare” sa nu dauneze intereselor „legitime” ale Federatiei Ruse, are o traducere destul de simpla: in tarile membre ale Parteneriatului Estic sa functioneze regimuri tip Ianukovici, obediente fata de Moscova. Pozitia Rusiei nu s-a schimbat: cauta sa forteze UE sa dea inapoi, s-o lase mai moale cu Parteneriatul Estic, cu alte cuvinte acest summit sa fie un fel de discutie fara fond, iar lucrurile sa ramana tot asa: un parteneriat de forma. Asta convine de minune Rusiei, in felul asta, dupa parerea Kremlinului, nu ar fi afectate interesele „legitime” ale Rusiei. De aceea este o problema introducerea in declaratia finala a unui text amendament privind „aspiratiile si optiunea europeana” a statelor membre ale Parteneriatului, mai ales ca lucrul acesta loveste in interesele D-lui. Putin de a fauri o Uniune Euroasiatica. Mediafax

Summitul de la Riga, susceptibil să dezamăgească Republica Moldova, Ucraina şi Georgia privind aderarea la UE

Se arata ca:

Ultima versiune a declaraţiei pregătite pentru Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic de luna viitoare conţine prea puţine veşti bune pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care aspiră să adere la UE, şi subliniază ambiţiile tot mai reduse ale Uniunii faţă de vecinii săi de la est.

Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), care scrie pe site că a văzut documentul, textul a fost dezbătut timp de o lună la Bruxelles, de către diplomaţi din statele membre UE, iar versiunea iniţială, întocmită de către Serviciul European pentru Acţiune Extenă (SEAE), a fost modificată.

Documentul, care urmează să fie adoptat de către şefii de guverne la Summitul de la Riga, prevăzut în perioada 21-22 mai, a fost trimis celor şase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – spre informare şi este de aşteptat să provoace frustrări la Chişinău, Kiev şi Tbilisi.

Cele trei ţări, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga să le recunoască în mod clar aspiraţiile ca într-o zi să adere la blocul european. Însă există puţine indicii, la acest moment, că acest lucru se va întâmpla, potrivit RFE/RL.

În text se arată doar că, „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecăru partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi (membrilor săi) suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor”.

Surse din cadrul UE au declarat pentru RFE/RL că ideea declaraţiei de la Riga este să nu fie nici mai mult, dar nici mai puţin ambiţioasă ca declaraţia de la Summitul Parteneriatului de la Vilnius, în 2013.

Limbajul agreat în capitala Lituaniei cu privire la calea către aderarea la UE era, însă, mult mai clar. „Participanţii la Summitul de la Vilnius îşi reafirmă recunoaşterea aspiraţiilor europene şi opţiunii europe ale unor parteneri şi angajamentul lor de a construi o democraţie profundă şi durabilă. În acest context, ei iau notă de angajamentul acelor parteneri de a urma aceste obiective. Participanţii reafirmă rolul special al Parteneriatului în susţinerea celor care doresc relaţii mai apropiate cu UE”, se arăta în declaraţia din 2013.

Versiunea actuală reprezintă o lovitură considerabilă, consideră RFE/RL, pentru Polonia şi Lituania, care doresc să aducă cele trei ţări mai aproape de blocul european. De asemenea, diplomaţi care susţin cauza Ucrainei s-au lamentat din cauza eşecului lor de a include în actuala versiune un rând, agreat de către miniştrii UE de Externe anul trecut, şi anume că Acordul de Asociere cu Ucraina semnat la 21 martie 2014 „nu constituie scopul final al cooperării UE-Ucraina”.

  • Conflictul din Ucraina

La acea vreme, această expresie era considerată cel mai clar indiciu potrivit căruia Kievul ar putea, într-o bună zi, să adere la UE. Diplomaţii citaţi au declarat pentru RFE/RL că speră la o „îmbunătăţire” a textului, după ce partenerii vor da un răspuns.

Limbajul folosit în declaraţie este slab, consideră RFE/RL, când se referă la conflictul din estul Ucrainei. „Evenimentele din Ucraina arată că principiile fundamentale ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale nu pot fi subevaluate în secolul al XXI-lea pe continentul european”.

Însă următorul paragraf din proiectul original a fost omis în cel nou – „participanţii la summit se declară pregătiţi să ajute la depăşirea celei mai mari rupturi din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Cetăţenii noştri se aşteaptă de la noi să prevenim repercusiuni negative suplimentare la adresa stabilităţii continentului nostru, iar noi suntem hotărâţi să facem acest lucru”.

În loc, în versunea actuală se arată că „participanţii la summit susţin cu putere toate eforturile vizând dezescaladarea şi soluţionarea politică, în baza respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Ei îndeamnă toate părţile să implementeze rapid şi integral acordul din septembrie 2014 de la Minsk şi pachetul de măsuri în vederea implementării acestuia din februarie 2015”, adăugând că ei „se aşteaptă ca toate părţile să-şi onoreze angajamentele asumate în acest cadru”.

Rusia este menţionată numai în contextul anexării ilegale a Crimeei, pe care textul o denunţă drept o „încălcare a legislaţiei internaţionale şi o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”.

Ucraina este susceptibilă să fie îngrijorată şi cu privire la limbajul folosit referitor la intrarea în vigoare a Zonei de liber-schimb aprofundate şi globale (DCFTA) cu UE

Kievul şi Bruxelles-ul au fost de acord, în septembrie 2014, să amâne intrarea în vigoare a acordului până la 1 ianuarie 2016. Această dată este scrisă în text, dar a fost adăugat un nou paragraf prin care toţi participanţii la summit „iau notă, de asemenea, de imprtanţa continuării procesului trilateral privind implementarea DCFTA UE-Ucraina, în mod constructiv, folosind posibilităţile existente disponibile părţilor contractante în cadrul DCFTA”.

Rusia a insistat să se amâne implementarea măsurii cu cel puţin un an, iar unele state membre UE au luat şi ele în considerare această opţiune.”

Dar iata ca Radio Europa Libera vine cu o precizare importanta:

Un amendament de ultim moment la proiectul declarației finale a summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga…

„…poate aduce vești bune pentru Moldova, Georgia și Ucraina.

Corespondenții Europei Libere relatează de la Riga, unde a început astăzi summit-ul Parteneriatului Estic că proiectul declarației finale a reuniunii a fost modificat în ultimul moment, ca să reflecte unele așteptări ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei.

Corespondentul Europei Libere, Rikard Jozwiak, relatează din capitala letonă, unde a început summit-ul de două zile al Parteneriatului estic, că noul text a fost negociat în ultimele ore dinaintea reuniunii și include o referință la „aspirațiile europene și opțiunea europeană”.

Formula pare să fi fost acceptată și de cei care ar fi avut obiecții față de punerea unui accent prea mare pe speranțele de aderare la Uniunea Europeană nutrite de unele țări partenere.

„Participanți la summit recunosc aspirațiile europene și opțiunea europeană a partenerilor vizați, așa cum este prevăzut în acordurile de asociere”, se spune în noul proiect de declarație.

Moldova, Ucraina și Georgia exprimaseră nemulțumiri față de proiectul inițial, care nu menționa aceste aspirații. Celelalte țări partenere sunt Republica Belarus, Armenia și Azerbaidjanul.

Unele țări nordice ale Uniunii Europene, precum Lituania, Polonia și Suedia, ar fi muncit din greu în ultimele săptămâni pentru a introduce în text rândul lipsă. 

Promotorii acestei schimbări spun că a existat o înțelegere între țările Uniunii Europene să se evite o declarație care fie ar merge mult mai departe, fie ar fi un pas înapoi față de declarația summit-ului precedent al Parteneriatului Estic, de la Vilnius, din 2013. Așa încât proiectul textul nou pentru summit-ul de la Riga a ajuns să semene mult cu cel de la Vilnius.

După summit-ul din Lituania, Rusia a ocupat și anexat peninsula ucraineană Crimeea, continuând și astăzi încurajarea sentimentelor separatiste în Ucraina și alte foste republici sovietice.

Germania și Franța au dorit să diminueze pasajele referitoare la viitorul relației țărilor partenere cu Uniunea Europeană, optând pentru o formulă care ar fi salutat  „intenția fermă [a părților] de a duce mai departe angajamentele asumate la summit-urile precedente și în acordurile bilaterale”.

Deși Berlinul și Parisul par să fi acceptat noua formulă, cancelara Germaniei Angela Merkel a accentuat astăzi că „Parteneriatul Estic nu este un instrument al extinderii Uniunii Europene. De aceea, nu trebuie să ridicăm așteptări false pe care nu le putem îndeplini mai târziu”.

În afară de formula despre relațiile viitoare cu Uniunea Europeană, Ucraina și Georgia ar fi dorit ca în declarația summit-ului de la Riga să se menționeze că sunt pe cale să obțină liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană anul viitor. Republica Moldova a obținut-o cu peste un an în urmă.

Însă proiectul declarației prevede numai că progresele făcute de cele două țări în justiție vor fi evaluate de Comisia Europeană până la sfârșitul anului curent și apoi se va decide asupra pașilor următori.

Agenția France Presse și alte surse relatează că, în surdină, se mai poartă o dispută în privința declarației finale a summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga: să se menționeze sau nu anexarea Crimei de către Rusia în martie 2014 și în ce fel să se menționeze. Armenia și Republica Belarus ar vrea să se evite descrierea anexării ca ilegală. 

Legăturile între Uniunea Europeană și Rusia au fost puse la grea încercare de criza ucraineană, care a determinat Occidentul inclusiv țările Uniunii Europene să impună Moscovei sancțiuni economice.”

Mediafax

UE pare să piardă lupta cu Rusia pentru Republica Moldova

Se arata ca:

Eşecul partidelor proeuropene, propaganda rusă şi corupţia generalizată sunt factori care au contribuit la scăderea popularităţii UE în rândul cetăţenilor din Republica Moldova şi la o preferinţă tot mai mare pentru Rusia, comentează New York Times, în ediţia electronică.

Oamenii sunt îngrijoraţi că „dacă aderăm la UE toată lumea devine gay” şi că birocraţii de la Bruxelles „nu te lasă să păstrezi animale pe lângă casă”, o situaţie alarmantă într-o ţară în mare parte rurală, a declarat un oficial din cadrul Ministerului moldovean de Externe, Daniela Morari. Astfel de viziuni sunt încurajate de televiunea rusă, de partidele proruse înfloritoare din R.Moldova şi de Biserica Ortodoxă foarte conservatoare şi obedientă faţă de ierarhia ecleziastică de la Moscova.

În afară însă de propaganda rusă, moldovenii susţin că au mult mai multe motive – nu în cele din urmă corupţia, puterea din umbră a mogulilor şi războiul din Ucraina – de a se uita cu suspiciune la Uniunea Europeană, care se teme că pierde lupta pentru mintea şi sufletul acestei foste republici sovietice în faţa Rusiei.

În niciuna dintre cele şase ţări membre ale Parteneriatului Estic nu există o diferenţă mai mare între aşteptări şi realitate decât în Republica Moldova, pentru care au fost ridicate vizele de călătorie în Europa anul trecut, fiind catalogată de Bruxelles ca „principalul reformator” al Parteneriatului Estic.

În prezent, politicienii proeuropeni din R.Moldova, ca şi omologii lor din Ucraina, sunt atât de pătaţi de eşecul de combatere a corupţiei şi de a crea un stat funcţional, încât pentru mulţi de aici Rusia pare atractivă.

„Ne-au numit cel mai bun elev din clasă”, a declarat Iurie Leancă, fost premier al Republicii Moldova. „Dar am pierdut sprijinul societăţii”, a adăugat el, în timp ce la ultimele alegeri s-a înregistrat un sprijin uriaş pentru Partidul Socialiştilor, antieuropean, care a avut ca slogan de campanie „Împreună cu Rusia!”.

Insistând că propaganda rusă a jucat un rol important în formarea opiniilor, Leancă a recunoscut că şi Guvernul său este de vină. „Ei au văzut bunăvoinţă dar nu au văzut suficiente rezultate în privinţa corupţiei sau sărăciei”, a spus el despre alegători.

Un sondaj de opinie recent realizat de Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova a arătat că 32 la sută dintre cei intervievaţi ar sprijini aderarea la UE -, o opţiune pe care Bruxelles-ul nu intenţionează să o ofere -, în timp ce 50 la sută afirmă că preferă ca ţara să se alăture uniunii vamale promovate de Putin. Per total, sprijinul pentru UE în R.Moldova a scăzut cu 40 de procente în acest an faţă de 78 la sută în 2007, potrivit institutului.

Chiril Gaburici, actualul premier al R.Moldova după alegerile neconcludente din noiembrie, a declarat că „nu a fost mulţumit” de replierea terminologică a UE în schiţa de declaraţie a summitului de la Riga. Dar politicienii proeuropeni din R.Moldova au spulberat multe speranţe, a adăugat el, subliniind că oamenii obişnuiţi sunt dezamăgiţi după ani la rând în care i-au auzit pe liderii lor „vorbind despre reforme şi o viaţă mai bună dar fără să vadă o schimbare reală”.

O serie lungă de scandaluri, inclusiv furtul masiv de sute de milioane de dolari de la o bancă importantă, a oferit muniţie forţelor proruse. Unul dintre cei care au profitat este Renato Usatîi, un om de afaceri transformat în politician populist care vorbeşte despre combaterea corupţiei, îşi petrece mult timp la Moscova şi conduce un Rolls-Royce în valoare de 350.000 de dolari. Partidul lui a fost exclus din alegeri în noiembrie sub pretextul unor nereguli la înregistrare.

„Chiar şi proeuropenii cărora le place ideea de Europa urăsc acum realitatea a ceea ce a creat ea”, a declarat Usatîi. Europa, a adăugat el, „pierde R.Moldova”.

Un diplomat european de rang înalt, care a cerut să nu fie nominalizat pentru a vorbi liber, s-a plâns că politicienii proeuropeni moldoveni au fost „foarte buni în a interpreta partitura europeană” pentru a impresiona Bruxelles-ul. Dar în realitate, a adăugat el, „ei au stricat totul”, discreditând atât propriile partide proeuropene, cât şi Uniunea Europeană. Ca urmare, multe persoane obişnuite cred acum că „Rusia nu poate fi mai rea”.

Aceasta este cu siguranţă şi concluzia la care a ajuns Alexandru Botnari, primarul din Hînceşti, un orăşel din centrul Republicii Moldova, pe care UE l-a promovat ca exemplu de beneficii pe care le-a avut apropierea de Europa. Acestea ar fi trebuit să includă finanţări pentru ca toţi locuitorii oraşului să aibă apă curentă şi instalaţii sanitare moderne. Din nefericire, a spus Botnari, „realitatea este total diferită”. Doar o treime din casele din Hînceşti au canalizare, multe nu au apă potabilă şi aproape toate drumurile din afara centrului sunt pline de gropi.

Deşi este membru al Partidului Democrat (proeuropean), primarul a declarat că R.Moldova ar duce-o mai bine, cel puţin din punct de vedere economic, dacă ar adera la uniunea vamală a lui Putin.

În timp ce piaţa europeană este mult mai mare şi mai bogată decât cea rusească, Putin a impus în 2013 restricţii stricte comerţului cu R.Moldova ca răzbunare pentru apropierea acesteia de Occident. Pentru moment, exporturile către Europa nu au crescut suficient pentru a face faţă pierderilor provocate de Rusia.

„Nu putem trăi fără piaţa rusă”, a declarat Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, adăugând că Putin i-a spus că Rusia vrea să revigoreze comerţul şi relaţiile comerciale cu R.Moldova, dar doar dacă ţara evită apropierea de NATO.

UE „are nevoie de o poveste de succes şi ne-a ales pe noi. Dar acum toată lumea vede că acest lucru a fost o iluzie”, a adăugat el.

Cu toate acestea, atunci când sunt măsurate după criteriile foarte tehnice pe care Bruxelles-ul le foloseşte pentru a evalua succesul, Republica Moldova este în continuare principalul reformator din Parteneriatul Estic, adoptând 10.500 de standarde europene pentru alimente, bunuri electrice şi o serie de alte lucruri.”

Dar Radio Europa Libera are un interviu deosebit de interesant cu Vladimir Socor:

„Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial”

Se arata ca:

Corespondenta Europei Libere la Riga în dialog cu analistul Vladimir Socor.

Europa Liberă: Domnule Socor, trebuie regândită vecinătatea Uniunii Europene? Și dacă da, cum?

Vladimir Socor: „Trebuie regândită. Politica de până acum a conţinut multe erori atât de concepţie, cât şi de execuţie. Una dintre marile erori a fost aceea de a trata cele şase ţări din Parteneriatul Estic drept un pachet, în loc fiecare ţară să fie tratată în mod individual, în funcţie de circumstanţele naţionale din fiecare ţară.”

Europa Liberă: Și diferenţierea aceasta ar favoriza Republica Moldova?

Vladimir Socor: „Aş fi spus că ar favoriza-o până recent. Acum ar trebui să-mi revizuiesc această opinie. Prevăd în Republica Moldova o schimbare de regim. Prevăd această schimbare cu o alarmă profundă, care vad că nu este, din păcate, împărtăşită de mulţi dintre colegii mei comentatori şi analişti din Chişinău. Mă tem că alegerile locale programate să aibă loc în toată republica în ziua de 14 iunie vor deschide poarta către o schimbare de regim în Republica Moldova, către preluarea puterii de către partidele stângii roşii, antieuropene, pro-ruse, eventual în alianţă cu partidul condus de domnul Plahotniuc. Aşa întrevăd eu o posibilă reconfigurare a puterii, în urma alegerilor locale din iunie.”

Europa Liberă: Şi atunci s-ar zice adio parcursului european?

Vladimir Socor: „Da, atunci s-ar zice adio parcursului european. O asemenea evoluţie încă mai poate fi oprită, dar eu nu văd la Chişinău o suficientă înţelegere a modului în care o asemenea evoluţie mai poate fi oprită. Cercurile politice, nu numai partidele, dar cercurile politice pro-europene, acele porţiuni din societate care sunt de multă vreme pro-europene, se autodistrug.”

Europa Liberă: Și au pierdut din încrederea simplului cetăţean, credibilitatea se cotează acum la un nivel mult mai mic decât se aşteptau oamenii simpli.

Vladimir Socor: „Vreau să fac o diferenţiere între imaginea partidelor politice în ochii alegătorilor pe de o parte şi reacţia societăţii civile ca răspuns la aceste evenimente politice. Într-adevăr partidele politice s-au discreditat în Republica Moldova, s-a discreditat tot sistemul de guvernământ bazat pe partidele politice. Eu am spus de mult timp că acest sistem este sortit eşecului în condiţiile Republicii Moldova. Republica Moldova nu era pregătită, nu a fost niciodată pregătită pentru un sistem de guvernare bazat pe partidele politice.”

Europa Liberă: Guvernarea actuală reforme poate să facă? Pentru că aceasta e tema de acasă la care rămâne restanţieră Republica Moldova. Există o mie de pagini ale Acordului de Asociere şi autorităţile tot se întreabă că e prea mult, că e prea puţin, că e posibil, că nu e posibil peste noapte de făcut multe lucruri.  

Vladimir Socor: „Guvernarea actuală este ostatică intereselor domnului Plahotniuc, reprezentate de către partidul său în guvern. Partidul său nu este omogen, s-ar putea să asistăm la plecări, ieşiri din partidul său. Văd că domnul Corman stă cu un picior în afara partidului domnului Plahotniuc, alăturându-se partidului nou lansat de Iurie Leancă. Acestea sunt evoluţii superficiale. În fond, guvernarea rămâne cum a fost din 2010 şi până acum, ostatică intereselor domnului Plahotniuc, care a reuşit să captureze instituţiile cheie din sistemul de ocrotire a legii, din sistemul judiciar şi din sistemul Procuraturii, pârghii pe care le foloseşte în propriul interes economic şi politic, al cercurilor din jurul acestui partid.”

Europa Liberă: Dacă, ipotetic, Vladimir Socor s-ar afla în fruntea guvernului de la Chişinău, ce ar face măria sa?

Vladimir Socor: „Nu pot răspunde la întrebări atât de ipotetice. Pot să analizez situaţia actuală. În situaţia actuală există un singur partid realmente pro-european, cu un lider realmente pro-occidental, partid şi lider căruia i se datorează reformele făcute până acum. Mă refer la Partidul Liberal Democrat condus de domnul Vlad Filat.”

Europa Liberă: Dar cu mandate insuficiente ca să schimbe lucrurile?

Vladimir Socor: „Da, mandate insuficiente. Este singurul partid care poate să oprească evoluţia Republicii Moldova spre transferul puterii în mâinile stângii roşii pro-ruse. Numai acest partid. Și, de asemenea, guvernul condus de Chiril Gaburici, mai bine spus, echipa din guvern, condusă de Chiril Gaburici şi, de fapt, de domnul Vlad Filat, echipa PLDM din guvern continuă politica pro-europeană. Occidentalii, europenii în primul rând, sunt foarte mulţumiţi de domnul Gaburici. Domnul Gaburici a făcut cel puţin două vizite la Bruxelles până acum, a fost la Cartierul general al NATO, la sediul Uniunii Europene, ambasadele europene din Chişinău sunt foarte mulţumite de domnul Gaburici. Cine nu-i mulţumit de domnul Gaburici? Domnul Leancă şi acea parte din societatea civilă care îl susţine pe domnul Leancă, deoarece dânşii nu sunt capabili să facă diferenţierea necesară între PLDM lui Vlad Filat pe de o parte, şi celelalte partide pe de altă parte. Partidele pro-europene, societatea civilă, cercurile pro-ocidentale din Chişinău se sfâşie între ele în diviziuni interne. Domnul Iurie Leancă a pornit un război de distrugere a PLDM. Pe domnul Iurie Leancă îl consider un prim-ministru falimentar, un prim-ministru total eşuat. În doi ani şi jumătate, aproape trei ani cât a fost prim-ministru, a fost o guvernare dezastruoasă sub conducerea domnului Leancă, în care au avut loc cele mai mari afaceri, matrapazlâcuri – cedarea Aeroportului, cedarea acţiunilor Băncii de Economii. Anume sub această guvernare s-a discreditat opţiunea pro-europeană şi democraţia.”

Europa Liberă: Guvernarea era constituită din partide pro-europene, domnule Socor.

Vladimir Socor: „Da. Cu un prim-ministru care a plutit pe deasupra lucrurilor şi nu a tras niciun semnal de alarmă. Timp de aproape trei ani, domnul Iurie Leancă, în calitatea lui de prim-ministru, avea obligaţia să tragă semnalele de alarmă. Nu a tras niciun semnal, a prezidat aerian, absent, deasupra acestor lucruri. Cel mai mult m-a iritat cedarea Aeroportului şi modul în care domnul Leancă a încercat să ascundă cedarea Aeroportului către ruşi, spunând ceva despre o companie sud-coreeană, a spus-o de mai multe ori, lucru complet neadevărat. În realitate, nu domnul Leancă poartă răspunderea directă, domnul Valeriu Lazăr a gestionat dosarul cedării Aeroportului, în numele Partidului Democrat, cu care între timp domnul Lazăr s-a certat, de altfel, nu mai e în aceeaşi echipă.”

Europa Liberă: Domnule Socor, aţi fost prezent astăzi când societatea civilă a înmânat o cerere simbolică înaltului comisar european pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, domnul Hahn. Credeţi că de la acest simbolism, încărcătură simbolică s-ar putea ajunge şi la realitate? 

Vladimir Socor: „Nu, deloc. Niciodată nu am avut încredere în asemenea gesturi de tip simbolic din partea unor cercuri, în cazul acesta, societatea civilă, a unor cercuri care nu iau parte la decizii. Aceste cercuri nu determină orientarea Republicii Moldova. Ar fi putut să o facă mai eficient, dacă ar fi fost unite şi dacă nu s-ar fi pornit să se distrugă reciproc prin opţiuni politice diferite. Am în vedere, încă o dată, scindarea pe care a încercat domnul Leancă să o facă în Partidul Liberal Democrat. Dânsul nu a reuşit să scindeze partidul, dar va reuşi să ia nişte voturi de la partid şi va scinda probabil în parte electoratul partidului, chiar dacă nu a reuşit să scindeze partidul însuşi. Prea multe diviziuni pe flancul de dreapta, pe flancul zis pro-european. Nu există niciun partid viabil pro-european, aş adăuga şi pro-american, în Republica Moldova, cum este PLDM condus de Vlad Filat şi echipa sa ministerială. Europenii sunt mulţumiţi, americanii sunt mulţumiţi, NATO este, în fine, mulţumit, după atâta amar de ani. Numai domnul Leancă nu e mulţumit.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană încearcă să refacă relaţia cu Federaţia Rusă, astfel încât autorităţile de la Kremlin să nu se mai uite cu ochi răi la acest parcurs european pe care merg actualmente ţările din Parteneriatul Estic?

Vladimir Socor: „Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial în Uniunea Europeană, dar sub acest consens de suprafaţă sunt mari divergenţe în privinţa politicii care ar trebui urmată faţă de Rusia. Deocamdată, atâta timp cât războiul Rusiei pe teritoriul Ucrainei continuă, Uniunea Europeană nu va ridica sancţiunile, va menţine sancţiunile. Dar destul de curând se vor intensifica presiunile politice din interiorul Uniunii Europene, în vederea ridicării sancţiunilor. Chiar şi la Washington se profilează tendinţa de a se reconcilia cu Rusia, cum am văzut în vizita secretarului de stat american John Kerry la Soci. Deja Uniunea Europeană începe să se gândească la politica pe care o va urma faţă de Rusia în perioada post-Ucraina, adică în perioada după care conflictul din Ucraina va fi îngheţat.

Va fi îngheţat după modelul Transnistria, modelul Karabah, după care va urma o recalculare a politicii de urmat faţă de Rusia. Iniţiativa va aparţine Rusiei, fără îndoială, nu Uniunii Europene. Uniunea Europeană va reacţiona la iniţiative ruseşti. Rusia va propune un nou sistem de securitate europeană, în care va încerca să minimalizeze sau să marginalizeze rolul Alianţei Nord-Atlantice şi să introducă o nouă suprastructură de securitate, în care Rusia ar avea puteri de decizie pentru toată securitatea europeană, laolaltă cu Uniunea Europeană. Într-un cadru supranaţional, posibil OSCE, sau un cadru asemănător în care Rusia şi Uniunea Europeană ar avea puteri de codecizie în problemele de securitate europeană, reducând rolul Alianţei Nord-Atlantice şi rolul Statelor Unite ale Americii. Rusia va face asemenea propuneri.

Europenii se vor gândi cum să reacţioneze şi vor face paşi în întâmpinare, nu paşi decisivi, dar paşi mici în întâmpinare. Se va începe un proces de negociere, care poate să dureze ani de zile, poate zece ani, poate mai mult de zece ani, cu tendinţa de a se ajunge la un nou sistem de securitate și care cele şase ţări partenere estice ale Uniunii Europene vor constitui probabil un fel de zonă intermediară între Uniunea Europeană şi Rusia, un fel de zonă gri. Acesta este scopul Rusiei. Mulţi din Uniunea Europeană împărtăşesc acest scop, inclusiv Germania, dar nu doresc să lanseze această politică, atâta timp cât nu se linişteşte situaţia din Ucraina.

Îngheţarea definitivă a conflictului din Ucraina va da posibilitate europenilor, cu Germania în frunte, să folosească această calmare superficială a situaţiei, pentru a reveni la negocieri bilaterale cu Rusia. În viziunea Germaniei, Ucraina, de exemplu, ar trebui să constituie o zonă gri, nedecisă între Rusia şi Uniunea Europeană, o zonă în care Rusia ar avea pârghii de influenţă pe care Germania şi Rusia încearcă să le creeze chiar de pe acum. De exemplu, rolul constituţional al aşa-ziselor „republici” din Doneţk şi Lugansk în cadrul sistemului constituţional al Ucrainei, lor ar urma să li se atribuie un rol în sistemul constituţional al Ucrainei. Deci, pârghii de influenţă din partea Rusiei în cadrul Ucrainei.

De asemenea, renegocierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Uniunea Europeană şi Ucraina, renegociere cu participarea Rusiei de astă dată, transformarea acestui proces bilateral – Uniunea Europeană-Ucraina – într-un proces trilateral – Uniunea Europeană-Ucraina-Rusia, în care Rusia are un loc la masă, un vot în decizie şi o voce în adoptarea strategiei. Deci, Rusia primeşte un scaun, un vot şi o voce, nu primeşte veto. Ar fi exagerat să spunem că Rusia primeşte veto, nu, primeşte un scaun, un vot şi o voce într-un proces care până acum era bilateral – Uniunea Europeană-Ucraina – acum devine trilateral – Uniunea Europeană-Ucraina-Rusia. Mă tem de o evoluţie asemănătoare în privinţa Republicii Moldova şi în privinţa Georgiei.

Odată ce are loc în Ucraina, se poate aplica acest precedent şi Republicii Moldova,  şi Georgiei. Şi repet, Germania conduce acest proces de partea Uniunii Europene, proces căruia i se opun statele prietene ale Uniunii Europene din Uniunea Europeană. Polonia, Statele Baltice, România, Suedia, Slovacia şi Marea Britanie sunt statele care în Uniunea Europeană se opun acestei tendinţe, dar e o tendinţă majoritară, condusă de Germania şi la distanţă, numărul doi, dar la distanţă de către Franţa.”

Europa Liberă: Şi drept o concluzie a acestei discuţii, credeţi că summitul de la Riga va intra în istorie ca o dezamăgire sau ca o încurajare pentru statele exsovietice care fac parte din acest Parteneriat Estic?

Vladimir Socor: „Pentru Ucraina summitul de la Riga va rămâne irelevant. Totul depinde de evoluţiile interne din Ucraina însăşi, precum şi de relaţiile între Germania şi Rusia, în primul rând, în ceea ce priveşte Ucraina.”

Europa Liberă: Pentru Moldova?

Vladimir Socor: „Pentru Moldova summitul de la Riga a consfinţit acumulările Republicii Moldova ca reforme de până în anul 2013, dar nu reuşeşte să acopere eşecurile înregistrate din 2013 până acum. Summitul de la Riga nu reuşeşte să acopere eşecurile interne din Republica Moldova din 2013 şi până acum şi mai ales summitul de la Riga nu contribuie cu nimic la împiedicarea acelui transfer de putere în Republica Moldova către partidele stângii roşii, antieuropene.”

Europa Liberă: Și pentru Georgia?

Vladimir Socor: „Georgia e într-o situaţie nedefinită, guvernarea sută la sută pro-occidentală a domnului Saakaşvili a fost înlocuită cu o guvernare mai puţin angajată în direcţia occidentală. Nu e o guvernare pro-rusă în Georgia, în niciun caz nu e o guvernare pro-rusă, nici măcar nu e o guvernare de tip dublu vector, e o guvernare pro-occidentală în Georgia, dar nu cu acelaşi nivel de angajament şi de devotament pro-occidental pe care îl demonstrase echipa lui Saakaşvili. Georgia este astăzi vulnerabilă şi sub raportul securităţii e un stat foarte nesigur.

Georgia suferă foarte mult la capitolul domnia legii, deoarece guvernarea actuală se răzbună pe guvernarea precedentă, întemniţându-i pe membrii fostei guvernări. Pe de altă parte vedem că meritele fostei guvernări a domnului Saakaşvili sunt recunoscute în mod direct şi public în Ucraina. Guvernul Ucrainei a angajat să lucreze în guvern o mulţime de personalităţi din Georgia, care în perioada domnului Saakaşvili au condus Georgia spre cele mai înalte ratinguri internaţionale la criteriile de reformă.””

Mediafax

Tusk: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au dreptul la „visul european”

Se arata ca:

Foşti sateliţi sovietici ca Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au dreptul să aspire să devină membri ai Uniunii Europene (UE), afirmă preşedintele Consiliului European Donald Tusk, subliniind într-un interviu pentru postul RFE/RL că el nu are dreptul să facă „promisiuni goale” în acest sens.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) înaintea Summitului Parteneriatului Estic de la Riga de joi şi vineri, Tusk declară că acest program nu a fost şi nu va fi niciodată o garanţie a dobândirii calităţii de membru UE, dar că Tbilisi Kievul şi Chişinăul „au dreptul la un vis, de asemenea visul european”.

Înainte de summit, cele trei ţări au acuzat UE că a eşuat să le dea semnale clare în privinţa potenţialei lor aderări la blocul Celor 28.

O serie de guverne din UE sunt reticente faţă de recunoaşterea aspiraţiilor europene ale unor ţări din Parteneriatului Estic în declaraţia finală a reuniunii de la Riga.

Pe când era premier al Poloniei, Tusk a promovat acest program din care fac parte Azerbaidjan Armenia, belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, vecinii din est ai blocului european.

Însă el afirmă acum că rolul său ca preşedinte al Consiliului European este să gestioneze aşteptările acestor ţări în anii vitori.

„Datoria noastră – simt că este totodată responsabilitatea mea persoanlă – este să nu facem promisiuni goale posibile mâine sau poimâine, ci calea către Europa”, a declarat el marţi pentru RFE/RL. „Mă refer nu la aderarea într-un viitor previzibil, ci la standardele europene, la comunitatea noastră culturală şi politică”.

Tusk şi-a exprimat speranţa ca atât cetăţenii ucraineni, cât şi cei georgieni să se poată bucura de călătoria fără vize în zona Schengen încă de anul viitor.

„Totul depinde de eforturile şi hotărârea lor”, a subliniat el. „Bineînţeles că este posibil, dar este şi o promisiune oficială. Ne aflăm în plin proces. Iar progrele în ambele ţări, în Georgia şi Ucraina, sunt cu adevărat promiţătoare”, a continuat el.

Tusk a precizat că următoarea evaluare privind libralizarea regimului de vize pentru ucraineni şi georgieni ar putea avea loc în noiembrie şi că, „dacă progresele sunt la fel de promiţătoare ca în prezent, cred că în 2016 (liberalizarea) este destul de posibilă”.

Georgia şi Ucraina sperau să obţină liberalizarea regimului vizelor de călătorie la summitul de la Riga, însă Comisia Europeană (CE) a subliniat săptămâna trecută, într-un raport, că ambele ţări este necesar să facă mai mult în implementarea legislaţiei în zone precum combaterea corupţiei şi traficului de persoane pentru a se califica.

Dintre cei şase membri ai programului Parteneriatului Estic, doar Republica Moldova se bucură de călătoria fără vize în UE.

Rusia, care consideră că fostele republici sovietice fac parte din sfera sa de influenţă, a criticat summitul de la Riga, despre care a afirmat că „are un colorit clar antirusesc”.

Destindere cu Minskul

Summitul de la Riga este puţin susceptibil să aducă prea multe în ceea ce priveşte politici noi concrete, dar poate aduce o dezgheţare a relaţiilor cu Belarusul. Numele a peste 200 de oficiali belaruşi, inclusiv al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, au fost introduse pe o listă UE de sancţiuni, în urma reprimării opoziţiei belaruse, după alegerile prezidenţiale din 2010.

Însă a apărut un relativ dezgheţ în relaţiile dintre Minsk şi Bruxelles, care a lăudat Belarusul pentru rolul în facilitarea acordului de armistiţiu care a condus la o reducere a ostilităţilor între forţele naţionale ucrainene şi separatiştii proruşi în conflictul armat din regiunea Donbas, în estul Ucrainei.

Premierul lui Lukaşenko Andrei Kobiakov urmează să fie prezent la Riga, ceea ce-l va transforma în politicianul belarus de rangul cel mai înalt care a participat vreodată la un asemenea summit. Minskul ar putea obţine, de asemenea, în capitala letonă, o înţelegere cu UE privind facilitarea eliberării vizelor.

Tusk afirmă că motivul acestui dezgheţ este angajamentul Belarusului în soluţionarea crizei din Ucrainei şi recunaşte că a fost plăcut surprins de Lukaşenko, în pofida unei relaţii glaciale între ei.

„A fost o surpriză nu doar pentru mine că Lukaşenko şi Guvernul său (au fost) folositori şi de ajutor în ceea ce priveşte aşa-zisele acorduri şi în procesul de la Minsk privind criza din Donbas şi agresiunea rusească în Ucraina”, a declarat Tusk. ”

De aceea sunt sigur că este necesar să fim pregătiţi să apreciem, desigur, doar această parte a activităţii oficiale a Belarusului”, a adăugat el. „Însă dacă vom putea să vedem ceva pozitiv pe masă, cred că va fi necesar să spunem foarte deschis că aceasta este direcţia bună”, a mai spus preşedintele Consiliului European.”

Iohannis: La Riga voi susţine ca UE să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii performanţi

Se arata ca:

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi după-amiază, că la summitul de la Riga va susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină ”oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performaţi, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”.

Şeful statului a spus că summitul de la Riga este important din mai multe puncte de vedere, ”pe de-o parte pentru că se desfăşoară într-un climat regional de securitate mult mai complex decât cel de la Vilnius, din 2013”, iar pe de altă parte pentru că este o perioadă ”de revizuire a politicii de vecinătate a Uniunii Europene”.

El a precizat că se va face o evaluare a progreselor realizate de parteneri de la ultimul summit şi până în prezent, fiind de aşteptat ca această evaluare ”să reconfirme impactul pozitiv al Parteneriatului Estic ca instrument prin care s-a reuşit angajarea şi menţinerea ţărilor partenere într-un proces de reformă şi modernizare”.

”Angajamentul nostru pentru Parteneriatul Estic trebuie reconfirmat”, a spus Iohannis, care a precizat că la Riga va susţine ”principiul diferenţierii în funcţie de meritele proprii ale fiecărui partener pentru a permite acelora care demonstrează angajament şi voinţă politică să avanseze spre UE”.

”Avem nevoie de o viziune strategică pe termen lung, mai ambiţioasă şi mai clar definită din partea UE în relaţiile cu partenerii. Aceasta trebuie să ţină seama inclusiv de faptul că acordurile de asociere, respectiv acordurile de liber schimb aprofundat şi cuprinzător nu prezintă obiectivul final al cooperării lor cu Uniunea Europeană. De asemenea, voi susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performanţi, invlusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”, a mai spus Iohannis.

El a mai spus că summitul se va încheia cu o declaraţie comună în care vor fi precizate obiectivele pentru UE şi statele partenere pentru perioada următoare.

Pe de alta parte, iata un interviu dat de ambasadorul SUA la Chisinau pentru Radio Europa Libera:

James D. Pettit: „Succesul R. Moldova va aduce rezultate doar dacă ţara va realiza reformele necesare”

Se arata ca:

Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău a acordat un interviu în exclusivitate corespondentei Europei Libere. Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James D. Pettit consideră că Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au dat dovadă de curaj semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Într-un interviu în exclusivitate pentruEuropa Liberă, ambasadorul Pettit şi-a exprimat speranţacă şi celelalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor urma aceeaşi cale.  Cât priveşte Republica Moldova, amabsadorul american a atras atenţia că adevăratul succes va veni odată cu realizarea reformele necesare pe care ţara şi le-a asumat şi care sunt prevăzute atât în Acordul de Asociere, cât şi în cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Europa Liberă: Excelenţă, evenimentul acestei săptămâni îl reprezintă Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Acest proiect al Uniunii Europene, Parteneriatul Estic, are la bază competiţia între cele şase ţări foste sovietice. Anul trecut, în perioada când Republica Moldova semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi obţinea un regim liberalizat de vize, ţara era numită o istorie de succes a Parteneriatului. În acest an, ţinând cont de ultimile evoluţii, Republica Moldova a rămas în continuare o istorie de succes? Ce ar trebui să facă ca să rămână în continuare lideră în cadrul Parteneriatului?

James D. Pettit: „Bineînţeles, cred că a fost un adevărat succes faptul că Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere. Totuşi, succesul va continua

Felicităm Georgia, Ucraina şi R. Moldova pentru că au luat această decize curajoasă…

şi va aduce rezultate doar dacă ţara va realiza reformele necesare pe care, între altele, şi le-a asumat şi care sunt prevăzute atât în Acordul de Asociere, cât şi în cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. De fapt, felicităm Georgia, Ucraina şi Republica Moldova pentru că au luat această decize curajoasă şi au semnat Acordurile de Asociere la UE. Sperăm că şi celelalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor urma aceeaşi cale”.

Europa Liberă: Revenind la întrebare, dle ambasador, Republica Moldova este în continuare o istorie de succes?

James D. Pettit: „Până acum au fost înregistrate câteva rezultate modeste. Am văzut că a fost începută reforma în sectorul educaţiei, constatăm, de asemenea, că proiectul de lege cu privire la Procuratură urmează a fi dezbătut în Parlament. Desigur, vedem în aceste acţiuni un progres, însă ne-am dori ca reformele să evolueze mai rapid”.

Europa Liberă:Eforturile depuse de autorităţi în anii trecuţi au fost răsplătite cu un acord de asociere, deci, Republica Moldova declarând că a ales calea de integrare europeană. Acelaşi lucru l-a făcut Ucraina şi vedem consecinţele. Ţinând cont de situaţia din regiune, cum poate fi ajutată Republica Moldova să nu renunţe la drumul european sub ameninţarea Estului?

James D. Pettit: „Desigur, cred că există anumite paralele între situaţia din Republica Moldova şi Ucraina, însă realitatea de aici un pic diferă. Constatările din cadrul sondajelor realizate în ultima perioadă, care scot în evidenţă un interes scăzut al cetăţenilor pentru integrarea europeană, au la bază percepţia populaţiei că guvernul nu depune efortul necesar pentru a realiza reformele promise şi că există prea multe corupţie. Această situaţie trebuie abordată de o manieră foarte serioasă şi cît mai urgent, astfel încât ţara să continue traiectoria europeană şi să nu devieze de pe această cale”.

Europa Liberă:Deci, soluţia este în interiorul ţării?

James D. Pettit: „Soluţia întotdeauna vine din interior. Republica Moldova are parteneri, inclusiv ţara mea, inclusiv Uniunea Europeană sau instituţiile financiare internaţionale, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Sunt parteneri care au ajutat până acum Republica Moldova şi o vor ajuta în continuare, însă reformele trebuie realizate pe interior”.

Europa Liberă:V-aţi referit la percepţia populaţiei vizavi de integrarea europeană a ţării. Ultimul Barometru al Opinei Publice arată clar că numărul celor care înclină balanţa spre Uniunea Vamală este mai mare în comparaţie cu cei care îşi îndreaptă atenţia spre Vest. Este îngrijorătoare o asemenea stare de lucruri?

James D. Pettit: „Bineînţeles că ne îngrijorează acest lucru, însă, pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că sondajele s-ar putea să nu reflecte ce

Interesul scăzut al cetăţenilor pentru calea de integrare europeană este rezultatul percepţiei că guvernul este ineficient, iar corupţia pe larg răspândită…

cred cu adevărat oamenii. Din punctul meu de vedere, interesul scăzut al cetăţenilor pentru calea de integrare europeană este rezultatul percepţiei că guvernul este ineficient, iar corupţia pe larg răspândită. Cred că majoritatea cetăţenilor moldoveni susţin traiectoria proeuropeană şi le-ar plăcea ca ţara să menţină bune relaţii atât cu Uniunea Vamală, cât şi cu Uniunea Europeană. Din păcate, Federaţia Rusă cere Republicii Moldova să facă o alegere, situaţie care este lipsită de sens din punct de vedere economic şi politic. Însă aceasta este realitatea”.

Europa Liberă:În aceste condiţii, care sunt provocările pentru Republica Moldova? Ce priorităţi aţi scoate în evidenţă?

James D. Pettit: „Priorităţile sunt realizarea reformelor. Există presiune din partea Federaţiei Ruse. Mă refer, pe de o parte, la embargourile care afectează economic Republica Moldova, dar şi la influenţa copleşitoare pe care o are propaganda rusească. Este foarte important ca cetăţenii moldoveni să înţeleagă că alegerea se face, de fapt, între piaţa Uniunii Europene, care este

Din punct de vedere economic, este înţelept să se continue pe calea integrării europene…

de zece ori mai mare decât cea a Uniunii Vamale. Deci, chiar din punct de vedere economic, este înţelept să se continue pe calea integrării europene. Această cale va aduce îmbunătăţiri şi în alte sectoare: în cel social, în cel al justiţiei etc. Toate aceste beneficii vor fi atinse dacă se va urma calea de integrare europeană”.

Europa Liberă:Recent, parlamentarii de la Chişinău au iniţiat discuţii pe marginea unei legi care ar permanentiza statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Argumentul e că o asemenea lege ar proteja ţara şi ar reintegra regiunea transnistreană. Cum este văzută această abordare de partenerii occidentali ai ţării?

James D. Pettit: „Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prevăzut în Constituţie. Pentru mine este neclar de ce ar fi necesară o lege adiţională la acest capitol. Însă, într-un final, decizia aparţine guvernului de la Chişinău şi cetăţenilor moldoveni.

Oricum, statutul de neutralitate nu însemnă că Republica Moldova nu poate avea relaţii militare cu alte state sau, de exemplu, să participe în acţiuni de menţinere a păcii sub egida NATO, aşa cum o face în prezent, cu un mic contingent de militari trimişi în Kosovo. Există multe beneficii pentru Republica Moldova de pe urma contactelor cu alte ţări în sfera militară. Aş spune că cea mai mare provocare a ţării în acest domeniu ţine de finanţare. Ţara cheltuieşte foarte puţini bani pentru armată.

Ca oricare alt stat, Republica Moldova ar trebui să aibă resurse de apărare, care necesită investiţii pentru modernizare şi relaţii de interoperabilitate cu militari din alte state, pentru că în zilele noastre strategiile militare necesită coaliţii. Altfel spus, ţările trebuie să coopereze atunci când vine vorba de securitatea internaţională. ”

Europa Liberă:Dle ambasador, să ne referim la soluţionarea conflictului transnitrean. Până acum am asistat la o singură întrevedere în formatul „5+2”, neoficială, la Viena. Suntem deja la jumătatea anului 2015. Personal, vă mulţumeşte mersul discuţiilor cu partea transnistreană?

James D. Pettit: „Am dori să vedem mai multe întrevederi în formatul „5+2”, un format foarte important cu o foarte importantă structură şi singura prin care credem că poate fi soluţionat conflictul transnistrean. Oricum, din punctul meu de vedere, un mai mare impact îl au întâlnirile în formatul „1+1”.

În ultima perioadă, premierul Chiril Gaburici şi dl Evgheni Şevciuk s-au întâlnit cu diverse ocazii, de asemenea, am asistat la întrevederi frecvente între ministrul Reintegrării Victor Osipov şi dna Nina Ştanski. Acestea întâlniri au fost productive şi aşteptăm progres în acest sens. Rolul mediatorilor şi observatorilor este mai puţin important decât încercările de a restabili încrederea între părţi.

Sunt foarte multe chestiuni de rezolvat nu doar la nivel de reintegrare, dar şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului: comunicarea, transportul, tarifele vamale, situaţia şcolilor cu predare în limba română – toate sunt chestiuni ce urmează a fi rezolvate şi nu cred că trebuie politizate. Din moment ce încrederea va fi restabilită între părţi, sperăm că, în cele din urma, va urma rezolvarea întregii probleme ce ţine de reintegrarea Transnistriei”.

Europa Liberă:Republica Moldova este în campania pentru alegerile locale. Experţii care monitorizează procesul observă că factorul geopolitic este prezent şi în această campanie. Candidaţii, în loc să le explice oamenilor cum vor schimba lucrurile la nivel local, se avântă în promisiuni cu tentă geopolitică. Cât de păguboase sunt astfel de practici?

James D. Pettit: „În primul rând, sperăm că alegerile locale se vor desfăşura într-o manieră transparentă şi vor reflecta cu adevărat dorinţa alegătorilor. În cazul localelor, cred că este important ca oamenii să aleagă concurenţii care vor fi cu adevărat responsabili de circumscripţia în care candidează şi, de ce

Sperăm că alegerile locale se vor desfăşura într-o manieră transparentă şi vor reflecta cu adevărat dorinţa alegătorilor…

nu, s-ar putea ca coaliţiile de la nivel local să arate diferit de cele de la nivel central. Într-o democraţie, această situaţie nu este una ieşită din comun.

În ceea ce priveşte ramificările geopolitice, nu cred că în cazul localelor este atât de important partidul din care face parte candidatul, ci cum are de gând să realizeze reformele asumate în faţa cetăţenilor. Cred că orice partid, indiferent de afiliere, urmează să facă tot posibilul pentru binele societăţii”.

Europa Liberă:Dar ce ar trebui să se schimbe în viaţa oamenilor astfel încât aceştia să înţeleagă că promisiunile guvernanţilor nu sunt vorbe-n vânt?

James D. Pettit: „Oamenii vor fi convinşi că lucrurile merg în direcţia corectă doar după ce vor vedea rezultate concrete. Din păcate, în timpul campaniilor electorale cetăţenii au parte de foarte multe promisiuni, însă este foarte important ca după alegeri oamenii să ceară socoteala pentru aceste promisiuni”.

Europa Liberă:În Republica Moldova reformele se fac foarte lent. Declaraţii politice sunt multe, însă rezultatele mai puţin. Este şi părerea ambasadorilor occidentali expusă recent în aşa-numita Notă Informativă, înmânată Guvernului de la Chişinău. În aceste condiţii, câtă răbdare au partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova?

James D. Pettit: „Vorbind în numele Statelor Unite, pot să vă asigur că Republica Moldova nu va pierde susţinerea noastră. Suntem aici de la început şi prin intermediul programelor noastre am sprijinit ţara cu peste un miliard de dolari, iar programele noastre ţintesc îmbunătăţirea unor sectoare anume, noi

Am sprijinit ţara cu peste un miliard de dolari, iar programele noastre ţintesc îmbunătăţirea unor sectoare anume …

nu dăm direct banii Guvernului. Uniunea Europeană împărtăşeşte aceeaşi viziune.

Desigur, se întâmplă să ne simţim frustraţi şi nerăbdători, însă nu vom pleca sau renunţa şi cred că cetăţenii moldoveni ar urma să facă acelaşi lucru.

Există multă nemulţumire acum, sunt aşteptate schimbări reale, însă acuzaţiile că partenerii internaţionali ai Republicii Moldova, că donatorii străini cumva au creat această situaţie sprijinind Guvernul de la Chişinău sunt eronate. Noi conclucrăm cu guvernul pe care cetăţenii moldoveni l-au ales şi vom face acest lucru în continuare”.

Europa Liberă:Excelenţă, în ultima perioadă subiectul de top ţine de delapidările din sistemul bancar, care au căpătat deja denumirea de „furtul secolului”. Investigaţiile ce au fost iniţiate de autorităţi nu par a fi uşoare. Ce aşteptări aveţi în privinţa anchetei şi în ce măsură credeţi că banii vor fi recuperaţi?

James D. Pettit: „Scandalul din sistemul bancar reprezintă o problemă foarte serioasă. Vorbim de o sumă de bani care constituie 15-20% din Produsul Intern Brut al ţării. Raportul iniţial al companiei Kroll reprezintă un început şi cred că este important să existe o entitate din afară care să examineze constatările raportului. Din punctul meu de vedere, cred că investigaţiile în acest caz ar urma să fie realizate cu sprijin extern, oferit de entităţi internaţionale. Este foarte greu să prezicem ce vor scoate la iveală investigaţiile, pentru că acestea sunt la început de cale.

Însă sistemul bancar internaţionale este, în general, foarte bine reglementat şi nu ar trebui să fie imposibilă urmărirea fondurilor care au trecut prin sistemele bancare din afară, însă acest lucru necesită expertiză juridică calificată. Noi credem că atâta timp cât există dorinţa de a realiza o investigaţie corectă, situaţia poate fi rezolvată, astfel încât vinovaţii să fie identificaţi şi cel puţin o parte din bani recuperaţi”.

Europa Liberă:Cum a influenţat imaginea Republicii Moldova scandalul celor trei bănci? Investitorii străini sunt alarmaţi?

James D. Pettit: „Cu siguranţă situaţia nu este una benefică. Întotdeauna auzim că Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa şi, trebuie să spunem, ţara, într-o măsură oarecare, nu este prea ospitalieră cu investitorii străini, însă situaţia urmează a fi rezolvată pe intern. Aceasta nu necesită asistenţa donatorilor străini sau bani, ci necesită schimbări structurale pentru a atrage investitorii, pentru a restabili încrederea în sistemul bancar, dar şi alte sectoare, astfel încât afacerile să fie iniţiate şi dezvoltate mai uşor de către investitorii străini”.

Europa Liberă:Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a revizuit prognozele economice pentru Republica Moldova. Se pare că fără ajutorul Fondului ţara se va descurca cu greu, însă un acord cu FMI presupune foarte multe reforme dureroase. Cum poate fi convins Guvernul şi cetăţenii că aceste reforme sunt şi necesare?

James D. Pettit: „Discut deseori cu oficiali din Guvern şi senzaţia mea este că majoritatea factorilor de decizie sunt convinşi că reformele sunt necesare. Nu cred că în acest caz vorbim de necesitatea de a-i convinge, vorbim, mai degrabă, de voinţă politică.

Este foarte dificil ca o asemenea voinţă să existe înainte de alegeri, sper doar că după scrutinul pentru locale va exista mai puţină presiune politică asupra

Este importantă informarea corectă a cetăţenilor astfel încât aceştia să fie parteneri în procesul de reforme…

factorilor de decizie, astfel încât aceştia să pornească reformele necesare, pentru că acestea vor fi dificile şi multe nepopulare. Acum este importantă informarea corectă a cetăţenilor astfel încât aceştia să fie parteneri în procesul de reforme şi să înţeleagă de ce acestea urmează neapărat a fi realizate”.

Europa Liberă:Dar în ce măsură susţinerea donatorilor externi este condiţionată de semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional?

James D. Pettit: „Cu siguranţă există o corelaţie. Este dificil să prezicem în ce măsură vom împărtăşi din cererile FMI, însă, în mare parte, reformele care vor fi negociate cu Fondul, cu siguranţă, vor fi foarte similiare, dacă nu chiar exacte, cu programul de reforme cerut de partenerii de dezvoltare ai ţării”.

Europa Liberă:Dle Ambasador, Statele Unite pledează mai ales pentru protejarea drepturilor minorităţilor, mă refer la minorităţile religioase, cele sexuale etc. Aţi participat la Marşul Egalităţii organizat săptămâna trecută de activiştii LGBT şi aţi putut să vă convingeţi personal de rezistenţa care încă predomină în societate. Cum pot fi convinşi oamenii că intoleranţa ţine de ziua de ieri şi că toleranţa este de viitor?

James D. Pettit: „Prin ultima dumneavoastră afirmaţie aţi descris situaţia foarte bine. Trebuie să recunosc că nici în ţara mea nu există toleranţă absolută pentru comunitatea LGBT şi, cu siguranţă, avem provocări în ceea ce priveşte minorităţile din Statele Unite. Prin urmare, problema nu este caracteristică doar pentru Republica Moldova sau pentru această regiune. Ţine, mai degrabă, de evoluţia psihologiei umane şi dorinţa de a garanta drepturi egale pentru toţi şi toleranţă în întreaga societate. La marşul de săptămâna trecută, sloganul organizatorilor a fost: „Şi noi locuim aici!”

Este important să recunoaştem că diferiţi oameni locuiesc în Republica Moldova şi diferiţi oameni locuiesc şi în Statele Unite. Cu toţii ar trebui să se bucure de drepturi egale. Acesta este motivul pentru care ambasadorul Statelor Unite, reprezentanţi ai Misiunii UE şi ai comunităţii diplomaţilor au participat la acest eveniment. Pot să vă spun doar că mi-ar plăcea să văd mai multă implicare din partea din partea demnitarilor moldoveni la asemenea evenimente, susţinând minorităţile şi drepturile omului”.

Europa Liberă:Excelenţă, la final de interviu aş vrea să vă întreb ce mesaj aveţi pentru cetăţenii Republicii Moldova?

James D. Pettit: „Mesajul meu către cetăţenii moldoveni ar fi: Nu vă pierdeţi speranţa! Ştiu că există nerăbdare şi frustrare şi, sincer să fiu, aceleaşi sentimente le împărtăşesc şi reprezentanţii comunităţii internaţionale. Oricum, Republica Moldova este o ţară foarte frumoasă, cu cetăţeni minunaţi, educaţi şi diverşi. Cred că potenţialul acestei ţări este unul ridicat, cred că este important ca fiecare dintre noi să ne pregătim pentru sacrificiile necesare în momentul în care se vor desfăşura reformele, astfel încât în ţară să nu existe corupţie, iar guvernarea să fie responsabilă în faţa cetăţenilor săi”.”

Un interviu interesant. Sigur, Dl. Petit e diplomat. Nu a pus accent pe existenta fortelor politice din Republica Moldova care nu doresc reformele despre care a vorbit domnia sa. Pe de alta parte, a ocolit sa vorbeasca despre presiunea exercitata de Rusia si poate nu numai de Rusia, daca ne gandim la interviul luat de E.L. D-lui. Socor… Dar este important ca afirma sustinerea SUA pentru Republica Moldova! Se petrec lucruri interesante… Dupa expulzarea D-lui. George Simion, iata un interviu luat de Radio Europa Libera lui D-lui. Chiril Gaburici:

Chiril Gaburici: „Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”

Se arata ca:

Un interviu cu primul ministru al Republicii Moldova despre miliarde, bănci și corupție.

Cele 13 miliarde de lei furate de la trei bănci din R.Moldova ar putea fi recuperate, contractul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău ar putea fi reziliat, coruptia ar putea fi eliminată, Moldova ar putea intra în Uniunea Europeană cu regiunea transnistreană. Un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu premierul Republicii Moldova Chiril Gaburici.

Europa Liberă: Vom începe discuția de la cel mai fierbinte subiect, cel care ține de situația financiar-bancară a țării și mai ales de situația celor trei bănci, din care au dispărut peste 13 miliarde de lei. Dumneavoastră ce credeți despre ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova, dacă și pe interior, dar și peste hotare se vorbește despre „jaful secolului” care e pe punctul să arunce în aer Moldova?

Chiril Gaburici:S-au produs mai multe lucruri, inclusiv acesta pe care dumneavoastră îl numiți „jaful secolului”. Am avut situația în regiune cu devalorizarea valutei în diferite țări, inclusiv în Rusia. Și noi depindem foarte mult de remitențele care vin și din Rusia. O altă problemă este embargoul care a fost impus Moldovei la toate produsele noastre, ceea ce a oprit fluxul de exporturi spre Rusia. Dar în același timp a fost și fenomenul de sustragere a banilor din aceste trei bănci: Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank. Toate aceste lucruri au dus la situația în care am ajuns, în criza economică în care suntem. Și muncim mult pentru a ieși din aceasta, muncim mult la capitolul monitorizare și control de prețuri, muncim mult la capitolul atragerea investițiilor pentru a putea da un val nou de dezvoltare economiei, muncim mult pentru semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce ne-ar permite să avem suport bugetar din partea dânșilor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați propus lichidarea acestor trei instituții bancare. De fapt, a fost o idee pe care o enunțase ceva mai devreme șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, domnul Pirkka Tapiola, care spunea că aceasta ar fi varianta cea mai fericită pentru actuala situație. Rămâneți la această idee? Și cum salvează situația creată lichidarea respectivelor bănci, dacă se ajungă la aceasta?

Chiril Gaburici: „Eu susțin această alternativă. Urmează Banca Națională a

Menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova.

Moldovei să ia decizia de a retrage sau nu licențele. Dar susțin ideea din simplul motiv că menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova și acesta, iarăși, până la urmă, va fi pe umerii noștri. Pe când lichidarea lor ar scoate și ar opri o mulțime de probleme existente. În același timp îmi doresc foarte mult să ducem la bun sfârșit investigațiile și vreau să-i găsim pe cei care se fac vinovați, vreau să întoarcem banii înapoi, să aducem banii înapoi.”

Europa Liberă:  Dar v-au surprins declarațiile pe care le-au făcut procurorul general Corneliu Gurin, șeful CNA Viorel Chetraru și guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțanu care au spus că au știut despre ceea ce s-a întâmplat până acum? Să credem că instituţiile statului au fost neputincioase sau, cum zicea Maia Sandu, se aflau în comă?

Chiril Gaburici: „Sunt puţin mai mult de două luni prim-ministru şi nu am urmărit, din păcate, situaţia în detalii ce ţine de băncile din Republica Moldova, pentru că nici nu eram în ţară. Dar, din ce văd eu, problemele se trag de mai mult timp, nu au început în noiembrie 2014.”

Europa Liberă: Dar guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu nu e în funcţie din noiembrie 2014, nici șeful CNA Viorel Chetraru nu e din 2014 în funcţie şi nici chiar procurorul general Corneliu Gurin.

Chiril Gaburici: „Guvernul a întreprins unele acţiuni în această perioadă, dar cele mai multe acţiuni au început la sfârşitul anului 2014, din păcate. Din corespondenţă, din scrisori se văd foarte clar informaţii care dau un fel de alertă

Instituţiile nu au fost capabile să ia decizii.

pentru toţi, mai mult chiar şi cu un an în urmă, ceea ce însemna că se puteau, probabil, lua unele decizii mai stricte atunci, care ar fi putut să oprească acest fenomen. Nu s-au luat, deci, instituţiile nu au fost capabile să ia decizii. Acum avem ce avem, administraţie specială la toate aceste trei bănci, ceea ce ne permite să ţinem lucrurile sub control, să nu avem scurgeri de bani ş.a.m.d., dar aceasta nu poate continua la infinit. Trebuie să venim cu o soluţie ca să nu plătim pierderile pe care le aduc aceste bănci.”

Europa Liberă: Ar putea fi destituit şi cineva din funcţie, cei care se fac responsabili că nu ar fi ţinut sub control situaţia?

Chiril Gaburici: „Oricine va fi considerat vinovat sau care putea să ia o altă decizie trebuie să răspundă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca premier, credeţi că banii aceştia mai pot fi întorşi?

Chiril Gaburici: Da, eu cred că banii pot fi întorşi. Am avut o rundă de discuţii cu reprezentanţii multor ţări care au trecut prin experienţe de genul acesta, pentru că nu suntem unica ţară, dar suma banilor care a plecat de la noi este destul de mare. Și experienţa acestor state arată că se ajunge într-un final la bunurile care au fost procurate pe aceşti bani sau la conturile care au fost deschise şi banii pot fi întorşi. Evident, aceasta nu se face într-o zi-două, este nevoie de mai mult timp, este nevoie de mai multă muncă, este nevoie de contractat specialişti, companii care pot să se ocupe şi au dreptul să se ocupe cu aşa gen de activitate.”

Europa Liberă: Greşeşte sau nu statul că furtul de la cele trei bănci îl acoperă cu banii publici?

Chiril Gaburici: Nu greşeşte. Statul face corect ceea ce trebuie să facă şi este responsabilitatea statului să nu lase fără bani peste un milion de deponenţi, care au bani în aceste bănci. Şi am zis şi de la tribuna Parlamentului, pentru că a fost luată o decizie în noiembrie, că oricine ar fi fost în postura de prim-ministru atunci, sunt sigur că lua această decizie, pentru că este corect guvernul şi statul să aibă grijă de cetăţeni. Nu putem permite să dispară banii din conturile cetăţenilor.”

Europa Liberă: Acum toată lumea s-a concentrat asupra Aeroportului Internaţional Chişinău, care a fost concesionat. E o problemă? Poate interveni guvernul aici să verse lumină mai multă asupra transparenţei cum a fost concesionat el? Pentru că a ajuns tot în mâinile domnului Shor.

Chiril Gaburici: Da, se discută despre domnul Shor. Chiar la şedinţa trecută a guvernului am discutat şi am dat indicaţii clare ca timp de zece zile Ministerul de Interne, CNA, administraţia Aviaţiei Civile, SIS să vină cu rapoarte clare. Mai mult decât atât, se presupune că şi o parte din banii din Banca de Economii au ajuns să fie investiţi în Aeroport, ceea ce nu ne place şi nu este corect. Deci, trebuie să luăm măsuri şi am rugat ca timp de zece zile să se vină cu analize, explicaţii clare ce s-a întâmplat şi care este situaţia acolo. Am rugat şi Ministerul Economiei să facă o analiză în ce măsură compania Avia Invest, care a luat în concesiune aeroportul, îşi respectă obligaţiunile contractuale.”

Europa Liberă: Şi dacă nu sunt respectate, se poate ajunge la rezilierea contractului?

Chiril Gaburici: Da. Este o chestie normală, atunci când doi agenţi sau înţeles şi unul dintre ei nu-şi respectă obligaţiunile, atunci contractul se reziliază. Dacă nu-şi fac lucrul, nu-şi respectă obligaţiunile, atunci vom discuta şi vom merge înainte pentru a opri colaborarea cu ei.”

Europa Liberă: Domnule premier, ați vorbit despre colaborarea cu Fondul Monetar Internațional. Deocamdată lipsește un acord între guvernul Republicii Moldova și FMI. Și dacă nu există această relație, se pare că e foarte greu să supraviețuiască Republica Moldova chiar.

Chiril Gaburici:Da, într-adevăr, dacă nu vom ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional, va fi o perioadă foarte grea pentru Republica Moldova. Atunci vom recurge la diferite acțiuni care pot fi mai nepopulare, de genul reducerii în masă de cadre, deci, multe. Să oprim investițiile ș.a.m.d. Sunt țări care au trecut prin asemenea măsuri.

Europa Liberă:  În ce condiții poate Republica Moldova să semneze acest acord cu FMI și când?

Chiril Gaburici: „La mijlocul lunii mai o misiune a Fondului Monetar Internațional vine la noi pentru a începe negocierile. Tot procesul durează 18 săptămâni. Avem o listă de precondiții din partea FMI pe care noi le-am evaluat și am decis că suntem gata să negociem pentru a semna acordul. Sunt condiții mai dure, sunt condiții mai ușor de implementat din partea noastră, le vom discuta, le vom negocia. Este una dintre salvările noastre.”

Europa Liberă: Dar știu că o condiție foarte insistentă din partea FMI ținea de transparența acționariatului la bănci. E o problemă mare? Sau, mai nou am reținut de undeva, cam 80 la sută ar fi acțiuni dominate de către oameni din Federația Rusă.

Chiril Gaburici: „Da, sunt și la noi asemenea discuții. De aceasta cu ceva timp în urmă am cerut și de la Banca Națională a Moldovei să dea mai multe informaţii, claritate pe structura acţionarilor băncilor existente în Republica Moldova. Evident că informaţia care este nu arată că acţiunile aparţin uneia şi aceleiaşi persoane. Deci, există o necesitate ca organele competente să facă o investigaţie, pentru că la prima vedere nu poţi spune: compania cutare sau cutare are, de fapt, una şi aceeaşi persoană în spatele ei. De aceea, se lucrează, se analizează, se urmăreşte fluxul, monitorizăm acest lucru, într-adevăr au fost discuţii la acest capitol. Ne dorim foarte mult, şi chiar practic în toate vizitele pe care le-am avut în afara ţării, şi la Bruxelles, şi la Luxemburg, şi la Istanbul, am venit cu propunerea de a atrage bănci noi în Republica Moldova. Este important să dezvoltăm sectorul bancar, să nu ne limităm la ceea ce avem şi să creăm concurenţă. Pentru că atunci când există concurenţă, au de câştigat toţi, şi cei care au produsul pe piaţă, ei vor face tot posibilul ca produsul lor să fie mai bun decât al concurenţilor. Ceea ce înseamnă că produsele se vor dezvolta şi au de câştigat şi cetăţenii sau consumatorii acestor produse. Aşa că vom continua să deschidem piaţa pentru investitori noi, care vor veni şi pentru bănci noi.”

Europa Liberă: Aţi fost în vizită la Bruxelles. Mulţi se întreabă când veţi efectua o vizită şi la Moscova şi cum caracterizaţi relaţia moldo-rusă. Pentru că dosarul cooperării bilaterale între Chişinău şi Moscova nu e unul dintre cele mai uşoare.

Chiril Gaburici: „Voi merge şi la Moscova. Am avut prima discuţie telefonică cu omologul meu, domnul Medvedev. Vom avea o întâlnire la finele lunii mai în Kazahstan şi acolo vom discuta.”

Europa Liberă: Care sunt subiectele prioritare care trebuie să domine dialogul la nivel înalt între Chişinău şi Moscova?

Chiril Gaburici: „Este relaţia economică dintre Moldova și Rusia, este situaţia cetăţenilor noştri care merg în Rusia la muncă, sunt permisele de şedere şi permisele de muncă, problemele cu aceste permise cu care se confruntă cetăţenii Moldovei, este situaţia cu Transnistria. Vom insista să facem tot posibilul pentru a avea următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Pe cât de cooperantă este Rusia în soluţionarea tuturor acestor probleme?

Chiril Gaburici: Nu ştim deocamdată. În cadrul convorbirii care a avut loc între noi, au fost deschişi, au spus că sunt gata să se aşeze să discutăm. Aşa că vedem după ce ne întâlnim şi discutăm.”

Europa Liberă: Aţi revenit de la Kiev. Relaţia dintre Republica Moldova şi Ucraina se dezvoltă pe cale ascendentă? Unii cred că ar fi şi în defavoarea Federaţiei Ruse îmbunătăţirea relaţiei dintre Chişinău şi Kiev. Dumneavoastră ce ziceţi?

Chiril Gaburici: Ucraina este un stat vecin şi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toţi vecinii. Avem o relaţie economică foarte bună cu Ucraina, avem exporturi, importuri şi ei sunt în top cinci ţări la capitolul export-import. Nu ne putem permite să avem relaţii neprietenoase cu ei. Am discutat şi probleme

Practic toate produsele noastre care merg spre ei [Ucraina] sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali.

legate de situaţia geopolitică. Am discutat şi probleme de securitate regională, şi despre probleme legate de securitate cibernetică, energetică, pentru că dânşii tot depind în mare parte de un singur furnizor. Noi am discutat şi problemele economice, ei, începând cu anul acesta, au impus o taxă adiţională de 10% pentru toate importurile. Deci, practic toate produsele noastre care merg spre ei sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali. Am cerut să fie eliminată taxa, am avut promisiunea că aceasta se va revedea şi vom primi un răspuns în curând. Am discutat şi despre situaţia în Transnistria şi cum pot şi ei să influenţeze într-un fel soluţionarea mai rapidă a acesteia.”

Europa Liberă: Poate face Ucraina mai mult decât a făcut pe parcursul celor 23 de ani de independenţă, în depăşirea acestei crize transnistrene? 

Chiril Gaburici:Eu cel puțin am văzut o dorință mare din partea dânșilor să soluționăm această problemă cât mai repede pentru că în Moldova ei văd și un pericol întrucât avem armata a 14-a. Și ei au cerut să reluăm discuțiile ce țin de demilitarizarea regiunii. Acestea sunt discuții pe care noi nu le-am oprit, de fapt, le continuăm tot timpul când avem posibilitate. Am avut o altă întâlnire foarte constructivă la Kiev cu domnul Saakașvili care este consilierul domnului președinte Poroșenko. Am discutat cu dumnealui și cu o echipă de reformatori care au o experiență foarte bună în implementarea reformelor. Ei sunt buni nu doar la capitolul recomandări, dar cunoscând și piața, cunoscând regiunea, cunoscând și sistemele vechi care sunt foarte greu de schimbat, ei au reușit să contribuie la schimbarea lor și în Georgia, și în Polonia, și în Ucraina, au lucrat și în Albania. Această echipă va veni să facă o analiză să ne explice cum trebuie să schimbăm lucrurile, pentru că noi cunoaștem ce trebuie de schimbat.”

Europa Liberă: Ce și cum trebuie de schimbat?

Chiril Gaburici:Ei vor veni să ne răspundă la capitolul cum. Ce trebuie de schimbat? Trebuie să stârpim corupția de peste tot, trebuie să fim responsabili, trebuie să fim transparenți.” 

Europa Liberă: Dar există suficientă voință politică ca să se debaraseze Moldova de acest fenomen numit corupție?

Chiril Gaburici:Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”

Europa Liberă: Toate instituțiile statului, Procuratura CNA, SIS, toți să lupte împotriva celor care sunt corupți, iar corupți sunt suficienți în Republica Moldova. O spun și partenerii de dezvoltare. Declarațiile lor sună sus și tare: faceți reforme, reforme în justiție și stârpiți corupția.

Chiril Gaburici: „Foarte bine ați menționat. Și vreau să vă spun că noi am început cu colegii din guvern un șir de acțiuni și reforme. În ultimii doi ani se discută despre reforma Procuraturii. Noi am aprobat proiectul de lege și l-am trimis în Parlament și vom insista ca această reformă să aibă loc cât mai repede

Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d.

pentru că avem nevoie de transparență și de claritate în tot ce ține de Procuratură. În trei luni vom veni cu propuneri de reforme în Centrul Național Anticorupție, CNI, Ministerul de Interne și Consiliul Concurenței. Lupta împotriva corupţiei este prioritatea majoră a guvernului, dar voinţa politică depinde şi va fi demonstrată de deputaţi în Parlament. Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d. Chiar şi astăzi am cerut ca, atunci când se fac interviurile de angajare pentru linia a doua de procurori şi linia întâia, să se facă deschis, transparent, să participe cine doreşte. Mai mult decât atât, am insistat ca interviurile să fie online. Adică, stând acasă, la calculator, să vedem candidatul la poziţia de procuror, cât este de bun, în opinia noastră.”

Europa Liberă: Vreţi să ziceţi: cumetrismul, nepotismul, nănăşismul ar putea deveni noţiuni străine pentru Moldova?

Chiril Gaburici: „Acestea sunt acum tradiţii, obiceiuri. Vom face tot posibilul pentru ai alege pe cei mai buni şi competenţi, pentru că doar aşa vom reuşi să scăpăm de cumestrism ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Domnule premier, Pirkka Tapiola a zis că un stat mic ca Republica Moldova are foarte mulţi funcţionari.

Chiril Gaburici: Eu tot am menţionat lucrul acesta, că sunt foarte mulţi şefi, şefii aceştia mai au nişte şefişori ş.a.m.d. Am zis că vom ajunge şi la capitolul acesta foarte curând.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la summitul de la Riga?

Chiril Gaburici: Nu avem aşteptări foarte mari, dar ne dorim foarte mult să venim cu un raport clar ce am făcut până acum, la ce etapă suntem cu implementarea reformelor şi responsabilităţilor pe care le avem în cadrul Acordului de Asociere. Și să ne întoarcem cu încurajare și cu motivare pentru a merge mai departe şi pentru a lupta pentru a aduce Republica Moldova ca membru al comunităţii mari, frumoase, stabile şi durabile cum este Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Moldova pe calea eurointegrării cu Transnistria? Pentru că, dacă ţinem cont de declaraţiile care se fac la Tiraspol, auzim că regiunea şi-ar dori mai degrabă o apropiere de Federaţia Rusă.

Chiril Gaburici: Noi nu putem ignora cetăţenii noştri care locuiesc acolo, ne dorim să fim cu ei împreună în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule premier, trebuie să vă întreb şi despre presiunea străzii, pentru că proteste au fost, organizatorii acestor acţiuni de protest au spus că ele vor continua. Se poate stabili un dialog cu protestatarii, trebuie să fie luate în calcul revendicările lor? Ce poate întreprinde şi ce trebuie să întreprindă guvernul?

Chiril Gaburici: „Am venit cu propuneri imediat, chiar când a fost protestul, seara, când am avut o şedinţă cu colegii, am zis că vreau să mă întâlnesc cu organizatorii şi să avem un dialog. Pentru că în lista revendicărilor am văzut o

Nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog.

mulţime de priorităţi pe care le avem în planul de activitate, pe agenda guvernului. Şi am venit a doua zi, de dimineaţă, cu propunerea de a avea un dialog, o întâlnire cu organizatorii protestului, la care am primit un răspuns că vor să se întâlnească cu mine, dar nu discute, vor să-mi transmită un pachet de documente pe care eu, la rândul meu, să-l transmit lui Voronin, Filat şi Plahotniuc. Și am zis că nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog. Mai mult decât atât, chiar ieri, am zic că sunt gata să iau pe cineva dintre ei la poziţia de consilier….”

Europa Liberă: Pe domnul Boţan, chiar l-aţi şi nominalizat.

Chiril Gaburici: „Am înţeles că domnul Boţan mi-a răspuns.”

Europa Liberă: Să faceţi parte din Platforma Demnitate și Adevăr

Chiril Gaburici: Referitor la protestatari, noi nu trebuie să fim pe baricade diferite. Noi trebuie să fim împreună, pentru că avem acelaşi scop să luptăm împotriva corupţiei, să returnăm banii furaţi şi să mergem înainte cu Republica Moldova spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Businessul şi politica merg mână în mână în Republica Moldova? Pe cât de păgubos este ca cel din business să vină în politică?

Chiril Gaburici: Cel din business să vină în politică nu aş spune că este păgubos. Este păgubos atunci când oamenii vin în politică pentru a-şi crea business. Şi este important ca cel care are business şi a venit în politică să nu încurce lucrurile: să plece din business şi să facă politică sau să plece din politică şi să facă business.””

Interesant este ca expulzarea si interzicerea de revenire in Rep. Moldova a lui Simion pare a fi facuta pentru a linisti cumva Rusia. In general vorbind, eforturile par a fi concentrate spre reforma in Republica Moldova. S-a pomenit si de FMI. Intrebarea este daca aceste reforme vor putea fi duse la bun sfarsit in Republica Moldova, daca nu cumva Rusia va incerca sa puna piedici acestor reforme ce trebuie facute. De asemenea, ramane si intrebarea: cat de pregatita e populatia pentru asemenea reforme?

In general vorbind, Summitul de la Riga reprezinta o continuare in ceea ce priveste schimbarea peisajului social, politic si economic intr-o zona ce odata apartinea de URSS: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina – cele sase tari ale Parteneriatului Estic. E ceea ce arata si pagina sa de pe saitul Consilium:

Diferențiere și incluziune

Summitul reprezintă o ocazie pentru a demonstra că UE continuă să colaboreze strâns cu toți cei șase parteneri independenți și suverani ai Uniunii, indiferent de nivelul de ambiție al fiecăreia dintre aceste țări în ceea ce privește relațiile cu UE. Liderii vor reafirma importanța agendei de reformă, precum și sprijinul UE pentru punerea ei în aplicare. Discuțiile se vor concentra în special asupra proiectelor de cooperare care vizează:

  • garantarea punerii în practică a măsurilor de construcție statală și privind statul de drept și sprijinirea țărilor partenere în direcția consolidării instituțiilor și a rezilienței lor la provocările externe
  • dezvoltarea oportunităților de piață, cu un accent special pe economia digitală
  • asigurarea securității energetice și îmbunătățirea interconexiunilor
  • intensificarea mobilității și a contactelor interumane

Soluționarea conflictelor din regiune va fi de asemenea o prioritate pe ordinea de zi a summitului.  Liderii UE vor continua toate eforturile vizând detensionarea situației și obținerea unei soluții politice pentru criza din Ucraina, precum și rezolvarea pașnică a altor conflicte încă nesoluționate din regiune.

Context Consiliul European din martie 2015 Liderii UE au convenit asupra obiectivelor summitului Parteneriatului estic. Consiliul European și-a reiterat angajamentul față de partenerii estici și a stabilit ca prioritate consolidarea instituțiilor democratice în est.

Trebuie sa recunoastem ca e o foarte mare provocare pentru Rusia. Chiar daca aceste tari membre ale Parteneriatului Estic nu vor face parte din UE in urmatorii ani, faptul ca vor merge pe calea reformelor va determina o realitate politico-economica diferita fata de cea de pana acum si, ceva mai greu, e adevarat, o realitate sociala diferita. Schimbarile acestea vor fi cumva in opozitie cu situatia din Rusia, de aceea vor si reprezenta o provocare si de aceea va trebui sa ne asteptam la reactii din partea Rusiei, mai ales ca are interese in regiune.

Summitul de la Riga. Final

Va propun sa cititi cateva articole, semnificative dupa parerea mea, precum si Declaratia Comuna pe care o puteti gasi aici.

Europa Libera

Summitul UE al Parteneriatului Estic expune o linie de fractură între membrii săi

Se arata ca:

Dezbaterile de la summitul de la Riga au revelat o nouă diviziune în Europa, între cei șase „parteneri răsăriteni” ai Uniunii Europene.  

În direct de la Riga o analiză, la încheierea summitului UE al Parteneriatului Estic, de Rikard Jozwiak, corespondentul special al Europei Libere în capitala Letoniei.

Spre deosebire de summitul Parteneriatului Estic din 2013, care a declanșat criza din Ucraina, după ce fostul președinte al țării a sabordat un acord pentru relații mai apropiate cu Bruxelles-ul, summitul care s-a încheiat vineri 22 mai este improbabil să mai trimită asemenea șocuri pe continent. În schimb, reuniunea din capitala Letoniei a pus în lumină o nouă diviziune în Europa, una care se manifestă chiar între cei șase așa-numiți „parteneri europeni” ai Uniunii.

De o parte a liniei de diviziune se află Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat practic tot ceea ce Uniunea Europeană a propus sub auspiciile programului Parteneriatului Estic. Principalele plîngeri ale acestor trei foste state sovietice s-au referit la ceea ce ele consideră lipsa de ambiție a Bruxelles-ului de a le propulsa spre o mai mare integrare în UE.

De cealaltă parte a liniei se află Belarus, Armenia și Azerbaidjan, care au bombănit în mod repetat în ajunul și în cursul summitului de la 21-22 mai, pe tema formulărilor referitoare la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei și a limbajului folosit în cazul regiunii separatiste Nagorno-Karabach, care stă în inima dezacordului dintre Baku și Erevan.

Într-un moment grăitor, spre încheierea summitului, Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului Europei a vrut încheie o sesiune plenară adormită de capete de guverne și să aprobe Declarația comună a reuniunii. Ambasadorul Azerbaidjanului a obiectat, însă, spunînd că Baku nu va semna Declarația, dar fără să dea vreo explicație.

Tusk l-a chemat pe ministrul de externe azer, aflat în acel moment la o întîlnire separată cu președinte Letoniei și pe Ilham Aliev, președinte Azerbaidjanului, rămas acasă. După aproape o oră de întîrziere, Baku a aprobat în cele din urmă textul, punînd capăt mini-dramei.

Între timp, Belarus și Armenia, care întrețin ambele relații strînse cu Moscova și sînt membre ale Uniunii Economice Euroasiatice condusă de Kremlin, au obiectat față de limbajul Declarației în relație cu ocuparea de către Rusia a Crimeei, pe care o majoritate a națiunilor membre ale ONU o consideră ilegală.

În final, Declarația a enunțat că „Uniunea Europeană” – nu participanții la summmit – consideră anexarea rusă a Crimeei drept „ilegală”. În următoarele zile nu este exclus ca atît Azerbaidjanul, cît și Belarus să-și publice propriile interpretări ale Declarației, chiar dacă ambele au semnat-o.

Georgia, Moldova și Ucraina au avut și ele nemulțumiri despre text, dar numai în ceea ce privește absența asigurărilor despre o mai mare integrare a lor în UE, inclusiv formulările despre așteptata liberalizare a vizelor în zona Schengen, anul viitor. Dar, în interpretarea evenimentelor din Crimeea și pe alte teme, cele trei țări au fost pe aceeași undă cu Bruxelles-ul.

Cum comenta un diplomat UE: „Ele vor să fie mai europene decît înseși membrele Uniunii Europene”.

În acest sens, s-a pus întrebarea dacă nu ar fi fost mai logic să se țină un summit numai cu Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat toate Acordul de Asociere cu UE. Oficialitățile Uniunii au respins ideea, spunînd că programul Parteneriatului Estic nu este unul identic pentru toți, ci mai curînd asemănător unui menu „a la carte”, din care fiecare partener poate alege și angaja tipul de relație pe care îl dorește cu Bruxelles-ul.

Dar discuțiile contradictorii în direcția unei diviziuni vor crește ca intensitate, pe măsură ce cei șase parteneri apar să se împartă în mod crescînd în echipe de cîte trei.

La ora viitorului summit al Parteneriatului Estic, probabil în jur de 2017 și, cel mai probabil, la Bruxelles, ucrainienii și georgienii s-ar putea să călătorească deja fără viză în capitala Belgiei, așa cum pot deja moldovenii. Iar piețele acestor trei țări ar putea să fie integrate atunci cu cea a Uniunii Europene. Acestea sînt perspective la care ceilalți trei parteneri estici nu pot decît să viseze.”

Declaraţia summitului de la Riga – aşteptări, decepţii şi compromisul „maxim”

Se arata, printre altele, ca:

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk: „Emoţiile legate de declaraţia noastră comună sunt ceva foarte normal pentru că suntem confruntaţi cu o situaţie foarte dificilă în jurul nostru”.

Summit-ul Parteneriatului Estic s-a încheiat la Riga după negocieri intense între cele 28 de țări ale Uniunii Europene și șase țări partenere despre textul declarației finale. Republica Moldova, Ucraina și Georgia au insistat și obținut ca declarația să le recunoască ”aspirațiile europene și opțiunea europeană”. Delegația moldoveană a solicitat (și spune că obținut reacții pozitive)  la propunerea să găzduiască la Chișinău următorul summit al Parteneriatului Estic, cel din 2017. Dar la Riga, o serie de divergențe amenințau să umbrească acest eveniment, care are loc o dată la doi ani.

Disensiunile au fost in principal legate de modul in care se va aborda chestiunea anexării Crimeei si cea a conflictelor înghețate din tarile Parteneriatului estic. Toate, cu excepţia Belarusului, au astfel de conflicte înghețate datând din primii ani ai independentei, sau in cazul Ucrainei si Georgiei mult mai recente.

Potrivit corespondenților noştri, reprezentanţii Armeniei si Belarusului au ridicat obiecții faţă de sintagma „anexării ilegale a Crimeei”, dar ea se afla in declaraţia comuna, la punctul 4, punct care vorbeşte in general despre eforturile de a se ajunge la deescaladarea situaţiei si găsirea unei soluţii politice „bazată pe respectul independentei, suveranităţii si integrităţii teritoriale” a Ucrainei. In finalul acestui punct 4 se mai arata că EU îşi reafirma poziţia adoptata la summitul Uniunea Europeana – Ucraina din 27 aprilie, inclusiv referitoare la anexarea ilegală Crimeei si Sevastopolului. Participanţii la summit îşi reafirmă poziţia in legătură cu rezoluţia Naţiunilor Unite 68/262 asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei”. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European:

„Emoţiile legate de declaraţia noastră comuna sunt ceva foarte normal pentru ca suntem confruntaţi cu o situaţie foarte dificilă in jurul nostru. Cum ştiţi, de la summitul de la Vilnius totul s-a schimbat in jurul nostru, dar nimic nu s-a schimbat in ceea ce priveşte intenţia noastră şi, de aceea, eu sunt foarte mulţumit cu rezultatele acestui summit, in ciuda dificultăţilor procesului de redactare a declarației comune. Dar, aşa cum ştiţi, lucrul cel mai important este finalul procesului si nu cum am început”.

Cele trei ţări considerate a fi cele mai avansate pe planul reformelor din cele şase cuprinse in acest program – Moldova, Georgia si Ucraina – par sa fi obţinut „ o victorie de parcurs”, prin faptul ca in declaraţie – la punctul 7, se spune ca participanţii la summit „au luat cunoştinţă de aspiraţiile europene si de alegerea europeana pe care ar făcut-o aceşti parteneri. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European a declarat despre acest aspect:

„A fost o discuţie foarte dura despre cuvintele folosite si ştiu ca limbajul folosit este foarte important in politica, dar cred ca faptele sunt mult mai importante decât cuvintele din declaraţia noastră. Si ele spun ca nimic nu s-a schimbat in intenţiile noastre in acest context. Pot numai să repet că vom continua procesul, dar nimeni nu poate promite ca Parteneriatul Estic va duce automat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Este un proces îndelungat”.

In ceea ce priveşte acest aspect, cel mai important pentru Moldova, Donald Tusk a precizat si ca Uniunea Europeana are „prieteni si duşmani”, „entuziaşti si sceptici în Europa şi tocmai de aceea declaraţia finala poate fi considerată, in aceste condiţii, un succes:

„Avem prieteni si duşmani, entuziaşti si sceptici in Europa, si asta este normal. Dar cu siguranţă, mai ales in aceste vremuri foarte dificile, adică in aceste circumstanţe geopolitice din regiune, faptul că am reuşit să ajungem la o astfel de declaraţie ambițioasă cred ca trebuie apreciat. A fost un proces foarte greu si care ne-a solicitat mult pentru a-i convinge pe partenerii noştri că acest nivel al declarației cu care să fim de acord cu toţii este maximum ce putem obţine astăzi”.

Declaraţia de la summit scrie că participanţii îşi reafirma marea importanţă pe care o dau Parteneriatului Estic, ca o dimensiune specifica a politicii Uniunii Europene a vecinătății, şi încredinţează din nou că doresc să îşi întărească democraţia, domnia legii, apărarea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului, care sunt „in inima” principiilor acestui parteneriat.

De asemenea, tarile semnatare – adică cele 28 ale Uniunii Europene – plus cele şase din cadrul parteneriatului – „reafirma dreptul fiecărui stat suveran si partener sa îşi aleagă liber nivelul de cooperare si țelul la care doreşte să ajungă in relaţia cu Uniunea Europeana”.

La fel, declaraţia scrie ca unul din obiectivele Parteneriatului Estic este să îşi dezvolte relaţii diferite si întărite intre Uniunea Europeana si cele şase ţări ale programului „amploarea si profunzimea cooperării este hotărâtă de Uniunea Europeană si partenerii ei in relaţie cu ambiţiile si nevoile lor, dar si cu ritmul reformelor”. Si la punctul 12 se reia acest principiu al abordării diferenţiate a ţărilor din cadrul programului.

Acesta este unul din aspectele pe care Moldova, ca si Georgia si Ucraina, au pus accent, deoarece reformele in aceste tari sunt mai avansate decât in celelalte si aspiraţiile lor europene mai clar exprimate de guvernele lor.

Georgia si Ucraina au dorit ca acest summit sa le aducă ridicarea vizelor pentru cetăţenii lor in spaţiul Schengen, ceea ce moldovenii au obţinut anul trecut. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar există promisiuni că s-ar putea obţine anul viitor, daca cele doua ţări vor reuşi să îndeplinească condiţiile tehnice solicitate de Uniunea Europeană. Din nou, Dinald Tusk:

„Semnalul cel mai important pentru mine astăzi a fost că toţi prim-miniştrii si preşedinţii au menţionat in cadrul discuţiilor cât de important este pentru ţările lor procesul de liberalizare a vizelor”.

Să mai amintim si că in această dimineaţă a avut loc la Riga o manifestaţie in favoarea ridicării vizelor pentru ucraineni si georgieni si pe pancartele expuse de protestatari se putea citi „oamenii s-au născut cu libertatea de a circula”.”

Mediafax

UE nu oferă perspective clare de integrare Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Se arata ca:

Relaţiile Uniunii Europene cu ţările din Parteneriatul Estic vor continua, în mod etapizat, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, sugerând că Republica Moldova, Ucraina şi Georgia nu au perspective clare de integrare europeană.

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au cerut perspective clare de aderare la Uniunea Europeană, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, desfăşurat la Riga.

Uniunea Europeană este un partener de lungă durată: parteneriatul nostru şi summitul de la Riga nu sunt despre decizii cruciale sau despre asumarea unor paşi uriaşi; relaţiile noastre sunt construite pe voinţă liberă, respect şi egalitate. Relaţia noastră va merge înainte pas cu pas„, a declarat Donald Tusk, citat de Euronews.

Ucraina, Georgia şi Republica Moldova speră să adere la Uniunea Europeană la un moment dat, în timp ce Armenia, Azerbaidjan şi Belarus nu au aspiraţii europene.

Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, i-a îndemnat pe liderii europeni, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, să nu se teamă de Rusia, insistând pentru continuarea extinderii Uniunii Europene. „Trebuie să acţionaţi în mod îndrăzneţ şi înţelept. Nu vă temeţi de Rusia. Rusia trebuie să se teamă de voi, de noi toţi. Nu vă temeţi de cuvântul «extindere». Cu cât suntem mai mulţi, cu atât suntem mai puternici, cu atât vom avea mai mult succes şi mai multe oportunităţi pentru naţiunile noastre”, le-a transmis Iaţeniuk liderilor Uniunii Europene, reuniţi la Riga pentru summitul Parteneriatului Estic.

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană anul trecut, iar acum cer o recunoaştere explicită că într-o zi vor deveni membre ale Blocului comunitar.

Liderii UE avertizează Rusia, la Riga, să nu se amestece în treburile interne ale vecinilor săi

Se arata ca:

Lideri UE s-au întâlnit joi cu cei şase parteneri estici, în cadrul unui summit la Riga vizând aprofundarea relaţiilor şi încurajarea fostelor republici sovietice să se reformeze, şi au avertizat Rusia să nu se amestece în afacerile interne ale vecinilor săi, relatează DPA în pagina electronică.

Relaţiile dintre Uniunea Europeană (UE) şi Rusia se află în prezent la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după ce Moscova a fost sancţionată pentru anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei cu armament şi trupe, acuzaţii pe care ruşii le resping.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, la sosirea la reuniune, că abordarea Rusiei este „destul de clar” diferită faţă de UE. „Noi acceptăm că diverşi membri ai Parteneriatului Estic merg pe căi foarte diferite”, a subliniat ea.

Cel mai important mesaj transmis de la Riga este că ţările partenere au „libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor”, a declarat ministrul britanic de Externe Philip Hammond.

„Dacă Rusia ar fi fost un pic mai îngăduitoare, mai fermecătoare, mai atractivă, poate că nu ar fi fost nevoită să-şi compenseze neajunsurile prin tactici distructive şi de intimidare a vecinilor săi”, a declarat preşedintele Consiliului European Donald Tusk.

„Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar daţi-mi voie să fiu sincer: frumuseţea contează”, a adăugat el.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat, înaintea summitului de două zile, în legătură cu luarea vreunei decizii care să „dăuneze intereselor” Rusiei. „Noi nu considerăm o tragedie aspiraţiile vecinilor noştri de a-şi consolida relaţiile cu UE”, afirma el.

Moscova şi-a exprimat de mult timp îngrijorarea cu privire la faptul că programul Parteneriatului Estic – în care sunt incluse Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – ar putea afecta interesele Rusiei. Însă oficiali UE au negat în mod repetat acest lucru.

„Daţi-mi voie să le răspund celor care pretind că Parteneriatul Estic este îndreptat împotriva Rusiei. Nu este”, a subliniat Tusk joi.

Însă războiul din Ucraina – declanşat după ce fostul preşedinte prorus a renunţat să mai semneze acorduri în vederea unei apropieri de UE, în 2013 – a condus la o regândire a politicii blocului european faţă de vecinii săi estici.

UE caută acum o abordare mai adecvată, care să înglobeze ambiţiile mai proeuropene ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, dar şi pe cele ale Armeniei, Azerbaidjanului şi Belarusului, pe care nu le interesează să devină membre UE.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a declarat mulţumit, joi, să vadă că blocul european „demosntrează unitate şi solidaritate”.

El a adăugat că acum există „dovezi puternice” potrivit cărora trupele ruse sunt active în estul Ucrainei, referindu-se la confirmarea de către observatorii OSCE a faptului că un militar care primeşte îngrijiri medicale în Ucraina este „într-adevăr un militar din cadrul trupelor ruseşti”.

Poroşenko a subliniat că posibila aderare la UE rămâne în continuare un scop important şi că, pentru a-l atinge, Ucraina doreşte să întreprindă reforme, să lupte împotriva corupţiei şi să îmbunătăţească mediul investiţiilor în ţară.

„Este un element-cheie să păstrăm uşa deschisă”, a declarat el la o întâlnire a liderilor conservatori organizată înainte de summit.

Declaraţia finală a summitului urmează să recunoască „aspiraţiile europene şi opţiunile europene ale partenerilor în cauză”, potrivit unui proiect al textului la care DPA precizează că a avut acces.

Însă ministrul leton de Externe Edgars Rinkevics, a cărui ţară deţine preşedinţia UE şi găzduieşte reuniunea, a atenuat orice aşteptări ale vreunei avansări în direcţia aderării la UE.

„Este necesar să spunem clar că uşa este deschisă. Dar pentru a intra este necesar să fii bine pregătit”, a declarat Rinkevics pentru televiziunea publică letonă.

Potrivit proiectului declaraţiei, Ucraina şi Georgia nu obţin promisiunea liberalizării regimului vizelor de călătorie în UE începând din 2016.

Comisarul european Johannes Hahn, însărcinat cu Politica de Vecinătate, a declarat că este necesar ca Kievul şi Tbilisi să îndeplinească „câteva condiţii restante”. Premierul georgian Irakli Garibaşvili şi-a exprimat speranţa finalizării „procedurilor tehnice” până la sfârşitul acestui an.

Summitul, care a început joi cu un dineu, urmează să anunţe în mod oficial un acord de împrumutare a Ucrainei cu 1,8 miliarde de euro. Blocul european s-a angajat totodată să ajute la generarea unor investiţii în valoare de două miliarde de euro pentru întreprinderi mici din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina în următorii zece ani.

Numai 25 din cei 28 de lideri europeni participă la summitul de la Riga, alături de doar patru dintre cei şase omologi din ţările partenere.

Preşedintele azer Ilham Aliev şi-a anulat participarea cu o zi înainte de reuniune, trimiţându-l pe ministrul de Externe Elmar Mammadiarov.

Belarusul – ale cărui relaţii diplomatice cu UE au fost afectate de bilanţul slab în domeniile politic şi drepturilor omului – urmează să fie reprezentat tot de şeful diplomaţiei, Vladimir Makei.”

Iata ce scrie si Gandul:

CONCLUZIILE Summitului Parteneriatului Estic. Ce NU au obţinut Moldova, Ucraina şi Georgia – Corespondenţă din Riga

Se arata, printre altele, ca:

Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici paşi în spate. După Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, statele partenere nu primesc promisiuni pentru un parcurs european lin, dar sunt asigurate, în continuare, de susţinerea Uniunii Europene. Dacă Ucraina şi Georgia ar fi sperat la un acord pentru liberalizarea vizelor, Moldova ar fi dorit ca în declaraţia finală a Summitului să se regăsească şi precizarea că vor adera la UE. Niciuna dintre aceste aşteptări nu au fost îndeplinite, însă liderii Uniunii şi-au reîntărit susţinerea faţă de toate cele şase state partenere. În ce priveşte relaţia cu Rusia, reprezentanţii UE au transmis că parteneriatul estic nu este împotriva Kremlinului, însă că Vladimir Putin trebuie să înţeleagă că fiecare stat este suveran şi are dreptul să decidă pentru el. În ciuda faptului că Summitul de la Riga poate fi privit ca o stagnare a relaţiei dintre UE şi Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, concluziile arată faptul că situaţia s-a îmbunătăţit, având în vedere eşecul ultimului astfel de summit, din 2013, de la Vilnius.

Liderii Uniunii Europene şi reprezentanţii statelor membre ale Parteneriatului Estic au semnat, la Riga, o declaraţie, potrivit căreia UE îşi reafirmă susţinerea faţă de cele şase state asociate. Republica Moldova, considerată ”performerul” parteneriatului, ar fi dorit să primească asigurări pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina şi Georgia ar fi sperat la liberalizarea vizelor, însă în concluziile Summitului nu se regăsesc aceste lucruri.

În ce priveşte aşteptările Moldovei, Georgiei şi Ucrainei, încă dinaintea summitului acestea au fost spulberate. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la sosire, că cele şase state partenere nu sunt pregătite să adere la Uniunra Europeană.

 ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din ele. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi’, a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Mai mult, în declaraţia adoptată, se arată şi faptul că UE este sceptică vizavi de respectarea suveranităţii statelor şi a integrităţii teritoriale, despre care se afirmă că ”nu pot fi luate ca pe un drept în secolul 21 pe teritoriul european”, făcând referire la evenimentele din Ucraina şi Georgia. Din acest motiv, liderii europeni vor susţine în continuare independenţa Ucrainei, cerându-le partenerilor să respecte prevederile pactului de la Minsk.

”Cerem urgent eliberarea tuturor ostaticilor şi a persoanelor reţinute în mod ilegal. Uniunea Europeană îşi reafirmă poziţiile luate după Summitul din Ucraina de pe 27 aprilie, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopol”, se arată în declaraţia adoptată.

După sosirea oficială, liderii UE au ţinut să sublinieze faptul că Parteneriatul Estic nu este creat împotriva Rusiei şi că nu este un afront adus Kremlinului, aşa cum partea rusă a afirmat.

”Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar să fiu sincer: frumuseţea chiar contează. Dacă Rusia ar fi mai şarmantă, mai atractivă, poate ar mai compensa faptul că este distructivă, agresivă şi foloseşte violenţa împotriva vecinilor ei”, a transmis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la deschiderea Summitului Parteneriatului Estic.

Mai mult, ministrul de Externe al Marii Britanii, Philip Hammond, a punctat şi faptul că fiecare stat ”are libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor, făcând referire la influenţa Rusiei în statele partenere.

Acest lucru a fost inclus şi în declaraţia adoptată la finalul summitului. ”Participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a decide liber nivelul de ambiţie şi obiectvele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană. Este la latitudinea UE şi a partenerilor suverani să decidă cum vor proceda în relaţiile lor”, se arată în declaraţia adoptată.

La finalul summitului de la Riga, şi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit de rezultate, reiterând faptul că Moldova are nevoie de Uniunea Europeană.

”Atingem obiectivul parteneriatului estic. Perspectiva pentru Moldova, după părerea mea, trebuie să rămână una europeană”, a spus Iohannis, la Riga.

Ultimul Summit al Parteneriatului Estic a fost în 2013, la Vilnius, cel mai mare eşec fiind pentru Ucraina. Imediat după, situaţia în Ucraina a degenerat, culminând cu EuroMaidanul şi, mai apoi, cu războiul cu Rusia şi anexarea Crimeei de către Rusia. După Summitul de la Vilnius însă, mare câştigător a fost Republica Moldova care, în februarie 2014, a obţinut liberalizarea vizelor, iar în iunie  2014 a semnat Acordul de Asociere cu UE. De altfel, Republica Moldova este văzută ca statul cu cele mai mari performanţe din cadrul Parteneriatului Estic.

CITEŞTE AICI DECLARAŢIA INTEGRALĂ

Ajutor financiar pentru Ucraina

Oficiali ai Comisiei Europene şi ai Ucrainei au semnat vineri, la Riga, un memorandum de înţelegere şi un acord de împrumut pentru al treilea program de Asistenţă Macro-Financiară (MFA) destinat statului ucrainean, care creează condiţiile pentru o nouă finanţare de până la 1,8 miliarde de euro.

Memorandumul include un program de reforme economice ambiţioase din partea autorităţilor ucrainene, acoperind măsuri structurale în şase domenii, respectiv managementul finanţelor publice, guvernanţă şi transparenţă, mediul de afaceri, sectorul energetic, protecţie socială şi sectorul financiar.

Reformele au rolul să faciliteze progresul priorităţilor pe termen scurt ale ţării şi ţin cont de angajamentele de reformă asumate de Ucraina în cadrul programelor convenite cu creditorii internaţionali, în special cu FMI şi Banca Mondială.

Programul pune la dispoziţia Ucrainei împrumuturi pe termen mediu de până la 1,8 miliarde de euro şi are rolul să asiste ţara în probleme dificile, cum ar fi balanţa slabă de plăţi şi probleme fiscale. Programul poate fi derulat în 2015 şi începutul anului 2016, cu condiţia respectării condiţiilor din memorandum şi a acordului cu FMI, care include şi o componentă de restructurare a datoriei publice. Finanţarea UE urmează să fie acordată în tranşe de către 600 de milioane de euro.

În 2014 şi 2015, Comisia a furnizat Ucrainei 1,61 miliarde de euro, prin intermediul a două programe similare.”

DE citit si…

Europa Libera

Rada de la Kiev a interzis tranzitul militar rusesc spre Transnistria. Îi va urma exemplul Chişinăul?

Se arata ca:

De vorbă cu expertul militar de la Institutul IDIS „Viitorul”, Iurie Pântea.

Un deputat influent din Duma de Stat a Federației Ruse a spus că țara sa „nu va abandona Transnistria și Moldova” după ce Ucraina a decis să nu mai permită tranzitul trupelor rusești spre regiunea separatistă transnistreană. Vladimir Komoiedov, șeful comisiei de apărare în Dumă, a spus că speră ca guvernul rus și cel ucrainean să ajungă totuși la un compromis și a exprimat speranța că Moscova nu va fi nevoită să recurgă la represalii împotriva Ucrainei.

Rada de la Kiev a aprobat joi anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul operațiunii de menținere a păcii. Decizia Radei urmează deocamdată să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko.

Şi tot la Moscova, vineri, generalul de armată Iuri Iakubov, coordonatorul Direcţiei inspectorilor generali din cadrul Ministerului rus al apărării, a declarat pentru Interfax că „asigurarea contingentului rus de pacificare în Transnistria se va face în orice condiţii”. Iakubov a spus că „ministerului apărării nu-i rămâne decât să-şi aprovizioneze formaţiunile cu toate cele necesare apelând la aviaţia militară de transport”. „Noi nu vom permite ca pacificatorii ruşi să îndure foame”, a spus generalul, adăugând că interdicţia ar putea duce la tensionarea situaţiei în regiune.

Amintim că Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană şi contingentul militar rus de menținere a păcii numără, împreună, cca 1500 de militari.

L-am întrebat pe expertul militar de la Chişinău, de la Institutul IDIS „Viitorul”, Iurie Pântea, de ce Ucraina a luat acum această decizie şi dacă autorităţile Republicii Moldova i s-ar putea alătura?

Iurie Pântea: „Aceste decizii sunt în primul rând luate în interesul securității naționale a Ucrainei. Deci, Ucraina conștientizează la cele mai diverse nivele tot mai mult că securitatea ei este afectată în primul rând de atitudinea din partea de est, de pe hotarele sale din est.

Și, atunci, acțiunile pot fi multiple și se încadrează într-o logică de acțiuni – nu sunt numai aceste acorduri despre care dumneavoastră vorbiți. Aceste acorduri, posibil, sunt numai un vârf al aisbergului din cauză că securitatea unui stat nu se bazează numai pe securitatea militară, dar are o mulțime de alte componente. Deci, nu putem să luăm aceste acțiuni ca ceva rupt de context și să spunem că acesta este un pas decisiv sau care asigura pe deplin securitatea Ucrainei. În primul rând, trebuie să le privim ca ținând de interesul Ucrainei.

La această decizie autoritățile Republicii Moldova n-au contribuit cu nimic. Decizia este mai mult un exemplu de statalitate din partea Ucrainei, un exemplu pe care conducerea Republicii Moldova ar trebui să-l urmeze.

În ceea ce privește aceste trupe din Transnistria, existau niște acorduri semnate prin ’92-94, cu statutul acestor trupe, cu regulile de tranzitare, acorduri care din 94, din momentul semnării n-au fost respectate, practic, până în momentul actual. Logica acestor acorduri din 94, semnate de către Republica Moldova și Federația Rusă era că orice contingent militar care sosește în Republica Moldova trebuia să fie verificat de către autoritățile noastre naționale. Tot ceea ce se referă de activitatea militară a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova trebuia să aibă reguli foarte bine clarificate.

Dacă țineți minte, au fost vreo două-trei tentative ca conducătorii, comandanți acestor trupe din Rusia, din regiunea transnistreană să vină la Chișinău pentru ca să se prezinte ca atunci când veneau sau plecau din funcție, să explice ce fac ei pe teritoriul Republicii Moldova, ce căută ei acolo, cum își îndeplinesc obligațiile, care este statutul lor și așa mai departe. Dar, pe parcurs, aceasta s-a transformat într-o ignorare totală a Chișinăului.

Deci, Federația Rusă nici nu întreabă. Ea spune că ea va aproviziona trupele așa cum ea dorește pe calea aerului sau în alt fel, ceea ce, de fapt, este puțin probabil. Motivul că aerul dimprejurul Transnistriei este de fapt controlat de către Ucraina. Și, deci, atunci când Ucraina va interzice tranzitul pe calea aerului a oricăror auto-încărcăturilor din Federația Rusă, cu excepția celor de pasageri care au rute, linii, etc., atunci această problemă va fi una foarte gravă pentru acest contingent militar. Subiectul în mod sigur va trezi din nou discuții va fi obiect de negocieri.”

Europa Liberă: Credeți că Chișinăul va întreprinde acțiuni similare în urma Kievului sau este puțin probabil?

Iurie Pântea: „Eu nu prea văd cine din Chișinău, care sunt forțele politice care pot să declare ferm și răspicat interesele naționale și să ceară respectarea documentelor semnate în 92, 93, 94, etc. Până la moment, întotdeauna Rusiei i-a reușit să „convingă” autoritățile de la Chișinău să accepte ceea ce ea considera că este necesar să facă sau pur și simplu le-a pus în fața faptului împlinit.

Deci, nu cred în asta. De fapt, Chișinăul se află într-o situație relativ destul de comodă: odată ce Ucraina va accepta sau nu va accepta tranzitul aerian cu alte încărcături decât cele de pasageri, Chișinăul va avea o situație în care lucrurile nu vor mai depinde de el.

Federația Rusă a făcut deja efortul necesar pentru ca aeroportul de la Tiraspol să fie unul prin care încărcăturile militare să ajungă fără ca să fie necesar controlul din partea Chișinăului. Dacă ne aducem aminte, cu doi ani în urmă acest aeroport a fost renovat, la Tiraspol, el are capacitățile necesare pentru a primi încărcăturile militare. Nu era în capacitatea de a primi încărcăturile civile sau de pasageri, dar pentru încărcăturile militare el deja era reparat și adus la o stare bună pentru a le primi.

Deci, această pistă, acest loc pentru asigurarea trupelor militare a fost pregătită din timp. Eu cred că despre asta se intuiește sau se insinuează atunci când generalii ruși declară că vor aproviziona trupele din Transnistria cu orice preț.”

Europa Liberă: Singura cale ar rămâne, dacă nu prin Ucraina, ar fi un ocol imens prin România și Republica Moldova…

Iurie Pântea: „Prin România și Republica Moldova. Ceea ce, desigur, nu este o decizie pe care militarii ruși vor fi foarte bucuroși s-o aprobe sau să insiste pe ea. Ea implică costuri enorme și complet alte explicații sau aranjamente politice.””

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 22, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

Avertismentele Rusiei la adresa Republicii Moldova…

DIGI 24

Rusia avertizează Republica Moldova. Rogozin: Apropierea de UE va avea consecinţe grave

Se arata ca:

Rusia avertizează din nou Republica Moldova. Dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, a sărbătorit Ziua Victoriei cu parade militare grandioase, la Moscova şi în Crimeea, vicepremierul rus s-a dus la Tiraspol. Acesta i-a avertizat pe liderii de la Chişinău că apropierea de Uniunea Europeană va avea consecinţe grave. El a avut un mesaj şi în ceea ce priveşte Transnistria. Vicepremierul rus afirmă că acest teritoriu este sub „protectorat rus”. Republica Moldova urmează să semneze Acordul de Asociere la Uniunea Europeană luna viitoare.

Prezent pentru o zi la Tiraspol, pentru a participa la parada militară de Ziua Victoriei, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a profitat din nou de ocazie pentru a ameninţa Chişinăul cu consecinţe dacă va continua să se apropie de Uniunea Europeană.

„Avertizăm în mod direct că (n.r. – semnarea Acordului de Asociere cu UE ) ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova şi a populaţiei sale. Suntem categoric împotriva faptului că Transnistria nu este invitată să participe la negocierile dintre Chişinău şi Bruxelles”, a spus Dmitri Rogozin.

Oficialul rus nu a spus niciodată la ce fel de consecinţe se referă, dar a adăugat că apropierea de Uniunea Europeană este un lucru dorit doar de clasa politică de la Chişinău, nu şi de populaţie, mai ales că 700 de mii dintre cetăţenii moldoveni, susţine oficialul rus, lucrează în Rusia.

„Rusia va fi bucuroasă să coopereze cu Republica Moldova. Îi iubim pe moldovenii noştri ortodocşi, însă avem probleme cu politicienii care au decis să se îndrepte spre Bruxelless. După părerea mea, ei pot pleca singuri spre Europa şi nimeni nu va avea de suferit”, a mai spus el.

În ceea ce priveşte Transnistria, Dmitri Rogozin spune că recunoaşterea independenţei Transnistriei este o „problemă complicată” care depinde de modul cum va evolua situaţia din regiune, însă nu evită să îşi arate afecţiunea pentru republica separatistă.

„Transnistria se află sub patronajul Rusiei şi nu vom permite nimănui să o supere. Rusia cunoaşte dorinţele transnistrenilor şi ţine cont de toate referendumurile care au avut loc în regiune, dintre care două au fost legate de integrarea în Rusia”, a subliniat vicepremierul rus.

Nu este pentru prima dată că Dmitri Rogozin avertizează Moldova. Anul trecut, tot în timpul unei vizite în Transnistria, oficialul rus a ameninţat Chişinăul că ar putea să rămână fără gaz rusesc, în plină iarnă, dacă vor continua să facă paşi pentru integrarea europeană. Mai mult, oficialul rus a ironizat aspiraţiile europene ale Chişinăului. Dmitri Rogozin spune că Republica Moldova poate fi cel mult primită în vestiarul organizaţiei continentale. Noua vizită a lui Rogozin a fost îndelung criticată de autorităţile de la Chişinău, care consideră acestă iniţiatvă una de sfidare la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.”

Sincer sa fiu, mi-e foarte greu sa-i inteleg pe acesti oameni – Rogozin, Putin, Medvedev et comp. – si chiar ma intrebam daca m-as putea adapta in conditiile in care ar trebui sa locuiesc mai multa vreme in Rusia, daca nu cumva toti rusii sunt asa… In primul rand eu nu inteleg logica sanctionarii Republicii Moldova. Pentru ce? Pentru ca semneaza un Acord de Asociere si Liber Schimb? Eu nu vad ce lege incalca Republica Moldova pentru ca sa fie sanctionata si cum ar gresi fata de Rusia prin semnarea acelui Acord. Dupa aceea nu specifica despre ce fel de sanctiuni ar fi vorba, decat ca ar fi „consecinte foarte grave”. Auziti ce spune: „Îi iubim pe moldovenii noştri ortodocşi”… In primul rand, ca nu sunt ai lor. In al doilea rand, Rusia cred ca nu mai e demult o tara ortodoxa. Cum poate fi o tara ortodoxa o tara care isi ameninta si-si dusmaneste in mod constant vecinii? Este tara care a imbratisat comunismul si a facut tot ce i-a stat in puteri sa-l raspandeasca in lume. Iar acum are un Presedinte care in loc sa salute prabusirea comunismului si a odioasei URSS spune ca „URSS era „marea Rusie” si disparitia URSS a fost cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului trecut”. URSS, un stat comunist si ateu!! Ce fel de tara ortodoxa mai este aceasta? O fi avand Biserica Ortodoxa, dar mai poti sa spui ca e o tara ortodoxa? O tara cu un stat criminal, care nu mai respecta regulile de drept international si calca in picioare drepturile si libertatile fundamentale ale omului? O astfel de tara cum mai poate fi ortodoxa?

Tot discursul lui Rogozin este ciudat: el vorbeste in numele poporului din Republica Moldova, ca si cum si el ar fi moldovean „de-al nostru”, nu v-ati prins?

„Transnistria se află sub patronajul Rusiei”, spune Rogozin. Dar cum poate sa se afle Transnistria „sub patronajul” Rusiei in conditiile in care Rusia nu recunoaste Transnistria? Transnistria este o republica separatista ilegala iar cei care sustin aceasta ilegalitate, domnule Rogozin, trebuie adusi in fata Justitiei, adica, mai pe intelesul Dvs., in fata completului de judecata!! E atat de greu de inteles, D-le. Rogozin?

Gandul

Rusia ameninţă din nou. Avertismentul premierului Dmitri Medvedev către Republica Moldova. Reacţia lui Ponta

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, avertizează Republica Moldova cu sancţiuni economice pentru că autorităţile de la Chişinău au percheziţionat avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin, informează Itar-Tass.

Încursul unei întrevederi cu oficiali guvernamentali, Dmitry Medvedev a declarat că Rusia ar putea ţine cont de acest incident „în cadrul cooperării economice” cu Republica Moldova.

După aceste declaraţii, premierul Victor Ponta, a afirmat că România trebuie, cu atât mai mult, să sprijine Republica Moldova în apărarea tuturor drepturilor sale suverane. El a susţinut din nou, la România TV, că nu există niciun risc al unui conflict armat în ceea ce priveşte România.

Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat, sâmbătă, că autorităţile moldovene au confiscat cutii conţinând „liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei” pe care oficialii ruşi care s-au aflat la Tiraspol intenţionau să le transporte la Moscova.

La rândul său, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat că a adus la Moscova petiţii adresate Rusiei pentru recunoaşterea regiunii separatiste Transnistria.”

Amenintarea deja clasica, cea cu „sanctiuni economice”. Si auziti de ce: „au percheziţionat avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin” 😆 . Asa, si? Care e problema? E absolut normal cum au procedat! Republica Moldova e o tara suverana, cel care a calcat in picioare Republica Moldova e Rogozin: cum si-a permis sa aiba in avion cutii continand „liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei”. Totusi, D-le. Rogozin, este inadmisibil sa fii ditamai demnitarul si sa faci ilegalitati pe fata, fara nicio rusine.

Medvedev ar trebui sa stie urmatorul lucru: ca daca Republica Moldova si-ar vinde productia de vinuri la New York ar castiga (cel putin) de cateva ori mai mult decat castiga daca si-o vinde in Rusia! Iar cei 700.000 de oameni lucreaza in Rusia si contribuie la PIB-ul Rusiei, s-ar putea sa n-o mai faca pentru ca se poate castiga mult mai bine in alta parte…

As dori sa spun ceva si in legatura cu „referendumurile”…

Acuma e de bonton printre separatistii rusi, oameni a caror buna-credinta o punem la indoiala, sa abuzeze de acest instrument: referendumul. Tocmai din aceasta cauza si punem la indoiala buna lor credinta. Nu stiu cum se face, ca tot rusofonul (cel putin din Ucraina…) e pornit sa o puna de-un referendum… Oamenii acestia ar trebui sa stie ca fac lucruri ilegale si pot ajunge in fata instantei de judecata! Schema e urmatoarea: organizarea referendumului din cauza „fricii” de UE – declararea „independentei” – alipirea la Rusia (sau chiar direct alipirea la Rusia). Au organizat actiuni care sa produca haos in societate, tulburand linistea si ordinea publica pentru ca sa aiba justificarea asa zis morala a unui referendum prin care sa ceara separatia, Moscova tinandu-le isonul: autoritatile de la Kiev ar actiona impotriva unor „oameni nevinovati”. El organizeaza starea de haos, el creeaza dezordine, pentru ca sa strige ca-l „omoara” autoritatile, acelea vrand sa restabileasca doar ordinea, cum e normal. Bineinteles, autoritatile de la Kiev sunt facute drept „fascisti”, „nazisti”, „junta” si tot ce vrei si ce nu vrei de catre toti cei ce nu vor sa respecte si sa se respecte legea!

HotNews

MAE condamna „asa-zisele referendumuri” din regiunile Donetk si Lugansk si cere Rusiei sa nu recunoasca rezultatele

Se arata ca:

Ministerul roman al Afacerilor Externe „condamna asa-zisele <referendumuri> organizate la 11 mai 2014 in regiunile Donetk si Lugansk, parti integrante ale Ucrainei suverane si independente, si reitereaza in acest context pozitia sa de principiu privind ilegalitatea si natura nelegitima a acestora. Asa-numitele <referendumuri> sunt contrare Constitutiei Ucrainei si incalca principiile fundamentale ale dreptului international. Totodata, rezultatele acestor pretinse <referendumuri> nu pot fi considerate relevante si nici nu pot produce efecte juridice”, considera MAE. De asemenea, Ministerul roman de Externe lanseaza  un apel catre Federatia Rusa „sa nu recunoasca asa-zisele <referendumuri> din 11 mai 2014 si rezultatele sale, sa respecte integritatea teritoriala si suveranitatea Ucrainei si sa revina in cadrul dreptului international, inclusiv prin retragerea neintarziata din Crimeea.”
MAE subliniaza ca „Organizarea in sine a pretinselor <referendumuri> reprezinta un act provocator suplimentar si face parte din seria de actiuni indreptate impotriva suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei, urmand inclusiv anexarii ilegale a peninsulei Crimeea de catre Federatia Rusa, din 21 martie 2014.”

De asemenea „Ministerul Afacerilor Externe reaminteste ca dreptul international nu permite secesiunea unei provincii sau regiuni in absenta consimtamantului statutului din care face parte. Nicio modificare teritoriala care este rezultatul unui act ilegal de folosire a fortei nu poate fi recunoscuta pe plan international, existand o obligatie generala de nerecunoastere a acesteia, respectiv a oricarei situatii care este rezultatul sau care se bazeaza pe aceasta.”

„Romania este profund atasata pastrarii integritatii teritoriale si suveranitatii Ucrainei, care reprezinta elemente fundamentale, absolut necesare pentru mentinerea stabilitatii si securitatii regionale. De asemenea, Romania este profund preocupata de faptul ca astfel de tendinte secesioniste conduc la instabilitate in regiune, conturand un arc de conflicte prelungite in zona Marii Negre, in masura sa genereze provocari de securitate cuprinzatoare. In calitate de stat membru al Uniunii Europene si al NATO, Romania continua sa urmareasca activ, cu deosebita atentie si ingrijorare, evolutiile din Ucraina si ramane in contact cu partenerii sai din UE si NATO in legatura cu aceste evolutii, inclusiv pentru a da un raspuns adecvat acestora”, incheie MAE.”

In Kosovo a fost vorba de un drept moral, uman al populatiei kosovare care a luptat impotriva regimului Milosevici, care a facut acolo crime impotriva umanitatii!! Pe cand aici, la Donetk, la Lugansk, in Crimeea, nu sunt altceva decat facaturi ordinare. Mai ales ca in Ucraina sunt alegeri prezidentiale, din cate am inteles, pe 25 mai. Si atunci de ce tot atat taraboi?

Este stupefiant si inadmisibil ce sustine fostul cancelar german, Dl. Gerhard Schröder (social-democrat):

b1TV

Fostul cancelar german Gerhard Schröder: UE este principalul vinovat pentru criza din Ucraina

Se arata, printre altele, ca:

„Dând asigurări că „erori au fost comise de toate părţile”, Schröder nu condamnă anexarea Crimeei de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională.

„Alipirea Crimeei este contestată pe planul dreptului internaţional, dar acum este o realitate. Crimeea a decis prin referendum că vrea să fie o regiune rusească. Iar acest lucru a fost pus în practică”, a subliniat el.”

Adica daca nu se respecta regulile de drept international, in opinia D-lui. Schröder nu trebuie condamnat deoarece „acum este o realitate”… Este inadmisibil: se poate deschide, in felul acesta, calea catre un razboi mondial! Eu cred ca a venit vremea ca SUA sa vada ce prieteni are, care lucreaza pentru Gazprom si sustin lucruri contrare intereselor americane. Ma refer nu numai la Germania, dar si la Franta care vinde nave militare rusilor. Sa se compare acestea cu loialitatea Romaniei fata de SUA! Partea proasta este ca oameni importanti, precum un fost cancelar, ma refer la Dl. Schröder, desigur, poate sa faca astfel de afirmatii, legitimand raul. Iar daca UE ar fi de vina, nu am auzit ca s-a implicat activ si ca ar fi atras responsabililor de la Bruxelles atentia atunci, cand trebuia.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 13, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

N-are dreptate Ucraina…?

Yahoo News

Ucraina şochează UE şi cere 160 de miliarde de euro pentru a ajunge la standarde europene

Se arata ca:

„Comisarul european pentru Extindre şi politică de vecinătate Stefan Fule a delarat joi, la Vilnus, că suma cerută de Ucraina în vederea ridicării economiei la standardele europene este exorbitantă, relatează Interfax-Ucraina.

Suma de „160 miliarde de euro, cerută de partea ucraineană în vederea modernizării economiei este neproporţională, exorbitantă. Dacă ar fi s-o împărţim în tranşe pentru următorii zece ani, ea ar constitui 10% din PIB-al Ucrainei”, a declarat Stefan Fule, joi, la Forumul de afaceri de la Vilnus.

El a subliniat că cererile partenerilor ucraineni sunt fără precedent în istoria comunităţii europene şi vin în contradicţie cu experienţele statelor care au semnat deja acorduri de liber-schimb cu Uniunea Europeană (UE).

Stefan Fule le-a recomandat oamenilor de afaceri ucraineni să se axeze mai mult pe profitul pe care l-ar putea aduce regimul de liber-schimb cu UE. “Îmi displace că oamenii de afaceri ucraineni vorbesc mereu de pierderi şi nu de investiţii sau modernizare”, a adăugat comisarul european, punctând că astfel se pune sub semnul întrebării bunăstarea poporului ucrainean.

“Singurele pierderi pe care le pot intui sunt pierderile survenite pe fondul «inactivităţii»”, a mai spus Fule.
Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat mai devreme că ţara sa ar avea nevoie de cel puţin 160 de miliarde de euro, până în 2017, ca să ridice economia Ucrainei la standardele europene.”

HotNews

Viktor Ianukovici: Ucraina are nevoie de la partenerii europeni de un ajutor financiar

Se arata ca:

Presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a declarat vineri ca Ucraina intentioneaza in continuare sa semneze acordurile de asociere cu UE in viitor, insa isi doreste ca UE ca faca „pasi decisivi” pentru un pachet de ajutor economic pentru Kiev, scrie Reuters.

Justificandu-si decizia de a nu semna acordul vineri la summit-ul de la Vilnius, el le-a spus liderilor UE intr-o sesiune inchisa: „Din nefericire, Ucraina, in ultima vreme, s-a dovedit ca este singura in gestionarea problemelor grave financiare si economice.

„Asa ca astazi avem nevoie de la partnereii nostri europeni sa faca pasi decisivi inspre Ucraina pentru a realiza un program de ajutor financiar-economic”, a spus el.

Ianukovici a declarat ca Ucraina are in continuare intentia de a semna un acord cu Uniunea Europeana. „Confirm intentia Ucrainei de a semna un acord de asociere in viitorul apropiat”, a spus Ianukovici, potrivit unui comunicat pe site-ul presedintiei ucrainene.

Amintim ca Ucraina a anuntat, cu cateva zile inainte de a semna Acordul de Asociere cu UE, ca suspenda orice negociere. In ciuda negocierilor de joi seara, prelungite pana tarziu in noapte, liderii europeni nu au reusit sa ajunga la un acord cu presedintele ucrainean. Surse din interiorul negocierilor sustin ca, la un moment dat, europenii ar fi fost dispusi sa renunte inclusiv la conditia eliberarii Iuliei Timoshenko.

Vai, cat de socanta e Ucraina!! 160 de miliarde de euro, cum se poate asa ceva?? Dar e, oare, chiar atat de socanta cererea Ucrainei? Ca sa fiu sincer, nu mi se pare… Cum ai putea altfel sa aduci aceasta tara de 44.854.065 locuitori si cu un PIB/locuitor de numai, atentie!!, $3.862 la standardele europene? Si cum ar putea satisface Ucraina conditiile pe care ar trebui sa le indeplineasca ca tara europeana, fara bani? Si e vorba de o tara in care saracia e mai mare decat in Romania. 160 miliarde de euro ar insemna in jur de 3555 euro/locuitor si ar insemna o rampa de lansare a economiei acestei tari. Altminteri ce altceva ar putea sa insemne conditiile pe care ar trebui sa le respecte Ucraina? O emigrare masiva? Vestul, in special Marea Britanie, se teme de o emigrare in masa, deosebit de numeroasa, din Romania si Bulgaria, tari care amandoua nu au populatia Ucrainei. Cum ar fi o emigrare masiva din Ucraina, tara cu aproape 45 de milioane de locuitori? Lui Fule ii „displace că oamenii de afaceri ucraineni vorbesc mereu de pierderi şi nu de investiţii sau modernizare”. Dar daca asta e situatia acolo? Ca oamenii aceia doar nu vorbesc prostii! Situatia din Ucraina are trasaturi specifice rezultate din prabusirea URSS si e o situatie foarte greu de indreptat. Fara capital masiv nici nu vad cum s-ar putea indrepta. Pentru ca Ucraina nu poate respecta exigentele UE, nu ca nu ar vrea… Asa cum au fost prezentate lucrurile mi se pare ca s-a creat impresia ca Ucraina face pe nebuna si impune pretentii exagerate. Totusi, realitatea e alta si nu cred ca suma asta de 160 de miliarde de euro e scoasa din ifosele de fita ale Ucrainei. Ci sunt bani necesari modernizarii tarii si imbunatatirii situatiei economice pentru ca Ucraina sa se poata ridica la nivelul exigentelor UE. Cu alte cuvinte Ucraina a cerut justificat aceasta suma care nu ar trebui, desigur, platita imediat ci in transe care se pot discuta.

Basescu da pe dinafara cu intelepciunea…

Mediafax

Băsescu, la Vilnius: Senzaţia a fost că Ianukovici a venit la un târg. În UE principiile nu se târguiesc, ci se acceptă sau nu

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, după Summit-ul de la Vilnius, că senzaţia a fost că preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a venit „la un târg”, el menţionând că în UE principiile nu se târguiesc, ci se acceptă sau nu.

„Vreau să ştiţi că toate statele membre au ridicat orice condiţionalitate legată de semnarea celor două acorduri, însă senzaţia pe care eu am avut-o, atât în intervenţia de aseară, cât de azi, a fost că domnul Ianukovici a venit la un târg. Iar în UE, principiile nu se târguiesc, se acceptă sau nu”, a spus Băsescu.

El a mai spus că speră ca preşedintele Ucrainei să fi înţeles că UE nu plăteşte calitatea de asociat.

„Sper ca domnul Ianukovici să fi înţeles, în special din poziţia Poloniei, României, Germaniei, dar şi mult mai delicatele intervenţii de azi, că principiile UE nu se negociază, cum nu le-a negociat nimeni. Acordurile rămân pe masă, cu respectarea tuturor principiilor UE. UE nu plăteşte calitatea de asociat, ţi-o asumi gratis sau nu ţi-o asumi”, a spus Băsescu.

Liderii europeni nu au reuşit, joi seară, să convingă Ucraina să semneze un acord de asociere cu UE.

„Din nefericire, se pare că argumentele în favoarea semnării nu au ajuns la preşedintele Viktor Ianukovici”, a declarat pentru AFP preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite.

Ucraina intenţionează să semneze un Acord de Asociere cu UE într-un „viitor apropiat”, a declarat, vineri, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, după ce a refuzat să semneze un astfel de acord la summitul de la Vilnius.”

Ce putem spune despre Basescu? Baiat „destept”, nu? 😆 Ce sa intelegem noi de aici? Ca Romania si-a asumat gratis principiile UE cand s-a integrat in Uniunea Europeana. Fara niciun deal! Fara niciun agreement! Without negociation! Without talks!! Adica GRATIS!! Cum nu pot sa-mi suspectez Presedintele de minciuna, mi se pare indicat sa spun: ASA NE TREBUIE!!

Am citit cu cateva zile in urma un articol in care unul din noii nostri economisti, animat, desigur, de o cauza mai buna, se intreba, siderat, fireste, de ce la noi nu exista, nu se fac drumuri private. Toate bune si frumoase, dar cine ar fi dispus sa dea bani din buzunarul lui (daca ii are, fireste) – ca asta inseamna privat, nu? – pentru ca sa construiasca drumul lui, privat, intre doua localitati, A si B, din scumpa noastra tarisoara. Intrebarea asta nu si-o punea distinsul, stimabilul, onorabilul domn! Cam asa arata si „intelepciunea” distinsului nostru Presedinte! Daca tacea, filozof ramanea! 😆

In primul rand ca nimeni nu-si asuma ceva gratis. Aceasta puritate este absurda din start. Presedintele manifesta o „delicatete nenanturala a sentimentelor. Maestrul stie, din fericire, ca este nevoit sa-si recupereze pionul pentru a nu afecta echilibrul in centru” (dupa Nimzovici – Sistemul meu sahist”)!! 🙂 Daca ne luam dupa „inteleptele” cuvinte basesciene, Ucraina ar fi „atrasa pe un camp „compromis”” 😉 . Iar daca stau bine si ma gandesc nu numai Ucraina nu vrea in UE… Daca nu ma insel nici Islanda nu se prea grabeste…

DE citit si…

COMENTARIU Le Monde: Republica Moldova şi Georgia, noile linii de frontieră între UE şi Rusia. Cu Ucraina, preşedintele Putin a câştigat prima partidă

Se arata ca:

Noile linii de frontieră între Uniunea Europeană şi Rusia s-au deplasat, după summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, către R.Moldova şi Georgia, două ţări prooccidentale care vor fi vizate de o mobilizare previzibilă a Moscovei privind subminarea parcursului lor european.

Summitul de la Vilnius, în Lituania, trebuia să ofere o nouă dimensiune Parteneriatului Estic, însă eforturile în acest sens s-au soldat cu un revers important pentru diplomaţia europeană, care a subestimat puterea de influenţă a Rusiei în regiune.

Ucraina, cel mai important membru al Parteneriatului Estic, a cedat în cele din urmă ameninţărilor Rusiei, iar, dintre celelalte cinci ţări implicate iniţial în acest proces (Armenia, Belarus, R.Moldova, Georgia şi Azerbaidjan) au rămas numai doi supravieţuitori: Republica Moldova şi Georgia, un mic premiu de consolare, potrivit ediţiei electronice de vineri a cotidianului francez Le Monde.

Prin urmare, noile linii de frontieră s-au deplasat către Republica Moldova şi Georgia, care vor fi implicate într-o „ciocnire dintre doi titani”, potrivit aprecierii lui Michal Baranowki, de la German Marshall Fund.

„Conflictul în jurul Parteneriatului Estic marchează revenirea bruscă a rivalităţii geopolitice la porţile Europei”, apreciază el pentru Le Monde.

„Cu Ucraina, preşedintele Putin a câştigat prima partidă şi nu intenţionează să se oprească aici”, avertizează expertul polonez

În prezent, fostele ţări sovietice au în faţă două opţiuni, şi anume un proiect european, care propune asimilarea unor norme de drept şi de bună guvernanţă, şi o propunere rusă, Uniunea Euroasiatică, fondată pe coerciţie şi supunere.

În acest context, Republica Moldova şi Georgia devin noile mize, ţinând cont de faptul că sunt două dintre cele mai prooccidentale ţări din Parteneriatul Estic. Rusia îşi va folosi toate mijloacele pentru a le submina parcursul european, iar calendarul îi oferă o marjă de manevră în acest sens, întrucât Acordurile de Asociere parafate de R.Moldova şi Georgia cu UE vor fi semnate oficial abia la sfârşitul anului 2014, apreciază publicaţia franceză.

Până atunci, „se aşteaptă o vastă campanie de intimidare”, subliniază un apropiat al premierului moldovean. „Rusia, preconizează el, va încerca să înlăture de la putere Guvernul proeuropean de centru-dreapta sprijinindu-se pe opoziţia comunistă prorusă”, relatează Le Monde.

De asemenea, autorităţile de la Chişinău se tem de o nouă tentativă de destabilizare economică, potrivit unei formule cunoscute: şantaj cu preţul gazelor şi embargo comercial.

În ceea ce priveşte Georgia, ea ştie până unde pot ajunge represaliile Rusiei, anunţă publicaţia, care reaminteşte faptul că tancurile ruseşti nu au ezitat să invadeze teritoriul georgian, în 2008, pentru a soluţiona un litigiu de frontieră.

Însă, în afară de mobilizarea previzibilă a Rusiei, perioada post-Vilnius va reprezenta un test al determinării europenilor de a apăra ce a mai rămas din Parteneriatul Estic.

„Ei dispun de o întreagă paletă de instrumente pentru a atrage R.Moldova şi Georgia: eliminarea restricţiilor privind vizele, accesul la pieţele UE pentru a compensa blocadele ruseşti, deblocarea unor linii de credit, etc.”, apreciază Nicu Popescu, un expert moldovean.

În caz contrar, declaraţiile de intenţie europene nu vor rezista în faţa presiunilor Rusiei, conchide Le Monde.”

Sa-i atraga, dar ca pe urma sa le ofere ce? Austeritate, somaj masiv, ca in Grecia, ca in Spania…?

Video Craiova: Înghesuială la Lidl, pentru tigăi şi oale la preţ redus – VIDEO

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Situatie ingrijoratoare in Republica Moldova

Iata ce spune Romania Libera:

Interesul cetăţenilor din R.Moldova pentru integrarea europeană pare să se diminueze – sondaj

„Interesul cetăţenilor moldoveni pentru integrarea în Uniunea Europeană pare să se erodeze, îndreptându-se spre integrarea ţării în uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, conform unui sondaj prezentat de Radio Free Europe/Radio Liberty, potrivit Mediafax.

Potrivit sondajului, ponderea cetăţenilor moldoveni interesaţi de integrarea europeană a scăzut cu 15 la sută, ajungând la nivelul de 47 la sută, cel mai mic din ultimul deceniu.

În schimb, 46 la sută dintre cetăţeni cred că ar fi mai bine ca R.Moldova să adere la uniunea Rusia-Belarus-Kazahstan, doar 34 la sută preferând admiterea în zona liberă europeană.

În plus, peste 60 la sută dintre moldoveni cred că Rusia ar trebui să fie „principalul partener strategic” al ţării.

Sondajul a fost realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) în perioada octombrie – noiembrie.” (subl.mea)

 

noiembrie 18, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Republica Moldova si amestecul Rusiei in Transnistria

Iata ce spune o stire din Romania Libera:

R.Moldova nu e surprinsă de susţinerea rusă pentru unul din candidaţii la alegerile din Transnistria

Se arata, printre altele, ca:

BARVIKHA, MOSCOW REGION. With Igor Smirnov, he...

Image via Wikipedia

„Chişinăul nu este surprins de susţinerea Kremlinului pentru unul dintre candidaţii înregistraţi pentru alegerile din Transnistria şi îi sugerează actualului şef de la Tiraspol, Igor Smirnov, să părăsească scena politică, relatează Publika TV, potrivit NewsIn.

Moscova afirmă că Smirnov ar trebui să ofere locul unui lider mai tânăr şi mai diplomat.

Vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, a declarat într-un interviu pentru radio Europa Liberă, că Moscova nu este la prima „abatere” de acest fel. „Pot să mă refer în sensul acesta şi la mesajele oficiale pe care le-au transmis domnul Grâzlov, domnul Putin către domnul Kaminski. Acum vedem încă o acţiune de acelaşi fel”, a spus Carpov.

Oficialul a precizat că autorităţile de la Chişinău nu vor recunoaşte nici aceste alegeri din regiune. Mai mult, Eugen Carpov spune că, acţiunile liderului de la Tiraspol, Igor Smirnov, după consultările ce au avut loc la Moscova, sunt contradictorii. Vicepremierul se referă la decizia Tiraspolului de a nu trece la ora de vară.

„Regiunea transnistreană, sau Smirnov, doreşte să menţină fusul orar împreună cu Ucraina şi Federaţia Rusă. O altă iniţiativă a domnului Smirnov, ideea adoptării unui act normativ de către aşa-zisul soviet suprem din Tiraspol, care ar stipula poziţia regiunii în negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean”, precizează Eugen Carpov.

Vicepremierul spune că ultima acţiune „vine să creeze obstacole în reglementarea definitivă a conflictului şi nu să sprijine o avansare pozitivă pe direcţia respectiv”. „Politica liderului de la Tiraspol este controversată pentru moment. Înţeleg că multe acţiuni se fac şi din perspectiva aşa-ziselor alegeri”, a mai competat Carpov.”

Update

Iata ce putem citi tot in Romania Libera, legat de Republica Moldova:

Filat îl ameninţă pe Lupu că va fi demis,dacă acesta nu îl schimbă din funcţie pe procurorul general

octombrie 15, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Stiri despre Republica Moldova si Rusia…

…semnificative, dupa parerea mea. Iata ce titreaza Romania Libera:

Vlad Filat cere retragerea trupele ruseşti din Transnistria

Chişinău: Vladimir Voronin vrea să negocieze alegerea şefului statului cu fiecare partid în parte

Gandul titreaza:

Putin candidează pentru al treilea mandat de preşedinte al Federaţiei Ruse şi-l vrea pe Medvedev premier. BREAKING NEWS

De citit, in acest sens, parerea D-lui Cristian Preda – aici.

septembrie 24, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu