Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Ei, și?

Un titlu bun, foarte semnificativ! Tot asa si articolul!

La fel se poate spune si despre faptul ca in 10 ani, 2007-2017, au plecat din tara 3,4 milioane de romani, reprezentand 17% din populatia tarii. Ei, si?
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22312061-exodul-romanilor-confirmat-din-2007-pana-2017-plecat-din-tara-3-4-milioane-romani-aproximativ-17-din-populatie-romania-locul-doi-mondial-emigratie-dupa-siria.htm

Din pacate, traim inca sub semnul acestui „ei, si?” si nu prea vad ca ne revenim…

Ioan Cuncev

  • La începutul anilor ‘9o s-a întâmplat ca, registrului auto, înființat la propunerea și în cadrul Institutului de cercetări în transporturi, să-i fie atribuite la separarea de institut, activele departamentelor de cercetare auto ale acestuia, deși existau agenți economici care se ofereau să le atribuie condiții mult mai bune. Am avertizat pe decidenții ministeriali de la acea vreme că în urma unei astfel de decizii, cercetarea din transporturi auto va dispărea din România, ceea ce s-a și întâmplat. Ei, și?
  • Similar, am spus că ar fi oportun să se acorde registrului feroviar, înființat la propunerea și în cadrul Institutului de cercetări în transporturi, un sediu la unul dintre agenții economici feroviari, având mari dificultăți financiare. Totuși, instituțiile responsabile ale timpului au decis desprinderea din institut a activelor departamentelor de cercetare feroviare pentru a le atribui registrului feroviar, deși i-am avertizat că în urma unei astfel de decizii, cercetarea feroviară va dispărea…

Vezi articolul original 479 de cuvinte mai mult

Reclame

aprilie 19, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre dezastrul din Cercetare…

Sunt cateodata momente cand nu mai pot sa ma revolt. Simt ca ma inabusa o mahnire adanca, dar nici aceasta caracterizare a starii mele interioare nu e foarte corecta… Gandul imi zboara la ce spunea Albert Camus despre unele personaje din tablourile lui Giotto, pe fata carora se poate citi calmul si indiferenta omului care nu mai asteapta nimic, care nu mai spera.  Astfel de stari (amestecate, ce-i drept) m-au cuprins cand am citit urmatorul articol din Romania Libera:

Europa a oferit 10 miliarde euro pentru cercetare. România, singura ţară care nu a atras nici un euro. Ungaria – 90 milioane, Germania – 1,5 miliarde

Se arata ca:

„Timp de şapte ani, România nu a atras nici un euro din fondurile europene destinate cercetării ştiinţifice, deşi Uniunea Europeană le-a pus la dispoziţie statelor membre sume colosale. Spre exemplu, Marea Britanie a primit peste două miliarde euro, iar state precum Ungaria sau Polonia au primit zeci de milioane pentru finanţarea unor proiecte naţionale de cercetare.

Uniunea Europeană ofe­ră statelor membre sume de bani nu doar pentru construcţia de autostrăzi sau pentru agricultură, ci şi pentru cercetare, o ramură vitală pentru viitorul unei naţiuni. Faptul că România ocupă ultimul loc în atragerea de fonduri europene în aproape toate ramurile economice şi sociale este o chestiune arhicunoscută. În ceea ce priveşte fondurile europene pentru cercetare situaţia este mai dramatică. România nu doar că păstrează poziţia ultimă, dar nu a atras nici un euro din fondul impresionant pus la dispoziţie de Comisia Europeană. Asta deşi România contribuie cu sume importante la bugetul Uniunii Europene destinat cercetării.

Buget de miliarde de euro

Consiliul European al Cercetării (European Research Council – ERC) reprezintă o ramură a celui de-al şaptelea program, cadru pentru cercetare (FP7). Consiliul European al Cercetării a avut un buget iniţial de 7,8 miliarde euro pe o perioadă de şapte ani: 2007-2013. ERC dorea să ofere un ajutor financiar “pentru stimularea excelenţei în toate domeniile ştiinţei. Excelenţa este singurul criteriu de selecţie al proiectelor şi nu există o ramură ştiinţifică pe care să o considerăm prioritară în faţa alteia. Competiţia este deschisă cercetătorilor de vârf de pretutindeni”, potrivit documentelor de prezentare de pe site-ul oficial al Comisiei Europene, instituţie sub egida căreia funcţionează ERC. Bugetul a fost mărit, deoarece la finalul acestui program (2013) un calcul simplu arată că suma alocată prin ERC a fost de peste 10 miliarde de euro. Aceşti bani au fost folosiţi de Consiliul European al Cercetării – exclusiv – pentru a oferi granturi/burse de cercetare pentru oameni de ştiinţă de top din toată Europa.

În urma Ungariei şi a Bulgariei

În cei şapte ani au fost aprobate şi finanţate 4.000 de proiecte de cercetare de pe întreg cuprinsul Europei. Au fost implicaţi în proiecte ştiinţifice un 7.000 de doctoranzi şi 9.500 de ­doctori din toate statele membre ale Uniunii Europene. Cu o singură excepţie: România. Potrivit datelor oficiale, România nu a reuşit să atragă fonduri pentru nici un proiect european de cercetare finanţat prin ERC. Suma finală atrasă de România prin programul European ERC a fost ­zero. Spus fără ocolişuri: timp de şapte ani, forurile europene au decis că nici un proiect de cercetare românesc nu ­merită să fie finanţat din bani europeni. Deşi astfel de proiecte au fost ­depuse (de ordinul zecilor) din România. ­Asta, în condiţiile în care doar ­pentru 2013 Comisia Europeană a pus la bătaie pentru finanţarea proiectelor de cercetare suma de 1,75 miliarde euro.

Dacă România a atras zero euro, nereuşind să câştige nici un grant european oferit – începând din 2007 – prin intermediul ERC, Marea Britanie a câştigat 897 de granturi, Germania – 568, Franţa – 525, Spania – 217. Şi statele din fostul spaţiu de influenţă sovietică s-au mişcat onorabil reuşind să câştige mai multe burse: Ungaria – 34, Polonia – 14. Şi Bulgaria se află înain­tea României, câştigând finanţare pentru trei proiecte de cercetare. Sumele oferite au fost generoase. Pentru un “starting-grants” (atunci când conducătorul proiectului are mai puţin de 7 ani de la finalizarea doctoratului şi este considerat un cercetător foarte promiţător) se oferă suma de 2 milioane de euro, iar pentru un “advance grants” 3,5 milioane de euro. Pornind de la aceste cifre, am calculat că Marea Britanie a atras fonduri europene pentru cercetare de 2,3 miliarde euro, Germania – 1,5 miliarde euro, Franţa – 1,35 miliarde, Spania – 550 milioane, iar Ungaria – 90 milioane euro, Polonia – 33 milioane, Bulgaria – 9 milioane de euro. Clasamentul este încheiat de România, cu zero proiecte admise spre finanţare şi zero euro atraşi din fondurile europene de cercetare.

Ajutorul de stat, oprit în 2012

Dragoş Ciuparu a fost preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) în timpul mandatului de ministru al Educaţiei al lui Daniel Funeriu.

Ciuparu, care a fost mai mulţi ani profesor-cercetător la Yale University, ne-a precizat că principalul motiv pentru care nu au venit bani europeni pentru cercetare în România îl reprezintă lipsa de credibilitate a instituţiilor de învăţământ din România. “Atunci când European Research Council evaluează un proiect, are în vedere calitatea acestuia, valoarea cercetătorului şi credibilitatea instituţiilor unde urmează să se desfăşoare proiectul în cauză. Din păcate, instituţiile de învăţământ din România sunt prost văzute afară şi nu apar în clasamentele anuale internaţionale (nici măcar în primele 500 de poziţii, să spunem). Acest aspect poate fi decisiv pentru respingerea unui proiect, chiar dacă el ar putea fi ştiinţific valid”. În timpul mandatului său de şef al ANCS, Ciuparu a ­încercat să contracareze acest handicap, iar în primăvara anului 2012 a lansat – sub egida Ministerului Educaţiei – programul “ECS – Like”.

“Am decis să finanţăm prin Ministerul Educaţiei echipele româneşti de cercetare ale căror proiecte treceau de faza de preselecţie a Consiliului European al Cercetării şi ajungeau în faza de evaluare. Chiar dacă, în final, nu câştigau o bursă europeană, ajutam financiar cu bani de la buget echipele de cercetători din România considerând că dacă proiectul lor a trecut de o instanţă ştiinţifică dincolo de orice îndoială (ERC) – chiar şi numai câteva etape – este unul valoros. Cu banii oferiţi de noi, ei îşi puteau consolida echipa de cercetători, puteau participa la conferinţe etc.”, explică Ciuparu. Au fost finanţate zece proiecte, dar programul s-a oprit în mai 2012 o dată cu schimbarea puterii în România.

Birocraţia, inamic public

Despre motivele acestei contraperfor­manţe l-am întrebat pe Sergiu Moroianu, doctor în matematică la Massachusetts Institute of Technology, una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ din lume, şi profesor la Şcoala Normală Superioară din Bucureşti. “În România au rămas destul de puţini cercetători care să fie recunoscuţi drept lideri în domeniul lor la nivel european. Cei foarte buni au fost atraşi de universităţile din străinătate. În plus, dacă eşti om de ştiinţă şi vrei să te întorci în România ai nevoie de un an numai ca să-ţi echivalezi diplomele, ceea ce reprezintă o barieră administrativă. De asemenea, orice om de ştiinţă cu rezultate recunoscute în străinătate îşi doreşte în eventualitatea unei întoarceri în România o poziţie universitară definitivă. Doar că în ultimii ani s-au scos foarte puţine posturi universitare la concurs”. Sergiu Moroianu ne-a explicat că cercetătorii români pornesc cu un mare handicap deoarece echipele străine de evaluatori au o imagine negativă despre mediul academic din România din cauza scandalurilor de plagiat, a diplomelor false, a imposturii din universităţile româneşti, fapte cunoscute în Occident.

În Occident, un cercetător este lăsat să se concentreze doar pe partea ştiinţifică a proiectului de cercetare. Partea birocratică – redactarea, forma, traducerea proiectului – este lăsată în seama unor echipe de profesionişti plătite de respectivele universităţi. În România aşa ceva nu există.

Continuitate. Costoiu: Nu vom mai concura cu Franţa şi Germania

Programul ERC a fost gândit pe o perioadă de şase ani (2007-2013). Datorită succesului avut, Comisia Europeană a decis să prelungească programul de finanţare a cercetătorilor europeni printr-un nou program ERC care se va întinde din 2014 până în 2020. Bugetul este de 13,1 miliarde euro , iar pentru 2014 bugetul este de 1,7 miliarde euro. ERC va face, la rândul lui, parte dintr-un program mult mai complex denumit “Excelenţa în ştiinţă Horizon 2020”, cu un buget de 70 de miliarde euro. Actualul ministru delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare, Mihnea Costoiu, cunoaşte problemele avute de România şi spune că principala cauză pentru care cercetătorii români nu au primit finanţare europeană a fost “lipsa de anvergură a universităţilor româneşti care i-au susţinut. Din acest considerent am cerut, iar Comisia Europeană a fost de acord ca pentru Horizon 2020 să existe un buget aparte doar pentru statele mai nou-intrate în UE. În acest fel, cercetătorii români care aplică pentru granturi europene nu vor concura cu state precum Germania sau Franţa. Acest buget pentru statele nou-intrate în UE este de 2-4% din bugetul întreg al Horizon 2020, cifrat la 70 miliarde euro”, ne-a precizat Costoiu. În ciuda eşecului răsunător de până acum, există totuşi cercetători români care au câştigat finanţări UE semnificative. Din păcate pentru noi, aceştia lucrează doar în universităţi occidentale. Povestea lor, în numerele viitoare ale RL.

„Instituţiile de învăţământ din România sunt prost văzute afară şi nu apar în clasamentele anuale internaţionale (nici măcar în primele 500 de poziţii, să spunem). Acest aspect poate fi decisiv pentru respingerea unui proiect, chiar dacă el ar putea fi ştiinţific valid.“

Dragoş Ciuparu, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică”

Acest articol ilustreaza cum nu se poate mai bine dezastrul din Cercetarea romaneasca din ultimii ani in conditiile in care tara noastra are institute de cercetare de stat, un invatamant preponderent de stat, incat stai si te intrebi daca acest stat mai este capabil sa gestioneze chestiunile economice ale acestei tari sau e in stare doar ca s-o duca de rapa. Faptul ca institutele de cercetare sunt intens politizate cu o clientela politica de proasta calitate, dar tinuta de acest stat pe sume grase de bani, nu cred ca mai e un secret. In ceea ce priveste invatamantul asta al nostru, cred ca e cam acelasi lucru. Politizarea excesiva a condus la distrugerea Cercetarii si la patrunderea in acest sector foarte important al economiei romanesti a unor oameni ce nu au nici in clin si nici in maneca cu domeniul acesta. Se tot vorbeste ca din ’90 incoace au tot plecat oamenii valorosi… Dar stau si eu si ma intreb: guvernele noastre ce au facut? Ce au facut ca sa-i tina in tara pe acesti oameni pentru a putea face o Cercetare performanta aici in tara? Sigur, nu poti sa-i opresti sa plece, dar poti sa-i convingi sa ramana. Insa acesti oameni valorosi – pentru ca vedeti si Dvs. : pleaca de aici, ajunge in SUA si acolo e angajat la Massachusetts Institute of Technology!!! – au plecat din cauza bataii de joc la care a fost supus acest domeniu, in mod permanent, de catre politicieni, din ’90 incoace. In fiecare an s-au alocat sume de la buget din ce in ce mai mici, intr-un fel indemnand oamenii sa plece, au fost pusi in functii de conducere oameni care au sabotat efectiv institutele de cercetare pe care le conduceau, in felul asta ajungandu-se la dezastrul actual. A carui dimensiune o banuim oare? E vorba de subdezvoltarea tarii pe termen lung. Se observa indiferenta guvernelor fata de acest sector, plin de finii si nepotii cui trebuie, si din faptul ca din 2007 Romania nu a mai reusit sa atraga niciun euro din fondurile europene, deosebit de generoase, dupa cum lesne se poate constata, destinate Cercetarii. Din 2007, deci sapte ani de zile!! Practic, nu a mai interesat pe nimeni Cercetarea ci ori angajarea clientelei politice, ori aspectul imobiliar si banisorii ce ar putea rezulta din astfel de afaceri. Trebuie spus ca ceea ce s-a intamplat in Cercetare intra la capitolul subminarea economiei nationale si factorii de decizie implicati trebuie trasi la raspundere de catre Justitie pentru acest lucru! Este inadmisibil sa ajungem in halul asta si, trebuie sa ne gandim bine, daca vom continua asa vom ajunge si mai rau. Dezastrul asta trebuie oprit repede! De observat ca si Bulgaria a reusit sa atraga 9 milioane de euro, Romania niciun euro! Sigur, e foarte rusinos, dar e si altceva: e anormal!! E anormal ce se intampla in tara asta!! In principal de doua lucruri trebuie curatata Cercetarea romaneasca: nepotismele si politizarea, care trebuie legata mai intotdeauna de coruptie, mai exact banisori pentru partid. Aceste doua boli au adus Cercetarea in faza ultima, de metastaza! Si tare mi-e teama ca starea aceasta poate arunca Romania intr-o situatie fara iesire cel putin pe termen mediu: accentuarea saraciei. Romania nu numai ca pierde bani, Romania pierde si timp, un timp pretios, pe care in loc sa-l foloseasca pentru dezvoltare si progres, il risipeste prin prelungirea unor astfel de boli. In al doilea rand trebuie impiedicata patrunderea in sistem a unor oameni de alta calificare decat cea a profilului respectiv. Spre exemplu, intr-un institut de cercetare de drumuri ar trebui sa existe doar oameni care au terminat o facultate de profil sau cu un profil ce are legatura cu domeniul respectiv, in cazul nostru: domeniul de drumuri. Inteleg, spre exemplu, un geolog pentru ca e un domeniu- geologia – ce are legatura cu drumurile, dar nu inteleg de ce ar trebui angajat un absolvent al Facultatii de Instalatii sau cineva de la Calea Ferata. Impartirea pe bresle mi se pare obligatorie in Cercetare pentru ca trebuie sa existe o ordine si trebuie sa avem oamenii domeniului respectiv, nu oameni straini de domeniul respectiv, adica sa lasam, asa cum s-a procedat, din pacate, in Romania postdecembrista cel putin pana acum, loc larg imposturii. Evident, trebuie sa existe stimularea celor care obtin rezultate bune si foarte bune.  In paralele cu acestea, ar trebui imbunatatit managementul Cercetarii, care e, dupa parerea mea, la pamant.

Ar trebui sa avem in vedere privatizarea unor institute de cercetare, dar o privatizare responsabila, pregatita bine, si care sa fie un succes. O privatizare care sa fie dovada si incununarea unei politici de dezvoltare a Cercetarii desfasurata cu succes la noi in tara. Sunt institute mari de profil in Europa si ar trebui sa-i contactam si sa vedem daca ar putea sa ne ajute.

Este o situatie disperata si trebuie sa facem ceva. Noi nu reusim sa beneficiem de avantajele  pe care ni le ofera integrarea in UE. Nu reusim sa producem decat emigratie si pentru asta suntem respinsi in Vest.  Acest articol din Romania Libera e foarte dureros pentru ca ne arata cat de jos a ajuns Romania. Si e cu atat mai dureros cu cat e in exclusivitate vina noastra.  Nu putem lasa sa se scurga inca niste ani si sa nu reusim sa atragem niciun euro din fondurile europene puse la dispozitie. Eu nu cred ca ne putem permite un astfel de lux.

In cazul in care ar fi vorba de un abuz la adresa Romaniei, ii solicit pe europarlamentarii nostri sa nu doarma in front ci sa se interseze si, daca asa stau lucrurile, sa ia o atitudine viguroasa impotriva unui asemenea abuz!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 10, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 17 comentarii

Nu e bine…

Romania Libera

QS: Patru instituţii de învăţământ superior din România, în topul mondial general al universităţilor

Iata ce arata acest articol:

Compania Quacquarelli Symonds (QS) precizează că topul mondial general al universităţilor include patru instituţii de învăţământ superior din România, care, în ierarhia aferentă anului 2012, se află pe locul 601 din 700, potrivit Mediafax.

Cele patru instituţii de învăţământ superior din România prezente în QS World University Rankings sunt Universitatea Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „A. I. Cuza” din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara.

Pe de altă parte, în clasamentele pe 2013 în funcţie de specializări (QS World University Rankings by Subject), Universitatea Bucureşti (UB) se numără printre primele 200 din lume la două specializări – limbi moderne şi, respectiv, media şi comunicare.

La cele două specializări menţionate, UB se află pe un loc situat între 151 şi 200, menţinându-şi astfel poziţia din 2012.

Ediţia 2013 a QS World University Rankings by Subject a evaluat 2.858 de universităţi şi a inclus în clasament un total de 678 de instituţii, precizează QS.

Topul mondial general (QS World University Rankings) este dominat de universităţi din SUA şi Marea Britanie.

Astfel, locul I în lume este ocupat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA, urmat de universităţile Cambridge (Marea Britanie) şi Harvard (SUA).

Următoarele trei poziţii revin unor instituţii de învăţământ superior din Marea Britanie (UCL, Oxford şi Imperial College din Londra), după care, până la locul 10, clasamentul este monopol american (Yale, University of Chicago, Princeton University şi California Institute of Technology).

QS World University Rankings este un clasament anual al celor mai bune 700 de universităţi din lume şi, potrivit realizatorilor, cel mai popular şi respectat de acest gen.

Clasamentul este alcătuit, începând din 2004, pe baza a patru indicatori cheie: cercetarea academică, calitatea predării, angajabilitatea absolvenţilor şi gradul de internaţionalizare.

Ierarhia celor mai bune universităţi din lume – realizată de QS Intelligence Unit, împreună cu un grup de profesori şi cercetători recunoscuţi mondial – este accesată de viitori şi actuali studenţi, membri ai instituţiilor de învăţământ şi institutii politice la nivel mondial, afirmă QS.

Potrivit QS, clasamentul este realizat cu scopul de a recunoaşte excelenţa în învăţământul universitar şi a ajuta universităţile să îşi compare, îmbunătăţească şi menţină performanţele la nivel mondial.

În realizarea clasamentului universităţilor în funcţie de specializări, se iau în considerare opinia cadrelor universitare şi a angajatorilor, precum şi numărul de citări ale lucrărilor de specialitate publicate şi indexul Hirsch care evaluează productivitatea şi impactul cercetării academice.

Quacquarelli Symonds este o companie britanică specializată în consultanţă pentru studii în străinătate.”

As fi putut sa spun ca e de bine, ca „merge si asa”. Insa trebuie, cred, sa recunoastem ca nu e bine: ocupam un loc modest in aceasta ierarhie iar eu sunt convins ca putem mult mai mult. Clasamentul acesta arata, dupa parerea mea, faptul ca investim putin, atat in invatamant cat si in cercetare. Pe de alta parte, arata faptul ca invatamantul nostru este de calitate scazuta comparativ cu alte tari. Intregul clasament facut de Quacquarelli Symonds (aici site-ul companiei) il puteti vedea aici. Clasamentul celor mai bune orase pentru studenti are in frunte Parisul, urmat de Londra, Boston, Melbourne, Viena (in aceasta ordine). Bucurestiul nici nu e prezent in acest clasament. Stau si ma intreb daca oamenii nostri politici se uita pe astfel de clasamente si le inteleg. As dori sa vad ca se iau masuri de imbunatatire a invatamantului nostru universitar si a mediului academic. Totusi, nu se poate ca Romania sa ocupe ultimile locuri in astfel de clasamente, inclusiv cele economice privind productivitatea, competitivitatea si s-o ducem bine… Eu cred ca nu constientizam acest lucru. Macar de-am fi printre primii 200, nu pe locul 601 !!! Avem despre noi impresia foarte falsa ca suntem foarte grozavi… Din pacate nu suntem deloc grozavi, dimpotriva! Suntem de groaza: ocupam, de regula, cele mai joase pozitii in astfel de clasamente!! Chiar nu da de gandit cuiva o astfel de stare de lucruri…? In Romania se vorbeste destul de mult despre dezvoltare, cresterea nivelului de trai dar se face foarte putin in acest sens. Mai bine zis: nu se face! Nu se face ceva care cu adevarat sa conduca spre dezvoltare economica, spre imbunatatirea vietii oamenilor. Si atunci unde vom ajunge in felul asta…? Este uluitor faptul ca Romania se zbate intr-o neputinta cronica si din aceasta cauza nu poate depasi starea aceasta de a fi codasa nu numai in Europa, dar si pe plan mondial. Noi tot am facut reforme in invatamant si stau si ma intreb: pentru ce? Pentru ca sa ajungem primii din coada? Pentru ca, din pacate, asta e rezultatul acestor asa zise „reforme”: Romania nu progreseaza…

Slab, foarte slab…

Dar sa vedem cum stam si la capitolul cercetare stiintifica. Iata un articol din 2010 de pe Realitatea.net:

Cercetarea ştiinţifică din România, la coada clasamentului mondial

Iata ce se arata printre altele:

Cercetarea ştiinţifică românească, este vizibilă la nivel mondial, dar lipseşte cu desăvârşire. Un studiu realizat de National Science Board din SUA plasează România pe ultimele locuri în lume la capitolele producţie ştiinţifică şi cheltuieli cu cercetarea.Ţara noastră este întrecută de state precum Africa de Sud, Egipt sau Chile şi se clasează abia pe locul 43 din 45. Cercetătorii români de succes nu au fost luaţi prin surprindere de aceste cifre.  Locul României în lume este o oglindire a indiferenţei autorităţilor faţă de acest domeniu, dar şi a lipsei de pregătire a personalului.

Potrivit studiului realizat de National Science Board din SUA,  România ocupă ultimele locuri într-un clasament mondial privind cercetarea ştiinţifică. Situaţia cercetării ştiinţifice din România a fost analizată comparativ cu alte alte 44 de ţări la două nivele: bugetul alocat de stat pentru cercetare şi numărul de articole ştiinţifice publicate la nivel internaţional. Cifrele utilizate pentru analiza comparativă corespund anului 2007.

Astfel, în 2007,  Guvernul a alocat pentru cercetare 0,53% din PIB.  Doar trei state au avut atunci un buget mai mic decât ţara noastră, respectiv Argentina, Mexic şi Slovacia. Situaţia a fost şi mai dramatică în 2009, când cercetarea a beneficiat doar de 0,3% din PIB.

România nu stă mai bine nici la capitolul articole ştiinţifice publicate la nivel internaţional. Astfel, deşi în perioada 1996-2007, numărul publicaţiilor româneşti la nivel internaţional a crescut cu 5% pe an, ţara noastră nu a reuşit să se situeze mai sus de locul 43  (din 45).  În schimb, am fost întrecuţi de ţări precum Iran, Brazilia, Egipt sau Chile.”

Si un articol datat 12.04.2013 din Romania Libera:

DEMISIE în bloc a membrilor Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice

Se arata ca:

Membrii Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice au anunţat, vineri, într-un comunicat de presă că au luat decizia în unanimitate de a-şi prezenta demisiile din funcţiile deţinut din cauza subfinanţării în domeniul cercetării.

„În ultimii doi ani, CNCS, alături de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) şi Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI), a contribuit cu toată energia la transformarea programelor de cercetare într-un astfel de mecanism eficient prin care excelenţa să fie promovată. Din păcate însă, recent, a fost anunţat faptul că bugetul alocat pentru anul 2013 programelor de cercetare fundamentală a suferit reduceri dramatice faţă de anii precedenţi”, se arată în comunicat.

Bugetul pe 2013, aşa cum a fost el aprobat, potrivit Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice a determinat:

– întârzierea deschiderii finanţării pe anul curent, pentru toate proiectele aflate în derulare din cadrul programelor Resurse Umane şi Idei

– reducerea cu circa 50 -55% a bugetelor pe anul 2013, pentru toate proiectele aflate înderulare în competiţiile PCE2011 şi PCCE2012

– întârzierea cu 4 luni a anunţării proiectelor finanţate în cadrul programelor Resurse Umane şi Idei (competiţia 2012), raportat la momentul finalizării procesului de evaluare (noiembrie 2012). Mai mult, chiar dacă a fost anunţată deschiderea finanţării pentru proiectele PCE 2012 începând cu semestru l doi al anului în curs, lipseşte încă lista finală cu proiectele propuse spre finanţare

– reducerea cu 6 luni a duratei de desfăşurare (cu reducerea bugetară aferentă) a tuturor proiectelor de tip PCE finanţate în competiţia din 2012

– reducerea la 15% a ratei de succes pentru competiţiile PCE, TE şi PD organizate înanul 2012, după ce, în decembrie 2012, UEFISCDI şi CNCS au convenit asupra unei rate de succes de 35%, conformă cu bugetul total anunţat prin pachetele de informaţii pentru toate cele trei competiţii

– întreruperea continuităţii programelor, prin ne-deschiderea unei noi competiţiipentru cele trei principale instrumente de finanţare aflate în coordonarea CNCS, şi anume: PCE, TE şi PD

– anularea finanţării aplicaţiilor eligibile din cadrul programelorWorkshop-uri Exploratorii şi Şcoli de StudiiAvansate pentru anul 2013

„În aceste condiţii, CNCS se află în imposibilitatea îndeplinirii misiunii sale de a stimula excelenţa în cercetarea ştiinţifică din România şi de a asista Ministerul Educaţiei Naţionale în coordonarea, finanţarea, monitorizarea şi evaluarea activităţilor de cercetare ştiinţifică din România”, se mai arată în comunicat.

Astfel, CNCS subliniază că noile condiţii financiare stabilite fără o consultare a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiiţifice de către Ministerul Educaţiei vor afecta mai ales proiectele experimentale aflate în desfăşurare şi obiectivele acestora şi vor demotiva cercetătorii.”

Eu ma intreb ce avem de gand… Fara stiinta, tehnologie, cercetare, invatamant nu poti sa ai crestere economica. Daca lucrurile vor ramane asa Romania va fi, in continuare, una din cele mai sarace tari din UE. Uitati-va numai cum e tratata cercetarea stiintifica in Romania: ca o Cenusereasa, lasata de izbeliste si subfinantata, neglijata si violata de toate regimurile ce s-au perindat pe la Putere. Interesant este ce arata, in final, articolul din Realitatea.net:

„În acest moment, în România producţia ştiinţifică este împărţită între universităţi (55%), instituţii naţionale de cercetare-dezvoltare (20%) şi Academia Română (15%), potrivit Asociaţiei Ad-Astra. Campioanele absolute la cercetare ştiinţifică sunt Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea ”Al.I. Cuza” din Iaşi.”

De observat ca cercetarea se face in universitati in proportie de 55%, in institutii nationale de cercetare-dezvoltare doar 20%. Lucrul acesta arata situatia deplorabila in care se afla aceste institutii nationale de cercetare. Procentul este unul destul de modest: arata o activitate slaba a acestor institutii de cercetare. Trebuie facut ceva pentru ridicarea nivelului cercetarii romanesti, trebuie investit serios in cercetare! Si trebuie ca aceste institutii nationale de cercetare-dezvoltare sa se modernizeze si sa furnizeze o productie stiintifica de buna calitate si sa aiba o activitate mai ampla decat pana acum. Ne tot plangem ca ne pleaca valori peste hotare dar nu facem nimic sa cream aici conditii bune pentru ca sa avem un invatamant universitar performant, o cercetare performanta, care sa contribuie la progres, dezvoltare economica.

Din pacate asta este realitatea… 😦 . Daca cineva isi inchipuie ca Romania poate progresa doar cu fondurile europene pe care nu le poate absorbi, cu un invatamant universitar si o cercetare stiintifica slab performante, cu o industrie subtire si o agricultura de subzistenta (agricultura noastra avand potential de a hrani 4 Romanii, dupa BCR) cred ca se insala… Ciudat este ca se tot vorbeste pe aici de reducerea decalajelor fata de tarile dezvoltate dar, in schimb, nu se face nimic concret pentru reducerea acestor decalaje. Iar starea asta de lucruri dateaza de ani buni!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 12, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii