Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Exact ca prin ’92-’94…

Sau daca nu exact, atunci foarte asemanator, extrem de asemanator.

Numai aruncandu-ne privirea pe scena noastra politica vom observa ca avem, ca si atunci, un monstru politic, daca i se poate spune asa, e vorba de PSD-ALDE ce are o majoritate confortabila in Parlament, care se mai si mareste cand trebuie – sa nu uitam ca recent au plecat, nu-i asa, de la PMP spre PSD. Pe vremuri era FSN-ul lui Ion Iliescu, apoi FDSN-ul si pe urma celebrul PDSR – toate aceste denumiri inseamna azi: PSD, la care s-a mai adugat si fractiunea Tariceanu din PNL, adica ALDE. Ei sunt la Putere, scaderea in sondaje e nesemnificativa. Trebuie spus ca sunt la Putere din 2012, alegerile din 2016 n-au facut altceva decat sa confirme starea de fapt si sa le pecetluiasca o Putere si mai mare, gratie scorului zdrobitor la care au castigat alegerile, atat pe cele locale cat si pe cele legislative. La alegerile locale, modalitatea de a alege presedintii consiliilor judetene si primarii intr-un singur tur de scrutin a avantajat major PSD-ul. In 2016 harta s-a colorat in rosu. La alegerile legislative din 2016 PSD a stat mai bine decat FDSN in 1992!!

Opozitia la PSD-ALDE ar trebui sa bage bine la cap ca daca in 1992, in jud. Teleorman, procentul FDSN-ului a fost de 49,33%, acum, in 2016, procentul a fost (rotunjit) de 62%!!

Pe de alta parte, avem, exact ca-n perioada de care vorbeam in titlu, o Opozitie fragmentata in care predomina, actualmente, PNL. Dar PNL nu are forta necesara ca, de unul singur, sa poata castiga, sa poata infrange acest mamut numit PSD-ALDE. Sondajele de opinie care s-au realizat, inclusiv cele recente, le puteti vedea aici. Nu trebuie decat sa le privesti ca sa-ti dai seama de diferentele foarte mari dintre PSD-ALDE si restul care formeaza Opozitia si care, in astfel de conditii, n-are cum sa fie eficace.

Daca in 1991 s-a format o alianta politica din toate fortele de Opozitie la ceea ce era pe atunci FSN – e vorba de Conventia Democrata Romana (CDR) – cu atat mai mult, date fiind realitatile de azi, foarte asemanatoare cu cele de atunci, se impune a se realiza o noua alianta politica prin care fortele de Opozitie la PSD-ALDE sa fie unificate si sa lupte impreuna impotriva acestui monstru politic – de PSD-ALDE vorbesc – care nu prea vad cum ar putea sa fie invins altfel. Alegerile legislative vor fi 2020. Alegerile prezidentiale, in 2019. Poate n-ar fi tarziu sa se realizeze o asemenea alianta a fortelor politice de opozitie. Tinand cont de experienta trecutului, s-a vazut ca o astfel de alianta a reusit sa castige alegerile din 1996, cu peste 30%. La alegerile legislative din 2016 PNL si USR n-au putut face impreuna 30%.

Asta e realitatea politica romaneasca.

Slab este faptul ca pe partea dreapta a esicherului politic nu se vede nicio miscare convingatoare pentru a castiga viitoarele alegeri. Chiar si pentru alegerile prezidentiale, e de presuspus ca PSD-ALDE se va mobiliza exemplar pentru a castiga. Dreapta cam doarme… In anii ’90 era cu mult mai activa si vocala!

Realitatea politica romaneasca de dupa Revolutia din 1989 impune crearea unei aliante de Centru-Dreapta pentru fortele de Opozitie la PSD (impreuna cu ALDE). Asta pentru a putea castiga niste alegeri la un scor rezonabil care sa-ti permita o influenta semnificativa si pentru a putea continua reformele, mai ales cele economice, dar si cele de ordin juridic. Numai ca cele de ordin juridic s-ar putea sa nu aiba efectul scontat si nici succes, daca nu se fac intai reformele economice, care sa duca la insanatosirea economiei si la cresterea generala a nivelului de trai al populatiei – lucruri de care ar trebui sa se ocupe Dreapta!!

La alegerile din 2004, pentru ca sa se poata face fata la PSD-PUR s-a creat Alianta DA si s-a vazut ca a fost un succes! Cel putin din punct de vedere electoral.

Astfel de aliante pe partea Dreapta a esicherului politic au darul de a echilibra jocul politic. In momentul actual, indiferent de ce spun analistii de pe la telaviziunile de stiri, jocul e dezechilibrat total. Se observa cu ochiul liber. PSD-ALDE au acumulat o asemenea Putere, legitima deoarece au castigat alegerile, incat isi pot permite orice. Analistii care sustin Dreapta mai bine si-ar pune intrebari in legatura cu inactiunea de pe partea Dreapta a esicherului politic. Degeaba unii se tanguie, aratand pericolul PSD-ului – pericol real, asta e limpede, daca nu se apleaca si asupra realitatii din zona Dreptei politice unde nu vedem nici strategii si nici initiative pentru a reusi la urmatoarele alegeri, inclusiv cele prezidentiale. Pentru ca, din pacate, si sondajele de opinie o arata, jocul politic se mentine dezechilibrat in favoarea PSD-ALDE. Se poate mentine dezechilibrat si in continuare si s-ar putea sa vedem ca PSD-ALDE castiga atat Presedintia cat si Legislativele!!

Trebuie facut ceva!! Si ii indemn pe aceasta cale pe liderii Opozitiei la PSD-ALDE sa ia serios in calcul efectuarea unei Aliante impotriva actualei Puteri, detinuta de PSD-ALDE, tot mai nelimitata, dupa cat se vede!

Un alt aspect ar fi ca daca PSD si-a luat consultanti straini, din Israel daca am inteles eu bine, de ce n-ar face si PNL asa? De ce PNL nu apeleaza la specialisti in marketing politic? Si chiar daca s-ar realiza o Alianta a fortelor de centru-dreapta impotriva PSD-ALDE, n-ar strica expertiza unor specialisti in domeniul acesta al comunicarii si al marketingului politic. Nu vreau sa spun decat ca PNL, USR ar trebui sa trateze cu toata seriozitatea chestiunea aceasta pentru ca altminteri s-ar putea  ca PSD sa castige alegerile din 2019 si 2020 la un scor chiar mai mare decat l-a avut in 2016! Eu de asta spun ca Opozitia la PSD-ALDE trebuie sa iasa din, cum sa-i zic?, hibernarea asta, trebuie sa se trezeasca si sa inceapa sa actioneze in consecinta. Pasivitatea de care da dovada, spre exemplu, PNL nu e in concordanta cu situatia in care se afla acest partid intrucat se vede ca nu creste, procentual vorbind, in preferintele electoratului. La fel se poate spune si despre USR, dar si despre Opozitia la PSD-ALDE in general vorbind. Asa nu merge, nu poate sa mearga, treaba! De aceea spun ca ar trebui regandita strategia pe baza unei Aliante a fortelor de centru-dreapta si de perfectionare a comunicarii si a marketingului politic, prin angajarea unor experti in aceste domenii, in stare sa dea o consultanta competenta pe astfel de probleme. Spre deosebire de Opozitia din anii ’90, cea de acuma e prea pasiva si in felul acesta nu prea are cum sa aiba succes. Cel putin asta e impresia mea…

Reclame

iunie 19, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Despre situatia politica interna

Ma gandeam la anii ’90 si, in mod paradoxal poate, facand o comparatie cu situatia de azi, societatea romaneasca, desi se confrunta cu probleme economice poate chiar mai mari decat cele de azi, era, totusi, mai democratica decat in prezent.

Aveam pe atunci, in conditiile in care erau mult mai multe partide decat azi, doua Coalitii cu o identitate ideologica bine definita: pe partea stanga a esicherului politic era Patrulaterul Rosu iar pe cea dreapta era CDR.

Trebuie, cred, facut un mic preambul.

O situatie in care un partid care sa castige cu peste 50% alegerile legislative nu mai avem in perioada postdecembrista din 1990. In asemenea conditii, in care niciunul din partide nu poate obtine o majoritate de 50%+1 sunt necesare coalitiile pentru ca sa se poata asigura guvernarea si stabilitatea acesteia. Lucrul asta presupune:

a). ca partidele, in special cele mari, principale care, de regula sunt in numar de doua partide, sa lupte politic pentru a obtine un procentaj cat mai bun, cat mai apropiat de 50%;

b). ca trebuie formate coalitii care sa asigure guvernarea, dar nu orice coalitii: pentru ca politica si scena politica sa aiba coerenta sunt necesare coalitii cu o identitate ideologica precisa. De exemplu: coalitie de stanga, coalitie de dreapta.

In anii ’90 erau, deci, doua coalitii cu o identitate ideologica clara: una de stanga si una de centru-dreapta, asa incat electoratul stia, din punctul asta de vedere, ce alege. Diferentele dintre cele doua nu erau formale ci de esenta, inclusiv in abordarile asupra reformei. De asemenea aveam dezbateri adevarate in Parlament, uneori cu scantei, cum se spune, deci dezbateri aprinse, cum si trebuie sa fie. De asemenea aveam o societate civila mult mai bine aspectata si mai activa decat cea de astazi, desi nu exista pe vremea aceea Facebook-ul si nici blogurile.

Aceasta situatie benefica pentru democratie s-a mentinut  si dupa 2004: in 2003 se constituia deja o alianta de centru-dreapta – Alianta Dreptate si Adevar (D.A.) – dar care s-a mentinut pana in 2007. Deci aveam PSD pe de o parte si Alianta D.A. pe de alta parte – lucrurile erau destul de clare.

Dupa 2007, mi se pare mie, au aparut problemele pentru ca nu s-a mai mers pe acest tipic. Alegerile legislative din 2008 au impus pe scena politica doua formatiuni politice mari: Alianta PSD+PC si PDL aproape la egalitate ca procentaj (in jur de 32-34%). PNL ocupa locul al treilea cu putin peste 18%.

Dupa o guvernare PSD+PDL in 2009 care n-avea cum sa dureze si cum Alianta D.A. se destramase si nu mai putea fi refacuta (nu intru in detalii), sprijinul pentru Presedintele ales de atunci, Traian Basescu, a fost asigurat printr-un grup al independentilor din Parlament proveniti de la diverse partide precum PSD, PC, PNL care, ulterior, au format un partid nou – UNPR. Partid format ad hoc pentru a asigura majoritatea in Parlament – asa ajunsese Guvernul Boc sa se tina intr-o majoritate fragila. Este adevarat ca Guvernul Boc 2 a fost sprijinit si de UDMR, insa se vede ca nu a fost suficient.

Ce vreau sa spun cu asta? Vreau sa spun ca dupa 2007 nu am mai avut coalitii mari cu o identitate ideologica clara. Iar consecintele s-au vazut incepand din 2009 si le-am descris succint mai sus.

Situatia aceasta se mentine si astazi.

Eu am inteles asa: acum avem doua mari partide mari PSD, de centru-stanga si PNL, de centru dreapta, format prin fuziunea inca neterminata intre PNL si PDL. Despre situatia asta am scris si aici. Insa, din cate inteleg eu, PSD ar sta in sondaje la vreo 35% si PNL la vreo 32% – situatie in care niciunul din cele doua mari partide nu are o majoritate de 50%+1. Sa simplificam putin si sa presupunem ca ambele ar fi la egaliatate: 35%-35%. Asta inseamna 70% amandoua. Ramane un segment de 30% pe are se bat cateva partide mici, cum ar fi: ALDE (care am inteles ca nu depaseste 6%), PSro (Geoana), PMP (Basescu), USR, foarte recentul PRU, UDMR, minoritatile fara UDMR, UNPR s.a. – deci un grup de vreo cateva formatiuni politice mici care se lupta pentru a obtine pragul electoral.

Remarcam ca niciunul din cele doua partide politice mari nu a depus in ultima perioada eforturi pentru a obtine procentaje mai mari in sondaje. Dimpotriva, intre PSD si PNL se observa destul de clar o lipsa aproape totala de combativitate , iar PNL tinde tot mai mult a prelua din politicile stangii. In aceasta situatie niciunul din cele doua partide mari nu poate spera sa obtina mai mult.

Pentru a asigura guvernarea va trebui sa faca aliante cu partidele mai mici. Dificultatea survine pentru ca niciunul din partidele mai mici nu are un procentaj care sa asigure unei viitoare aliante o majoritate de peste 50% in Parlament. Deci vor trebui cooptate mai multe partide mai mici.

Unde ajungem in felul acesta?

Vom avea niste aliante nedefinite ideologic, dar necesare pentru asigurarea majoritatii in Parlament, fara de care un guvern cade.

Suntem intr-o situatie de scadere a democratiei fata de anii ’90.

Interesant este ca atunci, imediat dupa Revolutie, cand spuneam ca nu avem o democratie matura, aveam, totusi, o democratie mult mai viguroasa si mai sanatoasa decat cea de acum. In zilele noastre, spre exemplu, am vazut cum PNL vota la unison cu PSD. Pe atunci vedeai dezbateri aprinse in Parlament si o adevarata opozitie a dreptei fata de politicile stangii! Aceea insemna opozitie, nu cea de azi!

Sa vorbim putin si despre…

Nationalism

Din cate inteleg se incearca acum, cu doar cateva luni inainte de alegeri, resuscitarea nationalismului prin aducerea in prim-planul societatii a unui partid: Partidul Romania Unita – PRU. Din cate inteleg sunt multi de la PSD care s-au dus acolo, dar nu numai de la PSD. Inteleg ca e vorba si de Victor Ponta, inteleg ca e vorba si de Sebi Ghita… Si atunci te intrebi cine va vota cu acest partid, daca nu tot dintre cei care voteaza de regula cu PSD…

Pe de alta parte, eu nu vad un pericol nationalist in Romania.

In primul rand nationalismul presupune un program national care sa aiba in centrul sau natiunea, spre exemplu: natiunea romana. Or, asa ceva nu prea vad la noi. Daca PRU se vrea un partid nationalist, totusi cati au auzit de el si ii cunosc programul, pentru ca ar fi trebuit sa aiba deja notorietate? Or, PRU nu are notorietate in societate si nu si-a afirmat un program nationalist. Ca una e sa-l ai si alta e sa-l afirmi, iar caracteristic nationalismului este ca-si afirma cu putere programul sau in societate.

Daca e sa facem o paralela cu Occidentul, in Franta Frontul National al Marinei Le Pen e un partid nationalist pentru ca are in centrul sau natiunea franceza si are o notorietate construita in ani de zile. Observati cat de viguros se manifesta in societate! In SUA, Partidul Republican – cu o notorietate certa, evidenta – si Donald Trump – auziti cum se numeste Programul lui Trump: America first! Eu n-am auzit, cel putin pana acum, un partid de la noi cu un program care sa se intituleze: Intai Romania! Pentru ca asta si inseamna nationalism: sa dai intaietate tarii si natiunii tale avand un program politic, la nivel national, in acest sens. Protectionismul lui Trump este nationalist pentru ca el doreste sa protejeze natiunea americana. Eu, cel putin eu, nu vad la noi asa ceva. Si atunci despre ce nationalism, sau un eventual pericol in acest sens, vorbim?

Pe de alta parte, daca ma uit la istoria nationalismului romanesc postdecembrist, aceasta nu-mi da prea multe sperante ca la noi s-ar putea crea un partid cu adevarat nationalist, puternic, care sa conteze pe scena politica.

PRM a avut o singura tresarire, ca sa zic asa, la legislativele din 2000. Nici pana atunci el nu a putut sa asigure guvernarea – a fost in Patrulaterul Rosu. In 2000 a obtinut un scor mai bun dar nu datorita programului sau nationalist ci datorita nemultumirilor populatiei, in special cele de ordin economic. Acum el a disparut, practic, din marea politica de la Bucuresti. Am cautat la intamplare, spre exemplu la alegerile din 1992 PRM a inregistrat un scor sub 4%, PUNR avea in jur de 8%. La cele din 1996 PUNR a inregistrat un scor mult mai slab, iar PRM a avut in jur de 4,5%…

Traditia nationalista postdecembrista e in vecinatatea lui zero…

Iar Patrulaterul Rosu avea o puternica tenta social-democrata, nu nationalista.

Dar… declaratiile ambasadorului american la Chisinau ar putea sa trezeasca nationalismul in Romania? Poate ca au fost facute cu un asemenea scop, mai stii? Totusi, iata ce se arata, corect, intr-un comentariu pe care l-am primit:

„Ti-aduci aminte de anii ’90 , ti-aduci aminte de acele poduri d e flori , de acele vagoane cu carti romanesti scrise in Limba Romanan , de acele ajutoare inclusiv sub forma d e electricitate sau combustibili pe care autoritatile romane le trimeteau spre Chisinau , ti-aduci aminte acele mitinguri mamut si-n stanga si-n dreapta Prutului in care oamenii cereau unirea ??? EI bine , si p-atunci s-au gasit unii care , sa-ntrebe pe Presedintele Republicii Moldova sau pe PM { Drug sau Snegur } dracu sa-i ia pe-amandoi , ceva despre UNIREA CU ROMANIA . Sti ce-au raspuns aia ? Au spus asa : ” – Romania , sa-si rezolve problemele ei si sa se dezvolte economic si…dupa aia … vom vorbii negresit si despre unire ” ! Mai pe romaneste spus : ce dracu ma inviti la o masa pe care ai asezat un botz de mamaliga , ceapa si…sare , iar ca ” desert ” , apa chioara ? Cheama-ma atunci cand vei avea la masa fripturi , vin d e buturuga si cofeturi si sa nu te-astepti la un refuz din partea mea . Pana atunci…mananca fara mine ! Si atentie : atunci in acei ani…chiar si-n ’90 era MOMENTUL PROPICE , se putea face ceva desii , la conducerea Moldovei se aflau tot aia scoliti la Frunze sau Moscova . Acum , ma cam indoiesc si de aceea tind sa-i dau dreptate acestui ” diplomat ” american . Deja s-a inradacinat in mintea oamenilor ca-i vorba despre doua popoare diferite , ca-i vorba despre doua graiuri diferite , ca-i vorba despre….INTERESE DIFERITE LA NIVEL INALT !” (subl. mea)

Interesant este ca nationalismul nu a prins in lumea romaneasca de dupa ’89 pentru ca acesta, nationalismul, fusese confiscat de catre comunism, mai exact de catre ceausism. Inclusiv nationalismul PRM-ului, de dupa Revolutie, evident, isi tragea seva din ceausism. La fel stateau lucrurile sau asa erau percepute de catre societate si cu PUNR sau Vatra Romaneasca.

Si multa lume cred ca nu intelege ca, spre exemplu, nationalismul si nationalistii romani din sec. al XIX-lea nu avea nimic in comun cu comunismul. Personajele lui Caragiale, ca sa dau un alt exemplu, spre exemplu Rica Venturiano, nu aveau ceva comun cu comunismul. Aceia nu erau comunisti. In schimb cultul personalitatii lui Ceausescu s-a bazat pe nationalism, iar Ceausescu asezat intre marii voeivozi ai neamului. Iar amintirea fostei Securitati e prezenta si astazi – spre exemplu ma uitam la niste talk-show-uri pe tema PRU, ca ar fi si serviciile bagate p-acolo… Evident, nu sectorul economic al serviciilor, ci Serviciile, ma-ntelegi d-ta… 😉 .

Dupa parerea mea, aducerea in atentia opiniei publice a unor personaje precum Octav Bjoza, deci din fostii detinuti politici, cu afinitati legionare, sau reactivarea sau incercarea de reactivare a lui Marian Munteanu, sau discutiile de la o anumita televiziune despre Vintila Horia sau legionari nu vor gasi un ecou in societatea romaneasca, decat cel mult unul foarte slab… Ca sa-l parafrazez pe Caragiale, pentru ca nu sunt „la cestiune”.

Care ar fi, totusi, „cestiunea”?

Daca analizam situatia din punct de vedere politic vom constata ca avem un Presedinte, Dl. Iohannis, care are o foarte slaba comunicare publica. In asemenea conditii, partidele ar trebui sa fie mult mai vocale. Actualmente predomina o stare de apatie. Campania electorala pentru alegerile locale a fost ca si inexistenta. De asemenea, se reamarca influenta DNA in politica – lucru ce nu ajuta la consolidarea democratiei, iar faptul ca partidele sunt timorate, cum arata un analist, reprezinta o realitate azi. Se vorbeste mult de europenizarea Romaniei, dar nu se vad rezultate in plan economic in acest sens – de exemplu, Mircea Geoana vorbea de o crestere a saraciei pe fundalul cresterii economice! De asemenea, fara continuarea reformelor cum s-ar produce acea mult ravnita „europenizare”… Pe de alta parte avem o situatie catastrofala in ceea ce priveste atragerea in economie a fondurilor europene…

Insa partea proasta este ca se prefigureaza inca de pe acum un impas politic dupa alegeri, cu toate ca acestea vor da o guvernare. Iar lucru acesta se datoreaza faptului ca nu avem coalitii cu o identitate ideologica clar definita, lucru ce se poate constitui intr-un recul al democratiei romanesti.

august 31, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Piata Universitatii… din nou

Am fost ieri seara in Piata Universitatii… Am vrut sa fiu martor la evenimente, cum se spune, sa vad cine sunt protestatarii. Poate ca intelegi mai bine lucrurile daca esti in mijlocul evenimentelor… Asa mi-am zis si eu si am pornit spre Piata…

Era lume multa, dar caracteristic era faptul ca imensa majoritate a celor  veniti in Piata erau tineri intre 18-30 de ani. Multi, foarte multi utilizatori de iPhone. Era greu sa-ti dai seama despre nivelul lor de pregatire profesionala si de educatie, insa un lucru trebuie subliniat: nu era o miscare muncitoreasca. Spre deosebire de anii ’90, de pe vremea lui Iliescu, cand pe langa protestatari au iesit marile platforme muncitoresti, dar au venit si minierii, acum erau, in marea lor majoritate, numai tineri. Chiar si cei care au venit cu copiii erau tot tineri, parinti tineri. Intr-un fel este perfect explicabil, pentru ca cei care au murit in tragedia de la Clubul Colectiv erau de varsta lor… Explicabil este si pentru faptul ca fenomenul coruptiei, prezent in societatea noastra, le afecteaza viata si perspectivele profesionale. Tin sa subliniez un lucru: nu cred ca in Piata erau numai acei tineri ce muncesc in multinationale. Nu mi s-a parut ca asa ar fi…

Aceasta miscare nu mi s-a parut a fi o revolutie. E prea mult spus. Cred ca ar fi corect s-o caracterizam drept miscare de protest si nimic mai mult. Ceea ce am vazut la televizor, la Realitatea, dupa ce am venit acasa, un adevarat program al Pietei, m-a mirat… O miscare spontana, ivita dintr-o emotie, ce-i drept colectiva, nu e nici revolutie si nu poate sa aiba un program atat de bine pus la punct. De aceea impresia mea este ca diverse ONG-uri (sau poate si alt tip de organizatii) laice au profitat de evenimente ca sa-si expuna platforma, lucru care nu stiu cat e de cinstit…

Programul lor de activitate mi s-a parut unul nu doar laic, ci de-a dreptul presarat cu elemente neostangiste, ca sa nu spun chiar neocomuniste, de exemplu venitul minim garantat de 250 de euro sau in scolile publice sa se faca lectii in care copiii sa invete cum sa-si ajute semenii… Sau ca parlamentarii sa nu aiba dreptul decat la 2 mandate, lucru ce mi-a amintit de Movimento 5 Stelle a lui Beppe Grillo

Acest tineri ar trebui sa stie ca o lozinca precum: „Toate partidele – aceeasi mizerie” pune in discutie democratia si libertatea castigate cu sange in Decembrie ’89. Este adevarat ca poate multi din acesti tineri n-au cunoscut comunismul, nu au existat chiar pe vremea aceea. Insa daca tot au iesit in strada, ar trebui sa se maturizeze cand e vorba sa abordeze politica si sa citeasca sau sa intrebe cum e sa traiesti sub o dictatura, ce inseamna asta, ce inseamna sa traiesti cu frica de Securitate si sa-ti fie incalcate sistematic drepturile si libertatile. Si sa se gandeasca la cei care au suferit cumplit pe vremea comunismului numai pentru ca aveau alte pareri decat partidul unic si conducatorul „iubit”. Crimele comunismului au fost infinit mai rele decat actuala coruptie din societate.

De asemenea ar trebui sa se gandeasca ca libertatea de constiinta, libertatea religioasa au fost castigate prin sange in Decembrie ’89. Ma uitam la acesti tineri si intelegeam ca ma aflu in fata unor copii… Care nu cunosc ce inseamna sa fii persecutat pentru credinta ta de catre un stat opresiv si totalitar. Ce inseamna sa faci ani de puscarie grea pentru credinta in Dumnezeu… Ce inseamna ca Statul sa-ti incalce drepturile pentru ca ai fost vazut cu o iconita la tine… Si sa se gandeasca la cei care au murit pentru credinta in puscariile comuniste…

Patriarhul Daniel si-a cerut scuze, eu cred ca trebuie sa i le acceptam. Si trebuie ca acesti tineri sa stie ca Biserica Ortodoxa nu este nici impotriva construirii de spitale si nici nu e vinovata ca nu s-au construit spitale dupa Revolutie. Sloganul acesta, cum ca ei nu doresc Catedrala Mantuirii Neamului ci sa se faca spitale este nedrept pentru ca nici BOR si nici Patriarhul Daniel nu se opun construirii de spitale. Ca Biserica este capabila sa construiasca mai multe biserici, decat e capabil Statul, care n-a construit niciun spital nou dupa Revolutie, sa construiasca spitale, eu cred ca este o alta problema. Eu va spun ca in mod sigur BOR nu este impotriva construirii de spitale, numai ca nu depinde de ea acest lucru. Evident, e o rusine foarte mare pe obrazul Statului nostru… Asa ca atitudinea fata de Biserica a celor din piata nu a fost nici dreapta si nici corecta… Sunt lucruri pe care putem sa le criticam la Biserica, dar sa avem, totusi, grija sa avem dreapta judecata. Iar in ceea ce priveste ajutorul pe care sa i-l dai semenului tau, eu cred ca Biserica Ortodoxa te poate invata mai bine lucrul asta decat orice lectie de etica laica, in acest sens, facuta in scoala.

Copiii Pietei mai trebuie sa stie ca relele economice din tara nu sunt numai datorita coruptiei. Tratatul de Guvernanta Fiscala, cat si faptul ca Romania a trebuit sa se integreze in UE intr-un timp scurt si pentru asta sa faca dovada ca are o economie de piata functionala, au fost cerinte ale UE. Trebuie sa stie ca dupa ’95 (ma gandesc la faptul ca poate unii din acesti copii nu au existat nici pe vremea aceea…), cand intreprinderile de stat au fost trecute pe actiuni, CDR a fost pusa in fata urmatoarei situatii: circa 3000 de intreprinderi erau cu capital majoritar de stat. Era in ’96… Ca sa ai o economie functionala de piata trebuia sa demonstrezi Uniunii Europene ca 51% din economie e privata. La asa ceva s-a ajuns intr-un timp record: 11 ani. De aceea multe intreprinderi s-au si distrus si multe privatizari au esuat pentru ca atragerea de capital strain presupune nu numai vointa Statului, ci si a investitorului strain pe care nu ai cum sa-l obligi sa investeasca in Romania. De asemenea mai trebuie sa stie ca daca Presedintele Basescu, care, conform Constitutiei, era reprezentantul Statului Roman, ar fi respins Tratatul de Guvernanta Fiscala, ar fi insemnat ca Statul Roman il respinge si s-ar fi pozitionat in afara cerintelor UE. Si nimeni nu ne-a obligat sa intram in UE…

Sa se gandeasca la faptul ca nu prea mai avem o firma romaneasca de constructii de drumuri. Treburile au mers bine cand cu absorbtia fondurilor de preaderare. Numai ca o conditie de participare la licitatie era ca firmele sa demonstreze ca au lucrari similare in alte parti, in alte tari. Firmele romanesti de profil nu indeplineau o astfel de conditie… De aceea foarte multe firme straine au venit aici sa lucreze, firmele romanesti erau luate de catre acestea in subcontractare. Caimacul era luat de firmele straine, bineinteles. Finantarea era asigurata de UE si banii acestia trebuiau sa se intoarca tot in UE, la firmele din Vest…

Una din ideile strategice de baza ale integrarii noastre in UE a fost asigurarea securitatii economice a tarii. Daca acest deziderat mai e posibil astazi, in actualele conditii economice, sau nu mai e posibil, asta e o alta discutie. Dar acesti tineri ar trebui sa se gandeasca serios la aceste lucruri… Acesti tineri ar trebui sa gandeasca la faptul ca o economie de piata puternica presupune o piata de capital puternica. Ce inseamna o piata de capital puternica? Daca ma intrebati pe mine, as raspunde ca inseamna o piata in care volumul tranzactiilor sa fie de vreo 3-4 trilioane de $… Trilioane, retineti bine, nu miliarde. 3-4 miliarde de $ nu-mi ajunge nici pe-o masea! Daca ar fi macar de 800-900 miliarde de $, ar insemna ca treburile incep sa se miste in directia corecta. Ei cer, printre altele, niste lucruri – mai toate axate pe o protectie sociala puternica – in conditiile in care tara noastra nu are capacitatea economica, la ora actuala, pentru a le sustine. Tara noastra, din pacate, e una in care tranzactiile pe piata de capital sunt mici, cresterile economice sunt foarte mici… Ar trebui ca nu numai tinerii, ci cu totii sa ne gandim serios si sa meditam profund la aceste lucruri. Ce, astea-s cresteri economice, de 0,1%? As dori sa vad macar 3-4%, dar si asa ar fi insuficient. Noi trebuie sa avem peste 5% cativa ani la rand ca sa ne apropiem de tarile vestice ale UE, dezvoltate economic. Altminteri degeaba vom plange si vom tot face revolutii ca peste jumatate din populatie are closetul in fundul curtii! N-am vazut ca programul acestor tineri protestatari, daca intr-adevar e al lor un asemenea program, sa puna in discutie astfel de lucruri. Numai ca astfel de lucruri nu se rezolva neaparat cu iesitul in strada…

Ar trebui ca acesti tineri sa se mai gandeasca la faptul ca tara noastra a depus mari eforturi pentru crearea unui sector privat romanesc. Pentru ca economia de piata e bazata pe sectorul privat si capitalismul inseamna libertate (Milton Friedman). Se tot vorbeste, la modul peiorativ, de regii asfaltului. Trebuia sa avem o economie de piata functionala, remember? Si atunci cum sa faci asta intr-o tara in care nu a existat sector privat? Prin munca proprie? Sa te vad pe tine, prin munca proprie, cum reusesti sa faci o intreprindere privata de drumuri! Daca reusesti, jos palaria! Iar acum sunt luati de DNA si bagati in puscarii… Nu ne mai place capitalismul? Vad ca nu indrazniti sa spuneti asta! De ce oare? N-am auzit sloganuri anticapitaliste in Piata.

Deci dragi copii, nu facem doar revolutii, mai si gandim, da? Altminteri ajungem la un slogan cunoscut (nu stiu daca voi l-ati cunoscut): „Noi muncim, nu gandim!”, parafrazand: „Noi facem revolutii, nu gandim!”.

noiembrie 6, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Despre excluderea Realitatii TV din grila de programe ale P.E. si despre pensiile speciale

Realitatea.Net

Europarlamentarii PSD, lobby pentru înlocuirea Realitatea TV cu Antena 3 în Parlamentul European

Se arata ca:

„”Pesediștii lucrează din greu la Bruxelles: ultima lor inițiativă este introducerea Antenei 3 în grila de programe tv recepționate în birourile de la ‪#‎PE‬. Până acum, se prindeau Realitatea tv și TVR international, iar numărul canalelor e limitat pentru România la 2. Pesediștii nu mai suportă probabil să fie departe de Antena 3, când vin la Parlament, așa că au semnat o petiție prin care cer să-i vadă zilnic pe Mircea Badea & co. E neîndoielnic că nu diar românii, ci toți cetățenii europeni vor fi mult mai bine reprezentați dacă Daciana aude permanent glăsciorul Danei Grecu, iar Grapini – șoapta lui Gâdea!”, scrie Preda.

Europaralamentarul a publicat şi lista cu semnături pentru această iniţiativă. Printre semnatari, se numără Daciana Sârbu, Norica Nicolai şi Maria Grapini.

Gușă, despre lobby-ul PSD pentru înlocuirea Realitatea TV în PE: O sugestie că merită închisă

La scurt timp, Cristian Preda a declarat, în direct la Realitatea Tv, că în opinia sa, parlamentarii PSD sunt deranajați de faptul că Realitatea Tv nu este angajată politic:

”Este cred foarte simplu. Antena 3 este un post de partid, nu este un post jurnalistic, deținătorul lui este închis pentru corupție, și este evident ca nu se poate desprinde de acetsa. Nu cred că asta este problema, să vină să vadă Antena 3 în birourile de la Bruxelles, mă gândeam că vin să lucreze în comisii. Sunt 17 deputați care au cerut, 15 dintre ei sunt de la PSD, unul este Mircea Diaconu, care este invitata permanent la Antena 3. Și Norica Nicolai. Realitatea Tv nu este angajată politic, și cred că asta îi deranjează”, a spus Cristian Preda.

La rândul său, europarlamentarul PSD Cătălin Ivan spune că nu a fost consultat de colegii săi când s-a luat această decizie.

„E un gest pripit pentru că dacă s-ar fi dorit sa aiba si Antrena 3 la Bruxelles era o discutie si dacă m-ar fi intrebat si pe mine le-as fi spus ca se vorbește despre largirea canalelor. Dacă e doar o incercare de a inlocui Realitatea cu Antena 3 pentru ca e mai pe placul unora Antena 3 decat Realitatea e o greseala pentru că, noi, ca oameni politici, nu ar trebui sa arbitram ce se intampla pe piata media”.

Totodată, eurodeputații Marian Jean Marinescu și Theodor Stolojan au declarat că eurodeputații PNL nu au fost consultați, fiind înștiințați de acest demers de către biroul chestorului. Marian Jean Marinescu a susținut că a trimis imediat o solicitare chestorului, în care a cerut oprirea acestei proceduri.

„Un asemenea demers nu se poate face fără consultarea tuturor eurodeputaților români. (…) Noi nu am fost întrebați. Momentan procedura a fost suspendată, urmând ca, luni, să depunem documente oficiale prin care vom cere ca lucrurile să rămână exact așa cum sunt acum”, a declarat Marinescu.

De asemenea, Theodor Stolojan, liderul delegatiei PNL, a susținut că i-a spus chestorului Parlamentului European că „Realitatea TV este o televiziune de știri neutră” și că „Antena 3 are afinități politice declarate”.

„De aceea, consider demersul colegilor deputați socialiști lipsit de fair-play”, a spus Theodor Stolojan.

Trebuie observat, cred eu, ce fel de partid este PSD la ora actuala si poate ca n-ar trebui sa ne mire. In PSD sunt doua grupari: una mai conservatoare, in spritul acelui fesenism iliescian, condusa, la vedere, de Victor Ponta, deci care detine puterea in partid, si o grupare mult mai europeana, atasata valorilor europene din care pare a face parte Catalin Ivan.

Aceasta grupare care conduce PSD face ceea ce a facut din totdeauna: mimarea democratiei, a libertatii, inclusiv a celei de exprimare, caci ce altceva poate sa insemne manevra de fata? Este destul de limpede ca partide precum PC sau UNPR sunt, de fapt, PSD, asa cum e destul de limpede ca postul Antena 3 e unul pesedist. Mimarea democratiei au urmarit-o inca imediat de dupa 1990 cand, prin crearea mai multor partide, s-a urmarit gravitarea multora in jurul unui singur partid: PSD (indiferent de ce denumiri a avut in trecut: FSN, FDSN, PDSR), lucru incercat si cu PNL. Asa cum si posturi precum Romania TV sau Antena 3 sunt, de fapt, posturi ale PSD. Or, PSD doreste sa excluda din grila de programe a P.E. Realitatea TV pentru simplul motiv ca acest post e critic la adresa Guvernului Ponta, care nu suporta, in stilul comunist care il caracterizeaza, nicio critica, fie ea cat de mica. Din aceasta panoplie de „valori” mai face parte si Laura Georgescu, care tot da amenzi celor care il critica si-l tulbura pe premier, dar foare buna cu televiziunile obediente politic, numai ca „astia-s boi si nu profita”, ca s-o citez…

Sunt aproape convins ca gruparea pro europeana din PSD este in minoritate. Sper sa ma insel. Dar e de bine ca in cel mai mare partid din Romania se dezvolta o dialectica a contrariilor. Dupa atatia ani… Poate nu vom mai avea privatizari ratate in viitor… Si aceasta minoritate e reprezentata de generatia mai tanara din partid, lucru ce trebuia pana la urma sa se intample.

Lista cu semnaturi mai ridica o problema: se observa ca nu numai pesedistii au semnat-o. Sunt si doi de la ALDE: Norica Nicolai si Mircea Diaconu. Lucru ce pune o problema PNL-ului. Ca PNL are o problema se vede si din:

Gandul

LISTA celor 255 de parlamentari care vor PENSII SPECIALE. Iniţiatori: E un drept firesc pentru cei care au fost în slujba cetăţenilor

Se arata ca:

După ce mai bine de o săptămână, proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor a fost mai mult un mit urban, acesta a fost înregistrat joi la Camera Deputaţilor. Şi nu doar atât, el a fost semnat de 255 de deputaţi şi senatori de la toate partidele, dintre care 23 sunt liberali. După cum a relatat Gândul, unii liberali au fost ”ademeniţi” să semneze acest proiect cu un tabel comparativ cu pensiile speciale ale aleşilor din alte state europene. În explicaţia iniţiatorilor, indemnizaţiile speciale ar veni ca ”un drept firesc şi echitabil”, tocmai pentru că aleşii sunt în slujba poporului.

Atraşi de pensiile de serviciu pe care parlamentarii din alte state europene le primesc, 255 de senatori şi deputaţi au semnat un proiect de lege prin care ar primi şi ei acelaşi tip de indemnizaţii speciale.

Concret, dacă acest proiect ar fi adoptat, un parlamentar cu un mandat ar primi, după vârsta de pensionare, 1.200 de lei în plus, cei cu două mandate ar primi aproximativ 2.400 de lei, iar cei cu cel puţin trei mandate ar ajunge să câştige din această indemnizaţie specială maximum 4.000 de lei.

Atraşi de pensiile de serviciu pe care parlamentarii din alte state europene le primesc, 255 de senatori şi deputaţi au semnat un proiect de lege prin care ar primi şi ei acelaşi tip de indemnizaţii speciale.

Concret, dacă acest proiect ar fi adoptat, un parlamentar cu un mandat ar primi, după vârsta de pensionare, 1.200 de lei în plus, cei cu două mandate ar primi aproximativ 2.400 de lei, iar cei cu cel puţin trei mandate ar ajunge să câştige din această indemnizaţie specială maximum 4.000 de lei.

Deşi PNL a anunţat că nu susţine oficial acest proiect, 23 dintre semnatari sunt chiar liberali. Gândul a stat de vorbă cu câţiva dintre ei, aceştia recunoscând că, în momentul în care li s-a cerut sprijinul pentru proiectul care le-ar da pensii speciale, li s-a pus în faţa un tabel comparativ cu indemnizaţiile pe care le primesc aleşii din alte state europene.

Potrivit acestui tabel, de exemplu, parlamentarii din Cipru au o indemnizaţie de 6.443 de euro şi o pensie specială în cuantum de 75% din valoarea ultimei indemnizaţii. În Danemarca, salariul ajunge la 6.636 de euro, iar pensia este de 3.820 de euro.

La polul opus, parlamentarii din Austria, Polonia şi Marea Britanie beneficiază de pensie în funcţie de contribuţiile pe care le-au făcut la sistemul de pensii, iar în Lituania nu există astfel de venituri speciale. Nici Slovacia nu stă foarte diferit la acest capitol, aleşii de acolo primind 4% din remuneraţia pentru activitatea parlamentară, adică aproximativ 80 de euro lunar.

VEZI AICI PROIECTUL DE LEGE ŞI TABELUL COMPARATIV

Care este explicaţia iniţiatorilor

În expunerea de motive, venită la pachet cu proiectul de lege, iniţiatorii susţin că o astfel de măsură ar veni ca un ”drept firesc şi echitabil”, având în vedere că anii de parlamentarism nu sunt trecuţi ca vechime, deci nu au cum să-şi mărească astfel pensia de drept.

”Este politică corectă de respectare a drepturilor foştilor deputaţi şi senatori, creează un cadru de normalitate necesar pentru recunoaşterea activităţii desfăşurată în Parlament şi dă un plus de responsabilitate deputaţilor şi senatorilor aflaţi în exercitarea mandatului şi a misiunii pentru care au fost aleşi în serviciul cetăţenilor  Prin urmare, la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare, deputaţii şi senatorii au dreptul de indemnizaţie pentru limita de vârstă, ca un drept firesc, echitabil şi compensatoriu pentru perioada de activitate parlamentară”, se arată în expunerea de motive.

În plus, mai susţin iniţiatorii, tocmai faptul că sunt aleşi de popor şi reprezintă autoritatea legiuitoare, deci un grad mare de responsabilitate, ”acordarea dreptului la indemnizaţia pentru limita de vârstă apare ca o necesitate ce îşi are esenţa în statutul parlamentar care impune anumite criterii specifice activităţii îndeplinite de parlamentari, în exercitarea mandatului”.

Tot în expunerea de motive sunt detaliate şi beneficiile care ar urma dacă parlamentarii ar primi aceste indemnizaţii speciale. Printre aceste se numără şi ”creşterea calităţii şi performanţei Parlamentului”, dar şi ”stoparea discriminării create de categoriile cărora li s-au tăiat pensiile”.

VEZI AICI EXPUNEREA DE MOTIVE

Cine sunt cei 255 de parlamentari care au semnat proiectul

Potrivit iniţiativei depuse la Camera Deputaţilor, 255 de aleşi susţin acest proiect. Dintre aceştia, 23 sunt de la PNL, 181 de la PSD, 18 de la PC-PLR, 14 de la UDMR, 8 de la grupul Democrat-Popular, 8 independenţi şi trei reprezentanţi ai minorităţilor.

Independenţi: Ciobanu Liliana, Condurăţeanu Andrei-Răzvan, Dragomir Maria, Iriza Scarlat, Niculescu Dumitru, Petrescu Petre, Tănase Răzvan-Ionuţ, Agrigoroaiei Ionel

PSD: Adam Luminiţa-Pachel, Adăscăliţei Constantin, Andea Petru, Anton Marin, Arsene Ionel, Avram Marian, Axente Ioan, Babuş Radu, Baltă Mihai, Bălan Ion, Benga Ioan, Birchall Ana, Bîrsăşteanu Florică, Boboc Valentin Gabriel, Bogdan Gheorghe-Dănuţ, Bogdănici Camelia-Margareta, Bordeianu Dan, Bucura-Oprescu Simona, Buicu Corneliu-Florin, Caloianu Mario-Ernest, Călin Ion, Căprar Dorel-Gheorghe, Chebac Eugen, Chirvăsuţă Laurenţiu, Ciobanu Gheorghe, Ciocan Dan, Ciofu Tamara-Dorina, Ciolacu Ion-Marcel, Codîrlă Liviu, Covaci Dorel, Cristea Aurelia, Cristea Victor, Daea Petre, Delureanu Virgil, Diaconu Adrian-Nicolae, Dima Toader, Dîrzu Ioan, Dobre Mircea-Titus, Dolineaschi Andrei, Dragomir Viorel Marian, Drăghici Mircea-Gheorghe, Drăghici Sonia-Maria, Dumitrache Ileana Cristina, Emacu Gheorghe, Enache Marian, Florea Daniel, Frăticiu Gheorghe, Găină Mihăiţă, Ghiveciu Marian, Gliga Vasile Ghiorghe, Grama Horia, Harbuz Liviu, Iacoban Sorin-Avram, Iancu Iulian, Iane Ovidiu-Cristian, Intotero Natalia-Elena, Iordache Florin, Itu Cornel, Khraibani Camelia, Manolache Marius, Marica Petru-Sorin, Marin Laura, Matei Călin-Vasile-Andrei, Măduţa Flavius-Luigi, Melinte Ion, Mihăilescu Ion-Bogdan, Mitrea Manuela, Mîrza Gavril, Mocanu Adrian, Mocioalcă Ion, Moisii Constantin, Moldovan Carmen Ileana, Moţ Constantin-Stelian-Emil, Muntean Mircia, Munteanu Ioan, Murgu Neagu, Nassar Rodica, Neacşu Marian, Nica Nicolae-Ciprian, Nichita Cristina, Nicolae Florian, Niculae Aurel, Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae, Nistor Laurenţiu, Nistor Marioara, Niţă Constantin, Niţă Emil, Nosa Iuliu, Ochi Ion, Pană Adriana-Doina, Pârgaru Ion, Pâslaru Florin-Costin, Peia Ninel, Petrea Dorin Silviu, Petric Octavian, Popeangă Vasile, Popescu Dumitru-Iulian, Pop Georgian, Potor Călin, Răducanu Ion, Rădulescu Cătălin-Marian, Răţoi Neculai, Rizea Cristian, Roşca Lucreţia, Simionescu Adrian Constantin, Solomon Adrian, Stanciu Anghel, Stanciu Zisu, Stan Ioan, Stan Ion, Stănescu Alexandru, Steriu Valeriu-Andrei, Stragea Sorin Constantin, Stroe Radu, Sturzu Mihai-Răzvan, Suciu Vasile-Daniel, Şimon Gheorghe, Şova Lucian, Ştefan Viorel, Ştefănescu Elena Cătălina, Tătaru Florin-Cristian, Teodorescu Ioan Viorel, Traicu Rodin, Tudorache Daniel, Tudorie Violeta, Uricec Eugen Constantin, Vasilică Radu Costin, Vizitiu Sergiu-Constantin, Vlase Petru Gabriel, Vlădoiu Aurel, Voicu Mădălin-Ştefan, Vreme Valerian, Weber Mihai, Zaharcu Neviser, Anghel Adrian, Arcaş Viorel, Bădălău Niculae, Bereanu Neculai, Bodog Florian Dorel, Bota Marius Sorin-Ovidiu, Bujor Dumitru Marcel, Bumbu Octavian-Liviu, Burlea Marin, Butnaru Florinel, Butunoi Ionel Daniel, Chiriac Viorel, Coca Laurenţiu Florian, Constantinescu Florin, Cordoş Alexandru, Corlăţean Titus, Coste Marius, Costoiu Mihnea Cosmin, Cristache Iulian, Dumitrescu Florinel, Duruţ Aurel, Jipa Florina Ruxandra, Lazăr Sorin Constantin, Marin Nicolae, Mitu Augustin Constantin, Mocanu Victor, Moga Nicolae, Mohanu Nicolae, Mutu Gabriel, Nicolae Şerban, Oprea Stefan Radu, Pavel Marian, Păunescu Teiu, Popa Constantin, Popa Florian, Pop Gheorghe, Rogojan Mihai-Ciprian, Rotaru Ion, Saghian Gheorghe, Savu Daniel, Silistru Doina, Stuparu Timotei, Tămagă Constantin, Toma Ion, Valeca Şerban Constantin, Vasiliev Marian, Vochiţoiu Haralambie

PNL: Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu,  Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian

Democrat-Popular: Blăjuţ Viorel-Ionel, Burlacu Ştefan, Dalca Ştefan-Petru, Deaconu Mihai, Gurzău Adrian, Mincă Liliana, Movilă Petru, Oajdea Daniel Vasile

UDMR: Antal István, Bónis István, Cseke Attila-Zoltán, Erdei Dolóczki István, Fejér László-Ődőn, Kelemen Atilla-Béla-László, Kereskényi Gábor, Márton Árpád-Francisc, Máté András-Levente, Moldovan Iosif, Seres Dénes deputati – Minoritati: Amet Varol, Păun Nicolae, Vainer Aurel, Biró Rozalia Ibolya, Pataki Csaba, Vegh Alexandru

PC-PLR: Avram Constantin, Calotă Florică Ică, Cioată Cezar, Galan Constantin, Ionescu Aurelian, Negruţ Cornelia, Tănăsescu Claudiu-Andrei, Tocuţ Dan-Laurenţiu, Anghel Cristiana-Irina, Banias Mircea Marius, Barbu Daniel-Constantin, Durbacă Eugen, Ilieşiu Sorin, Mihai Alfred-Laurentiu-Antonio, Mihai Cristian Dănuţ, Nistor Vasile, Niţă Mihai, Pelican Dumitru.

Poziţia PNL: Mai mulţi parlamentari liberali îşi vor retrage semnăturile

După ce au văzut poziţia oficială a partidului, PNL anunţând că nu susţine proiectul privind pensiile speciale ale parlamentarilor, mai mulţi liberali fac deja paşi în spate.

”PNL nu susţine pensiile speciale, iar conducerea PNL a luat o decizie politică în acest sens. Din informaţiile pe care le-am obţinut prin discuţii personale cu semnatari ai proiectului iniţiat de PSD, cea mai mare parte a parlamentarilor PNL au decis să-şi retragă semnăturile, deoarece au conştientientizat capcana în care au căzut.  Facem toate eforturile pentru a-i convinge pe toţi parlamentarii, inclusiv din afara PNL, să nu susţină acest proiect controversat. În mod formal, colegii care decis să-şi retragă semnăturile fie au depus solicitări scrise în acest sens, fie le vor depune la începutul săptămânii viitoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, pentru gândul.

Printre liberalii care au anunţat că îşi vor retrage semnăturile de pe proiect se numără deputaţii Vasile Horga, Vasile Varga, Florica Cherecheş, Mihăiţă Calimente, Ioan Cristian Chirteş, Traian Dobrinescu, Verginel Gireadă, Cornel Sămărtinean, Vasile Gudu, Florin Urcan, Liviu Laza Matiuţa, şi senatorii Sebastian Grapă şi Viorel Grigoraş.”

De observat ca si acest proiect e sustinut masiv de social-democrati. Ca acest proiect e o sfidare la adresa cetateanului, a celui care i-a trimis, prin vot, in Parlament pe aceste doamne si pe acesti domni parlamentari, se vede de la o posta. Vor pensii speciale si mult mai mari intr-o tara in care cetatenii au pensii mizerabile. Alesii nostri vor sa fie nu cu poporul, ci deasupra lui! In prima lista, din 18 semnatari, doi erau liberali. Aici, din 255 sunt 23 de liberali. Faptul ca PNL a luat o pozitie clara ca nu sustine pensiile speciale, e un lucru, fara indoiala, laudabil. Asta nu inseamna ca PNL n-ar avea o problema: nu toti din PNL sunt cu adevarat liberali. Destui sunt uselisti, foarte propiati de PSD. Este remanenta paradigma de care vorbeam mai sus: PSD a dorit un partid liberal care sa nu fie tocmai liberal. Un PNL mai putin liberal, care sa graviteze, de fapt, in jurul PSD. Deci un partid manevrabil in felul acesta. Va amintiti, desigur, ca odata cu CDR a disparut, practic, de pe scena politica PNTCD si de asertiunea fostului Presedinte, Dl. Emil Constantinescu, si anume ca „a fost invins de sistem”. Interesant este ca acest sistem, care a permis hotia generalizata si privatizarile masiv esuate la noi (din care esec au profitat „baietii destepti”) au avut ca finalitate – din fericire tot esuata pana la urma – observati ca spun finalitate si nu ma hazardez sa spun scop – crearea unei oligarhii bogate, imbogatite prin hotie, care sa conduca societatea si in fata careia cetateanul sa nu poata face nimic. Esecul CDR spre asta parea sa conduca. Din fericire, lucrurile au luat o alta directie! Directie ce trebuie mentinuta intrucat noi construim o societate democratica si nu una oligarhica. Lucrul ingrijorator care se intampla actualmente este ca la umbra apararii statului de drept – lucru necesar – creste puterea serviciilor secrete, nereformate in perioada Basescu, perioada in care nu prea au avut loc reforme, cu adevarat reforme. Din aceasta cauza PNL trebuie sa se afirme ca un adevarat partid liberal si nu ca unul mai mult sau mai putin pesedist (pe stil vechi, nu prea european). Oamenii care nu pot fi sau care nu sunt de fapt liberali ar cam trebui sa paraseasca acest partid… Nu se poate mentine la nesfarsit o neclaritate ideologica. Ma intreb de ce ar trebui mentinuta? USL a fost expresia unei asemenea neclaritati ideologice. PDL, la fel. La fel si FSN-ul de pe vremuri, dar atunci era explicabil. Spuneam ca in perioada Basescu nu prea s-au facut reforme. Necesare. In conditii de neclaritate ideologica nu vad cum s-ar putea face reforme. Cum sa faci, de pilda, privatizarile necesare si ele sa fie si reusite, daca tu nu crezi in privatizari si nici in reusita lor?

Pe de alta pare, ideal ar fi ca PSD sa se reformeze! PSD are reprezentanti in Parlamentul European, insa valorile lui par a fi de facto altele… O reactie ca cea de mai jos nu mi se pare indeajuns:

Gandul

Ponta, întrebat despre pensiile speciale ale aleşilor: Eu mă ocup de pensiile celor 6 milioane de pensionari

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a fost întrebat, vineri, despre proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari, spunând că el se ocupă ”de pensiile celor aproape şase milioane de pensionari din România” şi că a avut grijă ”să nu le taie nimeni cu niciun leu”, fără a da un răspuns concret.

Aflat în Bistriţa-Năsăud, unde a participat la inaugurarea sediului Primăriei oraşului Beclean, Victor Ponta a fost întrebat de jurnalişti despre iniţiativa legislativă privind pensiile speciale pentru parlamentari, însă nu a dat un răspuns concret.

”Eu mă ocup şi răspund, şi uite asta, dacă mă aude toată lumea nu e rău, mă ocup de pensiile celor aproape şase milioane de pensionari din România şi am avut grijă ca atât timp cât am fost prim-ministru, şi vă garantez acest lucru, să nu le taie nimeni cu niciun leu, ci, dimpotrivă, să aplicăm legea şi în fiecare an să fie pensii mai mari”, a spus Victor Ponta.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede pensiile speciale ale parlamentarilor, a fost depusă joi la Camera Deputaţilor şi este semnată de 255 de deputaţi şi senatori.

Potrivit proiectului, deputaţii şi senatorii vor avea dreptul după exercitarea mandatului, la cerere, la împlinirea vârstei standard, la o indemnizaţie lunara pentru activitatea de parlamentar, de indemnizaţie urmând să beneficieze doar cei care nu mai au calitatea de parlamentar.

Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor şi se va cumula cu orice tip de pensie din sistemul public de pensii.

Conducerea PNL a decis, miercuri, că proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul politic al PNL, a declarat co-preşedintele Alina Gorghiu, arătând că, în măsura în care vor fi semnatari liberali, se va discuta în grup şi aceştia vor ţine cont de decizia partidului.

Iniţiativa este semnată de către deputaţii PNL Calimente Mihăiţă, Cherecheş Florica, Chirteş Ioan-Cristian, Costin Gheorghe, Crăciunescu Grigore, Cristian Horia, Dobrinescu Traian, Gireadă Dumitru-Verginel, Grecea Maria, Gudu Vasile, Horga Vasile, Iane Daniel, Laza-Matiuţa Liviu, Oros Nechita-Adrian, Pardău Dumitru, Sămărtinean Cornel-Mircea, Scarlat George, Urcan Ionaş-Florin, Varga Vasile, Zlati Radu şi senatorii liberali Grapă Sebastian, Grigoraş Viorel, Iliescu Lucian.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că liberalii nu susţin pensiile speciale pentru parlamentari şi că partidul va face efortul de a-şi convinge proprii parlamentari care au semnat această iniţiativă, adăugând că speră să nu fie puşi în situaţia unor sancţiuni.”

Nu este de ajuns, chiar daca fosta guvernare, Guvernarea Boc, a gresit si a taiat pensii. Trecerea sub tacere a proiectului pensiilor speciale pentru parlamentari sugereaza ca premierul ar fi de acord cu acestea. Victor Ponta este si presedintele celui mai mare partid din Romania, PSD, asa ca ar fi trebuit sa aiba o reactie la acest proiect legislativ. Insa Victor Ponta nu doreste sa supere majoritatea parlamentara care-l sustine…

In ambele chestiuni PSD a gresit si a demonstrat ca se constitutie intr-o forta politica si societala care nu prea promoveaza democratia si statul de drept. Pierderea de imagine e evidenta. Si de asemenea PSD risca sa piarda si electorat. Adevarul este ca Romania are de pierdut de pe urma unor astfel de atitudini ale PSD, ce nu se mai potrivesc cu vremurile actuale.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 17, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Ce i-a scapat din vedere lui Albert Camus… ;)

Marele scriitor francez a scris o povestioara, Mitul lui Sisif. Acest Sisif a fost sortit ca in intreaga sa existenta sa se chiunuiasca ridicand un bolovan pe un munte, pana in varf. Toata aceasta lupta a lui este incununata de o victorie, victoria lui, cand ajunge in sfarsit cu bolovanul pe varful muntelui. O victorie absurda. Dupa care bolovanul cade si se duce la vale de unde a fost initial, iar Sisif incepe aceeasi munca, o ia de la capat…

Lui Camus i-a scapat insa din vedere ceva… Ceva mult mai absurd, o munca si mai absurda, despre care e greu sa spui ca va fi incununata vreodata cu vreo victorie… Si anume: cum sa urci bolovanul la deal, impingandu-l la vale!! 🙂 O astfel de munca cred ca l-ar fi facut pe Sisif invidios! 😉

Capital

DEZASTRU BUGETAR: Guvernul taie investiţiile şi pierde fondurile UE

Iata ce se arata:

„Nerealizarea investiţiilor şi, paradoxal, absorbţia slabă a fondurilor europene au ţinut bugetul pe linia de plutire, în prima jumătate a anului. În ciuda creşterilor de taxe, încasările au fost sub program.

Taxele şi impozitele nu au fost colectate aşa cum cerea programul stabilit la începutul anului. Cu excepţia impozitului pe profit, se constată nerealizări pe toată linia. Cel mai puţin, faţă de nivelul programat, a adus la buget TVA, cu 1,5 miliarde.

EXCLUSIV: Supraaciza la benzină are efect de bumerang. Şoferii au alimentat mai puţin, ca urmare încasările Finanţelor au scăzut din aprilie

Iar absorbţia fondurilor europene poate fi numită, fără ezitări, un de­zastru. România ar fi trebuit să atragă 7,86 miliarde euro din fondurile UE, în prima jumătate a anului 2014. Însă, încasările au fost de numai 3,58 miliarde euro. În aceste condiţii, atât veniturile, cât şi cheltuielile bugetului au fost afectate. „Cererile de rambursare aferente proiectelor finanțate cu fonduri UE post-aderare au fost mai mici cu 2,8 miliarde de lei, comparativ cu sumele programate, nerealizarea acestor proiecte antrenând, de asemenea, economii de cheltuieli comparativ cu nivelul programat de circa 4,4 miliarde de lei“, arată Consiliul Fiscal.

Cele două cauze: necolectarea TVA şi lipsa de absorbţie a fondurilor UE au dus la venituri mai mici cu 4,6 miliarde lei.

Încasările s-au prăbuşit în prima jumătate a anului: Pierderi de 1 miliard lei la impozitul pe venit şi de 1,5 miliarde lei la TVA

Contraperformanţa fondurilor UE

Contraperformanţa fondurilor UE se transformă într-un avantaj pentru atingerea deficitului bugetar. „Nerealizarea unui proiect de investiţii atrage economii de cheltuieli mai mari decât pierderea de venituri din sumele rambursate de UE“, explică, într-un raport, Consiliul Fiscal. „Aşadar, impactul asupra deficitului bugetar este în sensul diminuării, întrucât costul obiectivului de investiţii include atât cofinanţarea suportată de stat, cât şi cheltuielile neeligibile pentru ramursarea din partea UE“, continuă documentul citat.

Capitolul de cheltuieli reflectă aceeaşi abordare. Deşi, cu excepţia salariilor, celelalte tipuri de cheltuieli au fost mai mici decât în program, nu există o altă scădere atât de dramatică precum în cazul investiţiilor. Guvernul a tăiat, în primul semestru, 30% din programul de investiţii pentru a  acoperi slaba colectare a impozitelor. Suma destinată investiţiilor a fost 9,6 miliarde lei.

Consiliul Fiscal observă că lipsa investiţiilor are efect de bumerang pentru buget şi estimează că circa 1,2 miliarde lei din TVA s-au pierdut din acest motiv. Veniturile bugetului au fost de 100,4 miliarde lei, în primele şase luni, însemnând 95,7% din program. La rândul lor, cheltuielile au fost de 103,9 miliarde lei.

Proiectul de rectificare bugetară încearcă să regleze rateurile din prima jumătate a anului. Anunţul premierului Victor Ponta privind o rectificare pozitivă este contrazis de cifre atâta timp cât încasările nu au fost realizate cu 4,5 miliarde lei.

Misterul banilor din CAS

Comparativ cu bugetul inițial, rectificarea majorează veniturile cu 1,54 miliarde de lei, iar cheltuielile cu 1,81 miliarde de lei, deficitul fiind revizuit în sus cu 270 milioane de lei. Sume de ordinul sutelor de milioane lei sunt acordate Transporturilor, Educaţiei, Sănătăţii sau autorităţilor locale. Pe capitole de cheltuieli, apar suplimentări la salarii cu 289 milioane lei, fără să fie date explicaţii. Majorarea acestor cheltuieli este contrară acordului cu Fondul Monetar Internaţional care pretinde ca orice modificări să fie în plafonul decis prin legea bugetului. Cresc cheltuielile cu bunurile şi serviciile cu 830 milioane lei şi cele cu subvenţiile cu 250 milioane lei.

Continuând în aceeaşi manieră, ca în primul semestru, rectificarea mai taie 1,15 miliarde lei de la investiţii. Atât execuţia bugetară, cât şi rectificarea reflectă aceeaşi viziune: pe de o parte, cheltuielile sunt ţinute strâns, mai puţin cele de personal, unde s-au acordat sporuri pentru angajaţii Internelor sau plata cu ora a cadrelor didactice. Pe de altă parte, sunt tăiate masiv investiţiile. Cheltuielile autorităţilor locale sunt  excesive, iar colectarea slabă a taxelor, în ciuda majorărilor succesive, grevează bugetul. Un exemplu îl reprezintă accizele, care au adus mai puţin cu 387 milioane lei, în al doilea trimestru faţă de primele trei luni, deşi la 1 aprilie a fost aplicată supraaciza de 7 eurocenţi.  O altă practică a Finanţelor, care afectează programul iniţial, este estimarea eronată a veniturilor şi cheltuielilor.  Rectificarea nu include reducerea CAS cu 5% de la 1 octombrie. Pierderea prognozată, anterior, de Finanţe este de 1,1 miliarde lei, în 2014. De vreme ce nu a fost depistată nicio sursă de compensare, se pune întrebarea dacă micşorarea CAS, deşi dezirabilă pentru economie, este posibilă.

270 milioane lei este suma de majorare a deficitului bugetar, în urma rectificării, însă ca pondere în PIB rămâne nemodificat, datorită creşterii economice prognozate la 2,8%

Click pentru mărire

” (subl. mea)

Fraza care m-a frapat cel mai mult (frapat e putin zis, mai bine spus m-a naucit) a fost urmatoarea:

Contraperformanţa fondurilor UE se transformă într-un avantaj pentru atingerea deficitului bugetar. „Nerealizarea unui proiect de investiţii atrage economii de cheltuieli mai mari decât pierderea de venituri din sumele rambursate de UE“, explică, într-un raport, Consiliul Fiscal. „Aşadar, impactul asupra deficitului bugetar este în sensul diminuării, întrucât costul obiectivului de investiţii include atât cofinanţarea suportată de stat, cât şi cheltuielile neeligibile pentru ramursarea din partea UE“, continuă documentul citat.”

Deci neperformanta in atragerea fondurilor europene are ca efect reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor cu cofinantarea, suportata de stat, a proiectelor din bani europeni… Pe cale de consecinta:

„Capitolul de cheltuieli reflectă aceeaşi abordare. Deşi, cu excepţia salariilor, celelalte tipuri de cheltuieli au fost mai mici decât în program, nu există o altă scădere atât de dramatică precum în cazul investiţiilor. Guvernul a tăiat, în primul semestru, 30% din programul de investiţii pentru a  acoperi slaba colectare a impozitelor. Suma destinată investiţiilor a fost 9,6 miliarde lei.”

Pe cale de consecinta, se taie puternic de la investitii pentru ca sa se poata realiza tinta pentru deficitul bugetar (adica un deficit cat mai mic)… Si atunci daca reduci atat de mult investitiile cum mai poti sa pornesti economia? Cum mai poti sa ai cresteri economice mari, pentru ca Romania ar trebui sa aiba cresteri de peste 4% din PIB in mod continuu, ani la rand, ca sa poata ajunge in Zona Euro in conditiile in care riscurile sa fie drastic diminuate. Deci cum poti sa urci bolovanul la deal, impingandu-l la vale? Asta este intrebarea!!

Mie imi face impresia ca tara asta bate pasul pe loc nu pentru ca, de pilda, s-a „distrus invatamantul”, cum nu putini afirma… Ci din cauza unor imposibilitati de ordin logic. Ca sa poti sa cresti economia, nu se poate fara investitii. Prin investitii se creaza locuri de munca, deci se reduce somajul, se stimuleaza activitatea economica si, datorita efectului lor multiplicativ, cresc veniturile. Pe cand la noi nu se investeste dintr-un sigur motiv: sa se reduca deficitul bugetar (la sub 3% din PIB si cel structural la sub 0,5% din PIB), conditie impusa de Tratatul de Guvernanta Fiscala, adoptat si de Romania, desi tara noastra nu e in Zona Euro si are o datorie publica mult mai mica decat tarile din mai sus amintita Zona. Decizia de a reduce deficitul bugetar este corecta (insa ar trebui sa vedem daca lucrul asta este un scop sau este un mijloc), cum semnala D-na. Aura Socol in articolul sau de pe Contributors, pe care l-am evidentiat intr-o postare anterioara:

„In concluzie, limitarea deficitului structural la 0,5% are calitatea de a face curatenie in finantele publice romanesti. Impunerea unei limite pe deficitul bugetar structural poate inlatura multe din derapajele create in economia romaneasca. Cu atat mai mult cu cat acesta a reprezentat o sursă a multor dezechilibre macroeconomice majore în România. De altfel, capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata in repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a sanatatii unei economii. Personal, sustin de multa vreme folosirea indicatorului sold structural in procesul de evaluare a eficientei politicii fiscale, pe care de altfel l-am si estimat pentru Romania inca din 2007.

In Romania, „curatenia” finantelor publice romanesti este absolut necesara. Cu cat vom intelege cu totii mai repede asta, cu atat va fi mai bine. Din pacate in Romania marja de manevra a politicii fiscale a fost sever limitata de perpetuarea deficitelor bugetare din trecut. In conditiile in care in perioada de expansiune economica, Romania a acumulat deficite bugetare uriase, am ajuns sa fim printre putinii din UE permanent „prociclici”. Si in expansiune, cand ar fi trebuit sa acumulam si n-am facut-o, si in recesiune, cand ar fi trebuit sa crestem cheltuielile, dar noi am fost nevoiti sa le taiem. In timp ce alte tari isi permit sa acorde stimuli fiscali pentru ca au plecat de la deficite anterioare mici, noi suntem obligati sa facem o ajustare fiscala larga.”

Deci ar fi vorba de un guvern econom care isi reduce cheltuielile inutile (adica acelea de care se poate dispensa) fara sa puna o povara fiscala prea mare pe populatie si pe firme. In felul acesta reducerea deficitului bugetar este un mijloc de a face ca treburile sa mearga mai bine. Grav este cand reducerea deficitului bugetar incepe sa fie un scop in sine. La fel si cum privatizarea, pe vremea CDR, a fost un scop in sine, cand a inceput sa se privatizeze la norma, ca sa avem cat mai multe firme private si nu pentru ca in felul acesta sa imbunatatim si sa eficientizam activitatea economica a intreprinderilor. Din aceasta cauza si marea majoritate a privatizarilor au fost ratate, cum si afirma fostul premier, Dl. Nicolae Vacaroiu. Si atunci ce facem? Dintr-o masura buna ajungem la un dezastru…? E greu de inteles cum reusim noi sa atingem astfel de „performante”, cu ghilimelele de rigoare, fireste… Chestia cu „luminita de la capatul tunelului”, celebra luminita, e mai rea decat soarta lui Sisif. Acela a inregistra totusi victorii. Absurde, dar victorii. Pe cand noi ne tot chinuim sa ridicam bolovanul fara sa avem vreodata certitudinea unei mici , macar mici, victorii, dimpotriva as zice eu. Din antichitate si pana astazi nu s-a inventat o metoda ca urcarea unui corp pe un plan inclinat sa se realizeze impingand corpul la vale.

Si atunci cum vrei sa obtii macar o mica victorie, fie ea si absurda?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 5, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 48 comentarii

Despre recentul sondaj. Ce nu e in regula?

Evenimentul Zilei a publicat un sondaj interesant legat de alegerile europarlamentare si cele prezidentiale:

BOMBĂ PE PIAȚA POLITICĂ: PSD a ajuns la 40%. PMP depășește PDL. Cum sunt cotaţi cei mai importanţi politicieni

Se arata, printre altele, ca:

Conform datelor unui sondaj intrat în posesia Evenimentului Zilei, pentru prima oară de la înregistrare, Partidul Mișcarea Populară depășește formațiunea condusă de Vasile Blaga și Cătălin Predoiu. Sondajul arată că, dacă în această duminică ar avea loc alegeri, PSD ar obține 40% din voturi. Liberalii lui Crin Antonescu s-au prăbușit la 12%, cu mult sub scorul de 20% pe care și l-a propus actuala conducere. În schimb, PMP a ajuns la 11%, cu două procente peste PDL. Sondajul a fos realizat la comanda PMP de către firma americana de consultanţă politică „Greenberg Quinlan Rosner Research”.

Procentul indecișilor este de 10%. Scorurile sunt pe votanții probabili, adică în rândul oamenilor care declară că sunt hotărâți să vină la vot. Dacă se redistribuie nehotărâții, PMP crește la 12%, față de PDL care este la 10% intenție de vot.

În ceea ce privește primul tur al prezidențialelor, Victor Ponta ar obține 36%, Crin Antonescu – 17%, Elena Udrea – 11%, iar Cătălin Predoiu – 8%. Procentul indecișilor este de 12%.

Sondajul a fost realizat în perioada 26-30 aprilie, pe 1.200 de subiecți, marja de eroare fiind de 2,8%.”

Dupa parerea mea, e ceva ce nu e in regula, dar nu cu sondajul, ci cu societatea romaneasca in ansamblul ei. Voi incerca sa explic de ce, cum vad eu lucrurile.

Sa ne uitam la rezultatul in cazul alegerilor parlamentare si vom observa discrepanta foarte mare intre PSD si celelalte partide care se autointituleaza de dreapta: PSD are de peste trei ori mai mult decat urmatorul clasat, PNL. Basescu a facut precizarea, la emisiunea lui Robert Turcescu, ca aici sunt exprimate opiniile celor care au spus ca sigur vin la vot. Daca insa se iau in considerare opiniile celor care au spus ca vin la vot, PSD ajunge la vreo 46%!! Mai mult, daca aduni procentele celor trei partide de dreapta nu reusesc sa ajunga PSD. Diferenta este de 8 procente, ceea ce arata o lupta inegala. Alta ar fi fost situatia daca, spre exemplu, unul din partidele de dreapta ar fi obtinut, stiu si eu, sa zicem 28%. Dar toate cele trei au procente foarte apropiate, care se inscriu in marja de eroare. De asemenea daca adunate ar fi dat in jur de 37%, atunci, desigur, situatia statea altfel, era un echilibru pe scena politica.

Ce arata aceste lucruri? Arata ceea ce as numi o societate dezechilibrata din punct de vedere politic. La alegerile legislative din 2008 se poate observa ca diferentele erau mult mai mici; de pilda sa luam Camera Deputatilor unde Alianta PSD+PC a obtinut 33,1%, PDL a avut 32,4% si PNL obtinuse 18,6%. Pe cand acum sondajul arata o diferenta enorma intre PSD si restul partidelor de dreapta.

Prima intrebare care se pune este: cum de s-a ajuns in numai 6 ani la un asemenea dezechilibru? Daca la alegerile din 2012 era explicabil datorita faptului ca din USL faceau parte doua partide mari, PSD si PNL, acum USL nu mai exista si PNL e pe cont propriu, ca sa zic asa. Cu toate acestea PSD are o majoritate zdrobitoare.

A doua intrebare este legata de succesul pe care il are PSD. De ce? Lucrurile sunt explicabile daca ne gandim la faptul ca noi avem o competitivitate economica foarte slaba si in jur de 60% din populatie este nostalgica dupa comunism.  Cu toate acestea este imposibil sa nu remarci decaderea Dreptei politice in cel de-al doilea mandat al lui Traian Basescu. Este uluitor faptul ca, sub un Presedinte care a tinut intotdeauna sa afirme ca ar fi de dreapta, tocmai Dreapta politica sa decada atat de mult si sa fie in asa hal de fragmentata, asa cum este la ora actuala!! Daca PSD ajunge si la 46% inseamna ca destramarea USL nu a avut efecte negative asupra acestui partid politic, dimpotriva chiar! Nu acelasi lucru se poate spune despre PNL: USL nu i-a prea priit…

Eu cred ca ar trebui sa aratam foarte clar ca, de pilda, ideea de social-democratie, liberalism etc nu se reduce la o persoana sau la mai multe persoane. Cand vorbim, bunaoara, de liberalism, atunci PNL ar trebui sa afirme in societate aceasta ideologie politica. La fel si cu orice alta ideologie, spre exemplu cea populara: sunt partidele din aceasta familie politica, ele o afirma in societate. In legatura cu alegerile prezidentiale, Basescu are dreptate cand afirma ca, in ciuda scorului bun obtinut de Victor Ponta in acest sondaj, asta nu inseamna ca Victor Ponta va si castiga aceste alegeri. Sa presupunem ca asta va fi rezultatul din turul 1, totusi rezultatul final se joaca in turul 2 si se poate intampla ca un candidat al Dreptei sa castige. Sa presupunem, in continuarea demonstratiei, ca va castiga alegerile prezidentiale Elena Udrea. Vom avea un Presedinte care se revendica de la Dreapta esicherului politic, dar partidul dumneaei nu reuseste decat un scor de 11%… Sa facem o comparatie cu 2009, cand Basescu a castigat la un scor strans alegerile in fata lui Mircea Geoana (50,33%-49,66%), dar PDL era, in urma alegerilor din 2008, la o diferenta foarte mica de PSD, sub 1%!!! Pe cand acum, daca Elena Udrea castiga alegerile prezidentiale (in turul 2, fireste) partidul dumneaei, PMP, e la o diferenta de 29% fata de PSD!!!!! Si atunci ideea de dreapta, in cazul acesta analizat: doctrina populara, s-ar reduce practic doar la o singura persoana, care s-o si afirme in societate, Elena Udrea, cu atat mai mult cu cat Elena Udrea are un scor la prezidentiale (turul 1, cum am dat exemplu) egal cu cel al partidului sau, tot de 11%… Cu Traian Basescu nu a fost asa, intrucat partidul sau de atunci, PDL, echilibra PSD. Pe cand Elena Udrea ar parea o insula de Dreapta intr-un ocean de Stanga…

Cine e responsabil pentru asa ceva? Basescu, om al Stangii. Obama, calea americana catre socialismul democratic

Uitati-va numai la cat de mult bine a facut Basescu cauzei de Stanga, aducand PSD-ul pe noi si marete culmi, ca-n vremurile bune! 🙂 Si cine? In mod cu totul ingenios si paradoxal mult hulitul Basescu de toata Stanga de la noi din tara!!! Nu cumva toata aceasta strategie a fost bine gandita in laboratoarele democrate de peste Ocean? Este foarte interesant ce am citit in Wikipedia, despre Tea Party, unde se arata, printre altele, urmatoarele:

„In early July 2010, the North Iowa Tea Party (NITP) posted a billboard showing a photo of Adolf Hitler with the heading „National Socialism”, one of Barack Obama with the heading „Democrat Socialism”, and one of Vladimir Lenin with the heading „Marxist Socialism”, all three marked with the word „change” and the statement „Radical leaders prey on the fearful and naive”. It received sharp criticism, including some from other Tea Party activists. NITP co-founder Bob Johnson acknowledged the anti-socialist message may have gotten lost amid the fascist and communist images. Following a request from the NITP, the billboard was removed on July 14.[250][251][252]” (subl. mea)

Afisul a fost foarte criticat, dar eu ma intreb daca nu cumva contine si un sambure de adevar. Iata ce se arata si la articolul despre conservatorismul in Statele Unite:

„Ronald Reagan often quoted Norman Thomas, the perennial Socialist nominee for president in the New Deal era, as saying, „The American people would never knowingly vote for Socialism, but that under the name of liberalism, they would adopt every fragment of the socialist program.”[260]

Incerc sa traduc:

„Ronald Reagan deseori il cita pe Norman Thomas vesnicul candidat socialist la presedintie din epoca New Deal, care spunea: „Poporul american nu va vota niciodata cu buna stiinta pentru Socialism, dar sub numele de liberalism (face aluzie la democrati, n.m), ei vor adopta fiecare fragment al programului socialist””

Uitati-va numai ce dezastru s-a inregistrat pe partea dreapta a esicherului politic in al doilea mandat al lui Basescu si faceti, va rog, o comparatie cu Germania, unde Angela Merkel si al ei CDU (din aceeasi familie politica europeana cu Basescu si PDL, PPE) a castigat o victorie frumoasa in alegeri, in detrimentul socialistilor (v. aici si aici)!! Or, la noi PSD domina scena politica, asa cum nu s-a mai intamplat de foarte multa vreme. In loc ca un Presedinte de dreapta, cum ii place lui Basescu sa se autointituleze, sa fortifice partidele de dreapta, el le-a slabit intr-un hal fara de hal, parand acum niste pitici pe langa colosul numit PSD. Trebuie spus ca lucrul asta era o obligatie constitutionala pentru Presedinte, prin juramantul pe care il depune (art.82, al.2): „Jur […] sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor […]”. Or, la alegerile din 2012 USL a castigat ca FSN pe vremuri, iar acum acest sondaj ne arata ca avem un colos de Stanga: PSD, iar Dreapta e fragmentata si cu procente foarte mici. Asa arata democratia acum la noi. Comparati-o cu cea din 2008, cum aratam mai sus, cand Dreapta era la un nivel procentual foarte apropiat de Stanga…

Despre unificarea Dreptei…

Chestiunea asta, legata de „unificari”, e tratata la noi foarte superficial. Asa, desigur, poti sa „unifici” orice, de ce nu? Asa a rezultat si USL: s-a unificat liberlismul cu social-democratia, asa a rezultat si Alianta DA: s-a unificat liberalismul cu PD-ul. Asa cum s-a vazut ca PSD a putut guverna foarte bine alaturi de PDL, pana ce au venit alegerile prezidentiale din 2009 care au pus capat „casatoriei”. De aici se vede ca societatea noastra nu are valori, nu e bazata pe valori. Am face o mare eroare sa ducem discutia exclusiv in zona „ca nu are, dom’ne, ce pune omu’ pe masa” si altele de genul asta. Adevarul e ca nu se poate unifica orice, chiar orice. Iar daca se intampla, pe ce valori se bazeaza „uniunea” asta? Ca la noi au fost doar „uniri” in interes strict electoral, care, dupa ce s-au terminat alegerile si s-au stiut rezultatele, la scurt timp s-au desfacut destul de repede si fara prea mari regrete. Partidele au cultivat uniri de genul: „hai sa ne unim impotriva dusmanului comun: PSD”, dar nu „sa ne unim” ca sa afirmam, sa promovam, inclusiv prin exemplu personal, niste valori in societate. La noi „unificarile” astea sunt foarte formale. Asa putem „sa ne unim” cu oricine, fara probleme. De unde rezulta ca n-avem niciun crez politic, o valoare politica in care sa si credem… Poate e exagerat ce am spus, dar in societatea noastra de destula vreme se fac aliante in scop exclusiv electoral si cetatenii practica ceea ce se cheama „votul negativ”, adica „nu votez pentru partidul X, ci, in realitate, votez impotriva partidului Y”, ceea ce nu arata ca avem, ca suntem animati de niste valori, si sunt doar doua exemple. Mai degraba suntem animati de interese personale (sau de grup) si actionam dupa cum ne dicteaza aceste interese. Spre exemplu, daca esti patriot, esti patriot si azi, si maine, dar nu azi esti patriot insa maine, daca interesele tale personale se schimba, nu mai esti patriot. Iar a fi patriot in mod formal inseamna sa mimezi patriotismul.

Unificarea Dreptei, la noi, n-are o istorie prea glorioasa. CDR a ramas fara Corneliu Coposu, inainte de toate un inalt reper moral, si in final a esuat. Alianta DA nu a fost initial o alianta intre doua partide de dreapta intrucat PD, pe vremea aceea, era inca in Internationala Socialista! Interesant este ca a fost un fel de USL si a avut succes. De abia din 2005, de cand PD a parasit Internationala Socialista si a ales sa mearga spre PPE, relatiile cu PNL au devenit incordate, ducand in cele din urma la sfarsitul Aliantei DA.  De unde se vede ca la noi aliantele acestea, rodul acestor „unificari”, au cam fost sortite esecului, ca sa zic asa. Acum avem o experienta cu aceste aliante si ar trebui sa meditam asupra lor. Mai ales ca Dreapta nu numai ca nu a reusit sa se impuna in fata Stangii, dar a ajuns si intr-o situatie dificila si deloc prielnica pentru democratie.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 9, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Alegeri parlamentare 2012

Gandul

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012. EXIT POLL CURS/AVANGARDE: USL – 57,58% , ARD – 18,87%, PPDD – 13,09%, UDMR – 5,15%. Ponta: USL începe negocierile cu UDMR

Se arata, printre altele, ca:

„Rezultatele EXIT POLL la ALEGERI PARLAMENTARE 2012 dau câştigător USL, care a obţinut peste jumătate din voturi. Potrivit rezultatelor EXIT POLL CURS-AVANGARDE, USL a obţinut 56,96 % din voturi la Cameră şi 57,58 % din voturi la Senat, fiind urmată de ARD cu 18,12% la Cameră şi 18,87 % la Senat, PPDD cu 12,95% şi 13,09 %, iar UDMR a luat 5,19% şi 5,16 %.

Imediat după prezentarea rezultatelor exit poll-urilor, Victor Ponta a anunţat că USL va începe o negociere cu UDMR pentru constituirea unei majorităţi constituţionale. Liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a a confiramat că discuţiile vor începe mâine. „Avem nevoie de stabilitate, nu de certuri”,  a spus Kelemen.

Desfăşurarea evenimentelor în ziua ALEGERILOR PARLAMENTARE 2012 şi implicaţiile politice ulterioare vor fi dezbătute de jurnaliştii gândul pe parcursul ediţiilor speciale ale GÂNDUL LIVE.

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:37Kelemen Hunor: „UDMR a intrat în parlament. Vom avea o muncă mai grea, dar suntem pregătiţi să facem face tuturor provocărilor. Suntem responsabili pentru reforma statului român. UDMR are un program electoral foarte coerent şi sunt convins că acest program va avea o susţinere în Parlament. Am discutat cu Victor Ponta. Începând de mâine vom începe o discuţie pentru că avem nevoie de stabilitate, nu de certuri”

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:31 Victor Ponta a declarat că a vorbit cu preşedintele UDMR Kelemen Hunor, urmând să înceapă negocierile pentru constituirea unei majorităţi constituţionale şi parlamentare.

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:29 Potrivit exit poll-ului GeoPOL, Victor Ponta a câştigat colegiul de deputat di Târgu Jiu cu 68%, în vreme ce contracandidatul său Dan Diaconescu a obţinut 29% din voturi.

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:23 Victor Ponta: „Le mulţumesc tuturor românilor care au participat la vot”

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:15 Vasile Blaga(PDL): „USL a dus o campanie de manipulare. Le mulţumesc celor care s-au bătut în colegii şi îi rog să rămână până se numără ultimul vot pentru că sunt convins că vom depăşi 20 %”

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:12Crin Antonescu(PNL): „Votul de astăzi înseamnă nu doar victoria unei formaţiuni, e cel mai mare scor politic pe care o alianţa l-a obtinut din ’90 şi până azi, e victoria împotriva regimului Băsescu, este sentinţa dreaptă, definitivă, ireconciliabilă, pe care aţi dat-o regimului Băsescu. Nu mai este niciun dubiu: premierul României va fi Victor Ponta”

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:10 EXIT GeoPOL: USL – 57%, ARD – 18%,  PPDD – 14%, UDMR – 5%

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:05 EXIT POLL CCSB: USL a obţinut 56,8%% din voturi pentru Cameră şi 58,3% pentru Senat, fiind urmată de ARD cu 19% şi 19,6%, PPDD cu 13,8% şi 14,1%, UDMR cu 5,1% şi 5,2%, conform rezultatelor exit-poll-ului CCSB difuzat de Antena 3.

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:03 EXIT POLL CSOP: USL – 54%; ARD – 19%; PPDD – 10%; UDMR – 5% LA CAMERĂ

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:01 Rezultatele EXIT POLL CSCI, pentru România TV:

USL – 57% voturi, 62% mandate

ARD – 21% voturi, 22% mandate

PPDD – 11% voturi, 11% mandate

UDMR – 5% voturi, 5% mandate

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:00 EXIT POLL CURS-AVANGARDE USL a obţinut 56,96 % din voturi la Cameră şi 57,58 % din voturi la Senat, fiind urmată de ARD cu 18,12% la Cameră şi 18,87 % la Senat, PPDD cu 12,95% şi 13,09 %, iar UDMR a luat 5,19% şi 5,16 %, conform rezultatelor exit-poll-ului CURS difuzat de TVR.”

ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Rezultate EXIT POLL: Victor Ponta a câştigat în Gorj. Cât a obţinut Dan Diaconescu

Se arata ca:

REZULTATEEXITPOLL GEOPOL, pentru Realitatea TV, publicate după închiderea secţiilor de vot, arată că Victor Ponta a câştigat 68% din voturile alegătorilor din Târgu Jiu, în timp ce contracandidatul său Dan Diaconescu a obţinut numai 24%.

Victor Ponta a candidat  în Colegiul 6 Târgu Jiu, judeţul Gorj, pentru un al treilea mandat. În acest an, principalul său contracandidat a fost Dan Diaconescu.

După anunţarea exit-poll-urilor, care arată că USL a câştigat alegerile parlamentare, premierul Victor Ponta a declarat că le mulţumeşte locuitorilor din judeţul Gorj care au ieşit în număr record la vot, iar peste două treimi dintre ei i-au acordat votul pentru un nou mandat.

„Mulţumesc românilor care au participat la vot, în mod special celor care au avut încredere în USL şi au votat cu gândul la viitor, şi nu la trecut. Vreau să explic de ce sunt aici la Târgu Jiu: pentru că vreau să le mulţumesc colegilor de aici şi oamenilor din Târgu Jiu, care au ieşit în număr record la vot, iar peste două treimi dintre ei m-au votat pentru un nou mandat şi au demonstrat că demagogia şi minciuna nu aduc rezultate şi că pot alege cu mintea şi cu inima.”, a declarat Victor Ponta, duminică seară, la Târgu Jiu.

Ponta i-a mulţumit şi liderului PNL, Crin Antonescu, despre care a spus că este „viitorul preşedinte al Senatului şi viitorul preşedinte al României”, dar şi „viitorilor deputaţi” Liviu Dragnea şi Daniel Constantin.”

Antonescu: Victoria USL îi ia dreptul lui Băsescu de a se mai juca cu destinul dvs. Nu mai este dubiu, premier va fi Victor Ponta

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat la scurt timp după prezentarea rezultatelor exit-poll-urilor de la alegerile parlamentare că viitorul premier va fi Victor Ponta, iar Traian Băsescu „nu va mai avea ce face”.

„Este victoria împotriva regimului Băsescu cu tot ce a însemnat el, expresia de majoritate absolută. Acest vot îi ia dreptul posibilitatea lui Traian Băsescu de a se mai juca cu destinul dumneavoastră al tuturor. Este sentinţa dreaptă, irevocabilă pe care aţi dat-o regimului Băsescu. Nu mai este niciun dubiu premierul României va fi Victor Ponta”, a spus preşedintele PNL.

El a adăugat că scorul obţinut de USL, aproximativ 60% la votul politic, reprezintă cel mai mare scor obţinut de o alianţă după 1990.

„Anul 2012 a fost anul victoriei împotriva regimului Băsescu, iar anul 2013 trebuie să fie anul victoriei împotriva crizei economice, stagnării”, a subliniat Antonescu.

Liderul PNL a criticat ultimele declaraţii ale preşedintelui Băsescu pe care l-a acuzat că „ a minţit în mod josnic şi ticălos” în privinţa atacului asupra statului de drept.”

EXCLUSIV. Scorul scos de Gigi Becali la ALEGERILE PARLAMENTARE. Becali a candidat în fostul colegiu al Elenei Udrea

Se arata ca:

„Europarlamentarul George Becali, candidat pentru un mandat de deputat în Sectorul 6 din Capitală, ar fi obţinut peste 65% din voturi, potrivit unor surse din partid. Contracandidaţii finanţatorului echipei de fotbal Steaua au fost Gheorghe Udrişte, din partea ARD, Orban Mikls, din partea UDMR şi Mircea Chelaru de la PPDD.”

Primele declaraţii ale lui Vasile Blaga, după anunţarea EXIT POLL-urilor: Ne vom atinge obiectivul

Se arata ca:

„Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, duminică seară, după anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor, că scorul ARD este rezultatul unei munci deosebite duse în condiţii cu totul speciale şi şi-a exprimat convingerea că alianţa va obţine peste 20% din mandatele din viitorul Parlament.

„Scorul obţinut de ARD este rezultatul unei munci deosebite în condiţii cu totul speciale. Într-o lună USL a dus cea mai dură campanie de mistificare a adevărului şi o campanie de manipulare ieşită din comun. Cu toate acestea, le mulţumesc colegilor mei din teritoriu şi îi rog să stea până în ultima clipă în secţiile de votare”, a spus Vasile Blaga, duminică seară, după anunţarea exit-poll-urilor, care arată că ARD a obţinut între 18 şi 19 la sută din voturi.

El le-a mulţumit „celor care s-au bătut în colegii” şi s-a declarat convins că ARD îşi va atinge obiectivul de a avea peste 20% din mandatele din viitorul Parlament.

„Nu e un rezultat triumfător. Noi ne-am propus un scor peste 20%, sunt convins că-l vom obţine”, a precizat într-o conferinţă de presă Vasile Blaga.

El a arătat că nu contestă rezultatele prezentate la televizor şi că potrivit exit-poll-ului realizat de ARD alianţa s-ar afla la 21-22%.

Blaga le-a mulţumit tuturor românilor care pe o vreme grea a fost la vot.

Alături de Vasile Blaga, a vorbit din partea ARD şi Mihail Neamţu, care a spus că rezultatele nu sunt concludente, iar scorul obţinut de alianţă „nu e un rezultat triumfător, dar nici un rezultat ruşinos”, ci reprezintă „un punct de plecare pentru reconstrucţia dreptei.

„Credem că această reconstrucţie a dreptei începe astăzi”, a spus Mihail Neamţu.””

O prima consideratie care s-ar putea face este legata de scorul incredibil de bun pe care l-a obtinut USL, depasit doar de FSN-ul anilor 1990!! Se poate spune ca este comparabil cu scorul obtinut atunci de FSN. Si asta in conditiile in care, acum, USL a avut drept principal adversar ARD-ul, adica tot o coalitie, dar a fortelor de dreapta. FSN, in ’90, nu a avut de infruntat o coalitie. In schimb scorul obtinut de ARD este comparabil cu cel obtinut de CDR in alegerile legislative din 1992. Romania lui Basescu s-a intors voioasa la inceputul anilor ’90!! 😆 Si nu e bine asa…? Erau ani plini de speranta, ca si cei de acum. Pentru ca cei care au votat USL isi pun sperante mari in aceasta formatiune politica. Asa cum in ’90 ne puneam sperante mari in FSN… Acuma stau si ma gandesc daca nu cumva exista o latura romantica in omul Traian Basescu… Mai stii…? Precis ca tanjeste dupa luptele si dezbaterile de atunci. Era si domnia sa mai tanar. Precis ca tanjeste dupa FSN! 😆 Lui Basescu ii lipseste atmosfera de atunci. Erau dezbateri in contradictoriu, talk-show-uri fulminante la televizor, lumea iesea in strada. Asa da atmosfera! Nu una „normala”, adica plictisitoare si lipsita de orice fel de reactie din partea cetatenilor, plictisiti si ei de atata normalitate. Basescu tanjeste sa fie invitat la un talk-show sa faca el acolo o declaratie care „sa scandalizeze intreaga clasa politica”, sa mai scoata ceva oameni in strada sa protesteze acolo impotriva nedreptatilor regimului! Lui Basescu ii lipsesc toate aceste lucruri. Imi dau seama de asta. Exista o anumita varsta cand e foarte greu sa accepti ca imbatranesti asa cum exista caractere carora le e foarte greu sa accepte o normalitate pustie ca un desert. Lui Basescu ii place sa faca declaratii in Carrefour, sa se injure cu muncitorii de la CFR, sa-i mai ia asa, mai tare, pe liderii sindicali!! 😆 In concluzie, lui Basescu i se potriveste conservatorismul ca nuca in perete! 🙂 E o unda de fesenism viguros in Basescu, desigur. Sa vedem pe cine va desemna pentru functia de premier. Observati faptul ca el vrea consultari cu toate partidele politice reprezentate in Parlament, ca si cum n-ar exista coalitii (tipic pentru anii ’90!). Adica Basescu doreste o dezbatere ampla in societate si nu asa: sa-l desemneze premier pe Victor Ponta si gata! Vrea talk-show-uri, invitati multi, multe puncte de vedere, chiar daca contradictorii. Daca Presedintele doreste o efervescenta democratica, nu e de rau. Poate ca are nevoie de dezbateri pentru ca sa-si clarifice el insusi anumite lucruri. In orice caz, rezultatul acestor alegeri nu-i dau loc de intors, ca sa zic asa. Adica Presedintele trebuie sa tina seama de faptul ca USL a castigat alegerile detasat, in mod democratic. A nu accepta candidatul propus de USL, in conditiile in care aceasta formatiune politica isi doreste sa fie la guvernare, este un nonsens. N-ar ajuta nici ARD si Blaga vorbea bine despre „reconstructia dreptei”. Apoi s-a creat o majoritate solida in Parlament, capabila sa sustina un viitor guvern USL condus de Victor Ponta. Pe de alta parte, ARD nu a obtinut un scor prost, cum gresit ar considera unii. Vorbeam de CDR-ul lui 1992, dar sa nu uitam ca in 1996 a castigat alegerile. Blaga are nevoie de timp pentru a construi o forta politica de dreapta capabila sa fie competitiva la urmatoarele alegeri, ma refer si la cele prezidentiale (Basescu, dupa cum se stie, este la ultimul mandat). Rau sau bun, ARD este o componenta importanta a vietii democratice de la noi si va ramane asa in continuare, chiar daca va fi o forta politica de opozitie. Pe de alta parte, se ridica un nou partid – PPDD – practicand populismul antisistem. Ramane de vazut care va fi evolutia lui ulterioara. In schimb a disparut din peisaj PRM. Dupa parerea mea, s-a intamplat asa gratie conducerii defectuoase a lui Corneliu Vadim Tudor. Acum e greu de spus daca acest partid va mai avea un viitor in politica romaneasca. Tot ce e posibil. In orice caz, rezultatele acestor alegeri trebuie sa le dea serios de gandit peremistilor deoarece au inregistrat un scor foarte slab: sub 3%. Ca USL incepe negocierile cu UDMR nu reprezinta o noutate in sensul ca UDMR a sustinut si coalitia PSD+PUR in perioada Nastase: 2000-2004. Din cate inteleg, unii sunt scandalizati de lucrul asta. E vorba de crearea unei majoritati de doua treimi si, foarte probabil, desigur, de cooptarea UDMR la guvernare. UDMR are cuprinsa in ideologia sa si social-democratia, daca inteleg bine. Cu toate acestea UDMR este in PPE si s-ar putea sa existe dificultati. Trebuie sa vedem cum vor decurge aceste negocieri. Victor Ponta a anuntat ca doreste revizuirea Constitutiei si pentru asta are nevoie de o majoritate de cel putin doua treimi (v. art. 151, al. 1 din Constitutie). Mi se pare insa ca Dl. Ponta se grabeste cu aceasta revizuire a Constitutiei. Sa ne intoarcem la experienta anilor ’90: Constitutia Romaniei a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 4 noiembrie 1991 si a intrat in vigoare in urma adoptarii ei prin referendum national in 8 decembrie 1991. Deci de abia in 8 decembrie ’91, nu in 1990. De aceea e mai bine, poate, sa avem mai mult timp la dispozitie (un an, de ce nu?) pentru a gandi mai bine noua forma a Constitutiei. Si pentru ca sa se dea prilejul unor dezbateri mai ample in societate, pentru ca oamenii sa inteleaga despre ce este vorba. Nu trebuie uitat ca initiativele de revizuire a Constitutiei implica si sesizarea din oficiu a Curtii Constitutionale (art. 146, al. a din Constitutie). Pe de alta parte, Dl. Ponta va fi, mai mult decat probabil, premier. Situatia economica e dificila si guvernul pe care il va conduce va trebui sa se concentreze asupra acestui aspect pentru atenuarea acestor dificultati si revenirea la crestere economica, la crearea de locuri de munca. Oamenii asteapta in special aceste lucruri. Contextul economic european este, actualmente, unul anevoios, care ne dezavantajeaza. Or, astfel de aspecte ar trebui sa fie in prim-planul guvernarii.

DE citit si…

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Lista completă a senatorilor şi deputaţilor

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Biroul Electoral Central: USL are 60% din voturi, ARD – 16,7%, PPDD – 14,6% şi UDMR – 5,2%

Rezultate ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Primul scandal în USL după noaptea victoriei: ”FĂRĂ UDMR!”

ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Mircea Geoană obţine al treilea mandat de senator la Dăbuleni, cu 70,75 %

ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Iliescu, despre alianţa USL-UDMR anunţată de Ponta: ”Nu ştiu cum se va numi treaba asta”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

decembrie 10, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Despre alianta partidelor din opozitie…

un editorial interesant pe care l-am citit in Romania Libera, scris de Mircea Kivu:

Puncte tari şi slabe, oportunităţi şi ameninţări pentru PNL, în alianţa partidelor din opoziţie

Merita citit tot editorialul!

Apropo de avantajul aliantei PNL-PC se spune:

„Avantajul principal este cel al unei regrupări mai coerente a opoziţiei, pe două niveluri: unul ar fi cel „doctrinar” (ghilimelele fiind cerute de precara consistenţă ideologică a conservatorilor), următorul, cel acţional. Alăturarea iniţială a conservatorilor le aduce liberalilor avantajul ca, prin adăugarea celor patru parlamentari PC, dimensiunile celor două grupuri parlamentare nou-formate să fie mai puţin dezechilibrate. În felul acesta, PNL ar avea o forţă de negociere îmbunătăţită în momentul constituirii unei alianţe cu social-democraţii.”

Iar la capitolul vulnerabilitati:

„Vulnerabilitatea conţinută în această construcţie o constituie pierderea nucleului dur al propriului electorat. Există un segment consistent, deşi niciodată majoritar, al electoratului român care are convingeri liberale şi care a votat, chiar în momentele cele mai grele, cum ar fi anii 2000 şi 2008, acest partid. Este un electorat care nu pare dispus să adere la principiul conform căruia scopul scuză mijloacele. A dovedit-o la prezidenţialele din 2009, când o parte importantă a celor care-l votaseră în primul tur pe Antonescu au refuzat să-l urmeze în scrutinul final, când a susţinut candidatul social-democrat. Mă îndoiesc că alegătorul liberal tradiţional va fi fericit să voteze o listă pe care figurează numele unui fost securist (se zice, nu ca poliţie politică…). Deja, unii dintre liderii marcanţi ai partidului şi-au exprimat reţineri faţă de iniţiativele liderului. Chiar dacă disciplina de partid îi va convinge până la urmă să urmeze linia adoptată în forurile de decizie, este clar că susţinerea lor nu va fi tocmai entuziastă. În PNL există mai de mult sămânţă de disidenţă, iar cine îşi aminteşte anii ’90 ştie că sol fertil se găseşte din belşug.”

Perspectivele opozitiei:

„Nici unul dintre cei doi posibili viitori lideri UDMR nu pare înclinat să scoată formaţiunea de la guvernare şi este cu atât mai puţin probabil să o facă alăturându-se unei coaliţii dominate de PSD, cel care în 2008 a îndepărtat-o de la putere pentru prima dată după mai bine de un deceniu. Cât despre posibilitatea atragerii unor parlamentari PDL, ea mi s-ar fi părut mai probabil a se produce către un PNL cu doctrina tradiţională decât către o coaliţie amorfă, definită exclusiv prin opoziţia faţă de Traian Băsescu şi partidul său. Aşadar, eficacitatea noii alianţe politice ar putea fi verificată o dată cu alegerile din 2012. Are şanse maxime de victorie, cel puţin în contextul actualei oferte politice. Principala ameninţare apare însă după posibila victorie în alegeri.”

Spre final Dl. Kivu observa ca:

President of Romania Ion Iliescu.

Image via Wikipedia

„Programul de guvernare al alianţei conţine, deocamdată, un singur punct clar: înfrângerea lui Traian Băsescu şi a PDL. Construcţia seamănă, din acest punct de vedere, cu CDR înfiinţată în 1991 ca amalgam de partide cu orientări diferite, dar cu un obiectiv clar: înlăturarea partidului-stat FSN. Odată obiectivul realizat, concurenţa dintre partidele care o alcătuiseră a făcut ca prestaţia guvernelor conduse de CDR să fie sub aşteptări, eşecul fiind concretizat la alegerile din 2000, când ce mai rămăsese din Convenţie nu a reuşit să depăşească pragul electoral, iar liderul partidului extremist PRM a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Există însă o deosebire majoră: în afara inamicului comun, CDR reprezenta, în 1991, o opţiune comună pentru o democraţie de tip occidental, opusă Perestroikăi lui Ion Iliescu; deşi PDL-ului de azi i se pot reproşa, în afara lipsei de performanţe la guvernare, destule tendinţe autoritariste, va fi greu de convins electoratul că o alianţă în care rolul principal îl joacă tocmai partidul lui Ion Iliescu se constituie într-o forţă antitotalitară.

Dacă ducem paralela până la capăt, ne imaginăm cu greu care vor fi opţiunile oferite electoratului în al doilea tur de scrutin – şi cu atât mai puţin pentru cine vom fi nevoiţi să votăm ca să nu ne trezim la Cotroceni cu „vadimul” acelei vremi. După doi ani de guvernare, candidatul alianţei PNL-PC-PSD (probabil Crin Antonescu) nu se va bucura de simpatia cu care îl creditează sondajele de azi.”

ianuarie 14, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu