Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre demiterea lui James Comey

Fara indoiala, ceea ce s-a petrecut ieri (marti) in SUA a fost un veritabil soc mai ales pentru opinia publica: demiterea de catre Donald Trump a sefului FBI, James Comey. Uluirea nu s-a datorat faptului in sine – Presedintele SUA are dreptul si autoritatea de a-l demite pe seful FBI – ci pentru ca era in curs o ancheta privind implicarea Rusiei in campania electorala din SUA, pe de o parte si legaturile staffului de campanie a lui Trump cu Rusia, pe de alta parte. Lucru care i-a facut pe unii comentatori sa afirme ca astfel de lucruri „se petrec in non-democratii”. Cu atat mai mult cu cat asa ceva nu s-a mai petrecut in SUA din 20 octombrie 1973 cand Presedintele Nixon l-a demis brusc pe procurorul special Archibald Cox, lucru care a condus la demisia Procurorului General de atunci Elliot Richardson si a numarului doi din Departamentul de Justitie al SUA – US Deputy Attorney General William Ruckelhaus in timpul scandalului Watergate, in ceea ce s-a numit Saturday Night Massacre.

Din cate am inteles, demiterea lui Comey a venit la propunerea Departamentului de Justitie, mai exact a Procurorului General Jeff Sessions, acuzat si el, din cate inteleg, ca ar fi comunicat cu oficiali rusi, si a nr.2, Deputy Attorney General Rod Rosenstein. Tulburator e faptul ca motivul invocat de Donald Trump este felul in care Comey s-a ocupat de investigarea ce o privea pe Hillary Clinton in legatura cu serverul privat de email, desi in campania electorala Trump l-a laudat deschis, in fata intregii natiuni americane, ca sa nu mai spun ca si in fata intregii lumi, pe Comey pentru „curajul” pe care l-a avut!!.

Un alt lucru care a lasat masca opinia publica americana este urmatoarea fraza din comunicatul semnat de Donald Trump (citez din acest articol din The New York Times):

„“While I greatly appreciate you informing me, on three separate occasions, that I am not under investigation, I nevertheless concur with the judgment of the Department of Justice that you are not able to effectively lead the bureau,” Mr. Trump said in a letter to Mr. Comey dated Tuesday. White House officials refused to say anything more about the three occasions Mr. Trump cited.”

incerc sa traduc:

„In timp ce apreciez in cel mai inalt grad faptul ca m-ati informat in trei ocazii separate, ca nu sunt sub investigatie, totusi dau curs judecatii Departamentului de Justitie ca nu sunteti capabil sa conduceti efectiv acest birou”, a spus Dl. Trump intr-o scrisoare datata marti. Oficialii de la Casa Alba au refuzat sa spuna mai mult despre cele trei ocazii citate de Donald Trump.

Interesant este si faptul ca James Comey se afla la Los Angeles, inspectand biroul FBI de acolo si a aflat ca a fost demos DE LA TELEVIZOR!!! 🙂

Fara indoiala ca toata lumea s-a intrebat si se intreaba de ce acum acest lucru. Cu atat mai mult cu cat demiterea lui Comey s-a petrecut in ajunul vizitei ministrului de Extrene rus, Serghei Lavrov, la Casa Alba, invitat fiind de Donald Trump.

Multi comentatori au vazut in comportamentul nixonian a lui Trump de a-l demite pe seful FBI, pe care in campania electorala il lauda, o incercare de musamalizare a scandalului legat de presupusele contacte ale staffului de campanie a lui Trump cu Rusia si amestecul Rusiei in campania electorala de anul trecut.

Lucrurile pot sa stea sau sa nu stea asa. Ar mai fi o explicatie pentru decizia netransparenta a lui Trump…

Gestul lui Trump a fost unul neprevizibil pentru multi, a fost un gest brusc. Astfel de actiuni bruste, chiar socante, se fac – mai ales cand e vorba de servicii secrete – pentru luarea prin surprindere si derutarea adversarului. Pentru ca e foarte clar ca orice serviciu de informatii care actioneaza in plan extern culege informatii nu doar despre politicieni si oficiali, dar si despre sefi ai serviciilor secrete din tara respectiva, spre a avea un tablou cat mai clar al situatiei de securitate din acea tara, dar si pentru a-i identifica punctele slabe.

SUA a fost agresata de Rusia in campania electorala prin atacurile cibernetice ale Kremlinului. Aici a fost o problema de securitate pentru ca nu s-a putut preveni asa ceva, desi era posibil. Pe de alta parte, Comey, numit de Obama in 2013,  era implicat in investigarea nabadaioaselor emailuri ale lui Hillary.  Trebuie, de asemenea, amintite scurgerile de informatii de la Comitetul National al Democratilor din 2016 si implicarea clara a Rusiei in alegerile din 2016 din SUA. Parerea mea este ca James Comey era in vizorul serviciilor de informatii externe ruse de mai multa vreme, rusii il cunosteau destul de bine – nu spun despre Comey ca ar fi tradat in vreun fel, ci doar ca rusii aveau deja destule informatii despre el. Insa asupra lui Donald Trump planeaza anumite suspiciuni si nu pe nedrept. Spre exemplu, numirea lui Michael Flynn in functia de Consilier pe Chestiuni de Securitate, om care a avut legaturi cu Rusia si investigat in acest sens in SUA. Fostul Procuror General, Sally Yates, l-a avertizat pe Trump ca Flynn nu a fost sincer cu privire la legaturle sale cu rusii, dupa care Sally Yates a fost DEMISA!!! Pe de alta parte, Donald Trump a precizat nu doar o singura data, ca vrea relatii bune cu Rusia si ca e bine sa ai relatii bune cu Rusia, nefiind foarte clar ce doreste sa spuna.

Cu toata demiterea lui Comey ancheta privind implicarea Rusiei in alegerile din 2016 va merge in continuare.

Legat de Flynn iata ce spune Trump pe Twitter:

„General Flynn was given the highest security clearance by the Obama Administration – but the Fake News seldom likes talking about that.”

si legat de Sally Yates, tot pe Twitter:

„Ask Sally Yates, under oath, if she knows how classified information got into the newspapers soon after she explained it to W.H. Counsel.”

Iar scandalul cu interferenta Rusiei in alegerile din 2016 din SUA s-a petrecut pe vremea fostei Administratii, cea a lui Barack Obama. Asa stand lucrurile, schimbari se impuneau. Cu atat mai mult cu cat s-au inregistrat in trecut scurgeri de informatii, de exemplu cele prezentate de Wikileaks. O primenire a sistemului american de justitie, cat si a celui de securitate eu cred ca era binevenita, cu atat mai mult cu cat s-au vazut carente in ultimii ani. Insa lucrul acesta ne mai indica ceva: nivelul tensiunilor care sunt la ora actuala pe plan international, destul de ridicat in momentul actual.

Interesant este ca un purtator de cuvant al Casei Albe, Sarah Huckabee Sanders, afirma ca Donald Trump isi pierduse din 2016 increderea in Comey. Iar James Comey, cu doar cateva zile inainte de a fi demis, ceruse suplimentarea semnficicativa a resurselor pentru investigatia care are ca obiect amestecul Rusiei in alegerile din SUA. Poate nu lipsit de semnificatie e si faptul ca Donald Trump declara ca a avut discutii „foarte bune” cu seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, iar acesta din urma a declarat ca „Acum, dialogul nostru este liber de ideologizarea caracteristică Administraţiei Barack Obama. Administraţia Trump, preşedintele însuşi, secretarul de Stat, m-am convins încă o dată astăzi, sunt oameni de acţiune” iar despre situatia din SUA Lavrov a zis: „Cred că politicienii afectează sistemul prezidenţial din Statele Unite încercând să pretindă că cineva controlează America din străinătate”. Parerea mea este ca Donald Trump impreuna cu echipa sa si oamenii sai de incredere incearca sa regandeasca strategia referitoare la abordarea Rusiei intr-un context politic in care regimul de la Kremlin devine tot ma autoritarist si ostil atat NATO cat si Uniunii Europene. Poate e prematur sa spunem ca a ajuns la definitivarea acestei strategii, poate ca ea se creeaza si din mers, cum se spune. Insa e cert, cred eu, ca dupa esecul fostei Administratii de la Casa Alba, problemele acutizandu-se, trebuie incercata o alta abordare, tinand cont ca avem cel putin doua focare mari de conflict: Siria si Coreea de Nord, dar am putea sa-l punem si pe al treilea care deocamdata nu e atat de stringent, dar are o mare importanta: Ucraina si, legat de aceasta, Crimeea. Donald Trump a facut tot felul de afirmatii in campania electorala, dupa care le-a negat cu tot atata naturala usurinta. De exemplu, ca „NATO e o organizatie obsoleta”, dupa care, la numai cateva luni distanta a venit negarea: „NATO nu mai e o organizatie obsoleta”. A pretins ca Japonia si Coreea de Sud sa plateasca Statelor Unite serviciile privind asigurarea securitatii in regiune – acum nici vorba de asa ceva, ba DIMPOTRIVA!! Lucrul acesta il face pe Trump dificil pentru adversari, iar aliatilor acest stil de trecere naturala de la ceva la opusul lui, aceasta, sa-i spunem asa, instabilitate, le creeaza nervozitate. Insa Trump nu va lasa nici NATO si nici Uniunea Europeana. Rusii nu-si fac iluzii.

Recpmand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Mai 10, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Donald Trump – pozitii de politica externa

Cred ca trebuie consemnate pentru ca sunt printre primele, daca nu chiar primele, pozitii politice de politica externa ale lui Donald Trump in calitate de Presedinte al SUA.

Romania Libera

Preşedintele Donald Trump laudă „munca fantastică” depusă de omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, a declarat, luni, că sprijină administraţia condusă de omologul său egiptean, Abdel Fattah al-Sissi, despre care a spus că a realizat „o muncă fantastică” într-un context „foarte dificil”, și a promis o cooperare militară sporită între cele două țări, transmit agențiile internaționale de presă, potrivit Agerpres.

„Îl susținem puternic pe președintele al-Sissi (…) Susținem clar Egiptul și poporul egiptean. Aveți, atât în Statele Unite, cât și în mine, un mare prieten și un mare aliat”, a declarat Trump, din Biroul Oval, unde l-a primit pe președintele Egiptului, care efectuează prima sa vizită la Casa Albă de la sosirea la putere.

Această vizită a lui al-Sissi la Casa Albă este prima a unui președinte egiptean din anul 2009, menționează EFE.

Fost șef al armatei egiptene, care l-a destituit din funcție pe predecesorul său islamist, Mohamed Morsi, în 2013, înainte de a fi ales președinte un an mai târziu, Al-Sissi și-a exprimat dorința de a colabora strâns cu omologul său american la „o strategie eficace de luptă contra terorismului”.

Administrația Obama a înghețat ajutorul militar al SUA pentru Egipt în 2013, după destituirea președintelui islamist Mohamed Morsi și represiunea sângeroasă a partizanilor acestuia. Dar rolul de neevitat al Egiptului, cea mai populată dintre țările arabe, a împins Casa Albă spre o destindere a poziției sale, în 2015, chiar dacă relațiile au rămas dificile.”

Trump este decis să rezolve militar problema Coreii de Nord. Consiliul pentru Securitate Națională a completat o listă de „opțiuni”

„Președintele american, Donald Trump, este decis să rezolve singur problema nord-coreeană, fără ajutorul Chinei, citează Financial Times.

Declarațiile au fost făcute cu câteva zile înainte de vizita președintelui chinez, Xi Jinping, pe care Trump îl va primi, joi și vineri, la reședința sa din Mar-a-Lago, în sudul Floridei. Pe agenda discuțiilor, Coreea de Nord este în topul listei. La fel de importantă va fi disputa teritorială din Marea Chinei de Sud, Trump declarând în repetate rânduri că se opune acapararea unor insule de către China, avertisment de care Beijing-ul nu a ținut cont.

Lista „to do” include și presiuni pentru China

„China are o mare influență asupra Coreii de Nord. Și China poate hotărî dacă ne va ajuta în această problemă sau nu. Dacă ne va ajuta, va fi foarte bine pentru China, dacă nu ne va ajuta, nu va fi bine pentru nimeni”, a declarat Trump.

Președintele american a avut o consfătuire cu responsabilii pe probleme de securitate națională, care au completat o listă cu opțiunile SUA pentru a contracara programul de rachete posibil nucleare ale Coreii de Nord. Lista conține o serie de măsuri economice și militare împotriva Coreii, precum și „recomandări de presiune” din partea vecinului „tolerant”, China. Acestea din urmă vor fi discutate în timpul vizitei lui Xi Jimping. „În cazul în care China nu va rezolva problema Coreii de Nord, vom face noi acest lucru”, a declarat președintele american.

Ambasadorul american la ONU, Nikki Haley, a făcut cunoscut mai devreme în cursul aceleiași zile că Statele Unite intenționează să pună presiune pe China pentru ca aceasta să acționeze împotriva cursei înarmării nucleare a Coreii de Nord. „Singura țară care poate stopa Coreea de Nord este China și ei o știu. Ei trebuie să acționeze și noi vom continua să punem presiune pe China pentru a acționa”, a afirmat Nikki Haley într-un interviu pentru canalul de televiziune ABC.

Lovitură preventivă

Președintele american, Donald Trump, postase pe contul său de Twitter că întâlnirea cu Xi Jinping va fi foarte dificilă, în special din cauza diferendelor comerciale dintre cele două mari puteri ale lumii. „Dar conversația cea mai importantă va fi cum vom putea să gestionăm neproliferarea nucleară a Coreii de Nord”, a precizat Nikki Halley. Beijingul a anunțat deja suspendarea importurilor de cărbune nord-coreean, conform sancțiunilor ONU vizând să convingă Phenianul să renunțe la programele nuclear și balistic. Această măsură este considerată insuficientă de către Nikki Haley. „Știm că există alte surse pentru a obține cărbune. Ceea ce ne dorim sunt acțiuni ferme din partea Chinei pentru a condamna Coreea de Nord”, a adăugat ea.

Încă din primele zile de la Casa Albă, Donald Trump a avertizat cu privire la posibilitatea unei acțiuni militare împotriva Phenianului, dacă acesta refuză să se conformeze. La începutul lui martie, președintele american a afirmat că este pregătit să utilizeze întreaga capacitate militară a Statelor Unite pentru a contracara rachetele balistice nord-coreene.

„Opțiunea militară a fost mereu pe masă”, a reamintit fostul ministru al Apărării în Administrația Obama, Ashton Carter. „În 1994, am lucrat la un plan pentru o lovitură preventivă asupra Coreii de Nord, de care nu am avut nevoie. Avem aceste opțiuni. Trebuie să le păstrăm”, a sublinat Carter. În opinia sa, reticențele Chinei de a merge prea departe în privința Coreii de Nord se explică prin temerile Beijingului de a vedea prăbușindu-se regimul de la Phenian, care îi servește foarte bine interesele.”

Mediafax

Donald Trump condamnă atacul „teribil” de la metroul din Sankt-Petersburg

„Atacul comis la metroul din oraşul rus Sankt-Petersburg, soldat cu cel puţin zece morţi şi zeci de răniţi, este un „lucru teribil”, a afirmat luni preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Întrebat de jurnalişti despre atacul din Sankt-Petersburg, catalogat de autorităţile ruse drept „act terorist”, Donald Trump a afirmat: „Este un lucru teribil, sunt lucruri care se întâmplă în întreaga lume, un lucru absolut teribil”.

Statele Unite şi Marea Britanie au transmis condoleanţe Rusiei după explozia produsă la metroul din Sankt-Petersburg.

„Statele Unite monitorizează situaţia după explozia de la metroul din Sankt-Petersburg”, a declarat anterior un oficial de la Casa Albă.”

In privinta Egiptului, se vad destul de clar diferentele de abordare dintre actuala Administratie de la Casa Alba si cea a Presedintelui Obama. Trump il sprijina pe Feldmaresalul al-Sisi si ii lauda activitatea. Cu alte cuvinte, Presedintele Trump sprijina o conducere laica a Egiptului. S-ar putea spune ca, intr-un fel, din multe puncte de vedere, Egiptul s-a intors la starea de dinaintea Revolutiei Egiptene din 2011Hosni Mubarak era, totusi, prea batran… Mohamed Morsi, desi scolit in SUA, dar si membru al Fratiei Musulmane, prea islamist… Interesant este ca partidul sau – Libertate si Justitie – avea ca ideologie politica islamismul democratic. Se baza pe Sharia, dar aveau ca obiectiv ca aceasta sa fie acceptata de un larg segment de populatie, considerand ca sloganuri precum revolutie-libertate, dreptate sociala, egalitate se gasesc in Legea Islamica. Fratia Musulmana a acceptat ca femeile si coptii sa poata face parte din guvern, de vreme ce nu vor putea fi alesi in functia de Presedinte. Ei erau pentru o economie mixta, justitie sociala, dar fara „manipulare sau monopol”. Insa s-au exprmat pareri critice si chiar as zice nefavorabile, din acest partid, fata de Acordurile de la Camp David dintre Egipt si Israel, vazute ca defavorabile Egiptului si atacand problema eliberarii Palestinei si suportului pan-arab dat pentru realizarea acestui deziderat. In 2012 acest partid era divizat intre „aliatii islamisti” ai Presedintelui Morsi si moderatii musulmani, crestini si liberali. Apoi, in 2013, Fratia Musulmana a fost declarata grup terorist de catre guvernul interim, lasand statutul partidului Libertate si Justitie sa pluteasca in neclaritate. Partidul a fost interzis in august 2014 de catre o curte de justitie, continuand sa functioneze subteran…

E clar ca pozitia ostil inflexibila fata de Acordurile de la Camp David a fost o eroare atat diplomatica, dar si politica, deoarece punea sub semnul intrebarii Tratatul de Pace Egipteano-Israelian din 1979!! Au facut o mare eroare, punandu-l in offside pe Presedintele Obama. Era clar ca SUA numai de asta nu avea nevoie: de un nou conflict dintre Egipt si Israel… Mai trebuie spus insa un lucru: Morsi nu a reusit sa multumeasca poporul, situatia sociala era complicata, iar cresterea islamismului si autoritarismului a nemultumit pe multi si a condus la Protestele din Iunie 2013, soldate cu o lovitura de stat.

Asa se face ca lucrurile „au evoluat” spre statu quo-ul dinainte de Revolutia din 2011: un militar la conducere si o conducere, laica, pe masura!! Se vede ca Donald Trump apreciaza lucrul asta, iar mentinerea stabilitatii este, pentru Casa Alba, pe primul plan. Chiar ma face sa ma gandesc daca nu cumva, pentru Casa Alba, linia politica convenabila ar fi cea trasata de fostul Presedinte Anwar el-Sadat… Cam asta pare a fi idealul pentru Washington… Partidul National Democratic al lui Sadat era un partid centrist si autoritar, catch-all… Partidul asta s-a dizolvat in 2011, cand cu Revolutia. Dar in locul lui a aparut Partidul Unitatii, format din fosti membri ai PND, care are ca ideologie, pe langa nationalismul egiptean (clasic, il avea si PND), democratia directa si neoliberalismul, precum si comunitarismul, situandu-se la centrul esicherului politic. Trebuie sa recunoastem ca e interesant ce se intampla in Egipt: iata, se cauta tot felul de formule politice si e clar ca e necesar lucrul asta pentru ca e nevoie de reforme daca doresti progresul tarii, al societatii. Noi, Romania, avem oare un partid politic care sa aiba o astfel de ideologie, sa zicem neoliberalismul? Eu, din cate constat, cred ca nu avem si chiar mai mult: neoliberalismul e privit de multi ca fiind responsabil de toate relele. In Egipt, partidul care are cele mai multe locuri in Camera Reprezentantilor este un partid liberal si secular: Partidul Egiptenilor Liberi. Pozitie: centru, centru-dreapta. Foarte interesant!! Asta intr-o tara musulmana!! Foarte interesant ce ne spune Wikipedia despre acest partid:

„On 3 April 2011, the engineer and business tycoon Naguib Sawiris, an Egyptian Copt, and a group of intellectuals and political activists announced the establishment of the party and declared the program, the objectives and the basic principles of the party.[9] Other prominent party members include the Egyptian American scientist Farouk El-Baz,[10] the Egyptian Arabic poet Ahmed Fouad Negm, the writer Gamal El-Ghitani, and the telecommunications entrepreneur Khaled Bichara.[11]

„In July 2011, infighting emerged within the party. An internal faction called the „Group of 17” accused the national leadership of undemocratic methods in choosing local leaders in the Damietta Governorate and of tolerating former members of the National Democratic Party, the ruling party of the toppled Mubarak regime, within the ranks of the Free Egyptians Party. Five of the dissidents have been excluded from the party, and have been denoted as „troublemakers” by party officials.[4] Nevertheless, in August of the same year, the new party reported to have 100,000 members.[3]”

Poate e o impresie (falsa?!), dar acolo lucrurile se misca in comparatie cu scena noastra politica anchilozata. Acolo vad ca se fac eforturi de reforma, ceea ce, desigur, nu e deloc usor. Dar e o preocupare evidenta atat din partea lor, dar si din partea SUA care le ofera sprijinul. Aici vad ca se vorbeste doar de lupta anticoruptie, devenim cu totii specialisti in drept, inclusiv cel constitutional, dar nu vad o efervescenta de idei politice. Nu constat creativitate politica in peisajul politic autohton. Pe cand acolo remarc asa ceva. In Egipt cred ca putem vorbi de o Revolutie continua. Revolutie nu inseamna neaparat sa iasa lumea in strada, ci ma refer la un amplu efort de modernizare a tarii venit din partea societatii civile. Daca asa stau lucrurile, atunci e chiar de laudat!

In privinta Coreii de Nord si eu cred ca o actiune militara impotriva regimului comunist de la Phenian se apropie. Fara indoiala, Trump doreste sa stie pozitia Chinei si ce ar dori aceasta in schimbul sprijinului acordat SUA. Problema este ca avem un dictator – Kim Jong-un – imprevizibil, care ameninta statele din jur, dar si SUA, din punct de vedere militar. Problema este daca acesta mai poate fi tinut in frau de catre China sau daca China mai are un interes in a-l sustine, pentru ca exista diferente enorme intre comunismul din China – China operand reforme importante – si cel din Coreea de Nord, inclusiv din punct de vedere ideologic. Coreea de Nord ramane o tara stalinista, China a trecut prin reforme de economie de piata. Mai este, oare, regimul de la Phenian atat de important pentru China? Mai ales ca Rex Tillerson, in vizita la Pekin, a reiterat ca SUA doreste relatii bune cu China. Fara indoiala ca aceste lucruri aduc inflexiuni importante fata de situatia politica de pe vremea Razboiului Rece. Vetust, agresiv si periculos a ramas doar regimul din Coreea de Nord. Inclusiv pentru proprii cetateni: de exemplu, citeam pe burtiera unei televiziuni de stiri ca s-a dat o lege in Coreea de Nord impotriva celor care asculta muzica straina – pedeapsa, daca am retinut bine, este intre 2 si 10 ani de inchisoare. E incredibil sa se intample asa ceva in zilele noastre, dar iata ca se intampla. Daca va fi eliminat regimul comunist din Coreea de Nord se va pune, fara indoiala, problema reunificarii Coreii. Cum priveste China aceasta problema? Totusi nu putem privi problema aceasta intr-un mod maoist, desigur anacronic. De ce ar fi Coreea unificata o amenintare pentru China, in conditiile in care China ar avea relatii excelente cu SUA? Chestiunea respectarii drepturilor omului in China reprezinta o mare provocare pentru regimul de la Pekin. E o problema atat politica cat si ideologica. Insa Donald Trump pare a fi decis sa actioneze impotriva Coreii de Nord datorita amenintarii crescande a acesteia asupra Japoniei si Coreii de Sud. Daca e lasat sa se dezvolte in continuare regimul comunist din Coreea de Nord, problema va fi mult mai mare si mai periculoasa. Asa ca Donald Trump nu prea are de ales si va trebui sa actioneze acum intr-un fel sau altul – cu sau fara ajutorul Pekinului. Poate China garanta ca tine sub control Phenianul? S-ar putea intampla sa nu reuseasca, iar daca Phenianul va dezvolta in continuare armament nuclear, intr-un viitor apropiat problema aceasta va fi mult mai greu de solutionat, cu toate sanctiunile care s-ar pune la adresa Coreii de Nord. De asemenea, ar mai trebui adaugat ca regimul din Coreea de Nord, foarte agresiv, pune probleme si Rusiei, care nu se simte prea confortabil avand un astfel de vecin…

In ceea ce priveste ce s-a intamplat in Metroul din Sankt Petersburg, e clar ca o recrudescenta a terorismului nu poate fi pe placul nimanui. S-ar putea intampla ca Rusia si SUA sa se regaseasca pe un teren comun, cel de lupta impotriva terorismului. SUA pare a face unele concesii Rusiei cu privire la Siria, ma refer la regimul lui Bashar al-Assad, desi problema nu e solutionata si e de vazut ce pozitie va adopta SUA fata de Iran. Fara indoiala ca ce s-a intamplat in Sankt Petersburg e teribil. Imi exprim si eu condoleantele fata de familiile victimelor acestui masacru. Sa le dea Dumnezeu sanatate celor raniti! Rusia va intra sub monitorizarea defensiva a serviciilor de informatii americane pentru ca o analiza obiectiva a situatiei se impune.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Aprilie 4, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Donald Trump sau Hillary Clinton…?

Eu inclin asa sa cred: ca Donald Trump va iesi invingator in cursa pentru Casa Alba. Motivul, cred, e unul foarte simplu, dar nesesizat de multi… Vreau sa spun ca sunt multi care nu inteleg gravitatea unui lucru. Imediat ma explic!

Hillary – si eu cred ca trebuie inteles acest aspect in toata complexitatea sa – a pus in pericol securitatea Statelor Unite, a vulnerabilizat SUA! Lucrul e mult mai grav decat s-ar crede si demonstreaza faptul ca Hillary e o persoana slaba, cum nu odata a spus Trump. Lucru foarte grav pe care ea l-a facut a fost folosirea, in timpul cat a detinut functia de Secretar de Stat, serverului privat de e-mail pentru transmiterea de informatii care, ulterior au fost clasificate – de citit mai multe si mai complete amanunte aici si aici. Nefolosind serverul de e-mail de la Departamentul de Stat, extraordinar de bine securizat, si transmitand secrete de stat (cu miile!!!!!!) de pe un server personal, vulnerabil, ce poate fi spart de orice pustan, dar bun hacker, ea, poate ca fara sa-si dea seama (lucru de extrema gravitate!), a vulnerabilizat SUA din punct de vedere informativ.

Un alt aspect interesant si care pledeaza in defavoarea lui Hillary este implicarea Humei Abedin – apropiata, inclusiv de suflet, a D-nei. Clinton. Huma Abedin este musulmanca de religie, dar cetatean american, nascuta in SUA. Tatal ei e indian si mama pakistaneza. Casatorita cu un evreu pe nume Anthony Weiner, cu care are un baiat. Tipul, un afemeiat, Huma se desparte de el, in urma scandalului sexual in care a fost implicat sotul ei – cel cu tipa de 21 de ani din Seattle, Washington. Insa problema cu Huma Abedin este ca are trei membri ai familiei conectati la Fratia Musulmana (in operatiile sale sau in organizare!!): tatal ei, care a murit, mama si fratele ei.

Pe 21 septambrie 2016, Daily Mail publica un articol cum ca Weiner ar fi fost angajat in sexting (nu relatii sexuale!!) cu o alta tipa, cu varsta de 15 ani, iar in octombrie 2016 FBI ajunge cu investigatia sa la cazul implicarii fostului Congressman Weiner in scandalul de sexting cu tipa de 15 ani, descoperind emailuri de la fosta sa sotie, Huma Abedin, ce ar putea fi relevante in cazul cercetat ce o implica pe Hillary!

Trebuie spus ceva si despre Dl. James Comey, directorul FBI. Doua lucruri mi se par esentiale: a fost republican pana in 2016, acuma el isi zice independent!! Iar numirea sa in fruntea FBI-ului a fost facuta de catre Barack Obama in septambrie 2013, deci cand Dl. Comey era republican. Benghazi attack a fost in 2012. E adevarat ca D-na. Clinton a declarat inca din 2011 ca nu ar mai interesa-o un al doilea mandat la Departamentul de Stat. Dar a stat in functie pana la 1 februarie 2013, dupa care a venit la conducerea Departamentului de Stat Dl. John Kerry. Parerea mea este ca ea pierduse sprijinul Presedintelui Obama si, prin numirea unui republican in functia de Director al FBI, cred ca jocurile erau demult facute pentru ca, mai mult decat probabil, se stia de intentia D-nei. Clinton de a candida pentru Casa Alba.

Asa ca asistam la o situatie interesanta: de unde D-na. Clinton aparea drept cea mai potrivita pentru a ocupa fotoliul din Biroul Oval de la Casa Alba – Printesa Sistemului cum i-a spus Rares Bogdan – se pare ca nu prea e… Pe de alta parte, Donald Trump care aparea total nepregatit si total nepotrivit pentru functia de Presedinte al SUA – care a spus despre Hillary ca e o persoana slaba – se pare ca e persoana potrivita…

Dupa parerea mea, Donald Trump nu e ceea ce pare, n-a fost niciodata. Eu cred ca stie foarte bine ce are de facut. Bineinteles ca Sistemul l-a sprijinit, doar sa nu exageram prea mult cu Sistemul asta: alternanta la guvernare e un lucru normal intr-o Lume Libera si democratica. Sigur, anumite declaratii ale D-lui. Trump au creat ingrijorare in Europa, Asia (Coreea de Sud, Japonia). Sigur, multi nu-l cunosc si nu stiu ce are de gand, de fapt.

Pe plan intern, pentru cetatenii americani, in dezbaterile electorale Trump a punctat cateva lucruri – nu degeaba sta bine in sondaje si multi americani, ca sa nu spun majoritatea, il prefera. Nu vreau sa fac acum o analiza detaliata, insa sa nu credem ca americanii il prefera degeaba…

Daca va fi Trump Presedintele SUA, sa nu ne facem prea multe griji, zic eu. Voi reveni asupra subiectului. Au mai fost si alti presedinti republicani iar, in SUA, Partidul Republican e un partid foarte mare care a dat Presedinti mari. Asa ca sa nu exageram cu ingrijorarile ca nu cred ca e cazul. Pe de alta parte, nici sa deformam realitati si s-o sustinem, cum am vazut in media romaneasca, in exclusivitate pe Hillary, aratand ce dezastru va fi daca iese Trump Presedinte. Cui foloseste o asemenea manipulare? Evident, nu Romaniei. Partenerul strategic al Romaniei, tara membra UE si NATO este SUA, iar daca va fi Trump Presedintele SUA, tot SUA va fi partenerul strategic. Pe de alta parte, nu inteleg de ce se ataca in media Partidul Republican in asemenea hal… Mai, baieti, voi v-ati pierdut mintile?? Take it easy boys!! Ca nu se va intampla nimic care sa ingrijoreze cu Trump la Presedintia SUA, iar, pe de alta parte, trebuie comunicat cu el, cu atat mai mult cu cat suntem parteneri iar Romania respecta ceea ce s-a stabilit la Summitul NATO de la Varsovia, inclusiv cei 2% din PIB pentru Aparare. Sfatul meu este sa nu ne isterizam, iar relatii bune trebuie sa avem inclusiv cu Partidul Republican, cu toata societatea americana, nu doar cu jumate America!!

Noiembrie 5, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 38 comentarii

Ce ar trebui sa ne ingrijoreze…

Mediafax

REZULTATE BREXIT. Donald Trump: Ieşirea Marii Britanii din UE este un lucru extraodinar

Candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, a declarat că este un lucru extraordinar că britanicii „şi-au luat ţara înapoi” votând pentru ieşirea statului din UE, potrivit The Telegraph.

„Cred că s-a întâmplat un lucru extraordinar, un vot uimitor, istoric”, a spus el. „Suntem foarte fericiţi”.

“Oamenii sunt furioşi. În toată lumea sunt furioşi“, a spus Trump, întrebat de ce oamenii au votat pentru ieşirea Marii Britanii din UE.

Marea Britanie va ieşi din UE, după ce 51.9 la sută dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării din Blocul Comunitar, potrivit rezultatelor finale, informează BBC News online. Partidul Sinn Fein a emis un comunicat în care cere organizarea unui referendum pentru consultarea populaţiei din Irlanda de Nord în privinţa unirii cu Republica Irlanda, ca o soluţie pentru a rămâne în UE.”

Donald Trump

N-am prea vazut comentarii legate de declaratiile lui Trump… Insa cred ca trebuie sa precizam la modul foarte clar: Donald Trump candideaza la functia de Presedinte al SUA. In alegerile primare a depasit pe toti ceilalti concurenti din Partidul Republican, iar la Conventia Republicana are, desigur, cele mai mari sanse de a fi nominalizat drept candidat la functia de Presedinte al SUA. Si ar mai fi ceva: are sanse reale sa castige batalia pentru Casa Alba si, deci, sa devina Presedintele SUA cu acte in regula, cum se spune.

Vrem, nu vrem, ne place, nu ne place, Dl. Trump reprezinta azi Partidul Republican din Statele Unite.

Din aceste considerente trebuie sa acordam o mare atentie declaratiilor sale.

Declaratiile domniei sale referitoare la Brexit sunt inadmisibile. As dori sa vad, in acest sens, o dezaprobare ferma venita din partea Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului European si Consiliului Europei! Pentru ca sunt declaratii impotriva Uniunii Europene, principalul partener politic si economic al Statelor Unite, inclusiv pe linie militara si de securitate. Daca Dl. Trump face astfel de declaratii acum, la ce sa ne asteptam cand va fi – tot ce este posibil si chiar e foarte posibil! – Presedintele Statelor Unite? Cum vede domnia sa relatia viitoare dintre Statele Unite si Uniunea Europeana, daca dansul are de pe acum astfel de pareri? Si, bineinteles, cum va functiona NATO in cazul in care va ajunge Presedinte, daca el de pe acum loveste in Uniunea Europeana?

Nu se poate sa nu te ingrijoreze astfel de declaratii venite din partea candidatului republican la presedintia SUA, cu atat mai mult cu cat are sanse reale de a ajunge Presedinte!

In loc ca domnia sa sa sprijine Uniunea Europeana, relatia Statelor Unite cu Uniunea Europeana, dansul sapa, de fapt, Uniunea Europeana, sprijinind curentul eurosceptic… Adica exact pe dos decat trebuie, adica in detrimentul Statelor Unite!!! Chestia asta cu „si-au luat tara inapoi” miroase a Rusia de la o posta. Probabil ca Moscova si-a propus sa-si planteze omul la Casa Alba. Ce nu se poate face cu bani, cu multi, multi bani…? Inclusiv dezinformari si manipulari in masa, care sa conduca la efecte precum Brexitul… Si cine stie la ce efecte ar putea sa conduca in America!! Mai pe scurt spus: s-o conduca la dezastru! Oligarhii rusi nu stau degeaba pentru ca, dupa cum lesne se poate constata, ordinul pe unitate a fost deja dat: banii incep sa circule! Acolo unde trebuie! In scopul precis ca omul care va ocupa fotoliul din Biroul Oval sa serveasca interesele Kremlinului!

Uitati-va ce declaratii face: „Sunt foarte fericit!”, ” S-a intamplat un lucru extraordinar, un vot uimitor, istoric!”. Si, ma rog, de ce e atat de fericit? Ca nu inteleg, chiar nu inteleg fericirea asta… Mai ales ca Brexitul nu ajuta cu nimic SUA. De unde atata fericire? Pentru ca daca ai sta mai bine sa te gandesti, Brexitul chiar afecteaza SUA. E un efect negativ, inclusiv in plan economic, dar mai ales politic. Lumea occidentala postbelica a fost construita pe o buna relatie intre Europa si Statele Unite. Lucrul acesta a permis Statelor Unite consolidarea puterii si influentei pe plan extern. Fara Uniunea Europeana si SUA ar fi mai slaba si cu mai putina influenta. Prin Uniunea Europeana, SUA a contribuit major la democratizarea Europei de Est, la introducerea economiei de piata libera, intarind libertatea in Europa, micsorand pericolul extremismului, care a facut ravagii in Europa. Prin Uniunea Europeana, SUA a contribuit la democratizarea si modernizarea Rusiei, o tara ce s-a aflat decenii la rand sub comunismul cel mai dur, care a provocat crime inimaginabile! Prin Uniunea Europeana, SUA a contribuit la instaurarea unui regim democratic in Ucraina, determinand un parcurs benefic pentru aceasta tara, in sensul modernizarii acesteia. Ca acum sa vina Dl. Trump si sa stirbeasca din prestigiul Americii de patrie a libertatii!

Este inadmisibil!

Si sper ca electoratul american sa deschida bine ochii la vot! Pentru ca votand un astfel de om iresponsabil pot sa-si condamne tara la dezastru!

E trist ce se intampla. Dupa doua mandate ale unui Presedinte Democrat ar fi trebuit sa vina unul Republican. Insa este inacceptabil un Presedinte Republican precum Dl. Trump, cu astfel de idei ce pot leza grav America!

Este de neacceptat un Presedinte al SUA care sa sprijine extremismul in Europa! Iar Uniunea Europeana trebuie, zic eu, sa aiba o pozitie cat se poate de ferma in acest sens. Nu putem ramane indiferenti la ceea ce se intampla peste Ocean. Nu putem accepta „afaceri” care sa ne pagubeasca si care sa pagubeasca si America! Si de asemenea nu putem accepta manipulari si jocuri care sa distruga Lumea Libera! Daca admitem ca Obama ar fi antiamerican, Trump e si mai antiamerican. Pentru ca o politica externa care sprijina sau favorizeaza dictatori precum Putin sau Kim Jong-un nu poate fi decat antiamericana. E clar, spre exemplu, ca dezangajarea Americii in Marea Chinei de Est si in Marea Japoniei favorizeaza Coreea de Nord! Or, politica D-lui. Trump spre asa ceva conduce! De asemenea acutizarea relatiilor cu Lumea Islamica nu poate fi de bun augur, nu numai pentru America, dar si pentru pacea Planetei. Sau ganditi-va ce ar insemna o politica favorabila regimului D-lui. Putin, cu o scadere, o diminuare a influentei NATO… Evident, sunt lucruri inadmisibile, ca si aceste declaratii referitoare la Brexit pe care Dl. Trump le-a facut cu o nonsalanta usuratate.

In loc sa promoveze cresterea economica si pietele libere, Dl. Trump promoveaza protectionismul. De fapt, Dl. Trump promoveaza o autoizolare a Americii pe plan international, o scadere a rolului Americii in Lume, favorizand extremismul si dictaturile si chiar, indraznesc sa spun, aparitia unor regimuri dictatoriale, creand un climat de insecuritate pe plan international. Astfel de eventualitati ar trebui combatute de catre Uniunea Europeana, care pana acum a jucat un rol destul de pasiv pe plan international. Faptul ca Donald Trump se plaseaza, politic vorbind, in aceeasi tabara cu Nigel Farage si Marine Le Pen trebuie combatut de catre Uniunea Europeana!

Pareri, opinii…

In incheiere o analiza interesanta a Andreei Paul legata de:

Cum ne afectează Brexit-ul?

„Votul britanicilor de la referendumul de pe 23 iunie trebuie analizat fără mânie sau părtinire. Gestul Marii Britanii de a atrage atenția asupra marilor probleme ale viziunii tactice și strategice a Uniunii Europene trebuie luat foarte în serios. Cu sau fără „succesul” ieșirii „englezești” din arena europeană, Uniunea va trebui să regândească modul propriu de funcționare și de gestionare a problemelor curente și a crizelor. Iar această regândire nu ar trebui să reechilibreze numai situația „mamuților” Uniunii, ci și românii ar trebui să beneficieze din plin de un nou suflu strategic european.
România nu are de ales. Chiar fără să fim în Schengen încă, fără să fim conectați la sistemul bancar al Euro, nu avem spre altundeva unde să ne îndreptăm. Trebuie să ne pregătim de schimbări europene făcând în continuare schimbări naționale – adaptarea legislației, elasticizarea economiei, absorbția inteligentă de fonduri, eliminarea eficientă a corupției etc.
Pe toate canalele de comunicare se înșiruie de ceva timp avantajele și dezavantajele economice, politice, sociale ale ieșirii Marii Britanii din UE.
UE ar trebui să se restructureze drastic în caz de ieșire britanică din scenă, devenind mai săracă și mai puțin abilă comercial. Ar surveni succesiv pericolul ex-centrizării similare în cascad a altor țări.
Dezavantaje mari pentru Marea Britanie – monedă prăbușită, proiecte comune suspendate etc. Dezavantajele ar fi diminuate potențial de independența politicilor proprii ulterioare Brexitului și de gândirea unei eventuale asocieri unionale cu Statele Unite – chestiune pe care președintele Obama a negat-o cu claritate; cine știe însă ce ne va aduce apropiata perspectiva electorală americană?
Frustrările britanicilor sunt de înțeles – mai ales după „salvarea” economică a Greciei. Este de înțeles și tendința de autonomizare a Marii Britanii, ca țară creatoare a liberalismului politic și economic.
Totuși, Marea Britanie și-a atenuat criza postbelică generând conceptul istoric de uniune de țări ca pionier al comunității europene.
Britanicii sunt apoi cei care au diseminat pe glob idea de echipă, de grup de persoane care împreună joacă rugby, fotbal sau cricket, fac o afacere sau structurează o rețea comercială undeva în lume. De ce vor atunci acum să iasă din UE?
Cum vor acum englezii să aplice un liberalism purist într-o situație economică mondială de o asemenea complexitate?
Cât din referendumul pentru Brexit de la 23 iunie este populism și politică, cât din frustrările insulare au inflexiuni de iluzii de secol XIX (mai ales ale politicienilor)?
Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări – care țin atât de obscur cât și de tendințe naturale – , peste o săptămână, referendumul va produce efecte. O astfel de tentativă a britanicilor a mai avut loc la doar doi ani de la aderarea la Comunitatea Europeană, în 1975. La referendumul de atunci aproape 70% dintre britanici au răspuns cu da la întrebarea „Dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în Comunitatea Europeană?”
Trendul ascendent al euroscepticismului de atunci încoace nu trebuie neglijat. Implicațiile sunt majore:
– Astăzi, 1 din 10 europeni este britanic. Brexitul ar putea diminua populaţia Uniunii cu 12,75%, respectiv cu 0,9% ponderea cetățenilor europeni în totalul populaţiei mondiale, conform datelor furnizate de Eurostat. Asta înseamnă că ieşirea britanicilor din UE ar duce la un regres de 10 ani. Populaţia Marii Britanii echivalează cu populaţia statelor care au aderat în anul 2004, mai puțin Cehia.
– Suprafaţa Uniunii Europene s-ar putea reduce cu aproximativ 250 de mii de km2, așadar cu peste 5%, pierzând totodată şi o potenţială rută maritimă şi al doilea cel mai mare port ca şi cantitate de bunuri transportate.
– UE riscă să piardă a doua cea mai mare economie după Germania. Marea Britanie a contribuit cu 2,6 trilioane de euro la PIB-ul european în anul 2015. Prin urmare, ar suferi o scădere cu peste 17% care poate crea un şoc asupra economiei europene, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a reuşit să depăşească nici măcar criza din 2008 când PIB-ul european a scăzut cu aproximativ 6%. Dincolo de riscul de destabilizare al economiei, UE îşi poate pierde poziţia de lider economic.
– Bugetul Uniunii Europene se va reduce cu peste 13%, europenii find nevoiți să suplinească aceste pierderi sau să reducă investițiile. Potrivit informaţiilor furnizate de Comisia Europeană, Marea Britanie este al treilea contributor la bugetul UE, în prezent.
– Comerţul intracomunitar va fi afectat. Conform datelor Eurostat, în anul 2015 Marea Britanie ocupa locul al 3-lea în ceea ce priveşte ponderea în totalul importurilor intra-UE, cu o valoare de peste 300 de miliarde de euro, reprezentând 10% din total. Totodată, a avut o pondere de 6% în totalul exporturilor intra-comunitare, cu o valoare de 184 miliarde de euro.
– UE riscă să piardă principalul stat care atrage cele mai multe investiţii străine directe. Potrivit World Investment Report 2015, realizat de UNCTAD, Marea Britanie a fost clasată pe primul loc în UE în ceea ce priveşte intrările de investiții străine directe, în valoare de 72,24 miliarde de dolari în anul 2014.
Nu doar Uniunea Europeană va retrograda, ci și Marea Britanie, iar efectele acestei incertitudini politice se resimt. Lira sterlină a scăzut de la începutul anului cu aproape 1,5%, la 1,2589 euro în prezent. Concret, euro câștigă teren în fața lirei, pe semne că, în ciuda acestei retorici, Marea Britanie nu va părăsi UE.
În ceea ce privește România, riscul ieșirii Marii Britanii din UE înseamnă condiții riguroase pentru cei aproape 180 de mii de muncitori români înregistrați de Oficiul Național de Statistică britanic, dar înseamnă și taxe suplimentare pentru cele 5% din totalul exporturilor românești care ajung în prezent în Marea Britanie.
Independența pe care britanicii vor să o afișeze este specifică secolului al XIX-lea, care deși a dus la un succes remarcabil în acele vremuri, azi singura posibilitate ca Marea Britanie să devină un lider mondial este doar în interiorul Uniunii. În fața ascensiunii Chinei, Indiei, Braziliei sau a altor state, chiar și SUA a ales să aplice o strategie a interdependenței, nu a independenței, prin semnarea sau negocierea unor acorduri economice, politice și chiar militare capabile să facă față acestor noi competitori globali.”

Mi s-a parut foarte importanta si cu totul justificata fraza din final:

În fața ascensiunii Chinei, Indiei, Braziliei sau a altor state, chiar și SUA a ales să aplice o strategie a interdependenței, nu a independenței, prin semnarea sau negocierea unor acorduri economice, politice și chiar militare capabile să facă față acestor noi competitori globali.„”

Este corect ceea ce afirma si trebuie luat aminte, nu oricum, ci foarte bine si cu mare atentie, la urmatorul lucru: China si India nu mai sunt cele de acum 40-50 de ani… Pe vremea aceea erau doar niste tari mari, enorme, dar economic nu repreznetau mare lucru. India era mai demult dominion britanic, Perla Coroanei… Ca situatia de acum e absolut diferita, lucru e de natura evidentei.

Cresterea PIB-ului Indiei

Reformele de liberalizare economica initiate in India in 1991 au condus la o crestere fara precedent a PIB-ului acestei tari! Nu stiu daca urmariti canalul Bollywood… 🙂 Filme indiene, muzica, dans, dar nu numai… Nu mai sunt acelea cu Raj Kapoor, baiatul sarac si descult… Ci in filmele de azi observatorul atent descopera „mici amanunte”: modernizarea reala a Indiei si cresterea nivelului de trai al populatiei!! De fapt, India, pentru ca sa progreseze si mai puternic ar avea nevoie de un strop de disciplina si inca un strop de tehnologie performanta. Va dati seama ce inseamna asta? Si ce ar putea face Marea Britanie (daca nu se va dezmembra intre timp), o tara micuta in comparatie cu un asemenea colos? N-as vrea sa se inteleaga din ce am spus ca nu mai pot eu de ceea ce face India… NU! Problema este: ce ne facem NOI!!!!

„Comerţul intracomunitar va fi afectat” si „UE riscă să piardă principalul stat care atrage cele mai multe investiţii străine directe.” – dar trebuie, zic eu, remarcat un lucru: ce piata reprezinta toata Marea Britanie si ce piata reprezinta Uniunea Europeana? Marea Britanie reprezinta o piata micuta in comparatie cu Uniunea Europeana.

Hai sa vedem ce se intampla in urma deciziei „intelepte”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, a majoritatii electoratului britanic!

Agerpres

Brexit: Moody’s a retrogradat ratingul suveran al Marii Britanii la ‘negativ’

„Agenția Moody’s a retrogradat ratingul suveran al Marii Britanii de la ‘stabil’ la ‘negativ’ din cauza incertitudinii declanșate de rezultatul referendumului de joi, în care britanicii au decis ieșirea țării lor din Uniunea Europeană, informează sâmbătă BBC News și Sky News.

‘În cei câțiva ani în care Marea Britanie va trebui să-și renegocieze relațiile comerciale cu UE, Moody’s se așteaptă la creșterea incertitudinii, diminuarea încrederii și reducerea cheltuielilor și investițiilor, având ca rezultat o creștere mai slabă’, indică agenția.

Susținătorii ieșirii din UE au respins în mare măsură avertismentele legate de consecințele economice ale unei astfel de decizii, mizând că Londra va negocia acorduri comerciale și de control al imigrației mai bune decât cele în vigoare.

Moody’s afirmă însă că, odată cu ieșirea din UE, este probabil ca Marea Britanie, a cincea economie mondială, să-și reducă bugetul pentru cheltuielile publice.

‘Efectul negativ al încetinirii creșterii economice va depăși economiile fiscale rezultate din faptul că Marea Britanie nu va mai trebui să contribuie la bugetul UE’, arată prognoza.

‘Guvernul britanic are unul din cele mai mari deficite bugetare dintre economiile avansate, iar încetinirea creșterii PIB va complica și mai mult planul de consolidare fiscală multianual al guvernului’, adaugă Moody’s.

AGERPRES/(AS — editor: Irina Cristea, editor online: Simona Aruștei)”

Observam ca mutarea aceasta – Brexitul – a fost una „foarte desteapta”, cu ghilimelele de rigoare, fireste.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iunie 26, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Zaherii si Taherii Romaniei

Ceea ce nu prea se remarca in legatura cu Omar Hayssam este faptul ca el face parte din panoplia investitorilor strategici (sa pun ghilimelele de rigoare?) postdecembristi ce provin din zone „misto” (sau cum zic americanii: „very cute” 🙂 ) , in cazul nostru Orientul Mijlociu, impreuna cu un Zaher Iskandarani, zis si Printul Banatului, si Fathi Taher (v. de exemplu aici, aici, aici, aici, aici). In ceea ce-l priveste pe Taher, parca n-am auzit sa fie asa probleme… In schimb la Zaher…

Mediafax

Zaher Iskandarani, trimis în judecată într-un nou dosar, pentru tentativă de înşelăciune şi fals

Se arata ca:

Zaher Iskandarani a fost trimis în judecată într-un nou dosar, în care este acuzat de tentativă de înşelăciune şi fals în înscrisuri, după ce două firme controlate de acesta prin interpuşi a întocmit 13 contracte de creditare false, pentru a nu plăti taxe şi impozite de peste 42 de milioane de lei.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Timişoara i-au trimis în judecată, în stare de libertate, pe Zaher Iskandarani, Sarah Riyad şi Jamil Fadi, pentru tentativă de înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Alături de aceştia vor fi judecaţi Radu Bogdan Nărămzoiu, pentru două infracţiuni de înşelăciune în forma tentativei şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, Stoiana Găman şi Dana Claudia Gheorghian, pentru două infracţiuni de complicitate la tentativă de înşelăciune şi două infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi lichidatorul judiciar Liviu Ionel Trifa, acesta fiind acuzat de două infracţiuni de complicitate la tentativă de înşelăciune.

Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în anul 2007, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Timiş a obligat două societăţi comerciale controlate de Zaher Iskandarani, prin persoane interpuse, să plătească impozite şi taxe datorate bugetului de stat în valoare de 21.194.909 de lei şi respectiv 21.457.950 de lei.

Procurorii au menţionat că Zaher Iskandarani a fost condamnat definitiv, în aprilie 2014, la cinci ani de închisoare pentru infracţiuni comise în cadrul celor două firme pe care le controla indirect. Iskandarani a primit pedeapsa în dosarul de contrabandă cu ţigări în care a fost judecat pentru că a prejudiciat statul cu aproximativ două milioane de lei. În acelaşi dosar au fost condamnate, la câte trei ani de închisoare cu executare, alte două persoane de origine arabă.

Procurorii susţin că, pentru a încerca eludarea plăţii celor peste 42 de milioane de lei datorate statului, inculpaţii au încercat, la început prin acţiuni în justiţie, anularea celor două decizii de impunere.

După ce solicitările au fost respinse, inculpaţii au cerut intrarea în insolvenţă a celor două firme, Liviu Ionel Trifa fiind desemnat de către instanţa de judecată în calitate de lichidator judiciar.

Procurorii susţin că Trifa a fost cooptat şi propus de către administratorul celor două societăţi, în virtutea relaţiilor pe care le avea cu Zaher Iskandarani. Trifa s-ar fi ocupat anterior de evidenţa contabilă a celor două societăţi comerciale.

După desemnarea lui Trifa ca lichidator judiciar, inculpaţii au întocmit în fals 13 contracte de creditare, prin şapte dintre acestea susţinându-se în mod nereal că una dintre firme datora lui Radu Bogdan Nărămzoiu suma de 2,4 milioane de lei, lui Zaher Iskandarani – 2,15 milioane de lei şi lui Fadi Jamil 28 de milioane de lei, sumă defalcată în trei contracte în valoare de 20 de milioane, 1,4 milioane, patru milioane şi 2,6 milioane de lei.

„Celelalte şase contracte întocmite în fals atestau în mod nereal că cealaltă societate comercială datora inculpatului Nărămzoiu Radu Bogdan suma de 2.375.000 lei, inculpatului Sarah Riyad suma de 15.145.000 lei (defalcată în trei contracte în sumă de 12.545.000 lei, 200.000 şi 2.400.000 lei) şi mamei naturale a inculpatului Iskandarani Zaher, care nu fusese niciodată în România, suma totală de 15.682.500 lei (defalcată în trei contracte de 11.222.500 lei, 960.000 lei şi 3.500.000 lei)”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Toate aceste contracte ar fi fost introduse artificial în contabilitatea celor două firme, de către Stoiana Găman, la solicitarea lui Iskandarani.

Ulterior, membrii grupării infracţionale s-au folosit de lichidatorul judiciar Liviu Ionel Trifu pentru a inversat ordinea de creanţă în tabelele de creanţă întocmite şi depuse în procedurile de insolvenţă a celor două firme, susţin procurorii.

„Această modalitate a prezentat instanţei de judecată, investită cu supravegherea operaţiunilor de lichidare a patrimoniului celor două societăţi comerciale, falsa aparenţă (contrară realităţii) a unor drepturi preferenţiale şi privilegiate ale inculpaţilor Iskandarani Zaher, Fadi Jamil, Sarah Riyad şi Nărămzoiu Radu Bogdan, care deveneau beneficiarii sumelor rezultate din vânzarea activelor înaintea instituţiilor statului. Această împrejurare era posibilă datorită sumei ce trebuia plătită lor, net superioară valorii activelor, organele fiscale fiind practic înlăturate de la posibilitatea de a-şi recupera sumele datorate de cele două firme”, se mai arată în rechizitoriu.

Astfel, cu aprobarea instanţei de judecată, în cadrul procedurii insolvenţei uneia dintre firme, s-a procedat la vânzarea la licitaţie a tuturor activelor la un preţ net inferior valorii reale. Licitaţia a fost însă fictivă şi la aceasta au participat apropiaţi ai lui Iskandarani şi fiul acestuia, care a şi fost desemnat câştigător.

Dosarul va fi judecat de magistraţii Tribunalului Timiş.

Procurorii au pus sechestru asigurător pe un cont bancar deschis pe numele uneia dintre firme, pentru a putea fi recuperat prejudiciul de 42.652.859 de lei, reprezentând impozite şi taxe datorate bugetului statului de cele două societăţi comerciale.

În această cauză, procurorii au fost sprijiniţi de Serviciul Român de Informaţii.

Sirianul Zaher Iskandarani a fost dat în urmărire naţională în 6 aprilie, după ce nu a fost găsit pentru a fi încarcerat ca urmare a condamnării lui definitive la cinci ani de închisoare pentru contrabandă cu ţigări.

Prin decizia din 4 aprilie a Curţii de Apel Bucureşti, Zaher Iskandarani şi ceilalţi doi condamnaţi, precum şi SC Alchool Banat Industry SRL Timişoara, prin lichidatorul judiciar, au fost obligaţi să plătească ANAF aproape 1,9 milioane de lei, plus dobânzile aferente acestei sume.”

In legatura cu Hayssam, subiectul discutat este aducerea in tara a lui Mohammad Munaf:

Hayssam, despre aducerea lui Munaf în ţară: Momentul adevărului se apropie. Şi eu şi el vom fi liberi

Se arata ca:

Omar Hayssam, aflat în Penitenciarul Mărgineni, unde ispăşeşte o pedeapsă de 23 de ani de închisoare, din care 20 pentru răpirea celor trei jurnalişti români în Irak, spune că odată cu aducerea lui Mohammad Munaf în România ”momentul adevărului se apropie inevitabil”.

Omar Hayssam a postat, vineri, pe Facebook, un mesaj semnat ”echipa de apărare”, în care reacţionează faţă de aducerea în ţară a lui Mohammad Munaf.

”Munaf a ajuns în ţară! În sfârşit. Mi-e greu să mă bucur cu toată inima, e vorba de un cunoscut al meu, un apropiat adus să ispăşească nevinovat o sentinţă nedreaptă… Mi-e greu să nu mă bucur, văzând că momentul adevărului se apropie inevitabil, iar adevărul îmi este fără îndoială favorabil. Văd că multă lume se bucură, iar în ceea ce îi priveşte pe unii mă întreb dacă bucuria lor e sinceră sau lucidă…Salut acţiunea autorităţilor române! Eficienţa dovedită a aparatului de stat este benefică pentru reputaţia patriei mele şi mesajul clar că nimeni nu se poate sustrage justiţiei şi rigorilor legii nu poate fi interpretat decât cu solidaritate şi mândrie naţională. Vorbesc în cunoştinţa de cauză şi, deşi sunt într-o poziţie ironică rostind acestea, nu există niciun dram de sarcasm sau nesinceritate în cele afirmate. Cum nimic nu este întămplător în această lume, iar dreptatea şi adevărul sfârşesc întotdeauna prin a se afirma răspicat, am un sentiment de bine. Speranţa mi-e mai vie, detenţia mai usoară. Cred că voi fi liber, la fel şi Mohammed Munaf. Faptul ca este închis este trist, dar necesar pentru a-i schimba statutul de fugar, urmărit de eterna suspiciune a vinovăţiei şi de anatema terorismului. Ca să cureţi o rană trebuie să o deschizi. Dar durerea e preţul necesar vindecării”, spune Hayssam.

Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, la zece ani de închisoare în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak (Marie Jeanne Ion, Ovidiu Ohanesian şi Sorin Mişcoci), a fost adus, joi, în România şi se află în prezent în custodia Poliţiei Române, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Conform sursei citate, autorităţile române au finalizat joi demersurile în cazul lui Mohammad Munaf, cetăţean irakian şi american, cu aducerea în ţară a acestuia.

„Mohammad Munaf, condamnat definitiv, în anul 2008, de Curtea de Apel Bucureşti la 10 ani de închisoare, pentru acte de terorism împotriva unor cetăţeni români, se află în prezent în custodia Poliţiei Române. Acest lucru a fost posibil ca urmare a cooperării tuturor instituţiilor statului român, sub coordonarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Felicit Serviciul Român de Informaţii, Ministerul Afacerilor Interne, precum şi celelalte instituţii din cadrul sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului, care şi-au adus contribuţia pe dimensiunea externă, pentru ampla operaţiune desfăşurată în această perioadă, în cooperare cu parteneri interni şi externi. Efortul autorităţilor române a făcut posibil ca unul dintre principalii vinovaţi în dosarul răpirii celor trei jurnalişti români în Irak, în anul 2005, să îşi ispăşească pedeapsa în România, conform sentinţei judecătoreşti. Reafirm încă o dată sprijinul ferm al României pentru lupta împotriva terorismului”, spune preşedintele Klaus Iohannis, în mesajul transmis, joi, de Administraţia Prezidenţială.

Mohamad Munaf a fost localizat în Orientul Mijlociu, în urma unei ample operaţiuni, a declarat Ovidiu Marincea, consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig.

„Mohamad Munaf a fost localizat în Orientul Mijlociu şi, în urma unei operaţiuni ample cu parteneri interni şi internaţionali, am reuşit să îl aducem în România pentru a ispăşi pedeapsa cu închisoarea la care a fost condamnat în 2008”, a spus consilierul directorului SRI.

Munaf – care era dat în urmărire internaţională de şapte ani – a fost introdus într-un centru de reţinere şi arest preventiv al Poliţiei Române, informa instituţia.

În aprilie 2008, Mohammad Munaf, care are cetăţenie irakiană şi americană, a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la zece ani de închisoare pentru răpirea jurnaliştilor români Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian în Irak. Decizia a rămas definitivă în 16 mai 2008, în condiţiile în care Munaf nu a făcut recurs la instanţa superioară. Astfel, atunci împotriva lui Mohammad Munaf a fost emis mandatul de executare a pedepsei.

În condiţiile în care Munaf nu se afla în România, acesta a fost dat în urmărire internaţională.

Mohammad Munaf a fost ghid pentru Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian, răpiţi, în 28 martie 2005, la Bagdad. Munaf a fost luat ostatic alături de aceştia timp de 55 de zile şi a fost arestat de armata americană, după eliberarea lor, fiind bănuit de complicitate în răpirea românilor, alături de alte cinci persoane.

Cei trei ziarişti români au fost răpiţi în apropierea cartierului Jami’a, în timp ce se aflau în maşina condusă de Mohammad Munaf, care era ghidul lor.

În urma unui proces în Irak, în primă instanţă, Munaf (având dublă cetăţenie irakiană şi americană, fiind rezident şi căsătorit în România, la momentul organizării răpirii românilor) a fost condamnat la moarte prin spânzurare, decizia fiind contestată de acuzat. Astfel, Curtea Federală de Casaţie irakiană a decis, în 29 ianuarie 2008, că hotărârea de condamnare la moarte prin spânzurare a lui Munaf şi a celorlaltor cinci acuzaţi a avut la bază vicii de procedură (inclusiv transcriere greşită a numelor) şi erori în aplicarea legii şi a stabilit anularea acesteia. Astfel, Curtea a anulat decizia de condamnare la moarte.

La scurt timp de la eliberarea jurnaliştilor români, Ministerul Public susţinea că, din audierea preliminară a suspecţilor reţinuţi la Bagdad, a rezultat că întreaga operaţiune de răpire a jurnaliştilor a fost iniţiată, înfiinţată şi coordonată de către Omar Hayssam şi Mohammad Munaf. Totodată, din declaraţiile date în calitate de martor de către persoanele reţinute în Bagdad a rezultat că răpirea ar fi fost planificată în România, preciza Ministerul Public.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar.

Ulerior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spune că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

Omar Hayssam a fost adus în România în iulie 2013, după şapte ani de la fuga sa din ţară. El este încarcerat în Penitenciarul Mărgineni din judeţul Dâmboviţa, fiind condamnat definitiv, în trei dosare, la 20 de ani, 16 ani şi, respectiv, trei ani, pentru răpirea celor trei jurnalişti, înşelăciune în cazul „Volvo” şi fraude în cauza „Foresta Nehoiu”. În total, Omar Hayssam are de executat 23 de ani şi patru luni de închisoare, prin contopirea pedepselor.”

Maestrul Ion Cristoiu are de asemenea un articol pe tema asta:

Aducerea lui Munaf – o Operațiune de succes a SRI făcut praf de o Comunicare publică dezastruoasă

Se arata ca:

„Deși redactat într-o limbă de lemn menită a-l face invidios pînă și pe Iosif Vissarionovici Stalin, Declarația Președinției despre aducerea în țară a lui Muhammad Munaf, condamnat pentru acte de terorism în 2008, felicită Serviciul Român de Informații „pentru contribuția pe dimensiunea externă, pentru ampla operațiune desfășurată în această perioadă, în cooperare cu parteneri interni și externi”.

Spre deosebire de mulți confrați, n-am fost nedumerit de invocarea SRI.
Așa cum a dezvăluit Traian Băsescu pe Facebook, Operațiunea Aducerea lui Mohammad Munaf în țară a fost declanșată cu ani în urmă.

Ca și în cazul lui Nicolae Popa, al lui Omar Hayssam, principalul temei al efortului l-a reprezentat necesitatea de a demonstra forța statului român.

Problema aducerii lui Mohammad Munaf în țară s-a pus chiar din 2005, cînd – așa cum arată documentele WikiLeaks, publicate într-un număr anterior al cristoiublog.ro – Autoritățile române, în frunte cu președintele Traian Băsescu, s-au dat peste cap să-i convingă pe americani să ni-l prede.

Ca orice Mare aliat al unei țări mici, America ne-a dat cu flit.
În aceste condiții, după pronunțarea sentinței definitive, s-a format la SRI o echipă specială, care nu putea fi condusă decît de Florian Coldea, cel mai bun ofițer de informații român pe lumea arabă, cel care a condus și Operațiunea aducerea în țară a lui Omar Hayssam, echipă avînd drept misiune rezolvarea problemei Muhammad Munaf. Ca și în cazul Nicolae Popa, ca și în cazul Omar Hayssam, președintele Traian Băsescu, cel care a cerut SRI Operațiunile de aducere în țară a unor condamnați definitiv, a dat și el o mînă de ajutor intervenind în plan internațional.

De ce a fost atît de importantă aducerea lui Mohammad Munaf?
Nu numai pentru că astfel s-a demonstrat existența unui braț lung al legii românești, dar și pentru că încă din 2005, cînd au fost dovezi clare ale implicării decisive a lui Munaf în prima răpire, cea regizată de Omar Hayssam, manipulat să creadă că, eliberîndu-i în cele din urmă pe jurnaliști, va veni pe un cal alb în România și va fi iertat de toate dosarele penale. Ca jurnalist care m-am documentat în stil american despre Afacerea jurnaliștilor și am publicat, în 2005, aproape o sută de pagini de manuscris, cu documente, inclusiv provenite de la Bagdad, pot depune mărturie că Muhammad Munaf e cel care a mers în Piața din Bagdad pentru a căuta irakieni dispuși s-o facă pe teroriștii, e cel care a ținut legătura cu Hayssam pentru a-i spune cum decurge Operațiunea.

Mult mai important, Munaf deține cheia transformării unei comedii a Răpirii în ceea ce s-a numit Răpire adevărată. Eu îl suspectez chiar c-a fost, la ordin, unul din complicii celei de a doua răpiri, Operațiunea cu nume de cod Hîrtia de muște, deoarece Aliații voiau să stîrnească agitație în celulele teroriste adevărate prin apariția unei celule false. Despre astfel de Operațiuni ne dezvăluie amănunțit filmul Spy Game, tradus la noi, Spioni de elită, din 2001, cu Robert Redford și Brad Pitt. Pentru că celulele organizațiilor teroriste autentice tăceau în spațiul comunicării telefonice, CIA pune la cale un așa-zis atac terorist atribuit unei organizații noi, necunoscute. Alarmate celulele tradiționale se apucă să schimbe telefoane întrebîndu-se cine sînt autorii. Bun prilej pentru Agenție să localizeze organizațiile reale.

Aducerea lui Mohammad Munaf ar putea înlesni aflarea adevărului despre cea de-a doua Răpire, cea reală, deoarece prima, așa cum arată și Rechizitoriul în Dosarul Omar Hayssam, a fost doar teatrală.

În plus, deși Rechizitoriul pe baza căruia Omar Hayssam a fost condamnat îl desemnează pe Moahammad Muanf drept trimisul lui Omar la Bagdad, pentru a asigura comedia răpirii, la procesul lui Omar lipsește confruntarea cu Munaf. Poate acum se găsesc temeiurile legale pentru o redeschidere a dosarului.

Memoriile foștilor directori ai CIA (adevărate bestselluri cînd apar, spre deosebire de memoriile șefilor de Servicii românești care nu apar niciodată, deoarece aceștia habar n-au ce fac subordonații și, deci, le e imposibil să scrie ceva despre vreo Operațiune a Serviciului) au toate drept leitmotiv următoarea tînguire:
Cînd Agenția are un eșec, scrie toată lumea. Cînd are un succes, nu scrie nimeni.
Regula s-a aplicat cu strălucire la succesul care a fost pentru SRI Operațiunea Aducerea în țară a condamnatului definitiv Muhammad Munaf.

Practic, lovitura dată de SRI în domeniul său constituțional de activitate a apărut opiniei publice drept un fapt banal, dintre cele cărora presa abia dacă le dedică niște rînduri la rubrica Știri pe scurt.

Un Serviciu secret într-o democrație își trage forța din imaginea de instituție care justifică din plin banii alocați de la buget, ba chiar din imaginea de mîndrie stîrnită în cetățeni la gîndul că țara dispune de ofițeri de informații în stare să-i concureze pe cei de la CIA, FSB, Mossad.

Din acest punct de vedere, un succes precum aducerea lui Mohammad Munaf trebuia să devină un moment mediatic de excepție.
N-a fost așa.
Și asta nu numai din cauza regulii invocate de directorii CIA în privința raportului dintre succese și insuccese.
A fost un dezastru de comunicare publică și din vina felului în care a fost comunicată aducerea lui Muhammad Munaf.

Declarația lui Klaus Iohannis, postată pe site-ul Președinției, e o mostră de comunicare publică de tip stalinist folosită în 2015, anul în care nici măcar un primar de cătun dintr-un colț uitat al Planetei, nu-și mai poate permite să nu comunice.

E vorba, potrivit titlului, de o Declarație a Președintelui României.
Din cîte s-a vîzut duminică seara la tv, Klaus Iohannis e viu.
Păi, dacă e viu nu putea să iasă el în persoană și să spună textul scris de alții dar învățat pe de rost?

Nu neapărat de dragul lui, ci de dragul celor care au reușit să-l aducă în țară pe Mohammad Munaf, condamnat printr-o sentință definitivă cu șapte ani în urmă.

Dacă ar fi ținut o conferință de presă, așa cum sînt sigur ar fi făcut Traian Băsescu, succesul Operațiunii ar fi devenit un eveniment mediatic.

Dacă aș fi din conducerea SRI, m-aș gîndi cu groază la cum n-ar face nimic Președintele în cazul unui eșec spectaculos al Serviciului, cînd ar fi nevoie mai mult ca niciodată ca cineva cu putere de influență asupra opiniei publice să sară în apărarea SRI.

Nu numai Klaus Iohannis e responsabil de eșecul de comunicare a unui succes al SRI, dar și SRI însuși.
În 1975, presa americană a dezvăluit una dintre cele mai ambițioase Operațiuni ale CIA:
Proiectul Azorian, desfășurat în 1974, care consta în recuperarea de pe fundul Oceanului Pacific al unui submarin nuclear sovietic scufundat în 1968.

Deși la vremea respectivă CIA a susținut că informațiile din presă erau scurgeri fără voința Agenției, date recente arată că însăși Agenția făcuse astfel ca să ajungă informațiile în presă, deoarece Operațiunea era un succes.

De ce s-a apelat la această formulă?

  1. CIA nu-și putea permite să deconspire oficial Operațiunea.
  2. Scandalul mediatic produs, adăugat senzaționalului tipic informației interzise, a făcut ca Operațiunea de succes a CIA să intre în conștiința opiniei publice americane.

Desigur, SRI nu-și putea permite să transmită oficial toate informațiile despre Operațiunea Aducerea lui Mohammad Munaf.

Asta nu înseamnă că anumite informații nu puteau fi lăsate să se scurgă – controlat – în presă despre culisele Operațiunii.

Nici Președintele și nici SRI n-au dovedit minimă inteligență în materie de comunicare a unui succes al SRI.

Cînd va fi un insucces, nu va fi nevoie de nici o comunicare. Așa cum arată directorii CIA, insuccesul se comunică de la sine în astfel de cazuri.” (subl. mea)

Interesant este ca Taher, din cate inteleg, nu are probleme de genul asta. Zaher a sters-o, Hayssam e incarcerat! E ciudat ca un om de afaceri, chiar implicat in afaceri ce sfidau legea, recurge la o astfel de actiune: punerea la cale a rapirii unor jurnalisti intr-o zona de conflict si de foarte mare potential terorist precum Irakul… Despre Mohammad Munaf lucrurile sunt si mai complicate deoarece, din cate inteleg, el este un irakian care a emigrat in Romania, apoi in SUA, obtinand cetatenia americana in 1990. Cu toate acestea el a stat in Romania pana in 2004 cu nevasta si cei trei copii ai sai. Demn de remarcat este si faptul ca atat Hayssam cat si Munaf au fost adusi in tara dupa o lunga perioada de timp, vreo 7 ani… La aducerea in tara a lui Omar Hayssam, Basescu a declarat ritos: „Romania a efectuat o operatiune neautorizata pe teritoriul unui alt stat”, iar Ponta i-a intors replica sustinand: „Cand lucrezi cu iresponsabili trebuie sa-ti asumi si aceste riscuri” si a mai spus ca o parte din consilierii prezidentiali „au incercat sa deturneze politic pentru miscarea lor de doi bani o chestiune importanta pentru stat” (v. aici).

In 2013 am scris un articol despre Omar Hayssam:

O problema pentru cei foarte inteligenti

Intrebarile raman si acum. Interesant este insa si altceva: cine au fost investitorii strategici in Romania, dupa Revolutie… Oamenii acestia au invartit pe aici sume mari de bani, au avut afaceri, legaturi politice la nivel inalt… Totusi, cred ca e imposibil sa nu te intrebi daca activitatea lor economica si comerciala nu e legata si de cea de spionaj. Eu cred ca este o intrebare pe care orice om responsabil din tara asta si-o pune. Mai trebuie remarcat ceva: SRI nu a putut preveni actiunea de rapire a celor trei jurnalisti la vremea respectiva! S-ar putea sa fie doar o impresie ca America ne da cu flit. Eu nu m-as hazarda sa fac o astfel de afirmatie pana nu stim exact cum au stat lucrurile. Nici din documentele Wikileaks publicate de Ion Cristoiu nu rezulta lucrul acesta, ca America ne-ar fi dat cu flit:

Documentele WikiLeaks le dau peste bot analfabeților de la România Tv și Antena 3: Traian Băsescu s-a bătut să-l aducă în țară pe Mohammad Munaf!

Se arata ca:

„Sebastian Ghiță, încă în libertate, și Dan Voiculescu, în pușcărie, și-au dat mîna pentru a declanșa, prin televiziunile lor, România Tv și Antena 3, o campanie tiribombistă menită a dovedi că aducerea lui Mohammad Munaf în țară, pentru a-și ispăși pedeapsa dată prin sentința Curții de Apel București, îl face pe Traian Băsescu să tremure de frică. Nevolnici, guriste și guriști, fătuce și estropiați atît din personalul celor două televiziuni, cît și din afară se întrec în a trăncăni despre cît de tare s-a zbătut Traian Băsescu pentru ca Muhammad Munaf să nu fie adus în țară.

Documentele dovedesc însă contrariul.
Potrivit cablogramelor trimise de Ambasada Americii la București în 2006 și 2007 Departamentului de stat al SUA, interceptate și date publicității de WikiLeaks, Autoritățile române, în frunte cu Traian Băsescu, s-au dat peste cap pentru ca americanii să ni-l dea pe Mohammad Munaf.

Răspunsul american la solicitările îndreptățite ale aliatului român – răspunsuri ce s-ar putea rezuma în formula No sau Niet – ne arată încă o dată nenorocirea pentru o țară ca România de a fi într-o alianță asimetrică cu o Mare Putere a clipei istorice.

Redau mai jos cablogramele deconspirate de Wikileaks împreună cu urarea adresată lui Sebastian Ghiță să mai rămînă în libertate și angajaților săi, ca și ai celor ai lui Dan Voiculescu, să meargă la un curs, fie și scurt, de alfabetizare profesională.

UNCLAS SECTION 01 OF 02 BUCHAREST 000017 / 2006
Tags: Răpirea jurnaliştilor; Mohammad Munaf; Omar Hayssam;
Subiect: Cererea Ministerului Român de Justiţie privind audierea lui Munaf din Irak.

Ministrul Justiţiei a trimis Ambasadei din Bucureşti, pe 29 decembrie, o solicitare pentru asistenţă legală în legătură cu două cazuri care îl implică pe Mohammad Munaf, ţinut în custodie în Irak
Aceasta este prima scrisoare primită vizând stabilirea unui singur canal de comunicare pentru cererile care se referă la asistenţa legală a SUA în privinţa cazului Munaf.

Pe scurt, în documentul oficial din partea Ministerului Justiţiei este recunoscută custodia oficială a Irakului asupra lui Munaf, dar se cere ajutor SUA pentru o videoconferinţă în care să fie audiat Munaf cu privire la acuzaţia de terorism şi în calitate de martor în cazul Omar Hayssam. Ministerul Justiţiei susţine menţinerea acuzaţiilor de terorism la adresa lui Munaf, acuzând că răpirea celor trei jurnalişti români a lezat interesele de stat ale României.

Rezolvarea favorabilă a dosarului înregistrat cu numărul 6595/2/2006 şi 33970/2/2005 la Curtea de Apel Bucureşti depinde în mare măsură de modul în care autorităţile irakiene rezolvă solicitările autorităţilor judiciare din România

Având în vedere că Mohamad Munaf are cetăţenie americană şi este în custodia trupelor SUA din cadrul Forţelor Multinaţionale ale Colaliţiei din Irak, susţinere autorităţilor SUA este esenţială pentru a finaliza cererea pentru asistenţă legală lansată de Curtea de Apel Bucureşti.

Ministerul Justiţiei a informat Ambasada că, la data de 14 noiembrie 2006, Ministerul irakian de Justiţie şi-a exprimat verbal acordul în vederea audierii lui Munaf prin videoconferinţă. Prin urmare, la 23 noiembrie 2006, având susţinerea Ambasadei SUA din Bagdad şi al Comandantului american al Forţelor Multinaţionale, conexiunea video a fost stabilită, având loc prima rundă de audieri. Din cauza unor motive procedurale, audierea a fost amânată pentru data de 14 decembrie 2006, când, din păcate, nu a putut avea loc, Ambasada SUA din Bagdad informând Ministerul Justiţiei că „lipseşte acordul autorităţilor irakiene” (acord, care a fost exprimat doar verbal).

Ministerul român de Justiţie a solicitat Ambasadei de la Bucureşti să continue să susţină în faţa autorităţilor competente, cererea României pentru a avea de câştig de cauză în acest complex caz de terorism.

Ambasadei de la Bucureşti i se cere să ofere informaţii cu privire la poziţia autorităţilor americane referitor la audierea lui Mohammad Munaf. În cazul unui răspuns afirmativ, Ambasada trebuie să comunice data celor două audieri, precum şi informaţii de contact ale unor oficiali SUA care vor oferi suport tehnic

Pentru a informa corect Ambasada, Ministerul român de Justiţie a informat: Începând cu luna decembrie 2005, autorităţile române au trimis Irakului 5 cereri pentru asistenţă legală în cazul lui Mohammad Munaf. Acele cereri se referă la audierea lui Munaf şi a altor 6 persoane de către o comise rogatorie obişnuită sau prin videoconferinţă: Al Qasir Salam (născut la data de 05.12.1971), Al Salmani Omar Jassam (născut la 03.01.1970 în Bagdad), Al Slemani Abdel Jabbar (născut la 07.01.1956 în Bagdad), Al Amin Youssef (născut la 06.10.1971 în Bagdad), Al Giuburi Ibrahim (născut la 01.12.1969 în Bagdad) şi Samarai Hakim (născut la 07.01.1956 în Bagdad)

Se cere audierea lui Munaf pentru că acesta este pârât în dosarul numărul 6595/2/2006 şi martor în cel 33970/2/2005

In dosarul numărul 6595/2/2006, Mohammad Munaf este în curs de judecare, iar în celălalt cetăţeanul sirian Omar Hayssam, având în vedere că cele două dosare s-au despărţit de motive procedurale.

În ceea ce priveşte procesul lui Munaf, care este acuzat de acte de terorism, Ministerul român de Justiţie ar dori să sublinieze că România şi-a exprimat în mod dorinţa ca acet caz să fie judecta în cadrul sistemului juridic român.

Trebuie subliniat faptul că, în nici un moment, autorităţile române nu au renunţat la exercitarea jurisdicţiei asupra acţiunilor întreprinse de Munaf, având la bază drepturile legale la nivel internaţional, şi fiind justificată daunele aduse intereselro de stat ale României.

S E C R E T SECTION 01 OF 02 BUCHAREST 000104 / 2006
Tags
: Mohammad Munaf; Irak

Subiect: Solicitarea secretarului de stat Adrian Vieriţă de a se întâlni cu însărcinatul cu afaceri şi cu consilierii politici în funcţie în data de 30 ianuarie, pentru a discuta plângerea depusă de Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului în numele lui Mohammad Munaf, cu cetăţenie româno-americană, care a fost condamnat la moarte anul trecut, pentru răpirea din 2005 a 3 jurnalişti români în Irak

Vieriţă a afirmat că nota verbală primită de la comisie a solicitat României, ca stat partener la Protocolul Opţional încheiat la Convenţia Internaţională a Drepturilor Civile şi Politice, să “adopte toate măsurile necesare pentru a asigura” protecţia lui Munaf şi a familiei sale de pagube ireparabile. El a subliniat că guvernul român nu s-a conformat solicitărilor cuprinse în notă de a informa comisia, până la data de 22 ianuarie, asupra demersurilor întreprinse pentru a proteja “viaţa, siguranţa şi integritatea personală” a lui Munaf.

Oficialul român s-a folosit de prilejul întâlnirii cu diplomaţii americani pentru a le transmite acestora, în linii mari, poziţia ţării noastre faţă de plângerea Comisiei ONU. El a subliniat faptul că deciziile guvernului român sunt în conformitate cu protocoalele şi convenţiile internaţionale care au ca scop abolirea pedepsei cu moartea. De asemenea, Vieriţă a observat că, pentru a răspunde solicitărilor primite, trebuie clarificată chestiunea juridicţiei României asupra lui Munaf în orice moment anterior reţinerii sale.

Preşedintele Traian Băsescu a subliniat că interesul pentru extrădarea lui Munaf în România este deosebit de mare, deoarece acesta urmează să participe ca martor în procesul complicelui său, omul de afaceri cu cetăţenie româno-siriană, Omar Hayssam.

UNCLAS BUCHAREST 000157
Tags
: Mohammad Munaf

Subiect: Scrisoarea (prezentată integral), datată 2 februarie 2007, din partea Departamentului de drept internaţional din cadrul Ministerului Justiţiei prin care se solicită asistenţă în cazul Mohammad Munaf.

UNCLAS BUCHAREST 001686
TAGS:
răpirea jurnaliştilor, Mohammad Munaf, Irak, SUA

SUBIECT: Demersurile Guvernului României şi Ambasadei din Bagdad pentru obţinerea accesului la Mohammmad Munaf şi la alţi cetăţeni irakieni implicaţi în răpirea jurnaliştilor români (Majed Mohamed Hassan Al Mashadani; Hashem Mohamad Mahmoud Abdala Al Mashadani; Abdel Karim Khalil Ibrahim Hamadi Al Faraji; Mohamed Hardan Hashem Al Isawi)

Consilierul juridic al SUA a primit din partea procurorului român Ciprian Nastasiu o copie a două documente necesare pentru accesul la Mohammad Munaf.

C O N F I D E N T I A L BUCHAREST 001883
TAGS:
Mohammad Munaf, răpirea jurnaliştilor, Irak, SUA

SUBIECT: Cazul Mohammad Munaf

Cablograma face referire la întâlnirea din 19 decembrie dintre oficiali americani şi reprezentanţii Ministerului Român al Justiţiei şi ai Ministerului de Externe pentru a discuta modalităţile de comunicare între Guvernul SUA şi cel al României în privinţa cazului Munaf. Adjunctul şefului Misiunii SUA la Bucureşti a subliniat necesitatea unui mecanism oficial şi mai bine coordonat de comunicare, având în vedere deficienţele din trecut şi nevoia de a ţine evidenţa solicitărilor şi răspunsurilor provenite de la mai multe părţi.

Florin Răzvan Radu a informat, iniţial, că ministrul justiţiei a comunicat cu SUA prin intermediul unor cereri oficiale, cum este cea datată din 1 noiembrie 2006. La acea dată, ministrul justiţiei, Monica Macovei, a trimis o scrisoare oficială către avocatul american Gonzales şi secretarului apărării, Rumsfeld. El a admis că procurorii români au plecat la Bagdad fără să informeze Ministerul Justiţiei şi au comunicat direct cu membrii coaliţiei şi cu oficialii SUA.

Participanţii au căzut de acord ca viitoarele comunicări în cazul lui Munaf să fie transmise prin intermediul Biroului pentru Orientul Mijlociu şi Africa din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Departamentul de politică din cadrul Ambasadei de la Bucureşti, fie sub forma unei note, fie în alt format în scris. În încheiere, Radu a menţionat că instanţa din România care se ocupă de cazul lui Munaf a solicitat asistenţă în audierea acestuia din 18 ianuarie.

Prezentarea solicitării adresate de ministrul justiţiei, Monica Macovei, în vederea urgentării pronunţării autorităţilor SUA asupra cererii de extrădare a lui Mohammad Munaf.

C O N F I D E N T I A L SECTION 01 OF 02 BUCHAREST 001190
Tags:
răpire, jurnalişti, Munaf, Hayssam, PSD

Subject: Revenirea în ţară a jurnaliştilor răpiţi şi mulţumirile adresate de preşedintele Traian Băsescu serviciilor de informaţii pentru munca depusă, nominalizând SRI, alături de SIE şi DIA

Guvernul continuă eforturile pentru întoarcerea în România a cetăţeanului Munaf Mohmammad, care le-a fost ghid jurnaliştilor în Irak.

Presa a subliniat că printre cei repatriaţi nu se află şi americanul Munaf Mohmammad, care nu mai este rezident în România de mult timp. Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale a făcut o declaraţie de presă, în care a transmis că Mohammad a rămas în Irak sub autoritatea forţelor multinaţionale.

Conform opiniei generale, Hayssam a fost implicat în foarte multe afaceri cu membri proeminenţi ai PSD, acesta fiind arestat pe 5 aprilie. În calitate de asociat al său, Munaf a fost implicat în caz.

Potrivit presei, pe 22 mai, Procuratura din România a declarat că Munaf va fi acuzat în România, în absenţă, pentru infracţiuni economice nespecificate.

Anticipăm că Guvernul român va continua să facă presiuni pentru întoarcerea lui Munaf, deoarece membrii Executivului sunt convinşi că el deţine informaţiile cheie privind răpirea.

În acelaşi timp, România a promis că va rămâne într-o relaţie strânsă şi anticipăm că Băsescu îşi va ţine cuvântul privind trupele româneşti în Irak.

Pe 22 mai, Consulul General a vorbit la telefon cu soţia lui Munaf Mohammad, Victoria Mohammad. CG a confirmat că Mohammad a fost eliberat şi va rămâne în contact pentru a oferi informaţii.

UNCLAS BUCHAREST 001243
Tags:
Munaf, FBI, Botoş
Subject: Cererea României de a participa la interogarea lui Mohammed Munaf

CDA a primit o scrisoare de la Procurorul General Botos 5/26/05, în care i s-au cerut date de contact la FBI, pentru a facilita participarea reprezentanţilor Guvernului României la interogarea lui Munaf la Bagdad.

S E C R E T SECTION 01 OF 02 BAGHDAD 003010
Tags:
România, deţinuţi
Subject: Dispoziţiile legale în privinţa lui Mohamad Munaf, deţinut în Irak sub autoritatea UNSCR 1546

Referitoare la Munaf este un fost rezident din România, care a fost închis în mai 2005, sub suspiciunea privind implicarea în răpirea unor jurnalişti români în Irak.

La 18 iulie, în cadrul unei comisii a forţelor de coaliţie din Irak, s-a convenit ca Mohamad Munaf să aibă statutul de deţinut intern, acest fapt urmând a fi raportat OSD. Departamentul american al Apărării va demara discuţii între autorităţi în legătură cu dispoziţiile legale referitoare la Munaf, bazându-se pe informaţii neoficiale.

Guvernul român a solicitat forţelor de coaliţie din Irak să îl pună pe Munaf la dispoziţia autorităţilor române în vederea unei audieri la sediul Ambasadei României din Bagdad. Forţele de coaliţie din Irak nu se opun accesului autorităţilor române la Munaf, atât timp cât demersul acţiunea părţii române este de natură investigativă, are loc la centrul de detenţie şi nu împiedică Administraţia SUA sau Tribunalul Penal Central din Irak să continue urmărirea penală a lui Munaf.

Nu s-au primit notificările Administraţiei americane referitoare la interesele SUA în privinţa procesului lui Munaf.

Problema extrădării în România sau a luării în custodie a lui Munaf ar trebui soluţionată pe cale bilaterală între Irak şi România, iar Ambasada SUA şi-a exprimat disponibilitatea de a facilita contactele bilaterale.

S E C R E T SECTION 01 OF 02 BAGHDAD 005083
Tags
: Guvern, România, deţinuţi, drepturile omului
Subject: Noi date referitoare la cazul Munaf

Referitoare la contactarea, prin email, de către Florin Răzvan Radu, director pentru relaţii internaţionale în cadrul Ministerului român de Externe, a ataşaţilor americani pe probleme politico-militare, cu solicitarea de organizare a unei videoconferinţe cu cetăţeanul Mohamad Munaf, aflat în custodia forţelor americane din Irak, precum şi cu alţi cinci cetăţeni de naţionalitate irakiană care nu sunt deţinuţi de către forţele de coaliţie din Irak.

Reprezentanţii americani au explicat, prin telefon, că Tribunalul Penal Central din Irak a fost de acord cu această solicitare, cu condiţia ca Mohamad Munaf să apară doar în calitate de martor şi să fie judecat de către un tribunal irakian.

Nu s-a pus în niciun caz problema ca Tribunalul Penal Central din Irak să permită judecarea lui Munaf într-un tribunal din România.

C O N F I D E N T I A L BUCHAREST 000858
Tags:
Irak, Munaf
Subiect: Nota primită de Ambasada SUA la Bucureşti din partea Ministerului Justiţiei, în data de 20 iulie, referitoare la cazul lui Mohammad Munaf

În notă se face referire la înţelegerea bilaterală din 1999 cu SUA privitoare la asistenţa juridică acordată de SUA Guvernului în eforturile depuse de a afla locaţia exactă a lui Mohammad Munaf şi în stabilirea jurisdicţiei asupra acestuia. Punctul de vedere exprimat de Ambasada SUA este că acordarea asistenţei americane este esenţială în îndeplinirea actului de justiţie în acest caz complex. În încercarea soluţionării acestui caz, Ministerul Justiţiei din România a solicitat în repetate rânduri asistenţă juridică din partea autorităţilor din Irak fără a primis un răspuns clar din partea acestora. În acest context, MInisterul Justiţiei solicită sprijinul Ambasadei Americane la Bucureşti pentru soluţionarea acestui caz. Conform autorităţilor române, Ambasada României din Baghdad a fost informată că Mohammad Munaf se află în custodia autorităţilor militare americane care nu doresc să comunice coordonatele locaţiei unde este deţinut Munaf autorităţilor din Irak.”

Eu stau si ma intreb altceva: daca in tot acest timp Munaf, care e cetatean american, a fost privit, din punctul de vedere al legislatiei americane, drept terorist in America. Mie nu mi-e clar acest lucru. Eu stau si ma intreb cum e privita in SUA chestiunea aceasta: au naturalizat un cetatean irakian care, ulterior, s-ar dovedi a fi un terorist. In caz contrar, daca nu ar fi terorist, ar rezulta ca actiunea de rapire ar fi avut alte scopuri. Obscure. Faptul ca „Mohammad Munaf se află în custodia autorităţilor militare americane care nu doresc să comunice coordonatele locaţiei unde este deţinut Munaf autorităţilor din Irak” nu-mi spune, practic, nimic. Cu atat mai mult nu-mi indica daca Munaf este sau nu terorist in SUA. Nu-mi spune nici daca Guvernul Statelor Unite tolereaza sau nu asa ceva. Observati si aceste fraze:

Nu s-au primit notificările Administraţiei americane referitoare la interesele SUA în privinţa procesului lui Munaf.

Problema extrădării în România sau a luării în custodie a lui Munaf ar trebui soluţionată pe cale bilaterală între Irak şi România, iar Ambasada SUA şi-a exprimat disponibilitatea de a facilita contactele bilaterale.

Nu spun, de fapt, mare lucru despre pozitia SUA. Ar putea sugera ca SUA isi protejeaza un cetatean propriu, american. Dar Administratia de la Casa Alba nu a formulat, de fapt, niciun fel de pozitie cu privire la acest caz si cu privire la Munaf. A fost un caz de terorism? Este Munaf un terorist? Cineva ar putea replica: „bine, bine, dar cum poti sa spui ca e terorist daca inca nu a fost judecat de un tribunal legal?”. Asa este. Dar Osama bin Laden cum a fost socotit teroristul nr. 1 al Planetei? A fost el oare judecat (si observati ca spun judecat, nu acuzat!!) legal de un tribunal legal constituit? Presedintele Bush facuse atunci o declaratie ce a ajuns celebra: „there’s no need to discuss innocence or guilt. We know he’s guilty.” – „nu este nevoie sa discutam despre inocenta sau vinovatie. Noi stim ca el este vinovat”. Asa, si-n cazul lui Munaf cum e? Stim ca el, de data aceasta Munaf, e vinovat? Sau nu stim? Iar in cazul Bataliei de la Tora Bora iata ce ne spune Wikipedia:

„According to The Washington Post, the U.S. government concluded that Osama bin Laden was present during the Battle of Tora Bora, Afghanistan in late 2001, and according to civilian and military officials with first-hand knowledge, failure by the United States to commit enough U.S. ground troops to hunt him led to his escape and was the gravest failure by the United States in the war against al-Qaeda. Intelligence officials assembled what they believed to be decisive evidence, from contemporary and subsequent interrogations and intercepted communications, that bin Laden began the Battle of Tora Bora inside the cave complex along Afghanistan’s mountainous eastern border.[169]

The Washington Post also reported that the CIA unit composed of special operations paramilitary forces dedicated to capturing bin Laden was shut down in late 2005.[170] Bush had previously defended this scaling back of the effort several times, saying, „I don’t know where bin Laden is. I have no idea and really don’t care. It’s not that important. It’s not our priority.”[171]

U.S. and Afghanistan forces raided the mountain caves in Tora Bora between August 14–16, 2007. The military was drawn to the area after receiving intelligence of a pre-Ramadan meeting held by al-Qaeda members. After killing dozens of al-Qaeda and Taliban members, they did not find either Osama bin Laden or Ayman al-Zawahiri.[172]

Incurcate sunt caile luptei impotriva terorismului…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

August 31, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre recenta declaratie a D-lui. Iliescu

Mediafax

Ion Iliescu, pentru Der Spiegel: Am aprobat o cerere privind „o locaţie” a CIA în România. Ioan Talpeş confirmă afirmaţiile fostului preşedinte

Se arata ca:

Ion Iliescu afirmă, într-un interviu acordat Der Spiegel, că el a aprobat „în principiu”, în perioada 2002-2003, o solicitare a SUA privind crearea unui centru al CIA în România, fără a şti că urma să fie vorba de vreo unitate pentru detenţie, detaliile proiectului stabilindu-le Ioan Talpeş, la acea vreme şef al Administraţiei prezidenţiale, scrie Der Spiegel.

În perioada 2002-2003, Statele Unite au formulat o cerere privind găzduirea de către România a unui centru al Agenţiei Centrale de Informaţii.

„Aliaţii americani ne-au cerut să oferim o locaţie”, afirmă Ion Iliescu într-un interviu acordat revistei Der Spiegel, explicând că a aprobat solicitarea „în principiu”, detaliile fiind stabilite de Ioan Talpeş, care fusese director al Serviciului de Informaţii Externe, iar atunci era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului prezidenţial pentru Securitatea Naţională.

Ion Iliescu a precizat că el a aprobat doar „o locaţie” destinată CIA, fără a avea cunoştinţă că era vorba de vreun centru special, pentru detenţie.

„Am considerat că era un gest de acomodare înaintea aderării noastre la NATO”, a explicat Iliescu, care a fost preşedinte în perioada 22 decembrie 1989-1992, 1992-1996 şi 2000-2004.

„Noi nu am avut nicio interferenţă asupra activităţilor desfăşurate de Statele Unite în acea locaţie”, a explicat fostul preşedinte. „În acel moment, mie, ca preşedinte, acea solicitare nu mi s-a părut mare lucru. Eram aliaţi (…), nu am intrat în detalii. Dacă aş fi ştiut ce se putea face acolo, răspunsul nu ar fi fost pozitiv”, a subliniat Iliescu.

Ioan Talpeş confirmă, pentru Der Spiegel, afirmaţiile lui Ion Iliescu despre centrul CIA

Fostul şef al Administraţiei prezidenţiale Ioan Talpeş a confirmat, pentru Der Spiegel, afirmaţiile lui Ion Iliescu despre locaţia destinată CIA, explicând că a fost oferit un sediu în Bucureşti, utilizat între 2003 şi 2006, şi că autorităţile române nu au ştiut ce activităţi desfăşurau americanii.

Ioan Talpeş, care în 2003 era şef al Administraţiei prezidenţiale şi şef al Departamentului prezidenţial pentru Securitatea Naţională, a confirmat că preşedintele de la acea vreme, Ion Iliescu, i-a dat „mână liberă” să se ocupe de problema oferirii unui sediu destinat CIA.

Talpeş a precizat că locaţia a fost oferită în Bucureşti, fiind utilizată în perioada 2003-2006, explicând că acest sediu nu mai există în prezent.

Potrivit fostului consilier prezidenţial, autorităţile române ar fi transmis CIA că nu aşteptau informaţii despre activităţile desfăşurate în acel sediu. „Nu am văzut personal locaţia. Eram conştienţi că puteau fi lucruri periculoase”, a spus Talpeş, potrivit Der Spiegel.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a negat, săptămâna trecută, afirmaţiile unui jurnalist care a susţinut că pe teritoriul României au existat închisori CIA unde au fost torturaţi oameni, subliniind că nu există „o probă” că au funcţionat pe teritoriul ţării noastre astfel de centre de detenţie. Întrebat vineri seara la Realitatea Tv dacă au fost închisori CIA în România unde s-au torturat oameni, fostul şef al statului a spus că nu ştie. Întrebat dacă a citit raportul Congresului SUA privind închisorile CIA din întreaga lume, Băsescu a confimat, dar a precizat că „nu există o probă că pe teritoriul României au existat astfel de închisori”.

Senatul american a prezentat, pe 9 decembrie 2014, versiunea publică a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode „brutale”, de multe ori „ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute. Versiunea publică a raportului elaborat de Comisia senatorială de Informaţii a secretizat o serie de date, inclusiv numele ţărilor care au găzduit închisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detenţie construit de CIA în România este „BLACK” („NEGRU”). Polonia are culoarea „albastru”, Lituania, „violet”, iar Thailanda, „verde”. Pornind de la această informaţie, din document ar rezulta că Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a semnat, în anul 2002, un acord cu o instituţie decizională de rang înalt din România (neidentificată în versiunea publică a documentului) pentru găzduirea unei închisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru construcţia centrului de detenţie au fost de ordinul milioanelor de dolari. „În anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu … din ţara … pentru a găzdui un centru de detenţie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din ţara … să identifice modalităţi de susţinere a … în ţara … (…) Primii deţinuţi CIA au început să fie transferaţi la Centrul de detenţie NEGRU în toamna anului 2003”, se arăta în raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agenţia Centrală de Informaţii.

Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre închisoarea secretă din România, iar ambasadorul american în România, Michael Guest, a calificat ca „inacceptabilă” această situaţie, cerând clarificări şi asigurări că nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. „În august 2003, ambasadorul american în ţara … a încercat să ia legătura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura că instituţia are cunoştinţă de existenţa centrului de detenţie şi de potenţialul impact asupra politicilor în relaţia cu Administraţia ţării-gazdă (România – n.red). Ambasadorului american i s-a răspuns de către biroul local CIA că acest lucru nu este posibil şi că nimeni de la Departamentul de Stat, nici măcar secretarul de Stat (Colin Powell – n.red), nu fusese informat despre existenţa închisorii CIA în această ţară. Catalogând drept «inacceptabilă» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel puţin de către consilierul prezidenţial american pentru Securitatea naţională prin care să fie descrise atribuţiile programului, inclusiv o poziţie din care să reiasă că tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale şi drepturile omului (…)”, menţionează raportul.

În această situaţie, sediul central al CIA a cerut intervenţia adjunctului secretarului de Stat, Richard Armitage, care l-a sunat pe ambasadorul din România. „Richard Armitage a cerut CIA să îi ţină pe el şi pe secretarul de Stat informaţi, pentru a nu fi luaţi pe nepregătite când ambasadorul va exprima îngrijorare”, subliniază raportul. În mai 2004, pe fondul dezvăluirilor despre abuzurile comise în închisoarea americană de la Abu Ghraib (Irak), ambasadorul din România a cerut din nou explicaţii privind metodele de interogare utilizate de CIA, reiese din raport. „Richard Armitage a făcut din nou afirmaţii vehemente, reproşând CIA că el şi secretarul de Stat au fost ţinuţi în afara procesului de coordonare al Consiliului american pentru Securitatea Naţională privind programul CIA. (…) Armitage a emis dubii privind eficienţa şi valoarea informaţiilor obţinute prin programul CIA”, preciza raportul. Din document rezultă că în închisoarea CIA din România au fost deţinuţi suspecţi importanţi, printre care s-au numărat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al reţelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizaţiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numărul trei în ierarhia grupării, şi Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat în atacul asupra navei militare USS Cole.

După publicarea raportului Senatului SUA, MAE preciza, pe 16 decembrie 2014, că autorităţile române nu deţin probe referitoare la centre de detenţie ale CIA sau acţiuni de privare de libertate întreprinse de Agenţie pe teritoriul naţional, dar nu pot ignora acuzaţiile aduse, astfel că manifestă disponibilitate pentru elucidarea acestora.

Un raport al Consiliului Europei prezentat în 2006 confirma existenţa unui centru secret de detenţie al CIA în România, în cadrul programului Agenţiei Centrale de Informaţii de „extrădări extraordinare” vizând suspecţi de terorism. În decembrie 2011, organizaţia Amnesty International a cerut României să redeschidă investigaţia privind centrul de detenţie al CIA, după ce presa internaţională a dezvăluit că închisoarea ar fi fost în Bucureşti. În octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea rapidă a unei anchete „independente, imparţiale, detaliate şi eficiente” privind implicarea României în programul închisorilor CIA. În replică, premierul Victor Ponta a declarat că autorităţile române vor studia rezoluţia PE şi vor face tot ce e normal pe plan european sau internaţional. „Sincer, nu ştiu despre ce închisori este vorba şi, în mod sigur, cred că s-au întâmplat cu mult înainte de a mă apropia eu de funcţia de prim-ministru. O să studiem ce s-a decis şi vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau internaţional”, spunea Victor Ponta în octombrie 2013.

În luna februarie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie potrivit căreia comisiile pentru Libertăţi civile, Afaceri externe şi Drepturile omului din PE vor reîncepe ancheta privind presupusele transferuri şi detenţii ilegale de prizonieri desfăşurate de CIA în statele membre UE, ca urmare a noilor dezvăluiri ale Senatului SUA privind utilizarea torturii de către CIA. Raportul Senatului SUA publicat în decembrie 2014 „dezvăluie fapte noi care confirmă acuzaţiile conform cărora mai multe state membre ale UE, autorităţile acestora, funcţionari şi agenţi ai serviciilor de securitate şi de informaţii au fost complici la programul CIA de detenţie secretă şi de extrădări extraordinare, uneori prin mijloace corupte bazate pe sume substanţiale de bani oferite de CIA în schimbul cooperării lor”, susţineau europarlamentarii. PE anunţa că această anchetă va presupune, printre altele, trimiterea unei misiuni parlamentare pentru colectarea de informaţii în statele membre unde există acuzaţii că au fost centre secrete CIA de detenţie.

Totodată, PE a invitat SUA „să ancheteze şi să urmărească penal multiplele încălcări ale drepturilor omului din cadrul programului CIA de predare şi de detenţie secretă şi să coopereze în ceea ce priveşte toate cererile din partea statelor membre ale UE referitoare la informare, extrădare sau căile de atac eficiente pentru victimele programului CIA”. Pe de altă parte, europarlamentarii îşi exprimau „preocuparea privind obstacolele întâmpinate de anchetele parlamentare şi judiciare naţionale referitoare la implicarea anumitor state membre în programul CIA, abuzul privind secretul de stat şi clasificarea nejustificată a documentelor care au condus la încetarea urmăririi penale”. Ei reiterau solicitările adresate statelor membre de a investiga acuzaţiile potrivit cărora, pe teritoriul lor, au existat închisori secrete în care erau deţinute persoane în cadrul programului CIA, precum şi să îi urmărească penal pe cei implicaţi în aceste operaţiuni.

Acuzaţiile privind utilizarea de către CIA a statelor membre UE, printre care România, Polonia şi Lituania, pentru transportarea şi detenţia ilegală a prizonierilor au fost anchetate de comisia temporară a Parlamentului European creată în 2006. De atunci, europarlamentarii au cerut în mod repetat investigaţii aprofundate privind colaborarea statelor membre UE cu programul CIA de detenţie secretă şi extrădare extraordinară.

În România a existat o anchetă parlamentară asupra acestei chestiuni, constituită în luna decembrie a anului 2005, după primele informaţii potrivit cărora spaţiul aerian românesc ar fi fost survolat de avioane CIA care transportau deţinuţi şi că aceştia erau torturaţi în centre special constituite în România. În urma acelei anchete s-a stabilit că nu au existat închisori CIA pe teritoriul României.

Preşedintele Comisiei parlamentare privind închisorile CIA, senatorul Norica Nicolai, declara, pe 16 iunie 2006, că există date clare care atestă faptul că avioanele militare americane au aterizat pe aeroporturile româneşti exclusiv din motive tehnice şi că, în România, nu există închisori pentru deţinuţi suspecţi de terorism.”

Sa vedem si ce precizari aduce Dl. Iliescu:

Precizari la interviul din Der Spiegel

Dl. Presedinte Iliescu arata ca:

Sunt neplăcut surprins de modul în care se reflectă și mai ales se comentează afirmațiile pe care le-am făcut într-un interviu acordat publicației germane „Der Spiegel”.

Vreau să fiu cât se poate de clar: nu am confirmat în niciun fel existența unei închisori ilegale a CIA pe teritoriul României, închisoare în care s-ar fi aplicat tehnici ilegale de interogare, cum ar fi tortura. Am precizat la fel de clar că, dacă aș fi știut ce destinație are facilitatea solicitată de partea americană, aș fi luat, cu siguranță, o altă decizie.

Știind ceea ce aprobasem – acordarea unui sediu pentru reprezentanța CIA în România-justifică faptul că, în toți acești ani, am negat existența unei închisori CIA pe teritoriul Româniai. Resping cu toată hotărârea interpretarea acestui gest-firesc între parteneri și aliați-drept o formă de a ”mitui” partea americană, pentru ca România să fie primită în NATO. Aprobarea a fost dată, din câte știu, DUPĂ ce la Praga, la summitul NATO, în noiembrie 2002, s-a luat decizia admiterii țării noastre în Alianța Nord-Atlantică.

Admiterea în NATO este rezultatul firesc al reformelor politice și militare operate după 1989, și a avut un șir de costuri, pe care le-am acceptat, pentru că beneficiile apartenenței noastre la NATO întrec cu mult costurile. Iar acum vedem cu adevărat că atunci am făcut o alegere corectă, care ne asigură securitatea, într-un context internațional complicat și extrem de periculos.

Cooperarea pe multiple planuri între București și Washington s-a accentuat și consolidat în ultimii 15 ani, lucru recunoscut-și continuat-de președinții și guvernele care s-au succedat de atunci la conducerea României. Ne-am asumat niște angajamente, care nu sunt nici ale mele, nici ale lui Traian Băsescu sau ale noului președinte, Klaus Iohannis. Sunt ale României, sunt în logica servirii intereselor României. Revin și spun: pentru toate există un cost. SUA și-au asumat lupta împotriva terorismului. Această luptă a avut și are niște costuri, umane și materiale. Costuri pe care le-am cunoscut și noi, în angajamentul nostru în Irak și Afganistan. Nu trebuia să ni le asumăm? Nu trebuia să respectăm regulile stabilite prin tratatele la care suntem parte?

Este ridicolă și mai ales degradantă pentru România, periculoasă pentru interesele ei, afirmația că declarația mea face ”jocul rușilor”. După aceeași logică, raportul prezentat la începutul anului în Congresul SUA, raport extrem de critic față de CIA și de tehnicile sale de interogare, face, la rândul lui, jocul rușilor. Vi se pare că se poate spune așa ceva, fără a cădea în ridicol? Raportul Congresului este expresia cea mai concretă a tăriei unei democrații, care, atunci când este nevoie, își asumă erorile și face astfel încât ele să nu se mai repete, iar legea să fie respectată.

Dacă în facilitățile CIA din România, din acei ani, s-au petrecut încălcări ale regulilor, este datoria părții americane să spună acest lucru, și să procedeze în consecință. România nu poate să nu-și asume faptul că a acceptat o cerere a CIA. Dar de aici până a spune că știam ce se întâmplă acolo, că știam despre eventualele acte de tortură și de cruzime, este drum lung. Eu refuz să merg pe acest drum.

Oricât ar părea de ciudat celor care cred că au mai găsit un motiv de răfuială cu Ion Iliescu, afirmațiile mele sunt o dovadă că România are tăria de a-și asuma responsabilitățile care îi revin, și în bine, și în mai puțin bine. Am învățat, sper, cu toții, lecția acestei întâmplări, și de acum înainte vom acționa în consecință. Sper că vom învăța și să vorbim aceeași limbă, când este vorba despre România și despre interesele ei. Și dacă ceva face jocul adversarilor României, acel ceva este suma dezbinărilor noastre, abordărilor politicianiste, tratarea conflictuală a tuturor subiectelor.”

Trebuie sa fim de acord cu ceea ce afirma fostul Presedinte, si anume ca e necesar ca Romania sa aiba „tăria de a-și asuma responsabilitățile care îi revin” . Punctul slab ar fi ca nu s-a interesat de ceea ce face CIA pe teritoriul Romaniei sau de ce nu a fost informat, pentru ca nu mi se pare prea clar…

Dar aici e o alta problema… Si anume raportul comisiei senatoriale americane, „raportul prezentat la începutul anului în Congresul SUA, raport extrem de critic față de CIA și de tehnicile sale de interogare” … Si e bine punctat: „extrem de critic”. Eu stau si ma intreb daca ne dam seama despre ce vorbim… Pentru ca, cel putin asa mi se pare, vorbim despre teroristi ca despre niste domnisoare de pension, la care daca ridici putin tonul au si inceput sa planga. Sa ne amintim ce au facut teroristii: 11 septembrie, Toulouse, Boston, Charlie Hebdo – Paris!! Sa ne gandim la Al Qaeda si ISIS, organizatii criminale care opereaza liber prin lumea larga, provocand o multime de victime, oameni nevinovati!! Or, tot acest raport senatorial ce doreste sa arate de fapt? Cat de rea a fost Administratia republicana sub Bush jr. Este clar ca avem de a face cu o lupta politica intre democrati si republicani, prin care primii doresc sa-i discrediteze pe adversarii lor politici, pe republicani. Sa arate ca America, sub o Administratie republicana, nu a respectat Drepturile Fundamentale ale Omului iar acum se face dreptate! Abordarea aceasta conflictuala are, bineinteles, ecouri in lumea larga. Insa, din pacate, pare a fi partinitoare, tinand partea teroristilor care apar astfel intr-o lumina mai favorabila.

Insa trebuie spus ca actiunile SUA in Orientul Mijlociu, si ma refer la cele impotriva Irak-ului, desfasurate cand la Casa Alba a fost o Administratie republicana, n-au fost fara temei. Ele au fost justificate! Saddam Hussein a atacat Kuweitul, a trimis rachete care au lovit Israelul. Iar ca reactie la asemenea fapte a urmat replica americana. De asemenea, razboiul din Afganistan a fost o reactie la atentatele din 11 septembrie 2001. In momentul in care, in Orientul Mijlociu, s-a dezvoltat o forta politica agresiva – atat politica dar si una terorista – care s-a manifestat impotriva SUA, atunci America a reactionat, cum si era de asteptat.

Sa facem o comparatie cu actiunile intreprinse de SUA sub o Administratie democrata, sub Barack Obama. Sa luam Libia. Muammar al-Gaddafi nu a atacat pe nimeni. Dimpotriva, el a vrut sa stabileasca niste relatii normale cu UE si SUA, in ciuda pacatelor tineretii. Chiar a vrut sa dea o mana de ajutor in lupta impotriva terorismului. Libia nu a atacat niciun stat, niciun stat vecin. Actiunea intreprinsa impotriva Libiei, aprobata in Consiliul de Securitate al ONU – cu abtinerea, din cate stiu, a Rusiei si Chinei – nu se poate spune ca nu a fost legala. Dar a fost justificata? Avioanele franceze si britanice au lovit salbatic Libia, SUA a bombardat de pe mare aceasta tara. Ca sa-l scoata pe dictator de la Putere. Au distrus Libia. Si rezultatul a fost ca Libia a ajuns un focar de terorism, unde terorismul islamic, organizatii criminale precum ISIS, se dezvolta fara probleme. Sa ne gandim acum la Siria – unde Consiliul de Securitate nu a aprobat interventia militara. Bashar al-Assad de asemenea nu a atacat pe cineva. Siria nu a atacat un stat vecin ca sa poti sa spui ca e un pericol. In schimb a inceput o actiune impotriva lui, dusa inclusiv de forte teroriste, actiune care nu a fost condamnata de Adminstratia de la Casa Alba, de Barack Obama, ci si sprijinita cel putin moral prin lipsa oricarei reactii. La fel si in Egipt, cand cu Primavara Araba, a venit la Putere Fratia Musulmana, lucru la care Dl. Obama de asemenea nu prea a avut vreo reactie. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a intamplat sub Barack Obama a fost o recrudescenta a terorismului in lume, fara ca aceasta spirala a crimei si violentei sa fie in vreun fel condamnata cu vehementa de catre liderul de la Casa Alba. Dimpotriva, parea ca le gaseste temeiuri justificate teroristilor pentru actiunile lor!

Toata aceasta tevatura pare a fi discreditarea fostei Administratii republicane de la Casa Alba, de catre democrati, in vederea viitoarelor alegeri prezidentiale pe care democratii vor sa le castige.

Dar sa vedem si care sunt cocluziile raportului Senatului:

Gandul

Concluziile DURE ale raportului Senatului SUA cu privire la tehnicile de interogare ale CIA: cele 20 de acuzaţii aduse Agenţiei Centrale de Informaţii

Se arata ca:

Tortura utilizată de CIA în interogatoriile începute după atentantele din 11 septembrie 2001 nu a fost „un mijloc eficient pentru a obţine informaţii sau colaborarea unor deţinuţi”, apreciază un raport al Senatului american în prima dintre cele 20 de concluzii prezentate mai jos, relatează AFP.

1. Utilizarea de către CIA a unor tehnici dure de interogare nu a fost un mijloc eficient pentru a obţine informaţii sau cooperarea unor deţinuţi.

2. Justificarea de către CIA a utilizătii tehnicilor dure de interogare se bazează pe afirmaţii inexacte cu privire la eficienţa lor.

3. Interogatoriile unor deţinuţi ai CIA au fost brutale şi mult mai dure decât CIA le-a descris aleşilor.

4. Condiţiile de încarcerare ale unor deţinuţi ai CIA erau mai dure decât CIA le-a prezentat aleşilor.

5. CIA a furnizat în mod repetat informaţii inexacte Departamentului american al Justiţiei, punând piedici unei analize juridice corecte asupra programului de detenţie şi interogare al CIA.

6. CIA s-a sustras activ sau a împiedicat supravegherea acestui program de către Congres.

7. CIA a împiedicat supravegherea şi procesul de decizie al Casei Albe.

8. Implementarea şi gestionarea acestui program de către CIA a complicat şi uneori a împiedicat misiunile de securitate naţională ale altor agenţii.

9. CIA a împiedicat supravegherea prin intermediul biroului inspectorului general al CIA.

10. CIA a coordonat difuzarea unor informaţii clasificate presei, inclusiv informaţii inexacte privind eficienţa unor tehnici dure de interogare.

11. CIA (Agenţia Centrală de Informaţii) nu era pregătită în momentul lansării programului de detenţie şi interogare, la peste şase luni după ce i s-a permis să deţină persoane.

12. Programul de detenţie şi interogare era implementat inadecvat şi prost gestionat în întregime, în special în 2002 şi la începutul lui 2003.

13. Doi psihologi externi au dezvoltat tehnicile dure de interogare ale CIA şi au jucat un rol central în implementarea, estimarea şi gestionarea programului. În 2005, CIA a subcontractat majoritatea operaţiunilor legate de acest program.

14. Deţinuţii CIA au fost supuşi unor tehnici coercitive de interogare care nu au fost aprobate de Departamentul Justiţiei sau autorizate de oficialii CIA.

15. CIA nu a prezentat o listă completă sau exactă cu indivizii pe care îi deţine şi a reţinut persoane care nu îndeplineau criteriile pentru a fi închise. Afirmaţiile CIA cu privie la numărul deţinuţilor săi şi al celor care au fost supuşi tehnicilor sale de interogare erau inexacte.

16. CIA nu a reuşit să evalueze corect eficienţa interogatoriilor sale forţate.

17. CIA a sancţionat rareori membrii săi care au comis încălcări grave şi au efectuat activităţi inadecvate.

18. CIA a ignorat numeroase critici interne şi obiecţii pe tema implementării şi gestionării programului său de detenţie şi interogare.

19. Programul CIA nu era viabil şi s-a încheiat efectiv în 2006, după dezvăluiri de presă, diminuarea cooperării altor state şi apariţia unor preocupări de ordin juridic.

20. Programul CIA a afectat reputaţia Statelor Unite în lume şi a generat costuri suplimentare importante, atât de ordin financiar, cât şi de altă natură.”

Eu cred ca ar fi de comentat cel putin doua lucruri:

1. De ce nu se trag concluzii la fel de dure impotriva terorismului, care creeaza o multime de victime, oameni nevinovati?

2. Daca lucrurile stau asa, de aici se vede ce inseamna cand serviciile secrete incep, dintr-un motiv sau altul, printr-un procedeu sau altul, sa aiba o Putere prea mare: incalca legea si comit abuzuri.

Dar sa vedem care a fost reactia lui Barack Obama:

Reacţia lui Barack Obama după ce un raport al Senatului a dezvăluit BRUTALITĂŢI incredibile comise de CIA

Se arata ca:

Preşedintele american, Barack Obama, a denunţat utilizarea de către Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) a unor metode „contrare” valorilor Statelor Unite.

„Aceste tehnici de interogare au afectat puternic reputaţia Statelor Unite pe plan global”, a declarat Barack Obama într-un comunicat, promiţând că va face totul pentru ca aceste metode să nu mai fie utilizate niciodată.

„Nicio naţiune nu este perfectă, dar una din forţele Statelor Unite este voinţa de a înfrunta direct trecutul”, a spus Obama.

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a comis erori utilizând tehnici brutale de interogare, admite directorul CIA, John Brennan, explicând însă că aceste metode au permis dejucarea unor comploturi teroriste după atentatele din 11 septembrie 2001.

„Au existat erori. Dar aceste tehnici brutale de interogare au permis obţinerea unor informaţii care au permis evitarea unor atentate, capturarea teroriştilor şi salvarea de vieţi omeneşti”, a spus Brennan.

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode „brutale”, de multe ori „ineficiente”, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute, conform raportului elaborat de Senatul SUA.

„În multe cazuri, au fost utilizate imediat cele mai agresive tehnici de interogare, în serie şi fără oprire”, precizează raportul.

„Privarea de somn implica ţinerea deţinuţilor în stare de veghe până la 180 de ore, de obicei în picioare sau în poziţii incomode, chiar şi cu mâinile legate deasupra capului”, adaugă documentul, precizând că un suspect de terorism a murit de hipotermie după ce a fost ţinut „parţial dezbrăcat” pe o podea de beton.

Conform raportului, alţi deţinuţi au fost legaţi la ochi şi târâţi pe coridoarele penitenciarelor în timp ce erau loviţi cu picioarele şi pumnii de gardieni. Mulţi deţinuţi supuşi tehnicilor brutale de interogare au suferit halucinaţii, stări paranoice, insomnii ori au avut tendinţa de a se automutila. Abu Zubaydah, unul dintre liderii reţelei teroriste Al-Qaida, a devenit inconştient după ce a fost supus tehnicii simulării înecului, precizează autorii raportului.

Potrivit documentului, elaborat de experţi ai Comisiei de Informaţii din Senatul SUA, „tehnicile de interogare utilizate CIA au fost mai brutale şi mult mai frecvente decât se cunoştea”.

Conform The New York Times, programul de interogare aplicat de CIA nu a fost bine gestionat şi nu era monitorizat în mod adecvat. „Persoanele care au încălcat politicile CIA au fost trase foarte rar la răspundere. Agenţia Centrală de Informaţii a restricţionat accesul la informaţii, a refuzat să răspundă solicitărilor referitoare la programul de interogare, furnizând, uneori, informaţii false”, notează raportul. „CIA a indus în eroare membri ai Congresului şi reprezentanţi ai Casei Albe privind eficienţa şi amploarea utilizării tehnicilor dure de interogare”, continuă autorii raportului.

Conform documentului, cel puţin 26 de suspecţi de terorism au fost deţinuţi în mod ilegal, în contradicţie cu normele americane de încarcerare.

„CIA a oferit ilegal informaţii clasificate jurnaliştilor, exagerând succesul tehnicilor dure de interogare a suspecţilor de terorism, în scopul obţinerii susţinerii opiniei publice”, subliniază raportul.”

„Vointa de a infrunta direct trecutul„…? Care „trecut„? Cel republican, n-asa? Cel putin asta sugereaza afirmatia lui Obama. Problema nu este daca o natiune e sau nu perfecta, ci trecutul republican… Drept este sa luam in considerare si ce spune John Brennan: „Au existat erori. Dar aceste tehnici brutale de interogare au permis obţinerea unor informaţii care au permis evitarea unor atentate, capturarea teroriştilor şi salvarea de vieţi omeneşti”.  Pentru ca daca „nicio natiune nu e perfecta” atunci sa ne gandim si la cele care prolifereaza terorismul. Iar cum si-a aparat Obama tara de terorism lasa de dorit!! Va propun sa recititi:

Boston…

… de unde se vede cat de bine e aparata America de aceste „domnisoare de pension” care „se rusineaza si de o floare”, teroristii!! Iar Obama „apara” America prin tehnici ce amintesc de fosta Securitate: ascultari de convorbiri telefonice si amestec in viata privata a oamenilor! In vreme ce fenomenul terorist ia amploare!! Greseala pe care o face actuala Administratie este de a arata acuzator cu degetul doar spre CIA si spre fosta Administratie de la Casa Alba, lasand in plan secund terorismul, ca si cum nu terorismul ar fi problema ci America, punand in dificultate aliatii SUA si generand o serie de probleme, dar care nu atenueaza in niciun fel fenomenul terorist din lume.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Aprilie 28, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Amalgam

Gitenstein is back! 😉

Romania Libera

LIVE TEXT Ambasadorul SUA: DNA şi ANI funcţioneză bine şi nu trebuie să se schimbe. Îi voi cere explicatii guvernului Ponta pentru instituirea moratoriului asupra gazelor de şist

Gitenstein: Discuţiile privind achiziţia de către România de avioane F16 nu sunt îngheţate

Intalnire Obama – Karzai la Chicago

Barack Obama se va întâlni cu Hamid Karzai înainte de începerea summitului NATO

Ponta contraataca!

Gandul

Ponta: „Foarte curând se va reveni la sistemul din 2004 pentru numirea şefului DNA şi a procurorului general”

AMENINŢAREA LUI PONTA la adresa preşedintelui Traian Băsescu

O veste trista…

A MURIT DONNA SUMMER

Dumnezeu s-o odihneasca in pace!

Mai 18, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Basescu s-a intalnit cu Obama

Iata ce ne spune Mediafax:

Băsescu s-a întâlnit cu Obama la Casa Albă. Cei doi au discutat 25-30 de minute – FOTO

Băsescu: Nivelul de securitate al României este cel mai înalt din istoria acestei ţări. Vezi declaraţiile preşedintelui la întoarcerea din SUA

Ce scrie presa internaţională despre semnarea acordului româno-american privind scutul antirachetă

ANALIZĂ: Statele Unite nu au renunţat niciodată la ideea apropierii de frontierele Rusiei

O analiza interesanta! Iata ce se arata printre altele:

Statele Unite nu au renunţat niciun moment la ideea apropierii de frontierele Rusiei, astfel că acordul privind amplasarea unor elemente antirachetă pe teritoriul României nu ar trebui să afecteze relansarea relaţiilor ruso-americane, comentează experţi citaţi de Russia Today.

Brian Becker, analist la organizaţia americană Act Now to Stop War and End Racism (ANSWER), este de părere că Statele Unite nu renunţaseră niciun moment la ideea apropierii de frontierele Rusiei.

„Statele Unite nu vor renunţa la această idee pentru că Statele Unite intenţionează să folosească acest scut antirachetă în viitor ca parte a sistemului de atac împotriva ameninţărilor provenind din Rusia sau China„, subliniază Becker.

„Când s-a terminat Războiul Rece, când Pactul de la Varşovia a luat sfârşit, ne puteam gândi logic că va urma o perioadă de compromisuri, de pace şi de diminuare a tensiunilor. În schimb, armata americană, nu poporul, a considerat că aceasta este o oportunitate de a avea putere în mod unilateral asupra statelor din fostul Bloc sovietic şi asupra Rusiei în special. Este vorba de un calcul strategic conform căruia cei care au arme mai multe şi care pot provoca daune mai mari îi pot forţa pe alţii să accepte termenii oricărui context politic din viitor”, explică Becker.

Analistul avertizează că sistemul antirachetă este un efort al Washingtonului de a-şi extinde influenţa în regiune.”

O chestie foarte interesanta in Adevarul:

VIDEO Tehnologia controversată a SUA: Exploatarea gazelor de şist scapă România de dependenţa de Rusia

Iata ce se arata printre altele:

S-a speculat că exploatarea gazelor de şist de pe teritoriul României ar putea să fie o componentă a vizitei din 13 septembrie a preşedintelui Traian Băsescu la Washington. Mai mult, după declaraţia preşedintelui că în România se amplasează scutul antirachetă, mai multe firmele americane sunt în efervescenţă, fapt ce ne pune pe gânduri.

Chiar dacă potenţialul rezervelor de gaz de şist ale României nu este clarificat. Compania americană Chevron, una dintre cele mai mari companii americane şi unul dintre cei mai mari producători şi distribuitori de produse petroliere din lume, şi cea ungurească MOL au solicitat României dreptul de a explora gaze neconvenţionale: MOL în Transilvania, Chevron în Dobrogea.
Acest lucru este cu atât mai important cu cât, în circa 15 ani, România va rămâne fără petrol şi gaze, potrivit celor mai recente date cuprinse în Strategia energetică a României pentru perioada 2011-2035.

Gazele de şist vindecă dependenţa de ruşi

n prezent, cele mai mari rezerve de gaze naturale din lume le au, în ordine, Rusia cu 25,02% din rezervele totale dovedite de gaz natural din lume, Iran (15,57%), Qatar (13,39%), Turkmenistan (3,95%), Arabia Saudită (3,92%), SUA, Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Venezuela, Algeria.

Dacă rezervele de gaz de şist ar fi exploatate, pătrunderea Gazprom pe piaţa europeană, de exemplu, ar scădea de la 27% în 2009 la 13% în 2040.
Exploatarea gazelor neconvenţionale a dat peste cap echilibrul pieţei energetice şi ar putea dărâma monopolul Gazpromului. Polonia a început deja cu ajutorul firmelor americane exploatarea gazelor de şist de pe teritoriul său. Si alte ţări din Europa, printre care şi România tânjesc după o rupere de monopolul rusesc.

Până acum, erau atât de dificil de exploatat, încât nimeni nu s-a gândit că ar putea suplini vreodată gazele convenţionale. Însă Statele Unite au dezvoltat o tehnologie eficientă de extracţie a acestor gaze prinse între plăcile de şisturi ori în straturile de cărbune (şi aflate mai la suprafaţă decât zăcămintele de gaz convenţional). „

Off Topic

Mediafax:

Leul se depreciază după retrogradarea ratingurilor băncilor franceze: 4,2886 lei/euro, maximul din 2011

Românii, ironizaţi din nou la aceeaşi emisiune de la televiziunea franceză Canal Plus – VIDEO

Septembrie 14, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cateva chestiuni…

Vizita lui Traian Basescu in SUA

Evenimentul Zilei:

Băsescu, la Casa Albă. Scutul devine oficial

Gandul:

Cine i-a aranjat lui Traian Băsescu vizita în Statele Unite

Articolul face si un istoric al intalnirilor oficiale la nivel inalt, inainte si dupa 1989. Mi-a atras atentia un lucru:

„♦ 18 – 21 iulie 2004 – Are loc vizita în SUA a premierului Adrian Năstase. Programul componentei bilaterale a inclus întâlniri cu preşedintele George W. Bush, secretarul de stat Colin Powell, secretarul apărării Donald Rumsfeld, secretarul energiei Spencer Abraham, membri ai Senatului SUA. Năstase şi Bush au discutat timp de aproape patruzeci de minute, în Biroul oval de la Casa Albă, principalele subiecte de interes în relaţia România-SUA. Pe agendă s-au aflat situaţia din Irak şi Afganistan, relaţiile bilaterale, alegerile din România şi SUA şi problema adopţiilor internaţionale. De asemenea, a fost discutată amplasarea bazelor militare SUA în România. Năstase a spus, la Casa Albă, că i-a oferit lui George W. Bush, „o locaţie de cinci stele” pentru bazele americane.” (subl.mea)

Interesant… nu-i asa?

Explozie la o uzina nucleara…

… din Franta…

Mediafax:

Explozie la o uzină nucleară din Franţa, soldată cu un mort şi mai mulţi răniţi. Există risc de scurgere radioactivă

Si cand te gandesti ca postul francez de televiziune Canal+ parodia cutremurul si catastrofa nucleara de la Fukushima… Dumnezeule mare si sfant!

Catastrofa la Nairobi…

Mediafax:

Explozie de proporţii la o conductă de benzină din Nairobi: Cel puţin 120 de morţi

„”Bilanţul morţilor este în prezent de 120. Însă ar putea creşte, dat fiind că multe cadavre sunt în râul din apropierea oleoductului”, unde oamenii s-au aruncat pentru a stinge flăcările care îi cuprinseseră, a declarat un oficial local, Philip Kisia.

Explozia s-a produs în zona industrială Lunga Lunga, în apropierea localităţii Sinai, situată la periferia capitalei Kenyei. Deflagraţia a fost urmată de un incendiu puternic.

[…]

Multe victime au sărit în râu în încercarea de a stinge flăcările, dar unele nu au supravieţuit.

„Nu am mai văzut niciodată aşa ceva. Multe femei şi mulţi copii ardeau ca lemnele aprinse. Am văzut o femeie cu copilul în spate, carbonizaţi”, a declarat Francis Muendo.”

Dumnezeule!! Cumplit! De remarcat ca articolul precizeaza:

„”Conducta era spartă, iar oamenii au încercat să recupereze benzina scursă în sistemul de canalizare. A avut loc o explozie puternică”, a declarat un martor, Joseph Mwego.”

Se vede ce inseamna cand intretinerea unui oleoduct e scapata de sub control…

„Noi acum vopsim gardul. Cred că trebuie să hrănim leopardul”

Asta e una din cugetarile lui Radu Berceanu 🙂

Vechea gardă din PDL nu susţine schimbarea culorii şi a simbolurilor PDL în campanie

„Ideea de rebranduire proliferată în rândurile democrat-liberalilor este temperată de către fostul secretar general al formaţiunii. Vasile Blaga explică pentru „gândul ” de ce nu este un susţinător deschis al trecerii rapide de la portocaliu la verde, în privinţa bannerelor partidului. „Eu am văzut că aleşii locali din teritoriu nu sunt foarte încântaţi de schimbarea culorii. Cred că trebuie analizat foarte atent înainte de a lua o decizie. E nevoie de anumite cercetări care să ne arate dacă e necesară această schimbare”, a precizat senatorul democrat-liberal, aducând o critică şi strategiei de la centru: „Nici la nivelul partidului nu avem un punct de vedere foarte clar. Am văzut la Şcoala de vară că erau cinci puncte de vedere diferite. Parcă ar fi fost cinci partide diferite”.

După ce l-a indicat pe Traian Băsescu drept artizanul Mişcării Populare, structură menită să înglobeze PDL, UNPR şi o parte a PNL, preşedintele PDL Dolj, Radu Berceanu, ironizează posibilitatea de a schimba culoarea simbol a partidului, comparând PDL-ul cu Coca Cola.”

Septembrie 13, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu