Crimeea. Situatie tensionata. Reactia SUA. Transnistria

Romania Libera

Lider rus: Ucraina să cedeze teritoriile străine: Transnistria – Rusiei, Bucovina şi Basarabia – României

Se arata ca:

„O soluţie ca Ucraina „să se liniştească” este cedarea teritoriilor străine pe care aceasta le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România, a declarat marţi politicianul ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovski relatează Mediafax, citând de site-ul moldova.org.

„Aceste două părţi ale Ucrainei, de est şi de vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaţionalism să ajute în această situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia, pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar pe Bucovina şi Basarabia le-am luat în 1939. Dacă nu era Hitler, nu ne atingeam de aceste pământuri”, a declarat el.

Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR) apreciază că în cazul în care aceste teritorii din vestul Ucrainei ar fi restituite, „centrul ar fi mai cuminte”.

„Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară”, a declarat politicianul rus.

„În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi”, a continuat acesta. „Sunt trei ţări membre NATO”, a adăugat el, referindu-se la Polonia, Ungaria şi România.

„Transnistria să revină la noi, este pământ rusesc”, a mai apreciat politicianul, subliniind că „doar atunci Ucraina se va linişti”.

Crimeea a fost alipită marţi Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.”

UPDATE. REFERENDUM ÎN CRIMEEA. Votul s-a încheiat. 82% din populaţie s-a prezentat la urne. 96,6% dintre alegători au votat pentru alipirea Crimeei la Rusia. SUA şi UE, inclusiv România, nu recunosc referendumul

Se arata, printre altele, ca:

„UPDATE: Liderul separatist al Crimeei merge la Moscova

UPDATE: Deputat rus: Anexarea Crimeei, în următoarele 2-3 săptămâni

UPDATE: Putin, discurs în Duma de Stat, pe tema Crimeei

UPDATE: Preşedintele Parlamentului din Crimeea a anunţat, luni, că toate unităţile militare ucrainene cu sediul în Crimeea vor fi dizolvate, relatează AFP, conform Mediafax.

Citeşte şi: AFP: Crimeea dizolvă unităţile militare ucrainene de pe teritoriul său

UPDATE: Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghii Aksionov, pe contul său de Twitter, relatează AFP, citată de Mediafax.

Citeşte şi: Parlamentul din Crimeea a decis naţionalizarea bunurilor statului ucrainean

„Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

UPDATE: Autorităţile de la Kiev se pregătesc pentru formarea Noii Gărzi Naţionae. 10.000 de oameni vor fi recutaţi în următoarele douăsăptămâni. Premierul spune că-i va duce în justiţie pe separatiştii care încearcă să distrugă integritatea Ucrainei.

UPDATE: 82% din populaţie s-a prezentat la vot. 95,5% din voturi au fost în favoarea alipirii Crimeei la Rusia, conform BBC.

Citeşte şi: 95,5% dintre votanţi au ales alipirea Crimeei la Rusia

Jumătate din voturi au fost numărate până în prezent.

UPDATE: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că referendumul în favorea alipirii la Rusia care a avut loc duminică în Crimeea este „ilegal” şi a îndemnat Moscova să „evite o escaladare inutilă şi periculoasă în Ucraina”.

Citeşte şi: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius: referendumul din Crimeea, ILEGAL

UPDATE: Secretarul Foreign Office, William Hague, a apreciat, într-o intervenţie avută cu o zi înaine de o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, că referendumul reprezintă o încălcare a Constituţiei ucrainene.

Citeşte şi: Secretarul Foreign Office, William Hague: Referendumul din Crimeea este o „farsă”

UPDATE: Mii de persoane au ieşit duminică seara pe străzile capitalei Crimeei, Simferopol, şi Sevastopolului, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, pentru a sărbători votul favorabil alipirii Crimeei la Rusia.

Citeşte şi: Alipirea Crimeei la Rusia, sărbătorită de mii de persoane, la Simferopol şi Sevastopol

UPDATE: Premierul separatist al Crimeei salută o decizie „istorică”, duminică, în urma referendumului privind alipirea la Rusia.

Citeşte şi: Crimeea va solicita luni alipirea la Rusia

UPDATE: Washingtonul „respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, anunţă Casa Albă.

Citeşte şi: SUA „resping” referendumul care a avut loc în Crimeea, anunţă Casa Albă

UPDATE. 93% dintre alegătorii din Crimeea au votat alipirea acesteia la Rusia, conform rezultatelor parţiale.

Citeşte şi: Crimeea a votat alipirea la Rusia

UPDATE. România consideră ilegal referendumul. Şeful statului anunţă că ţara noastră nu va recunoaşte rezultatele.

Citeşte şi: Băsescu: România consideră ilegal referendumul din Crimeea

UPDATE. Urnele s-au închis. prezenţa la referendum a fost masiv.Mi de oameni şi-au arătat susţinerea alipirii Crimeei la Rusia.

UPDATE. Peste două mii de persoane au protestat duminică la Londra, în faţa sediului Ambasadei Rusiei, faţă de „imperialismul lui Putin” şi au denunţat „un referendum care se desfăşoară sub ameninţarea unei arme” în Crimeea.

Citeşte şi: Proteste la Londra împotriva „unui referendum sub ameninţarea unei arme” în Crimeea

UPDATE. Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept „ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.

Citeşte şi: UE: Referendumul din Crimeea este ilegal şi ilegitim, iar rezultatul acestuia nu va fi recunoscut

UPDATE. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul.

 Citeşte şi: Putin a asigurat-o pe Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea

UPDATE. Manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk, un oraş rusofon situat în estul Ucrainei, la finalul unei manifestaţii pentru alipirea la Rusia, relatează Mediafax.

Citeşte şi: Manifestanţi proruşi au pătruns în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk

UPDATE. Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria, informează Mediafax. […]”

LIVE TEXT. Putin, declaraţii incredibile: Kievul este un oraş al Rusiei, este mama Rusiei. Crimeea este o parte din Rusia

Se arata ca:

„UPDATE: Biden: Federaţia rusă a susţinut un referendum ilegal, iar acum, pasul de a anexa Crimeea

–

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a susţinut, marţi, o declaraţie referitoare la anexarea Crimeei la Federaţia Rusă.

Putin a invocat precedentul Kosovo şi dezlipirea Ucrainei de URSS, i-a numit pe actualii lideri de la Kiev neonazişti şi impostori, a subliniat că Rep. Crimeea a aparţinut tot timpul Rusiei.

Citeşte, în format LIVE TEXT, principalele declaraţii ale preşedintelui rus:

– Tătarii din Crimeea au fost reprimaţi, mulţi oameni au suferit. Cred că toate măsurile legale şi politice trebuie luate pentru a reinstaura drepturile tătarilor. Respectăm toate drepturile grupurilor etnice din Crimeea.

– Susţinem existenţa a trei limbi oficiale în Crimeea: rusă, ucraineană şi tătară.

– Crimeea e o parte din Rusia. Crimeea este o zonă sfântă pentru Rusia.

– URSS s-a destrămat şi puţini au avut timp să înţeleagă evenimentele. Toate aceste republici vor avea o forţă comună, o monedă comună, o economie comună. Atunci când Crimeea s-a văzut în alt stat, s-a simţit jefuită.

– Naţiunea rusă s-a trezit divizată, poate cea mai divizată din lume. În 1991, statul rus, Rusia şi-a înclinat capul. Ne-am aflat într-o situaţie dificilă, dar oamenii nu au acceptat. Crimeea este pământ rusesc, cu inima nu am aşteptat, dar a trebuit să acceptăm noua istorie. Am vrut să avem relaţii bune cu Ucraina, un stat pe care îl considerăm ca pe un frate.

– E doar o formalitatea preluarea Crimeei. Nu am vrut dispute teritoriale cu Ucrainia, cetăţenii ruşi din Ucraina vor fi respectaţi, cetăţenii ruşi au fost asimilaţi forşat, s-a încercat o asimilare forţată.

– Puterea de la Kiev i-a făcut pe oameni să simtă că s-au săturat, Ucraina era exploatată, iar cei de la putere nu era interesaţi de viaţa oamenilor de rând.

– Îi înţeleg pe cei care au protestat pe Euromaidan. Dar cei care au fost în spatele protestelor violente sunt criminali, este o lovitură de stat, sunt rusofobi, neonazişti şi sunt responsabili de crime.

– Puterea legală din Ucraina este deţinută de impostori

– Noi nu violăm dreptul internaţional. Ce anume nu respectăm?

– Forţele militare ale Rusiei nu au intrat niciodată în Crimeea, ele erau deja acolo, potrivit convenţiilor. Nu am depăşit limita de 25.000 de soldaţi. Apoi a avut loc referendumul şi am acţionat potrivit Cartei ONU. Când Ucraina s-a rupt de URSS a făcut acelaşi lucru, dar cei din Crimeea nu au voie. În Kosovo la fel.

– Acţiunile locuitorilor din Crimeea respectă toate prevederile şi convenţiile. SUA şi UE au spus că necazul cu Kosovo este special, ce este aşa special? Numărul de victime contează? De ce folosim un dublu standard? Dacă situaţia ar fi scăpat de sub control, s-ar fi repetat scenariul Kosovo. De ce credeţi că nu au fost victime? Pentru că nu te poţi pune împotriva poporului. De aceea, vreau să le mulţumesc militarilor ucrainieni care nu şi-au murdărit mânile cu sânge. Situaţia din Ucraina reflectă în oglindă tot ceea ce s-a întâmplat în lume.

– SUA cred în puterea lor militară şi ei cred că, dacă ceva este corect după voinţa lor, intervin militar, iar dacă nu eşti cu ei, înseamnă neapărat că eşti împotriva lor. Este ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia. Au încălcat Constituţii.

– Suntem ameninţaţi cu sancţiuni. SUA vor să introducă aceste sancţiuni, de aceea credem că politicile care au avut loc în sec. 18, 19 şi 20 sunt tot acolo. Noi nu suntem ipocriţi. Au fost iresponsabili.

– Vrem să avem relaţii cinstite cu Occidentul, dar am fost înşelaţi. Rusia s-a găsit în situaţia în care nu ar fi putut să renunţe. Rusia trebuie să fie luată în calcul şi respectată. Apreciem acţiunile acelor ţări care ne-au respectat deciziile, respectăm acţiunile Chinei.

– Vreau să mă adresez americanilor, sunt mândri că libertatea este deasupra a tot. Dar libertatea Crimeei?  Şi nemţii ne vor înţelege, noi am înţeles aspiraţiile germanilor pentru reunificare. Sperăm şi noi ca Germania să respecte aspiraţiile Rusiei.

– Nu avem nevoie de alte teritorii în afară de Crimeea, pentru că Crimeea a fost tot timpul a Rusiei. Suntem ţara-casă pentru mai multe etnii.

– Credem că o cooperare cu NATO este binevenită, vrem o alianţă militară

– Kiev este un alt oraş al Rusiei

– Ucraina ar trebui să fie interesată în apărarea acestor oameni, avem atâtea proiecte comune

– Ucrainienii ar trebui să fie interesaţi să stabilească pacea în ţara lor

– Trebuie să fi puternici pentru a trece peste aceste încercări, peste această opoziţie a vestului

– Ni s-a sugerat că vom avea şi ceva probleme interne odată cu aceste sancţiuni, vor să înrăutăţească viaţa în Rusia

– A fost un referendum corect, oamenii din Crimeea au ales: vor să fie cu Rusia

– Rusia are de luat o decizie complicată în continuare

– 97% din cei care au votat vor ca Crimeea să se reunifice cu Rusia. 95% din ruşi cred că avem tot dreptul să alipim Crimeea. R. Crimeea şi oraşul Sevastopol s-a hotărât să facă parte din Rusia

– Pentru a ratifica acest tratat, declar că Crimeea şi Sevastopol fac parte din Rusia”

Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi să folosească armele

Se arata ca:

„Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi marţi să utilizeze armele, în urma unui atac asupra unei unităţi, la Simferopol, în care a fost ucis un militar, relatează Mediafax.

„Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea au fost autorizate să utilizeze armele”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Anterior, Ministerul Apărării a anunţat că un militar ucrainean a fost ucis, marţi, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse.

Citeşte şi: Prima victimă de la Simferopol. Un militar ucrainean a fost ucis

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.

Citeşte şi: Premierul Ucrainei: Conflictul cu Rusia intră într-o fază militară

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un acord istoric prin care Crimeea intră în componenţa Rusiei, sfidând sancţiunile occidentale decise împotriva Moscovei în cntextul acestei crize.

După ce preşedintele Putin a semnat tratatul de alipire a Crimeei, Executivul ucrainean a anunţat că refuză să disloce trupele din peninsulă şi se pregăteşte de război.”

Ruşii retrag miliarde de dolari din băncile din Vest, în aşteptarea sancţiunilor economice

Se arata ca:

„Băncile şi companiile din Rusia retrag miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea, potrivit unor surse bancare mosccovite, citate de Financial Times.Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, îşi „repatriază” fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit surselor citate.

Retragerile de capital au accelerat după încheierea fără un acord a ultimei runde de negocieri dintre ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA John Kerry, potrivit Mediafax.

Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatul referendumului de duminică din Crimeea privind separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă. Traderii şi oamenii de afaceri anticipează că, în funcţie de rezultatul scrutinului, SUA şi aliaţii din Vest ar putea anunţa sancţiuni economice împotriva Rusiei încă de luni.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani ale Rusiei a închis vineri pe piaţa secundară la 9,7%, faţă de mai puţin de 8% în ianuarie.

Rubla se tranzacţionează aproape de un minim istoric, încheind şedinţa de vineri la un curs de 36,7 unităţi pentru un dolar.

Cel mai bogaţi 10 oameni din Rusia, în frunte cu miliardarul Alişer Usmanov, au pierdut 6,6 miliarde de dolari din avere în ultima săptămână, potrivit estimărilor publicate vineri de compania de cercetare Wealth-X.

Acţiunile companiilor ruse au pierdut 20% din valoare de la începutul acestui an, continuând scăderile vineri.

„Ironia este că sectorul bancar rus a realizat progrese importante în ceea ce priveşte interconectarea cu sistemul financiar global. Asta înseamnă că este vulnerabil, reprezintă o pârghie importantă de presiune”, a declarat Strobe Talbott, preşedinte al Brooking Institution şi oficial al Departamentului de Stat al SUA în timpul administraţiei Clinton.

Valoarea titlurilor de Trezorerie SUA deţinute de instituţii străine a scăzut cu 105 miliarde de dolari în ultima săptămână, potrivit datelor publicate de Rezerva Federală din New York, care alimentează astfel zvonurile că şi banca centrală a Rusiei ia măsuri pentru reducerea expunerii la posibile sancţiuni.

Potrivit Trezoreriei SUA, Rusia deţinea la finele anului trecut obligaţiuni guvernamentale americane în valoare de 138,6 miliarde de dolari.

O sursă bancară de la Moscova a afirmat, pentru Financial Times, că 90% dintre investitorii ruşi se comportă deja ca şi cum ar fi fost introduse sancţiuni.

În acelaşi timp, piaţa rusă a suferit în ultimele săptămâni retrageri masive de capital străin. Potrivit unor surse financiare citate de FT, băncile din SUA au vândut masiv obligaţiuni ruseşti. Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că băncile şi fondurile de investiţii din SUA au o expunere de aproximativ 75 miliarde de dolari pe Rusia.

Deşi băncile străine nu au început încă să oprească creditarea către companiile ruseşti în mod generalizat, surse bancare afirmă că negocierile sunt blocate în mai multe cazuri, deoarece instituţiile de credit sunt în expectativă.

Alexei Kudrin, fost ministru de Finanţe al Rusiei şi membru al echipei de consilieri pe probleme economice ai preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat joi că sancţiunile economice ar putea determina retrageri de capital străin de 50 miliarde de dolari pe trimestru din economia rusă.”

Gorbaciov: Referendumul din Crimeea a corectat o eroare istorică

Se arata ca:

„Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat că, prin referendumul de duminică din Crimeea, s-a reparat o eroare istorică, consemnează agenţia Interfax citată de EFE, conform Agerpres.

Peninsula strategică majoritar rusofonă, scăldată de apele Mării Negre, a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hruşciov, pe când Rusia şi Ucraina făceau parte din URSS.

‘Dacă atunci Crimeea a fost încorporată Ucrainei în conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii să fie întrebaţi, acum poporul a corectat acea eroare’, este de părere Gorbaciov.

Citeşte şi: Gorbaciov nu susţine unificarea Crimeei cu Rusia

‘Trebuie salutat acest lucru, nu să se impună sancţiuni’, a continuat el, făcând referire la avertismentele statelor occidentale, care nu au recunoscut referendumul şi au instituit sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni ce au contribuit la secesiunea Crimeii.’Pentru a impune sancţiuni este nevoie de motive serioase, foarte serioase. Şi sancţiunile trebuie aprobate de ONU’, a mai spus ultimul lider sovietic. În opinia părintelui perestroikăi, ‘voinţa exprimată de poporul din Crimeea şi transformarea acesteia în entitate a Federaţiei Ruse nu este un motiv’ pentru aplicarea de sancţiuni.

Citeşte şi: Viktor Ianukovici, vizat de sancţiuni americane

Ca urmare a rezultatului referendumului de duminică, Parlamentul Crimeii (Consiliul Suprem) a proclamat luni independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia.

Citeşte şi: Kievul, îngrijorat de ”turiştii politici ruşi” de pe teritoriul Ucrainei „

Gandul

SUA „resping” referendumul din Crimeea, organizat „sub ameninţări cu violenţe” din partea Rusiei. UPDATE: Obama a discutat cu Putin

Ucraina a primit marţi „lovituri inacceptabile” de la Rusia, afirmă Obama şi Merkel

Se arata ca:

„Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat marţi, într-o convorbire la telefon, că Ucraina a primit „lovituri inacceptabile” la adresa integrităţii sale prin alipirea Crimeei la Rusia, potrivit unui comunicat emis de către Cancelaria germană, relatează AFP.

„Declaraţia unilaterală de independenţă a Crimeei şi integrarea decretată astăzi (marţi) de către Federaţia Rusă sunt lovituri inacceptabile la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, au subliniat cei doi, se arată într-un comunicat.”

Biden: Acţiunea Rusiei în Crimeea „este o confiscare a unui teritoriu”

Se arata ca:

„Oficialii americani au adoptat o poziţie dură faţă de alipirea Crimeei la Rusia

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat marţi, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o „confiscare a unui teritoriu” şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni, relatează AFP.

„Rusia a prezentat un întreg evantai de argumente pentru a justifica ceea ce nu este decât o confiscare a unui teritoriu”, a declarat Biden.

„Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească, în cazul în care ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi UE”, a adăugat el.”

Transnistria cere alipirea la Rusia. Preşedintele Republicii Moldova: „Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva”

Se arata ca:

„Preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia. În prezent, Transnistria nu se încadrează în prevederile unui proiect de lege al Dumei de Stat ruse, care înlesneşte anexarea de teritorii străine, în anumite condiţii. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine însă că Sovietul Suprem al Transnistriei nu a ratificat oficial acest demers, care pare unul personal al lui Burla.

Preşedintele sovietului suprem (Parlamentul) de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia, scrie publicaţia economică de la Moscova, Vedomosti. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-o conferinţă de presă că Sovietul Suprem de la Tiraspol nu a semnat însă un demers oficial în acest sens, lăsând să se înţeleagă că scrisoarea lui Burla este în nume personal. Conform lui Timofti, el ar urma să se întâlnească miercuri cu preşedintele României, Traian Băsescu, la Iaşi.

UPDATE. „Am luat cunoştinţă că a făcut o astfel de declaraţie aşa-numitul conducător al aşa-numitului organ de conducere a Transnistriei. Burla parcă îl cheamă. Dar Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva. Astfel de acţiuni nu aduc bine Republicii Moldova şi cred eu nici chiar Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui „image” internaţional de care se bucură Rusia. Dacă va accepta, cred eu că va fi un pas greşit„, a spus Nicolae Timofti.

„Federaţia Rusă a confirmat mereu ataşamentul faţă de aceste principii (de drept internaţional) şi aşteptarea noastră este ca poziţia acestui stat va corespunde acestor principii şi rolului de mediator în procesul transnistrean. Îndemnăm cetăţenii şi societatea civilă la calm„, a mai spus Timofti.

Referitor la referendumul din Crimeea, Timofti a declarat că Moldova nu recunoaşte acest demers, considerându-l ilegal. „Poziţia Republicii Moldova este următoarea: noi calificăm drept ilegal şi nu recunoaştem rezultatele aşa-numitului referendum cu privire la statutul Peninsulei Crimeea. Reconfirmăm sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. Consdiderăm că orice decizie aprobată în baza acestui aşa-zis referendum nu este nici legitimă, nici legală din punct de vedere al dreptului internaţional”.

Scrisoarea lui Mihail Burla vine în contextul unui proiect de lege propus de mai mulţi parlamentari ruşi, care facilitează aderarea unor teritorii la Rusia, fără acordul statelor care le cuprind, în absenţa unei autorităţi legitime eficiente, în urma unui referendum sau a deciziei autorităţilor lor.

Burla i-a scris lui Narîşkin că autorităţile de la Tiraspol nu se pot folosi de legea dată de Moscova, pentru că nu pot organiza un referendum privind alipirea la Rusia în baza legilor Republicii Moldova, deoarece acestea nu funcţionează în Transnistria şi nici nu pot invoca motivul că autorităţile de la Chişinău sunt ineficiente.

Totodată, acesta precizează că, în 2006, a avut loc un astfel de referendum în Transnistria, 97% dintre alegători votând alipirea Transnistriei la Rusia.

Conform Vedomosti, proiectul de lege de la Moscova a fost retras de iniţiatori, pentru a nu interfera cu referendumul din Crimeea, şi va fi repus pe ordinea de zi a Dumei de Stat sub o altă formă.

Transnistria este o republică separatistă faţă de Republica Moldova, nerecunoscută oficial decât de Rusia şi de câţiva aliaţi tradiţionali ai săi. În perioada 1990-1992, în urma unui război, teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova s-a autoproclamat Republică, fiind susţinut de trupe militare ruseşti care au intervenit împotriva armatei moldovene.

Populaţia Transnistriei este de aproximativ 550.000 de locuitori, iar la cel mai recent referendum, în 2004, 30% dintre ei s-au declarat ruşi şi aproximativ tot atâţia – moldoveni, restul fiind găgăuzi şi minorităţi din fostele republici sovietice.

Pe teritoriul Transnistriei se află staţionate trupe militare ale Rusiei, sub titulatura de „trupe de menţinere a păcii”. Republica separatistă este finanţată puternic de către Moscova.

Întâlnire Timofti-Băsescu, miercuri, la Iaşi

Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că va veni miercuri în România, pentru a discuta cu omologul său român, Traian Băsescu.

Timofti a declarat că a discutat despre această întâlnire la telefon, cu preşedintele Traian Băsescu.

„Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti”, a declarat preşedintele moldovean, adăugând: „A fost o solicitare a mea”.

Precedentul Crimeea

Duminică, un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea au votat în vederea unei alipiri la Rusia, într-un scrutin denunţat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, dar susţinut de Moscova şi al cărui rezultat nu a lăsat loc la nicio surpriză. La închiderea urnelor, rezultatele indicate de un exit-poll au arătat că peste 95% dintre cei care s-au prezentat la vot au cerut includerea Crimeii în Federaţia Rusă. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 82%, votul fiind boicotat de minoritatea tătară şi de ucrainenii fideli Kievului.

SUA, UE precum şi liderii diplomaţiei din Marea Britanie sau Franţa au declarat că nu recunosc acest referendum şi rezultatele sale, pentru că s-a desfăşurat ilegal, fără să respecte Constituţia Ucrainei. O poziţie similară a anunţat şi Preşedinţia României.

Liderul auto-proclamat al Crimeii, premierul Serghei Aksionov, a anunţat că luni, la ora 10.00, Parlamentul local se va reuni pentru a vota o rezoluţie prin care cere oficial Rusiei includerea Peninsulei în Federaţia Rusă. Pe străzi, mii de oameni au ieşit să sărbătorească rezultatul scrutinului, fluturând steaguri ruseşti şi cântând melodii tradiţionale din Rusia.

Ministrul Apărării de la Kiev a anunţat că Rusia şi Ucraina au negociat un armistiţiu în Crimeea, valabil până vineri, 21 martie: trupele ucrainene vor rămâne în baze, iar cele ruseşti nu vor încerca să le scoată de pe poziţii.

În contextul în care trupe ruse şi miliţii proruse sunt mobilizate în Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei au fost invitaţi să aleagă între integrarea în Federaţia Rusă şi o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei.

Prima întrebare de pe buletinul de vot a fost: „Sunteţi în favoarea reunificării Crimeii cu Rusia, ca parte a Federaţiei Ruse?”. A doua întrebare este: „Sunteţi în favoarea restaurării Constituţiei din 1992 şi cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?”.

Această a doua întrebare nu era deloc o opţiune pro-Ucraina, pentru că în Constituţia din 1992 Crimeea era o entitate independentă a Ucrainei, cu drepturi sporite de a-şi determina statutul şi relaţiile internaţionale.”

Putin a semnat acordul de unire cu Crimeea. Concert festiv în Piaţa Roşie. Putin: „Nu vor urma şi alte regiuni, după Crimeea”

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele Vladimir Putin cere Guvernului şi Parlamentului să aprobe un acord care să ateste alipirea Crimeii la Rusia şi consideră „oportun” să îl ratifice.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord ratificat de Parlament, care prevede integrarea în Rusia a Crimeii, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marţi pe site-ul Kremlinului. El a semnat un acord cu liderii Peninsulei, prin care se atestă faptul că Crimeea devine parte a Federaţiei Ruse. Marţi după-amiază, în Piaţa Roşie de lângă Kremlin, au fost organizate concerte şi festivităţi, iar Putin a ţinut un discurs în care a urat bun venit Crimeii în Rusia. Este pentru prima oară după al doilea Război Mondial când Rusia îşi modifică în mod oficial graniţele.

Într-un discurs ţinut în faţa camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Putin a cerut adoptarea a două legi prin care Crimeea şi Sevastopol să devină părţi ale Federaţiei Ruse. Putin a declarat că în Crimeea vor exista trei limbi oficiale – rusa, tătara şi ucraineana.

Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

UPDATE 13.05Iată principalele declaraţii ale lui Vladimir Putin în faţa Parlamentului rus. Gândul a transmis live text.

Putin şi-a început discursul printr-un elogiu la adresa Crimeii, spunând că are „o semnificaţie istorică” pentru Rusia. El spune că referendumul de duminică a respectat principiile democratice.

„Crimeea este o convergenţă unică de naţiuni diferite şi, din acest punct de vedere este foarte asemănătoare cu Rusia”, spune Putin.

El a condamnat transferarea Crimeii către Ucraina, în 1954, în cadrul URSS. Putin spune că a fost o decizie neconstituţională, luată în spatele uşilor închise.

„Milioane de ruşi s-au culcat într-o ţară şi s-au trezit în alta”, a spus Putin, care a comparat mutarea ruşilor în Ucraina cu mutarea unor „saci de cartofi”. Putin mai spune că ruşii au fost persecutaţi în Ucraina şi că limba nu le-a mai fost recunoscută oficial.

Putin a mai declarat că ideea că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei este „de nezdruncinat” şi că datează de generaţii întregi.

În Crimeea vor fi trei limbi oficiale: rusa, tătara şi ucraineana.

Putin atacă din nou regimul de la Kiev, pe care îl numeşte „anti-semit” şi „rusofob”, spunând că acest regim „a determinat o mare parte din ce se întâmplă acum în Ucraina”. Putin spune că la putere în Kiev sunt „impostori controlaţi de radicali”.

Putin invocă precedentul Kosovo, creat de Occident, pe care îl acuză că foloseşte standarde duble. El spune că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

Preşedintele Rusiei spune că nu se poate vorbi despre o invazie militară a Rusiei în Crimeea, pentru că „nu a existat nici măcar o singură confruntare militară în Crimeea”. Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras, se întreabă retoric Putin. În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre intervenţiile militare ale Occidentului în Orientul Mijlociu, spune Putin.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”.

Putin a cerut Parlamentului să adopte două noi legi, care să facă Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol părţi ale Federaţiei Ruse, în baza referendumului din Crimeea.

---

ŞTIREA INIŢIALĂ. În acest document, preşedintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord şi consideră „oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.

Putin va vorbi despre acest subiect la ora 11.00 GMT (13.00 ora României) la Kremlin în faţa celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse şi a reprezentanţilor societăţii civile, la două zile după referendumul privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.

Kremlinul a anunţat că şeful statului este pregătit să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din Marea Neagră pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a oferit-o Ucrainei în 1954.

Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declaraţie de susţinere a poporului din Crimeea, promiţând să „asigure securitatea” locuitorilor peninsulei „independent de originea lor etnică, de limba şi religia lor”.

Luni seara, Putin a semnat deja un decret care recunoaşte independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta urmează să facă obiectul unui acord între două state independente.

Cu puţin timp înainte, UE şi Statele Unite, care nu au încetat să condamne preluarea controlului Crimeei de către forţele proruse după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, au sancţionat Rusia.

Anunţate aproape simultan la Bruxelles şi Washington, sancţiunile europene şi americane, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi şi îl ocolesc pe Putin, dar vizează persoane foarte apropiate acestuia, cel puţin cele americane.

Astfel de sancţiuni sunt inedite în istoria relaţiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.”

Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre ameninţarea alipirii Transnistriei la Rusia: „Noi unde să plecăm? Ca să trăieşti în România îţi trebuie bani”

Se arata ca:

„Românii din Transnistria sunt trişti şi îngrijoraţi pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol pentru Gândul. Făcuţi „fascişti” de propaganda rusească şi supuşi presiunilor de tot felul, aceştia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenţia publică de Mihail Burla, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a acestei posibilităţi.

După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecinţe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învaţă pe copiii români din Transnistria limba română şi îi educă, în ciuda tuturor dificultăţilor, în spiritul naţional. „Noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române”, explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăţilor. Există însă şi un altul, care cântăreşte chiar mai greu: „Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.   Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”, se întreabă directorul.

Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulţi români vor renunţa la tot ce au strâns într-o viaţă şi vor lua calea pribegiei, ca în 1940.

Citiţi mai jos interviul integral, în care Iovcev vorbeşte despre viaţa românilor din Transnistria, despre speranţele pe care şi le pun în tratatul cu UE şi despre cum îi va afecta o eventuală unire cu Rusia.

Ce părere aveţi despre toate declaraţiile de astăzi privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă?

Nu am reuşit să citesc tot discursul pentru că în acest moment sunt plecat din Tiraspol, la Liceul Alexandru cel Bun din Bergher. Dar în aceste condiţii poate că va fi mult mai serios ca până acum. Eu nici nu-mi închipui lucrul acesta. Cum oraşul Tighina, de pe malul drept al Nistrului, să fie în Federaţia Rusă? Nici nu-mi închipui că  suntem în genul de acţiune din Crimeea, Republica Moldova este recunoscută ca un stat integru şi suveran. Problema anexării Tiraspolului este de neconceput. Peste 30% din populaţie sunt români, alţi 30% sunt ucraineni, populaţia rusofonă este minoritară şi trăieşte în majoritate în Tiraspol, la oraşe. Aici este şocant, este de neînţeles, această alipire ar fi o ambiţie de tip imperial de secol XVIII-XIX.

Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situaţie?

Ştiţi că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe faţa oamenilor. Dar oamenii sunt foarte trişti, sunt îngrijoraţi. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-şi facă buletin moldovenesc şi era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populaţie rusofonă care vrea să-şi ia paşapoarte biometrice. Toată lumea se gândeşte la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.

Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce aţi face?

În primul rând că chiar şi prin absurd e foarte greu să-mi închipui aşa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face şi ar fi o mare dramă pentru populaţia românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situaţia 1940, oamenii îşi vor părăsi agonisirea de o viaţă şi vor pleca în pribegie.

Cum simte populaţia românească presiunea din partea populaţiei ruseşti şi din partea autorităţilor?

Ştiţi că se  spune că ce scrie mass-media se reflectă şi asupra populaţiei. Mass-media e în majoritate în limba rusă şi oamenii sunt îmbibaţi cu idei fixe în interesul Federaţiei Ruse. Românii sunt ponegriţi în toate felurile, sunt făcuţi inclusiv fascişti.

Ce se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?

În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puţini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălaţi pe creier. Vor rămâne bătrânii şi cei care chiar nu au bani deloc şi nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.

Dumneavoastră de ce aţi rămas acolo?

Chiar mă întreb şi eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii şi am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simţit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe aceşti copii, generaţie după generaţie. Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.  Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?

Aşteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?

Sigur că aşteptăm ajutor din partea românilor şi ar fi bine să îl şi primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaştere a ceea ce am făcut şi, în acelaşi timp, singurul preşedinte care ne-a decorat a fost, în 2000, preşedintele Constantinescu şi de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române.”

Eu cred ca trebuie aratat de la bun inceput ca Euromaidanul era o problema interna a Ucrainei, stat suveran, indiferent de ce jocuri politice erau in jurul lui. De aceea Rusia trebuia sa respecte si sa aplice cele doua principii de drept international cu privire la relatiile prietenesti si de colaborare intre state in conformitate cu Carta O.N.U., adoptata prin Rezolutia 2625 / 1970 (de vazut aici si aici):

– Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state,

– Principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta.

Euromaidanul nu a amenintat un alt stat, nu a amenintat un grup etnic traitor in interiorul sau exteriorul granitelor Ucrainei, nu a fost o miscare rasista sau xenofoba!! Nu se punea nicidecum problema protejarii populatiei ruse sau a alteia care, chipurile, ar fi fost amenintata de Euromaidan, pentru simplul motiv ca populatia rusofona nu era amenintata. Halucinant este ce spune Putin, si anume ca ar fi fost vorba de rusofobie, nazism, referitor la „cei care au fost in spatele protestelor”! Pe de alta parte nu vad cum a fost Rusia inselata de catre Occident (sau la ce anume se refera?). In schimb se reliefeaza cu claritate urmatorul lucru: daca Ianukovici ar fi ramas la Putere, Rusia n-ar mai fi anexat Crimeea. Cum oamenii revoltati, despre care Putin a spus ca-i intelege si ii aproba, l-au dat jos pe Ianukovici, a fost imediat anexata si Crimeea. Ucraina avea tot dreptul sa se asocieze cu UE – deriva din principul egalitatii statelor suverane: dreptul fiecarui stat de a-si hotari singur regimul social, economic si politic – chestiunea asta l-a deranjat pe liderul de la Kremlin. Care a incalcat orice tratat international spre a-si impune planurile de dominatie si de expansiune. Prin Euromaidan nu a fost atacat niciun stat, si atunci cine e agresorul? Cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a atacat Ucraina, integritatea sa teritoriala si suveranitatea sa? Si iarasi stau si ma intreb: cine e oare „criminal si neonazist”, cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a anexat Crimeea incalcand orice norma de drept international, orice tratat international? Un articol din Gandul, citat de mine in aceasta postare, arata, printre altele, ca:

„Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

“Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. “Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.„

Numai ca Dl. Putin ar trebui sa arate care tara a anexat Kosovo. SUA a anexat, cumva, Kosovo? Franta, Germania…? Care? Si atunci? Pe cand acum Rusia a anexat Crimeea… Dar in ceea ce priveste Kosovo sa nu uitam agresiunile facute de fortele de securitate sarbe, spre exemplu Račak massacre, la care agresiune albanezii kosovari aveau dreptul la autoaparare… Iar in privinta posibilitatii ca portul de la Sevastopol sa fie folosit de NATO, Rusia ar fi trebuit sa-si aminteasca de Memorandumul de la Budapesta, pe care, de asemenea, l-a incalcat. Rusia, dupa 1989, a incurajat, din pacate, miscari secesioniste ilegale, cum a fost si in Transnistria unde a condus la crearea unei autoproclamate republici separatiste, cu un regim sprjinit de Kremlin si cu o armata rusa care protejeaza ilegal acest teritoriu, sub forma unei asa zise forte de mentinere a pacii.

Insa ceea ce a facut Rusia pune chestiunea aceasta a Ucrainei si intr-o alta lumina: daca, spre exemplu, Crimeea, e teritoriul rusesc, atunci si Romania are Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt teritorii romanesti, cu populatie romaneasca, de recuperat!! Vladimir Jirinovski a facut referire la aceste lucruri, iar daca te iei dupa logica actuala a Kremlinului atunci, in mod normal, aceste teritorii, care ne apartin, ar trebui sa se intoarca la patria mama, la Romania. Si eu cred ca un astfel de lucru ar trebui sa se intample pentru ca sa poata avea loc normalizarea relatiilor cu Rusia, dar si cu Ucraina. Titulescu ii spunea lui Litvinov: „România şi URSS sunt vecine. Aceasta înseamnă că ele sunt chemate să fie prietene.„. Acum URSS nu mai exista, dar poate sa insemne Rusia, Ucraina… Or, situatia actuala nu e de natura sa intretina aceasta prietenie, chiar daca relatiile dintre Romania si, sa zicem, Federatia Rusa sunt bune.

O alta problema ar fi replica Ucrainei la anexarea de catre Rusia a Crimeii. Va fi una militara? In orice caz, nu cred ca va fi prea usor liniste is pace in Crimeea. Iata o stire de ultima ora:

ULTIMA ORĂ: O a doua victimă în Crimeea. Un paramilitar prorus a fost ucis în Crimeea, după ce în cursul după-amiezii un militar ucrainean fusese împuşcat

Se arata ca:

„Un atac armat la Simferopol, capitala Crimeei, s-a soldat marţi cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al „forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine, relatează AFP.

Alţi doi bărbaţi, un militar ucrainean şi un paramilitar prorus au fost răniţi, a declarat purtătoarea de cuvânt, Olga Kondrahova.

Versiunea pe care a prezentat-o purtătoare de cuvânt diferă de cea a Ministerului ucrainean al Apărării, care a anunţat un mort şi doi militari răniţi.

Potrivit ministerului, elevul-ofiţer S. Kakurin a fost ucis cu un glonţ în inimă, într-un asalt asupra unităţii din care făcea parte, la Simferopol. Căpitanul V. Fedun a fost rănit la nivelul gâtului şi unui braţ, iar un al treilea militar a fost rănit la nivelul capului şi unui picior cu lovituri de baston.

Ministerul – care în urma acestui incident a autoriza militarii ucraineni din Crimeea să-şi utilizeze armele pentru a-şi apăra viaţa -, a declarat într-un comunicat că agresorii, „purtând uniforma militarilor ruşi, erau înarmaţi cu puşti automate şi cu o puşcă cu lunetă”.

Crimeea este controlată de două săptămâni de către forţele ruse şi proruse, care asediază militari ucraineni în baze.

Purtătoarea de cuvânt a declarat, pe de altă parte, că, „în cursul verificărilor la faţa locului, s-a stabilit că tirurile care au vizat atât militari ucraineni, cât şi membri ai forţelor de autoapărare au fost pornit din acelaşi loc”.

Militarul ucis asigura paza unei unităţi militare în care se află serviciile fotografice ale Centrului militar de topografie şi navigaţie, a precizat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

Tuturor militarilor care se aflau pe teritoriul acestei unităţi le-au fost confiscate documentele şi armele.

„Li s-a spus că sunt arestaţi”, a continuat purtătorul de cuvânt, fără să fie în măsură să precizeze numărul acestora.

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.”

Vom avea un razboi de gherila…? Aici se poate transforma foarte usor intr-o confruntare intre militii rivale, fara sa se angajeze din vreo parte o confruntare militara autentica, un razboi intre doua state. Spre exemplu, fortele ucrainene sa fie sprijinite de Occident si SUA, sa se caute a se atrage luptatori in aceste forte, iar rusii vor face acelasi lucru si uite asa va incepe „tangoul” in Crimeea. Deocamdata e greu de spus ce va fi, insa evolutiile foarte recente confirma o asemenea posibilitate. O alta mare problema ramane situatia economica precara a Ucrainei.

Dar Transnistria…? Este iarasi o chestiune neclara ce se va intampla… Nu se va alipi la Rusia, nu cred. Insa oricare astfel de demersuri nu pot sa lase indiferenta Romania si nu putem fi indiferenti fata de populatia romaneasca din Transnistria, supusa la persecutii de catre regimul separatist de acolo.

Dupa parerea mea, in conditiile in care Rusia a anexat Crimeea, trebuie data o replica si inlaturat regimul separatist din Transnistria. Aceasta axa, Crimeea – Transnistria, controlata de rusi, e periculoasa la adresa UE si NATO. De aceea acest „cap de pod”, regimul separatist, pro rus, din Transnistria, trebuie inlaturat. Sa nu uitam ca separarea Transnistriei de Republica Moldova poate fi socotit, cred, un act de agresiune la adresa Republicii Moldova!

Situatia in zona ramane incurcata…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.