Hans Klemm a afirmat, miercuri, la Craiova, că a acceptat să apară în fotografia respectivă „din politeţe”, dar şi pentru a nu exista vreun dubiu în privinţa angajamentului SUA faţă se parteneriatul strategic cu România.
„Misiunea mea este să întăresc parteneriatul strategic al Statelor Unite ale Americii şi României şi relaţiile dintre cele două ţări. Ca parte a acestei misiuni, călătoresc în ţară. Astăzi sunt în Craiova, ieri am fost în Covasna, iar luni în Harghita.
Unii dintre liderii politici cu care m-am întâlnit în Covasna mi-au cerut să fac o fotografie cu ei. Dar pot să vă asigur, ca ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, că singurele steaguri importante pentru mine sunt steagul Statelor Unite ale Americii şi cel al României”, a spus Hans Klemm.
Întrebat de ce a acceptat să facă acea fotografie, Klemm a răspuns: „Am fost politicos”.
De asemenea, ambasadorul a declarat că a avut o discuţie, la telefon, cu ministrul de Externe.
„M-a încurajat să vin la Craiova şi să explic aici opinia mea legată de acea fotografie. Nu ar trebuie să existe niciun dubiu în privinţa angajamentului nostru faţă de parteneriatul strategic pe care îl avem cu România”, a afirmat ambasadorul SUA.
Declaraţia sa vine după ce Ambasada SUA a precizat, la solicitarea Mediafax, că Statele Unite, în calitate de aliat şi partener strategic al României SUA, „sprijină şi aplaudă democraţia din România şi eforturile României de a-şi consolida instituţiile democratice prin participarea deplină şi egală a tuturor segmentelor societăţii”.
„Ambasadorul Hans Klemm este ambasadorul Statelor Unite în întreaga Românie. El călătoreşte periodic prin ţară, întâlnindu-se cu diferite grupuri din toate zonele societăţii româneşti”, a precizat Ambasada SUA.
MAE a precizat de asemenea că a avut „o discuţie cu Ambasada SUA” legat de acest subiect.
„Vizita ambasadorului Hans Klemm în teritoriu se înscrie în atribuţiile curente ale ambasadelor de a se documenta la faţa locului cu privire la realităţile din statul de reşedinţă şi de a avea un dialog cu autorităţile locale. Suntem convinşi că asemenea vizite generează o reprezentare adecvată a realităţilor din România în ceea ce priveşte drepturile de care se bucură persoanele aparţinând minorităţilor naţionale şi modelul de interculturalitate promovat de România, care corespunde întru totul standardelor în materie. Asemenea vizite presupun inclusiv necesitatea înţelegerii şi luării în considerare a posibilităţii existenţei unor sensibilităţi”, arată MAE într-un comunicat de presă.
Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a fost fotografiat ţinând steagul secuiesc, în timpul vizitei în Covasna, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, spunând că l-a întrebat pe reprezentantul SUA dacă drepturile religioase sunt respectate în România în condiţiile confiscării bunurilor bisericeşti.Pe pagina de Facebook a edilului a fost postată şi o fotografie în care apare şi ambasadorul Hans Klemm ţinând un steag secuiesc. „Ambasadorului SUA i-am făcut cadou un steag al comunităţii secuieşti, steag care a devenit şi simbolul lipsei de respect al autorităţilor faţă de comunitatea secuiască. Menţionez, că acest steag a fost folosit prima dată în 1599, când secuii au luptat alături de Mihai Viteazul”, este mesajul care însoţeşte fotografia.
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a inaugurat pe 13 septembrie cel de-al nouălea Raft american American/ Shelf, cuprinzând lucrări de referinţă la Biblioteca Judeţeană “Bod Péter” Covasna, oferind donaţia de carte lui Szabolcs Szonda, Directorul Bibliotecii.”
Despre aspectul geopolitic din zona…
Moscova cucerește Europa de Est. Republica Moldova l-a ales socialistul pro-rus Igor Dodon în fruntea țării. Candidata pro-europeană a reclamat neregulile de la vot. În Bulgaria a câștigat alt pro-rus | VIDEO + FOTO
„Putin își extinde influența în Europa de Est. Republica Moldova și Bulgaria au ales candidații socialiști pro-ruși. Igor Dodon este câștigătorul alegerilor din Republica Moldova. Fostul șef al forțelor aeriene din Bulgaria, candidatul socialist Rumen Radev, a câștigat al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, conform sondajelor la ieșirea de la urne, citate de Reuters.
UPDATE 08.00: Protest la Chișinău, după ce Igor Dodon a fost ales președinte al Republicii Moldova. ONG-urile acuză că alegerile au fost fraudate.
Moldovenii au pus frână celor şapte ani de muncă pentru integrarea în Uniunea Europeană, votându-l drept preşedinte pe candidatul pro-rus Igor Dodon, scrie The Guardian… citește mai departe aici …
Presa din Republica Moldova nu face comentarii foarte ample după anunţarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, dar subliniază că direcţia ţării se schimbă… citește mai departe aici …
UPDATE 05:15. Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a procesat peste 99 la sută din voturile scrutinului prezidenţial de duminică şi, potrivit site-ului instituţiei, candidatul socialist Igor Dodon are 54,14 la sută din sufragii, iar contracandidata sa, pro-europeana Maia Sandu, 45,86 la sută. Rezultatele finale vor fi date publicităţii luni dimineaţă, la ora 10:00.
Potrivit Radio Chişinău, câteva zeci de tineri au protestat în faţa sediului Comisiei Electorale Centrale, nemulţumiţi de faptul că mai multe secţii din străinătate, dar şi din ţară au rămas fără buletine de vot. Situaţia a fost denunţată şi de Maia Sandu, care a anunţat că va depune o plângere penală împotriva ministrului de externe şi a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, pentru obstrucţionarea dreptului de vot al cetăţenilor.
UPDATE 00.50: Primele reacții, după victoria lui Igor Dodon.
Fostul premier Ion Sturza: Nu este președintele meu. Ceva nu a funcționat. Ce?
00.23: Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, a susținut, duminică noaptea, o conferință de presă.
23.20: Igor Dodon este noul președinte al Republicii Moldova. Candidatul pro-rus a acumulat 803 794 din cele 1 603 809 de buletine de vot , adică 55,4 la sută dintre sufragii. Maia Sandu a obținut numai 44,6 la sută.
22.50: La numărarea a 90,25 la sută dintre buletinele de vot, Igor Dodon – 55,9% și Maia Sandu – 44,1%.
22.35: 84,86% dintre buletine au fost numărate: Igor Dodon 56,37%, Maia Sandu 43,63%.
Maia Sandu a declarat, într-un briefing de presă,după închiderea urnelor, că acest scrutin al alegerilor prezidențiale a fost prost organizat, dat fiind faptul că mai multe secții de votare de peste hotare au rămas fără buletine de vot, iar mai mulți moldoveni nu au putut să-și exercite votul.Totodată, aceasta a solicitat SIS-ului să investigheze ce s-a întâmplat cu cele 6000 de buletine destinate secțiilor de votare din Portugalia care s-au pierdut, ca să nu fi fost utilizate pentru fraudarea alegerilor.
„Alegerile au fost organizate prost, solicitările noastre au fost ignorate și-n consecință buletinele de vot s-au terminat în mai multe țări. Sute de moldoveni care au stat în frig și în ploaie nu au putut să voteze”, a declarat Sandu.
22.30: La numărarea a 80,2 la sută dintre buletinele de vot, Igor Dodon conduce cu 57,05%, iar Maia Sandu are 42,95% dintre voturi.
UPDATE ora 22.15: La numărarea a 75,01 la sută din buletinele de vot, Igor Dodon conduce cu 57,25%, iar Maia a primit Sandu 42,75% din voturi, informează Unimedia și Publika.
Candidatul socialiștilor, Igor Dodon, s-a declarat deja câștigător: „Doamna Sandu, nu v-a ieșit acuma, vă va ieși peste 4 ani”, a spus candidatul pro-rus, citat de Unimedia.
„Le mulțumesc tuturor cetățenilor pentru spiritul civic înalt pe care l-au manifestat. Cu toții ați fost bravo astăzi. În mod aparte, le mulțumesc tuturor celor care mi-au acordat votul, au avut încredere în mine. Știu că mii și mii de oameni nu au reușit să-și exercite votul. Unii, mai vârstnici, din cauza condițiilor meteo. Alții, din diasporă, din cauza că s-au epuizat buletinele de vot”, a mai spus Igor Dodon.
UPDATE ora 22.05: Au apărut primele rezultate ale alegerilor din Republica Moldova, în ceea ce privește votul din diaspora, anunță Unimedia.
Astfel, la Ambasada de la București, din cele 3.000 de buletine de vot, 2907 sunt pentru Maia Sandu, iar alte 83 pentru Igor Dodon.
În Rusia, la Moscova: Dodon 2706, Maia Sandu 285.
La Sank-Peterburg: 87% Dodon, 12% Sandu.
La Bălți, secția Nr 46: 91% Dodon, 9% Sandu.
UPDATE ora 21.00: S-au închis secțiile de votare din Republica Moldova.
Până la ora 21:00 au votat 1.601.422 de cetățeni ai Republicii Moldova, aproximativ 53,3 % din alegători. Cei mai mulți dintre alegători au fost persoanele cu vârsta între 25 – 40 de ani, 27,7%, și 57-70 de ani, 27,5%, conform statisticilor date publicității de Comisia Electorală Centrală.
20.30: Aproape 1,6 milioane de cetățeni moldoveni s-au prezentat, duminică, la vot.19.40: Numărul votanților a trecut de 1,5 milioane de persoane.
18.23: Peste 1,4 milioane de persoane au votat până la ora 17.00. Prezența la urne este de 48,23%. La secțiile din străinătate au votat aproximativ 100.000 de cetățeni, ceea ce reprezintă 7% din voturile exprimate.
Dintre alegătorii moldoveni care au votat până la ora 17.00, aproape 760.000 sunt femei, iar aproape 770.000 sunt bărbaţi. De asemenea, cei mai numeroşi la urne s-au dovedit a fi persoanele cu vârste cuprinse între 56-70 de ani, reprezentând 29,13% dintre alegătorii care au votat până la ora 17.00. Cea mai mică prezenţă de vot a fost înregistrată în categoria de vârstă de peste 71 de ani, în vreme ce tinerii cu vârste cuprinse între 18-25 de ani reprezintă doar 10,41% dintre alegătorii care au votat până la ora 17.00.18.02: Maia Sandu a cerut, duminică, demisia ministrului Afacerilor Externe, Andrei Galbur, și a președintei Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, pentru „obstrucționarea dreptului de vot”, potrivit Agerpres.
„La Londra, în secția de vot Stratford (nr. 336), s-au terminat buletinele de vot, în timp ce sute de cetățeni așteaptă afară pentru a vota. Cer demisia ministrului Afacerilor Externe și a președintei Comisiei Electorale Centrale, ca principali responsabili de acest dezastru”, a precizat candidata proeuropeană.
Totodată, Maia Sandu a mai anunțat că va depune plângere penală împotriva celor doi demnitari „pentru obstrucționarea dreptului de vot al cetățenilor Republicii Moldova garantat de Constituție”.
17.50: Asociația Promo-LEX, care monitorizează scrutinul prezidențial din Republica Moldova, a constatat o serie de încălcări ale legislației electorale, potrivit Radio Chișinău, citat de Agerpres.
De exemplu, observatorii Promo-LEX au fotografiat anunțuri despre transportul gratuit, cu autocare, al votanților din regiunea transnistreană. Totodată, au fost înregistrate cazuri de afișaj electoral, de agitație electorală și de recompense pentru alegători în preajma unor secții de vot. Câțiva alegători au fost intimidați, iar în două cazuri s-a atestat că votanții au introdus în urne două buletine de vot.
Potrivit șefului echipei de monitorizare, Pavel Postică, 85 de secții de votare s-au deschis cu întârziere de până la 15 minute, iar în cinci secții, observatorilor Promo Lex li s-a îngrădit accesul.
În plus, în peste 60 de secții de votare, s-a constatat prezența afișajului electoral și nesigilarea urnelor. Totodată, la câteva secții de votare au fost depistate pe listele electorale persoane decedate, precum și persoane străine înregistrate pe adresele altor alegători.
17.40: Prim-vicepreședintele Partidului Democrat (PD), Vlad Plahotniuc, consideră că Republica Moldova „rămâne pe calea europeană”, potrivit Deschide.md.
„Moldova are nevoie de un președinte echilibrat, care să nu facă din instituția prezidențială un centru de scandal politic, ci un centru de echilibru instituțional. Indiferent de rezultatul votului, Republica Moldova rămâne pe calea europeană, iar printre prioritățile majorității parlamentare și ale guvernării rămâne modernizarea țării, rămân reformele, care să aducă o viață mai bună oamenilor”, a scros Vlad Plahotniuc, într-un mesaj postat pe Facebook.
17.00: Până la ora 16.00, aproximativ 1,3 milioane de cetățeni cu drept de vot s-au prezentat la urne. Dintre aceștia, peste 85.000 de persoane din diaspora au votat.
28.000 în Italia, 10.000 în România, 6.000 în Rusia, 6.000 în Franța.
16.10: Sunt cozi kilometrice la Dublin, în Londra și la Tel Aviv, transmite Unimedia.
UPDATE ora 15.20: Peste un milion de moldoveni s-au prezentat la vot, la ora 15.00. Peste 70.000 sunt doar din diasporă, mobilizarea fiind mai mare decât în primul tur.
Mai mult de 1.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au votat până la prâns la secția de votare organizată la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Cei mai mulți dintre ei sunt tineri aflați la studii la diferite universități din Transilvania și care au ținut să se prezinte la vot în ciuda viscolului de afară. Numărul celor care s-au prezentat la urne este foarte mare, în condițiile în care la primul tur al alegerilor prezidențiale, la Cluj, au votat doar 1.400 de cetățeni ai Republicii Moldova, spune președintele biroului electoral de la Cluj, Simion Botnari… citește mai departe aici …
UPDATE ora 14.55: Cei doi candidați la președinție, Maia Sandu și Igor Dodon, au postat mesaje pentru moldoveni, pe paginile lor de Facebook. Maia Sandu i-a îndemnat pe oameni să iasă la vot, iar Dodon a apreciat că, în urma alegerilor, Moldova își ”va restabili relațiile sale strategice, își va consolida statalitatea, se va moderniza mai accelerat, va deveni mai mîndră de propria istorie și propria soartă”.
”Conaționalii noștri din diaspora parcurg sute și mii de kilometri pentru noi, pentru viitorul nostru, adunînd cu greu vot la vot. Există riscul să nu le ajungă buletine! La noi se uită întreaga lume, care așteaptă ca Moldova să pornească pe calea cea bună. Să le arătăm tuturor că Moldova există, că Moldova luptă pentru viitorul ei!”, a scris candidata pro-europeană pe Facebook.
Și candidatul pro-rus, Igor Dodon, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care a scris că ”de azi, Republica Moldova va trece la o nouă etapă în dezvoltarea sa, se va afirma mai serios în plan internațional, va restabili relațiile sale strategice, își va consolida statalitatea, se va moderniza mai accelerat, va deveni mai mândră de propria istorie și propria soartă”.
UPDATE ora 14.10: Un milion de moldoveni au votat, până la ora 14.00. Dintre aceștia, 56.000 sunt din diaspora.
Cozi lungi de aşteptare sunt la multe secţii de vot din străinătate, iar peste 1.000 de persoane ar aştepta să-şi exprime opţiunea electorală doar la intrarea în cele două secţii existente în Moscova. De asemenea, cozi lungi s-au format şi în localitatea italiană Mestre, dar şi la Milano, iar sute de alegători moldoveni aşteptau în faţa secţiei din Londra.
De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, a declarat că, până la ora 12.00, au votat peste 4.000 de cetăţeni moldoveni pe teritoriul României. La cele două secţii din Bucureşti, și-au exprimat opţiunea de vot aproximativ 1.600 de oameni, mai mult ca în primul tur de scutin. Ambasadorul a făcut un apel ca moldovenii care vor să voteze în Capitală să meargă şi la secţia de votare de la consulat, pentru că există temeri că se vor termina cele 3.000 de buletine de vot rezervate ambasadei, scrie agenția News.ro.
La ora 13.00, în diaspora, situația era următoarea: În Italia au votat 13 091 persoane, în România 5139, iar în Federația Rusă 4291, în Franța au votat 2930 de persoane. Au avut loc trei tentative de vot multiplu combătute cu ajutorul registrului electronic. Pe acest caz a fost sesizat Inspectoratul General al Poliției. Un caz a fost înregistrat la Briceni, două cazuri în Federația Rusă și unul în Franța.
UPDATE ora 13.15: În satul satul Delacău, Anenii Noi, vicepreședintele secției de votare a fost găsit mort. Anunțul a fost făcut de președinta CEC, Alina Russu. Membrii Comisiei Electorale Centrale au ţinut un minut de reculegere, scrie Publika.md.
UPDATE ora 13.00: Maia Sandu: Dacă alegerile vor fi corecte, atunci noi vom câștiga
Candidata pro-europeană Maia Sandu a declarat, după ce și-a exercitat dreptul la vot la Liceul Teoretic Petru Rareș din Chișinău, că speră ca al doilea tur de scrutin să nu fie fraudat în favoarea lui Igor Dodon, scrie presa moldovenească.
„Eu contez pe vigilența tuturor celor care merg la vot, pe vigilența observatorilor. Dacă alegerile vor fi corecte, atunci noi vom câștiga”, a declarat Maia Sandu.
De asemenea, ea a făcut apel la calm, spunând ” să așteptăm rezultatele, să vedem rapoartele celor care monitorizează aceste alegeri și după aceea să discutăm”.
Prezența la vot la ora 13.00: aproximativ 800.000 de moldoveni și-au exercitat dreptul la vot până la această oră, fiind aceeași rată de participare ca și acum două săptămâni. Mobilizare în diasporă, au votat peste 42.000 de cetățeni, scrie Unimedia.
UPDATE ora 12.00: Moldovenii din Italia stau la cozi să voteze
Preşedintele Asociaţiei de moldoveni „Baştina” din Italia, Alexandru Marcinschi, a declarat pentru IPN că moldovenii s-au prezentat la vot și chiar fac cozi la secțiile de votare. La ambele secții de votare din oraşul Padova erau în jur de 80 de persoane care aşteaptau la rând. Marcinschi a precizat că Asociaţia „Baştina” ajută cu transport cetăţenii moldoveni care doresc să voteze, dar nu au posibilitatea să ajungă la secţiile de votare. Până la ora 11.30, în străinătate au votat peste 20 de mii de cetăţeni moldoveni. La primul tur de scrutin, moldovenii din diaspora au votat masiv pentru candidate pro-europeană Maia Sandu.
UPDATE ora 11.30: Morți prezenți la votare
Misiunea de monitorizare a alegerilor Promo-LEX a venit cu primele constatări la deschiderea secțiilor de votare. Conform șefului misiunii, Pavel Postică, au fost depistate mai multe nereguli. 85 de secții de votare au fost deschise cu 15 minute întârziere, mai multe secții de votare aveau urne fără sigilii, la Călărași și Criuleni s-au depistat persoane decedate, care figurau în listă. Pentru aceste alegeri au fost recepționate 2 952 370 buletine de vot.
UPDATE ora 11.00: Peste 432.000 de alegători au votat până la ora 11:00
Potrivit estimărilor, 52,23% dintre alegătorii care au votat deja sunt bărbaţi. Cei mai mulţi dintre alegători sunt persoane cu vârstele cuprinse între 56 şi 70 de ani – 35,9%%, cei mai puţini sunt tinerii de 18-25 de ani – aproape 7,66% şi persoanele de peste 71 de ani – aproape 7%. În primul tur, moldovenii din diaspora au votat masiv pentru Maia Sandu. Primele secţii de votare din afara ţării s-au deschis în Japonia şi în China. Celelalte se deschid conform orei locale.
Potrivit RISE Moldova, la Secțiile de votare 317 și 318 din Moscova alegătorii au fost aduşi în mod organizat. Unii dintre alegători au declarat deschis că au venit să-l voteze pe Igor Dodon.
UPDATE duminică,ora 09.20: Peste 142.000 de cetețeni moldoveni au votat, până la această oră, transmit ziarele moldovenești. Președintele în exercițiu Nicolae Timofti și premierul Pavel Filip au votat deja.
Premierul Pavel Filip a declarat, după ce și-a exercitat dreptul la vot, că îi felicită pe moldoveni că vor avea un președinte ales de ei.
„Cred în șansa Moldovei. Cred în democrație. Vreau să-i felicit pe toți cetățenii că începând de astăzi vom avea un președinte ales de ei. Sper că noul președinte va conlucra cu Guvernul. În această perioadă avem multe reforme de dus până la capăt”, a declarat Pavel Filip.
Primul moldovean care a votat în turul doi este Gheorghe Țopa. Acesta se află în Japonia, unde a fost deschisă prima secție de votare. În jurul orei 08.00, și moldovenii din Suedia au început să voteze. Un grup de 17 persoane și-a făcut o poză și a scris ”Suntem primii alegători la Stockholm”, scrie unimedia.md.
În total au fost deschise 2081 de secții de vot atât în țară cât și peste hotare. În afara țării au fost deschise 100 de secții de votare.
Peste trei milioane de moldoveni sunt aşteptaţi să voteze la alegerile de duminică, fiind pentru prima dată în ultimele două decenii când moldovenii îşi aleg direct preşedintele.
În primul tur le alegerilor prezindenţiale din Republica Moldova, candidatul prorus, Igor Dodon, a obţinut 48,23% din voturi, iar Maia Sandu, un politician considerat proeuropean, a fost votată de 38,42% din electorat.
„Un politician prorus din Republica Moldova care a ameninţat să renunţe la cooperarea cu Uniunea Europeană are şanse mari să devină preşedinte. Victoria lui Igor Dodon ar consolida influenţa Moscovei în Europa de Est pe fondul ascensiunii politicienilor eurosceptici şi antisistem pe întregul continent. Igor Dodon, care a pledat şi pentru recunoaşterea regiunii Crimeea ca parte a Rusiei, se confruntă cu Maia Sandu, un politician proeuropean, în primul scrutin prezidenţial cu vot direct organizat în Republica Moldova în 20 de ani. Scrutinul programat duminică în R.Moldova coincide cu alegerile prezidenţiale din Bulgaria, unde favoritul militează tot pentru consolidarea relaţiilor cu Moscova”, comentează Financial Times, citat de Mediafax.
Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi Bulgaria au loc la doar câteva zile după ce victoria lui Donald Trump a generat semne de întrebare privind continuarea susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru ţările central şi est-europene, supuse presiunilor Rusiei.
„În cazul în care Igor Dodon şi Rumen Radev vor câştiga alegerile, situaţia ar putea trage un semnal de alarmă la Bruxelles, pe fondul intensificării în estul Europei a sentimentelor de revoltă faţă de valorile UE. În această categorie intră premierul Ungariei, Viktor Orban, şi Milos Zeman, preşedintele Cehiei, amândoi pledând pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova”, notează FT.
Maia Sandu, candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), aflată, potrivit sondajelor, cu 10% în urma lui Igor Dodon, afirmă că scrutinul prezidenţial comportă „pericole majore”.
“Noi considerăm că modelul de dezvoltare european – drepturi, prosperitate, securitate – este cel mai propice pentru ţara noastră şi nu vedem cum ne-ar putea ajuta proiectul „alternativ” de dezvoltare. Mai ales că acum, în Republica Moldova, se construieşte o „verticală a puterii” pe model putinist. Iată de ce preluarea preşedinţiei de către forţele anti-oligarhice ar putea însemna un prim pas spre revenirea la obiectivul reintegrării europene. Pentru aceasta, Republica Moldova trebuie să devină un stat cu instituţii puternice, o justiţie independentă şi o economie durabilă. Aceasta este calea reintegrării pe care o vedem. Doar aşa vom convinge atât cetăţenii noştri, cât şi pe cei europeni, că putem avea un proiect de dezvoltare comun”, a declarat Maia Sandu într-un interviu pentru Gandul.info.
În campanie, Dodon a stârnit o controversă afirmând că fosta regiune ucraineană Crimeea aparţine Rusiei. Întrebat acum ce părere are despre anexarea Crimeei, Dodon a precizat: „De facto, Crimeea este parte a Rusiei acum, dar, la nivel legal, anexarea nu este recunoscută de Occident, nici de majoritatea ţărilor”, nici măcar de Republica Moldova”. În opinia candidatului prorus, recunoaşterea de către Chişinău a anexării regiunii Crimeea ar comporta „multe riscuri” în contextul crizei separatiste din Transnistria. Soluţia pentru Transnistria ar fi „garantarea unui statut special” pentru regiunea cu populaţie majoritar prorusă, a apreciat Igor Dodon.
Atacuri au fost şi în cadrul dezbaterii, desfăşurată joi, dintre cei doi contracandidaţi la preşedinţia Republicii Moldova. Dodon a anunţat că dacă va câştiga, va insista ca în şcoli să fie predată istoria Republicii Moldova în loc de istoria României.
„Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldoveneacă”, a menţionat Dodon, citat de Unimedia.
La rândul său, Maia Sandu a exprimat îngrijorări că dacă ar câştiga, Dodon ar face o prioritate din a scrie manuale de istorie „şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii”.
„Vai de noi dacă ajunge Igor Dodon să ne scrie istoria. El se va ocupa de istorie şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii, de pensii, de corupţie, de economie, prioritatea lui este să scrie manuale de istorie. De acest lucru trebuie să se ocupe oamenii de ştiinţă. Politicienii nu trebuie să se amestece în asta, sau poate mâine, pomâine ne vom trezi că politicul dictează cum să fie scrisă în manuale, biografia domnului Dodon?”, i-a răspuns Maia Sandu.
Tot în campanie, Igor Dodon a ameninţat că va retrage cetăţenia moldovenească fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, dacă va ajunge şef al statului. “În ceea ce ţine de Băsescu, eu ştiu, şi am acumulat toate documentele necesare: atunci cand au fost depuse actele şi cand s-a luat decizia, s-a încălcat procedura. De aceea domnule Băsescu, profiţati acum, câteva zile. După data de 14, veti pierde această cetăţenie pe care nu o meritaţi”, a spus Dodon.
Fostul preşedinte Traian Băsescu şi soţia sa, Maria Băsescu, au depus, în urmă cu câteva zile, jurământul de cetăţeni ai Republicii Moldova la sediul Ambasadei Republicii Moldova în România.
Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, este situată în zona de conflict politic între Uniunea Europeană şi Rusia, o regiune în care cele două părţi depun eforturi de zece ani pentru creşterea influenţei.
Cine sunt cei doi candidaţi
Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor la preşedinţia R. Moldova, este un economist care a îndeplinit funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul condus de Zinaida Greceanîi din anul 2006 până în 2 septembrie 2009. Începând din anul 2009, Dodon este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind iniţial ales pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). În anul 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc a părăsit fracţiunea PCRM din Parlament, cei trei aderând ulterior la Partidul Socialiştilor. Igor Dodon este ales în acelaşi an preşedintele partidului.
Maia Sandu are 44 de ani şi a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, iar între 2009 şi 2010- un masterat în administraţie publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educaţiei, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă şi cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiţii intransigente, nu a fost susţinută de celelalte partide din alianţa în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleţ. La finalul lui 2015, şi-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), potrivit Mediafax.”
Bulgaria, o altă națiune care alege între UE și Rusia. Sondaj: Socialistul Rumen Radev ar fi câștigat alegerile prezidențiale. Premierul Borisov a anunțat că demisionează, dacă Țețka Țatceva va pierde
„UPDATE 20.26: Fostul șef al forțelor aeriene din Bulgaria, candidatul socialist Rumen Radev, a câștigat al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, conform sondajelor la ieșirea de la urne, citate de Reuters, potrivit Agerpres.
Rumen Radev, candidatul susţinut de Partidul Socialist (stânga), a obţinut 58,1% din voturi, în timp ce Ţeţka Ţacheva, candidata partidului de guvernământ, a primit 35,3% din voturi, potrivit rezultatelor unui exit-poll anunţat de institutul Alpha Research.
Date apropiate au fost oferite şi de exit-poll-ul Gallup International Balkan, care indică Rumen Radev ar fi câştigat scrutinul prezidenţial cu 58,5% din voturi, iar Ţeţka Ţacheva ar fi obţinut 35,7% din sufragii. O victorie a lui Radev ar putea duce la o şi mai mare apropiere a Bulgariei faţă de Rusia şi ar cauza o perioadă de instabilitate politică la Sofia, după ce premierul Boiko Borisov a anunţat că va demisiona în cazul înfrângerii lui Ţaceva.
20.10: Premierul Bulgar Boiko Borisov a reiterat, duminică, intenția de a demisiona dacă Țețka Țatceva, candidata la președinție pe care o susține, pierde cursa în favoarea candidatului sprijinit de socialiști, Rumen Radev, informează Novinite, citat de Agerpres.
„Vă imaginați cum ar fi să ies mâine și să spun că m-am răzgândit?” a declarat Borissov după ce și-a exprimat opțiunea de vot în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial.
Borisov a anunțat că va demisiona dacă Țatceva pierde primul tur de scrutin, însă a amânat decizia până după al doilea tur. „GERB ( n.r – Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) nu va rămâne la putere nici măcar o secundă dacă pierdem azi (duminică)”, a spus premierul bulgar, aflat la jumătatea mandatului. DE asemenea, a mai subliniat că nu va participat nici la formarea unui alt guvern în cadrul mandatului actualului Parlament dacă Țatceva pierde alegerile.
„Dacă vom avea sau nu o criză politică depinde de populație”, a mai spus Borissov.
Dacă premierul demisionează, parlamentul bulgar rămâne în funcție chiar dacă partidele nu reușesc să ajungă la o înțelegere cu privire la formarea unei coaliții de guvernare. Decizia de a dizolva parlamentul și a convoca alegeri anticipate aparține președintelui bulgar.
––-
Bulgaria, o altă națiune care alege între UE și Rusia. Cetățenii votează duminică în al doilea tur al scrutinului prezidențial, care decide și soarta executivului
Votul de duminică este privit ca un vot de încredere pentru executivul lui Boiko Borisov. Cetățenii bulgari au de ales între Rumen Radev, candidat independent susținut de Partidul Socialist, și Tetka Taceva, din partea GERB, președintele Parlamentului de la Sofia, susținut de premierul Boiko Borisov, care a promis că va demite actualul executiv dacă nu va câștiga alegerile prezidențiale candidatul susținut de el.
Borisov nu se bucură de popularitate, din cauza nivelului de trai din ce în ce mai scăzut în cea mai săracă națiune din Uniunea Europeană. Coaliția de guvernare este extrem de fragilă și există riscul să se prabușească înainte de alegerile parlamentare din 2018.
Tetka Taceva are o viziune politică pro-occidentală, în vreme ce contracandidatul Rumen Radev și-a exprimat dorința de a apropia Bulgaria de Moscova.
Primul tur al scrutinului prezidențial a fost câștigat de candidatul socialist, care a obținut 26,45% din voturi, față de cele 21,38% din sufragiile adunate de Taceva.
Sondajele prevăd și acum o victorie clară pentru fostul comandant de aviație Rumen Radev.”
Am citat pe blog aceste doua articole lungi pentru ca ele descriu o realitate istorica. Problema e cum interpretam fenomenul istoric ce s-a desfasurat, ce se desfasoara sub ochii nostri.
In primul rand, trebuie sa remarcam ca in ambele tari vecine cu Romania, dar si cu Federatia Rusa, au castigat alegerile prezidentiale candidatii socialisti. Este vorba, asadar, de o victorie a Stangii in aceasta parte a Europei.
La aceste doua articole, voi adauga inca unul: parerea D-lui. Cristian Preda exprimata cu ceva vreme in urma pe FaceBook:
„Comisia de afaceri externe, cea de dezvoltare și subcomisia pentru drepturile omului din PE au votat, în urmă cu câteva săptămâni, premiul Saharov, atribuit în fiecare an. Câștigător – cu 34 de opțiuni – a fost Mustafa Djemilev, liderul tătarilor din Crimeea, propus de grupurile PPE și conservator. Sub conducerea lui Martin Schulz, socialiștii și ceilalți prieteni ai lui Putin din PE au ignorat votul AFET, DEVE și DROI, atribuind premiul Saharov celor care au primit 24 de voturi, două femei yazidi (Nadia Murad și Lamiya Aji Bashar). Servilismul față de Moscova e cu atât mai insuportabil cu cât disprețuiește regulile de bază ale democrației.
UPDATE:
Un articol al Radio Free Europe despre acordarea premiului Saharov în 2016:
http://www.rferl.org/a/eu-sakharov-rights-pri…/28077897.html” (subl. mea)
Daca citim bine articolul D-lui. profesor Preda, n-ar trebui sa ne mire orientarea pro rusa a castigatorilor: atat a lui Igor Dodon, intr-o tara care nu e membra UE, cat si a lui Rumen Radev, intr-o tara membra a UE. Dar ce inseamna, totusi, „servilismul fata de Moscova”?
Pe de alta parte, vom avea peste putina vreme alegeri parlamentare in Romania unde, cel putin din cate am inteles eu ca spun sondajele de opinie, PSD – partid din aceeasi familie a Socialistilor Europeni – s-ar detasa in castigator!!
Observam un fenomen mai amplu si destul de complex: o victorie categorica a Stangii in regiunea noastra, in contextul in care Donald Trump a iesit invingator in cursa pentru Casa Alba in Statele Unite. Un Donald Trump care, in campanie, s-a aratat destul de concesiv fata de Kremlin sau cel putin asa a lasat sa se creada.
Ne-am putea astepta la o crestere a influentei Kremlinului in regiune intr-o Europa cu accente eurosceptice.
Inainte de a incepe o analiza trebuie sa caracterizam cat mai corect contextul geopolitic actual. Asta si incerc sa fac.
Referitor la votul din Moldova, eu cred ca ar trebui s-o felicitam pe Maia Sandu pentru prestatia buna de care a dat dovada, chiar daca a pierdut. Diferenta fata de Dodon nu a fost mare – lucru foarte important, cu toate piedicile de care a avut parte. Asta e un aspect ce trebuie remarcat si e un aspect pozitiv, desi a pierdut alegerile.
Totusi, trebuie de asemenea remarcat, dincolo de orice teorii ale conspiratiei, ca Dreapta nu a reusit sa convinga electoratul in marea lui majoritate. Vom vedea ce se va intampla in Romania la alegerile parlamentare… Insa se pare ca nici in Romania Dreapta nu prea reuseste sa convinga un electorat majoritar…
Remarcabil este si faptul ca fenomenul acesta politic nu se intampla doar intr-o fosta republica sovietica, Rep. Moldova, tara care nu e membra UE si nici NATO. Ci si in Bulgaria, tara membra UE si NATO!!
Ar trebui, de asemenea, raspuns la intrebarea: care a fost motivatia oamenilor la vot? Au votat o apropiere de Moscova sau a fost o incredere majoritara acordata socialistilor? Parerea mea este ca electoratul, in majoritatea lui, s-a orientat spre un partid de stanga, considerand ca acesta ii va apara mai bine interesele. Surprinzatoare e, totusi, informarea precara a electoratului, culmea nu doar in Rep. Moldova, dar si in Bulgaria…
Evident, o evetuala apropiere de Moscova nu are cum sa aduca si prosperitate, un nivel de trai mai bun, pentru ca oamenii asta urmaresc de fapt.
Oricum, PPE a primit o lectie destul de dura! Insa e de asteptat o criza politica atat in Bulgaria cat si in Rep. Moldova.
Vom vedea ce se va intampla la noi… Analistii politici iau in considerare prestatia slaba a PNL-ului, faptul ca guvernarea tehnocrata a lucrat, de fapt, in favoarea PSD (Horia Alexandrescu). Insa anul 2017 se anunta destul de complicat din punct de vedere economic, dupa parerea mea. N-ar trebui sa ne facem prea mari iluzii.
Ceea ce s-a intamplat este, fara indoiala, un avertisment dat Bruxelles-ului.
E de luat aminte si la aceasta:
Analiză Le Monde: Rezultatele alegerilor din Republica Moldova și Bulgaria reprezintă un eșec pentru Uniunea Europeană
„Victoria candidaților pro-ruși Rumen Radev și Igor Dodon la alegerile prezidențiale din Bulgaria și Republica Moldova reprezintă un eșec pentru Uniunea Europeană și un semn al scăderii atractivității blocului comunitar, potrivit unei analize a publicației Le Monde, citată de Agerpres.
Cele două țări sunt foarte diferite, dar ambele sunt divizate între influența rusă și aspirația europeană. Bulgaria, membră a UE din anul 2007, dorește în continuare să intre în spațiul Schengen, dar se lovește de rezistența altor țări, la fel ca România. La rândul ei, Republica Moldova este considerată unul dintre „cei mai buni elevi” ai Parteneriatului Estic, proiect ce rămâne însă ambiguu în privința finalității sale, pentru statele participante nefiind clar dacă el este o poartă de intrare în UE ori numai o menținere a lor la periferia Europei.
Cei doi câștigători ai alegerilor de duminică, Igor Dodon și Rumen Radev, au o poziție similară în chestiunea anexării Crimeii, pe care o consideră ca aparținând „de facto” Rusiei, Radev pronunțându-se în plus pentru ridicarea sancțiunilor europene impuse Moscovei. Totuși, potențialul de schimbare adus de rezultatele acestor alegeri nu trebuie exagerat. În primul rând pentru că în ambele țări președintele are atribuții limitate, dar și pentru că nici Dodon și nici Radev nu au susținut în campania electorală o respingere radicală a Europei.
Președintele ales al Republicii Moldova dorește renegocierea unor puncte din acordul de liber-schimb cu UE și să convoace un referendum consultativ asupra orientării geopolitice a țării, dar se abține să evoce o ruptură, pledând totodată pentru relații bune atât cu UE cât și cu Rusia. Pe o linie asemănătoare se plasează și viitorul președinte bulgar: „Apartenența Bulgariei la UE și NATO nu are alternativă, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să ne declarăm dușmani ai Rusiei”, a explicat Radev în timpul campaniei electorale.
Însă poziția ambivalentă a celor două țări nu este deloc ceva nou, amintește Le Monde. Astfel, în Republica Moldova există o importantă minoritate rusofonă, presa rusă este foarte prezentă, iar marele frate de la răsărit nu este respins în mod radical. Cât despre Bulgaria, ea a fost mereu o țară rusofilă, încă din epoca țaristă. Pe vremea Uniunii Sovietice i se mai spunea și a 16-a republică a URSS. Iar guvernul premierului în exercițiu, conservatorul Boiko Borisov, a oferit deja garanții Moscovei.
„Retorica se va schimba, dar nu și substanța”, anticipează Dimitar Bechev, directorul Institutului de politică europeană din Sofia. „Borisov menținea un anumit echilibru și a încercat de asemenea că curteze Moscova pentru proiecte energetice sau opunându-se inițiativei românești privind o misiune de supraveghere în Marea Neagră, după summitul NATO din iulie”, explică analistul menționat.
Un alt factor de luat în calcul este cât de mult dorește Rusia să se implice mai substanțial în problemele celor două țări. Sofia și Chișinău nu au în ochii Moscovei aceeași importanță strategică pe care o au Kiev, Tbilisi sau chiar Belgrad și Minsk, consideră autorii analizei din Le Monde, amintind că Moscova finanțează deja în mare parte enclava secesionistă Transnistria.
Totuși, după „pierderea” Ucrainei, care s-a apropiat de UE, obiectivul Moscovei este ca foștii săi sateliți, dacă nu revin cu totul pe orbita ei, măcar să se îndepărteze de blocul comunitar.
Publicația franceză subliniază și dezamăgirea electoratului din cele două țări față de elitele politice proeuropene. Astfel, în Republica Moldova, din cauza performanțelor slabe ale economiei și instituțiilor, mai ales justiția, votul prorus vine și ca un vot de respingere a unei elite proeuropene percepute ca fiind coruptă. În Bulgaria, generalul Radev a știut cum să întruchipeze schimbarea față de premierul Boiko Borisov și față de candidata puțin carismatică pe care acesta din urmă a ales-o, Țețka Țaceva. De asemenea, promisiunea lui Borisov că va demisiona dacă Țaceva pierde a mărit miza scrutinului, în condițiile în care, după ce a fost premier între anii 2009 și 2013 și apoi, din nou, începând din 2014, el plătește prețul uzurii la putere și al incapacității sale de a asana elitele politico-economice.
Totuși, într-un cadru mai larg, cei doi câștigători ai alegerilor prezidențiale de duminică au beneficiat și de pe urma scăderii atractivității Europei, sentiment apărut de mult timp și ilustrat recent prin Brexit. În acest context, atât în vestul cât și în estul Europei, Rusia este văzută tot mai mult ca un pol alternativ de putere, iar președintele acesteia, Vladimir Putin, ca un model de lider carismatic, cum mai este de exemplu și premierul ungar Viktor Orban.
Pe de altă parte, rezerve privind prelungirea sancțiunilor impuse Moscovei există și în capitale europene care nu au fost niciodată pe orbita Moscovei, cum ar fi Atena sau Roma, dar și în interiorul Partidului Social-Democrat german, care face parte din coaliția guvernamentală de la Berlin.”
Legat de:
„Un alt factor de luat în calcul este cât de mult dorește Rusia să se implice mai substanțial în problemele celor două țări. Sofia și Chișinău nu au în ochii Moscovei aceeași importanță strategică pe care o au Kiev, Tbilisi sau chiar Belgrad și Minsk, consideră autorii analizei din Le Monde, amintind că Moscova finanțează deja în mare parte enclava secesionistă Transnistria.”
trebuie spus ca Moscova are un mare interes, atat in Rep. Moldova cat si in Bulgaria. Spre exemplu in Bulgaria, pentru ca Bulgaria reprezinta Europa, de asemenea e membra NATO, iar Rep. Moldova e in vecinatatea Ucrainei, Crimeii, in vecinatatea UE si a NATO. Kiev, Tbilisi, Minsk nu sunt in Uniunea Europeana, iar interesul Rusiei este sa-si extinda si sa-si consolideze influenta in Europa! Aceasta coorodonata a fost pe agenda Kremlinului de la Petru cel Mare incoace. Rusia s-a temut de izolarea fata de Europa, iar lipsa influentei politice e vazuta la Kremlin drept izolarea Rusiei. In schimb, Rusia priveste Kievul, Minskul, Tbilisi ca pe o afacere, hai sa-i spun asa, mai mult interna.
Nu stim inca pozitia americana, a noii Administratii de la Casa Alba. Insa pozitia lui Donald Trump din campanie, atat fata de Rusia cat si fata de NATO nu prea e convergenta cu felul in care vede problema Berlinul:
Berlinul cere Administraţiei Donald Trump să condamne acţiuni ale Rusiei şi vrea, în paralel, consolidarea apărării UE
„Germania aşteaptă ca Administraţia Donald Trump să colaboreze cu ţările europene pentru contracararea acţiunilor Rusiei în estul Ucrainei şi în Siria, Berlinul amintind că NATO nu va mai avea niciun sens dacă nu va garanta apărarea colectivă şi pledând, în paralel, pentru dezvoltarea unor structuri UE de apărare.
Germania susţine dialogul între Statele Unite şi Rusia, dar Donald Trump nu trebuie să ignore acţiunile Rusiei în Crimeea şi în Alep atunci când va discuta cu preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, citat de site-ul agenţiei Reuters.
Oficialul german a atras atenţia că Alianţa Nord-Atlantică ar fi „moartă” dacă unul dintre membri ai nu ar fi apărat de ceilalţi. „Este bine că noul preşedinte al SUA va încerca imediat să dialogheze cu omologul său rus. Este bine şi are susţinerea noastră totală. Dar nu poate să uite de anexarea Crimeei, de continuarea războiului hibrid din Ucraina sau de bombardamentele din Alep”, a subliniat von der Leyen.
La rândul său, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, şi ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, au pledat ca UE şi NATO să aibă o poziţie unitară după alegerile din SUA.
„Trebuie să fim uniţi cu partenerii pentru a opune rezistenţă războaielor, conflictelor şi pentru a limita setea de putere a Rusiei. Germania va fi de partea Estoniei în privinţa securităţii ţărilor baltice”, a declarat Joachim Gauck în cursul unei întrevederi cu preşedintele eston, Kersti Kaljulaid.
În paralel, Germania pledează, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE şi al victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru accelerarea integrării structurilor de apărare ale Uniunii Europene.
„Europa are nevoie de voinţa politică necesară creşterii relevanţei în materie de securitate. Rezultatul alegerilor din Statele Unite ar putea oferi un impuls suplimentar”, a adăugat Ursula von der Leyen, citată de Rheinische Post şi de EUObserver.
Uniunea Europeană trebuie să creeze structuri militare de nivelul celor ale Alianţei Nord-Atlantice, propune Ursula von der Leyen, în contextul în care Germania, Franţa, Italia şi Spania pledează pentru politici comunitare de apărare, separate de Marea Britanie şi SUA. „În ultimii trei ani, am asistat la impulsuri enorme de modernizare a capabilităţilor militare NATO pe fondul comportamentului Kremlinului”, a amintit Ursula von der Leyen la o conferinţă pe teme de securitate găzduită de Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), partidul cancelarului Angela Merkel. „Acest lucru a fost corect şi important, dar cred că trebuie să investim aceeaşi energie în modernizarea structurilor europene de securitate şi în politica de apărare a UE”, a adăugat Ursula von der Leyen.
În încercarea de a atenua eventuale preocupări ale Statelor Unite şi Marii Britanii, Von der Leyen a subliniat că suplimentarea capacităţilor militare europene trebuie „să ţină cont de faptul că nu se poate dezvolta o concurenţă” între Uniunea Europeană şi NATO, „ci ar trebui să colaboreze în mod complementar”.
Declaraţia ministrului german al Apărării se înscrie în cadrul unei serii de propuneri în sensul creării unei armate a Uniunii Europene. În contextul în care Marea Britanie a decis să părăsească UE, Franţa, Germania, Italia şi Spania pledează pentru o politică europeană în materie de apărare. Într-o scrisoare comună, cele patru ţări au argumentat că Uniunea Europeană ar trebui să poată răspunde crizelor militare externe fără coordonarea Statelor Unite.”
Lucrul acesta arata ca interesele expansioniste ale Kremlinului intra in contradictie cu interesele Berlinului, dar si ale Uniunii Europene.
Joc complicat, neclar. Cel putin pana acum.
Situatia interna din Rep. Moldova ramane complicata. Desi se spune ca ar fi pro rusi, nu stim inca felul in care vor juca Dodon si Radev. In privinta Bulgariei lucrurile par ceva mai clare datorita faptului ca Bulgaria e membra a UE si NATO. In Rep. Moldova nu sunt deloc clare, cu toata victoria lui Dodon. Se prefigureaza la Chisinau o lupta politica ascutita, cu variante taioase de ambele parti.
In legatura cu Rep. Moldova
„Președintele ales al Republicii Moldova dorește renegocierea unor puncte din acordul de liber-schimb cu UE și să convoace un referendum consultativ asupra orientării geopolitice a țării, dar se abține să evoce o ruptură, pledând totodată pentru relații bune atât cu UE cât și cu Rusia.” – totusi este destul de limpede, cred eu, ca dezvoltarea si prosperitatea vietii in Rep. Moldova nu poate sa fie disociata de UE. Apropierea de Rusia ar arunca Rep. Moldova pe un drum infundat. Din acest punct de vedere Dodon nu are de ales. Ar trebui sa tina un echilibru intre UE si Rusia, dar ma tem ca lucrul acesta nu e posibil pentru ca Rusia va impune conditii spre a-si consolida acolo influenta. Daca Dodon va incerca sa calmeze Rusia, mentinand parcursul european al Rep. Moldova ar fi un lucru interesant si remarcabil. Dar e greu de facut asa ceva.
Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca o alta formulare tactica si alte strategii in Rep. Moldova. Mult mai eficiente decat cele de pana acum.
Dificultatea consta in situatia interna din Rep. Moldova.
S-a vazut ca discursul anticoruptie nu a dat randament. De asemenea nu s-a explicat foarte clar cum poate sa ajute UE Rep. Moldova – Maia Sandu ar fi trebuit sa faca asta! O alta problema e cea a oligarhilor, ce detin puterea economica si financiara – ignorarea lor sau amenintarea lor cu puscaria in contextul unui parcurs european pentru Rep. Moldova nu poate sa duca decat la un fiasco, ceea ce s-a si intamplat. Maia Sandu – o candidata pro occidentala, scolita in Occident – cum ar fi putut sa convinga electoratul cand a avut, din cate am inteles, problema de a strange pentru sustinerea campaniei 10.000 de dolari sau de euro? Daca nu poti sa-ti sustii campania, cum ai putea duce Rep. Moldova pe drumul catre dezvoltare si prosperitate? Si cred ca aspectul acesta a contat destul de mult…
De asemenea, e de analizat la modul serios de ce Dreapta nu a reusit sa convinga atat in Rep. Moldova, dar si in Bulgaria. Si, probabil, si in Romania…
Adevarul e ca PPE si as spune, de ce nu?, chiar UE au gresit mult, ajungandu-se la actuala situatie geopolitica complicata, cu eventuale consecinte nu tocmai benefice pentru UE.
Sper ca UE sa se trezeasca si sa duca politici prin care sa redevina atractiva pentru statele membre si tarile candidate.
Dodon nu are o sarcina usoara. El va trebui sa convinga partenerii europeni de buna sa credinta in mentinerea parcursului european in Rep. Moldova. Lucrul e posibil. Iar daca o va face, situatia va reintra in normal, ca sa zic asa. O apropiere de Rusia conduce la riscuri, pentru ca Rusia nu are de ce si nici cum sa ajute Rep. Moldova. Rusia isi urmareste doar propriile sale interese. N-au reusit sa ajute nici Transnistria. In cazul apropierii de Rusia, situatia va deveni dificila, in special din punct de vedere economic.
Dodon vorbeste de „referendum consultativ asupra orientării geopolitice a țării” – dar ar trebui ca oamenii sa fie si informati cum se cuvine asupra intregii situatii. Nu deranjeaza o politica social-democrata in Rep. Moldova, daca se pastreaza linia pro europeana. UE poate sa incurajeze o astfel de politica. Insa daca Dl. Dodon va opta pentru un regim dictatorial, in care propaganda rusa sa se lafaie in voie, dezinformand mai degraba cetatenii sau prezentand doar o singura parte a situatiei, se expune unei catastrofe pana la urma. Cetatenii trebuie sa fie informati cum trebuie in legatura cu toate aspectele legate de UE, de felul in care poate contribui UE la propasirea Rep. Moldova. Or, actualul regim, instaurat prin aceste alegeri, ar trebui sa permita acest lucru.
In general vorbind, socialistii, dar si comunistii, pe vremea lui Voronin, au facut mare caz de statalitatea Rep. Moldova, respingand curentul unionist. Dar au facut-o, la fel, fara informarea corecta a populatiei. Adica au facut-o doar propagandistic, folosind un tip de propaganda antiunionista si nimic mai mult. Au vrut sa eludeze adevarul istoric, probabil datorita mentalitatii ramase de pe vremea Uniunii Sovietice. Marea problema, acolo, consta in faptul ca, printr-o propaganda agresiva, se mentine nostalgia dupa fosta URSS sau, poate mai bine zis, se face o propaganda ca si cum URSS ar mai exista inca. Eludarea si prezentarea trunchiata a realitatilor e in folosul stim noi cui. Insa nu e corect. In primul rand nu e corect fata de cetatenii Rep. Moldova. Si se vede in faptul ca Rep. Moldova ramane in continuare o tara foarte saraca, lispita de perspective reale daca se indeparteaza de UE sau de Romania. De aceea, Dl. Dodon ar trebui sa dea dovada de onestitate, in primul rand fata de cetatenii moldoveni de peste Prut.
Repet, o politica social-democrata nu e respinsa de Uniunea Europeana. Dar o apropiere de Moscova va face dificile relatiile Rep. Moldova cu UE. Relatii bune cu Rusia nu inseamna apropierea de Rusia si nici aderarea la Uniunea Euroasiatica a D-lui. Putin. Daca se va face o politica social-democrata, onesta si in sprijinul cetatenilor, cu aderare la valorile europene, Uniunea Europeana ar trebui sa contribuie substantial, inclusiv financiar, la amelioararea dificilei situatii economice a tarii. Ar fi o greseala excluderea Romaniei din aceasta ecuatie. Romania ar trebui sa contribuie mai mult, cu investitii, in Rep. Moldova, investitii care sa conduca la crearea de locuri de munca, investii inclusiv in formarea si instruirea personalului. O eventuala ostilitate fata de Romania a regimului Dodon ar fi un lucru contraproductiv pentru Rep. Moldova.
Deci politica cea mai potrivita pe care ar trebui s-o duca actualul Presedinte ales al Rep. Moldova ar fi: o deschidere mai pronuntata fata de Uniunea Europeana si relatii bune cu Rusia, dar fara sa implice o apropiere de Rusia. De asemenea, o informare corecta, onesta a cetatenilor fata de UE si unirea cu Romania.
Rep. Moldova nu-si poate permite ruperea relatiilor cu UE. Cred ca trebuie inteles foarte clar acest lucru. Este insa adevarat ca o atitudine de o ostilitate provocatoare fata de Rusia poate fi ceva lipsit de eficacitate si chiar daunator, primejdios in situatia data. Insa Rep. Moldova trebuie sa faca pasi importanti spre Uniunea Europeana. Sper ca Dl. Dodon sa inteleaga lucrurile acestea. Nu ostilitate fata de Rusia, dar Rusia nu poate fi o optiune viabila pentru Rep. Moldova.
Pe de alta parte, daca Dl. Dodon ar indrepta Rep. Moldova spre Rusia, care va fi atitudinea Berlinului? Si asta in contextul agravarii nivelului de trai al populatiei. Este posibil sa se intample ceea ce s-a intamplat in Ucraina, cand o revolta populara l-a scos de la Putere pe Presedintele Viktor Ianukovici, care era omul Kremlinului. O Revolutie Portocalie la Chisinau e posibila, in contextul agravarii nivelului de trai si al unor eventuale actiuni nesabuite ale lui Dodon. Un astfel de parcurs al evenimentelor poate fi sprijinit si de SUA. Transnistria va ramane izolata si, mai mult chiar, daca ramane sub sfera de influenta a Rusiei, nivelul de trai se poate degrada mult acolo, autoritatile transnistrene ne putand face mare lucru sa rezolve o astfel de problema.
Daca in Bulgaria situatia e oricum controlabila, fiind tara membra UE si NATO, referitor la Rep. Moldova, Berlinul nu va accepta o crestere a puterii Rusiei in zona, mai ales ca e aproape Crimeea… Iar Rep. Moldova nu are granita directa cu Federatia Rusa, Ucraina actionand ca un fel de scut, daca se poate spune asa. In contextul iesirii Ucrainei de sub orbita Kremlinului, Dodon poate fi oricand expus unor ample miscari de protest si s-ar putea, mai mult decat probabil, sa nu le faca fata.
Sa rezumam
De aceea ar fi de dorit ca Dl. Dodon sa dea dovada de intelepciune. O guvernare social-democrata, chiar socialista, nu e respinsa in Europa atata vreme cat nu e impotriva valorilor europene. Uniunea Europeana poate sa contribuie decisiv la cresterea nivelului de trai din Rep. Moldova si ar putea colabora cu Igor Dodon daca acesta mentine parcursul european si va face pasi importanti spre integrarea Rep. Moldova in UE.
In caz contrar, o evolutie spre Uniunea Euroasiatica, ar deteriora relatiile cu UE si ar pune Rep. Moldova intr-o situatie geopolitica dificila si inacceptabila pentru Washington si Berlin. Lucrurile s-ar simti economic, iar deteriorarea nivelului de trai se va evidentia in buzunarul si asa sarac al cetatenilor acestei tari. De asemenea ar izola Rep. Moldova si ar expune-o la o serioasa problema de securitate, ceea ce nu cred ca e de dorit.
De asemenea ar fi de dorit ca PPE si UE sa traga invatamintele necesare din aceste dureroase infrangeri!!
Update – ACUZATII GRAVE DE FRAUDARE A ALEGERILOR IN REPUBLICA MOLDOVA!!!
FOTO. Fraudă electorală în Moldova. Circa 400.000 de voturi au fost falsificate în favoarea pro-rusului Igor Dodon. Experții de la Chișinău spun că sunt probe suficiente pentru anularea turului doi al alegerilor
„UPDATE 14,55: Comisia Electorală Centrală a anunțat rectificarea rezultatelor oficiale, după ce s-a constatat că în trei secții de votare fuseseră „inversate rolurile în defavoarea candidatului PAS”, informează site-ul infomoldova.net.
Prin rectificare, Maia Sandu a obținut aproximativ 1200 de voturi în plus față de cele anunțate anterior. Diferența este acum mai puțin de 68.000 de voturi între Igor Dodon și Maia Sandu.
Cele trei secții unde s-au recunoscut probleme sunt Leușeni (Hîncești), Copceac (Ștefan Vodă) și secția nr.5 din Nisporeni.
UPDATE 14,30: 170 de contestaţii suplimentare au fost depuse miercuri la Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, informează site-ul jurnal.md.
Contestațiile depuse miercuri sunt formulate de cetățeni ai Republicii Moldova din diasporă care nu au reuşit să voteze în ziua celui de-al doilea tur de scrutin. Cele 170 de contestaţii se adaugă celor 3000 înregistrate anterior de moldovenii din diasporă care nu au reuşit să voteze în turul II al scrutinului din cauza insuficienţei buletinelor de vot.
Există suficiente probe pentru anularea turului doi al alegerilor din Republica Moldova, întrucât frauda la acest tur de scrutin s-a apropiat de 400.000 de voturi, susțin experți citatați de presa de la Chișinău.
Deschideți GALERIA FOTO pentru a vedea imagini care ilustrează frauda la turul doi al alegerilor prezidențiale.
„Modul dezastruos în care a fost organizat procesul de votare în Diasporă, transportarea masivă şi organizată a locuitorilor din regiunea transnistreană la secţiile de votare, cifrele eronate privind rezultatele alegerilor prezentate de CEC pentru mai multe localităţi – sunt doar câteva dintre probele care ar trebui să determine Curtea Constituţională să nu valideze scrutinul prezidenţial”, spun experţi din Republica Modova, citați de site-ul Jurnal TV.
CEC este Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.
Grave sînt și erorile comise de CEC prin inversarea rezultatelor, fapt constatat deja în cîteva secții de votare. Neelucidată rămîne și situația alegătorilor din regiunea transnistreană, unde oamenii au fost aduși în mod organizat și avem semnale că aceștia ar fi fost plătiți să voteze într-un anumit fel. Toate aceste fraude sînt suficiente pentru a declara nule alegerile din 13 noiembrie.
„Frauda cea mai mare s-a făcut prin CEC şi sistemul automatizat care dă o diferenţă de peste 500 de mii de alegători dintre ceea ce este în realitate şi ceea ce se declară de către CEC. Codul Electoral spune că turul II se organizează cu aceleaşi liste electorale. Dar acum dacă ne uităm, la Cahul, de exemplu, în turul I au fost 98,539 de alegători, în turul II – 97.135. Nu putea să se micşoreze numărul de alegători decât dacă s-au retipărit listele. Asemenea situaţii sunt aproape în toate raioanele. La Sângerei în turul I au fost 70,624, în turul II – 70639. Un alt tip de eroare este tipărirea buletinelor în exces. Ar fi bine dacă s-ar ridica listele electorale. Au fost multe semnale că cineva au votat pentru oamenii care au plecat peste hotare”, a subliniat fostul vicepreşedinte al CEC, Ştefan Urâtu.
„Ei au un plan foarte clar — unirea din 2018. Noi nu trebuie să le permitem acest lucru”, a adăugat candidatul socialist prorus, care a făcut apel la o mobilizare în special a electoratului partidelor de stânga pentru scrutinul de duminică. Solicitat să detalieze afirmația privind existența unui presupus plan privind unirea, Igor Dodon a răspuns: „Am auzit mai multe declarații ale mișcărilor unioniste din Republica Moldova și ale unor personaje politice din România”.
Autoritățile electorale ale Republicii Moldova au refuzat să suplimenteze numărul de buletine de vot în unele raioane din dreapta Nistrului. În schimb, s-a aprobat majorarea numărului buletinelor de vot pentru locuitorii din regiunea transnistreană, acolo unde favorit incontestabil a fost socialistul Igor Dodon, pro – rus.
Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova este condusă în prezent de Alina Russu, licențiată în Drept. Potrivit CV-ului acesteia, funcția anterioară a Alinei Russu a fost, în perioada aprilie 2015 – iunie 2016, aceea de șef la „Cabinetul Președintelui Fracțiunii PCRM în Parlamentul Republicii Moldova”.
PCRM este Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, condus de Vladimir Voronin.”
Formidabila intorsatura de situatie!! La Chisinau lupta politica e in toi!! Mi-e teama ca daca nu se pun lucrurile la punct, conform legii, iar cei vinovati trasi la raspundere, Chisinaul sta pe un butoi cu pulbere… Legea trebuie sa primeze: daca alegerile au fost fraudate ele trebuie sa fie anulate si vinovatii pedepsiti.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Despre gestul lui Hans Klemm
Ambasadorul SUA, Hans Klemm a acceptat să apară într-o fotografie ţinând steagul secuiesc „din politeţe” / Dîncu: a fost o mică naivitate
„Ambasadorul SUA, Hans Klemm, susţine că singurele steaguri importante pentru el sunt cele ale SUA şi ale României şi că a acceptat să apară într-o fotografie ţinând steagul secuiesc „din politeţe”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Cred că acest gest a fost o mică naivitate, politeţe exagerată, probabil Hans Klemm nu cunoaşte sensibilităţile noastre, nu este vorba de o exagerare, ci de o jignire la adresa identităţii naţionale. M-a suprins, am rămas stupefiat, m-am gândit dacă nu este Photoshop. Cred că a fost mai degrabă o greşeală, un gest de politeţe exagerată”, a declarat vicepremierul, potrivit Realitatea Tv.
În opinia lui Dîncu, este vorba „mai degrabă un accident decât de o atitudine” din partea lui Hans Klemm.
Hans Klemm a afirmat, miercuri, la Craiova, că a acceptat să apară în fotografia respectivă „din politeţe”, dar şi pentru a nu exista vreun dubiu în privinţa angajamentului SUA faţă se parteneriatul strategic cu România.
„Misiunea mea este să întăresc parteneriatul strategic al Statelor Unite ale Americii şi României şi relaţiile dintre cele două ţări. Ca parte a acestei misiuni, călătoresc în ţară. Astăzi sunt în Craiova, ieri am fost în Covasna, iar luni în Harghita. Unii dintre liderii politici cu care m-am întâlnit în Covasna mi-au cerut să fac o fotografie cu ei. Dar pot să vă asigur, ca ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, că singurele steaguri importante pentru mine sunt steagul Statelor Unite ale Americii şi cel al României”, a spus Hans Klemm.
Întrebat de ce a acceptat să facă acea fotografie, Klemm a răspuns: „Am fost politicos”.
De asemenea, ambasadorul a declarat că a avut o discuţie, la telefon, cu ministrul de Externe.
„M-a încurajat să vin la Craiova şi să explic aici opinia mea legată de acea fotografie. Nu ar trebuie să existe niciun dubiu în privinţa angajamentului nostru faţă de parteneriatul strategic pe care îl avem cu România”, a afirmat ambasadorul SUA.
Hans Klemm a participat, la Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, la o întâlnire cu elevi de liceu şi cu studenţii beneficiari ai burselor de pregătire oferite de Uzina Ford.
Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a fost fotografiat ţinând steagul secuiesc, în timpul vizitei în Covasna, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, spunând că l-a întrebat pe reprezentantul SUA dacă drepturile religioase sunt respectate în România în condiţiile confiscării bunurilor bisericeşti.
„Ambasadorului SUA i-am făcut cadou un steag al comunităţii secuieşti, steag care a devenit şi simbolul lipsei de respect al autorităţilor faţă de comunitatea secuiască. Menţionez, că acest steag a fost folosit prima dată în 1599, când secuii au luptat alături de Mihai Viteazul”, a scris primarul din Sfântu Gheorghe pe pagina sa de Facebook.
Ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a inaugurat pe 13 septembrie cel de-al nouălea Raft american American/ Shelf, cuprinzând lucrări de referinţă la Biblioteca Judeţeană “Bod Péter” Covasna, oferind donaţia de carte lui Szabolcs Szonda, Directorul Bibliotecii.”
Ambasadorul SUA, fotografiat cu steagul Ţinutului Secuiesc: Singurele steaguri importante pentru mine sunt steagul Statelor Unite ale Americii şi cel al României
„Ambasada SUA la Bucureşti a precizat, miercuri, referitor la o fotografie în care apare ambasadorul Hans Klemm cu steagul secuiesc, în timpul unei vizite în judeţul Covasna, că acesta este reprezentantul SUA în „întreaga Românie” şi că ţara sa sprijină consolidarea instituţiilor democratice prin participarea tuturor segmentelor societăţii. La rândul său, MAE a precizat că „a discutat” cu Ambasada SUA legat de acest subiect şi arată că deşi vizita lui Klemm este un lucru absolut normal, ea trebuie să ţină seama de „posibilitatea existenţei unor sensibilităţi”. La scurt timp a venit şi o reacţie din partea ambasadorului SUA la Bucureşti, Hans Klemm, care a declarat că singurele steaguri importante pentru el sunt cele ale SUA şi ale României şi că a acceptat să apară într-o fotografie ţinând steagul secuiesc „din politeţe”.
Pe multi a contrariat gestul facut de Hans Klemm, unii s-au grabit sa-l critice, facand legatura cu declaratiile ambasadorului SUA la Chisinau, Dl. James Pettit.
Hans Klemm si drapeulul Tinutului Secuiesc
Ca un astfel de gest poate suscita nedumeriri, lucrul e de inteles. Insa ar trebui sa privim mai cu atentie lucrurile, fara sa ne grabim a judeca.
In primul rand, ceea ce a facut Hans Klemm nu e acelasi lucru si nici nu se compara cu atitudinea lui James Pettit. De asemenea, mi se pare gresit sa facem o legatura intre cele doua si sa tragem concluzia ca SUA ar promova o atitudine antiromaneasca. Dl. Klemm a si declarat apoi:
„ Dar pot să vă asigur, ca ambasador al Statelor Unite ale Americii în România, că singurele steaguri importante pentru mine sunt steagul Statelor Unite ale Americii şi cel al României […]
Nu ar trebuie să existe niciun dubiu în privinţa angajamentului nostru faţă de parteneriatul strategic pe care îl avem cu România„
Iar Ambasada SUA a precizat:
„Ambasadorul Hans Klemm este ambasadorul Statelor Unite în întreaga Românie. El călătoreşte periodic prin ţară, întâlnindu-se cu diferite grupuri din toate zonele societăţii româneşti.„
Gestul ambasadorului cred ca trebuie privit in contextul relatiilor complexe SUA-Rusia – aici un articol foarte interesant semnat de Iulian Chifu. E vorba de faptul ca politica Rusiei are accente din ce in ce mai agresive si poarta un veritabil razboi informational, de dezinformare si influentare politica in Europa. In asemenea conditii nu e oare mai bine sa avem prezenta ambasadorului american, adica a SUA, intr-o zona sensibila precum Covasna? Eu cred ca e mult mai bine. Pentru ca afirma ca SUA nu se disociaza de aceasta zona secuiasca, manifestandu-si influenta politica, culturala si acolo, la fel cum o face si la Craiova. Pentru a intelege mai bine gestul lui Hans Klemm, voi reda o mica parte din articolul semnat de Dl. Iulian Chifu, pentru a vedea cum actioneaza Rusia in Cehia:
„Serviciile de informaţii cehe sună alarma: grupări-„jucărie” ale Rusiei, gata să destabilizeze ţara
Nici nu a ieşit bine de sub tipar cartea noastră despre Războiul Informaţional că descoperirile noastre din acel studiu pe mass-media şi spaţiul public din România, asupra operaţiunilor psihologice şi războiului de troli derulat de Rusia în ţara noastră, sunt confirmate direct de către raportul serviciilor de informaţii cehe. După o atentă evaluare la nivelul Cehiei, serviciul de contra-spionaj ceh, BIS, a anunţat că SVR, FSB şi GRU poartă un „război informaţional” în Republica Cehă, creând o reţea de grupări-jucării manipulate şi agenţi de propagandă care ar putea fi utilizate pentru a destabiliza ţara.
Raportul dat publicităţii joia trecută mai notează faptul că cercetarea a pornit de la prezenţa ruşilor pe teritoriu ceh, care rămân într-un număr semnificativ după un sfert de secol de când ţara cu o populaţie de 10.6 miliarde de locuitori a scăpat de ocupaţia Moscovei şi a devenit membră a UE şi NATO. În al doilea rând, BIS susţine că „un număr mare” de ofiţeri ruşi de informaţii lucrează sub acoperire drept angajaţi ai ambasadei Ruse din Praga, care nu este nici pe departe una dintre cele mai mari ambasade ruse din regiune, cu un număr de 140 de angajaţi – de două ori mai mult decât cel al ambasadei SUA, de exemplu.
Ţintele acestor ofiţeri ruşi sunt, potrivit BIS, în special influenţarea presei cehe asupra rolului Rusiei în conflictele cu Ucraina şi Siria. Anexarea Crimeii, agresiunea militară rusă din Estul Ucrainei, sprijinul acordat în Siria de Rusia preşedintelui Bashar al Assad şi implicările în bombardarea opoziţiei siriene susţinută de către Occident şi ţările sunite – statele golfului şi Turcia. Sunt temele în care Rusia încearcă să influenţeze interpretarea actelor sale şi distrugerea adevărului, compromiterea credibilităţii informaţiilor independente şi veridice.
În raportul prezentat de BIS se menţionează că agenţii ruşi de spionaj încearcă să slăbească spaţiul mediatic ceh prin infiltrarea lui, dirijarea informaţiei dată publicului şi prin răspândirea propagandei şi a dezinformării produsă la Moscova. Raportul mai menţionează că printre tacticile utilizate se numără relativizarea adevărului şi a obiectivităţii şi promovarea punctului de vedere că toate părţile mint. Prin această tehnică se încearcă introducerea dubiului pe orice fel de informaţie veridică şi amestecarea falsului introdus de ruşi cu informaţiile presei, astfel încât confuzia să permită deturnarea unei părţi a populaţiei în susţinerea falsului spectaculos cultivat de către Rusia. Moscova mizează şi pe apetenţa pentru audienţă şi spectaculos ieftin cu orice preţ al instituţiilor media cehe şi a consumatorilor cu nivel redus de educaţie.
BIS a avertizat şi că agenţii ruşi încearcă să alimenteze tensiunile politice şi sociale din ţară cu ajutorul grupurilor de susţinere populiste şi extremiste, dar şi al grupurilor-jucării ale serviciilor, manipulate spre a răspunde ordinelor de la Moscova.
„Recrutarea, condiţionarea şi utilizarea acestor grupuri este extrem de nocivă şi ele exced partea ideologică de stânga, de dreapta, anarhiste şi antisistem, care erau deja pe statele de plată ale Moscovei. „Această atmosferă poate fi utilizată oricând pentru a manipula sau destabiliza societatea cehă sau mediul politic, dacă Rusia îşi doreşte acest lucru”, mai susţine raportul.”
În plus, în Cehia s-a înregistrat şi unul dintre cele mai puternice lobby-uri pro-ruse din fostele state socialiste, care se ocupă de susţinerea nevoii unor relaţii prieteneşti cu Rusia, cu orice chip. În Cehia, baza de penetrare este aşa numita „frăţie slavă”, aşa cum în alte state răsăritene cheia de acces şi instrumentul pentru a provoca falsa solidaritate este „frăţia ortodoxă”.
Pe de altă parte, Cehia mai are o particularitate, atât timp cât chiar preşedintele Milos Zeman exprimă viziuni pro-ruse. El a vorbit împotriva sancţiunilor impuse Rusiei de către UE şi a fost unicul lider din comunitatea europeană care a participat la sărbătorile din mai 2015 din Moscova, celebrând încheierea celui de-al doilea Război Mondial, pe când alţi lideri au lipsit, pentru a sancţiona acţiunile revizioniste şi revanşarde ruse.
Citeste mai mult: adev.ro/odfr18„
Iata de ce gestul D-lui. Klemm nu a fost unul gresit si nici naiv, trimitand un semnal semnificativ si catre Budapesta. Sa nu uitam ca ieri Presedintele Ungariei, Dl. Janos Ader, a declarat ca sprijina includerea Romaniei si Bulgariei in Spatiul Schengen:
Preşedintele Ungariei a declarat că sprijină includerea României, Bulgariei în Spaţiul Schengen
„Preşedintele Ungariei, Janos Ader, a declarat, în cadrul unei reuniuni la Sofia a Grupului Arraiolos, că ţara sa sprijină includerea rapidă a statelor membre UE România şi Bulgaria în Spaţiul Schengen, adăugând că că ambele au depus multe eforturi în acest sens, relatează MTI.
Janos Ader a participat la o reuniune de două zile a preşedinţilor din cadrul grupului Arraiolos, care a avut loc la Sofia şi care s-a încheiat joi.
Ader a spus că Ungaria sprijină includerea rapidă a statelor membre UE România şi Bulgaria în Spaţiul Schengen, lucru pentru care oficialul a subliniat că ambele state au depus multe eforturi. Participanţii au convenit asupra faptului că integrarea statelor balcanice care nu fac parte din UE ar fi de o importanţă capitală pentru stabilitatea Blocului comunitar, a mai spus Ader.
Principala sarcină a UE este să îşi recâştige credibilitatea pentru a evita ca încredera opiniei publice în instituţiile sale să scadă şi mai mult, a declarat preşedintele Ungariei la Sofia. Încrederea opiniei publice în UE va scădea în continuare dacă liderii să rămân incapabili să „gândească în termeni strategici”, a susţinut el. Încrederea în liderii UE şi în instituţiile acesteia va avea şi mai mult de suferit, de asemenea, dacă aceştia răspund cu întârziere la crize şi se angajează în „dispute fictive”, a declarat Ader.
În ceea ce priveşte criza migraţiei, Ader a subliniat împortanţa garantării siguranţei în fiecare stat european şi a făcut apel la depunerea unor eforturi pentru a combate această criză. Printre acestea se numără consolidarea şi protejarea mai eficientă a graniţelor externe ale UE şi intensificarea cooperării la nivelul organismelor de aplicare a legii şi al agenţiilor de informaţii din statele membre, potrivit lui Ader.
Cele mai înstărite state membre UE şi Bruxellesul trebuie să îşi îndeplinească obligaţiile umanitare oferind ajutor pentru construirea taberelor de refugiaţi în statele situate în vecinătatea zonelor de criză,a spus el, adăugând că UE trebuie să contribuie la reconstruirea infrastructurii în statele care au auvut de suferit de pe urma războiului, a spus el.
Grupul Arraiolos, numit după numele oraşului portughez unde a avut loc prima întâlnire a membrilor acestuia în anul 2003, a fost înfiinţat iniţial cu scopul de a crea un forum pentru preşedinţii europeni fără putere executivă.
La cea de-a 12-a reuniune a grupului au participat zece preşedinţi. Aceasta a avut loc la Sofia în zilele de miercuri şi joi.”
Deci in mijlocul acestui razboi informational dus de Rusia, extrem de periculos si cu obiective de destabilizare a unor state, prezenta ambasadorului american intr-o zona sensibila, e adevarat, precum Covasna-Harghita, si care poate fi expusa unui astfel de razboi, doreste sa arate ca acolo este SUA si angajamentul SUA fata de parteneriatul strategic cu Romania. Nu a fost vorba despre o „jignire la adresa identităţii naţionale”, cu atat mai mult cu cat ambasadorul a precizat ca singurele steaguri care au importanta pentru el sunt cele ale SUA si ale Romaniei. De asemenea sa nu uitam ca participantii la reuniunea Grupului Arraiolos „au convenit asupra faptului că integrarea statelor balcanice care nu fac parte din UE ar fi de o importanţă capitală pentru stabilitatea Blocului comunitar, a mai spus Ader” – deci Ungaria recunoaste importanta acestui lucru: o integrare si mai profunda a statelor balcanice intareste decisiv stabilitatea Uniunii Europene. Iar impotriva actiunilor cu scop de destabilizare statala promovate de regimul odios al D-lui. Putin avem nevoie de sprijinul activ al SUA, desfasurat chiar si in zonele sensibile din tara. Lucrul acesta a atras atentia si Budapestei ca suntem cu totii intr-o aceeasi mare familie euroatlantica, iar adversarii nostri comuni se stie cine sunt…
A fost o actiune diplomatica interesanta a D-lui. Klemm, surprinzatoare si dificil de descifrat la prima vedere.
De asemenea, printre multe aberatii precum mitinguri unguresti pe la Cluj cu aparitia figurii lui Hitler – lucru care arata o nemultumire foarte mare legata de chestiuni economice si nivel de trai din partea atat a minoritatii maghiare de la noi, dar si a maghiarilor din Ungaria – noi ar trebui sa promovam un parteneriat cu Budapesta pentru ca avem interese comune si probleme comune, inclusiv de ordin economic, social, legate de nivelul de trai, emigratie, deci o relatie ostila nu poate fi decat contraproductiva. De asemenea, aberatiile nu pot conduce la ceva bun si eficace, in folosul ambelor tari. Romania si Ungaria ar trebui sa se sprijine reciproc, asa ar fi si firesc. Pentru ca, daca am sta si ne-am gandi mai bine, am putea descoperi ca lucrurile pe care le avem in comun sunt mult mai importante si mai numeroase decat cele care ne despart.
Trebuie sa mai precizam un lucru important: „Ambasada SUA a precizat, la solicitarea Mediafax, că Statele Unite, în calitate de aliat şi partener strategic al României SUA, „sprijină şi aplaudă democraţia din România şi eforturile României de a-şi consolida instituţiile democratice prin participarea deplină şi egală a tuturor segmentelor societăţii”.” – sunt aprecieri magulitoare la adresa noastra pe care eu cred ca ar trebui sa le luam in seama pentru ca atesta o apreciere pozitiva la adresa noastra din partea SUA. Aici, in aceasta declaratie, nu e neaparat angajat doar ambasadorul ci mai cu seama: Statele Unite ale Americii. Indiferent de rezultatul alegerilor prezidentiale din SUA, declaratia Ambasadei SUA exprima pozitia SUA in politica sa externa, cu referire la Romania, excluzand dubla masura.
Dar actiunea diplomatica a D-lui. Klemm, trebuie sa recunoastem, a fost foarte originala! 🙂
In orice caz, pozitiva.
Despre situatia geopolitica – ispita nerespectarii dreptului international
Putin: Confruntarea militară dintre Rusia şi Statele Unite „târăşte lumea într-o nouă dimensiune”
„Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că este îngrijorat de faptul că în urma confruntării dintre Rusia şi Statele Unite, lumea este „târâtă într-o nouă dimensiune,” informează agenţia de ştiri Tass.
„Oamenii nu simt nici un pericol şi este alarmant pentru mine. Putem vedea că târâm lumea într-o dimensiune cu totul nouă. Şi asta este problema”, a declarat Putin, la o întâlnire cu directorii celor mai importante agenţii de ştiri din lume organizat de Tass în perioada Forumului Economic Internaţional de la Sankt Petersburg.
Putin a avertizat că sistemul american de apărare antirachetă în Europa are potenţialul de fi transformat într-un sistem ofensiv şi poate fi utilizat împotriva Federaţiei Ruse.
„Nu ştiu către ce va conduce [instalarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în Europa] dar ştiu sigur că va trebui să răspundem,” a subliniat Putin, adăugând, zâmbind, că este sigur că, în orice caz, Rusia „va fi din nou acuzată de comportament agresiv, deşi este doar o reacţie.”
„Este clar că va trebui să ne asigurăm nu doar propria noastră securitate. Este vital pentru noi să fie asigurat echilibrul strategic în lume”, a mai spus preşedintele rus.„Echilibrul strategic a asigurat o lume fără conflictele armate majore în ultimii 70 de ani, şi este un lucru pozitiv, cu toate că se bazează pe o ameninţare reciprocă, dar a asigurat pacea globală pentru noi timp de mai multe decenii. Cum poate să fie distrus? Mi se pare că este foarte periculos. Sunt convins de asta „, a spus Putin.
„Nu există nici o ameninţare [nucleară din Iran], însă sistemul de apărare antirachetă [în Europa] continuă să fie dezvoltat, aşa că am avut dreptate când am spus că ne înşeală, ei nu sunt sinceri cu noi când se referă la presupusa ameninţare nucleară iraniană în timpul construcţiei sistemului de apărare antirachetă,” a spus preşedintele Rusiei.
„De fapt este în acest fel – au încercat să ne înşele din nou dată”, a adăugat acesta.
Prşedintele rus a reamintit contextul în care au fost construite elementele sistemului de apărare antirachetă în România. „Ce au spus în mod constant?” Trebuie să ne protejăm de ameninţarea nucleară din partea Iranului. Unde e ameninţarea nucleară iraniană? Nu există!”
„Ştim aproximativ în ce an americanii vor dezvolta o nouă rachetă, care va avea o rază nu doar de 500 km, dar chiar mai mult, şi din acel moment vor pune în pericol potenţialul nostru nuclear.” a subliniat Putin.
Liderul de la Kremlin a mai afirmat că autorităţile din Statele Unite, „în pofida tuturor obiecţiilor noastre, a tututor propunerile noastre de cooperare reală, nu doresc să coopereze cu noi, resping propunerile noastre şi acţionează în conformitate cu planurile lor.””
Ministrul german de Externe acuză NATO de „instigare la război”: „Oricine crede că o paradă simbolică de tancuri la graniţa de est a alianţei va aduce securitate, se înşeală”
„Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier a criticat dur exerciţiile militare ale NATO în Europa de Est, acuzând organizaţia că „instigă la război” şi inflamează tensiunile cu Rusia prin aceste manevre, informează BBC News online.
Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier a criticat dur exerciţiile militare ale NATO în Europa de Est, acuzând organizaţia că „instigă la război” şi inflamează tensiunile cu Rusia prin aceste manevre, informează BBC News online.
Steinmeier a declarat că amplele manevre militare al NATO, lansate luna aceasta, au fost contraproductive pentru securitatea regională şi ar putea exacerba tensiunile cu Rusia.
Oficialul german a cerut Alianţei Nord-Atlantice să înlocuiească exerciţiile militare cu mai mult dialog şi cooperare cu Rusia.
„Ceea ce nu ar trebui să facem acum este să inflamăm şi mai mult situaţia prin zăngănit de săbii şi instigări la război”, a declarat Steinmeier într-un interviu care va fi publicat în ziarul german Bild am Sontag.
„Oricine crede că o paradă simbolică de tancuri la graniţa de est a alianţei va aduce securitate, se înşeală. Suntem bine sfătuiţi să nu încercăm să găsim pretexte pentru a reînvia o confruntare veche”, a mai spus ministrul.
Pe data de 7 iunie, NATO a demarat un amplu exerciţiu militar, în cadrul căruia se simulează un atac rusesc asupra Poloniei.
La manevrele care se întind pe o perioadă de două săptămâni participă aproximativ 31.000 de militari, inclusiv 14.000 din SUA, 12.000 din Polonia şi 1.000 din Marea Britanie, dar şi zeci de avioane de luptă, nave militare şi 3.000 de vehicule.
Exerciţiile au scopul de a testa capacitatea de reacţie a NATO şi vor avea loc o dată la doi ani.”
Ministrul bulgar al Apărării neagă informaţiile privind propunerea creării flotei NATO a Mării Negre
„Informaţiile despre o aşa zisă propunere de creare a unei flote comune cu România şi Turcia, pentru a contracara ameninţarea rusă în zona Mării Negre, sunt parte a „unui război de propagandă cu elemente de tactici hibride,” a declarat Nikolay Nenchev, ministrul bulgar al Apărării, citat de Novinite.
România a propus doar manevre şi exerciţii comune de antrenament cu scopul de a întări capacitatea de apărare, a declarat Nenchev pentru postul bulgar de televiziune Nova TV.
Bulgaria nu a primit vreo propunere de participa la o forţă navală comună, împreună cu România şi Turcia, la Marea Neagră şi nici nu a existat o ofertă de participare pentru Ucraina, a adăugat oficialul de la Sofia.
„Am cerut de la bun început includerea de experţi NATO, în cazul în care există o discuţie pe tema unei propuneri (pentru manevre şi exerciţii comune de antrenament),” a mai spus ministrul.
Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a declarat joi că atât el, cât şi preşedintele Rosen Plevneliev se opun iniţiativei României de creare a unei flote militare NATO în Marea Neagră.”
Reprezentantul Rusiei la NATO: Moscova va urmări cu atenţie activitatea NATO în zona Mării Negre
„Rusia va urmări cu atenţie activităţile americane şi ale Alianţei Nord-Atlantice în zona Mării Negre şi va reacţiona pentru a menţine securitatea în zona frontierelor sale sudice, a declarat Alexander Grushko, reprezentantul permanent al Moscovei la NATO, citat de agenţia Tass.
„Până acum nu am vazut vreo măsură concretă de implementare a deciziilor NATO privind întărirea prezenţei militare la Marea Neagră, însă alianţa discută această idee. De exemplu, au fost lansate propuneri de creare a unui grup naval permanent, care ar include state NATO care nu sunt în mod direct localizate în regiunea Mării Negre, dar şi state partenere,” a mai precizat oficialul rus.
„Din punctul nostru de vedere, această idee va afecta în mod negativ situaţia deja complicată din Marea Neagră, cauzată de activitatea militară în creştere a NATO. Ar putea sumbina şi mai mult cooperarea în regiunea Mării Negre. Încercările americane de a cuceri această zonă maritimă cu ajutorul navelor, care sunt echipate cu sistemul de luptă Aegis şi care au un potenţial semnificativ de lovire şi de apărare antirachetă, cresc riscurile de destabilizare,” a mai declarat oficialul rus.”
Eu cred ca e vorba de o exagerare a Rusiei, dar de asemenea cred ca Rusia ar trebui sa inteleaga niste lucruri:
– Sa luam, de pilda, Scutul Antiracheta. N-am auzit pe niciun oficial NATO, european, american sa afirme ca acest Scut ar fi indreptat impotriva Rusiei. Inca de la bun inceput Presedintele George W. Bush, cu ocazia Summitului NATO de la Bucuresti, a afirmat ca acest Scut este impotriva unei rachete ce ar putea pleca din Orientul Mijlociu. De Rusia nu s-a pomenit nimic nici atunci. Insa Rusia uita ca n-a renuntat la rachetele sale nucleare ce raman in continuare indreptate spre Europa si SUA!
– O alta chestiune falsa este felul in care vede Vladimir Putin pacea pe mapamond: prin echilibrul de forte si nu prin respectarea dreptului international:
„Echilibrul strategic a asigurat o lume fără conflictele armate majore în ultimii 70 de ani, şi este un lucru pozitiv, cu toate că se bazează pe o ameninţare reciprocă, dar a asigurat pacea globală pentru noi timp de mai multe decenii. Cum poate să fie distrus? Mi se pare că este foarte periculos. Sunt convins de asta”
O asemenea viziune – „echilibrul de forte” – nu e justificata nici macar filozofic (v. Immanuel Kant – Spre pacea eterna, unde accentul pentru mentinerea durabila a pacii universale consta in respectarea dreptullui international). Or, Rusia nu a dovedit ca respecta dreptul international nici in chestiunea Ucrainei, anexand ilegal Crimeea si incalcand dupa bunul plac Tratatul de la Minsk si nici in chestiunea Georgiei unde s-a produs un brutal rapt teritorial, si ma refer la Abhazia si Osetia de Sud si la purificarea etnica din Osetia de Sud. In asemenea conditii Rusia devine un factor lezant pentru Europa si SUA, factorul agravant fiind chiar discursul D-lui. Putin.
– „„Nu ştiu către ce va conduce [instalarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în Europa] dar ştiu sigur că va trebui să răspundem,” a subliniat Putin, adăugând, zâmbind, că este sigur că, în orice caz, Rusia „va fi din nou acuzată de comportament agresiv, deşi este doar o reacţie.” – Zambetul ironic al D-lui. Putin nu tine loc de logica: „nu stiu catre ce va conduce dar stiu sigur ca va trebui sa raspundem” – tocmai o astfel de fraza sfideaza dreptul international.
– In legatura cu Iranul eu n-as fi atat de sigur ca Iranul n-ar avea capacitatea sa dezvolte armament nuclear. Totusi nu e vorba doar de armament nuclear, pentru ca sa nu uitam ca Rusia a vandut recent rachete Iranului.
Intr-o asemenea situatie e limpede ca ne putem astepta la un raspuns al Rusiei, sugerat si prin zambetul smecheresc al D-lui. Putin. Si astfel devine evident ca sunt necesare actiuni de descurajare. Reactia ministrului german de externe, Dl. Frank-Walter Steinmeier, este surprinzatoare: NATO instiga la razboi! NATO nu a instigat la razboi ci a avut atitudinea fireasca de a raspunde la amenintarile Rusiei prin actiuni de descurajare. Pentru ca nu vad cum s-ar putea duce dialogul cu Rusia daca Presedintele Rusiei are o asemenea retorica. Si apoi pe ce baze s-ar duce un astfel de dialog, atata vreme cat Vladimir Putin e un nostalgic declarat al comunismului?
In legatura cu chestiunea legata de Bulgaria, mai exact de propunerea Romaniei adresata Sofiei privind infiintarea unei flote NATO la Marea Neagra – trebuie spus ca a dat prilej de speculatii si a lasat aparenta ca Romania, prin refuzul Sofiei, ar fi in dezavantaj. Pe cei care nu sunt lamuriti, inca lamuriti, i-as ruga sa citeasca postarea profesorului Cristian Preda:
Americanii nu sunt intimidați de gesticulația rușilor cu referire la Marea Neagră:
The United States will maintain its presence in the Black Sea despite a Russian warning that a U.S. destroyer patrolling there undermined regional security, the…
mobile.reuters.com|By Steve Scherer
Nu numai ca nu sunt intimidati, dar americanii vor mentine in continuare flota militara in Marea Neagra!! Iar la Summitul NATO de la Varsovia, ce va avea loc luna viitoare, Romania se va pozitiona pentru o prezenta militara sporita a NATO la Marea Neagra! Asa ca cei care cred ca „ne-au umilit” bulgarii sa stea linistiti: nu ne-au umilit. Aici nu e vorba de fotbal. Iar daca cineva considera ca felul in care a pus problema partea Romana ar fi fost unul defectuos pentru ca ar fi determinat o anumita fisura in cadrul NATO, eu cred ca greseste. Este evident de ce si este evident al cui era punctul de vedere exprimat de partea romana si desigur acela a si dorit sa fie exprimat asa cum a fost exprimat. De fapt s-au inlocuit doar termenii: nu mai e vorba de o flota NATO ci de o colaborare in cadrul NATO.
Ideea este ca trebuia vazut cum se pozitioneaza o parte sau alta. Pentru Germania conteaza foarte mult interesele economice pe care le au cu Federatia Rusa. In cazul Bulgariei lucrurile stau intrucatva similar, pe de alta parte regimul de acolo e apropiat de Rusia. Insa aceste lucruri nu sunt atat de importante in chestiunea in cauza, ci decizia, atat politica cat si militara, a Statelor Unite.
Deocamdata nu stim ce va urma dupa alegerile pentru Casa Alba si care va fi viziunea de politica externa a noii Administratii, pentru ca nu e clar… Insa mentinerea pacii nu se poate realiza decat prin respectarea dreptului si principiilor de drept international de catre toate partile implicate. In schimb, tentatia, ispita de a eluda dreptul international e una foarte mare… Nu este sigur ca, in contextul actual, pacea s-ar putea realiza prin echilibrul strategic de forte (militare). Si nici nu e sigur ca s-ar putea realiza printr-o eventuala intelegere la varf intre America si SUA – o astfel de intelegere, urmata de un aranjamant politic a fost sugerata de Donald Trump. Din pacate, Rusia nu a dat dovada ca respecta dreptul international, constituindu-se intr-un factor lezant la adresa UE si SUA…
Brexit
Tabara anti-BREXIT castiga teren, dupa moartea deputatei Jo Cox. Scorurile prezentate in ultimele sondaje
„Campania premergatoare referendumului la care britanicii se vor pronunta pe 23 iunie in chestiunea Brexitului s-a reluat duminica, dupa trei zile de pauza ce au urmat asasinarii deputatei laburiste, Jo Cox.
Ultimele sondaje arata o revenire a taberei ‘In’ (ce sprijina ramanerea in blocul comunitar), in timp ce tabara ‘Leave’ se teme ca aceasta crima ar putea influenta decisiv rezultatul referendumului, relateaza agentia Reuters.
Politicienii din cele doua tabere au publicat duminica articole in presa si au dat interviuri centrate pe temele care au dominat campania, respectiv economia si imigratia.
Astfel, premierul David Cameron, liderul taberei ‘In’, le-a cerut britanicilor sa reflecteze la implicatiile economice negative ale unei eventuale parasiri a blocului comunitar, cum ar fi riscul unei recesiuni economice, subliniind ca ei vor face pe 23 iunie o alegere ‘existentiala’ si atunci nu va mai exista cale de intoarcere.
In schimb, reprezentantii taberei ‘Leave’ sustin ca, dimpotriva, o iesire din UE ar imbunatati situatia economica a tarii, unul din argumentele lor fiind ca Marea Britanie nu va mai fi nevoita sa contribuie la bugetul comunitar.
Cat despre imigratie, subiectul care a inflamat cel mai mult campania, ambele tabere si-au reluat acuzatiile reciproce. in timp ce George Osborne, ministru de finante si reprezentant al taberei ‘In’, a calificat drept ‘dezgustator si josnic’ un poster al taberei ‘Leave’ cu un sir de refugiati, unul dintre reprezentantii acesteia din urma, Nigel Farage, a acuzat UE ca nu a reusit sa controleze imigratia si a compromis securitatea Europei primind printre refugiati si extremisti islamisti.
Dinspre ambele tabere au fost exprimate regrete fata de uciderea deputatei laburiste Jo Cox, o sustinatoare activa a ramanerii Marii Britanii in UE si a politicii de deschidere fata de imigrantii extracomunitari. Dar Nigel Farage a sugerat ca acest asasinat are un efect advers asupra campaniei taberei sale si ar putea influenta votul.
Deocamdata nu au fost publicate sondaje realizate dupa ziua de joi, cand deputata laburista a fost impuscata si injunghiata de un individ ale carui motivatii sunt inca neclare, dar ultimele sondaje efectuate pana la acel moment indica o usoara revenire a taberei ‘In’. Un sondaj arata 45% opinii favorabile ramanerii in UE, fata de 42% pentru Brexit. Un usor avans al taberei ‘In’ se observa si in alte sondaje publicate sambata, insa inca un sondaj arata cele doua tabere umar la umar, asadar tabloul general caracterizeaza in continuare un electorat foarte divizat.”
Desigur, Brexitul este pana la urma o chestiune interna a Marii Britanii si poporul britanic are tot dreptul sa decida intr-o asemenea problema. Insa cetatenii britanici ar trebui sa ia aminte la ce s-a intamplat: o membra a Parlamentului – D-na. Jo Cox – sa ajunga sa fie OMORATA in plina strada!! Eu stau si ma intreb ce parere au despre asta sustinatorii iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana… Pe de alta parte, cred ca ar mai trebui sa ia aminte la ceva: la minciunile si ipotezele mincinoase aparute intr-o anumita parte a presei britanice despre o asa-zisa invazie a romanilor si bulgarilor in Anglia, ca ajunsese sa fie preconizati a sosi pe Insula mai multi romani si bulgari decat populatia celor doua tari la un loc!! Iar cand fu la o adica, a fost doar un singur roman care s-a deplasat in Marea Britanie… Si legat de acest lucru, de aceasta minciuna propagata fara rusine in media britanica, stau si ma intreb ce parere au sustinatorii Brexitului… E de luat aminte ce spune David Cameron:
David Cameron: Cei care vor vota sa paraseasca UE vor face o mare greseala, care va afecta Marea Britanie aproape un deceniu
„Marea Britanie se confrunta cu o „alegere existentiala” la referendumul privind apartenenta la Uniunea Europeana de la care nu exista „cale de intoarcere”, a scris duminica premierul britanic David Cameron pentru in The Telegraph.
Cameron este de parere ca, la referendumul din 23 iunie, cei care vor vota sa paraseasca Uniunea Europeana vor face „o mare greseala” care va duce la „nesiguranta care va afecta” Marea Britanie aproape un deceniu.
Premierul britanic mai scrie ca referendumul privind apartenenta Marii Britanii la UE este o dovada „de democratie suprema” si reprezinta principiile pentru care a luptat deputata laburista pro-UE Jo Cox, ucisa joi in circumscriptia sa din Birstall, in nordul Angliei, cu o saptamana inainte de referendumul britanic privind apartenenta la UE.
Cameron, care face campanie pentru „Remain” (ramanerea Marii Britanii in UE), a spus ca Jo Cox a „intruchipat ceea ce este mai bun din Marea Britanie – o tara decenta si plina de compasiune”. Referendumul „ireversibil” a fost un „moment de cotitura” pentru Marea Britanie si o intrebare „despre ce fel de tară ne dorim”.
„Vrem sa alegem viziunea lui Nigel Farage – una care impinge Marea Britanie inapoi; care mai degraba divizeaza in loc sa uneasca; si care pune sub semnul intrebarii motivele oricarei persoane care are o parere diferita? Sau vom alege in schimb o Mare Britanie toleranta, liberala; o tara care nu da vina pentru problemele sale pe alte grupuri de oameni; una care nu tanjeste dupa trecut, ci priveste spre viitor cu speranta, optimism si incredere? Cred ca răspunsul (la aceste intrebari) va stabili ceea ce crede tara noastra pentru o lunga perioada de timp de acum incolo”, a scris Cameron.
Parasirea Uniunii Europene se va traduce totodata printr-o „diminuare singulara si permanenta a pozitiei (Marii Britanii) in lume; o umilinta abjecta si autoimpusa”, a mai scris premierul britanic.”
Insa eu stau si ma intreb daca cetateanului britanic chiar nu-i pute treaba asta – iesirea Marii Britanii din UE, pentru ca este sesizabil faptul ca exista interese straine si deloc in beneficiul Marii Britanii si UE de a se mentine aceasta pozitie. Atata vreme cat aceasta pozitie e aparata prin omor si minciuna, este imposibil sa nu-ti puta lucrul asta.
De aceea eu ma intreb daca cetatenilor britanici nu le vine sa se tina cu mainile de nas…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
De ce nu se actioneaza impotriva Statului Islamic?
Pun si eu aceasta intrebare, poate naiva… Totusi, atat Europa cat si Statele Unite, cred eu, nu pot sta indiferente fata de dezvoltarea unei asemenea organizatii teroriste ce a acaparat deja parti semnificative din Irak si Siria. In primul rand este criminala si ilegitima. Cred ca este de natura evidentei ca nu poate fi o organizatie democratica. Omoara oameni, distruge tot, inclusiv vestigii antice de o inestimabila valoare. Din cauza asta Europa se confrunta cu un val de refugiati imens, fara precedent si cu o situatie din ce in ce mai greu de gestionat. Statul Islamic isi face loc prin violenta si, daca nu se iau masuri la timp, il vom avea in proximitatea noastra, o sursa teribila de extremism.
Ciudata este aceasta non-actiune, inclusiv din partea SUA. Cand SUA a actionat hotarat pentru a inlatura regimul dictatorial al lui Saddam Hussein si pentru infrangerea Al-Qaeda in Afganistan, lucrurile erau catusi de putin de inteles, desi nu ne confruntam cu un pericol atat de mare ca cel din prezent. Or, acum nu se vede niciun fel de actiune: totul parca a amutit. Iar aceasta organizatie terorista – ISIS – isi face nestingherita de cap, distrugand tot ce intalneste in cale, omorand multime de oameni si provocand mii si mii de refugiati care se indreapta disperati spre Europa. Si nimeni nu face nimic!! E cu atat mai uluitor cu cat un atentat terorist precum cel recent de la Charlie Hebdo (v. si aici) nu a putut fi prevenit. De asemenea ciudata, batatoare la ochi, a fost isteria ce a provocat afluxul mare de sustinatori ai ISIS din Europa, oameni din Europa care mergeau sa lupte chiar ei pentru cauza Statului Islamic. Deci omul se ducea chiar acolo, in Siria, sa lupte acolo, cu arma in mana, alaturi de Statul Islamic. In acest timp, ISIS facea noi victime si n-am vazut, cu exceptia solidaritatii aratate dupa atentatul de la Charlie Hebdo, la care Obama, sau mai corect spus America, nu a participat, o reactie ferma de condamnare a ISIS de catre Uniunea Europeana, de catre liderii europeni. Practic, Uniunea Europeana a incercat intrucatva sa ocoleasca subiectul si sa nu ia masuri adecvate impotriva unei asemenea amenintari. Dar daca luptam impotriva dictatorilor si regimurilor dictatoriale, nu se poate sa nu luptam (sau sa abandonam lupta) impotriva terorismului. Nu putem lasa state precum Siria si Irak, as include si Libia, prada unei asemenea grupari criminale! Ar fi chiar o obligatie morala din partea UE si SUA de a actiona impotriva ISIS din punct de vedere militar pentru distrugerea acestei organizatii si pentru a ingenunchea definitiv terorismul islamic.
Problemele in Europa incep sa fie destul de mari…
PRIMA ţară care cere ÎNCHIDEREA frontierei Schengen şi intervenţia NATO în criza imigranţilor
Se arata ca:
„Confruntată cu cea mai mare criză a imigranţilor de la al doilea Război Mondial încoace, Europa este în stare de alertă, iar unele ţări cer deja măsuri radicale. Cehia a solicitat închiderea imediată a frontierei externe a spaţiului Schengen şi a cerut implicarea NATO în gestionarea situaţiei.
Vicepremierul ceh, Andrej Babis, a cerut marţi închiderea imediată a frontierei externe a spaţiului Schengen pentru a fi oprit afluxul de refugiaţi, el apreciind că majoritatea statelor din acest spaţiu de liberă circulaţie sunt împotriva primirii refugiaţilor.
El a sugerat de asemenea ca şi NATO să se implice în supravegherea graniţelor europene, întrucât statele spaţiului Schengen au arătat că nu îşi pot asuma singure această sarcină.
Potrivit Agerpres, vicepremierul ceh, care este şi ministru de finanţe, a mai cerut statelor europene să le transmită clar imigranţilor clandestini proveniţi din Africa şi Orientul Mijlociu că „nu pot veni în Europa”, pentru că aici vor fi şomeri şi nu vor putea beneficia imediat de avantajele sistemului de asistenţă socială.
În opinia lui Andrej Babis, trebuie creată o imensă tabără de refugiaţi unde să se facă selecţia acestora, adică să fie separaţi cei care într-adevăr au nevoie de ajutor, cum sunt femeile şi copiii, de imigranţii economici ce trebuie retrimişi în ţările lor.
La rândul său, şeful executivului de la Praga, Bohuslav Sobotka, a declarat anterior că singura soluţie pentru oprirea valului de refugiaţi este să se termine războaiele din Siria şi Libia. El a subliniat de asemenea necesitatea protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene şi elaborarea unei politici comunitare eficiente de repatriere a refugiaţilor care nu pot primi azil.
Citeşte şi EXODUL
Austria mobilizează armata
Armata austriacă urmează să mobilizeze 500 de militari pentru a ajuta autorităţile, depăşite de situaţie, să facă faţă unui număr important de imigranţi care sosesc din Ungaria şi Italia, a anunţat ministrul Apărării, relatează portalul TheLocal.at.
„Vom pune la dispoziţie atâţi militari câţi sunt necesari”, a declarat marţi Gerald Klug, înaintea unei reuniuni a Cabinetului pe tema măsurilor de gestionare a crizei, inclusiv o suplimentare a personalului în trierea imigranţilor.
Militarii urmează să ajute la transportarea oamenilor şi unor echipamente, la construirea unor adăposturi şi la furnizarea de hrană.
Ei nu urmau să fie mobilizaţi imediat la frontierele Austriei. Ministrul de Interne Johanna Mikl-Leitner a subliniat că aceasta este „cea din urmă opţiune”.
Guvernul a numit un „coordonator pentru migrare”, şi anume pe fostul bancher Christian Konrad.
Austria – una dintre cele mai bogate ţări UE – a depus eforturi să facă faţă numărului mare de imigranţi şi solicitanţi de azil. Principalul centru austriac de triere a refugiaţilor de la Traiskirchen, situat la sud de Viena, este extrem de aglomerat, de sute de persoane, nevoite să doarmă sub cerul liber.
Guvernul federal acuză unele landuri austriece că nu depun suficiente eforturi în vederea asigurării unor adăposturi suplimentare.
Numărul cererilor de azil depuse în Austria a depăşit 28.300 numai din ianuarie şi până în iunie – tot atâtea cât tot anul trecut – iar oficialii se aşteaptă ca în acest an totalul să ajungă la 80.000.
Germania renunţă să-i întoarcă pe imigranţi în ţările prin care au intrat în UE
Germania, ţară care se aşteaptă să fie punctul terminus a aproape 800.000 de refugiaţi, a renunţat să-i trimită pe sirieni înapoi în ţara prin care au intrat pe teritoriul Uniunii Europene, un „act de solidaritate europeană” salutat de Comisia Europeană (CE), în contextul în care imigranţii continuă să curgă către frontiera Ungariei, relatează AFP în pagina electronică.
Decizia germană – anunţată marţi, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp – „este singurul caz pe care-l cunoaştem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE).
Gestul Berlinului „constituie o recunoaştere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepţional de imigranţi, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.
„Europa se află într-o situaţie care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur şi simplu”, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel, îndemnând într-un „dialog cu cetăţenii” la o mai repartizare mai dreaptă a primirii refugiaţilor în cadrul Uniunii Europene.
Aceşti imigranţi, care apucă „ruta Balcanilor de Vest”, traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părţi ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard.
Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depăşită de situaţie, şi-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston.
„Am fost opriţi în Macedonia timp de două zile. Forţele antirevoltă erau teribile. Poliţia a recurs la arme şi la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).
3.000 de refugiaţi pe zi intră în Mcedonia din Grecia
Afluxul de imigranţi care intră în Macedonia dinspre Grecia urmează să continue într-un ritm de aproximativ 3.000 de persoane pe zi în următoarele luni, estimează UNHCR, în timp ce europenii nu se înţeleg asupra unei „repartizări echitabile” a acestor populaţii pe teritoriile lor, relatează Reuters.
Aproximativ 300.000 de refugiaţi sau solicitanţi de azil au intrat pe teritoriul Macedoniei de la începutul anului, cu destinaţia Europa Occidentală, fugind din faţa conflictelor din Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi din Asia.
Aproximativ 181.500 au ajuns în Uniunea Europeană (UE) prin Grecia, iar 108.500 prin Italia, potrivit datelor UNHCR.
Toţi cei care vin dinspre Grecia urmăresc să ajungă în spaţiul Schengen – prin Ungaria, după ce traversează Macedonia şi apoi Serbia, o situaţie care accentează tensiunile din aceste ţări.
Aproximativ 10.000 de refugiaţi, dintre care o treime sunt femei şi copii, au pătruns pe teritoriul macedonean în weekend, iar autorităţile din acest stat au recunoscut că sunt depăşite de aflux.
„Se prezintă în grupuri de câte 300 sau 400 şi călătoresc cu trenuri şi autocare către Serbia. Preconizăm ca acest aflux pe această rută de tranzit să continue în ritm de câte 3.000 de persoane pe zi”, a declarat Melissa Fleming, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi (UNHCR).
„Nu preconizăm o diminuare a acestui flux de persoane în următoarele luni, atât timp cât va fi vreme frumoasă, iar oamenii vor fi în măsură să traverseze Mediterana”, a adăugat ea.
De la începutul anului, 2.373 de imigranţi au murit pe mare, cu 300 mai mulţi decât în aceeaşi perioadă din 2014, a precizat Joel Millman, de la Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM).
Violenţele din Irak şi „degradarea condiţiilor” de trai ale refugiaţilor sirieni în Turcia, Iordania şi Liban îi determină pe imigranţi să-şi încerce norocul către Europa, a adăugat Joel Millman.
Budapesta cere ajutor suplimentar
Această situaţie alimentează tensiunile dintre statele membre UE. Ungaria, care a început să ridice un gard de 175 de kilometri lungime, la frontiera cu Serbia, le reproşează partenerilor săi că nu fac suficient să o ajute.
Janos Lazar, şeful de Cabinet al premierului ungur Viktor Orban, apreciază că este necesar ca UE să suplimenteze contribuţia financiară către Ungaria, pentru a-i permite Budapestei să gestioneze sosirea imigranţilor.
Comisia Europeană (CE) a promis că va debloca opt milioane de euro, o sumă considerată de insuficientă de Janos Lazar, care apreciază că UE „distribuie fonduri pentru protecţia frontierei în mod umilitor”.
„Dacă nu adoptăm măsuri semnificative, vom deveni o barcă de salvare care se scufundă sub greutatea celor care s-au urcat în ea”, a spus el. Afluxul imigranţilor, a apreciat el, sporeşte riscul unor acte teroriste, infracţionale şi al şomajului.
Preşedintele CE Jean-Claude Juncker a îndemnat luni guvernele statelor UE să evite ciondăneala şi „reproşurile” şi să se dedice implementării unor măsuri pe termen lung.
Ungaria este o etapă decisivă în periplul imigranţilor, deoarece este prima ţară din spaţiul Schengen, deci ultima frontieră de trecut înainte de a ajunge în ţări din Europa Occidentală.
Ridicarea unui gard de către autorităţile ungureşti a accelerat, se pare, fluxul celor sosesc şi care se tem că, odată ridicat gardul, va deveni dificil să intre în spaţiul Schengen.
„Putem supravieţui oriunde”, a declarat un inginer IT, Hassan, în vârstă de 30 de ani, orginar din Siria, după ce a intrat în Ungaria. „Nu venim în Europa doar ca să mâncăm şi să dormim. Merită să batem toată Europa la picior decât să rămânem în Siria”, a subliniat el.
Comisia Europeană şi-a exprimat în mod clar dezacordul faţă de decizia Ungariei de a ridica gardul de la frontieră, dar nicio sancţiune nu vizează Budapesta.
În egală măsură de îngrijorată, Bulgaria a anunţat că-şi va consolida controalele cu trupe militare la frontiera cu Macedonia.”
Angela Merkel, huiduită de protestatari cu ocazia vizitei la centrul de refugiaţi din Heidenau
Se arata ca:
„Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a fost huiduită, miercuri, de circa 200 de persoane cu ocazia vizitei efectuate la centrul de refugiaţi din localitatea germană Heidenau, unde au avut loc proteste violente împotriva imigranţilor, relatează site-ul agenţiei de presă AFP.
Aproximativ 200 de persoane au scandat împotriva Angelei Merkel în oraşul Heidenau, din landul Saxonia, cu prilejul vizitei cancelarului german la un centru de refugiaţi, numind-o „trădător”. Merkel a fost întâmpinată de Stanislaw Tillich, premierul landului Saxonia, şi de primarul oraşului, Juergen Opitz. Mai târziu, s-a întâlnit şi a vorbit cu refugiaţii şi cu angajaţii centrului. Liderul Germaniei a denunţat luni violenţa îndreptată către centrul din Heidenau, catalogând-o drept „repulsivă.
„Este dezgustător cum extremiştii de dreaptă încearcă să se folosească de un centru de refugiaţi pentru a-şi difuza mesajul. Şi este ruşinos cum oamenii, chiar şi familiile cu copii, se alătură şi îşi oferă sprijinul pentru aceste evenimente înspăimântătoare”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Merkel, Steffen Seibert. Nu există nicio justificare pentru violenţă, a spus Seibert, adăugând că protestele nu reflectă valorile Germaniei.
În contextul protestelor violente de vineri seară şi sâmbătă seară care au izbucnit din cauza deschiderii recente a unui centru de refugiaţi, vicecancelarul Sigmar Gabriel i-a criticat pe extremiştii de dreapta în cadrul vizitei sale de luni din oraşul Heidenau.
Poliţia a utilizat sâmbătă gaze lacrimogene pentru a dispersa extremişti de dreapta care blocau un drum către un magazin de bricolaj transformat în adăpost temporar. În total, 31 de poliţişti au fost răniţi, dintre care unul grav. Violenţele au izbucnit după ce o demonstraţia paşnică organizată de către partidul neonazist NPD a degenerat într-o confruntare violentă între sute de protestatari şi forţe de ordine.
În cursul nopţii de luni spre marţi, un centru aflat în construcţie destinat cazării refugiaţilor a fost incendiat, într-o zonă de la periferia Berlinului, autorităţile germane căutându-i pe autorii atacului. Sala de sport din Nauen, situată la periferia Berlinului, urma să găzduiască 130 de solicitanţi de azil din septembrie, dar a fost distrusă în incendiu. Nicio persoană nu a fost rănită. Potrivit anchetatorilor, incendiul probabil a fost declanşat intenţionat.”
Prima reacţie a Patriarhiei legată de viitoarea moschee din Capitală
Se arata ca:
„Patriarhia Română cere cultului musulman ”lămuriri oficiale privind necesitatea, dimensiunile, scopul şi impactul” noii moschei care ar urma să fie construită în Bucureşti, pe un teren de peste 11.000 de metri pătraţi dat în concesiune Muftiatului de către Guvern.
Într-un comunicat transmis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, Patriarhia anunţă că doreşte lămuriri oficiale de la cultul musulman cu privire la noua moschee care va fi construită pe un teren de peste 11.000 de metri pătraţi situat lângă Romexpo.
„Patriarhia Română doreşte din partea cultului musulman lămuriri oficiale privind necesitatea, dimensiunile, scopul şi impactul unei noi moschei în Bucureşti, pentru o corectă informare a credincioşilor creştini ortodocşi”, spune Patriarhia Română.
În 29 iulie, Patriarhia Română susţinea că a fost informată încă din 2005 despre construirea în România a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană şi nu are nimic împotriva ridicării moscheii, dar aşteaptă să primească un teren în Istanbul, unde să fie construit un centru de pelerinaj, cu capelă.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, declara că trebuie respectat principiul reciprocităţii şi Biserica Ortodoxă Română să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare celor în care a fost acordat terenul din Bucureşti pentru comunitatea musulmană.
„Încă din 2005, Patriarhia Română a fost informată de către autorităţi în legătură cu construirea, în România, a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană. Patriarhia Română a spus, încă de atunci, că nu are nimic împotrivă pentru construirea lăcaşului de cult, dar că trebuie respectat principiul reciprocităţii, respectiv să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare”, spunea părintele Constantin Stoica.
Episcopul de Giurgiu, PS Ambrozie, declara, în 15 august, la slujba oficiată de Sfânta Maria la Mănăstirea Putna, că „nu se poate construi moschee în ţara voievozilor” şi că atunci când duc povara neamului pe umeri „pe unii îi lasă genunchii” şi s-au operat, adăugând: „Bine ar fi să nu ne lase mintea”.
Muftiatul Cultului Musulman din România a primit în concesiune, pe o durată de 49 de ani, un teren de 11.295 de metri pătraţi situat pe bulevardul Expoziţiei nr. 22-30, Sector 1, pentru construcţia unei moschei.
Terenul de peste 11.000 de metri pătraţi, de lângă Romexpo, cu o valoare estimată la patru milioane de euro, pentru construirea unei moschei cu o capacitate de 2.000 de persoane, a fost dat în concesiune Muftiatului Musulman Cultural la sfârşitul lunii mai, prin hotărâre de Guvern. Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul a fost ca lucrările de construcţie a moscheii să înceapă în trei ani.
Potrivit protocolului semnat de Muftiatul Cultului Musulman şi Secretariatul de Stat pentru Culte, moscheea va avea, pe lângă clădirea propiu-zisă a lăcaşului de cult, mai multe anexe în care vor funcţiona un loc pentru spălări rituale, o casă parohială, o bibliotecă şi un centru de asistenţă socială.
În România trăiesc aproximativ 65.000 de musulmani, potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, iar dintre aceştia, 10.000 locuiesc în Capitală. Cea mai mare moschee din România este la Constanţa, de altfel majoritatea musulmanilor din ţară aflându-se în Dobrogea.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost unul dintre ce mai vocali critici ai proiectului, lansând un atac extrem de dur şi la adresa liderului comunităţii musulmanilor din România, dar şi a preşedintelui Recep Erodgan. Băsescu a susţinut de mai multe ori că o astfel de iniţiativă ar prezenta riscuri din punctul de vedere al securităţii naţionale, reproşându-le responsabililor de la Bucureşti că nu evaluează implicaţiile acestui demers.
„Probabil nu reuşiţi să vă imaginaţi o staţie de metrou din Bucureşti în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligenţa nu va ajută să vă imaginaţi tineri romîni eşuaţi în viaţă convertiţi la islamism şi trimişi în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan şi reveniţi în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic”, arăta fostul şef al statului, într-o postare pe Facebook.
De celalaltă parte, şeful Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, afirma că proiectul este unul paşnic şi că nu înţelege de ce s-a transformat „într-o polemică.”
Germania a renunţat să-i trimită pe imigranţii din Siria în ţările prin care au intrat în UE
Se arata ca:
„Germania a renunţat să-i trimită pe sirieni înapoi în ţara prin care au intrat pe teritoriul Uniunii Europene, un „act de solidaritate europeană” salutat de Comisia Europeană (CE), în contextul în care imigranţii continuă să curgă către frontiera Ungariei, relatează AFP în pagina electronică.
Decizia germană – anunţată marţi, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp – „este singurul caz pe care-l cunoaştem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE).
Gestul Berlinului „constituie o recunoaştere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepţional de imigranţi, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.
„Europa se află într-o situaţie care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur şi simplu”, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel, îndemnând într-un „dialog cu cetăţenii” la o mai repartizare mai dreaptă a primirii refugiaţilor în cadrul Uniunii Europene.
Aceşti imigranţi, care apucă „ruta Balcanilor de Vest”, traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părţi ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard.
Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depăşită de situaţie, şi-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston.
„Am fost opriţi în Macedonia timp de două zile. Forţele antirevoltă erau teribile. Poliţia a recurs la arme şi la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).
„Epuizaţi şi traumatizaţi”
În sudul ţării, centrul de primire Presevo înregistrează sosirea a aproximativ o mie de persoane pe zi, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care înregistrase peste 700 numai marţi dimineaţa.
Iar 600-700 de imigranţi aşteptau să poată trece din Macedonia în Grecia.
Deşi ocolită de valul de imigranţi, Bulgaria a anunţat că a trimis militari să consolideze cele patru posturi de frontieră cu Macedonia.
Iar Austria a decis să mobilizeze aproximativ 500 de militari, pentru a instala adăposturi şi a distribui ajutoare alimentare.
La Geneva, o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming, a anunţat că „situaţia s-a calmat după scenele de haos de săptămâna trecută” la frontiera greco-macedoneană, dar a anunţat că ONU se aşteaptă ca numărul imigranţilor să ajungă la 1.500-3.000 pe zi în acest sector.
Potrivit lui Fleming, „mulţi vin din ţări afectate de violenţe şi conflicte, ca Siria şi Afganistan” şi sosesc „epuizaţi şi traumatizaţi”.
Din ianuarie şi până în iunie, 102.000 imigranţi au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Muntenegru şi Kosovo, faţă de 8.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Agenţiei FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spaţiului Schengen.
Plan de acţiune
În total, potrivit Frontex, în primele şapte luni ale anului numărul de imigranţi de la frontierele UE a atins 340.000, faţă de 123.000 în aceeaşi perioadă a lui 2014.
Numai săptămâna trecută, aproximativ 5.300 de persoane, provenind în principal din Africa subsahariană, au fost salvate pe Mediterana, în cadrul mai multor zeci de operaţiuni de salvare efectuate de către Marina italiană sau Misiunea europeană Triton.
La Summitul Balcanilor de Vest, prevăzut joi la Viena, Austria urmează să propună un plan de acţiune în cinci puncte, care prevede: intensificarea luptei împotriva reţelelor de călăuze, o repartizare „mai echitabilă” a refugiaţilor între statele UE, o cooperare consolidată în domeniul securităţii, un ajutor către ţările de origine ale imigranţilor şi o „strategie de azil la scară europeană”.
Însă Raportorul Special ONU pentru Drepturile Migranţilor François Crépeau a apreciat că este necesar ca UE să elaboreze o politică de primire a imigranţilor „coerentă, globală” şi care să respecte drepturile omului.”
O analiza interesanta are maestrul Ion Cristoiu:
Europa se confruntă cu dezastrul imigranților ilegali. Un dezastru produs de sergenții mesianici de la CIA!
Se arata ca:
„Puține știri din ceea ce se cheamă Actualitatea internațională m-au impresionat atît de tare ca cea despre aruncarea în aer a Sanctuarului Baal-shamin, una dintre bijuteriile Palmirei, faimosul site sirian.
Am vizitat Sanctuarul, ca și site-ul de faimă mondială Palmira, în 2010 cînd Siria nu se confrunta cu devastatorul Război civil și țara era întreagă.
Ne-a fost îndrumător, mie și celorlalți jurnaliști români, directorul Muzeului arheologic din Palmira, un prieten al României, autorul unei teze de doctorat despre Legiunea siriană din Armata romană care a cucerit Dacia.Acum, cînd văd ororile comise de ISIS în zonă, mă întreb dacă mai e în viață.
Cu ceva timp în urmă, scriam pe cristoiublog.ro:
„Palmira – un oraș roman în Siria
Războiul civil din Siria ne-a făcut să uităm (dacă am știut vreodată) că aici se găsesc și pot fi vizitate ruinele orașului roman Palmira, parte a provinciei Siria, sub Tiberius, nod comercial între Roma și Orientul Depărtat.
Vizitînd Palmira în 129, Împăratul călător Hadrian a proclamat orașul oraș liber și l-a botezat Palmira Hadriana.
Știe cineva cui aparține azi Palmira? Regimului Assad sau rebelilor? ”Știrea de marți, 25 august 2015, mi-a dat răspunsul:
Palmira aparține ISIS.
Și cei din ISIS au comis una dintre marile crime ale istoriei, egală cu un genocid:
Au distrus un Monument de importanță crucială pentru Memoria umanității.
Și n-au distrus în timpul năvălirilor barbare, cînd Imperiul Roman se prăbușise, n-au distrus în Evul Mediu, zis și întunecat, n-au distrus în anii războaielor nesfîrșite, poreclite și de 30 sau de 100 de ani.Au distrus în anul de grație 2015, când Omenirea beneficiază de telefon mobil, de Internet și de libertățile fundamentale ale omului, cînd se fac demonstrații pentru supraviețuirea crocodililor și cîinii beneficiază de locuri de lux în hoteluri.
Numai cine știe cît de greu s-au păstrat de a lungul timpului dovezile că am existat pe acest Pămînt, numai cine s-a apropiat cu emoție de ruine rămase de mii de ani în picioare, își dă seama de gravitatea știrii transmise de agențiile de presă internaționale.Știrea aceasta vine împreună cu alta, la fel de îngrijorătoare pentru noaptea în care se poate cufunda din nou civilizația:
Europa Luminilor se confruntă cu o nouă migrație a popoarelor.De ani buni României îi este refuzată intrarea în spațiul Schengen.
Deși ai noștri au făcut tot ce li s-a spus, inclusiv de a fi mituit, prin afacerea EADS, niște ștabi nemți, fericiți că Estul le dă posibilitatea de a se îmbogăți prin corupție, fără nici un risc, pentru că Occidentul admite să încalci legea maimuțelor din Est, dar în nici un caz legea țării tale, pentru că presa babuinilor din Est e într-un orgasm continuu de 25 de ani cînd vine vorba de ștabi din Occident și de companii din Vest, Marile Puteri protectoare ne-au refuzat și ne refuză admiterea în spațiul Schengen.Ce-ar însemna admiterea României în spațiul Schengen?
Ar însemna că un român ar putea ajunge în Austria sau în Germania fără a fi oprit și verificat de un polițist de frontieră.
Pentru cei care nu aparțin Spațiului Schengen – de la ruși pînă la români și trecînd prin moldoveni – funcționează ceea ce se numește poliția de frontieră. Cînd am fost ultima oară în Germania, deoarece mă uitam în altă parte și nu la neamțul tîmpit de la ferestruica ghișeului de la Aeroportul Tegel (să te ferească Dumnezeu de un neamț tîmpit, față de alte neamuri, cînd sunt tîmpiți, nemții sunt dublu tîmpiți, deoarece creierului de găină i se adaugă supunerea de robot la proceduri!), neamțul a fost cît pe-aici să mă bată.
Murea de grijă ca nu cumva să intru în Germania în chip ilegal, fără să am dreptul.
Acum, îmi dau seama că aș fi putut intra în Germania fără nici o problemă.
Și nu înselîndu-l pe idiotul de la frontieră, ci dîndu-i cu tifla.
Și nu pe șest, ci transmis în direct la tv.Aș fi putut face asta dacă aș fi fost nu român cu acte-n regulă, plecat în Germania ca turist, ci imigrant ilegal din Orientul Apropiat, unul din miile de imigranți care iau cu asalt țărmurile europene.
Știrea numărul unu în presa mondială se referă la drumul de neoprit al miilor de imigranți ilegali din Orientul Apropiat spre inima Europei.
Din punct de vedere juridic, sirienii, libienii, tunisienii, coborîți pe țărmurile Greciei în varianta de nouă hoardă migratoare, trec ilegal granițele, una după alta.Încercați să intrați în Serbia fără pașaport.
Ați fi imediat întors înapoi.
Și, dacă ați face scandal sau chiar numai dacă ați insista, v-ați trezi și cu o scatoalcă.Ei bine, mii de inși îmbarcați pe vase dubioase, plătind bani grei unor Baroni ai imigrării, la fel de nocivi ca și Baronii drogurilor din Columbia, ajung pe pămînt european. De aici, fără a avea pașaport, ba chiar fără a avea o lețcaie, trec graniță după graniță.
Și nu pe furiș, ci cu scandal, transmiși în direct de televiziuni, bociți de ONG-uri și priviți cu stupefacție de politicieni. Deocamdată, România e ocolită. Imigranții n-au descoperit că e drum spre Vest și prin țara noastră.
Cînd vor descoperi, să vezi invazie migratoare!Dincolo de efectele nebănuite ale acestei noi migrații a popoarelor în plan economic, rămîn marile probleme juridice:
- Imigranții îi îmbogățesc pe niște ticăloși: Baronii imigrării.
- Imigranții trec granița încălcînd legea.
- Ce rost mai are să ții Poliție de frontieră, să pui idioți să citească pașapoarte, să scotocească în computere pentru a-i opri pe nedoriți, cînd simpla condiție de imigrant venit cu vasul pe Mediterana îți dă dreptul de a trece frontiera fără să te întrebe nimeni nimic?!
E limpede că liderii occidentali, prin nimic deosebiți în micimea gîndirii lor de liderii mîncători de semințe din România, sunt depășiți de noua provocare istorică.
Mă întreb cum ar reacționa pițifelnicii care conduc acum Europa de Vest, dacă Rusia și-ar trimite tancurile să treacă peste granițele țărilor lor?
Noroc că Rusia, contrar propagandei tembele de la noi, n-are de gînd să facă un asemenea experiment.De ce se confruntă Europa cu noua migrație a popoarelor, cu o invazie a barbarilor prin nimic deosebită de cea a hoardelor lui Attila?
Din același motiv pentru care în Siria sunt aruncate în aer patrimonii ale umanități, sunt ucise călugărițe ortodoxe, sunt supuși oameni ai secolulului XXI unor legi de secolul al II-lea.Americanii, mai precis sergenții mesianici de la CIA, cei loviți de paranoia numită instaurarea democrației americane peste tot în lume, au destabilizat Orientul Apropiat cu Operațiunea lor imbecilă: Primăvara arabă.
În locul democrației s-a instaurat, dacă nu dictatura militară mai ticăloasă decît cea răsturnată prin crearea Piețelor diversioniste, atunci haosul, haosul absolut.
Și în acest haos, proliferează dușmani infiniți mai periculoși pentru civilizația occidentală decît foștii dictatori îmbătrîniți în ticuri:
Radicalii din ISIS, baronii imigrărilor ilegale, bandele de răufăcători care terorizează orașe întregi, șefi de trib care-și dispută sîngeros teritorii.E mai bună ca înainte viața celor eliberați de dictaturi prin așa zisa Primăvară arabă, Operațiune CIA imbecilă, la fel de imbecilă ca și răsturnarea premierului iranian în 1954, ca și asasinarea lui Patrice Lumumba în 1961 sau cele 625 de tentative de asasinare ale lui Castro?
Firește că nu.
Cei din țările așa zis democratizate de Operațiunea CIA o duc infinit mai rău în haosul ivit și amplificat după căderea căderea dictaturilor, pentru că țările respective nu erau pregătite minim pentru democrație.Și așa cum țările din Est, nefiind pregătite pentru comunism, au suferit cumplit după impunerea cu forța de către sovietici a democrației socialiste, la fel, țările din Orientul Apropiat suferă cumplit după impunerea cu forța de către americani a democrației pluraliste.
Celor de la CIA nu le-a convenit Assad.
Au acordat credit, cum s-a întîmplat și în Caraibe, unor șmecheri din Siria, care-și ziceau Opoziție democratică.
Și au pus la cale Războiul civil din Siria.
Acum pe o parte a teritoriului sirian nu mai există puterea lui Assad.
Există puterea numită ISIS.
Și vedem cu toții de ce-i în stare această nouă creație a sergenților majori mesianici din America.La această nouă nebunie a sergenților majori mesianici, Europa n-a reacționat.
Față de alte vremuri, cînd era condusă de lideri precum De Gaulle, Europa a aplaudat aventura americană, deși realiza, a nu știu cîta oară, că americanii, judecînd lumea prin programele computerelor, nu vor produce decît dezastru.Acum, americanii asistă impasibili, dacă nu chiar bucuroși, la luarea cu asalt a Europei de către miile de imigranți produși chiar de americani.
Și e doar începutul.
În Orientul Apropiat sunt milioane de barbari care așteaptă să se îmbarce pentru a atinge țărmul visat al Noii Rome.În amintirea celei care a fost Palmira reproduc mai jos fotografii ale site-ului din timpul vizitei din 2010.
„
Ii multumim maestrului Cristoiu pentru fotografii! Uitati-va numai ce au distrus acesti teroristi!! Lucrul asta inseamna barbarie, criminalitate si e de datoria UE sa ia masurile necesare impotriva Statului Islamic. Insa as avea o obiectie la ce a spus maestrul Cristoiu: nu „sergentii majori mesianici ai CIA” au facut aceasta „nebunie”, ci cei care le-au dat ordin! In speta Administratia Obama. Iar din aceasta non-actiune fata de ISIS a actualei Administratii de la Casa Alba, se vede clar un sprijin tacit acordat de aceasta Statului Islamic. Se vede ca nici Europa nu reactioneaza cum ar trebui si rau face! Noi nu trebuie sa admitem barbaria si criminalitatea aproape de hotarele noastre! Dar de aici rezulta ca Europa e obligata sa mearga pe aceeasi linie dictata de Casa Alba. Cea a non-actiunii impotriva Statului Islamic. Observati ca razboiul impotriva terorismului este actualmente oprit. Obama a preferat un conflict cu rusii, ce nu e sub forma unui razboi intre Rusia si America sau intre UE, America si Rusia, in care America nu e implicata direct, decat sa lupte hotarat impotriva extremismului islamic, pe care, in felul acesta, il tolereaza! Este inadmisibil sa te focalizezi doar pe lupta impotriva unui dictator precum Bashar al-Assad, dar sa nu iei nicio masura, sa nu ai nicio reactie fata de ISIS.
Syria’s Assad ‘confident’ of Iranian and Russian support
Se arata ca:
„The Syrian President, Bashar al-Assad, has said he is confident he has the continuing support of key allies Iran and Russia.
A fresh push is under way to resolve Syria’s four-year conflict, leading to speculation Mr Assad could be forced out to reach a settlement.
But Mr Assad said Russia and Iran did not abandon their friends.
Meanwhile France has said that the „neutralisation” of the Syrian leader was essential to ending the crisis.
French President Francois Hollande said: „We must reduce the terrorist influence without maintaining Assad. The two are bound up together.”
Iran and Russia though have maintained he needs to be part of a political solution.
The flurry of diplomatic activity on Syria has followed the recent nuclear deal reached between Iran and world powers.
But Mr Assad, speaking to Al-Manar, a Lebanese TV station run by his Hezbollah allies, said there was no imminent breakthrough in sight.
He said a solution was only possible if the outside world stopped supporting „terrorism”, a term he has used to describe both opposition activists and organised jihadist groups.
The BBC Beirut correspondent, Jim Muir, says the positions spelt out by Mr Assad remain unchanged, despite the dire situation his forces face on the ground.
Some 250,000 people have died in the conflict
Huge numbers of Syrians have fled to Europe
Syria’s conflict began with anti-government demonstrations in 2011, but morphed into a bloody multi-party conflict that has left more than 250,000 dead.
The UN’s envoy to the Syrian crisis, Staffan de Mistura, has proposed a series of consultations between key parties as a means towards formal peace talks.
But in his interview Mr Assad called the UN envoy biased.”
Este limpede ca pozitia lui Francois Hollande – „Trebuie sa reducem influenta terorista fara sa-l mentinem pe Assad. Acestea doua sunt legate intre ele.” – nu e de natura sa aduca vreo solutie sau vreun progres in stingerea conflictului din zona. Dar Hollande nu a facut altceva decat sa exprime pozitia Casei Albe.
DE citit si…
Ashton Carter: Principalele amenințări la adresa SUA sunt Statul Islamic și Rusia
Se arata ca:
„Statul Islamic și Rusia sunt principalele amenințări la adresa securității Statelor Unite ale Americii, a explicat ministrul american al Apărării, Ashton Carter, conform Agerpres.
Ceea ce a făcut Rusia în ultimul an nu face decât să sporească posibilitatea confruntării cu alte țări, a afirmat Carter, într-un discurs susținut joi în fața pușcașilor marini din Forța expediționară marină nr.1 de la baza Camp Pendleton, în California.
Citește și: VIDEO. Un copil de 14 ani povestește cum a fost torturat de Statul Islamic
Referindu-se la pericolele la adresa securității SUA, șeful Pentagonului a plasat pe primul loc „fenomenul monstruos numit Statul Islamic, cu care trebuie să luptăm și împotriva căruia vom câștiga”.
Pe locul doi în topul amenințărilor, secretarul apărării Ashton Carter a numit politica Rusiei din ultimul an. „Trebuie să împiedicăm acțiunile Rusiei, atât în ceea ce privește interesele noastre naționale, cât și pentru faptul că avem aliați și parteneri importanți în aceasta parte a lumii, și avem angajamente importante în cadrul NATO”, a afirmat înaltul responsabil militar american.
În același timp, Carter și-a exprimat opinia ca acțiunile conducerii Federației Ruse în Ucraina „îi duc pe ruși într-o direcție greșită”, întrucât se accentuează probabilitatea confruntării cu alte state. „Aceste amenințări au devenit mai mari. Trebuie să le facem față amândurora”, a adăugat el.”
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Stat de drept. Anticoruptie. MCV. Pozitia Frantei
Doua articole din Romania Libera care m-au pus pe ganduri… Unul e ceva mai vechi, din 11 aprilie 2014, in care e vorba de aprecierile facute de fostul ambasador al Frantei la Bucuresti, Dl. Philippe Gustin. Al doilea articol, din 20 noiembrie 2014, ne vorbeste despre ce a declarat ambasadorul Frantei la Sofia… M-am gandit sa le pun impreuna pe aceeasi pagina, cum se spune, sa vedem ce reiese din cele doua…
Ambasadorul Franţei: Anchetarea baronilor corupţi e un semn pozitiv
„Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a apreciat, vineri seara, la Gândul Live, că avalanşa de cazuri de corupţie la nivel înalt, descoperite de procurorii DNA, constituie un semnal pozitiv şi că exemplul anticorupţie trebuie să vină de sus, dar că trebuie schimbată şi mentalitatea de a da şpagă, relatează Mediafax.
„Cred că este un semn pozitiv care este dat într-o ţară unde, din păcate, corupţia este prezentă. Este un semn important, care e dat că nu putem face orice şi deci exemplul trebuie să vină de sus şi cred că este un lucru bun, iar în decursul celor doi ani ai mandatului meu am văzut tot ceea ce a făcut justiţia, în special ce a făcut DNA sau ANI, pentru a avea o imagine mai bună a României. Dar cred că astăzi acest lucru nu e de ajuns. Exemplul trebuie să vină de sus, dar ceea ce este important este că trebuie să schimbăm mentalităţile, în ceea ce priveşte corupţia de zi cu zi, denumită uneori aici mica corupţie: faptul că pentru a avea o diplomă la universitate, trebuie să plăteşti, pentru a merge la medic, trebuie să plăteşti, pentru a nu plăti amenda, trebuie să dai ceva poliţistului”, a spus Philippe Gustin, care îşi încheie mandatul pe 30 aprilie.
Ambasadorul Franţei susţine că marile companii franceze au depăşit vremurile când se plângeau de presiuni politice, care generau corupţie, însă nu acelaşi lucru poate spune despre micii investitori francezi, înecaţi în aceeaşi birocraţie ca şi cei români.
„Sunt societăţi foarte mari în domeniul lor în România, plasate pe primul sau al doilea loc în sectorul lor, ele îmi spun că în prezent nu mai sunt supuse sau nu sunt supuse presiunilor, pentru că au o forţă, o putere, au posibilitatea de control care le permite să împiedice aceste practici. În schimb, am luat contact şi cu societăţi mici franceze care încearcă să se instaleze aici. Atenţie totuşi la ceea ce înţelegem prin cuvântul corupţie. Nu este vorba de o corupţie uneori activă, e mai degrabă o birocraţie care este lentă şi care cere ca pentru a avea o ştampilă pe un document, trebuie să aştepţi şi când te-ai săturat de aşteptat, atunci trebuie să plăteşti pentru a o obţine. Iată genul de lucruri mărunte, ca de pildă o autorizaţie de construire, de înfiinţare, cu care sunt confruntate, repet, societăţile mici şi nu cele mari. (…) Nu trebuie nici să caricaturizăm, să spunem că acest gen de practici nu există decât în România, din păcate nu este adevărat, ele există şi în Franţa. Deci, cred că e important să denunţăm asemenea practici şi, repet, să avem curajul de a le refuza”, a afirmat Gustin.
El a precizat că puterea statului de drept în România a fost întotdeauna un punct central pentru diplomaţia franceză. „Nu sunt o persoană care să dea lecţii. Eu ştiu că fiecare ţară îşi are propriile pete negre, propria istorie, care poate să cunoască suişuri şi coborâşuri, şi că, în orice caz, un stat de drept nu poate fi construit în cinci minute. Atunci când discut cu unii din colegii mei europeni îi întreb: cât timp a fost necesar pentru construirea sistemului tău judiciar? Pentru că în Franţa a fost nevoie de o mie de ani. Şi cu siguranţă nu se poate schimba în 20 de ani, în 23 de ani, ceva ce poate fi schimbat printr-o simplă lege, printr-o reglementare, ci necesită o schimbare de mentalitate. Aceasta trebuie să se schimbe, însă este mult mai greu de schimbat. Aşadar, cred că trebuie să fim foarte modeşti, dar şi foarte exigenţi, deoarece România ca membru al Uniunii Europene trebuie să respecte regulile juridice şi trebuie să accepte anumite reguli. Dar trebuie să fim şi prudenţi cu exigenţele noastre”, a spus Philippe Gustin.
Ambasadorul Franţei consideră că marile probleme ale României sunt lipsa forţei de muncă calificate în domenii tehnice, de care marii investitori au nevoie şi infrastructura.
„Prima problemă este cu adevărat forţa de muncă calificată. A doua este cea a infrastructurii. Infrastructura, văzută astăzi prin prisma exporturilor. Dăm întotdeauna exemplul Renault Dacia. Astăzi, din păcate, vânzările pe piaţa internă a României sunt în cădere liberă pentru Renault. Românii preferă să cumpere un autoturism vechi, de ocazie, din Germania de exemplu, decât un Logan sau un Duster nou. Asta înseamnă astăzi că, pentru ca Dacia să se poată dezvolta, piaţa de desfacere se găseşte în ţările emergente şi aceasta este cauza pentru care Dacia construieşte uzine în apropierea acestor pieţe de desfacere sau în Europa de Est, pentru a câştiga în competitivitate, transportul autoturismelor este un element important. În general, infrastructura este un subiect despre care am discutat mult împreună cu interlocutorii mei la nivel de guvern sau la nivel de autorităţi locale. Societăţile franceze de aici, din România, dar şi societăţile în general, au nevoie de infrastructură deoarece transportul materialelor pe care îl produc este un element important pentru competitivitatea lor. (…) Am vizitat România de la nord la sud şi de la est la vest, toată lumea ştie bine că atunci când te deplasezi în România, nu calculezi kilometrii, ci orele, deci toată lumea ştie bine că în România e nevoie ca infrastructura să se dezvolte, oricare ar fi guvernul la putere. Cred că trebuie să fii orb ca să nu-ţi dai seama de acest lucru”, a declarat diplomatul.
Ambasadorul Franţei a vorbit de asemenea la Gândul Live despre aderarea României la spaţiul Schengen şi despre condiţionarea pe care statele membre au ajuns să o facă faţă de raportul CE privind Justiţia, în cadrul MCV, amintind că Franţa, alături de Germania, a susţinut mereu România la aderare, iniţiind planul etapizat, mai întâi frontierele aeriene şi maritime, apoi cele terestre.
„Un stat de drept se construieşte în permanenţă. Trebuie adaptate legile, reglementările, sistemul de justiţie la noile situaţii şi evoluţii ce apar, precum delincvenţa, reţelele de trafic sau criminalitatea cibernetică, de exemplu. Acum zece ani nimeni nu ştia ce este criminalitatea cibernetică, iar astăzi devine unul dintre elementele cele mai importante ale dreptului. Deci eu sunt mai degrabă partizanul unei logici în care MCV-ul ar trebui extins la ansamblul ţărilor Uniunii Europene pentru a avea un corpus şi o abordare juridică comune. (…) Nu sunt ipocrit. În mod natural, există o legătură evidentă (între Schengen şi MCV – n.r.). De manieră generală, trebuie să ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, în textele juridice, precum şi în abordarea Comisiei Europene, această legătură nu există, însă atunci când există o viziune a lucrurilor, ne uităm la ansamblu. Se analizează MCV-ul, dar ne putem uita şi la chestiunile de corupţie, ne putem uita la toate într-o viziune globală. Aşadar nu trebuie să deconectăm subiectele unele de celelalte”, a explicat diplomatul francez.
Philippe Gustin a vorbit despre cei 7.000 de medici români care lucrează în Franţa începând cu 2007, spunând că „aceasta este Europa, cu circulaţia persoanelor, cu riscul pentru România de a pierde elite, de a pierde profesionişti din domeniul sănătăţii de care ţara are nevoie”.
„Ştiţi exact cât câştigă oficial un medic aici în România, în Franţa el este mult mai bine plătit. Cred că România trebuie să gestioneze această problemă a medicilor, pentru că în Franţa, avem nevoie de aceşti medici, pentru că avem o demografie medicală care este catastrofală. Şi ştiţi că studiile de medicină durează minim 10 sau 12 ani. Pentru a deveni medic este nevoie de 10 ani. Deci avem şi o evoluţie a profesiei de medic în Franţa. Tinerii medici care ies de pe băncile facultăţii nu mai vor să lucreze la ţară sau în spitalele publice, iată de ce avem, din păcate, nevoie să importăm personal medical. Şi alte ţări au astăzi aceeaşi problemă ca noi, Marea Britanie, de pildă”, a spus Philippe Gustin.
Pe de altă parte, el a arătat că deschiderea Franţei pentru medicii români echivalează şi cu o deschidere similară pentru romi, dar spre deosebire de medici aceştia din urmă nu vin întotdeauna în Franţa doar să muncească, ajungând deseori să locuiască în tabere ridicate ilegal, de unde sunt evacuaţi şi uneori expulzaţi înapoi în România. „Este un subiect extrem de complicat, foarte dificil. Nu există o soluţie miraculoasă, altminteri am fi găsit-o de mult. Cred că politica ce a fost făcută la nivel bilateral, între Franţa şi România, a permis abordarea acestui subiect cu obiectivitate. Este un subiect care nu trebuie să fie doar franco-român. Trebuie şi ca mentalităţile să se schimbe aici în România în ceea ce priveşte această etnie romă, şi trebuie să încercăm să găsim şi o soluţie europeană. Iată de ce aici am propus colegilor mei europeni şi reprezentanţilor guvernului român să ne întâlnim în mod constant pentru a încerca să găsim soluţii şi proiecte, ca de pildă cazul proiectului Ferentari, care nu se adresează doar romilor, ci populaţiei defavorizate, căci în definitiv adevărata problemă este legată nu de etnie, ci de starea de precaritate a populaţiei. Soluţiile sunt deja cunoscute, ele se bazează pe educaţie, sănătate, acces la locuri de muncă şi locuinţe. Toată lumea le cunoaşte. Cred că trebuie mai întâi să înţelegem bine ceea ce se întâmplă. Majoritatea acestor oameni săraci care se află în Franţa, în Marea Britanie sau în celelalte ţări europene sunt victime. Sunt victime ale reţelelor de trafic de fiinţe umane, este noua sclavie a secolului 21. Ei sunt victimele reţelelor care-i exploatează pentru cerşetorie, furt, prostituţie. Aşa că trebuie să avem o reacţie, mai întâi o reacţie poliţienească şi judiciară; iar dacă urmăriţi actualitatea în activitatea de jurnalist, aţi văzut că am avut chiar ieri condamnări pentru membrii unei reţele de proxenetism care-i exploata pe aceşti oameni. Iar pe de altă parte este nevoie de o abordare de incluziune socială pentru cei care vor să se integreze în Franţa. Iar aici e nevoie de o reacţie care presupune din nou acces la educaţie pentru copii, la locuinţe şi locuri de muncă pentru părinţi. Iar aceste două reacţii trebuie să fie coordonate”, a afirmat diplomatul francez.
La încheierea mandatului de ambasador, Philippe Gustin spune că i-a plăcut mult în România diversitatea naturii şi a oamenilor şi că locuitorii ţării sunt cea mai mare bogăţie, fiind impresionat de ospitalitatea românească.
„O să rămân la rezerva mea obişnuită, o să aştept să părăsesc România pe 30 aprilie pentru a spune ce mi-a plăcut cel mai mult. Însă, într-o manieră generală, ce mi-a plăcut cel mai mult în această ţară este diversitatea. România, la fel ca şi Franţa, le oferă turiştilor posibilitatea să ajungă în cei mai frumoşi munţi, în deltă, la mare etc. Există o diversitate care se regăseşte în oameni. Există mai multe Românii, mai multe tipuri de români. Când mergi dintr-un sat în altul, poţi întâlni şi influenţele minorităţilor, ale istoriei, iar această diversitate este extrem de importantă. Iar un al doilea element care mi-a plăcut este ospitalitatea. Cred că cea mai mare bogăţie a României sunt locuitorii săi: românii şi româncele. Şi în orice caz, eu, ca ambasador al Franţei, am fost emoţionat în călătoriile mele, pentru că am fost primit de fiecare dată cu atâta fervoare şi simplitate, dar şi cu multă apreciere pentru relaţiile dintre Franţa şi România”, a spus ambasadorul Franţei.” (subl. mea)
Ambasador francez: UE ar putea intensifica monitorizarea României şi Bulgariei, după ce MCV nu a avut efectele scontate
„Uniunea Europeană ar putea intensifica monitorizarea României şi Bulgariei, întrucât Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) nu a adus efectele aşteptate, a declarat ambasadorul Franţei la Sofia, citat de site-ul Novinite.com, relatează Mediafax.
În cursul unui seminar pe tema situaţiei din Balcani desfăşurat la Sofia, Xavier Lapeyere de Cabanes a declarat că nu există semnale privind încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
„Dimpotrivă, măsurile de monitorizare a României şi Bulgariei ar putea fi intensificate”, a spus ambasadorul Franţei, explicând că principiile statului de drept nu erau aplicate suficient în cele două ţări în momentul admiterii acestora în UE, în 2007.
„Mecanismul de Cooperare şi Verificare are obiectivul de a transforma elitele politice din România şi Bulgaria, de a le face să respecte reglementările comunitare. Însă, deocamdată, instrumentele de monitorizare nu au avut succes”, a spus ambasadorul Franţei.”
Deci in Franta a fost nevoie de 1000 de ani ca sa se construiasca sistemul judiciar, adica, din cate inteleg daca inteleg bine, statul de drept… 🙂 Incurajator!! 🙂 In Romania si Bulgaria MCV nu a avut efectele scontate, si atunci pe aici cat mai trebuie? 500 de ani? Inca 1000 de ani? 🙂 Bineinteles ca un stat de drept nu se poate construi „in 5 minute”. Totusi, ce inseamna „să fim şi prudenţi cu exigenţele noastre„? Si chiar asa: „instrumentele de monitorizare nu au avut succes”? Iar Philippe Gustin spune:
„În mod natural, există o legătură evidentă (între Schengen şi MCV – n.r.). De manieră generală, trebuie să ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, în textele juridice, precum şi în abordarea Comisiei Europene, această legătură nu există, însă atunci când există o viziune a lucrurilor, ne uităm la ansamblu. Se analizează MCV-ul, dar ne putem uita şi la chestiunile de corupţie, ne putem uita la toate într-o viziune globală. Aşadar nu trebuie să deconectăm subiectele unele de celelalte”
Interesant ce spune Philippe Gustin…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Trei senatori americani la Bucuresti
Senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy, la INTERVIURILE GÂNDUL: „Dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să restricţioneze lupta anticorupţie, asta ne afectează relaţiile cu România”
Se arata, printre altele, ca:
„Trei dintre cei mai influenţi senatori americani au venit în România pentru a transmite mesajul SUA de susţinere faţă de progresele înregistrate aici în domeniul militar şi al indepedenţei energetice, dar mai ales faţă de lupta anticorupţie. Republicanul John McCain a spus că restricţionarea de către Parlament a anchetelor de corupţie „afectează relaţia României cu SUA”, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care îşi protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA şi ar fi „luat în râs” la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investiţiile şi nu permite independenţa energetică faţă de Rusia.
Sosiţi sâmbătă în România, trei dintre cei mai influenţi senatori americani au avut întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, şi cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, cu care au discutat probleme privind securitatea în Europa de Est şi la Marea Neagră, parteneriatul strategic SUA-România şi relocarea resurselor NATO către Est. Duminică, republicanii John McCain, Ron Johnson şi democratul Christopher Murphy au venit la gândul, pentru un interviu în exclusivitate în România, realizat de Florin Negruţiu, redactor şef gândul.
Principalul mesaj pentru Româniaeste importanţa continuării luptei anticorupţie. Republicanul John McCain a spus că restricţionarea de către Parlament a anchetelor de corupţie afectează relaţia României cu SUA, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care îşi protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA şi ar fi luat în râs la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investiţiile şi nu permite independenţa energetică faţă de Rusia.
„Respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie (Laura Codruţa Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile”, a spus John McCain, pentru gândul.
„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt”, a declarat la rândul senatorul Ron Johnson.
„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA.Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”, a adăugat senatorul democrat Christopher Murphy.
Cei trei senatori au misiunea de a-şi convinge colegii din Congres să susţină angajamentul financiar al SUA faţă de întărirea apărării în cadrul NATO şi al relocării unor capabilităţi militare aflate în prezent mai ales în Vest, către centrul şi Estul Europei, inclusiv în România. În interviul pentru Gândul, senatorii americani au criticat dur reacţia prea slabă a puterilor europene în faţa agresiunii Rusiei în Ucraina, reproşând Franţei că a livrat nave de război Rusiei sau Germaniei că nu a reacţionat, pentru a-şi proteja interesele economice. Republicanii au criticat şi administraţia Obama pentru aceeaşi slăbiciune în faţa lui Putin. Cei trei au vorbit despre necesitatea de a reinvesti în puterea militară a NATO şi de a aloca inteligent resursele Alianţei în raport cu mişcările Rusiei.
De asemenea, senatorii au arătat că Rusia nu poate fi combătută eficient dacă statele europene nu îşi recâştigă independenţa energetică, iar subiectul exploatării propriilor resurse naturale, inclusiv a gazelor de şist, chiar dacă este delicat, trebuie dezbătut şi pus în balanţa geopolitică. McCain a numit Rusia „o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”. Totodată, americanii au arătat că întărirea NATO pe flancul estic nu presupune crearea de noi baze militare, ci exploatarea mai puternică a celor existente. Nu în ultimul rând, senatorii au vorbit despre lupta anticorupţie ca fiind esenţială pentru investiţiile necesare atingerii independenţei faţă de Rusia, ei spunând printre altele că ideea unui Parlament care să îşi protejeze propriii membri în faţa unor anchete ale procurorilor ar fi luată în râs în SUA, unde nu există niciun fel de imunitate în faţa legii.
Cei trei oficiali au vorbit la gândul despre cinci mari probleme:
•agresiunea Rusiei, care cu Vladimir Putin la cârmă încearcă să restabilească influenţa Imperiului Rus şi a URSS în străinătatea apropiată şi să destabilizeze Estul Europei şi reacţia dezamăgitor de slabă a puterilor europene şi a administraţiei Obama faţă de această agresiune.
• necesitatea ca SUA, dar mai ales Europa să reinvestească fonduri în puterea militară a NATO şi să relocheze inteligent resursele şi capabilităţile militare ale Alianţei din Vest către centrul şi Estul Europei, pentru a contracara agresiunile Rusiei. Dacă fiecare stat NATO şi-ar atinge cota de 2% din PIB pentru apărare, ar însemna un plus anual de 82 de miliarde de dolari pentru apărarea NATO, a spus senatorul Ron Johnson. Acest lucru nu implică stabilirea de noi baze militare în ţări ca România, ci folosirea mult mai accentuată a celor deja existente, prin exerciţii comune şi rotaţii permanente de trupe, aşa cum se întâmplă deja în România.
• necesitatea de a atinge independenţa energetică a Europei faţă de gazul şi petrolul Rusiei, acest lucru implicând cel puţin dezbaterea privind cum ar trebui exploatate, respectând normele de mediu, propriile resurse naturale, inclusiv gazele de şist. McCain a numit Rusia „o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”.
• lupta anticorupţie care trebuie susţinută în România şi în Europa, pentru a permite astfel investitorilor să vină aici şi astfel să spargă monopolul energetic rusesc, lucru care ar contracara agresiunile Rusiei. John McCain s-a referit la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, ca la „un veritabil erou”, iar senatorul Murphy a spus că ideea ca Parlamentul să poată să-şi protejeze membrii în faţa anchetelor procurorilor, votând asupra imunităţii lor, ar fi „de tot râsul” în SUA.
• eliminarea vizelor SUA pentru români şi trimiterea unui ambasador cu puteri depline la Bucureşti au fost de asemenea subiecte abordate de senatorii americani. Cei trei au promovat la Washington legislaţia nouă privind imigraţia, incluzând şi posibilitatea ca România să intre în Visa Waiver, însă acum legea se află în Camerea Reprezentanţilor. În ce priveşte faptul că administraţia Obama întârzie de un an şi jumătate să nominalizeze un ambasador deplin la Bucureşti, McCain a fost tranşant: „Ne este jenă!”.
Iată cele mai importante declaraţii ale senatorilor americani:
John McCain (republican):
John McCain, 77 de ani, este senator de Arizona şi o legendă vie a politicii americane, aflat la al cincilea mandat în Congres. Erou de război, după ce a fost prizonier în lagărele din Vietnam timp de 6 ani, căpitanul de puşcaşi marini McCain a intrat în politică în urmă cu peste 30 de ani. În 2008, a fost contracandidatul lui Barack Obama, rămânând una dintre cele mai critice voci la adresa politicilor sale.
„Văd posibilitatea unei destabilizări, de exemplu în Moldova, Transnistria, la Odessa, ştim că Vladimir Putin continuă să trimită agenţi FSB şi alte trupe ruseşti în Ucraina, în ciuda declaraţiilor sale care spun că nu. Cred că există ameninţarea unei destabilizări mai ales în Moldova, care ar putea să urmeze, şi de aceea este extrem de important să arătăm solidaritatea noastră şi dorinţa de a sprijini şi coopera”.
„Nu cred că e nevoie să îi spun preşedintelui Obama cât de serioasă este situaţia, dar i-aş spune că, în opinia mea şi a prietenilor noştri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost faţă de acţiunile lui Vladimir Putin”.
„Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. (…) De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”.
„NATO este probabil cea mai de succes alianţă din istorie (…). Trebuie doar să avem curajul să reacţionăm în faţa lui Vladimir Putin şi să luăm nişte măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, şi aici mă refer în mod special la Germania”.
„(Rusia este) o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”.
„Respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie (Laura Codruţa Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile”.
Ron Johnson (republican):
Ron Johnson, 59 de ani, este senator de Wisconsin, aflat la primul său mandat. Înainte să intre în politică, Johnson a fost un important om de afaceri. Iniţial, a fost apropiat de Tea Party, însă a candidat din partea republicanilor, autofinanţându-şi campania electorală.
„Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare. Cealaltă componentă foarte importantă este că, dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, şi ca să faci asta e nevoie să scapi de corupţie”.
„Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important”.
Despre protestatarii împotriva fracturării hidraulice: „Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective”.
„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt”.
Christopher Murphy (democrat):
Christopher Murphy, 40 de ani, este cel mai tânăr senator american şi reprezintă Connecticut, din partea Partidului Democrat. Este un personaj cheie în legislaţia privind imigraţia şi deci are un cuvânt de spus în ce priveşte programul Visa Waiver.
„În mod clar ne-a fost reamintită importanţa NATO, după ani şi ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce priveşte alianţa transatlantică, recunoaştem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să îşi asume noi angajamente, pe care preşedintele le-a anunţat, o nouă iniţiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relaţia de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă acelaşi lucru. Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii”.
„Avem unele ţări în Europa care nu stau nemişcate în faţa agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franţa trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact acelaşi model folosit pentru preluarea Crimeei”.
„Cred că este un argument foarte clar, susţinut de ţările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul şi estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătăţii apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO”.
„Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea şi cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile şi chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populaţie, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte raţională pe care o poţi avea despre această nouă tehnologie”.
„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”.
CITIŢI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL CU CEI TREI SENATORI AMERICANI, REALIZAT DE FLORIN NEGRUŢIU, REDACTOR ŞEF GÂNDUL:
Florin Negruţiu: Domnilor senatori McCain, Murphy, Johnson, bine aţi venit în România, bine aţi venit la Gândul Live. Vă mulţumesc pentru acest interviu exclusiv. Domnule senator McCain, preşedintele Obama a spus, miercuri, că România nu este singură, că Polonia nu este singură, că ţările baltice nu sunt singure. Oficialii americani, din ramurile legislative sau executive, vizitează această parte a Europei, pentru a-i reasigura pe aliaţi că nu sunt singuri, că nu sunt lăsaţi în urmă. Vi se pare că există o ameninţare reală faţă de aceste ţări, din partea Rusiei, o ameninţare directă pentru o ţară ca România, care este membră UE şi NATO? Care este cel mai rău scenariu pentru România?
John McCain: Nu văd o ameninţare directă în sensul convenţional, un motiv fiind Articolul 5 al Tratatului NATO. Dar văd posibilitatea unei destabilizări, de exemplu în Moldova, Transnistria, la Odessa, ştim că Vladimir Putin continuă să trimită agenţi FSB şi alte trupe ruseşti în Ucraina, în ciuda declaraţiilor sale care spun că nu. Cred că există ameninţarea unei destabilizări mai ales în Moldova, care ar putea să urmeze, şi de aceea este extrem de important să arătăm solidaritatea noastră şi dorinţa de a sprijini şi coopera, iar asta include exerciţii militare extinse – România este locul ideal, pentru că are infrastructura ca noi să venim să facem exerciţii cu armata română şi alţi aliaţi. Deci, cât priveşte o ameninţare directă de tipul războiului convenţional, nu. Cât priveşte destabilizarea, cred că este o provocare serioasă.
Florin Negruţiu: Aţi declarat cu mai multe ocazii că acesta nu este un Război Rece, evitaţi să folosiţi termenul de Război Rece, deşi domnul Putin joacă pe tabla de şah a Războiului Rece. Dacă aţi vorbi cu preşedintele Obama, ce i-aţi spune despre cât de serioasă este această criză, cum i-aţi descrie această criză, cum aţi numi-o?
John McCain: În primul rând, cred că preşedintele Obama este conştient de cât de serioasă este această situaţie, este unul dintre motivele pentru care a dat asigurări privind sprijinul financiar şi alte domenii de cooperare. Ce trebuie noi să facem, una dintre provocările noastre, este să mergem înapoi la colegii noştri din Congres şi să le explicăm cât de important este acest tip de sprijin şi cum ar putea să implice folosirea banilor de la contribuabili, trimiterea de trupe cel puţin pe termen scurt. Deci nu cred că e nevoie să îi spun preşedintelui Obama cât de serioasă este situaţia, dar i-aş spune că, în opinia mea şi a prietenilor noştri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost faţă de acţiunile lui Vladimir Putin.
Florin Negruţiu: Dar dacă nu este un război rece, cum l-aţi numi?
John McCain: Aş spune că este vorba de ambiţiile lui Vladimir Putin de a reinstaura vechiul Imperiu Rus, despre credinţa sa că Ucraina este perla coroanei Imperiului Rus. Henry Kissinger spunea că Rusia cu Ucraina este un imperiu, iar fără ea este o ţară. Deci cred că este o perioadă în care Vladimir Putin încearcă să folosească diverse instrumente pe care le are la dispoziţie, inclusiv energia, pentru a creşte influenţa rusească mai ales în estul Europei.
Florin Negruţiu: Domnilor senatori Johnson, Murphy, vă adresez această întrebare amândurora. Aţi lucrat împreună la legea privind alianţa bipartizană cu NATO, care promovează întărirea alianţei cu NATO. Încearcă Statele Unite să construiască o strategie de izolare, care a funcţionat în timpul Războiului Rece, pe care europenii nu sunt capabili să o implementeze singuri?
Christopher Murphy: În mod clar ne-a fost reamintită importanţa NATO, după ani şi ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce priveşte alianţa transatlantică, recunoaştem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să îşi asume noi angajamente, pe care preşedintele le-a anunţat, o nouă iniţiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relaţia de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă acelaşi lucru. Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii. Noi credem că putem susţine acest caz în faţa Congresului SUA, că ar trebui să investim în parteneriatul cu NATO, dar trebuie să vedem că aceleaşi investiţii vin şi din Europa. În acelaşi timp, trebuie să regândim ce înseamnă Articolul 5. El a fost creat să oprească o incursiune militară tradiţională într-o ţară aliată NATO, dar vedem că Rusia şi Putin pun la punct un nou tip de război, în care nu trimite trupe dincolo de graniţe, fie că e vorba de Transnistria, Abhazia şi acum estul Ucrainei, ci folosesc provocări şi intimidări, mită şi sprijin pentru grupările separatiste să preia controlul unei regiuni, fără trimiterea de trupe militare. Deci trebuie să regândim ce înseamnă această protecţie în NATO, pentru că dacă scapă cu aceste activităţi din estul Ucrainei, am putea vedea în viitor activităţi similare în ţările baltice. Trebuie să fim foarte clari ce fel de protecţie oferă NATO.
Ron Johnson: Eu cred că trebuie să recunoaştem că SUA cheltuiesc deja în jur de 600 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, aproape 4% din economia noastră. Dacă fiecare ţară NATO ar atinge acea ţintă de 2%, ar însemna un plus de 82 de miliarde de dolari pe an pentru apărare. Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare. Cealaltă componentă foarte importantă este că, dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, şi ca să faci asta e nevoie să scapi de corupţie. Suntem foarte mulţumiţi de România, suntem impresionaţi de un procuror special anticorupţie pe care l-am întâlnit aseară, vrem să facem tot ce putem pentru a-i sprijini eforturile aici, pentru că asta e cu adevărat necesar, trebuie stârpită corupţia din toate ţările europene, pentru a putea atrage genul de investiţii care să te facă mai independent de rezervele ruseşti de gaz şi petrol.
Florin Negruţiu: Este încă NATO o alianţă funcţională? Pentru că există ţări europene care privesc diferit Rusia, care au perspective diferite. Aţi putea construi o altă alianţă cu ţările est-europene, un fel de urmaş al NATO? Au existat dezbateri despre asta.
Ron Johnson: Este absolut funcţională şi este important să înţelegem că NATO este o alianţă defensivă. NATO nu ameninţă pe nimeni. Este un argument foarte important. Vladimir Putin nu trebuie să se simtă ameninţat de NATO, dar trebuie să ne asigurăm că este o alianţă puternică, ce poate fi mereu îmbunătăţită. Dar eu sunt mai preocupat de activitatea economică pe care Vladimir Putin o foloseşte…
„Am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin”
Florin Negruţiu: Nu credeţi că liniile NATO sunt prea departe în Vest, faţă de linia actuală de conflict?
John McCain: Trebuie să fiu foarte direct. Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. A existat un acord la Budapesta, când Ucraina a renunţat la arsenalul nuclear, care spunea că integritatea teritorială a Ucrainei va fi respectată, iar Crimeea făcea parte din el. Dar nu am fost surprins. De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta, după cum a spus senatorul Johnson, este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin. Este un fapt.
Christopher Murphy: Avem unele ţări în Europa care nu stau nemişcate în faţa agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franţa trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact acelaşi model folosit pentru preluarea Crimeei. Deci cred că aveţi dreptate când sugeraţi că sunt tensiuni şi întrebări în Alianţă, dar din crize se naşte oportunitatea, iar oportunitatea este să-i convingem pe europeni că aceasta este o alianţă în care merită să investească.
Florin Negruţiu: Dar revenind la întrebare, vedeţi o nouă structură care să organizeze această regiune?
John McCain: Nu, structura NATO este bună, NATO este probabil cea mai de succes alianţă din istorie, dacă te uiţi de când a fost creată, până la prăbuşirea Uniunii Sovietice, la cooperarea transatlantică şi din interiorul comunităţii europene. Trebuie doar să ai curajul să reacţionezi în faţa lui Vladimir Putin şi să iei nişte măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, şi aici mă refer în mod special la Germania. Este doar un fapt fundamental.
Ron Johnson: Ce s-a întâmplat în Ucraina a fost un semnal de alarmă, nu doar pentru America, ci pentru toată Europa. Acum trebuie să răspundem acestui semnal şi să reinvestim în NATO, să întărim această structură şi să facem activitatea economică să avanseze, pentru a-l slăbi pe Vladimir Putin. Acesta este răspunsul cel mai bun.
Christopher Murphy: Şi să aloci resursele cum se cuvine, adică este o întrebare legitimă unde ar trebui să se afle grosul trupelor în interiorul NATO. Şi cred că este un argument foarte clar, susţinut de ţările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul şi estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătăţii apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO.
John McCain: Vreau să adaug că asta nu înseamnă o nouă bază militară aici, ci doar, de exemplu în România, să folosim facilităţil existente, să facem exerciţii comune în mod regulat şi trupele să se ruleze aici. Dar nu există îndoială că evenimentele din ultimul an au subliniat nevoia de a pune un accent mult mai mare pe capabilităţile NATO din această parte a Alianţei.
Florin Negruţiu: Prin baze regulate înţelegeţi baze permanente NATO-SUA în ţări ca România?
John McCain: Nu, sunt baze de aici, baze din regiune pe care le putem folosi pentru operaţiuni comune, putem activa, antrena apoi rula trupele. Nu vom cheltui bani pentru a construi şcoli, spitale în baze tradiţionale, pe care le ştim din Războiul Rece, pentru că nici nu este nevoie, aşa cum a arătat senatorul Murphy, asta nu e o confruntare în care ruşii să intre printr-o breşă, este vorba de un nou război de tip neregulat cu care ne confruntăm.
Florin Negruţiu: Deci nu sprijiniţi ideea unor baze NATO permanente în ţările din estul Europei?
John McCain: Sprijin ideea bazelor existente deja şi extinderea capabilităţilor din bazele existente, în care putem avea exerciţii comune nu doar cu ţara gazdă, ci şi cu alte state NATO. Şi asta în baza unui program regulat şi continuu.
„Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”
Florin Negruţiu: Aţi numit Rusia o benzinărie care se dă drept ţară…
John McCain: Da, şi apoi m-am corectat, am spus o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară.
Florin Negruţiu: Ştim cu toţii că multe ţări europene sunt dependente de energia rusească. Vedeţi vreo soluţie pe termen scurt pentru a depăşi această dependenţă?
Ron Johnson: Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important. Dar dacă am reduce corupţia…
Florin Negruţiu: Ar fi vorba de o investiţie din ambele părţi.
„Dacă am începe să atacăm corupţia din estul Europei, investiţiile ar curge în Europa”
Ron Johnson: Dacă am începe să atacăm corupţia din estul Europei, investiţiile ar curge în Europa, aţi putea începe să folosiţi propriile resurse naturale. Ştiu că există clar îngrijorări de mediu, dar noi avem o imensă revoluţie energetică în America, din cauza fracturării hidraulice. Voi aveţi aici în Europa resurse de energie şi ar fi de ajutor dacă aţi începe să le exploataţi. Orice se poate face pe termen scurt, pentru a-i semnala lui Putin că zilele sale de monopol s-au terminat, cred că va duce la detensionare şi va mişca lucrurile în direcţia cea bună.
Christopher Murphy: Există semnale pe termen scurt, dar nu există soluţii pe termen scurt. Va fi un angajament pe termen lung în problema independenţie energetice, iar în SUA avem o dezbatere dacă are sens să exportăm GNL. Opinia mea este că dacă eu sprijin asta, vreau să fiu sigur că Europa este gata să-şi creeze propriile rezerve de energie, iar România este un exemplu de ţară care s-a dedicat explorării acestui potenţial, dar Germania îşi închide centralele nucleare, alte ţări din Europa refuză chiar să aibă o discuţie despre fracturarea hidraulică. Deci acesta trebuie să fie un parteneriat, iar sugestia lui Tusk pentru o cooperare colectivă pe energie în Europa este foarte importantă.
Florin Negruţiu: În România au fost proteste de stradă împotriva fracturării hidraulice.
Christopher Murphy: Şi în America au fost.
Florin Negruţiu: Cum le explicaţi acestor oameni beneficiile fracturării hidraulice şi ale gazelor de şist, pentru că resursele aici în România aparţin statului, nu oamenilor care deţin pământul.
Ron Johnson: Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective.
Christopher Murphy: Nu este totul sau nimic. Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea şi cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile şi chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populaţie, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte raţională pe care o poţi avea despre această nouă tehnologie.
„Mesajul nostru este că respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie, cred că este un adevărat erou”
Florin Negruţiu: Întărirea armatei este strâns legată de lupta anticorupţie şi aţi menţionat acest lucru. Vicepreşedintele Biden a vorbit despre corupţie când a venit la Bucureşti. Care este mesajul dumneavoastră pentru Parlamentul României, având în vedere că majoritatea membrilor au votat să nu ridice imunitatea unor politicieni acuzaţi de corupţie?
John McCain: Mesajul nostru este că respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie, cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile. Nu încercăm să le spunem oamenilor de aici ce ar trebui să facă, dar avem anumite standarde universale pe care ne aşteptăm ca toată lumea să le respecte cât mai mult posibil. Ţara noastră nu este lipsită de corupţie, se întâmplă tot timpul, dar ne luptăm cu ea. Deci vrem să vedem progres în acest domeniu. Şi din nou, nu încercăm să interferăm, doar încercăm să spunem clar că ne afectează relaţiile cu România, dar şi cu alte ţări.
„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi”
Christopher Murphy: Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA.
Ron Johnson: Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt. Semnele încurajatoare pe care le-am văzut, fie că e vorba de ce s-a întâmplat pe Maidan în Ucraina, oameni tineri ieşind în faţă şi cerând un guvern mai puţin corupt, fie ce auzim aici în România – tineri care cer acest lucru, sunt semne care ne dau speranţă.
„Sprijin cu tărie un nou set de reguli care ar permite României să intre în Visa Waiver Program”
Florin Negruţiu: Două întrebări scurte, la final. Una este pentru dumneavoastră, domnule senator Murphy. Programul Visa Waiver pentru România.
Christopher Murphy: Sprijin cu tărie un nou set de reguli care ar permite României să intre în acest program, senatorul McCain a fost responsabil cu adoptarea în Senat a unei reforme a legislaţiei privind imigrarea, care ar fi rezolvat această problemă, sperăm ca şi Casa Reprezentanţilor să o susţină.
Florin Negruţiu: Când putem vedea rezolvată această problemă?
Christopher Murphy: Noi am trecut-o prin Senat, deci când membrii Casei Reprezentanţilor vor veni în vizită, îi puteţi întreba pe ei.
John McCain: Continuăm cu toţii să avem acest lucru ca prioritate, nu doar din acest motiv, ci din mai multe motive.
„Sincer, ne este jenă”
Florin Negruţiu: Ultima întrebare, despre ambasadorul SUA la Bucureşti.
John McCain: Cunoaştem problema şi vrem să o rezolvăm, credem că actualul şef al misiunii face o treabă extraordinară, suntem mândri de munca sa şi a echipei lui, dar vom aborda problema şi vom stabili care este cea mai bună opţiune. Sincer, ne este jenă.
Ron Johnson: Motivul pentru care am venit aici este că vrem să sprijinim cât mai mult ce aţi reuşit aici în România şi parte a acestei relaţii este să avem o prezenţă diplomatică puternică aici, deci vom sprijini şi acest lucru cât mai mult.
Florin Negruţiu: Domnilor senatori, vă mulţumesc foarte mult.”
McCain l-a luat peste picior pe Putin! IATĂ cele mai tari declaraţii făcute pe seama liderului de la Kremlin
Se arata, printre altele, ca:
„„Şoimul politicii externe americane” a rămas fidel convingerilor sale şi la Chişinău. Senatorul republican John McCain nu a ezitat să-l ia peste picior pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dar şi întreaga Rusie, în legătură cu recentele evenimente din Ucraina.
În cadrul unei întâlniri cu studenţii, senatorul american John McCain nu a ezitat să facă glume şi să ironizeze pe seama acţiunilor lui Vladimir Putin. Astfel, când s-a referit la sancţiunile impuse de Rusia şi care l-au vizat şi pe el, McCain a spus că regretă că nu a ajuns în Siberia în acest an: „Nu ştiu dacă sunteţi la curent că am fost sancţionat de Vladimir Putin. Din această cauză nu mi-am petrecut vacanţa de primăvară în Siberia, anul acesta”.
De asemenea, oficialul de la Washington a lansat un atac dur la adresa Rusiei, pe care a numit-o „staţie de alimentare cu gaze, care pretinde a fi ţară„.
„Rusia este o staţie de alimentare cu gaze, deghizată sub formă de ţară. De fapt, este vorba despre o mafie care administrează această staţie de alimentare cu gaze, deghizată sub formă de ţară”, a spus McCain.
John McCain a reiterat o declaraţie mai veche, prin care a comparat scenariul lui Vladimir Putin în Ucraina cu cel folosit de Hitler în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Rusia vrea să meargă şi să ia o parte din altă ţară pentru că acolo sunt vorbitori de limbă rusă. Acest scenariu a fost început de Hitler, care a mers în ţări din afara Germaniei cu argumente că acolo ar fi fost vorbitori de limbă germană, care aveau nevoie de protecţie”, a spus oficialul american.
Senatorul a ţinut să menţioneze că nu prezice un al treilea război mondial pentru că acţiunile lui Putin vor fi pedepsite de comunitatea internaţională.”
Deosebit de interesant!
In general sunt de acord cu cele afirmate de cei trei senatori, dar as avea cateva remarci de facut…
– Spre exemplu, de ce trebuie eroizata Laura Codruta Kovesi? E un om care-si face datoria. De ce un om care isi face datoria trebuie, in Romania, privit ca un erou? Eu cred ca daca la sefia DNA ar veni cineva de la PSD, atunci si acesta si-ar face datoria cat se poate de bine, poate chiar mai bine, de ce nu?, decat Laura Codruta Kovesi! Poti s-o feliciti pe D-na Kovesi pentru activitatea depusa, poate primi si o decoratie, dar a spune ca e o „eroina”… eu cred ca e prea mult… Pe de alta parte, nu sunt de acord cu ideologizarea luptei impotriva coruptiei. O astfel de activitate este de competenta organelor judiciare, care, intr-adevar, trebuie sa-si faca datoria. Dar asta e una. Insa a transforma totul intr-o ideologie e cu totul altceva, lucru cu care nu sunt de acord.
– Mai trebuie spus ceva legat de afirmatia D-lui. Christopher Murphy:
„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA.Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA„
In primul rand, vorbim de doua tari diferite, cu Constitutii diferite, cu economii diferite si productivitati, si performante economice diferite. Eu as considera ca dimensionarea justa a statului este esentiala pentru a neutraliza si combate coruptia in Romania. In general vorbind, libertatea economica e mai mare cu cat statul se retrage din economie. Un stat mare (vorbim de stat, nu de tara!!), desi corupt, nu presupune o mare libertate economica. Pe de alta parte, un stat mare este mult mai vulnerabil la fenomenul coruptiei, de aceea unui astfel de stat i se potriveste o conducere autoritara, dictatoriala, pentru a se putea mentine ordinea. In Romania nu numai ca avem un stat mare si ineficient, dar sa ne gandim ca in perioada 2004-2009 au fost angajati 500.000 de oameni la stat, ca functionari de stat, numarul lor total ajungand in 2009 la 1.400.000 de persoane. Cresterea birocratiei la stat presupune predispunerea statului la fenomenul coruptiei. Mai mult, numarul de functionari publici sustenabili de catre stat ar trebui sa fie intre 800.000 de persoane (cati erau la sfarsitul perioadei comuniste) si 900.000 de persoane (sfarsitul guvernarii Nastase). Cresterea abnorma a functionarimii, la stat, determina o foarte buna predispozitie pentru coruptie!
Mai trebuie sa spunem ca la noi statul este si producator de bunuri si servicii, ceea ce in America nu se intampla. Intr-un astfel de stat, precum la noi, atat de diferit de cel american, sa nu ne mire ca exista o coruptie care este, ca sa zic asa, date fiind aceste conditii ale statului de la noi, in firea lucrurilor. Dar trebuie aratat ca si sectorul privat, in general vorbind, e foarte slab la noi, atat din punctul de vedere al productivitatii, al specializarii pe anumite tipuri de produse, cat si din punctul de vedere al competitivitatii, lucru ce nu se poate spune despre US.
Am facut acest mic expozeu deoarece eu cred ca trebuie sa intelegem bine cum stau lucrurile aici, printr-o comparatie cu America, daca tot facem comparatii!
– Reducerea dependentei energetice fata de Rusia. Da, e adevarat, resurse proprii… Dar cat sunt de mari aceste resurse? Ajung? Ideea proiectului Nabucco era foarte buna! Ar fi, iata, mai multe posibilitati, inclusiv importul de gaz lichefiat din SUA. Eu cred ca e destul de clar ca in aceasta ecuatie „energetica” este prezent interesul unor companii americane. Care vor sa patrunda pe piata europeana. Aici UE are un cuvant de spus. Cum se pozitioneaza Romania? Deocamdata, in Romania, nu prea mi se pare ca exista un mare entuziasm in privinta exploatarii gazelor de sist… Totusi, Romania, din cate inteleg, sta bine la capitolul acesta: reducerea dependentei fata de energia ruseasca. Dar ce sa mai vorbim de Germania, si ma refer, desigur, la Nord Stream!!!! Pentru ca, prin acest proiect, Germania s-a legat practic de Rusia si e greu de tot de dezlegat!! Mai ales daca Rusia va furniza gaze Germaniei la preturi mici, foarte competitive. Bulgaria, o alta tara foarte dependenta de gazul rusesc si cred ca suspendarea proiectului South Stream o afecteaza destul de tare!
Lovitură grea pentru Rusia: Bulgaria suspendă conducta South Stream. Cum arată tabla de şah a dependenţei europene de gazele ruseşti
„În aceeaşi zi în care trei dintre cei mai influenţi senatori americani au ajuns la Sofia, via Bucureşti, premierul Bulgariei a anunţat că ţara sa suspendă construcţia conductei de gaz rusesc South Stream, ca răspuns la solicitările Uniunii Europene şi ale SUA. În contextul unei crize care tinde să se detensioneze, cu Ucraina, Rusia deţine încă un control relativ asupra pieţelor europene de energie, ţinând practic captive câteva ţări şi făcând Europa să depindă de exporturile sale de gaz. Senatorii americani au vorbit la Gândul despre necesitatea Europei de a sparge monopolul energetic rusesc şi de a reduce dependenţa de gazul rusesc, pentru a putea astfel să existe o reacţie unitară de securitate la agresiunile Rusiei. „Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”, a spus republicanul John McCain. Reacţia Europei nu este atât de palidă pe cât pare, fiind pierdută în birocraţia de la Bruxelles: UE a accelerat recent cursa pentru scăderea acestei dependenţe, iar gestul Bulgariei, ţară care importă aproape 90% gaz rusesc, dă o gură de aer Europei şi o lovitură dură proiectului-fanion al Gazprom.
Bulgaria a anunţat duminică după-amiază că suspendă pe termen nedefinit lucrările la conducta de gaz South Stream, controlată de Rusia şi care ar urma să aducă gazul rusesc către pieţele europene, ocolind Ucraina. Decizia vecinilor noştri vine ca urmare a cererii Comisiei Europene de a investiga dacă acest contract respectă reglementările privind concurenţa şi monopolul energetic. UE este îngrijorată că acest contract a fost acordat ruşilor fără să existe o licitaţie publică, iar proiectul conductei South Stream pare să contravină directivelor europene, care spun că o conductă trebuie să fie deschisă mai multor furnizori, pentru a exista concurenţă şi diversitate a resurselor.
Totodată, SUA şi-a exprimat nemulţumirile legate de faptul că firma care urmează să construiască tronsonul South Stream în Bulgaria – Stroytransgaz –, este o subsidiară Gazprom, deţinută de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, un apropiat al lui Vladimir Putin şi care se află pe lista de sancţiuni a Washingtonului, deschisă ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia şi a destabilizării estului Ucrainei.
“Am decis oprirea construcţiei. În funcţie de consultările cu Burxelles-ul, vom decide cum va evolua lucrarea”, a declarat premierul Bulgariei, Plamen Oreşarski.
Declaraţia sa a venit la scurt timp după ce trei dintre cei mai influenţi senatori americani – John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy – au sosit la Sofia, de la Bucureşti, unde au vorbit în exclusivitate la Interviurile gânduldespre necesitatea Europei de a sparge monopolul energetic rusesc asupra unor pieţe de energie şi de a reduce dependenţa de gazul rusesc, pentru a putea astfel să existe o reacţie unitară de securitate la agresiunile Rusiei, similare cu cele din Ucraina.
South Stream este un proiect-fanion al politicii de energie a Rusiei, care are ca scop nedeclarat folosirea resurselor naturale, precum gazul şi petrolul, pentru a exercita influenţa şi controlul Moscovei asupra clienţilor săi. South Stream a apărut ca răspuns la proiectul conductei de gaz Nabucco, susţinută de mai mulţi parteneri europeni, printre care România, dar şi de SUA. Nabucco a fost abandonat în 2013, ca urmare a faptului că finanţatorii săi nu au reuşit să securizeze furnizori de gaz din zona Mării Caspice – Azerbaidjan, Turkmenistan, aceştia orientându-se către alte pieţe sau proiecte (în 2013, Azerbaidjan a ales să livreze gazele de la Şah Deniz către Europa prin conducta trans-adriatică TAP). Proiectul rusesc South Stream a rămas însă în picioare, urmând să demareze în 2018 pe traseul Rusia – Marea Neagră – Bulgaria, de aici urmând să se ramifice către Grecia şi Italia, pe de o parte, iar pe de altă parte spre Serbia, Macedonia, Slovenia, Ungaria şi Austria. România a fost abordată de Rusia pentru a face parte din proiect, în detrimentul Bulgariei, însă Bucureştiul a refuzat oferta.
Americanii la Bucureşti: de la „Rusia este o benzinărie mafiotă”, la „ruperea monopolului rusesc”
Înainte de a ajunge la Sofia, senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy au trecut prin Bucureşti, unde s-au întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, dar şi cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Într-un interviu exclusiv acordat gândul, oficialii americani au vorbit printre altele şi despre necesitatea Europei de a contracara această politică agresivă a gazului, promovată de Rusia, pentru a-şi exercita influenţa în străinătatea apropiată şi în Europa.
„Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”, a spus tranşant senatorul republican John McCain, iar reacţia slabă a europenilor în criza din Ucraina a fost pusă exact pe seama clientelismului unor puteri europene faţă de această “benzinărie”.
„Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. (…) De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”, a spus McCain.
La rândul său, republicanul Ron Johnson a vorbit despre găsirea unuia dintre punctele sensibile ale lui Putin – rezervele de gaz şi de petrol – şi de spargerea monopolului rusesc pe pieţele europene de energie.
“Dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie”, a spus Ron Johnson.
Printre soluţiile propuse de senatorii americani în acest sens s-au numărat exploatarea gazelor de şist, cu asigurarea protecţiei mediului şi a impunerii unor restricţii exploatărilor de acest fel (distanţa faţă de sursele de apă sau de aglomerările de populaţie), precum şi achiziţia de gaz natural lichefiat, pe care SUA se pregăteşte să îl exporte, având surplus de pe urma revoluţiei energetice declanşate de exploatarea gazelor de şist.
„Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important”, a spus Ron Johnson.
Dependenţa Europei de gazul rusesc: media importurilor de 25%, ţări dependente 100%
Procentul importurilor de gaz rusesc, pe ţări. Sursa: The Economist.
Mult temuta dependenţă a Europei de gazul rusesc nu este atât de covârşitoare pe cât sună, însă reprezintă o ameninţare reală, pentru că unele ţări depind 100% sau în proporţii mari de importurile de gaz din Rusia. Media importurilor ruseşti în UE era însă de doar 24% în 2012, conform The Economist. În 2013, acestea au crescut la 39%, conform Comisiei Europene.
Ţările absolut captive în monopolul energetic al Moscovei sunt Lituania, Estonia, Letonia şi Finlanda, care importau 100% din necesarul de gaz din Rusia, în 2012. Le urmează îndeaproape Bulgaria (89%), Slovacia (83%) şi Ungaria (80%). Slovenia, Austria, Polonia, Cehia sau Grecia importă şi ele mai mult de jumătate din necesarul intern de gaz din Rusia.
România stă bine din acest punct de vedere, nebazându-se pe importurile de gaz din Rusia decât în proporţie de 24% în 2012, în ultimii ani această cifră nedepăşind 30%, în funcţie de duritatea iernilor.
Principala problemă este însă că aproximativ jumătate din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa trec prin Ucraina, iar dată fiind criza dintre cele două ţări, există riscul să asistăm din nou la o „închidere a robinetului”, similară cu crizele din 2009 sau din 2006, când Europa a rămas fără gaze în plină iarnă, din cauza disputelor Kiev-Moscova. Deja Gazprom a anunţat că tarifele la gaz pentru Ucraina vor creşte cu 44%, la 385 de dolari pe mia de metri cubi, ca urmare a răsturnării regimului Ianukovici şi a orientării Ucrainei către asocierea cu UE.
O criză a gazelor provocată pe relaţia Ucraina-Rusia nu ar mai fi însă atât de serioasă ca în trecut, pentru că Europa a început să lucreze deja la diversificarea resurselor de gaz şi la interconectarea reţelelor interne de furnizori.
Totuşi, influenţa politică pe care Rusia o exercită prin intermediul exporturilor sale de gaze nu trebuie văzută ca o stradă cu sens unic. Politica de închidere a robinetului nu funcţionează aşa de uşor pe cât este percepută de public, pentru că, în primul rând, Rusia este interesată să îşi valorifice financiar resursele. Exporturile de gaz şi de petrol ale Rusiei constituie aproximativ 70% din exporturile anuale ale Rusiei, aducând venituri de peste 500 de miliarde de dolari, adică mai mult de jumătate din bugetul Federaţiei Ruse. Piaţa europeană joacă un rol important în această schemă de business, pe care Rusia nu îl poate sacrifica prea uşor.
Reţelele de gaz ale Rusiei în Europa
Conductele de gaz ale Rusiei şi ieşirile spre Europa.
În ultimii ani, chiar Rusia a lucrat la o diversificare a căilor de transport al gazului către Europa, pentru a nu mai depinde de ţări de tranzit ca Ucraina sau Belarus, principalele căi de acces ale gazului rusesc către Europa. Astfel, o criză ruso-ucraineană cu efecte de tip „închiderea robinetului” nu este de dorit nici de către ruşi, care pun mai presus interesul de business, decât cel politic, în zona occidentală, pe scurt vor să-şi vândă gazele la un preţ cât mai bun.
Gazul rusesc intră în Europa prin conducta Yamal, care trece prin Belarus către Polonia şi Germania, prin conducta Blue Stream, care duce gazul rusesc către Turcia, prin conducta Nord Stream, care duce gazul rusesc direct în Germania, prin Marea Baltică, evitând ruta Belarus-Polonia. Principalul proiect la care visează Rusia pentru a-şi acoperi reţeaua de distribuţie a gazului în Europa este South Stream, care ar urma să treacă prin Marea Neagră şi Bulgaria, către sudul şi centrul Europei. Proiectul evită Ucraina, scăpând astfel de efectele unei crize politice cum este cea actuală.
Gazul rusesc, o armă cu două tăişuri, care a ajuns să rănească Moscova. Reacţia UE, după criza ucraineană
Politica Rusiei de a folosi petrolul şi gazele drept arme de exercitare a influenţei şi controlului asupra clienţilor ţinuţi captivi energetic s-a întors în ultimii ani împotriva Rusiei. În 2009, analistul rus Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie Moscova, arăta că Rusia şi-a comparat resursele de gaz şi petrol cu arsenalul nuclear din timpul Războiului Rece, însă folosirea acestei arme s-a dovedit un dezastru. Rusia a pierdut încrederea clienţilor săi europeni, după crizele gazului cu Ucraina din 2006 şi 2009, şi a pierdut alianţe energetice cruciale în Asia Centrală, în Azerbaidjan şi Turkmenistan, care s-au orientat către China sau către Occident cu exportul de gaze.
„Spaima că Rusia va crea un califat al gazelor în Asia Centrală s-a dovedit a fi nefondată”, spunea Trenin.
Acum, după criza cu Ucraina din 2014, Rusia se află în faţa unui nou moment de răscruce în ce priveşte exporturile de energie către Europa. „Ucraina ar putea fi paiul care a rupt spinarea cămilei”, spune profesorul Ariel Cohen, de la The Heritage Foundation. Şi asta pentru că Europa nu mai este dispusă, ca în 2009, să stea cu mâinile în sân privind cum Rusia se joacă cu robinetul de gaz după bunul plac.
Europa a început să lucreze activ la căutarea de metode de a contracara această dependenţă de gazul rusesc.Mai mult, ca urmare a crizei din Ucraina, Comisia Europeană a anunţat la sfârşitul lunii mai că accelerează politica de reducere a dependenţei energetice a UE, printr-o nouă strategie europeană de securitate energetică. La sfârşitul lunii iunie, Comisia urmează să prezinte primele măsuri concrete în acest sens şi să anunţe care sunt cele 33 de proiecte considerate esenţiale pentru securitatea energetică a UE.
„Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică. Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte”, arăta Comisia Europeană în luna mai.
Pe termen scurt, UE vrea să efectueze teste de stres care să simuleze o tăiere a gazelor ruseşti pe timpul iernii, via Ucraina, precum şi să crească stocurile de gaze, să dezvolte infrastructura care să permită fluxurile inverse de gaz, să reducă nevoia europeană de gaz pe termen scurt şi să folosească mai mulţi combustibili alternativi.
De altfel, Comisia Europeană lucrează mai demult la această strategie. În octombrie 2013, Comisia a anunţat că a adoptat o listă cu 248 de proiecte de infrastructură energetică, în cadrul programului TEN-E (Trans European Network – Energy), numite “proiecte de interes comun” (PCI). Banii puşi la bătaie pentru aceste proiecte se ridică la 5,85 miliarde de euro, pentru perioada 2014-2020.
Câteva dintre cele mai importante proiecte de conducte de gaz alternative la cele ale Rusiei, sprijinite de UE, sunt TAP (Trans Adriatic Pipeline, care aduce gazul din Azerbaidjan prin Turcia, către Grecia, Albania, Marea Adriatică şi Italia) şi interconectarea mai multor conducte care să aducă gazul din Turkmenistan şi Azerbaidjan, prin Turcia şi Georgia, către Europa – TCP (Trans Caspian Pipeline), TANAP (Trans Anatolia Pipeline) şi extinderea Conductei sud-caucaziene Baku-Tbilisi-Erzurum (Azerbaidjan-Georgia-Turcia).
Alternativele Europei la gazul rusesc: GNL, gazele de şist şi interconectorii
Europa foloseşte deja alternative la gazul natural clasic, unde Rusia deţine un control semnificativ asupra exporturilor.
În contextul în care SUA a atins surplusul de gaze, din cauza revoluţiei gazelor de şist, şi caută să adopte legislaţia care să-i permită să exporte gazul sub formă lichefiată către Europa şi alte pieţe de desfacere, bătrânul continent foloseşte deja într-o măsură considerabilă această formă de energie importată. Europa importa în 2012 gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar (31%), Nigeria (14%) şi Algeria (11%), conform The Economist. Totuşi, importurile de GNL au variat mult – dacă în 2011 se ridicau la 86,5 miliarde de metri cubi, în 2013 au fost doar de 45,7 miliarde.
Există însă deja proiecte care să aducă GNL în Europa, prin crearea de terminale pe coastele maritime, care să convertească gazul lichid transportat pe mări în forma sa naturală: România dezvoltă un terminal de GNL la Constanţa, Polonia şi Lituania construiesc terminale la Marea Baltică, iar Croaţia vrea şi ea unul la Adriatică.
Un impediment în calea acestei alternative este că ţările exportatoare investesc enorm în tehnologia de lichefiere a gazului şi caută clienţi stabili, bogaţi şi de volum – China, Japonia, astfel că preţurile pentru GNL nu concurează cu cele la gazul clasic. Dacă SUA ar începe să exporte GNL către Europa, preţurile ar scădea şi această alternativă ar deveni viabilă.
Interconectorii sunt mici conducte de legătură între cele deja existente, care permit accesul la mai multe reţele de transport de gaz, ceea ce permite concurenţa la preţ şi scăderea dependenţei de un singur furnizor – recte Rusia. UE lucrează deja din greu la această strategie de contracarare a influenţei ruseşti, pe reţeaua de conducte Nord-Sud, în special în Ungaria, Slovacia şi Cehia, care îşi pot astfel lua astfel gazul din reţeaua baltică şi de la Marea Nordului.
Sursa: Comisia Europeană.
Nu în ultimul rând, gazele de şist sunt luate în calcul, în ciuda suspiciunilor privind problemele de mediu pe care le creează exploatarea lor prin tehnologia fracturării hidraulice. Polonia este singurul stat european care a început exploatarea gazelor de şist, însă europenii nu sunt unitari în politica faţă de această formă de energie alternativă, pe care SUA o promovează puternic în Europa, dat fiind succesul enorm de care s-a bucurat acasă la americani.
Stadiul exploatării gazelor de şist în Europa. Sursa: The Economist.
Deocamdată, conform estimărilor europene, rezervele de gaze de şist se ridică la aproximativ un sfert din cele ale SUA, adică în jur de 11.700 de miliarde de metri cubi. Exploatarea lor este însă problematică, pentru că legile, lipsa tehnologiei şi provocările de mediu sunt abordate diferit în fiecare stat european. Dacă România a permis explorarea pentru a permite companiilor să verifice dacă aceste resurse merită exploatate, Franţa, Cehia, Olanda sau Bulgaria au interzis orice activitate în domeniu. Exploatarea gazelor de şist se va ridica la doar 4 miliarde de metri cubi pe an în Europa, în 2020, conform The Economist, o proporţie infimă din necesarul de consum european.
Ce face România, în cadrul securităţii energetice UE, pentru contracararea Rusiei
România dezvoltă mai multe proiecte care întăresc securitatea energetică a UE şi sunt menite să îi reducă dependenţa de importuri. Acestea sunt incluse în lista proiectelor de interes comun, adoptată de Comisia Europeană.
Printre proiecte se numără integrarea sistemului de tranzit şi de flux invers al gazului, la Isaccea şi Siliştea, către Bulgaria; creşterea capacităţii de stocare de gaz la Depomureş; integrarea în conducta AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România), care să ducă gazul mai departe în Ungaria, pe la Arad, dar şi extinderea către Constanţa, la terminalul de GNL; interconectarea pe ruta Bulgaria-România-Ungaria-Austria, a unei conducte care să fie legată la TANAP, TCP şi TAP; conducta submarină White Stream, care să lege Georgia de România, prin Marea Neagră, fiind conectată la TCP – TransCaspian Pipeline, proiect care să aducă gaz din Azerbaidjan şi Turkmenistan.”
De aceea era bun gazoductul Nabucco, pentru ca era asiguratoriu iar securitatea sa ar fi trebuit sa fie aparata cu ajutorul fortelor armate, cu ajutorul NATO! Bineinteles, daca ideea este ca sa se importe gaz lichefiat din America, putem lucra impreuna la un astfel de proiect. Ar fi o chestie foarte interesanta: preturile ar scadea! 🙂 In orice caz, ce e important de retinut este ca exista solutii pentru reducerea dependentei si chiar castigarea independentei fata de gazul rusesc!! Un lucru deosebit de important, cu consecinte geopolitice majore!
McCain despre Rusia: „Benzinaria mafiota care se da drept tara”
Ca aceasta caracterizare facuta Rusiei va ramane celebra, nu ma indoiesc. Insa e ceva care nu-mi place in aceasta caracterizare, si o spun cu tot respectul fata de Dl. McCain! Daca e asa cum spune, atunci americanii par niste copii care se joaca cu focul in jurul benzinariei… Lucrul asta m-a speriat cel mai tare, pentru ca daca zisa benzinarie, fie ea si mafiota, va face explozie, va dati seama ce ar insemna asta? Si gandul te duce la scutul antiracheta, insa iata ce afirma fondatorul Stratfor, Dl. George Friedman:
George Friedman/Stratfor, dupa vizita la Bucuresti: Daca scutul antiracheta inlocuieste, in loc sa completeze alte chestiuni de baza pentru interesul national, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot
Se arata, printre altele, ca:
„Relatiile economice cu SUA si rezolvarea spectrului larg de probleme de securitate nationala sunt mult mai importante pentru Romania decat scutul antiracheta, apreciaza George Friedman, fondatorul si presedintele grupului de consultanta strategica Stratfor, intr-o ampla analiza realizata dupa recenta sa vizita la Bucuresti. El scrie ca pentru a intari o relatie multidimensionala necesara cu SUA, Romania trebuie sa-si rezolve problema „paralizanta” a birocratiei. Daca un sistem antiracheta e dezvoltat in paralel cu solutii de baza pentru interesele nationale, „nu am nicio obiectie. Daca, in schimb, este cladit in locul acestor lucruri, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot”, scrie Friedman.
- Citeste integral analiza lui George Friedman (vezi aici textul original Stratfor):
[…]
Perceptii diferite
Perspectiva mea asupra locului Romaniei in lume nu pare pe gustul Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, sau al Presedintelui Romaniei Traian Basescu. Discutiile mele cu acesti lideri sunt o poveste ce merita istorisita, deoarece m-au purtat intr-o veritabila calatorie geopolitica.
In timpul vizitei mele in Romania, m-am intalnit cu Basescu, cu Premierul Victor Ponta si cu alte autoritati. Am purtat si o discutie la Banca Nationala a Romaniei. In timpul acestor intalniri, am folosit argumente pe care cititorii mei le stiu. Am argumentat ca epoca de dupa sfarsitul razboiului rece s-a incheiat si ca Romania are nevoie sa-si domoleasca substantial asteptarile in privinta insemnatatii statutului de membru UE. Le-am spus liderilor romani ca ar trebuie sa respire usurati ca Romania are propria moneda. Am mai argumentat ca NATO nu are nici intentia comuna, nici capacitatea militara de a actiona in comun, deoarece majoritatii armatelor Europei le lipseste capacitatea de a desfasura operatiuni militare sustinute. NATO nu este o alianta, ci doar o grupare de tari – o coalitie a vointei care de cele mai multe ori, asa cum s-a vazut in Libia sau Mali, nu are prea mare vointa.
Am mai argumentat ca rusii nu-si urmarest interesele nationale prin forta militara. Mai degraba, Moscova profita de pe urma slabiciunii Uniunii Europene pentru a tese o panza de relatii comerciale in tarile din vechea Europa de Est, realizand un fait accompli economic. Drept urmare, interesele de securitate nationala ale Romaniei ar avea mai mult de castigat de pe urma investitiilor SUA – in special in sectorul strategic al energiei si resurselor minerale – decat daca se bazeaza pe Uniunea Europeana sau NATO.
Romanii inteleg slabiciunile acestor aliante. Totusi, cu toata dezordinea Europei, increderea Romaniei in Europa este puternica. Increderea intr-un bloc economic european si intr-o alianta nord-atlantica ce include SUA este un canon al culturii politice romanesti. Probabil cea mai mare preocupare actuala a liderilor romani, una ce a dominat multe dintre discutiile mele, este dezvoltarea unui sistem de aparare antiracheta in Europa.
Intregul spectru al sprijinului militar
SUA au permis ca un program de aparare antiracheta in Europa sa devina principalul simbol al angajamentului de sprijin american pentru aceasta regiune. Est-europenii, mai ales, vad in desfasurarea acestui sistem un semn al angajamentului american, chit ca el nu are drept scop anume sa protejeze tara unde este desfasurat. Lucrurile se petrec potrivit teoriei ca oriunde isi instaleaza SUA o baza, trupele americane vor fi acolo sa protejeze locurile. Gandurile Washingtonului referitoare la scutul de aparare s-au tot schimbat dupa administratia Bush. Avansul tehnologic a deschis usa pentru baze alternative, dar romanii percep un alt motiv pentru aceste schimbari: rusii au obiectii majore fata de acest program. Desi rachetele lor ar putea sa copleseasca usor sistemul, rusii cred, asemenea est-europenilor, ca programul este pur si simplu prima faza a unei desfasurari americane de-a lungul frontierelor sferei de influenta a Rusiei. Americanii nu au de gand sa se confrunte cu rusii pentru ceva ce reprezinta o chestiune marginala la Washington, iar ei cauta in mod constant cai sa se retraga din acest angajament.Acest lucru produce nervozitate in regiune, mai ales pe masura ce Uniunea Europeana se dezintegreaza. Am argumentat ca scutul antiracheta nu ar trebui sa fie vazut drept singura masura a angajamentului american. Romania si alte tari est-europene au, fara indoiala, nevoie de asistenta si sprijin militar substantial. Dar ce le trebuie lor tine de sisteme antiaeriene si antitanc, avioane de lupta pentru superioritate aeriana si sprijin logistic – si au nevoie de suficiente astfel de lucruri pentru a face fata unor amenintari mai simple, dar imediate la adresa securitatii nationale. Sistemul antiracheta vizeaza o dimensiune a securitatii Romaniei, dar nu face nimic la adresa altor dimensiuni mai evidente.
Am argumentat ca atentia strategica a Romaniei ar trebuie sa se concentreze asupra achizitionarii unor sisteme conventionale practice, in masura sa faca fata amenintarilor care evolueaza. SUA ar trebui judecate, drept urmare, nu prin prisma angajamentului lor pentru scutul antiracheta, ci prin cea a dorintei de a contribui la intregul spectru de nevoie de securitate ale Romaniei. Asemenea, NATO nu ar trebui sa fie judecata prin prin prisma angajamentului pentru scutul antiracheta, ci prin dorinta membrilor sai de a colabora si prin capacitatea reala a fortelor lor armate de a face acest lucru.
Amenintari reale si amenintari perceptute
Rasmussen s-a intalnit cu presedintele roman la cateva zile dupa vizita mea acolo si, se pare, punctele mele de vedere au aparut in discutie. Intr-o declaratie publica, Rasmussen a spus ca nu este de acord cu evaluarea mea. El a insistat ca Romania va fi protejata in fata unei eventuale amenintari balistice si a spus ca NATO a adoptat o abordare adaptiva in etape a instalarii unui sistem de aparare antiracheta, obiectivul fiind acela de a acoperi toata populatia Europei si toate natiunile NATO, inclusiv Romania. Rasmussen a spus ca se asteapta ca a treia si cea din urma faza sa fie finalizata pana in 2018.Problema, in cazul declaratiei lui Rasmussen, este ca el considera ca Romania se confrunta cu o amenintare balistica. Altfel spus, daca eu iau in considerare toate amenintarile cu care se confrunta Romania, atacurile cu racheta nu sunt sus pe aceasta lista. Rusia nu le va folosi, iar acest sistem nu ar putea sa le blocheze. Iranianii nu au inca un sistem de rachete balistice, iar o optiune ofensiva ar fi mult mai eficienta in abordarea unei amenintari iraniene. In esenta, proiectele de aparare antiracheta presupun cheltuirea unui volum imens de bani fara sa raspunda intereselor nationale reale ale Romaniei. Acestea includ securitatea interna in fata unor actori non-statali, securitatea frontierelor si administrarea viitorului Moldovei in cazul unei destabilizari in acea tara.
Ceea ce ma intereseaza cel mai mult in legatura cu aceste schimburi de opinii este ca, atunci cand am fost intrebat in legatura cu apararea antiracheta, intrebarea nu era legata de NATO, ci de SUA. Nu am fost intrebat nici in legatura cu un scut antiracheta european, ci cu instalarea unei componente in Romania. Ceea ce-si doreau romanii era o unitate militara americana in Romania, iar ei au interpretat schimbarile de design americane, ce ar putea elimina o astfel de unitate, drept o abandonare a angajamentului SUA fata de Romania. Cu toate acestea, presedintele roman a sustinut pozitia lui Rasmussen si a respins-o explicit pe a mea.
Rasmussen conduce NATO, o organizatie care are cateva proiecte semnificative in derulare – iar acesta este unul major. Ca cineva sa afirme ca proiectul principal al NATO ignora necesitatile extinse ale securitatii nationale romanesti il va irita fara indoiala, mai ales ca el stie ca scutul antiracheta, in loc sa fie parte a unei strategii NATO, este un substitut pentru o strategie NATO. NATO nu are o strategie reala in acest moment, deoarece nu exista un acord politic legat de ceea ce ar trebui sa insemne acea strategie.
Ultimul meu argument in discutiile cu romanii a fost ca, in cele din urma, numai ei isi pot garanta propria securitate nationala. SUA pot fi presate sa participe in conformitate cu interesele lor strategice si economice, dar nu poate inlocui fortele romanesti in protejarea intereselor nationale ale Romaniei. Asa a functionat NATO in timpul razboiului rece si asa trebuie sa functioneze organizatia acum. Numai puterea romaneasca poate sa asigure dimensiunile multiple ale securitatii nationale romanesti. NATO si SUA pot reprezenta ultima cale de scapare, dar nu pot fi prima optiune. Drept urmare, Romania ar trebui sa caute sprijin pentru a-si raspunde nevoilor esentiale, lipsite de luciu pentru o capacitate adecvata de autoaparare. Bucurestiul ar trebui sa nu se preocupe cu desfasurarea unei parti dintr-o instalatie avansata, conceputa pentru un singur scenariu, daca aceasta afecteaza capacitatea de raspuns in cazul mai multor scenarii. Europa in intregul ei ar putea avea nevoie de aparare antiracheta, dar Romania si tarile-surori care au trecut prin experienta ocupatiei sovietice au nevoie mult mai mare de alte lucruri.
Am mai discutat despre interesul Romaniei de a se alinia cu Polonia si Turcia. Aceste trei tari impartasesc trecutul confruntarii cu puterea rusa. Toate trei au nevoie si doresc sa cladeasca relatii comerciale puternice cu rusii, dar au nevoie sa se asigure ca acele interese comerciale nu le reduc autonomia nationala si nu le submineaza interesele nationale. Am scris, in trecut, despre Intermarium – alianta de natiuni de la Baltica la Marea Neagraa – iar pentru romani Polonia si Turcia sunt parteneri potential importanti.
Argumentul meu impotriva scutului antiracheta nu este ca acesta ar fi o idee inerent proasta sau ca participarea la cel mai inalt nivel nu ar fi in interesul Romaniei, ci ca NATO este, in prezent, incapabila sa raspunda unor necesitati de securitate mai presante din regiune, indeosebi securitatea pentru linia ce trece prin Polonia, Slovacia, Romania, Bulgaria si Turcia. Aceasta linie reprezinta in prezent frontiera estica a peninsulei europene si, in timp ce fiecare tara trebuie sa aiba schimburi comerciale extinse cu Rusia, ele trebuie sa fie capabile si sa se protejeze. Dolarii americani cheltuiti pentru limitarea puterii dure a Rusiei in regiune ar face mai mult pentru a sprijini interesele Romaniei decat ar face-o apararea antiracheta, iar acest lucru ar fi mai potrivit si intereselor SUA. In aceasta discutie, NATO nu joaca, din nefericire, un rol semnificativ. In timp ce un angajament substantial de aparare a Romaniei ar putea veni din partea SUA, o grupare regionala, in interiorul sau in afara NATO, este necesara inainte de toate pentru a putea realiza cadrul unei colaborari relevante.
Dezvoltarea unei relatii cruciale
Provocarea cu care se confrunta Romania este sa dea o dimensiune economica relatiei sale politice si militare cu SUA. In mod inerent, o relatie multidimensionala se poate autosustine mult mai usor decat o relatie exclusiv politico-militara. Problema nu tine de lipsa proiectelor, care ar putea fi numeroase. Problema tine de birocratia romaneasca, ce poate fi paralizanta. In relatiile economice, predictibilitatea, transparenta si eficienta sunt esentiale. Niciuna dintre acestea nu exista in Romania. Una dintre ideile pe care le-am exprimat in timpul vizitei a fost ca, pentru Romania, reducerea birocratiei si cresterea vitezei birocratice si a predictibilitatii sunt chestiuni ce tin de securitatea nationala. Pentru SUA, ca pentru majoritatea tarilor, este mai usor sa sprijine state unde au un interes economic.Avand in vedere slabiciunea Uniunii Europene si dezordinea din NATO, Romania trebuie sa alimenteze relatiile sale bilaterale cu SUA, iar aceasta presupune sa se miste dincolo de relatiile sale cu Washington-ul. Relatiile militare sunt discutate la Washington D.C.; afacerile se poarta la Seattle, Houston sau Chicago. O calatorie geopolitica prin SUA ar incepe prin a explica limitele Washington-ului si si puterea prezenta in alte orase americane. Romanii trebuie sa inteleaga SUA asa cum sunt si ca angajamentul Washington-ului fata de o tara creste odata cu interesele de afaceri. Daca Romania doreste relatii militare mai stranse in SUA, rationalizarea regulilor privind investitiile este mult mai importanta decat scutul antiracheta.
Nu este limpede daca SUA inteleg semnificatia strategica a Romaniei sau a altor tari est-europene. Nu este clar daca Romania intelege cum functioneaza SUA sau cum sa atraga SUA intr-un angajament strategic. Pe parcursul celei de-a doua jumatati a razboiului rece, Romania a nedumerit SUA, iar SUA au nedumerit Romania in timpul scurs de a caderea comunismului. Din punctul meu de vedere, conversatia trebuie sa se distanteze de obsesia americana fata de tehnologia complexa sau de nevoia NATO de a avea un proiect ce pare semnificativ, dar care nu raspunde riscurilor serioase si temerilor Romaniei privind o excludere din Europa. SUA si Romania trebuie sa se concentreze pe un calcul rece al interesului national, inclusiv chestiuni de baza precum vanzarea unor elicoptere de transport si procesarea rapida a proiectelor de catre ministere. Daca un sistem de aparare antiracheta este dezvoltat in paralel cu astfel de lucruri, nu am nicio obiectie. Daca, in schimb, este cladit in locul acestor lucruri, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot.”
EXCLUSIV Anders Fogh Rasmussen: România are o poziție puternică în cadrul NATO (interviu)
Se arata, printre altele, ca:
„România are o poziție puternică în cadrul NATO, iar faptul că ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, a fost numit miercuri asistent al secretarului general pentru riscuri de securitate emergente este o expresie a acestui lucru, a declarat joi, în exclusivitate pentru AGERPRES, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
[…]
AGERPRES: George Friedman, fondatorul Stratfor, a declarat recent, într-un interviu acordat în România, că scutul antirachetă nu protejează România de nicio amenințare anume. Scutul ar fi mai degrabă un simbol, iar cu simboluri nu câștigi războaie, a adăugat el. De ce are nevoie România de acest scut antirachetă? Este viabilă o asemenea capacitate de apărare, care va deveni operațională peste mai mulți ani, timp în care amenințările la adresa securității pot evolua?
Anders Fogh Rasmussen: Nu sunt de acord cu evaluarea sa. Din contră, aș vrea să subliniez că România va fi protejată împotriva unei amenințări potențiale cu rachetă. Am adoptat ceea ce numim o Abordare Adaptativă în Etape pentru a construi un sistem de apărare antirachetă al NATO cu scopul de acoperi toate populațiile din națiunile membre NATO. Și asta include, bineînțeles, și România. Vom dezvolta sistemul de apărare antirachetă al NATO în trei faze și ne așteptăm ca a treia, și ultima, fază să fie încheiată până în 2018. De atunci, toți cetățenii din statele europene aliate în cadrul NATO vor fi acoperiți, inclusiv cei din România.
Am început deja construirea sistemului, tehnic funcționează și va funcționa eficient. Scopul sistemului de apărare antirachetă este de a ne proteja populația de amenințarea crescândă a unei lovituri cu rachetă. Știm că în jur de 30 de țări din lume dețin tehnologia rachetelor sau sunt în curs să o dobândească. În unele dintre aceste cazuri este vorba despre rachete cu raze de acțiune suficient de mari pentru a lovi ținte în Europa. Iar aceasta este o amenințare în creștere, este o amenințare reală și împotriva acestei amenințări avem nevoie de o protecție eficientă. Și sistemul NATO de apărare antirachetă va asigura această protecție eficientă.”
Dar pe de alta parte, retinem slaba reactie a unor state, inclusiv Franta si Germania, dar si a regimului Obama, fata de agresiunea Rusiei la adresa Ucrainei!! Rusia trebuie combatuta inteligent… Asta inseamna inainte de toate ca nu trebuie subapreciata. Declaratia D-lui. McCain mi se pare ca subapreciaza Rusia, nu cred ca este bine… Trebuie gasite caile cele mai eficiente de combatere a Rusiei, fara ca acest lucru sa ne afecteze pe noi. Pana acum Rusia a castigat. Chiar si in chestiunea legata de Ucraina, a castigat Crimeea. Are un contract cu China pentru livrari de gaze, destul de consistent, pentru a contrabalansa eventuale pierderi venite dinspre Europa. Cand am spus ca „americanii par niste copii care se joaca cu focul in jurul benzinariei” am dorit sa atrag atentia ca daca hotaram sa punem foc „benzinariei” ar trebui, intai, s-o facem constient (nu precum copiii, inconstient) si trebuie sa evaluam bine riscurile, deoarece cunoscandu-le sa le putem contracara in mod eficace. Rusia nu se va lasa usor. Pe de alta parte, ar trebui sa avem o viziune asupra Rusiei: ce facem cu ea? Pe noi ce ne intereseaza? Ne intereseaza ca aceasta „benzinarie” sa fie corecta in ceea ce ne priveste si sa respecte niste reguli, in special cele de drept international, eu asa inteleg. In legatura cu termenul de „benzinarie mafiota”, cred ca trebuie spus ca Rusia nu e membra nici a UE si nici a NATO, deci nu este obligata in vreun fel sa respecte regulile UE sau ale NATO si sa adere la setul nostru de valori. Cat de mafiota e benzinaria, e o problema interna a Rusiei. Dar pe plan extern Rusia trebuie sa respecte acordurile si tratatele internationale la care este parte, ceea ce nu face. Cand nu-i convine, compenseaza folosind forta, calcand in picioare orice regula cu care declarase ca e de acord. Noi suntem interesati intr-un regim, in Rusia, care sa respecte aceste reguli, minimale, ca sa le zic asa… Insa, pe de alta parte, Rusia are nevoie de o conceptie noua, de schimbare, de modernizare. Termenul „benzinarie” desemneaza si faptul ca Rusia se bazeaza, in principal, pe exportul unei singure resurse. Lucrul asta poate explica sistemul mafiot din Rusia, dar nu intr-un mod exhaustiv. Sistemul acesta mafiot trebuie studiat si nu prea vad pe cineva doritor sa faca acest lucru. Pentru ca numai atunci cand stii poti sa stabilesti caile juste de actiune.
Pe de alta parte, nu mi-a placut la Dl. McCain ca domnia sa critica Rusia, referindu-se la o chestiune interna – „benzinarie”, dar nu oricum, Dl. McCain chiar a tinut sa precizeze, ci una „mafiota” – , in conditiile in care America insasi are o multime de probleme interne nerezolvate… Sa nu uitam ce s-a intamplat pe 11 septembrie 2001… Apoi atentatul recent de la Maratonul de la Boston, calificat drept terorist, unde autoritatile americane au moblizat o armata intreaga pentru ca sa prinda o persoana, identificata cu ajutorul rusilor, daca nu ma insel… Or, America are o atitudine care pe mine nu ma convinge: tu critici problemele de securitate ale altora, fara sa-ti remediezi propriile tale probleme? Eu cred ca Romania, in mod paradoxal poate, este mai bine protejata, din punctul de vedere al securitatii sale, decat SUA… Este adevarat, nu avem forta militara a SUA, dar, cel putin aici, nu prea avem atentate, atacuri armate iscate din senin in locuri publice, soldate cu morti! Iar Mafia si traficul de droguri (nu cel de gaze!) ramane inca o problema nerezolvata in SUA si nu numai!
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
24
Iata ca a trecut aproape un sfert de secol de la Revolutia din Decembrie ’89… Ce am putea spune acum? Fara indoiala Revolutia a insemnat un moment important si luminos in Istoria poporului roman, cand dupa decenii de dictatura acesta si-a castigat, prin sange, libertatea. Cu toate aceste lucruri, fara indoiala pozitive, Revolutia a fost umbrita de cel putin doua aspecte majore:
English: Photo during the Romanian Revolution of 1989 in Bucharest (Photo credit: Wikipedia)
1. Nu stim nici pana azi adevarul complet despre tot ce s-a intamplat atunci. Acest lucru a umbrit Revolutia si cuceririle acesteia inca de la inceputurile sale. Nu stim foarte exact nici cine a tras, iar ceea ce stim e putin. Nici pana azi nu s-a dezlegat misterul teroristilor etc.
2. Al doilea aspect care umbreste Revolutia este nivelul de trai, la cote joase in Romania. Si spun acest lucru pentru ca Revolutia s-a realizat si pentru cresterea nivelului de trai al populatiei, pentru a scapa de conditiile ce incepusera sa fie mizere in ultimii ani, cu Ceausescu. Din pacate constatam acum o deteriorare destul de abrupta a situatiei, determinata si de criza economica prin care trecem.
Pauvreté : 1/4 des Européens menacés
Se arata ca:
„Près du quart des Européens, soit 124,5 millions de personnes, étaient menacées de pauvreté ou d’exclusion sociale en 2012, selon des chiffres publiées jeudi par l’office européen de statistiques Eurostat. La tendance est à la hausse puisque 24,8% des Européens étaient concernées en 2012 contre 24,3% en 2011 et 23,7% en 2008. La réduction du nombre de personnes confrontées au risque de pauvreté ou d’exclusion est l’un des objectifs clés de la stratégie „Europe 2020″ de l’Union européenne.
En Bulgarie, c’est presque une personne sur deux (49%) qui était menacée de pauvreté ou d’exclusion en 2012. La proportion est également particulièrement élevée en Roumanie (42%), en Estonie (37%) et en Grèce (35%). A l’inverse, seuls 15% des habitants de la République Tchèque étaient à risque, 17% en Finlande, 18% en Suède et au Luxembourg. En France, la proportion était de 19%. Les personnes entrant dans cette catégorie sont confrontées à au moins une des situations suivantes: elles font face à un risque de pauvreté monétaire, sont en situation de privation matérielle sévère ou vivent dans des ménages à très faible intensité de travail.
En Europe, 17% de la population était menacée de pauvreté monétaire en 2012. Les taux les plus élevés se situaient en Grèce et en Roumanie (23% chacun), les plus bas en République Tchèque et au Danemark (10% chacun). Eurostat rappelle que le risque de pauvreté est une mesure relative, et que le seuil de pauvreté varie considérablement d’un Etat à un autre.
Dans l’UE, 10% des habitants étaient par ailleurs en situation de privation matérielle sévère, c’est-à-dire que leurs conditions de vie étaient limitées par un manque de ressources. Cela se traduit par exemple par l’impossibilité de payer ses factures, de chauffer son logement ou de prendre une semaine de vacances en-dehors de son domicile. Les pourcentages les plus élevés étaient observé en Bulgarie (44%) et en Roumanie (30%), les plus faibles au Luxembourg et en Suède (1% chacun).Enfin, 10% des Européens vivaient en 2012 dans des ménages à très faible intensité de travail, c’est-à-dire où les adultes avaient utilisé moins de 20% de leur potentiel de travail au cours de l’année. Les plus fortes proportions concernaient la Croatie (16%), l’Espagne, la Grèce et la Belgique (14% chacune). Les plus faibles ont été observées au Luxembourg et à Chypre (6% chacun).”
Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.
Articolul arata ca aproape un sfert din europeni – 124,5 milioane persoane – sunt amenintati de saracie, si tendinta este de crestere… Criza nu e numai la noi, e adevarat, dar la noi procentele celor amenintati de saracie si excludere sociala sunt mult mai mari decat la altii… Observati: 42% dintre romani sunt in situatia de a fi amenintati de saracie si excludere sociala, fata de numai 15% in Republica Ceha. In Franta procentul este de 19% (destul de ridicat, trebuie sa recunoastem…). In Bulgaria rata este de 49%.
English: Mircea Diaconu speaking to the crowd in Bucharest, at the 1989 revolution in Romania (Photo credit: Wikipedia)
17% din populatia Europei a fost amenintata de saracie monetara in 2012. Rata cea mai ridicata a fost in Romania si Grecia (23% fiecare) si cea mai scazuta in Republica Ceha si Danemarca (10% fiecare).
10% din cetatenii UE se afla in situatia de privatiuni materiale severe!! Adica de conditii de viata limitate de lipsa de resurse. Spre exemplu: imposibilitatea de plata a facturilor, de a-si incalzi locuinta, de a face o vacanta in afara domiciliului. Procentajele cele mai mari se observa in Bulgaria (44%) si Romania (30%), cele mai slabe in Suedia si Luxembourg (1% fiecare).
English: Petre Roman speaking to the crowd in Bucharest during the Romanian Revolution of 1989 (Photo credit: Wikipedia)
10% din europeni au trait, in 2012, in gospodarii cu o foarte slaba intensitate a lucrului. E vorba de adulti care utilizeaza mai putin de 20% din potentialul lor de lucru in timpul anului. Proportiile cele mai mari sunt concentrate in Croatia (16%), Spania, Grecia si Belgia (14% fiecare). Cele mai slabe sunt observate in Luxembourg si Cipru (6% fiecare).
Din pacate acest aspect este si punctul slab al Uniunii Europene, care nu mai poate sa convinga pe cetatenii europeni ca este capabila sa le mai ofere prosperitate. Drept consecinta euroscepticismul e in crestere. Din aceasta statistica, prezentata de Le Figaro, se observa cu destula claritate, zic eu, de ce Romania si Bulgaria nu sunt primite in Spatiul Schengen: ratele mari ale saraciei!! Din cauza asta si teama statelor din Schengen de un urias val migrator dinspre Romania si Bulgaria. Dar de ce oare? Nu cumva se stie ca va urma o inrautatire si mai mare a conditiilor de viata, care ar putea genera o astfel de emigratie uriasa? Care, desigur, ar crea probleme in tarile de destinatie, care nu o duc nici ele prea bine…
English: Tanks and Miliţia on the Magheru Boulevard in Bucharest, during the Romanian Revolution of 1989 (Photo credit: Wikipedia)
Aceste doua aspecte nu s-au putut rezolva pozitiv pana acum. Criza economica a agravat aspectul nr.2., de care vorbeam. Partea cea mai proasta este ca nu se intrevede ceva spre bine, acea luminita de la capatul tunelului, despre care s-a tot vorbit si se vorbeste in continuare.
Dar sa ne reamintim de spiritul acelor extraordinare momente de libertate:
Si sa se auda aceste cantece peste Prut si chiar si dincolo de Nistru!! 🙂
N-are dreptate Ucraina…?
Ucraina şochează UE şi cere 160 de miliarde de euro pentru a ajunge la standarde europene
Se arata ca:
„Comisarul european pentru Extindre şi politică de vecinătate Stefan Fule a delarat joi, la Vilnus, că suma cerută de Ucraina în vederea ridicării economiei la standardele europene este exorbitantă, relatează Interfax-Ucraina.
Suma de „160 miliarde de euro, cerută de partea ucraineană în vederea modernizării economiei este neproporţională, exorbitantă. Dacă ar fi s-o împărţim în tranşe pentru următorii zece ani, ea ar constitui 10% din PIB-al Ucrainei”, a declarat Stefan Fule, joi, la Forumul de afaceri de la Vilnus.
El a subliniat că cererile partenerilor ucraineni sunt fără precedent în istoria comunităţii europene şi vin în contradicţie cu experienţele statelor care au semnat deja acorduri de liber-schimb cu Uniunea Europeană (UE).
Stefan Fule le-a recomandat oamenilor de afaceri ucraineni să se axeze mai mult pe profitul pe care l-ar putea aduce regimul de liber-schimb cu UE. “Îmi displace că oamenii de afaceri ucraineni vorbesc mereu de pierderi şi nu de investiţii sau modernizare”, a adăugat comisarul european, punctând că astfel se pune sub semnul întrebării bunăstarea poporului ucrainean.
“Singurele pierderi pe care le pot intui sunt pierderile survenite pe fondul «inactivităţii»”, a mai spus Fule.
Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat mai devreme că ţara sa ar avea nevoie de cel puţin 160 de miliarde de euro, până în 2017, ca să ridice economia Ucrainei la standardele europene.”
Viktor Ianukovici: Ucraina are nevoie de la partenerii europeni de un ajutor financiar
Se arata ca:
„Presedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a declarat vineri ca Ucraina intentioneaza in continuare sa semneze acordurile de asociere cu UE in viitor, insa isi doreste ca UE ca faca „pasi decisivi” pentru un pachet de ajutor economic pentru Kiev, scrie Reuters.
Justificandu-si decizia de a nu semna acordul vineri la summit-ul de la Vilnius, el le-a spus liderilor UE intr-o sesiune inchisa: „Din nefericire, Ucraina, in ultima vreme, s-a dovedit ca este singura in gestionarea problemelor grave financiare si economice.
„Asa ca astazi avem nevoie de la partnereii nostri europeni sa faca pasi decisivi inspre Ucraina pentru a realiza un program de ajutor financiar-economic”, a spus el.
Ianukovici a declarat ca Ucraina are in continuare intentia de a semna un acord cu Uniunea Europeana. „Confirm intentia Ucrainei de a semna un acord de asociere in viitorul apropiat”, a spus Ianukovici, potrivit unui comunicat pe site-ul presedintiei ucrainene.
Amintim ca Ucraina a anuntat, cu cateva zile inainte de a semna Acordul de Asociere cu UE, ca suspenda orice negociere. In ciuda negocierilor de joi seara, prelungite pana tarziu in noapte, liderii europeni nu au reusit sa ajunga la un acord cu presedintele ucrainean. Surse din interiorul negocierilor sustin ca, la un moment dat, europenii ar fi fost dispusi sa renunte inclusiv la conditia eliberarii Iuliei Timoshenko.„
Vai, cat de socanta e Ucraina!! 160 de miliarde de euro, cum se poate asa ceva?? Dar e, oare, chiar atat de socanta cererea Ucrainei? Ca sa fiu sincer, nu mi se pare… Cum ai putea altfel sa aduci aceasta tara de 44.854.065 locuitori si cu un PIB/locuitor de numai, atentie!!, $3.862 la standardele europene? Si cum ar putea satisface Ucraina conditiile pe care ar trebui sa le indeplineasca ca tara europeana, fara bani? Si e vorba de o tara in care saracia e mai mare decat in Romania. 160 miliarde de euro ar insemna in jur de 3555 euro/locuitor si ar insemna o rampa de lansare a economiei acestei tari. Altminteri ce altceva ar putea sa insemne conditiile pe care ar trebui sa le respecte Ucraina? O emigrare masiva? Vestul, in special Marea Britanie, se teme de o emigrare in masa, deosebit de numeroasa, din Romania si Bulgaria, tari care amandoua nu au populatia Ucrainei. Cum ar fi o emigrare masiva din Ucraina, tara cu aproape 45 de milioane de locuitori? Lui Fule ii „displace că oamenii de afaceri ucraineni vorbesc mereu de pierderi şi nu de investiţii sau modernizare”. Dar daca asta e situatia acolo? Ca oamenii aceia doar nu vorbesc prostii! Situatia din Ucraina are trasaturi specifice rezultate din prabusirea URSS si e o situatie foarte greu de indreptat. Fara capital masiv nici nu vad cum s-ar putea indrepta. Pentru ca Ucraina nu poate respecta exigentele UE, nu ca nu ar vrea… Asa cum au fost prezentate lucrurile mi se pare ca s-a creat impresia ca Ucraina face pe nebuna si impune pretentii exagerate. Totusi, realitatea e alta si nu cred ca suma asta de 160 de miliarde de euro e scoasa din ifosele de fita ale Ucrainei. Ci sunt bani necesari modernizarii tarii si imbunatatirii situatiei economice pentru ca Ucraina sa se poata ridica la nivelul exigentelor UE. Cu alte cuvinte Ucraina a cerut justificat aceasta suma care nu ar trebui, desigur, platita imediat ci in transe care se pot discuta.
Basescu da pe dinafara cu intelepciunea…
Băsescu, la Vilnius: Senzaţia a fost că Ianukovici a venit la un târg. În UE principiile nu se târguiesc, ci se acceptă sau nu
Se arata ca:
„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, după Summit-ul de la Vilnius, că senzaţia a fost că preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a venit „la un târg”, el menţionând că în UE principiile nu se târguiesc, ci se acceptă sau nu.
„Vreau să ştiţi că toate statele membre au ridicat orice condiţionalitate legată de semnarea celor două acorduri, însă senzaţia pe care eu am avut-o, atât în intervenţia de aseară, cât de azi, a fost că domnul Ianukovici a venit la un târg. Iar în UE, principiile nu se târguiesc, se acceptă sau nu”, a spus Băsescu.
El a mai spus că speră ca preşedintele Ucrainei să fi înţeles că UE nu plăteşte calitatea de asociat.
„Sper ca domnul Ianukovici să fi înţeles, în special din poziţia Poloniei, României, Germaniei, dar şi mult mai delicatele intervenţii de azi, că principiile UE nu se negociază, cum nu le-a negociat nimeni. Acordurile rămân pe masă, cu respectarea tuturor principiilor UE. UE nu plăteşte calitatea de asociat, ţi-o asumi gratis sau nu ţi-o asumi”, a spus Băsescu.
Liderii europeni nu au reuşit, joi seară, să convingă Ucraina să semneze un acord de asociere cu UE.
„Din nefericire, se pare că argumentele în favoarea semnării nu au ajuns la preşedintele Viktor Ianukovici”, a declarat pentru AFP preşedintele lituanian Dalia Grybauskaite.
Ucraina intenţionează să semneze un Acord de Asociere cu UE într-un „viitor apropiat”, a declarat, vineri, preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici, după ce a refuzat să semneze un astfel de acord la summitul de la Vilnius.”
Ce putem spune despre Basescu? Baiat „destept”, nu? 😆 Ce sa intelegem noi de aici? Ca Romania si-a asumat gratis principiile UE cand s-a integrat in Uniunea Europeana. Fara niciun deal! Fara niciun agreement! Without negociation! Without talks!! Adica GRATIS!! Cum nu pot sa-mi suspectez Presedintele de minciuna, mi se pare indicat sa spun: ASA NE TREBUIE!!
Am citit cu cateva zile in urma un articol in care unul din noii nostri economisti, animat, desigur, de o cauza mai buna, se intreba, siderat, fireste, de ce la noi nu exista, nu se fac drumuri private. Toate bune si frumoase, dar cine ar fi dispus sa dea bani din buzunarul lui (daca ii are, fireste) – ca asta inseamna privat, nu? – pentru ca sa construiasca drumul lui, privat, intre doua localitati, A si B, din scumpa noastra tarisoara. Intrebarea asta nu si-o punea distinsul, stimabilul, onorabilul domn! Cam asa arata si „intelepciunea” distinsului nostru Presedinte! Daca tacea, filozof ramanea! 😆
In primul rand ca nimeni nu-si asuma ceva gratis. Aceasta puritate este absurda din start. Presedintele manifesta o „delicatete nenanturala a sentimentelor. Maestrul stie, din fericire, ca este nevoit sa-si recupereze pionul pentru a nu afecta echilibrul in centru” (dupa Nimzovici – Sistemul meu sahist”)!! 🙂 Daca ne luam dupa „inteleptele” cuvinte basesciene, Ucraina ar fi „atrasa pe un camp „compromis”” 😉 . Iar daca stau bine si ma gandesc nu numai Ucraina nu vrea in UE… Daca nu ma insel nici Islanda nu se prea grabeste…
DE citit si…
COMENTARIU Le Monde: Republica Moldova şi Georgia, noile linii de frontieră între UE şi Rusia. Cu Ucraina, preşedintele Putin a câştigat prima partidă
Se arata ca:
„Noile linii de frontieră între Uniunea Europeană şi Rusia s-au deplasat, după summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, către R.Moldova şi Georgia, două ţări prooccidentale care vor fi vizate de o mobilizare previzibilă a Moscovei privind subminarea parcursului lor european.
Summitul de la Vilnius, în Lituania, trebuia să ofere o nouă dimensiune Parteneriatului Estic, însă eforturile în acest sens s-au soldat cu un revers important pentru diplomaţia europeană, care a subestimat puterea de influenţă a Rusiei în regiune.
Ucraina, cel mai important membru al Parteneriatului Estic, a cedat în cele din urmă ameninţărilor Rusiei, iar, dintre celelalte cinci ţări implicate iniţial în acest proces (Armenia, Belarus, R.Moldova, Georgia şi Azerbaidjan) au rămas numai doi supravieţuitori: Republica Moldova şi Georgia, un mic premiu de consolare, potrivit ediţiei electronice de vineri a cotidianului francez Le Monde.
Prin urmare, noile linii de frontieră s-au deplasat către Republica Moldova şi Georgia, care vor fi implicate într-o „ciocnire dintre doi titani”, potrivit aprecierii lui Michal Baranowki, de la German Marshall Fund.
„Conflictul în jurul Parteneriatului Estic marchează revenirea bruscă a rivalităţii geopolitice la porţile Europei”, apreciază el pentru Le Monde.
„Cu Ucraina, preşedintele Putin a câştigat prima partidă şi nu intenţionează să se oprească aici”, avertizează expertul polonez
În prezent, fostele ţări sovietice au în faţă două opţiuni, şi anume un proiect european, care propune asimilarea unor norme de drept şi de bună guvernanţă, şi o propunere rusă, Uniunea Euroasiatică, fondată pe coerciţie şi supunere.
În acest context, Republica Moldova şi Georgia devin noile mize, ţinând cont de faptul că sunt două dintre cele mai prooccidentale ţări din Parteneriatul Estic. Rusia îşi va folosi toate mijloacele pentru a le submina parcursul european, iar calendarul îi oferă o marjă de manevră în acest sens, întrucât Acordurile de Asociere parafate de R.Moldova şi Georgia cu UE vor fi semnate oficial abia la sfârşitul anului 2014, apreciază publicaţia franceză.
Până atunci, „se aşteaptă o vastă campanie de intimidare”, subliniază un apropiat al premierului moldovean. „Rusia, preconizează el, va încerca să înlăture de la putere Guvernul proeuropean de centru-dreapta sprijinindu-se pe opoziţia comunistă prorusă”, relatează Le Monde.
De asemenea, autorităţile de la Chişinău se tem de o nouă tentativă de destabilizare economică, potrivit unei formule cunoscute: şantaj cu preţul gazelor şi embargo comercial.
În ceea ce priveşte Georgia, ea ştie până unde pot ajunge represaliile Rusiei, anunţă publicaţia, care reaminteşte faptul că tancurile ruseşti nu au ezitat să invadeze teritoriul georgian, în 2008, pentru a soluţiona un litigiu de frontieră.
Însă, în afară de mobilizarea previzibilă a Rusiei, perioada post-Vilnius va reprezenta un test al determinării europenilor de a apăra ce a mai rămas din Parteneriatul Estic.
„Ei dispun de o întreagă paletă de instrumente pentru a atrage R.Moldova şi Georgia: eliminarea restricţiilor privind vizele, accesul la pieţele UE pentru a compensa blocadele ruseşti, deblocarea unor linii de credit, etc.”, apreciază Nicu Popescu, un expert moldovean.
În caz contrar, declaraţiile de intenţie europene nu vor rezista în faţa presiunilor Rusiei, conchide Le Monde.”
Sa-i atraga, dar ca pe urma sa le ofere ce? Austeritate, somaj masiv, ca in Grecia, ca in Spania…?
Video Craiova: Înghesuială la Lidl, pentru tigăi şi oale la preţ redus – VIDEO
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
-
Recent
- In interesul superior al copilului!!
- Cand incepem sa intelegem cat de mult valoreaza Constitutia si cat de mult valoreaza libertatea!!
- S-a aprobat reabilitarea podetului din comuna Cutare. In Consiliul Suprem de Aparare a Tarii!!
- 112 nu inseamna Big Brother!
- Precizie de cativa metri…
- Halucinant…
- Va fi razboi?
- „Noi suntem social-democrati”…
- „In Romania, limba oficiala este limba romana” – Art. 13 din Constitutia Romaniei
- Despre candidatul PSD la alegerile prezidentiale
- Un banc!!
- Simbolistica totalitarismului
-
Legături
- WordPress.com
- WordPress.org
- Voxpublica
- Riddickro
- Cristian Patrasconiu
- Geopolitikon – Adrian Cioroianu
- Lumiss22
- Adrian Nastase
- Cristian Preda
- Desculta prin Timisoara
- Mazilu Raluca
- Theodora – Hai ca se poate!!
- Vladimir Tismaneanu
- Adriana Dutulescu
- Brussels Blog
- Corina Cretu
- Alina Gorghiu
- Bibliotecarul
- Ana Birchall
- Miron Mitrea
- Maria Grapini
- Ion Iliescu
- Vasile Dancu
- Stirea press
- Agentia de rating politic
- Gabriela Savitsky
- Keops – mister, perfectiune, frumusete
- Sever Voinescu
- Mihai Gotiu
- Elena Udrea
- Dreapta.net
- Satmareanca
- Traian Razvan Ungureanu – TRU
- Daniel Funeriu
- Lavinia Stan
- Blogosfera Portocalie
- Adrian Paunescu
- Dilema Veche
- Revista 22
- Calin Popescu Tariceanu
- Traian Basescu
- Motanul_Filozof
- Codrin Scutaru
- The Beginning Of The End
- Civitas'99
- Hanul Povestilor
- Maria Diminet
- Victor Ponta
- Anca Bundaru
- Sonya
- Lilick
- Loredana
- Gabriela Elena
- Club 2020
- Roxana Iordache
- Andreea Paul
- Cristina
- Trading Economics
- Adevarul nostru
- Desculta prin Timisoara – WordPress
- Florin Citu
- Lucian Isar
- Gabriela Elena (II)
- Moshe Mordechai
- goodreads
- Opinii BNR
Stiri Romania Libera- Aurul coboară de la nivelul cheie de 2.000 de dolari, în timp ce dolarul se întărește martie 24, 2023Aurul a scăzut vineri, într-o săptămână volatilă în care prețurile lingourilor s-au situat la nord de pragul cheie de 2.000 de dolari, în condițiile în care temerile legate de contagiunea bancară au susținut atât cererea de refugiu, cât și pariurile privind o pauză în majorarea dobânzii de către Rezerva Federală, scrie Reuters. Aurul a scăzut […] The post Au […]
- Edi Iordănescu: „Vom avea de tras destul de mult cu Andorra. E o chipă care se sacrifică” martie 24, 2023Selecționerul României, Edi Iordănescu a făcut câteva declarații înainte de meciul pe care băieții lui îl vor disputa împotriva Andorrei. De altfel, el afirmă că vor avea o misiune dificilă. „Mâine vom avea de tras destul de mult. Trebuie să fim conectaţi şi atenţi. Andorra este o echipă cu inimă mare, care ştie să sufere, […] The post Edi Iordănescu: „Vom a […]
- TikTok angajează un alt fost consilier al lui Biden în încercarea de a evita interdicția din SUA martie 24, 2023Un fost consilier al lui Biden face lobby în numele TikTok, în timp ce platforma de socializare extrem de populară lansează o campanie pentru a evita o interdicție din partea SUA, notează The Hill. TikTok a încheiat un contract cu Ankit Desai, un lobbyist angajat care a fost pentru scurt timp consilier al senatorului Biden, […] The post TikTok angajează un a […]
- Un asteroid masiv va trece pe lângă Pământ în weekend martie 24, 2023Un asteroid suficient de mare pentru a distruge un oraș întreg va trece în acest weekend între orbitele Pământului și Lunii, notează BBC. Obiectul, denumit 2023 DZ2, a fost descoperit în urmă cu o lună. Sâmbătă, acesta va trece la 515.000 km de Lună, înainte de a trece pe lângă Pământ câteva ore mai târziu. […] The post Un asteroid masiv va trece pe lângă Pă […]
- Lewis Capaldi a crezut că „o să moară” după ce a văzut prima parte a noului său documentar „deprimant” martie 24, 2023Lewis Capaldi a recunoscut că prima parte a viitorului său documentar Netflix a fost atât de „deprimantă”, încât s-a întrebat dacă nu cumva va muri până la sfârșitul filmului. La începutul acestei luni, cântărețul scoțian a anunțat că a fost urmărit de o echipă de filmare pentru documentarul care se va numi „How I’m Feeling […] The post Lewis Capaldi a crezu […]
- Brandul orașului Iași câștigă medalia de aur la cea mai mare competiție de branding din Europa martie 24, 2023Proiectul de branding al Iașului, orașul creatorilor, a câștigat medalia de aur în cadrul Transform Awards, cea mai mare competiție de branding din Europa, la categoria Best Place or Nation Brand. Decernarea premiilor a avut loc la Londra, în cadrul galei care a reunit cele mai mari agenții de branding din lume, printre care Landor […] The post Brandul orașu […]
- Iohannis și Președintele Consiliului European, față în față martie 24, 2023Klaus Iohannis și Charles Michel se vor întâlni luni, la Palatul Cotroceni, notează Administraţia Prezidenţială. Oficialii vor susține declarații comune de presă. De altfel, Iohannis a fost prezent la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European de primăvară şi la Summitul Euro în format extins. Şeful statului „a reiterat susținerea României pentru continuar […]
- VIDEO: Mașini chinezești? Sancțiunile nu le dau de ales rușilor martie 24, 2023Pe măsură ce exodul constructorilor auto occidentali reduce opțiunile consumatorilor ruși, constructorii auto chinezi completează acest gol, obligându-i pe ruși să își depășească reticența față de mărcile chinezești și să suporte prețuri mai mari. Cumpărătorii ruși de mașini trebuie să se obișnuiască cu câteva nume noi de mărci. Producătorii chinezi s-au gră […]
- VIDEO: Mii de persoane participă la rugăciunile de Ramadan la Ierusalim martie 24, 2023Mii de credincioși musulmani s-au adunat vineri (24 martie) la moscheea Al-Aqsa din Ierusalim pentru a se ruga în prima vineri din Ramadan, luna sfântă a islamului. Rugăciunile au decurs în mod pașnic. În anii precedenți, în Ramadan au avut loc ciocniri violente între poliția israeliană și palestinieni, în special în jurul complexului moscheii Al-Aqsa, […] T […]
- VIDEO: Se întorc la război soldații ucraineni care s-au antrenat în Spania martie 24, 2023Zeci de soldați ucraineni s-au antrenat în cadrul unui stagiu de pregătire de patru săptămâni oferit de forțele armate spaniole pentru a învăța cum să construiască tranșee și poduri, înainte de a se întoarce la războiul din țara lor. „Sper că pot avea toate informațiile pentru a rămâne în viață și pentru a câștiga acest […] The post VIDEO: Se întorc la războ […]
- Aurul coboară de la nivelul cheie de 2.000 de dolari, în timp ce dolarul se întărește martie 24, 2023
- Stiri Mediafax
- LIVE TEXT Războiul din Ucraina, anul 2, ziua 30. Guvernul ucrainean facilitează producţia în masă de drone / Blinken nu exclude negocierile privind graniţele Ucrainei / Germania livrează Ucrainei vehicule Dachs şi mitraliere / Fostul redactor al discursurilor lui Putin, dat în urmărire de autorităţile din Rusia martie 24, 2023
- Un asteroid de mari dimensiuni va trece pe lângă Pământ martie 24, 2023Un asteroid suficient de mare pentru a distruge un oraş va trece în acest weekend între Pământ şi Lună.
- Războiul din Ucraina, anul 2, ziua 29. Polonia va primi de la Uniunea Europeană fonduri pentru armamentul livrat Ucrainei / Ucraina anunţă contraofensiva / Experţii cred că Rusia se va prăbuşi până în 2033, dar Medvedev contrazice cifrele şi îl citează pe Stalin / Aghiotantul lui Putin nu lasă din gură ameninţarea nucleară martie 24, 2023
- Ion Cristoiu, despre vizita lui Xi Jinping la Moscova: Printre cei care au pierdut aş trece România/ O ţară cum e România nu-şi poate permite să fie sluga perfectă martie 24, 2023
- Fostul redactor al discursurilor lui Putin, dat în urmărire de autorităţile din Rusia martie 24, 2023Fostul redactor al discursurilor lui Putin a fost plasat pe lista persoanelor căutate de autorităţile din Rusia.
- Emmanuel Macron va aborda cu Xi Jinping, în China, perspectivele de negocieri între Rusia şi Ucraina martie 24, 2023Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, intenţionează să abordeze la întâlnirea din aprilie cu omologul său chinez, Xi Jinping, perspectivele negocierilor de pace în Ucraina, anunţă Palatul Elysée.
- Naţionala de tineret a României, învinsă în Ghencea de Portugalia U21 martie 24, 2023Naţionala de fotbal masculin U21 a României a fost învinsă vineri, scor 0-2 (0-2), pe teren propriu, pe Stadionul Steaua, de reprezentativa similară a Portugaliei, în primul meci al sezonului, un amical de pregătire pentru participarea la Campionatul European 2023, ce are loc în România şi Georgia.
- Sursă ucraineană: aproape 170.000 de ruşi au murit în timpul războiului din Ucraina martie 24, 2023Aproape 170.000 de ruşi au murit în timpul războiului din Ucraina, susţin autorităţile ucrainene, potrivit Sky News.
- Oficialii ONU au constatat atrocităţi comise de forţele militare ucrainene şi ruse martie 24, 2023Experţi ai Naţiunilor Unite au constatat atrocităţi, inclusiv execuţii, comise de forţele militare ucrainene şi ruse împotriva prizonierilor de război, conform unui raport citat de cotidianul Le Monde.
- Tipurile de bacterii care pot provoca infecţii urinare - studiu martie 24, 2023Tulpinile de E. coli de origine alimentară pot provoca infecţii urinare, arată o nouă cercetare.
- Cel mai norocos sat din Irlanda: două bilete au obţinut marele premiu la loterie martie 24, 2023Duleek este cel mai norocos sat din Irlanda după ce doi locuitori au obţinut marele premiu la loterie. Câştigurile au fost acordate în interval de doar câteva luni, iar biletele norocoase au fost cumpărate de la două magazine învecinate.
- COMENTARIU Sorin Avram: Cin` vă bate?”. ”Toţi ne bate”. Ei, dar nu este chiar aşa martie 24, 2023
- Polonia va primi de la Uniunea Europeană fonduri pentru armamentul livrat Ucrainei martie 24, 2023Polonia va primi 800-900 de milioane de euro din partea Uniunii Europene pentru compensarea armamentului furnizat Ucrainei, a declarat vineri premierul Mateusz Morawiecki, cu ocazia summitului Consiliului European, informează agenţia Reuters.
- MIPE, în parteneriat cu instituţiile bancare. Boloş: este o premieră în domeniul fondurilor europene martie 24, 2023Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va acţiona în parteneriat cu instituţiile bancare. Ministrul Marcel Boloş susţine că „este o premieră în domeniul fondurilor europene, care va reducere birocraţia şi va sprijini beneficiarii”.
- Statele Unite anunţă sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Belarus martie 24, 2023Administraţia de la Washington a anunţat, vineri, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Belarus asociate regimului Aleksandr Lukaşenko, informează postul de televiziune CNN.
- Stiri Evz
- A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
Motanul Incaltat 