Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Bancile…

Iata ca se apropie campania electorala pentru alegerile prezidentiale, dar atmosfera, in general vorbind, este molcoma. Nimic scanteietor, nici macar in plan intelectual. Totusi, nu vad la oamenii politici din tara noastra, la partidele noastre, la candidati niste opinii fata de lucrurile importante care se petrec in sectorul bancar… Sunt niste chestiuni, zic eu, deosebit de importante, dar parca nu ar exista niciun interes in a le dezbate…

Economica.net

Cei mai slabi din Europa. Băncile româneşti trăiesc riscant: restanţe multe, provizioane mici, credite puţine

Se arata, printre altele, ca:

„O analiză a băncii centrale a Austriei arată că băncile din România stau mult mai prost decât instituţiile de credit prezente în alte ţări din regiune în ceea ce priveşte creditele neperformante. Nici Ungaria nu-i departe, dar spre deosebire de unguri, bancherii români ”au uitat” să provizioneze corespunzător împrumuturile cu probleme. Între timp, băncile austriece îşi reduc constant expunerea pe România.

La fiecare euro plasat în credite, băncile din România au pierdut mai bine de 30 de cenţi, relevă o analiză a băncii centrale a Austriei. Concret, ponderea creditelor neperformante în totalul împrumuturilor, aşa cum este ea calculată de către analiştii austrieci, a depăşit 32% la finele anului 2013.

Acest nivel este de departe cel mai mare din regiune, chiar şi prin comparaţie cu ţări precum Rusia, Ucraina sau Turcia.

Mai mult decât atât, datele austriecilor relevă faptul că bancherii români au avut o abordare mai puţin prudentă în ceea ce priveşte creditele cu probleme în condiţiile în care nivelul provizioanelor(sumele puse de-o parte pentru a acoperi o eventuală pierdere a creditului) nu a urmat nici pe departe traiectoria creditelor neperformante. Ponderea provizioanelor este de sub 15% din volumul portofoliului ceea ce arată că nici jumătate de creditele cu probleme nu sunt provizionate. Prin comparaţie, în Ungaria, unde neperfomanţa se ridică la aproximativ 17%, ponderea provizionelor sare de 13%. În ţări ca Turcia, Slovacia sau Cehia, creditele neperformante sunt provizionate integral.

Restanţele cresc, creditele noi scad

Analiştii de la Viena dau şi o explicaţie pentru nivelul ridicat al neperformanţei, legând această evoluţie de apatia care a cuprins sistemul bancar românesc.

“În România, creşterea semnificativă a ponderii creditelor neperformante se datorează faptului că stocul de credite a scăzut mai rapid decât activele neperformante”, spun austriecii. Cu alte cuvinte, băncile nu au mai dat credite noi, portofoliul lor a scăzut, ceea ce a făcut ca procentul neperformantelor să crească. De altfel, acelaşi raport al băncii austriei, arată că volumul de credite a continuat să scadă inclusiv în primele trei luni din acest an când, comparativ cu ultimele trei luni din 2013 a fost înregistrat un declin al creditării de peste 2%.

Dependenţi de banii din afară. Cel mai mare acţionar îşi reduce expunerea

Un alt indicator care relevă vulnerabilitatea sistemului bancar românesc este dependenţa de finanţările externe. Astfel, liniile de credit contractate de băncile din România de la grupurile mamă echivalează cu aproximativ 12% din Produsul Intern Brut, acesta fiind şi unul dintre cele mai mari procente din regiune. Mai grav este însă că acţionarii străini duc o politică constantă de reducere a expunerii pe România. Această dinamică este evidentă din evoluţia expunerii celui mare acţionar din sistemul bancar autohton, Austria.”

Pe de alta parte iata ce spune si BNR:

Indicatori agregaţi privind instituţiile de credit
(bănci, sucursalele băncilor străine, Creditcoop)

mar. 2013 iun. 2013 sep. 2013 dec. 2013 mar. 2014
Număr instituţii de credit 41 41 41 40 40
 din care sucursale bănci străine 9 9 10 9 9
Total active nete (mld.lei) 356,2 355,0 353,6 362,3 352,5
Active instituţii cu capital privat 1 (% în total active) 92,2 92,0 92,0 91,5 91,6
Active instituţii cu capital străin 2 (% în total active) 90,8 90,7 90,6 90,0 90,0
Indicatorul de solvabilitate (≥8%) (%)* 15,03 14,67 13,92 15,46 16,32
Efectul de pârghie 3 (%)* 8,20 8,02 7,49 7,96 8,55
Creanţe depreciate 4 (% în total credite) 12,28 12,16 12,42 11,64 12,17
Creanţe depreciate 5 (% în total active) 7,29 7,21 7,32 6,50 6,91
Creanţe depreciate 6 (% în total datorii) 8,17 8,10 8,21 7,25 7,75
ROA 7 (%) 0,55 0,65 0,55 0,01 0,67
ROE 8 (%) 5,08 5,96 5,04 0,13 6,30
Rata rentabilităţii activităţii de bază 9 (%) 180,37 174,42 177,66 176,85 182,56
Credite acordate / Depozite atrase 10 (%) 114,30 113,71 111,50 104,59 105,36
Rata riscului de credit 11 (%)* 29,98 30,49 31,77 32,14 32,60
Rata creditelor neperformante 12 (%)* 19,08 20,30 21,56 21,87 22,26

 

*) Indicatorii cuprind numai băncile şi Creditcoop; sucursalele băncilor străine nu raportează solvabilitatea, fondurile proprii şi clasificarea creditelor.
1) Activele bilanţiere ale instituţiilor de credit cu capital privat sau majoritar privat (inclusiv sucursalele băncilor străine) / Total active
2) Activele bilanţiere ale instituţiilor de credit cu capital străin sau majoritar străin (inclusiv sucursalele băncilor străine) / Total active
3) Fonduri proprii de nivel 1 / Total active la valoare medie
4) Creanţe depreciate / Total portofoliu de credite (valoare netă)
5) Creanţe depreciate / Total active (valoare netă)
6)  Creanţe depreciate / Total datorii
7) Profit net anualizat / Total active la valoare medie
8) Profit net anualizat / Capitaluri proprii la valoare medie
9) Venituri operaţionale / Cheltuieli operaţionale
10) Credite acordate clientelei (valoare brută) / Depozite atrase de la clientelă
11) Expunere brută aferentă creditelor nebancare şi dobânzilor, clasificate în îndoielnic şi pierdere / Total credite şi dobânzi clasificate, aferente creditelor nebancare
12) Expunere brută aferentă creditelor nebancare şi dobânzilor, clasificate în pierdere categoria a 2-a, în cazul cărora serviciul datoriei > 90 zile şi/sau în cazul cărora au fost iniţiate proceduri judiciare faţă de operaţiune sau faţă de debitor / Total credite şi dobânzi clasificate, aferente creditelor nebancare

Note:
Indicatorii se calculează folosind raportările financiare FINREP şi COREP ale instituţiilor de credit.
Total active şi capitaluri proprii pentru indicatorii Efectul de pârghie, ROA şi ROE sunt la valoare medie.
Din anul 2012, indicatorii se calculează potrivit raportărilor întocmite în conformitate cu IFRS (pentru indicatorii care au la numărător poziţia “Creanţe depreciate” au fost calculate şi valorile lunii decembrie 2011 pe baza datelor din evidenţa contabilă aferentă zilei de 1 ian. 2012).
Potrivit reglementărilor prudențiale ale Băncii Naționale a României, sunt clasificate doar creditele pentru care se determină cerințe minime de capital pentru riscul de credit, la nivel individual, potrivit abordării standard, restul portofoliului fiind exceptat de la clasificare (este cazul băncilor care folosesc abordarea bazată pe modele interne de rating).

Ziarul Financiar

O nouă Bancă Mondială pentru marile economii emergente, transpunerea la scară mai largă a visului lui Ceauşescu

Se arata ca:

„Cele mai mari economii emergente ale lumii – Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, aşa-numitele ţări BRICS – zguduie din temelii ordinea financiară globală stabilită de puterile occidentale prin lansarea a două noi instituţii alternative la Banca Mondială şi la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru finanţarea economiilor emergente. Ceauşescu intenţiona să creeze o bancă mondială cu sediul la Bucureşti, în Casa Poporului, pentru a finanţa ieftin economiile emergente, în special pe cele din Africa şi din Orientul Mijlociu.

Ceauşescu lansa această idee în 1989 după ce România şi-a plătit toate datoriile către FMI şi a interzis prin lege îndatorarea externă a ţării. Planurile BRICS sunt mult mai ambiţioase. Cele cinci economii însumează aproape jumătate din populaţia lumii şi o cincime din avuţia planetei.

Rebeliunea ţărilor BRICS prin crearea unei bănci pentru dezvoltare şi a unui fond de rezerve valutare împotriva pilonilor financiari occidentali reprezintă mai mult decât un gest politic, scrie Bloomberg. Ea este o ameninţare şi un instrument de negociere. Spre exemplu, Ucraina, care încearcă din răsputeri să iasă din sfera de influenţă rusească, are în prezent a patra cea mai mare datorie la FMI. Rusia, care este membră a FMI, pare că finanţează o rebeliune contra Kievului. În aceste condiţii, finanţarea guvernului de la Kiev de către FMI nu poate fi pe lista de priorităţi a liderului rus Vladimir Putin. Rusia, India, Brazilia şi Africa de Sud încearcă să obţină mai multă influenţă în sistemul economic şi financiar global şi vor contribui cu mai multe fonduri pentru capitalizarea proaspetei bănci mondiale a BRICS, care va oferi mijloace financiare pentru proiecte de infrastructură pe teritoriul ţărilor participante decât o fac pentru vechea Bancă Mondială.

Totodată, cele cinci ţări vor avea contribuţii mai mari decât alocă FMI pentru propriul fond de rezerve valutare, prin care se va asigura sprijinul financiar în cazul unei reduceri drastice a rezervelor valutare în oricare din ţările participante.

Marile economii emergente au insistat în ultimii ani pentru reorganizarea conducerii Băncii Mondiale şi a FMI astfel încât acestea să reflecte forţa economică tot mai mare a lumii emergente.

Cele două noi instituţii vor fi rivali mărunţi pentru Banca Mondială şi FMI, întrucât vor avea influenţă mult mai mică la nivel mondial.

Cu toate acestea, ele marchează desprinderea de un sistem financiar internaţional dominat de SUA şi de Europa. China, care este al treilea cel mai mare participant la Banca Mondială cu aproape 13 miliarde dolari, va contribui la capitalizarea Băncii pentru Dezvoltare cu aproape zece miliarde dolari.

Pentru fondul de rezervă valutară al BRICS, China va participa cu aproape 41 miliarde de dolari, aproape de trei ori mai mult decât contribuţia sa la FMI. Valoarea fondului va fi de aproape 100 miliarde de dolari, iar ajutorul oferit de pe urma acestuia va fi limitat de suma contribuţiei.

În 1981, Republica Socialistă România atingea vârful datoriei externe, de aproape 11 miliarde de dolari, şi se afla astfel la mâna FMI şi a ţărilor creditoare. În urma negocierilor purtate cu cei mai mari creditori internaţionali, Nicolae Ceauşescu a luat hotărârea ca România să îşi plătească datoriile înainte de termen. O mare parte din producţia agricolă şi industrială s-a îndreptat către export, ceea ce a dus la raţionalizarea produselor alimentare,  şi s-a transformat inevitabil în interminabilele cozi la mâncare. Însă în primăvara anului 1989, Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat socotelile cu creditorii internaţionali şi nu mai este datoare nimănui. Ba mai mult, România chiar avea de recuperat datorii şi avea în conturi peste două miliarde de dolari. Cu toate acestea, populaţia răbda de foame. În acea perioadă liderul comunist lansa ideea înfiinţării unui fond de investiţii al ţărilor în curs de dezvoltare, un proiect prin care Ceauşescu urma să fie sprijinit financiar de unele ţări arabe producătoare de petrol, dar şi de unele ţări din Lumea a Treia. Totodată, liderul comunist intenţiona să construiască cu ajor arab o bancă mondială în Bucureşti pentru credite mici acordate ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel, România putea ajunce un centru de putere economică, iar el, un lider mondial.”

As dori sa vad si la noi dezbatandu-se serios astfel de probleme. Deci situatia e cam asa: creditele neperformante cresc, bancile straine duc o „politica constanta” de reducere a expunerii pe Romania, in vreme ce altii, cum ar fi tarile BRICS, cauta sa-si diversifice sursele de finantare, sa gaseasca alternative de finantare. Noi unde ne situam si ce facem? Ce facem in situatia de fata? Nu este in regula nici cu ponderea provizioanelor… Spre exemplu, intreb si eu: de ce la noi ponderea provizioanelor „este de sub 15% din volumul portofoliului ceea ce arată că nici jumătate de creditele cu probleme nu sunt provizionate”, in vreme ce: „În ţări ca Turcia, Slovacia sau Cehia, creditele neperformante sunt provizionate integral.”? As dori un raspuns din partea arogantilor nostri reprezentanti politici! Care stiu numai sa se incaiere si sa se certe tot timpul. Si sa minta populatia! Si apoi cum am ajuns in situatia de a fi „cei mai slabi din Europa”? Cum raspund politicienii nostri la aceasta intrebare? Avem niste oameni politici care chiar nu au nicio idee constructiva pentru a dezvolta aceasta tara. Si sa ne mai miram de apatia care il apuca pe cetatean in preajma votului, de nici nu se mai duce la vot? Pe mine, unul, nu ma mira!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 23, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Este euro un factor de dezvoltare?

Mi-am pus aceasta intrebare gandidu-ma la faptul ca US$, dupa razboi, a contribuit mult la dezvoltarea economica a mai multor tari… Sa ne gandim: Spania s-ar fi putut dezvolta economic fara sprijinul SUA si al dolarului american? Spania era inainte de razboi o tara foarte saraca si slab dezvoltata. Genialul regizor spaniol, Luis Bunuel, facuse un documentar, daca nu ma insel, prin anii ’30, despre o regiune din Spania care era atat de saraca si inapoiata incat oamenii nu stiau ce inseamna paine!! Saracia aceasta grea s-a perpetuat si dupa razboi, sub regimul fascist al lui Franco, pana cand Spania a beneficiat de ajutor american, in urma demersurilor facute pe langa Eisenhower. Era si o problema de ordin politic: stoparea ascensiunii partidului comunist! Spania era o tara izolata datorita dictaturii fasciste, lucru ce agrava situatia economica si asa grea. In urma acestui ajutor, tara a cunoscut o inflorire spectaculoasa in anii ’60-’70, un adevarat boom economic spaniol, care a permis acestei tari un progres in termeni reali, ce s-a mentinut si dupa Franco.

Italia ar fi un alt exemplu. S-ar fi putut dezvolta Italia, o tara destul de saraca in perioada interbelica si imediat dupa razboi, cu regiuni extrem de sarace si inapoiate, fara un consistent ajutor american, fara dolarul american? Si aici nu vorbesc numai de regiunile dezvoltate ale Italiei, ci de tara in ansamblul sau, pentru ca existau si regiuni in care, spre exemplu, somajul era de 70% si Mafia inflorea!! Sa faci dintr-o astfel de tara o tara moderna, dezvoltata, sa ridici nivelul de trai al oamenilor obisnuiti, s-ar fi putut face fara US$? Cred ca nu… Desigur si in Italia era problema cresterii partidului comunist si a influentei URSS in Europa Occidentala, lucru ce trebuia stopat.

Japonia, Coreea de Sud ar fi alte exemple de tari care s-au dezvoltat datorita US$, cunoscand o dezvoltare economica spectaculoasa! Doar se si vorbeste despre „miracolul japonez” si chiar asa si este: Japonia a trecut din feudalism la cel mai prosper si dezvoltat capitalism!!

De aceea trebuie sa recunoastem ca meritele (daca se poate spune asa despre o moneda) dolarului american sunt foarte mari pentru ca a promovat bunastarea generala in lume (lucru ce este stipulat si in Preambulul la Constitutia US). Chiar si Romania a beneficiat, pe vremea lui Ceausescu, de dolarul american, prin imprumuturile facute la FMI, lucru ce a condus spre o reala dezvoltare economica a tarii si imbunatatire, in general vorbind, a vietii oamenilor. Daca nu era US$ nu s-ar fi putut construi intreprinderi, fabrici, nu s-ar fi putut mecaniza agricultura, nu s-ar fi putut moderniza porturile si flota etc, nu s-ar fi putut crea locuri de munca!

Sa ne uitam la tarile BRIC (sau BRICS), tari emergente, din ce cauza cunosc o dezvoltare impresionanta (uitati-va numai la China!), nu cumva datorita US$…? Si e vorba de aproape 3 miliarde de oameni!!

Dar euro…? Poate fi, va fi euro un asemenea factor de dezvoltare, precum US$…? Fluxurile de capital venite dinspre centru spre periferie n-au facut decat sa creasca costurile si sa indatoreze si mai mult unele tari. Se poate spune ca s-a dezvoltat Italia datorita euro? Grecia? Spania?? Se compara situatia de acum din Spania cu boomul economic din deceniul al saptelea, provocat de dolar, care a condus tara spre ceea ce este azi, sau mai bine zis spre ceea ce ajunsese inainte de a incepe criza actuala? Incep sa apara din nou idei extremiste, e posibil asa ceva? Si uite ca e posibil, din pacate… Nici vorba de prosperitate si progres cu euro ca moneda unica: Zona Euro nu a depasit inca marile dificultati care au stat la baza crizei economice! Totusi, nu ne putem preface la nesfarsit ca e nemaipomenit de bine! Moneda unica, Uniunea Monetara ar fi trebuit sa se constituie intr-un factor de progres pentru toata Europa. Or, lucrurile nu stau deloc asa! Este inadmisibil sa se vorbeasca de o noua divizare a Europei, intre Nord si Sud, pe criterii economice! Numai vorbesc de faptul ca si in tarile nordice somajul este foarte ridicat. Or, euro ar fi trebuit sa fie altceva, adica un factor de progres. Pana acum nu se poate vorbi de asa ceva. Dar de acum incolo? Desi exista capacitati de productie foarte mari in Europa, un potential uman colosal, Europa a ajuns sa fie slaba din punct de vedere economic. Cresterile economice sunt mici, formarea bruta de capital e in scadere, investitii nu prea se fac… Aceasta slabiciune economica a Europei nu este de bun augur, asa cum nu e de bun augur nici ascensiunea partidelor extremiste, antieuropene. E ceva, cum sa spun, moale si periculos… De unde rezulta ca politicile monetare care se duc azi in Europa nu sunt bune. Ele adancesc decalajele dintre statele europene si nu contribuie la dezvoltare. Pentru adeptii Statelor Unite ale Europei as spune ca asa ceva, un asemenea deziderat, nu este posibil fara o solida baza economica, fara politici economice care sa promoveze dezvoltarea si prosperitatea in toate tarile membre ale UE. O Europa Unita cu decalaje foarte mari intre statele membre nu e un lucru de dorit si nici nu cred ca este posibil in asemenea conditiuni. In loc sa vedem o ascensiune economica spectaculoasa, vedem ascensiunea partidelor extremiste si antieuropene… Trist!

Nu numai Romania ar trebui sa se destepte din „somnul cel de moarte”. Ci si intreaga Europa!

aprilie 1, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Amalgam

Sper ca Amalgamul pe care vi-l propun sa fie interesant si cred ca stirile de mai jos chiar sunt interesante.

Gandul

Ponta îi dă o replică acidă lui Antonescu: Eu pe Kovesi n-o pun vicepreşedinte la PSD. PNL a luat oameni mai apropiaţi de Băsescu decât doamna Kovesi

Soluţia Băsescu-Ponta pentru şefia parchetelor: Codruţa Kovesi – la DNA, Tiberiu Niţu – Procuror General

Romania Libera

PONTA, din nou SUSPECTAT DE PLAGIAT: Parchetul a cerut ORDA expertizarea unei cărţi

Asociaţia Magistraţilor îi CRITICĂ pe Băsescu şi pe Ponta că s-ar fi ÎNŢELES privind numirile la Parchetul General şi DNA

Un interviu foarte interesant care merita citit:

Justiţia televizată a prins bine. A fost implicat şi publicul. Vezi ce diplomat a făcut această declaraţie spectaculoasă

Dar iata si un articol despre o realitate grava, ingrijoratoare din SUA:

Frăţia Ariană ucide din nou

DE citit si…

Antonescu: ”Nu putem duce mai departe coabitarea. Compromisurile sunt cele ce mă despart de Ponta”

Iliescu, despre declaraţiile lui Antonescu privind ruperea USL: Să fim serioşi, nu cred

aprilie 2, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu