Despre aspectul geopolitic din zona…

Moscova cucerește Europa de Est. Republica Moldova l-a ales socialistul pro-rus Igor Dodon în fruntea țării. Candidata pro-europeană a reclamat neregulile de la vot. În Bulgaria a câștigat alt pro-rus | VIDEO + FOTO

„Putin își extinde influența în Europa de Est. Republica Moldova și Bulgaria au ales candidații socialiști pro-ruși. Igor Dodon este câștigătorul alegerilor din Republica Moldova. Fostul șef al forțelor aeriene din Bulgaria, candidatul socialist Rumen Radev, a câștigat al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, conform sondajelor la ieșirea de la urne, citate de Reuters.

UPDATE 08.00: Protest la Chișinău, după ce Igor Dodon a fost ales președinte al Republicii Moldova. ONG-urile acuză că alegerile au fost fraudate.

Presa internațională: Victoria lui Dodon în Moldova este un semnal de alarmă pentru UE, în faţa unei Rusii tot mai expansioniste

Moldovenii au pus frână celor şapte ani de muncă pentru integrarea în Uniunea Europeană, votându-l drept preşedinte pe candidatul pro-rus Igor Dodon, scrie The Guardian… citește mai departe aici …

Revista presei moldovenești: După şapte ani de ani de la „revoluţia” speranţei din 2009, Republica Moldova va avea un preşedinte pro-rus

Presa din Republica Moldova nu face comentarii foarte ample după anunţarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, dar subliniază că direcţia ţării se schimbă… citește mai departe aici …

UPDATE 05:15. Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a procesat peste 99 la sută din voturile scrutinului prezidenţial de duminică şi, potrivit site-ului instituţiei, candidatul socialist Igor Dodon are 54,14 la sută din sufragii, iar contracandidata sa, pro-europeana Maia Sandu, 45,86 la sută. Rezultatele finale vor fi date publicităţii luni dimineaţă, la ora 10:00.

Potrivit Radio Chişinău, câteva zeci de tineri au protestat în faţa sediului Comisiei Electorale Centrale, nemulţumiţi de faptul că mai multe secţii din străinătate, dar şi din ţară au rămas fără buletine de vot. Situaţia a fost denunţată şi de Maia Sandu, care a anunţat că va depune o plângere penală împotriva ministrului de externe şi a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, pentru obstrucţionarea dreptului de vot al cetăţenilor.

UPDATE 00.50: Primele reacții, după victoria lui Igor Dodon.

Fostul premier Ion Sturza: Nu este președintele meu. Ceva nu a funcționat. Ce?

Victor Ponta: Propaganda sistemului din România ne intoxica și manipula că în Moldova câștigă Maia Sandu, că Hillary bate. Ne spun că rămâne Cioloș premier. Cred că iar nimeresc pe lângă

Traian Băsescu: Îmi pare tare rău că cetăţenii au dat, prin votul lor, o amânare parcursului european al ţării

00.23: Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, a susținut, duminică noaptea, o conferință de presă.

Prima reacție a lui Igor Dodon, după ce a fost ales noul președinte al Republicii Moldova: Voi fi un președinte al tuturor. Apel către Maia Sandu: Haideți să calmăm spiritele. Să recunoaștem, diferența este destul de mare

23.20: Igor Dodon este noul președinte al Republicii Moldova. Candidatul pro-rus a acumulat 803 794 din cele 1 603 809 de buletine de vot , adică 55,4 la sută dintre sufragii. Maia Sandu a obținut numai 44,6 la sută.

22.50:  La numărarea a 90,25 la sută dintre buletinele de vot, Igor Dodon – 55,9% și Maia Sandu – 44,1%.

22.35: 84,86% dintre buletine au fost numărate: Igor Dodon 56,37%, Maia Sandu 43,63%.

Maia Sandu a declarat, într-un briefing de presă,după închiderea urnelor, că acest scrutin al alegerilor prezidențiale a fost prost organizat, dat fiind faptul că mai multe secții de votare de peste hotare au rămas fără buletine de vot, iar mai mulți moldoveni nu au putut să-și exercite votul.Totodată, aceasta a solicitat SIS-ului să investigheze ce s-a întâmplat cu cele 6000 de buletine destinate secțiilor de votare din Portugalia care s-au pierdut, ca să nu fi fost utilizate pentru fraudarea alegerilor.

„Alegerile au fost organizate prost, solicitările noastre au fost ignorate și-n consecință buletinele de vot s-au terminat în mai multe țări. Sute de moldoveni care au stat în frig și în ploaie nu au putut să voteze”, a declarat Sandu.

22.30: La numărarea a 80,2 la sută dintre buletinele de vot, Igor Dodon conduce cu 57,05%, iar Maia Sandu are 42,95% dintre voturi.

UPDATE ora 22.15:  La numărarea a 75,01 la sută din buletinele de vot, Igor Dodon conduce cu 57,25%, iar Maia a primit Sandu 42,75% din voturi, informează Unimedia și Publika.

Candidatul socialiștilor, Igor Dodon, s-a declarat deja câștigător: „Doamna Sandu, nu v-a ieșit acuma, vă va ieși peste 4 ani”, a spus candidatul pro-rus, citat de Unimedia.

„Le mulțumesc tuturor cetățenilor pentru spiritul civic înalt pe care l-au manifestat. Cu toții ați fost bravo astăzi. În mod aparte, le mulțumesc tuturor celor care mi-au acordat votul, au avut încredere în mine. Știu că mii și mii de oameni nu au reușit să-și exercite votul. Unii, mai vârstnici, din cauza condițiilor meteo. Alții, din diasporă, din cauza că s-au epuizat buletinele de vot”, a mai spus Igor Dodon.

UPDATE ora 22.05: Au apărut primele rezultate ale alegerilor din Republica Moldova, în ceea ce privește votul din diaspora, anunță Unimedia.

Astfel, la Ambasada de la București, din cele 3.000 de buletine de vot, 2907 sunt pentru Maia Sandu, iar alte 83 pentru Igor Dodon.

În Rusia, la Moscova: Dodon 2706, Maia Sandu 285.

La Sank-Peterburg: 87% Dodon, 12% Sandu.

La Bălți, secția Nr 46: 91% Dodon, 9% Sandu.

UPDATE ora 21.00: S-au închis secțiile de votare din Republica Moldova.

Până la ora 21:00 au votat 1.601.422 de cetățeni ai Republicii Moldova, aproximativ 53,3 % din alegători. Cei mai mulți dintre alegători au fost persoanele cu vârsta între 25 – 40 de ani, 27,7%, și 57-70 de ani, 27,5%, conform statisticilor date publicității de Comisia Electorală Centrală.

CITEȘTE ȘI: FOTO + VIDEO. Intenție de fraudare a votului, la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Mai multe microbuze și autocare au transportat alegători din regiunea transnistreană în satul Varnița

20.30: Aproape 1,6 milioane de cetățeni moldoveni s-au prezentat, duminică, la vot.

19.40: Numărul votanților a trecut de 1,5 milioane de persoane.

18.23: Peste 1,4 milioane de persoane au votat până la ora 17.00. Prezența la urne este de 48,23%. La secțiile din străinătate au votat aproximativ 100.000 de cetățeni, ceea ce reprezintă 7% din voturile exprimate.

CITEȘTE ȘI: FOTO + VIDEO. Mobilizare impresionantă a diasporei, la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Aproximativ 100.000 de persoane au stat la cozi, ore în șir. Buletine de vot epuizate, la mai multe secții de votare

Dintre alegătorii moldoveni care au votat până la ora 17.00, aproape 760.000 sunt femei, iar aproape 770.000 sunt bărbaţi. De asemenea, cei mai numeroşi la urne s-au dovedit a fi persoanele cu vârste cuprinse între 56-70 de ani, reprezentând 29,13% dintre alegătorii care au votat până la ora 17.00. Cea mai mică prezenţă de vot a fost înregistrată în categoria de vârstă de peste 71 de ani, în vreme ce tinerii cu vârste cuprinse între 18-25 de ani reprezintă doar 10,41% dintre alegătorii care au votat până la ora 17.00.

18.02: Maia Sandu a cerut, duminică, demisia ministrului Afacerilor Externe, Andrei Galbur, și a președintei Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, pentru „obstrucționarea dreptului de vot”, potrivit Agerpres.

„La Londra, în secția de vot Stratford (nr. 336), s-au terminat buletinele de vot, în timp ce sute de cetățeni așteaptă afară pentru a vota. Cer demisia ministrului Afacerilor Externe și a președintei Comisiei Electorale Centrale, ca principali responsabili de acest dezastru”, a precizat candidata proeuropeană.

Totodată, Maia Sandu a mai anunțat că va depune plângere penală împotriva celor doi demnitari „pentru obstrucționarea dreptului de vot al cetățenilor Republicii Moldova garantat de Constituție”.

17.50: Asociația Promo-LEX, care monitorizează scrutinul prezidențial din Republica Moldova, a constatat o serie de încălcări ale legislației electorale, potrivit Radio Chișinău, citat de Agerpres.

De exemplu, observatorii Promo-LEX au fotografiat anunțuri despre transportul gratuit, cu autocare, al votanților din regiunea transnistreană. Totodată, au fost înregistrate cazuri de afișaj electoral, de agitație electorală și de recompense pentru alegători în preajma unor secții de vot. Câțiva alegători au fost intimidați, iar în două cazuri s-a atestat că votanții au introdus în urne două buletine de vot.

Potrivit șefului echipei de monitorizare, Pavel Postică, 85 de secții de votare s-au deschis cu întârziere de până la 15 minute, iar în cinci secții, observatorilor Promo Lex li s-a îngrădit accesul.

În plus, în peste 60 de secții de votare, s-a constatat prezența afișajului electoral și nesigilarea urnelor. Totodată, la câteva secții de votare au fost depistate pe listele electorale persoane decedate, precum și persoane străine înregistrate pe adresele altor alegători.

17.40: Prim-vicepreședintele Partidului Democrat (PD), Vlad Plahotniuc, consideră că Republica Moldova „rămâne pe calea europeană”, potrivit Deschide.md.

„Moldova are nevoie de un președinte echilibrat, care să nu facă din instituția prezidențială un centru de scandal politic, ci un centru de echilibru instituțional. Indiferent de rezultatul votului, Republica Moldova rămâne pe calea europeană, iar printre prioritățile majorității parlamentare și ale guvernării rămâne modernizarea țării, rămân reformele, care să aducă o viață mai bună oamenilor”, a scros Vlad Plahotniuc, într-un mesaj postat pe Facebook.

17.00: Până la ora 16.00, aproximativ 1,3 milioane de cetățeni cu drept de vot s-au prezentat la urne. Dintre aceștia, peste 85.000 de persoane din diaspora au votat.

28.000 în Italia, 10.000 în România, 6.000 în Rusia, 6.000 în Franța.

16.10: Sunt cozi kilometrice la Dublin, în Londra și la Tel Aviv, transmite Unimedia.

UPDATE ora 15.20: Peste un milion de moldoveni s-au prezentat la vot, la ora 15.00. Peste 70.000 sunt doar din diasporă, mobilizarea fiind mai mare decât în primul tur.

Citește și: FOTO. Corespondență de la Cluj. Tinerii basarabeni au învins viscolul. Mii de cetățeni ai Republicii Moldova au votat pentru Europa

Mai mult de 1.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au votat până la prâns la secția de votare organizată la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Cei mai mulți dintre ei sunt tineri aflați la studii la diferite universități din Transilvania și care au ținut să se prezinte la vot în ciuda viscolului de afară. Numărul celor care s-au prezentat la urne este foarte mare, în condițiile în care la primul tur al alegerilor prezidențiale, la Cluj, au votat doar 1.400 de cetățeni ai Republicii Moldova, spune președintele biroului electoral de la Cluj, Simion Botnari… citește mai departe aici …

UPDATE ora 14.55: Cei doi candidați la președinție, Maia Sandu și Igor Dodon, au postat mesaje pentru moldoveni, pe paginile lor de Facebook. Maia Sandu i-a îndemnat pe oameni să iasă la vot, iar Dodon a apreciat că, în urma alegerilor, Moldova își ”va restabili relațiile sale strategice, își va consolida statalitatea, se va moderniza mai accelerat, va deveni mai mîndră de propria istorie și propria soartă”.

”Conaționalii noștri din diaspora parcurg sute și mii de kilometri pentru noi, pentru viitorul nostru, adunînd cu greu vot la vot. Există riscul să nu le ajungă buletine! La noi se uită întreaga lume, care așteaptă ca Moldova să pornească pe calea cea bună. Să le arătăm tuturor că Moldova există, că Moldova luptă pentru viitorul ei!”, a scris candidata pro-europeană pe Facebook.

Și candidatul pro-rus, Igor Dodon, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care a scris că ”de azi, Republica Moldova va trece la o nouă etapă în dezvoltarea sa, se va afirma mai serios în plan internațional, va restabili relațiile sale strategice, își va consolida statalitatea, se va moderniza mai accelerat, va deveni mai mândră de propria istorie și propria soartă”.

UPDATE ora 14.10: Un milion de moldoveni au votat, până la ora 14.00. Dintre aceștia, 56.000 sunt din diaspora.

Cozi lungi de aşteptare sunt la multe secţii de vot din străinătate, iar peste 1.000 de persoane ar aştepta să-şi exprime opţiunea electorală doar la intrarea în cele două secţii existente în Moscova. De asemenea, cozi lungi s-au format şi în localitatea italiană Mestre, dar şi la Milano, iar sute de alegători moldoveni aşteptau în faţa secţiei din Londra.

De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, a declarat că, până la ora 12.00, au votat peste 4.000 de cetăţeni moldoveni pe teritoriul României. La cele două secţii din Bucureşti, și-au exprimat opţiunea de vot aproximativ 1.600 de oameni, mai mult ca în primul tur de scutin. Ambasadorul a făcut un apel ca moldovenii care vor să voteze în Capitală să meargă şi la secţia de votare de la consulat, pentru că există temeri că se vor termina cele 3.000 de buletine de vot rezervate ambasadei, scrie agenția News.ro.

La ora 13.00, în diaspora, situația era următoarea:  În Italia au votat 13 091 persoane, în România 5139, iar în Federația Rusă 4291, în Franța au votat 2930 de persoane. Au avut loc trei tentative de vot multiplu combătute cu ajutorul registrului electronic. Pe acest caz a fost sesizat Inspectoratul General al Poliției. Un caz a fost înregistrat la Briceni, două cazuri în Federația Rusă și unul în Franța.

UPDATE ora 13.15: În satul satul Delacău, Anenii Noi, vicepreședintele secției de votare a fost găsit mort. Anunțul a fost făcut de președinta CEC, Alina Russu. Membrii Comisiei Electorale Centrale au ţinut un minut de reculegere, scrie Publika.md.

UPDATE ora 13.00: Maia Sandu: Dacă alegerile vor fi corecte, atunci noi vom câștiga

Candidata pro-europeană Maia Sandu a declarat, după ce și-a exercitat dreptul la vot la Liceul Teoretic Petru Rareș din Chișinău, că speră ca al doilea tur de scrutin să nu fie fraudat în favoarea lui Igor Dodon, scrie presa moldovenească.

„Eu contez pe vigilența tuturor celor care merg la vot, pe vigilența observatorilor. Dacă alegerile vor fi corecte, atunci noi vom câștiga”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, ea a făcut apel la calm, spunând ” să așteptăm rezultatele, să vedem rapoartele celor care monitorizează aceste alegeri și după aceea să discutăm”.

Prezența la vot la ora 13.00: aproximativ 800.000 de moldoveni și-au exercitat dreptul la vot până la această oră, fiind aceeași rată de participare ca și acum două săptămâni. Mobilizare în diasporă, au votat peste 42.000 de cetățeni, scrie Unimedia.

UPDATE ora 12.00: Moldovenii din Italia stau la cozi să voteze

Preşedintele Asociaţiei de moldoveni „Baştina” din Italia, Alexandru Marcinschi, a declarat pentru IPN că moldovenii s-au prezentat la vot și chiar fac cozi la secțiile de votare. La ambele secții de votare din oraşul Padova erau în jur de 80 de persoane care aşteaptau la rând. Marcinschi a precizat că Asociaţia „Baştina” ajută cu transport cetăţenii moldoveni care doresc să voteze, dar nu au posibilitatea să ajungă la secţiile de votare. Până la ora 11.30, în străinătate au votat peste 20 de mii de cetăţeni moldoveni. La primul tur de scrutin, moldovenii din diaspora au votat masiv pentru candidate pro-europeană Maia Sandu.

UPDATE ora 11.30: Morți prezenți la votare

Misiunea de monitorizare a alegerilor Promo-LEX a venit cu primele constatări la deschiderea secțiilor de votare. Conform șefului misiunii, Pavel Postică, au fost depistate mai multe nereguli. 85 de secții de votare au fost deschise cu 15 minute întârziere, mai multe secții de votare aveau urne fără sigilii, la Călărași și Criuleni s-au depistat persoane decedate, care figurau în listă. Pentru aceste alegeri au fost recepționate 2 952 370 buletine de vot.

Citește și: FOTO. Traian Băsescu a votat la Ambasada Moldovei: Cine se gândeşte la binele Republicii Moldova va opta pentru Maia Sandu. Dodon propune intrarea în Uniunea Vamală, ceea ce înseamnă sărăcie

UPDATE ora 11.00: Peste 432.000 de alegători au votat până la ora 11:00

Potrivit estimărilor, 52,23% dintre alegătorii care au votat deja sunt bărbaţi. Cei mai mulţi dintre alegători sunt persoane cu vârstele cuprinse între 56 şi 70 de ani – 35,9%%, cei mai puţini sunt tinerii de 18-25 de ani – aproape 7,66% şi persoanele de peste 71 de ani – aproape 7%. În primul tur, moldovenii din diaspora au votat masiv pentru Maia Sandu. Primele secţii de votare din afara ţării s-au deschis în Japonia şi în China. Celelalte se deschid conform orei locale.

Potrivit RISE Moldova, la Secțiile de votare 317 și 318 din Moscova alegătorii au fost aduşi în mod organizat. Unii dintre alegători au declarat deschis că au venit să-l voteze pe Igor Dodon.

UPDATE duminică,ora 09.20: Peste 142.000 de cetețeni moldoveni au votat, până la această oră, transmit ziarele moldovenești. Președintele în exercițiu Nicolae Timofti și premierul Pavel Filip au votat deja.

Premierul Pavel Filip a declarat, după ce și-a exercitat dreptul la vot, că îi felicită pe moldoveni că vor avea un președinte ales de ei.

„Cred în șansa Moldovei. Cred în democrație. Vreau să-i felicit pe toți cetățenii că începând de astăzi vom avea un președinte ales de ei. Sper că noul președinte va conlucra cu Guvernul. În această perioadă avem multe reforme de dus până la capăt”, a declarat Pavel Filip.

Primul moldovean care a votat în turul doi este Gheorghe Țopa. Acesta se află în Japonia, unde a fost deschisă prima secție de votare. În jurul orei 08.00, și moldovenii din Suedia au început să voteze. Un grup de 17 persoane și-a făcut o poză și a scris ”Suntem primii alegători la Stockholm”, scrie unimedia.md.

În total au fost deschise 2081 de secții de vot atât în țară cât și peste hotare. În afara țării au fost deschise 100 de secții de votare.

Citește și: Cetăţenii moldoveni au la dispoziţie opt secţii de vot pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. În Bucureşti există două secţii de vot – la sediile Ambasadei Republicii Moldova şi Consulatului

Peste trei milioane de moldoveni sunt aşteptaţi să voteze la alegerile de duminică, fiind pentru prima dată în ultimele două decenii când moldovenii îşi aleg direct preşedintele.

În primul tur le alegerilor prezindenţiale din Republica Moldova, candidatul prorus, Igor Dodon, a obţinut 48,23% din voturi, iar Maia Sandu, un politician considerat proeuropean, a fost votată de 38,42% din electorat.

„Un politician prorus din Republica Moldova care a ameninţat să renunţe la cooperarea cu Uniunea Europeană are şanse mari să devină preşedinte. Victoria lui Igor Dodon ar consolida influenţa Moscovei în Europa de Est pe fondul ascensiunii politicienilor eurosceptici şi antisistem pe întregul continent. Igor Dodon, care a pledat şi pentru recunoaşterea regiunii Crimeea ca parte a Rusiei, se confruntă cu Maia Sandu, un politician proeuropean, în primul scrutin prezidenţial cu vot direct organizat în Republica Moldova în 20 de ani. Scrutinul programat duminică în R.Moldova coincide cu alegerile prezidenţiale din Bulgaria, unde favoritul militează tot pentru consolidarea relaţiilor cu Moscova”, comentează Financial Times, citat de Mediafax.

Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi Bulgaria au loc la doar câteva zile după ce victoria lui Donald Trump a generat semne de întrebare privind continuarea susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru ţările central şi est-europene, supuse presiunilor Rusiei.

„În cazul în care Igor Dodon şi Rumen Radev vor câştiga alegerile, situaţia ar putea trage un semnal de alarmă la Bruxelles, pe fondul intensificării în estul Europei a sentimentelor de revoltă faţă de valorile UE. În această categorie intră premierul Ungariei, Viktor Orban, şi Milos Zeman, preşedintele Cehiei, amândoi pledând pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova”, notează FT.

Maia Sandu, candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), aflată, potrivit sondajelor, cu 10% în urma lui Igor Dodon, afirmă că scrutinul prezidenţial comportă „pericole majore”.

“Noi considerăm că modelul de dezvoltare european – drepturi, prosperitate, securitate – este cel mai propice pentru ţara noastră şi nu vedem cum ne-ar putea ajuta proiectul „alternativ” de dezvoltare. Mai ales că acum, în Republica Moldova, se construieşte o „verticală a puterii” pe model putinist. Iată de ce preluarea preşedinţiei de către forţele anti-oligarhice ar putea însemna un prim pas spre revenirea la obiectivul reintegrării europene. Pentru aceasta, Republica Moldova trebuie să devină un stat cu instituţii puternice, o justiţie independentă şi o economie durabilă. Aceasta este calea reintegrării pe care o vedem. Doar aşa vom convinge atât cetăţenii noştri, cât şi pe cei europeni, că putem avea un proiect de dezvoltare comun”, a declarat Maia Sandu într-un interviu pentru Gandul.info.

În campanie, Dodon a stârnit o controversă afirmând că fosta regiune ucraineană Crimeea aparţine Rusiei. Întrebat acum ce părere are despre anexarea Crimeei, Dodon a precizat: „De facto, Crimeea este parte a Rusiei acum, dar, la nivel legal, anexarea nu este recunoscută de Occident, nici de majoritatea ţărilor”, nici măcar de Republica Moldova”. În opinia candidatului prorus, recunoaşterea de către Chişinău a anexării regiunii Crimeea ar comporta „multe riscuri” în contextul crizei separatiste din Transnistria. Soluţia pentru Transnistria ar fi „garantarea unui statut special” pentru regiunea cu populaţie majoritar prorusă, a apreciat Igor Dodon.

Atacuri au fost şi în cadrul dezbaterii, desfăşurată joi, dintre cei doi contracandidaţi la preşedinţia Republicii Moldova. Dodon a anunţat că dacă va câştiga, va insista ca în şcoli să fie predată istoria Republicii Moldova în loc de istoria României.

„Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldoveneacă”, a menţionat Dodon, citat de Unimedia.

La rândul său, Maia Sandu a exprimat îngrijorări că dacă ar câştiga, Dodon ar face o prioritate din a scrie manuale de istorie „şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii”.

„Vai de noi dacă ajunge Igor Dodon să ne scrie istoria. El se va ocupa de istorie şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii, de pensii, de corupţie, de economie, prioritatea lui este să scrie manuale de istorie. De acest lucru trebuie să se ocupe oamenii de ştiinţă. Politicienii nu trebuie să se amestece în asta, sau poate mâine, pomâine ne vom trezi că politicul dictează cum să fie scrisă în manuale, biografia domnului Dodon?”, i-a răspuns Maia Sandu.

Tot în campanie, Igor Dodon a ameninţat că va retrage cetăţenia moldovenească fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, dacă va ajunge şef al statului. “În ceea ce ţine de Băsescu, eu ştiu, şi am acumulat toate documentele necesare: atunci cand au fost depuse actele şi cand s-a luat decizia, s-a încălcat procedura. De aceea domnule Băsescu, profiţati acum, câteva zile. După data de 14, veti pierde această cetăţenie pe care nu o meritaţi”, a spus Dodon.

Fostul preşedinte Traian Băsescu şi soţia sa, Maria Băsescu, au depus, în urmă cu câteva zile, jurământul de cetăţeni ai Republicii Moldova la sediul Ambasadei Republicii Moldova în România.

Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, este situată în zona de conflict politic între Uniunea Europeană şi Rusia, o regiune în care cele două părţi depun eforturi de zece ani pentru creşterea influenţei.

Cine sunt cei doi candidaţi

Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor la preşedinţia R. Moldova, este un economist care a îndeplinit funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul condus de Zinaida Greceanîi din anul 2006 până în 2 septembrie 2009. Începând din anul 2009, Dodon este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind iniţial ales pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). În anul 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc a părăsit fracţiunea PCRM din Parlament, cei trei aderând ulterior la Partidul Socialiştilor. Igor Dodon este ales în acelaşi an preşedintele partidului.

Maia Sandu are 44 de ani şi a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, iar între 2009 şi 2010- un masterat în administraţie publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educaţiei, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă şi cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiţii intransigente, nu a fost susţinută de celelalte partide din alianţa în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleţ. La finalul lui 2015, şi-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), potrivit Mediafax.”

Bulgaria, o altă națiune care alege între UE și Rusia. Sondaj: Socialistul Rumen Radev ar fi câștigat alegerile prezidențiale. Premierul Borisov a anunțat că demisionează, dacă Țețka Țatceva va pierde

„UPDATE 20.26: Fostul șef al forțelor aeriene din Bulgaria, candidatul socialist Rumen Radev, a câștigat al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, conform sondajelor la ieșirea de la urne, citate de Reuters, potrivit Agerpres.

Rumen Radev, candidatul susţinut de Partidul Socialist (stânga), a obţinut 58,1% din voturi, în timp ce Ţeţka Ţacheva, candidata partidului de guvernământ, a primit 35,3% din voturi, potrivit rezultatelor unui exit-poll anunţat de institutul Alpha Research.

Date apropiate au fost oferite şi de exit-poll-ul Gallup International Balkan, care indică Rumen Radev ar fi câştigat scrutinul prezidenţial cu 58,5% din voturi, iar Ţeţka Ţacheva ar fi obţinut 35,7% din sufragii. O victorie a lui Radev ar putea duce la o şi mai mare apropiere a Bulgariei faţă de Rusia şi ar cauza o perioadă de instabilitate politică la Sofia, după ce premierul Boiko Borisov a anunţat că va demisiona în cazul înfrângerii lui Ţaceva.

20.10: Premierul Bulgar Boiko Borisov a reiterat, duminică, intenția de a demisiona dacă Țețka Țatceva, candidata la președinție pe care o susține, pierde cursa în favoarea candidatului sprijinit de socialiști, Rumen Radev, informează Novinite, citat de Agerpres.

„Vă imaginați cum ar fi să ies mâine și să spun că m-am răzgândit?” a declarat Borissov după ce și-a exprimat opțiunea de vot în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial.

Borisov a anunțat că va demisiona dacă Țatceva pierde primul tur de scrutin, însă a amânat decizia până după al doilea tur. „GERB ( n.r – Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) nu va rămâne la putere nici măcar o secundă dacă pierdem azi (duminică)”, a spus premierul bulgar, aflat la jumătatea mandatului. DE asemenea, a mai subliniat că nu va participat nici la formarea unui alt guvern în cadrul mandatului actualului Parlament dacă Țatceva pierde alegerile.

„Dacă vom avea sau nu o criză politică depinde de populație”, a mai spus Borissov.

Dacă premierul demisionează, parlamentul bulgar rămâne în funcție chiar dacă partidele nu reușesc să ajungă la o înțelegere cu privire la formarea unei coaliții de guvernare. Decizia de a dizolva parlamentul și a convoca alegeri anticipate aparține președintelui bulgar.

––-

Bulgaria, o altă națiune care alege între UE și Rusia. Cetățenii votează duminică în al doilea tur al scrutinului prezidențial, care decide și soarta executivului

Votul de duminică este privit ca un vot de încredere pentru executivul lui Boiko Borisov. Cetățenii bulgari au de ales între Rumen Radev, candidat independent susținut de Partidul Socialist, și Tetka Taceva, din partea GERB, președintele Parlamentului de la Sofia, susținut de premierul Boiko Borisov, care a promis că va demite actualul executiv dacă nu va câștiga alegerile prezidențiale candidatul susținut de el.

Borisov nu se bucură de popularitate, din cauza nivelului de trai din ce în ce mai scăzut în cea mai săracă națiune din Uniunea Europeană. Coaliția de guvernare este extrem de fragilă și există riscul să se prabușească înainte de alegerile parlamentare din 2018.

Tetka Taceva are o viziune politică pro-occidentală, în vreme ce contracandidatul Rumen Radev și-a exprimat dorința de a apropia Bulgaria de Moscova.

Primul tur al scrutinului prezidențial a fost câștigat de candidatul socialist, care a obținut 26,45% din voturi, față de cele 21,38% din sufragiile adunate de Taceva.

Sondajele prevăd și acum o victorie clară pentru fostul comandant de aviație Rumen Radev.”

Am citat pe blog aceste doua articole lungi pentru ca ele descriu o realitate istorica. Problema e cum interpretam fenomenul istoric ce s-a desfasurat, ce se desfasoara sub ochii nostri.

In primul rand, trebuie sa remarcam ca in ambele tari vecine cu Romania, dar si cu Federatia Rusa, au castigat alegerile prezidentiale candidatii socialisti. Este vorba, asadar, de o victorie a Stangii in aceasta parte a Europei.

La aceste doua articole, voi adauga inca unul: parerea D-lui. Cristian Preda exprimata cu ceva vreme in urma pe FaceBook:

„Comisia de afaceri externe, cea de dezvoltare și subcomisia pentru drepturile omului din PE au votat, în urmă cu câteva săptămâni, premiul Saharov, atribuit în fiecare an. Câștigător – cu 34 de opțiuni – a fost Mustafa Djemilev, liderul tătarilor din Crimeea, propus de grupurile PPE și conservator. Sub conducerea lui Martin Schulz, socialiștii și ceilalți prieteni ai lui Putin din PE au ignorat votul AFET, DEVE și DROI, atribuind premiul Saharov celor care au primit 24 de voturi, două femei yazidi (Nadia Murad și Lamiya Aji Bashar). Servilismul față de Moscova e cu atât mai insuportabil cu cât disprețuiește regulile de bază ale democrației.
UPDATE:
Un articol al Radio Free Europe despre acordarea premiului Saharov în 2016:

http://www.rferl.org/a/eu-sakharov-rights-pri…/28077897.html” (subl. mea)

Daca citim bine articolul D-lui. profesor Preda, n-ar trebui sa ne mire orientarea pro rusa a castigatorilor: atat a lui Igor Dodon, intr-o tara care nu e membra UE, cat si a lui Rumen Radev, intr-o tara membra a UE. Dar ce inseamna, totusi, „servilismul fata de Moscova”?

Pe de alta parte, vom avea peste putina vreme alegeri parlamentare in Romania unde, cel putin din cate am inteles eu ca spun sondajele de opinie, PSD – partid din aceeasi familie a Socialistilor Europeni – s-ar detasa in castigator!!

Observam un fenomen mai amplu si destul de complex: o victorie categorica a Stangii in regiunea noastra, in contextul in care Donald Trump a iesit invingator in cursa pentru Casa Alba in Statele Unite. Un Donald Trump care, in campanie, s-a aratat destul de concesiv fata de Kremlin sau cel putin asa a lasat sa se creada.

Ne-am putea astepta la o crestere a influentei Kremlinului in regiune intr-o Europa cu accente eurosceptice.

Inainte de a incepe o analiza trebuie sa caracterizam cat mai corect contextul geopolitic actual. Asta si incerc sa fac.

Referitor la votul din Moldova, eu cred ca ar trebui s-o felicitam pe Maia Sandu pentru prestatia buna de care a dat dovada, chiar daca a pierdut. Diferenta fata de Dodon nu a fost mare – lucru foarte important, cu toate piedicile de care a avut parte. Asta e un aspect ce trebuie remarcat si e un aspect pozitiv, desi a pierdut alegerile.

Totusi, trebuie de asemenea remarcat, dincolo de orice teorii ale conspiratiei, ca Dreapta nu a reusit sa convinga electoratul in marea lui majoritate. Vom vedea ce se va intampla in Romania la alegerile parlamentare… Insa se pare ca nici in Romania Dreapta nu prea reuseste sa convinga un electorat majoritar…

Remarcabil este si faptul ca fenomenul acesta politic nu se intampla doar intr-o fosta republica sovietica, Rep. Moldova, tara care nu e membra UE si nici NATO. Ci si in Bulgaria, tara membra UE si NATO!!

Ar trebui, de asemenea, raspuns la intrebarea: care a fost motivatia oamenilor la vot? Au votat o apropiere de Moscova sau a fost o incredere majoritara acordata socialistilor? Parerea mea este ca electoratul, in majoritatea lui, s-a orientat spre un partid de stanga, considerand ca acesta ii va apara mai bine interesele. Surprinzatoare e, totusi, informarea precara a electoratului, culmea nu doar in Rep. Moldova, dar si in Bulgaria…

Evident, o evetuala apropiere de Moscova nu are cum sa aduca si prosperitate, un nivel de trai mai bun, pentru ca oamenii asta urmaresc de fapt.

Oricum, PPE a primit o lectie destul de dura! Insa e de asteptat o criza politica atat in Bulgaria cat si in Rep. Moldova.

Vom vedea ce se va intampla la noi… Analistii politici iau in considerare prestatia slaba a PNL-ului, faptul ca guvernarea tehnocrata a lucrat, de fapt, in favoarea PSD (Horia Alexandrescu). Insa anul 2017 se anunta destul de complicat din punct de vedere economic, dupa parerea mea. N-ar trebui sa ne facem prea mari iluzii.

Ceea ce s-a intamplat este, fara indoiala, un avertisment dat Bruxelles-ului.

E de luat aminte si la aceasta:

Analiză Le Monde: Rezultatele alegerilor din Republica Moldova și Bulgaria reprezintă un eșec pentru Uniunea Europeană

„Victoria candidaților pro-ruși Rumen Radev și Igor Dodon la alegerile prezidențiale din Bulgaria și Republica Moldova reprezintă un eșec pentru Uniunea Europeană și un semn al scăderii atractivității blocului comunitar, potrivit unei analize a publicației Le Monde, citată de Agerpres.

Cele două țări sunt foarte diferite, dar ambele sunt divizate între influența rusă și aspirația europeană. Bulgaria, membră a UE din anul 2007, dorește în continuare să intre în spațiul Schengen, dar se lovește de rezistența altor țări, la fel ca România. La rândul ei, Republica Moldova este considerată unul dintre „cei mai buni elevi” ai Parteneriatului Estic, proiect ce rămâne însă ambiguu în privința finalității sale, pentru statele participante nefiind clar dacă el este o poartă de intrare în UE ori numai o menținere a lor la periferia Europei.

Cei doi câștigători ai alegerilor de duminică, Igor Dodon și Rumen Radev, au o poziție similară în chestiunea anexării Crimeii, pe care o consideră ca aparținând „de facto” Rusiei, Radev pronunțându-se în plus pentru ridicarea sancțiunilor europene impuse Moscovei. Totuși, potențialul de schimbare adus de rezultatele acestor alegeri nu trebuie exagerat. În primul rând pentru că în ambele țări președintele are atribuții limitate, dar și pentru că nici Dodon și nici Radev nu au susținut în campania electorală o respingere radicală a Europei.

Președintele ales al Republicii Moldova dorește renegocierea unor puncte din acordul de liber-schimb cu UE și să convoace un referendum consultativ asupra orientării geopolitice a țării, dar se abține să evoce o ruptură, pledând totodată pentru relații bune atât cu UE cât și cu Rusia. Pe o linie asemănătoare se plasează și viitorul președinte bulgar: „Apartenența Bulgariei la UE și NATO nu are alternativă, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să ne declarăm dușmani ai Rusiei”, a explicat Radev în timpul campaniei electorale.

Însă poziția ambivalentă a celor două țări nu este deloc ceva nou, amintește Le Monde. Astfel, în Republica Moldova există o importantă minoritate rusofonă, presa rusă este foarte prezentă, iar marele frate de la răsărit nu este respins în mod radical. Cât despre Bulgaria, ea a fost mereu o țară rusofilă, încă din epoca țaristă. Pe vremea Uniunii Sovietice i se mai spunea și a 16-a republică a URSS. Iar guvernul premierului în exercițiu, conservatorul Boiko Borisov, a oferit deja garanții Moscovei.

„Retorica se va schimba, dar nu și substanța”, anticipează Dimitar Bechev, directorul Institutului de politică europeană din Sofia. „Borisov menținea un anumit echilibru și a încercat de asemenea că curteze Moscova pentru proiecte energetice sau opunându-se inițiativei românești privind o misiune de supraveghere în Marea Neagră, după summitul NATO din iulie”, explică analistul menționat.

Un alt factor de luat în calcul este cât de mult dorește Rusia să se implice mai substanțial în problemele celor două țări. Sofia și Chișinău nu au în ochii Moscovei aceeași importanță strategică pe care o au Kiev, Tbilisi sau chiar Belgrad și Minsk, consideră autorii analizei din Le Monde, amintind că Moscova finanțează deja în mare parte enclava secesionistă Transnistria.

Totuși, după „pierderea” Ucrainei, care s-a apropiat de UE, obiectivul Moscovei este ca foștii săi sateliți, dacă nu revin cu totul pe orbita ei, măcar să se îndepărteze de blocul comunitar.

Publicația franceză subliniază și dezamăgirea electoratului din cele două țări față de elitele politice proeuropene. Astfel, în Republica Moldova, din cauza performanțelor slabe ale economiei și instituțiilor, mai ales justiția, votul prorus vine și ca un vot de respingere a unei elite proeuropene percepute ca fiind coruptă. În Bulgaria, generalul Radev a știut cum să întruchipeze schimbarea față de premierul Boiko Borisov și față de candidata puțin carismatică pe care acesta din urmă a ales-o, Țețka Țaceva. De asemenea, promisiunea lui Borisov că va demisiona dacă Țaceva pierde a mărit miza scrutinului, în condițiile în care, după ce a fost premier între anii 2009 și 2013 și apoi, din nou, începând din 2014, el plătește prețul uzurii la putere și al incapacității sale de a asana elitele politico-economice.

Totuși, într-un cadru mai larg, cei doi câștigători ai alegerilor prezidențiale de duminică au beneficiat și de pe urma scăderii atractivității Europei, sentiment apărut de mult timp și ilustrat recent prin Brexit. În acest context, atât în vestul cât și în estul Europei, Rusia este văzută tot mai mult ca un pol alternativ de putere, iar președintele acesteia, Vladimir Putin, ca un model de lider carismatic, cum mai este de exemplu și premierul ungar Viktor Orban.

Pe de altă parte, rezerve privind prelungirea sancțiunilor impuse Moscovei există și în capitale europene care nu au fost niciodată pe orbita Moscovei, cum ar fi Atena sau Roma, dar și în interiorul Partidului Social-Democrat german, care face parte din coaliția guvernamentală de la Berlin.”

Legat de:

„Un alt factor de luat în calcul este cât de mult dorește Rusia să se implice mai substanțial în problemele celor două țări. Sofia și Chișinău nu au în ochii Moscovei aceeași importanță strategică pe care o au Kiev, Tbilisi sau chiar Belgrad și Minsk, consideră autorii analizei din Le Monde, amintind că Moscova finanțează deja în mare parte enclava secesionistă Transnistria.”

trebuie spus ca Moscova are un mare interes, atat in Rep. Moldova cat si in Bulgaria. Spre exemplu in Bulgaria, pentru ca Bulgaria reprezinta Europa, de asemenea e membra NATO, iar Rep. Moldova e in vecinatatea Ucrainei, Crimeii, in vecinatatea UE si a NATO. Kiev, Tbilisi, Minsk nu sunt in Uniunea Europeana, iar interesul Rusiei este sa-si extinda si sa-si consolideze influenta in Europa! Aceasta coorodonata a fost pe agenda Kremlinului de la Petru cel Mare incoace. Rusia s-a temut de izolarea fata de Europa, iar lipsa influentei politice e vazuta la Kremlin drept izolarea Rusiei. In schimb, Rusia priveste Kievul, Minskul, Tbilisi ca pe o afacere, hai sa-i spun asa, mai mult interna.

Nu stim inca pozitia americana, a noii Administratii de la Casa Alba. Insa pozitia lui Donald Trump din campanie, atat fata de Rusia cat si fata de NATO nu prea e convergenta cu felul in care vede problema Berlinul:

Mediafax

Berlinul cere Administraţiei Donald Trump să condamne acţiuni ale Rusiei şi vrea, în paralel, consolidarea apărării UE

„Germania aşteaptă ca Administraţia Donald Trump să colaboreze cu ţările europene pentru contracararea acţiunilor Rusiei în estul Ucrainei şi în Siria, Berlinul amintind că NATO nu va mai avea niciun sens dacă nu va garanta apărarea colectivă şi pledând, în paralel, pentru dezvoltarea unor structuri UE de apărare.

Germania susţine dialogul între Statele Unite şi Rusia, dar Donald Trump nu trebuie să ignore acţiunile Rusiei în Crimeea şi în Alep atunci când va discuta cu preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Oficialul german a atras atenţia că Alianţa Nord-Atlantică ar fi „moartă” dacă unul dintre membri ai nu ar fi apărat de ceilalţi. „Este bine că noul preşedinte al SUA va încerca imediat să dialogheze cu omologul său rus. Este bine şi are susţinerea noastră totală. Dar nu poate să uite de anexarea Crimeei, de continuarea războiului hibrid din Ucraina sau de bombardamentele din Alep”, a subliniat von der Leyen.

La rândul său, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, şi ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, au pledat ca UE şi NATO să aibă o poziţie unitară după alegerile din SUA.

„Trebuie să fim uniţi cu partenerii pentru a opune rezistenţă războaielor, conflictelor şi pentru a limita setea de putere a Rusiei. Germania va fi de partea Estoniei în privinţa securităţii ţărilor baltice”, a declarat Joachim Gauck în cursul unei întrevederi cu preşedintele eston, Kersti Kaljulaid.

În paralel, Germania pledează, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE şi al victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru accelerarea integrării structurilor de apărare ale Uniunii Europene.

„Europa are nevoie de voinţa politică necesară creşterii relevanţei în materie de securitate. Rezultatul alegerilor din Statele Unite ar putea oferi un impuls suplimentar”, a adăugat Ursula von der Leyen, citată de Rheinische Post şi de EUObserver.

Uniunea Europeană trebuie să creeze structuri militare de nivelul celor ale Alianţei Nord-Atlantice, propune Ursula von der Leyen, în contextul în care Germania, Franţa, Italia şi Spania pledează pentru politici comunitare de apărare, separate de Marea Britanie şi SUA. „În ultimii trei ani, am asistat la impulsuri enorme de modernizare a capabilităţilor militare NATO pe fondul comportamentului Kremlinului”, a amintit Ursula von der Leyen la o conferinţă pe teme de securitate găzduită de Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), partidul cancelarului Angela Merkel. „Acest lucru a fost corect şi important, dar cred că trebuie să investim aceeaşi energie în modernizarea structurilor europene de securitate şi în politica de apărare a UE”, a adăugat Ursula von der Leyen.

În încercarea de a atenua eventuale preocupări ale Statelor Unite şi Marii Britanii, Von der Leyen a subliniat că suplimentarea capacităţilor militare europene trebuie „să ţină cont de faptul că nu se poate dezvolta o concurenţă” între Uniunea Europeană şi NATO, „ci ar trebui să colaboreze în mod complementar”.

Declaraţia ministrului german al Apărării se înscrie în cadrul unei serii de propuneri în sensul creării unei armate a Uniunii Europene. În contextul în care Marea Britanie a decis să părăsească UE, Franţa, Germania, Italia şi Spania pledează pentru o politică europeană în materie de apărare. Într-o scrisoare comună, cele patru ţări au argumentat că Uniunea Europeană ar trebui să poată răspunde crizelor militare externe fără coordonarea Statelor Unite.”

Lucrul acesta arata ca interesele expansioniste ale Kremlinului intra in contradictie cu interesele Berlinului, dar si ale Uniunii Europene.

Joc complicat, neclar. Cel putin pana acum.

Situatia interna din Rep. Moldova ramane complicata. Desi se spune ca ar fi pro rusi, nu stim inca felul in care vor juca Dodon si Radev. In privinta Bulgariei lucrurile par ceva mai clare datorita faptului ca Bulgaria e membra a UE si NATO. In Rep. Moldova nu sunt deloc clare, cu toata victoria lui Dodon. Se prefigureaza la Chisinau o lupta politica ascutita, cu variante taioase de ambele parti.

In legatura cu Rep. Moldova

„Președintele ales al Republicii Moldova dorește renegocierea unor puncte din acordul de liber-schimb cu UE și să convoace un referendum consultativ asupra orientării geopolitice a țării, dar se abține să evoce o ruptură, pledând totodată pentru relații bune atât cu UE cât și cu Rusia.” – totusi este destul de limpede, cred eu, ca dezvoltarea si prosperitatea vietii in Rep. Moldova nu poate sa fie disociata de UE. Apropierea de Rusia ar arunca Rep. Moldova pe un drum infundat. Din acest punct de vedere Dodon nu are de ales. Ar trebui sa tina un echilibru intre UE si Rusia, dar ma tem ca lucrul acesta nu e posibil pentru ca Rusia va impune conditii spre a-si consolida acolo influenta. Daca Dodon va incerca sa calmeze Rusia, mentinand parcursul european al Rep. Moldova ar fi un lucru interesant si remarcabil. Dar e greu de facut asa ceva.

Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca o alta formulare tactica si alte strategii in Rep. Moldova. Mult mai eficiente decat cele de pana acum.

Dificultatea consta in situatia interna din Rep. Moldova.

S-a vazut ca discursul anticoruptie nu a dat randament. De asemenea nu s-a explicat foarte clar cum poate sa ajute UE Rep. Moldova – Maia Sandu ar fi trebuit sa faca asta! O alta problema e cea a oligarhilor, ce detin puterea economica si financiara – ignorarea lor sau amenintarea lor cu puscaria in contextul unui parcurs european pentru Rep. Moldova nu poate sa duca decat la un fiasco, ceea ce s-a si intamplat. Maia Sandu – o candidata pro occidentala, scolita in Occident – cum ar fi putut sa convinga electoratul cand a avut, din cate am inteles, problema de a strange pentru sustinerea campaniei 10.000 de dolari sau de euro? Daca nu poti sa-ti sustii campania, cum ai putea duce Rep. Moldova pe drumul catre dezvoltare si prosperitate? Si cred ca aspectul acesta a contat destul de mult…

De asemenea, e de analizat la modul serios de ce Dreapta nu a reusit sa convinga atat in Rep. Moldova, dar si in Bulgaria. Si, probabil, si in Romania…

Adevarul e ca PPE si as spune, de ce nu?, chiar UE au gresit mult, ajungandu-se la actuala situatie geopolitica complicata, cu eventuale consecinte nu tocmai benefice pentru UE.

Sper ca UE sa se trezeasca si sa duca politici prin care sa redevina atractiva pentru statele membre si tarile candidate.

Dodon nu are o sarcina usoara. El va trebui sa convinga partenerii europeni de buna sa credinta in mentinerea parcursului european in Rep. Moldova. Lucrul e posibil. Iar daca o va face, situatia va reintra in normal, ca sa zic asa. O apropiere de Rusia conduce la riscuri, pentru ca Rusia nu are de ce si nici cum sa ajute Rep. Moldova. Rusia isi urmareste doar propriile sale interese. N-au reusit sa ajute nici Transnistria. In cazul apropierii de Rusia, situatia va deveni dificila, in special din punct de vedere economic.

Dodon vorbeste de „referendum consultativ asupra orientării geopolitice a țării” – dar ar trebui ca oamenii sa fie si informati cum se cuvine asupra intregii situatii. Nu deranjeaza o politica social-democrata in Rep. Moldova, daca se pastreaza linia pro europeana. UE poate sa incurajeze o astfel de politica. Insa daca Dl. Dodon va opta pentru un regim dictatorial, in care propaganda rusa sa se lafaie in voie, dezinformand mai degraba cetatenii sau prezentand doar o singura parte a situatiei, se expune unei catastrofe pana la urma. Cetatenii trebuie sa fie informati cum trebuie in legatura cu toate aspectele legate de UE, de felul in care poate contribui UE la propasirea Rep. Moldova. Or, actualul regim, instaurat prin aceste alegeri, ar trebui sa permita acest lucru.

In general vorbind, socialistii, dar si comunistii, pe vremea lui Voronin, au facut mare caz de statalitatea Rep. Moldova, respingand curentul unionist. Dar au facut-o, la fel, fara informarea corecta a populatiei. Adica au facut-o doar propagandistic, folosind un tip de propaganda antiunionista si nimic mai mult. Au vrut sa eludeze adevarul istoric, probabil datorita mentalitatii ramase de pe vremea Uniunii Sovietice. Marea problema, acolo, consta in faptul ca, printr-o propaganda agresiva, se mentine nostalgia dupa fosta URSS sau, poate mai bine zis, se face o propaganda ca si cum URSS ar mai exista inca. Eludarea si prezentarea trunchiata a realitatilor e in folosul stim noi cui. Insa nu e corect. In primul rand nu e corect fata de cetatenii Rep. Moldova. Si se vede in faptul ca Rep. Moldova ramane in continuare o tara foarte saraca, lispita de perspective reale daca se indeparteaza de UE sau de Romania. De aceea, Dl. Dodon ar trebui sa dea dovada de onestitate, in primul rand fata de cetatenii moldoveni de peste Prut.

Repet, o politica social-democrata nu e respinsa de Uniunea Europeana. Dar o apropiere de Moscova va face dificile relatiile Rep. Moldova cu UE. Relatii bune cu Rusia nu inseamna apropierea de Rusia si nici aderarea la Uniunea Euroasiatica a D-lui. Putin. Daca se va face o politica social-democrata, onesta si in sprijinul cetatenilor, cu aderare la valorile europene, Uniunea Europeana ar trebui sa contribuie substantial, inclusiv financiar, la amelioararea dificilei situatii economice a tarii. Ar fi o greseala excluderea Romaniei din aceasta ecuatie. Romania ar trebui sa contribuie mai mult, cu investitii, in Rep. Moldova, investitii care sa conduca la crearea de locuri de munca, investii inclusiv in formarea si instruirea personalului. O eventuala ostilitate fata de Romania a regimului Dodon ar fi un lucru contraproductiv pentru Rep. Moldova.

Deci politica cea mai potrivita pe care ar trebui s-o duca actualul Presedinte ales al Rep. Moldova ar fi: o deschidere mai pronuntata fata de Uniunea Europeana si relatii bune cu Rusia, dar fara sa implice o apropiere de Rusia. De asemenea, o informare corecta, onesta a cetatenilor fata de UE si unirea cu Romania.

Rep. Moldova nu-si poate permite ruperea relatiilor cu UE. Cred ca trebuie inteles foarte clar acest lucru. Este insa adevarat ca o atitudine de o ostilitate provocatoare fata de Rusia poate fi ceva lipsit de eficacitate si chiar daunator, primejdios in situatia data. Insa Rep. Moldova trebuie sa faca pasi importanti spre Uniunea Europeana. Sper ca Dl. Dodon sa inteleaga lucrurile acestea. Nu ostilitate fata de Rusia, dar Rusia nu poate fi o optiune viabila pentru Rep. Moldova.

Pe de alta parte, daca Dl. Dodon ar indrepta Rep. Moldova spre Rusia, care va fi atitudinea Berlinului? Si asta in contextul agravarii nivelului de trai al populatiei. Este posibil sa se intample ceea ce s-a intamplat in Ucraina, cand o revolta populara l-a scos de la Putere pe Presedintele Viktor Ianukovici, care era omul Kremlinului. O Revolutie Portocalie la Chisinau e posibila, in contextul agravarii nivelului de trai si al unor eventuale actiuni nesabuite ale lui Dodon. Un astfel de parcurs al evenimentelor poate fi sprijinit si de SUA. Transnistria va ramane izolata si, mai mult chiar, daca ramane sub sfera de influenta a Rusiei, nivelul de trai se poate degrada mult acolo, autoritatile transnistrene ne putand face mare lucru sa rezolve o astfel de problema.

Daca in Bulgaria situatia e oricum controlabila, fiind tara membra UE si NATO, referitor la Rep. Moldova, Berlinul nu va accepta o crestere a puterii Rusiei in zona, mai ales ca e aproape Crimeea… Iar Rep. Moldova nu are granita directa cu Federatia Rusa, Ucraina actionand ca un fel de scut, daca se poate spune asa. In contextul iesirii Ucrainei de sub orbita Kremlinului, Dodon poate fi oricand expus unor ample miscari de protest si s-ar putea, mai mult decat probabil, sa nu le faca fata.

Sa rezumam

De aceea ar fi de dorit ca Dl. Dodon sa dea dovada de intelepciune. O guvernare social-democrata, chiar socialista, nu e respinsa in Europa atata vreme cat nu e impotriva valorilor europene. Uniunea Europeana poate sa contribuie decisiv la cresterea nivelului de trai din Rep. Moldova si ar putea colabora cu Igor Dodon daca acesta mentine parcursul european si va face pasi importanti spre integrarea Rep. Moldova in UE.

In caz contrar, o evolutie spre Uniunea Euroasiatica, ar deteriora relatiile cu UE si ar pune Rep. Moldova intr-o situatie geopolitica dificila si inacceptabila pentru Washington si Berlin. Lucrurile s-ar simti economic, iar deteriorarea nivelului de trai se va evidentia in buzunarul si asa sarac al cetatenilor acestei tari. De asemenea ar izola Rep. Moldova si ar expune-o la o serioasa problema de securitate, ceea ce nu cred ca e de dorit.

De asemenea ar fi de dorit ca PPE si UE sa traga invatamintele necesare din aceste dureroase infrangeri!!

Update – ACUZATII GRAVE DE FRAUDARE A ALEGERILOR IN REPUBLICA MOLDOVA!!!

Romania Libera

FOTO. Fraudă electorală în Moldova. Circa 400.000 de voturi au fost falsificate în favoarea pro-rusului Igor Dodon. Experții de la Chișinău spun că sunt probe suficiente pentru anularea turului doi al alegerilor

„UPDATE 14,55: Comisia Electorală Centrală a anunțat rectificarea rezultatelor oficiale, după ce s-a constatat că în trei secții de votare fuseseră „inversate rolurile în defavoarea candidatului PAS”, informează site-ul infomoldova.net.

Prin rectificare, Maia Sandu a obținut aproximativ 1200 de voturi în plus față de cele anunțate anterior. Diferența este acum mai puțin de 68.000 de voturi între Igor Dodon și Maia Sandu.

Cele trei secții unde s-au recunoscut probleme sunt Leușeni (Hîncești), Copceac (Ștefan Vodă) și secția nr.5 din Nisporeni.

UPDATE 14,30: 170 de contestaţii suplimentare au fost depuse miercuri la Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, informează site-ul jurnal.md.

Contestațiile depuse miercuri sunt formulate de cetățeni ai Republicii Moldova din diasporă care nu au reuşit să voteze în ziua celui de-al doilea tur de scrutin. Cele 170 de contestaţii se adaugă celor 3000 înregistrate anterior de moldovenii din diasporă care nu au reuşit să voteze în turul II al scrutinului din cauza insuficienţei buletinelor de vot.

Există suficiente probe pentru anularea turului doi al alegerilor din Republica Moldova, întrucât frauda la acest tur de scrutin s-a apropiat de 400.000 de voturi, susțin experți citatați de presa de la Chișinău.

Deschideți GALERIA FOTO pentru a vedea imagini care ilustrează frauda la turul doi al alegerilor prezidențiale.

„Modul dezastruos în care a fost organizat procesul de votare în Diasporă, transportarea masivă şi organizată a locuitorilor din regiunea transnistreană la secţiile de votare, cifrele eronate privind rezultatele alegerilor prezentate de CEC pentru mai multe localităţi – sunt doar câteva dintre probele care ar trebui să determine Curtea Constituţională să nu valideze scrutinul prezidenţial”, spun experţi din Republica Modova, citați de site-ul Jurnal TV.

CEC este Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.

Citește și: Maia Sandu lansează acuzaţii grave: Alegerile au fost fraudate! Campania oponentului meu a fost plină de manipulare și dezinformare

Grave sînt și erorile comise de CEC prin inversarea rezultatelor, fapt constatat deja în cîteva secții de votare. Neelucidată rămîne și situația alegătorilor din regiunea transnistreană, unde oamenii au fost aduși în mod organizat și avem semnale că aceștia ar fi fost plătiți să voteze într-un anumit fel. Toate aceste fraude sînt suficiente pentru a declara nule alegerile din 13 noiembrie.

„Frauda cea mai mare s-a făcut prin CEC şi sistemul automatizat care dă o diferenţă de peste 500 de mii de alegători dintre ceea ce este în realitate şi ceea ce se declară de către CEC. Codul Electoral spune că turul II se organizează cu aceleaşi liste electorale. Dar acum dacă ne uităm, la Cahul, de exemplu, în turul I au fost 98,539 de alegători, în turul II – 97.135. Nu putea să se micşoreze numărul de alegători decât dacă s-au retipărit listele. Asemenea situaţii sunt aproape în toate raioanele. La Sângerei în turul I au fost 70,624, în turul II – 70639. Un alt tip de eroare este tipărirea buletinelor în exces. Ar fi bine dacă s-ar ridica listele electorale. Au fost multe semnale că cineva au votat pentru oamenii care au plecat peste hotare”, a subliniat fostul vicepreşedinte al CEC, Ştefan Urâtu.

Citește și: Igor Dodon cere României să stimeze independența Republicii Moldova. Candidatul socialist susține că există un plan pentru unirea cu România, în anul 2018

„Ei au un plan foarte clar — unirea din 2018. Noi nu trebuie să le permitem acest lucru”, a adăugat candidatul socialist prorus, care a făcut apel la o mobilizare în special a electoratului partidelor de stânga pentru scrutinul de duminică. Solicitat să detalieze afirmația privind existența unui presupus plan privind unirea, Igor Dodon a răspuns: „Am auzit mai multe declarații ale mișcărilor unioniste din Republica Moldova și ale unor personaje politice din România”.

Autoritățile electorale ale Republicii Moldova au refuzat să suplimenteze numărul de buletine de vot în unele raioane din dreapta Nistrului. În schimb, s-a aprobat majorarea numărului buletinelor de vot pentru locuitorii din regiunea transnistreană, acolo unde favorit incontestabil a fost socialistul Igor Dodon, pro – rus.

Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova este condusă în prezent de Alina Russu, licențiată în Drept. Potrivit CV-ului acesteia, funcția anterioară a Alinei Russu a fost, în perioada aprilie 2015 – iunie 2016, aceea de șef la „Cabinetul Președintelui Fracțiunii PCRM în Parlamentul Republicii Moldova”.

PCRM este Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, condus de Vladimir Voronin.”

Formidabila intorsatura de situatie!! La Chisinau lupta politica e in toi!! Mi-e teama ca daca nu se pun lucrurile la punct, conform legii, iar cei vinovati trasi la raspundere, Chisinaul sta pe un butoi cu pulbere… Legea trebuie sa primeze: daca alegerile au fost fraudate ele trebuie sa fie anulate si vinovatii pedepsiti.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 15, 2016 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Angela Merkel, Atitudine, Atitudini, Boiko Borisov, Brexit, Bulgaria, criza economica, Donald Trump, economic, economie, Europa, European Union, finante, Frank-Walter Steinmeier, geopolitic, geopolitica, geopolitice, Germania, guvern, Igor Dodon, Joachim Gauck, Kremlin, Maia Sandu, Marea Britanie, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, PNL, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, PPE, PSD, Putin, Republica Moldova, România, Rumen Radev, Rusia, social, societate, stiri, SUA, UE, United States, Uniunea Europeana, Ursula von der Leyen, USA, Vladimir Putin, WordPress, Ţeţka Ţaceva | 4 comentarii

Nu ne vom schimba niciodata!

Cuvintele Presedintelui Obama – „Nu ne vom schimba niciodata” – reprezinta mesajul ferm trimis de Summitul NATO de la Varsovia.

Acest Summit este unul tranzitoriu, pana la viitorul care va avea loc in 2017 la Bruxelles unde va participa noul Presedinte ales al SUA. Insa este interesant mesajul transmis, faptul ca suntem „uniti in fata Rusiei”, dar pe de alta parte „nu ne aflam intr-un nou razboi rece cu Rusia, nu se poate vorbi nici depsre un parteneriat, ci suntem intr-o situatie cu totul noua”. Faptul ca se doreste un „dialog contructiv cu Rusia” arata ca tarile membre ale Pactului Nord-Atlantic nu cauta o atitudine agresiva fata de Rusia. Calea dialogului este deschisa.

Mediafax

Summitul NATO de la Varşovia. Stoltenberg, secretarul general al NATO: O brigadă românească va fi transformată într-una multinaţională

„Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat vineri că o brigadă românească urmează să fi transformată într-una multinaţională, pentru a întări prezenţa NATO în sud-estul Europei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat vineri că o brigadă românească urmează să fi transformată într-una multinaţională, pentru a întări prezenţa NATO în sud-estul Europei.

În cadrul unui discurs susţinut înainte de summitul NATO de la Varşovia, Stoltenberg a prezentat provocările la care Alianţa Nord-Atlantică trebuie să răspundă, prefigurând principalele subiecte de discuţie de la summit.

Oficialul NATO a declarat că în cadrul summitului vor fi luate decizii care au drept scop să consolideze „apărarea colectivă şi capacitatea de descurajare. Şi pentru a proiecta stabilitate dincolo de frontierele noastre.”

„Astăzi, vom decide să întărim prezenţa noastră pe flancul de est al Alianţei. În Estonia, Letonia, Lituania şi, aici, în Polonia, vom desfăşura, prin rotaţie, batalioane multinaţionale în fiecare dintre aceste state„, a mai spus Stoltenberg, care a adăugat că, de asemenea, transformarea brig[zii româneşti într-una multinaţională va consolida prezenţa în zona de sud-est a Alianţei Nord-Atlantice”.

„Summitul de la Varşovia are loc într-un moment definitoriu în istoria Alianţei noastre. Cu ameninţări imprevizibile şi provocări complexe din mai multe direcţii. NATO a răspuns. Am iniţiat o consolidare a apărării noastre colective şi de descurajare. Cea mai semnificativă de la sfârşitul Războiului Rece”, a spus Stoltenberg

Oficialul a vorbit pe larg şi despre relaţiile cu Moscova, reiterând faptul că Alianţa Nord-Atlantică doreşte un „dialog constructiv şi semnificativ cu Rusia”.

„NATO nu caută confruntarea. Noi nu vrem un nou Război Rece. Războiul Rece este istorie. Şi ar trebui să rămână istorie. Vom continua să cautăm să avem un dialog constructiv şi semnificativ cu Rusia. Pentru a face clare intenţiile noastre. Pentru a soluţiona orice neînţelegeri. Şi pentru a reduce riscul de incidente militare sau accidente care ar putea scăpa de sub control. Rusia este cel mai mare vecin şi o parte integrantă a securităţii europene. Aşa că un dialog continuu este esenţial”, a mai spus secretarul general al NATO.

Oficialul a mai precizat că NATO îşi va reconfirma „angajamentul faţă de partenerii noştri din est – Ucraina, Georgia şi Republica Moldova – pentru a le ajuta să reziste presiunilor externe şi pentru a le permite să ducă la bun sfârşit reformele”.

În cadrul discursului său, Stoltenberg a atins şi subiectul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, în urma referendumului din data de 23 iunie.

„Deşi Brexitul va modifica relaţiile Marii Britanii cu UE, totuşi nu va afecta poziţia importantă a Regatului Unit în cadrul NATO. Unitatea şi cooperarea dintre NATO şi UE rămân la fel de importante ca întodeauna. În ultimii ani, lumea s-a schimbat dramatic. Şi noi continuăm să ne schimbăm odată cu ea,” a concluzionat înaltul oficial NATO.”

Insa trebuie sa remarcam faptul ca nu e definit foarte clar ce ar inseamna acest „dialog constructiv”. Si am putea sa ne intrebam in ce masura este el posibil. In orice caz, dupa cum putem constata, se va ranforsa flancul Estic al Aliantei, inclusiv trecerea Scutului Antiracheta de la Deveselu in cadrul NATO. Iar lucrurile acestea sunt necesare in conditiile in care Rusia nu a respectat Acordurile de la Minsk si a anexat ilegal Crimeea.

Reactia Rusiei:

Înaintea summitului NATO, Rusia avertizează că va reacţiona la suplimentarea capacităţilor NATO în Europa de Est

„Rusia va adopta măsuri militare ca reacţie la decizia Alianţei Nord-Atlantice de suplimentare a capacităţilor în Europa de Est, avertizează Ministerul rus de Externe, precizând că problemele generate de NATO „nu vor rămâne fără reacţie” din partea Moscovei.

„Nu există nicio ameninţare de tip real la adresa NATO din partea Rusiei. Am iniţiat procesul de modernizare a armatei şi efectuăm exerciţii militare, dar aceste lucruri se întâmplă pe teritoriul rus, nu trimitem trupe în străinătate”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

„Vedem că Statele Unite au început să interacţioneze treptat cu Rusia în domeniul militar, dar, cu cât situaţia evoluează pe plan regional, cu atât considerăm mai mult că este necesară cooperare”, a subliniat Zaharova, potrivit agenţiei Tass.

„Urmărim activităţile Alianţei Nord-Atlantice. Dacă decizia NATO este să suplimenteze capacităţile militare şi să intensifice abordarea agresivă, aceste lucruri nu vor rămâne fără reacţie. Acţiunile NATO nu vor rămâne fără un răspuns adecvat. Suntem preocupaţi de activităţile NATO la frontierele ruse”, a subliniat oficialul de la Moscova.

„Nu excludem posibilitatea convocării Consiliului NATO-Rusia după summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Varşovia. Tema centrală a reuniunii se va referi la deciziile NATO de suplimentare a capacităţilor militare pe flancul estic şi la efectele acestor măsuri asupra securităţii europene”, a subliniat reprezentantul MAE rus.

Cu ocazia summitului de la Varşovia, Alianţa Nord-Atlantică urmează să ia decizia suplimentării capacităţilor militare în Europa de Est, în cadrul măsurilor care ar avea rolul descurajării Rusiei. Moscova a exprimat în mai multe rânduri preocupare privind instalarea unor sisteme antibalistice NATO în România şi Polonia.

Tensiunile dintre NATO şi Rusia s-au amplificat în anul 2014, pe fondul anexării de către Moscova a regiunii ucrainene Crimeea şi în contextul ingerinţelor ruse în Ucraina.”

Oficiali ruşi: Deciziile NATO nu conţin risc real, dar Rusia le consideră agresiuni cu efect global

„Decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în Europa de Est nu constituie risc militar real pentru Rusia, dar aceste măsuri pot fi considerate „agresiuni” şi vor avea impact negativ asupra situaţiei de securitate la nivel mondial, afirmă oficiali ruşi, avertizând că Rusia va reacţiona.

„Suplimentarea efectivelor NATO în ţările baltice nu creează riscuri militare pentru Rusia. Dar pot fi considerate drept un act simbolic care arată că nu ne putem aştepta la acţiuni prietenoase din partea Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat Alexandr Romanovici, membru al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

„Ţări NATO arată disponibilitatea de a alimenta tensiunile la nivel regional, situaţie care nu contribuie în niciun fel la promovarea relaţiilor de bună vecinătate între Rusia, statele baltice şi Polonia”, a adăugat Romanovici, potrivit agenţiei Tass.

„Aceste măsuri militare sunt, în mod evident, avantajoase pentru Statele Unite, care depun toate eforturile pentru a creşte influenţa asupra NATO, un instrument al propriei doctrine militare. Statele Unite vor încerca să compenseze slăbirea Uniunii Europene prin consolidarea poziţiilor în cadrul NATO”, a subliniat Romanovici.

La rândul său, Frants Klinţevici, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, a catalogat deciziile NATO drept „agresiuni”.

„Trimiterea unor batalioane NATO în ţările baltice şi în Polonia şi activarea primei etape operaţionale a sistemului antibalistic reprezintă acte de agresiune, dacă este să spunem lucrurilor pe nume. Deciziile luate la summitul NATO de la Varşovia vor avea un impact extrem de negativ asupra situaţiei mondiale”, a atras atenţia Klinţevici.

Ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, a avertizat înaintea summitului NATO că deciziile Alianţei vor fi urmate de măsuri simetrice din partea Moscovei.

„Ni se oferă o agendă a confruntării. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să înţeleagă că aceste măsuri vor avea efecte adverse din punct de vedere militar. În mod natural, vor fi urmate de măsuri militare tehnice din partea Rusiei”, a atras atenţia Gruşko, citat de publicaţia Kommersant.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, vineri, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, a anunţat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianţa va prelua controlul asupra elementelor antirachetă din Europa.”

De unde se vede ca reactia Rusiei nu e una in spiritul unui „dialog constructiv”… Jens Stoltenberg declara:

Stoltenberg: NATO nu vrea confruntarea, ci dialogul constructiv cu Moscova. Rusia nu trebuie izolată

„Alianţa Nord-Atlantică nu vrea confruntarea militară, ci dialogul constructiv cu Moscova, a declarat vineri seară secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că, în pofida măsurilor de disuasiune luate de NATO, Rusia nu trebuie izolată.

„Alianţa Nord-Atlantică nu reprezintă nicio ameninţare pentru nimeni. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nouă cursă a înarmării. Şi nu vrem confruntare militară. Consolidăm capacităţile de disuasiune şi apărare, dar, în acelaşi timp, încercăm să avem un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin, este un membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Joacă un rol important în gestionarea provocărilor din Europa şi din vecinătatea Europei. Rusia nu poate şi nu trebuie să fie izolată”, a spus Stoltenberg.

„Prin intensificarea activităţilor militare în Europa şi în apropierea Europei, avem interesul de a ajunge la un acord cu Rusia asupra direcţiilor pe care le avem în vedere. Trebuie să facem toate eforturile pentru a evita interpretările eronate şi accidentele”, a adăugat Stoltenberg, subliniind că măsurile luate de Alianţa Nord-Atlantică vor fi discutate în cadrul Consiliului NATO-Rusia programat după summitul de la Varşovia.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat vineri planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice.”

Se vede ca sunt abordari diferite, cele ale Rusiei de cele ale NATO. Relatiile bune cu Rusia ar fi posibile in cazul in care Rusia redevine un partener al NATO. Ar fi de dorit, desigur, ca relatiile cu Rusia sa se imbunatateasca. Retorica Rusiei determina insa un vector in alt sens. Iata si un alt exemplu:

Obama, la finalul summitului de la Varşovia: Europa poate conta pe ajutorul Statelor Unite, întotdeauna

„Presedintele Barack Obama a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru Europa, în pofida provocărilor fără precedent cu care se confruntă alianţa transatlantică, notează cotidianul The New York Times pe pagina electronică.

În cadrul conferinţei de presă de la finalul summitului de la Varşovia, preşedintele Obama a declarat că „în vremuri bune şi rele, Europa poate conta pe Statele Unite, întotdeauna,” adăugând că alianţa transatlantică se confruntă cu o serie de provocări majore, cum ar fi ameninţările teroriste, criza imigranţilor şi o Rusie tot mai activă.

Obama a mai apreciat că în urma summitului, NATO „continuă mai departe cu cea mai importantă consolidare a apărării colective de la Războiul Rece încoace.”

„În aproape 70 de ani de când există NATO, probabil niciodată nu ne-am confruntat cu atâtea provocări în acelaşi timp – de securitate, umanitare, politice”, a mai spus liderul de la Casa Albă, care a adăugat că „NATO este la fel de puternic, la fel de agil şi la fel de pregătit ca şi înainte.”

Barack Obama a vorbit şi despre Brexit, spunând că Marea Britanie şi Uniunea Europeană trebuie să se asigure că ieşirea Regatului Unit din Blocul comunitar se va realiza într-o manieră cât mai lină şi ordonată posibil.

La rândul său, premierul britanic David Cameron a declarată acest summit a arătat „Că deşi Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, nu ne retragem din lume, şi nici nu ne întoarcem spatele Europei sau securităţii europeane.”„

NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistente dinspre Est” – oficial rus

„Moscova aşteaptă explicaţii din partea NATO cu privire la decizia de a consolida flancul estic al alianţei, a afirmat purtătorul de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, care a adăugat că NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistene dinspre Est,” informează Sputnik.

„Partea rusă examinează cu atenţie deciziile luate la summitul NATO din capitala Poloniei între 8-9 iulie”, a declarat Zakharova, subliniind că Moscova „aşteaptă explicaţii detaliate, de la de reprezentanţii Alianţei, cu privire la consolidare NATO în toate direcţiile, în cadrul reuniunii periodice a Consiliului NATO-Rusia la nivelul reprezentanţilor permanenţi, de pe 13 iulie.”

„Contrar intereselor obiective de menţinere a păcii şi stabilităţii în Europa, precum şi necesitatea de a aduna potenţialul tuturor actorilor internaţionali responsabili în combaterea provocărilor reale, şi nu născocite, ale timpurilor noastre, Alianţa se concentrează pe izolarea unei ameninţari inexistente dinspre Est,”a comentat Zakharova.

Analiza primară a concluziilor summitului din Varşovia arată că „NATO continuă să existe într-o lume militară şi politică paralelă,” a adăugat oficialul rus.

„Pe termen lung consecinţe negative şi riscurile pentru întregul sistem de securitate euroatlantic, care au apărut ca urmare a acţiunilor deliberate ale Washingtonului şi Bruxellesului care au avut drept scop schimbarea echilibrului puterii, inclusiv punerea accelerată în aplicare a planurile SUA /NATO de apărare antirachetă în Europa, sunt în continuare ignorate în mod conştient,” a mai spus Zakharova.

Există încercări de a demoniza Rusia, care au drept scop să justifice măsurile de consolidare militară în Europa şi mascarea „rolul distructiv” al NATO, prin răspândirea instabilităţii în întreaga lume, a adăugat oficialul.”

Iata insa ce spune Stoltenberg:

NATO cere Rusiei să pună capăt sprijinului pentru separatiştii din estul Ucrainei. Stoltenberg: Sprijinim suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

„Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut un apel la Rusia să renunţe la sprijinirea din punct de vedere politic, militar şi financiar al rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Oficialul NATO a declarat, în cadrul conferinţei de presă organizată după întâlnirea cu preşedintele ucrainean, că a „reafirmat sprijinul de durată al NATO pentru Ucraina şi cooperarea cu Kiev. Şi am salutat planurile guvernului ucrainean de reformă. Aliaţii sunt uniţi în sprijinul lor pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. (…) Şi condamnăm destabilizarea deliberată a estului Ucrainei de către Rusia.”

„Facem apel la Moscova să pună capăt sprijinului politic, militar şi financiar pentru separatişti. Toate părţile trebuie să pună în aplicare în totalitate Acordul de la Minsk. Şi să lucreze în favoarea unei soluţii negociate. În pofida provocărilor conflictului în curs de desfăşurare, Ucraina s-a angajat să realizeze reforme majore, precum şi să continue eforturile de combatere a corupţiei.”

„Rusia a continuat acţiunile agresive prin care subminează suveranitatea, integritatea şi securitatea teritorială a Ucrainei, încălcând prevederile dreptului internaţional. Aceste evoluţii au implicaţii serioase pentru stabilitatea şi securitatea întregii zone euro-atlantice,” se mai afirmă în comunicatul după întâlnirea lui Stoltenberg cu preşedintele Petro Poroşenko.”

Avem si un punct de vedere pacifist, nu stiu cat de realist…:

Premierul bulgar Boiko Borisov: Marea Neagră ar trebui să fie declarată o zonă demilitarizată

„Premierul bulgar Boiko Borisov este de părere că Marea Neagră ar trebui să fie o zonă demilitarizată, lucru care ar încuraja dezvoltarea afacerilor, turismului şi industriei petrolului în regiune, potrivit site-ul The Sofia Globe.

„Toată viaţa mea am fost un luptător şi ştiu că nu există un conflict bun”, a declarat Borisov, care a a adăugat că „Este întotdeauna rău. Iar oameni, mult mai isteţi, mult mai înţelepţi, cu secole înainte mea, au spus că este mai bună o pace rea decât un război bun. Aş merge chiar la extreme în această privinţă. Marea Neagră ar trebui să fie declarată zonă demilitarizată.”

„O zonă fără forţe militare, fără submarine, fără nave, pentru că este o zonă în care ne aşteptăm să extragem gaze naturale, unde toate ţările au turism, şi unde este posibil un comerţl mai intens,” a mai precizat oficialul bulgar.

Borisov a făcut aceste comentarii în cursul unei vizite la într-un sat bulgar, în timp ce o delegaţie oficială condusă de preşedintele Bulgariei, Rossen Plevneliev, a participat la summitul NATO din capitala Poloniei.

Premierul bulgar, care recent a declarat că urmăreşte o relaxare a tensiunilor şi o normalizare a relaţiilor dintre ţara sa – membră NATO şi UE – şi Rusia, a fost rugat să comenteze apelul liderilor UE pentru continuarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

„Ei bine, dacă asta e ceea ce doresc ei, (sancţiunile) vor continua. Noi pierdem o gramada de bani pe agricultură,” a răspuns premierul bulgar.

Recent, Bulgaria a avut o reacţie confuză la propunerea privind o prezenţă navală permanentă a NATO în Marea Neagră, iniţiativa susţinută de România şi Turcia, însă autorităţile de la Sofia s-au distanţat de această iniţiativă, deşi iniţial se arătaseră favorabile.

„Eu am spus mereu că noi suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar”, spunea la acel moment Borisov .”

Marea Neagra nu trebuie sa devina o „zona de conflict militar”, insa Rusia trebuie descurajata sa-si puna in practica intentiile agresive la Marea Neagra. Dar, cum afirma si Presedintele Iohannis, se va gasi o solutie in acest sens la Marea Neagra. Dar despre Bulgaria de citit un punct de vedere aici.

Un alt lucru important: ISIS si Afganistan:

NATO se va implica mai activ în acţiunile împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Stoltenberg, secretarul general: Am decis să oferim sprijin direct în luptă

„Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a anunţat sâmbătă că organizaţia se va implica mai activ în acţiunile împotriva militanţilor extremişti, în special împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.

„Pentru început vom oferi mai mult sprijin partenerilor noştri. Pentru a putea să-şi asigure securitatea şi să contracareze extremismul violent. Am decis astăzi să începem instruirea şi eforturile de dezvoltare a capacităţii (militare) în Irak, lucru care jocă un rol cheie în lupta împotriva ISIL (acronim pentru Stat Islamic n.red),” a spus oficialul NATO.

„În al doilea rând, am decis să oferim sprijin direct în lupta împotriva ISIL. Toţi aliaţii sunt deja parte a coaliţiei globală împotriva ISIL. Am căzut de acord ca aeronavele NATO de supraveghere AWACS să ofere sprijin direct forţelor coaliţiei,” a mai adăugat Stoltenberg.

Oficialul NATO a mai anunţat şi lansarea unei operaţiuni de securitate maritimă în Marea Mediterană, care va avea mai multe obiective, inclusiv combaterea terorismului.”

NATO anunţă continuarea misiunii Resolute Support în Afganistan şi după anul 2016

„NATO va continua misiunea în Afganistan şi după anul 2016, care are rolul de a pregăti, consilia şi oferi asistenţă forţelor de securitate afgane, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Într-un comunicat al NATO se mai anunţă că a fost aprobată şi continuarea contribuţiilor financiare pentru susţinerea forţele de securitate afgane până la sfârşitul anului 2020.

Pe de altă parte, autorităţile de la Kabul s-au angajat să continue, cu sprijinul NATO, eforturile de consolidare a forţelor de securitate, pentru ca acestea să fie capabile să asigure securitatea populaţiei afgane, să respecte drepturile omului şi să acţioneze în conformitate cu constituţia afgană.

Statele Unite, cel mai mare contributor internaţional la conflictul din Afganistan, a anunţat recent că efectivele armatei americane din Afganistan vor fi reduse de la 9.800 de militari la nivelul de 8.400.

Ţările membre NATO au promis Statelor Unite că vor contribui anual la fondul de finanţare a forţele de securitate afgane cu aproximativ un miliard de dolari, în următorii trei ani, relatează Reuters.

Alinaţa Nord-Atlantică este prezentă în Afganistan din 2003 şi a investit zeci de miliarde de dolari, în încercarea de a stabiliza această ţară.

Agravarea situaţiei de securitate ca urmare a intensificării acţiunilor militanţilor talibani a forţat aliaţii să renunţe la planurile de reducere drastică a nivelului de trupe desfăşurate în Afganistan.

În prezent, în Afganistan se află dislocaţi aproximativ 13.000 de militari din mai multe state, cei mai muţi fiind din SUA, Germania, Turcia şi Italia. Rolul lor este de a instrui forţele afgane.

„Ne-am implicat (în Afganistan) şi suntem pregătiţi să rămânem”, a adăugat Stoltenberg, care nu a oferit detalii privind numărul trupelor internaţionale care vor fi menţinut în 2017, precizând că această decizie urmează să fie luată în toamnă.„

Trebuie remarcat si un alt lucru important:

Instalatiile antibalistice si Scutul Antiracheta

Acord privind trecerea instalaţiilor antibalistice din Europa sub comanda NATO – surse Reuters

„Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.

„Liderii statelor NATO vor lua decizia formală că sistemul antirachetă din Europa este operaţional”, a declarat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

„Acest lucru înseamnă că navele americane echipate cu sisteme antirachetă staţionate în largul Spaniei, un radar din Turcia şi sistemul antibalistic din România vor putea funcţiona împreună sub comandament NATO”, a explicat oficialul citat.

Anunţul a fost făcut în timp ce la Varşovia este în curs summitul Alianţei Nord-Atlantice.

Un alt oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice a confirmat că „se întrunesc condiţiile” de plasare a instalaţiilor antibalistice din Europa sub comandament NATO.

Franţa a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanţii că nu va exista un control direct al Statelor Unite. Parisul a solicitat asigurări că NATO va avea în mod real control asupra sistemului antirachetă, pentru a evita ca acesta să fie sub comanda generalilor americani.

„Cheia este controlul politic, din cauza consecinţelor oricărei interceptări”, a declarat generalul francez Denis Mercier, şef al comandamentului NATO.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.

Elementele antibalistice din România sunt deja operaţionale şi sunt sub comandament NATO. Decizia de vineri se referă la integrarea sub comandament NATO a tuturor elementelor antibalistice din Europa.

Departamentul american al Apărării a anunţat în anul 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, recomanda atunci Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului urmau să dureze aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă urma să fie luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse erau Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul şi Coreea de Nord. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) sunt instalate la baza de la Deveselu (România) şi vor fi montate în Polonia. Nave americane echipate cu sisteme antibalistice patrulează în Marea Mediterană. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.”

NATO suplimentează prezenţa militară în Europa de Est, inclusiv în România. Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă

„Alianţa Nord-Atlantică a aprobat planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, anunţă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă.

„Am decis suplimentarea prezenţei militare pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice cu patru batalioane în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania; efectivele militare vor fi staţionate prin rotaţie”, a declarat Jens Stoltenberg vineri seară.

Canada va trimite militari în Letonia, Germania va conduce un batalion în Lituania, Marea Britanie va desfăşura militari în Estonia, iar Statele Unite vor suplimenta efectivele în Polonia, a precizat Stoltenberg.

„Salut faptul că multe alte ţări, mulţi aliaţi, au anunţat cu ocazia acestei reuniuni contribuţii de diverse tipuri. Prezenţa noastră va fi suplimentată începând de anul viitor. Acesta este un pas important, dar este doar o parte a unui efort mai amplu. Inclusiv prin planurile de reconfigurare a prezenţei în sud-estul Europei, prin structuri construite în jurul unei structuri multinaţionale în România”, a declarat Stoltenberg.

El a precizat că extinderea Alianţei Nord-Atlantice va continua cât va fi necesar, confirmând şi preluarea comandamentului asupra sistemului antirachetă european.

„Am decis să declarăm operaţională prima etapă a sistemului antibalistic NATO (din Europa – n.red.). Acest lucru înseamnă că navele americane (dotate cu sisteme antibalistice – n.red) din largul Spaniei, radarul din Turcia şi elementele de interceptare din România pot funcţiona în mod integrat, sub comandă şi sub control NATO”, a precizat Stoltenberg, conform unui comunicat oficial.

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului. Franţa a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanţii că nu va exista un control direct al Statelor Unite. Parisul a solicitat asigurări că NATO va avea în mod real control asupra sistemului antirachetă, pentru a evita ca acesta să fie sub comanda generalilor americani. „Cheia este controlul politic, din cauza consecinţelor oricărei interceptări”, a declarat generalul francez Denis Mercier, şef al comandamentului NATO.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra. Elementele antibalistice din România sunt deja operaţionale şi sunt sub comandament NATO. Decizia de vineri se referă la integrarea sub comandament NATO a tuturor elementelor antibalistice din Europa.”

Ar mai trebui amintit un lucru interesant: instalarea unui scut anti-racheta in Coreea de Sud, in urma unui acord intre aceasta tara si SUA, proiect care a starnit reactii vehemente de impotrivire din partea Chinei si Rusiei deoarece s-ar strica astfel echilibrul de forte din regiune. Totusi, proiectul acesta este justificat de programul nuclear nord-coreean.

Ce concluzii s-ar putea trage de pe urma Summitului NATO de la Varsovia? Comparand retorica Moscovei cu cea a Aliantei se pot observa diferente notabile, chiar contradictii. Retorica Moscovei nu pare a fi cooperanta, mai degraba belicoasa, desi recunoaste ca masurile luate nu sunt o amenintare pentru Federatia Rusa. De aici rezulta ca Moscovei nu-i convine masurile luate, nu atat pentru faptul ca ar fi impotriva Rusiei, cat din pricina ca se opun doctrinei liderului de la Kremlin – un nostalgic comunist – de expansiune a influentei Rusiei in Europa de Est dar si in lume. NATO s-a dovedit a cauta cooperarea – de aici ideea „dialogului constructiv” – insa lucrurile, din acest punct de vedere, nu se vor schimba prea mult fata de situatia existenta. Prin ranforsarea flancului Estic al Aliantei se aduce un plus de securitate in Europa, in special in Europa de Est. In orice caz, in retorica NATO intalnim o delimitare clara fata de cea din vremea Razboiului Rece. Retorica Moscovei, in schimb, e chiar cea de pe vremea Razboiului Rece, de pe vremea comunismului!

Un alt lucru notabil este implicarea mai activa decat pana acum a Aliantei in combaterea terorismului atat in Afganistan cat si impotriva ISIS. Afganistanul ramane o tara sub controlul de securitate al NATO. Afganistanul pare a semana tot mai mult cu un cap de pod al lumii occidentale in Orientul Mijlociu. De aici se vede o victorie strategica a Aliantei. Desi situatia in Afganistan ramane tensionata, implicarea SUA si NATO in aceasta tara nu reprezinta un esec! „Am decis astăzi să începem instruirea şi eforturile de dezvoltare a capacităţii (militare) în Irak, lucru care jocă un rol cheie în lupta împotriva ISIL” – lucru deosebit de important, care ar fi trebuit facut de mai demult. E bine totusi ca se face si acum deoarece v-a determina o regresie a ISIS si poate chiar o anihilare a acesteia.

Prin trecerea instalatiilor antibalistice si sistemului antiracheta din Europa sub comanda NATO, Alianta isi ia un plus de responsabilitate, desigur. Seamana cu o integrare mai profunda a capacitatilor de aparare in cadrul NATO, crescand rolul Pactului Nord-Atlantic fata de cel al unei tari membre sau al tarilor membre.

Deciziile luate sunt necesare pentru asigurarea unui climat de securitate in Lume. Pregatesc terenul pentru o implicare mai puternica a Aliantei in lupta impotriva terorismului.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 11, 2016 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Afganistan, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Boiko Borisov, Crimeea, Diverse, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, guvern, ISIS, Jens Stoltenberg, Kremlin, lupta impotriva terorismului, Moscova, NATO, normalitate, oameni, Obama, Opinia mea, parerea mea, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Putin, România, Rusia, scutul antiracheta, stiri, SUA, Summitul de la Varsovia, Summitul NATO, Summitul NATO de la Varsovia, Terorism, terorism islamic, Ucraina, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Vladimir Putin, WordPress | Lasă un comentariu

Despre situatia geopolitica – ispita nerespectarii dreptului international

Mediafax

Putin: Confruntarea militară dintre Rusia şi Statele Unite „târăşte lumea într-o nouă dimensiune”

„Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că este îngrijorat de faptul că în urma confruntării dintre Rusia şi Statele Unite, lumea este „târâtă într-o nouă dimensiune,” informează agenţia de ştiri Tass.

„Oamenii nu simt nici un pericol şi este alarmant pentru mine. Putem vedea că târâm lumea într-o dimensiune cu totul nouă. Şi asta este problema”, a declarat Putin, la o întâlnire cu directorii celor mai importante agenţii de ştiri din lume organizat de Tass în perioada Forumului Economic Internaţional de la Sankt Petersburg.

Putin a avertizat că sistemul american de apărare antirachetă în Europa are potenţialul de fi transformat într-un sistem ofensiv şi poate fi utilizat împotriva Federaţiei Ruse.

„Nu ştiu către ce va conduce [instalarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în Europa] dar ştiu sigur că va trebui să răspundem,” a subliniat Putin, adăugând, zâmbind, că este sigur că, în orice caz, Rusia „va fi din nou acuzată de comportament agresiv, deşi este doar o reacţie.”

„Este clar că va trebui să ne asigurăm nu doar propria noastră securitate. Este vital pentru noi să fie asigurat echilibrul strategic în lume”, a mai spus preşedintele rus.

„Echilibrul strategic a asigurat o lume fără conflictele armate majore în ultimii 70 de ani, şi este un lucru pozitiv, cu toate că se bazează pe o ameninţare reciprocă, dar a asigurat pacea globală pentru noi timp de mai multe decenii. Cum poate să fie distrus? Mi se pare că este foarte periculos. Sunt convins de asta „, a spus Putin.

„Nu există nici o ameninţare [nucleară din Iran], însă sistemul de apărare antirachetă [în Europa] continuă să fie dezvoltat, aşa că am avut dreptate când am spus că ne înşeală, ei nu sunt sinceri cu noi când se referă la presupusa ameninţare nucleară iraniană în timpul construcţiei sistemului de apărare antirachetă,” a spus preşedintele Rusiei.

„De fapt este în acest fel – au încercat să ne înşele din nou dată”, a adăugat acesta.

Prşedintele rus a reamintit contextul în care au fost construite elementele sistemului de apărare antirachetă în România. „Ce au spus în mod constant?” Trebuie să ne protejăm de ameninţarea nucleară din partea Iranului. Unde e ameninţarea nucleară iraniană? Nu există!”

„Ştim aproximativ în ce an americanii vor dezvolta o nouă rachetă, care va avea o rază nu doar de 500 km, dar chiar mai mult, şi din acel moment vor pune în pericol potenţialul nostru nuclear.” a subliniat Putin.

Liderul de la Kremlin a mai afirmat că autorităţile din Statele Unite, „în pofida tuturor obiecţiilor noastre, a tututor propunerile noastre de cooperare reală, nu doresc să coopereze cu noi, resping propunerile noastre şi acţionează în conformitate cu planurile lor.””

Ministrul german de Externe acuză NATO de „instigare la război”: „Oricine crede că o paradă simbolică de tancuri la graniţa de est a alianţei va aduce securitate, se înşeală”

„Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier a criticat dur exerciţiile militare ale NATO în Europa de Est, acuzând organizaţia că „instigă la război” şi inflamează tensiunile cu Rusia prin aceste manevre, informează BBC News online.

Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier a criticat dur exerciţiile militare ale NATO în Europa de Est, acuzând organizaţia că „instigă la război” şi inflamează tensiunile cu Rusia prin aceste manevre, informează BBC News online.

Steinmeier a declarat că amplele manevre militare al NATO, lansate luna aceasta, au fost contraproductive pentru securitatea regională şi ar putea exacerba tensiunile cu Rusia.

Oficialul german a cerut Alianţei Nord-Atlantice să înlocuiească exerciţiile militare cu mai mult dialog şi cooperare cu Rusia.

„Ceea ce nu ar trebui să facem acum este să inflamăm şi mai mult situaţia prin zăngănit de săbii şi instigări la război”, a declarat Steinmeier într-un interviu care va fi publicat în ziarul german Bild am Sontag.

„Oricine crede că o paradă simbolică de tancuri la graniţa de est a alianţei va aduce securitate, se înşeală. Suntem bine sfătuiţi să nu încercăm să găsim pretexte pentru a reînvia o confruntare veche”, a mai spus ministrul.

Pe data de 7 iunie, NATO a demarat un amplu exerciţiu militar, în cadrul căruia se simulează un atac rusesc asupra Poloniei.

La manevrele care se întind pe o perioadă de două săptămâni participă aproximativ 31.000 de militari, inclusiv 14.000 din SUA, 12.000 din Polonia şi 1.000 din Marea Britanie, dar şi zeci de avioane de luptă, nave militare şi 3.000 de vehicule.

Exerciţiile au scopul de a testa capacitatea de reacţie a NATO şi vor avea loc o dată la doi ani.”

Ministrul bulgar al Apărării neagă informaţiile privind propunerea creării flotei NATO a Mării Negre

„Informaţiile despre o aşa zisă propunere de creare a unei flote comune cu România şi Turcia, pentru a contracara ameninţarea rusă în zona Mării Negre, sunt parte a „unui război de propagandă cu elemente de tactici hibride,” a declarat Nikolay Nenchev, ministrul bulgar al Apărării, citat de Novinite.

România a propus doar manevre şi exerciţii comune de antrenament cu scopul de a întări capacitatea de apărare, a declarat Nenchev pentru postul bulgar de televiziune Nova TV.

Bulgaria nu a primit vreo propunere de participa la o forţă navală comună, împreună cu România şi Turcia, la Marea Neagră şi nici nu a existat o ofertă de participare pentru Ucraina, a adăugat oficialul de la Sofia.

„Am cerut de la bun început includerea de experţi NATO, în cazul în care există o discuţie pe tema unei propuneri (pentru manevre şi exerciţii comune de antrenament),” a mai spus ministrul.

Premierul Bulgariei, Boiko Borisov, a declarat joi că atât el, cât şi preşedintele Rosen Plevneliev se opun iniţiativei României de creare a unei flote militare NATO în Marea Neagră.”

Reprezentantul Rusiei la NATO: Moscova va urmări cu atenţie activitatea NATO în zona Mării Negre

„Rusia va urmări cu atenţie activităţile americane şi ale Alianţei Nord-Atlantice în zona Mării Negre şi va reacţiona pentru a menţine securitatea în zona frontierelor sale sudice, a declarat Alexander Grushko, reprezentantul permanent al Moscovei la NATO, citat de agenţia Tass.

„Până acum nu am vazut vreo măsură concretă de implementare a deciziilor NATO privind întărirea prezenţei militare la Marea Neagră, însă alianţa discută această idee. De exemplu, au fost lansate propuneri de creare a unui grup naval permanent, care ar include state NATO care nu sunt în mod direct localizate în regiunea Mării Negre, dar şi state partenere,” a mai precizat oficialul rus.

„Din punctul nostru de vedere, această idee va afecta în mod negativ situaţia deja complicată din Marea Neagră, cauzată de activitatea militară în creştere a NATO. Ar putea sumbina şi mai mult cooperarea în regiunea Mării Negre. Încercările americane de a cuceri această zonă maritimă cu ajutorul navelor, care sunt echipate cu sistemul de luptă Aegis şi care au un potenţial semnificativ de lovire şi de apărare antirachetă, cresc riscurile de destabilizare,” a mai declarat oficialul rus.”

Eu cred ca e vorba de o exagerare a Rusiei, dar de asemenea cred ca Rusia ar trebui sa inteleaga niste lucruri:

– Sa luam, de pilda, Scutul Antiracheta. N-am auzit pe niciun oficial NATO, european, american sa afirme ca acest Scut ar fi indreptat impotriva Rusiei. Inca de la bun inceput Presedintele George W. Bush, cu ocazia Summitului NATO de la Bucuresti, a afirmat ca acest Scut este impotriva unei rachete ce ar putea pleca din Orientul Mijlociu. De Rusia nu s-a pomenit nimic nici atunci. Insa Rusia uita ca n-a renuntat la rachetele sale nucleare ce raman in continuare indreptate spre Europa si SUA!

– O alta chestiune falsa este felul in care vede Vladimir Putin pacea pe mapamond: prin echilibrul de forte si nu prin respectarea dreptului international:

„Echilibrul strategic a asigurat o lume fără conflictele armate majore în ultimii 70 de ani, şi este un lucru pozitiv, cu toate că se bazează pe o ameninţare reciprocă, dar a asigurat pacea globală pentru noi timp de mai multe decenii. Cum poate să fie distrus? Mi se pare că este foarte periculos. Sunt convins de asta”

O asemenea viziune – „echilibrul de forte” – nu e justificata nici macar filozofic (v. Immanuel Kant – Spre pacea eterna, unde accentul pentru mentinerea durabila a pacii universale consta in respectarea dreptullui international). Or, Rusia nu a dovedit ca respecta dreptul international nici in chestiunea Ucrainei, anexand ilegal Crimeea si incalcand dupa bunul plac Tratatul de la Minsk si nici in chestiunea Georgiei unde s-a produs un brutal rapt teritorial, si ma refer la Abhazia si Osetia de Sud si la purificarea etnica din Osetia de Sud. In asemenea conditii Rusia devine un factor lezant pentru Europa si SUA, factorul agravant fiind chiar discursul D-lui. Putin.

– „„Nu ştiu către ce va conduce [instalarea sistemului de apărare antirachetă al SUA în Europa] dar ştiu sigur că va trebui să răspundem,” a subliniat Putin, adăugând, zâmbind, că este sigur că, în orice caz, Rusia „va fi din nou acuzată de comportament agresiv, deşi este doar o reacţie.” – Zambetul ironic al D-lui. Putin nu tine loc de logica: „nu stiu catre ce va conduce dar stiu sigur ca va trebui sa raspundem” – tocmai o astfel de fraza sfideaza dreptul international.

– In legatura cu Iranul eu n-as fi atat de sigur ca Iranul n-ar avea capacitatea sa dezvolte armament nuclear. Totusi nu e vorba doar de armament nuclear, pentru ca sa nu uitam ca Rusia a vandut recent rachete Iranului.

Intr-o asemenea situatie e limpede ca ne putem astepta la un raspuns al Rusiei, sugerat si prin zambetul smecheresc al D-lui. Putin. Si astfel devine evident ca sunt necesare actiuni de descurajare. Reactia ministrului german de externe, Dl. Frank-Walter Steinmeier, este surprinzatoare: NATO instiga la razboi! NATO nu a instigat la razboi ci a avut atitudinea fireasca de a raspunde la amenintarile Rusiei prin actiuni de descurajare. Pentru ca nu vad cum s-ar putea duce dialogul cu Rusia daca Presedintele Rusiei are o asemenea retorica. Si apoi pe ce baze s-ar duce un astfel de dialog, atata vreme cat Vladimir Putin e un nostalgic declarat al comunismului?

In legatura cu chestiunea legata de Bulgaria, mai exact de propunerea Romaniei adresata Sofiei privind infiintarea unei flote NATO la Marea Neagra – trebuie spus ca a dat prilej de speculatii si a lasat aparenta ca Romania, prin refuzul Sofiei, ar fi in dezavantaj. Pe cei care nu sunt lamuriti, inca lamuriti, i-as ruga sa citeasca postarea profesorului Cristian Preda:

Cristian Preda

June 17 at 3:47am ·

Americanii nu sunt intimidați de gesticulația rușilor cu referire la Marea Neagră:

U.S. says it will stay in Black Sea despite Russian warning

The United States will maintain its presence in the Black Sea despite a Russian warning that a U.S. destroyer patrolling there undermined regional security, the…

mobile.reuters.com|By Steve Scherer

Nu numai ca nu sunt intimidati, dar americanii vor mentine in continuare flota militara in Marea Neagra!! Iar la Summitul NATO de la Varsovia, ce va avea loc luna viitoare, Romania se va pozitiona pentru o prezenta militara sporita a NATO la Marea Neagra! Asa ca cei care cred ca „ne-au umilit” bulgarii sa stea linistiti: nu ne-au umilit. Aici nu e vorba de fotbal. Iar daca cineva considera ca felul in care a pus problema partea Romana ar fi fost unul defectuos pentru ca ar fi determinat o anumita fisura in cadrul NATO, eu cred ca greseste. Este evident de ce si este evident al cui era punctul de vedere exprimat de partea romana si desigur acela a si dorit sa fie exprimat asa cum a fost exprimat. De fapt s-au inlocuit doar termenii: nu mai e vorba de o flota NATO ci de o colaborare in cadrul NATO.

Ideea este ca trebuia vazut cum se pozitioneaza o parte sau alta. Pentru Germania conteaza foarte mult interesele economice pe care le au cu Federatia Rusa. In cazul Bulgariei lucrurile stau intrucatva similar, pe de alta parte regimul de acolo e apropiat de Rusia. Insa aceste lucruri nu sunt atat de importante in chestiunea in cauza, ci decizia, atat politica cat si militara, a Statelor Unite.

Deocamdata nu stim ce va urma dupa alegerile pentru Casa Alba si care va fi viziunea de politica externa a noii Administratii, pentru ca nu e clar… Insa mentinerea pacii nu se poate realiza decat prin respectarea dreptului si principiilor de drept international de catre toate partile implicate. In schimb, tentatia, ispita de a eluda dreptul international e una foarte mare… Nu este sigur ca, in contextul actual, pacea s-ar putea realiza prin echilibrul strategic de forte (militare). Si nici nu e sigur ca s-ar putea realiza printr-o eventuala intelegere la varf intre America si SUA – o astfel de intelegere, urmata de un aranjamant politic a fost sugerata de Donald Trump. Din pacate, Rusia nu a dat dovada ca respecta dreptul international, constituindu-se intr-un factor lezant la adresa UE si SUA…

Brexit

Stirile Pro TV

Tabara anti-BREXIT castiga teren, dupa moartea deputatei Jo Cox. Scorurile prezentate in ultimele sondaje

„Campania premergatoare referendumului la care britanicii se vor pronunta pe 23 iunie in chestiunea Brexitului s-a reluat duminica, dupa trei zile de pauza ce au urmat asasinarii deputatei laburiste, Jo Cox.

Ultimele sondaje arata o revenire a taberei ‘In’ (ce sprijina ramanerea in blocul comunitar), in timp ce tabara ‘Leave’ se teme ca aceasta crima ar putea influenta decisiv rezultatul referendumului, relateaza agentia Reuters.

Politicienii din cele doua tabere au publicat duminica articole in presa si au dat interviuri centrate pe temele care au dominat campania, respectiv economia si imigratia.

Astfel, premierul David Cameron, liderul taberei ‘In’, le-a cerut britanicilor sa reflecteze la implicatiile economice negative ale unei eventuale parasiri a blocului comunitar, cum ar fi riscul unei recesiuni economice, subliniind ca ei vor face pe 23 iunie o alegere ‘existentiala’ si atunci nu va mai exista cale de intoarcere.

In schimb, reprezentantii taberei ‘Leave’ sustin ca, dimpotriva, o iesire din UE ar imbunatati situatia economica a tarii, unul din argumentele lor fiind ca Marea Britanie nu va mai fi nevoita sa contribuie la bugetul comunitar.

Cat despre imigratie, subiectul care a inflamat cel mai mult campania, ambele tabere si-au reluat acuzatiile reciproce. in timp ce George Osborne, ministru de finante si reprezentant al taberei ‘In’, a calificat drept ‘dezgustator si josnic’ un poster al taberei ‘Leave’ cu un sir de refugiati, unul dintre reprezentantii acesteia din urma, Nigel Farage, a acuzat UE ca nu a reusit sa controleze imigratia si a compromis securitatea Europei primind printre refugiati si extremisti islamisti.

Dinspre ambele tabere au fost exprimate regrete fata de uciderea deputatei laburiste Jo Cox, o sustinatoare activa a ramanerii Marii Britanii in UE si a politicii de deschidere fata de imigrantii extracomunitari. Dar Nigel Farage a sugerat ca acest asasinat are un efect advers asupra campaniei taberei sale si ar putea influenta votul.

Deocamdata nu au fost publicate sondaje realizate dupa ziua de joi, cand deputata laburista a fost impuscata si injunghiata de un individ ale carui motivatii sunt inca neclare, dar ultimele sondaje efectuate pana la acel moment indica o usoara revenire a taberei ‘In’. Un sondaj arata 45% opinii favorabile ramanerii in UE, fata de 42% pentru Brexit. Un usor avans al taberei ‘In’ se observa si in alte sondaje publicate sambata, insa inca un sondaj arata cele doua tabere umar la umar, asadar tabloul general caracterizeaza in continuare un electorat foarte divizat.”

Desigur, Brexitul este pana la urma o chestiune interna a Marii Britanii si poporul britanic are tot dreptul sa decida intr-o asemenea problema. Insa cetatenii britanici ar trebui sa ia aminte la ce s-a intamplat: o membra a Parlamentului – D-na. Jo Cox – sa ajunga sa fie OMORATA in plina strada!! Eu stau si ma intreb ce parere au despre asta sustinatorii iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana… Pe de alta parte, cred ca ar mai trebui sa ia aminte la ceva: la minciunile si ipotezele mincinoase aparute intr-o anumita parte a presei britanice despre o asa-zisa invazie a romanilor si bulgarilor in Anglia, ca ajunsese sa fie preconizati a sosi pe Insula mai multi romani si bulgari decat populatia celor doua tari la un loc!! Iar cand fu la o adica, a fost doar un singur roman care s-a deplasat in Marea Britanie… Si legat de acest lucru, de aceasta minciuna propagata fara rusine in media britanica, stau si ma intreb ce parere au sustinatorii Brexitului… E de luat aminte ce spune David Cameron:

David Cameron: Cei care vor vota sa paraseasca UE vor face o mare greseala, care va afecta Marea Britanie aproape un deceniu

„Marea Britanie se confrunta cu o „alegere existentiala” la referendumul privind apartenenta la Uniunea Europeana de la care nu exista „cale de intoarcere”, a scris duminica premierul britanic David Cameron pentru in The Telegraph.

Cameron este de parere ca, la referendumul din 23 iunie, cei care vor vota sa paraseasca Uniunea Europeana vor face „o mare greseala” care va duce la „nesiguranta care va afecta” Marea Britanie aproape un deceniu.

Premierul britanic mai scrie ca referendumul privind apartenenta Marii Britanii la UE este o dovada „de democratie suprema” si reprezinta principiile pentru care a luptat deputata laburista pro-UE Jo Cox, ucisa joi in circumscriptia sa din Birstall, in nordul Angliei, cu o saptamana inainte de referendumul britanic privind apartenenta la UE.

Cameron, care face campanie pentru „Remain” (ramanerea Marii Britanii in UE), a spus ca Jo Cox a „intruchipat ceea ce este mai bun din Marea Britanie – o tara decenta si plina de compasiune”. Referendumul „ireversibil” a fost un „moment de cotitura” pentru Marea Britanie si o intrebare „despre ce fel de tară ne dorim”.

„Vrem sa alegem viziunea lui Nigel Farage – una care impinge Marea Britanie inapoi; care mai degraba divizeaza in loc sa uneasca; si care pune sub semnul intrebarii motivele oricarei persoane care are o parere diferita? Sau vom alege in schimb o Mare Britanie toleranta, liberala; o tara care nu da vina pentru problemele sale pe alte grupuri de oameni; una care nu tanjeste dupa trecut, ci priveste spre viitor cu speranta, optimism si incredere? Cred ca răspunsul (la aceste intrebari) va stabili ceea ce crede tara noastra pentru o lunga perioada de timp de acum incolo”, a scris Cameron.

Parasirea Uniunii Europene se va traduce totodata printr-o „diminuare singulara si permanenta a pozitiei (Marii Britanii) in lume; o umilinta abjecta si autoimpusa”, a mai scris premierul britanic.”

Insa eu stau si ma intreb daca cetateanului britanic chiar nu-i pute treaba asta – iesirea Marii Britanii din UE, pentru ca este sesizabil faptul ca exista interese straine si deloc in beneficiul Marii Britanii si UE de a se mentine aceasta pozitie. Atata vreme cat aceasta pozitie e aparata prin omor si minciuna, este imposibil sa nu-ti puta lucrul asta.

De aceea eu ma intreb daca cetatenilor britanici nu le vine sa se tina cu mainile de nas…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 20, 2016 Posted by Motanul Incaltat | Uncategorized | Alexander Grushko, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Boiko Borisov, Brexit, Bulgaria, criza economica, David Cameron, Diverse, Donald Trump, dreptul international, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg, Frank-Walter Steinmeier, geopolitic, geopolitica, geopolitice, Germania, guvern, Hillary Clinton, Immanuel Kant, Iran, Jo Cox, Kremlin, Marea Neagra, NATO, Nigel Farage, Nikolay Nenchev, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, România, Rosen Plevneliev, Rusia, scutul antiracheta, social, societate, Spre pacea eterna, stiri, SUA, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Vladimir Putin, WordPress | Lasă un comentariu

martie 2023

L M M J V S D

1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 12

13 14 15 16 17 18 19

20 21 22 23 24 25 26

27 28 29 30 31

« aug.
Arhive
Arhive
Caută:
Adrian Nastase Angela Merkel anticoruptie Atitudine Atitudini Barack Obama Basescu Boc Bucharest Business and Economy capitalism comunism coruptie Crin Antonescu criza economica Dacian Cioloș Democratie Diverse DNA economic economie Elena Udrea Europa European Union Exercitii de normalitate finante FMI France Franta Germania Grecia guvern interesant Iohannis Ion Iliescu Klaus Iohannis Kremlin libertate Liviu Dragnea Muzica NATO nivel de trai normalitate oameni Opinia mea parerea mea partide politice PDL PNL politic politica externa Politica interna Politica internationala Politice Ponta PSD Republica Moldova România Rusia social societate stiri SUA Traian Basescu Ucraina UE Ungaria United States Uniunea Europeana USA USL Victor Ponta Vladimir Putin WordPress Zona Euro
Uncategorized
- RSS - Articole
Blog Stats
- 163.988 hits
Top articole
Top click-uri
- Niciunul
Stiri Romania Libera
- Sorana Cîrstea e în semifinalele turneului de la Miami după o victorie de excepție cu Aryna Sabalenka martie 29, 2023
  Cîrstea s-a calificat în semifinalele turneului de la Miami, după o victorie de excepție cu Aryna Sabalenka. Este a doua cea mai bună performanță din cariera Soranei, dupa finala Rogers Cup 2013. Românca s-a impus în fața Arynei Sabalenka în două seturi identice, scor 6-4, 6-4, la capătul unei ore și 27 de minute de […] The post Sorana Cîrstea e în semifinal […]
- Apa a inundat străzile din Oman după ploi abundente martie 29, 2023
  Apa a inundat străzile diferitelor orașe din Oman marți (28 martie), în timp ce localnicii au asistat la scenele petrecute pe trotuare și în fața clădirilor. Videoclipurile încărcate online arată fluxuri de apă de la inundații, maro noroioasă, care au ocupat rapid drumurile din orașul Nizwa, din nord-estul orașului, potrivit Reuters. Ploile abundente au căzu […]
- Director Antifraudă: Subdimensionare a contractelor de muncă la platformele de livrare de mâncare martie 29, 2023
  Un director de la Antifraudă a găsit cum se face o subdimensionare a contractelor de muncă la platformele de livrare de mâncare. „ Am sesizat în acest domeniu o foarte mare subdimensionare a contractelor de muncă, au fost multe controale și vor continua, astfel încât munca să fie declarată în mod corect. E foarte ușor […] The post Director Antifraudă: Subdim […]
- Câteva sute de persoane au protestat în Piața Victoriei împotriva pragului de 250000 lei la abuzul în serviciu martie 29, 2023
  Câteva sute de persoane au protestat, miercuri seară, în Piaţa Victoriei din Capitală, după ce Senatul a adoptat un proiect de lege prin care se stabileşte pragul la 250000 de lei pentru abuzul în serviciu, infracțiune care se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Ei au afişat pancarte pe care au scris […] The post Câteva sute de persoane au protestat î […]
- Ucraina a lovit poziții rusești din orașul Melitopol în ceea ce ar putea fi începutul unei contraofensive martie 29, 2023
  Ucraina a lovit miercuri un depozit și a întrerupt alimentarea cu energie electrică în orașul Melitopol, ocupat de ruși, aflat în spatele liniei frontului, în ceea ce ar putea fi începutul unei contraofensive a Kievului împotriva forțelor rusești, epuizate de o ofensivă de iarnă eșuată, potrivit astazi.ro. Locuitorii din Melitopol au fost treziţi de „explozi […]
- Jill Biden va lua parte la Nashville la un priveghi în memoria victimelor atacului armat martie 29, 2023
  Prima Doamnă a Statelor Unite(SUA), Jill Biden, va participa miercuri seară la Nashville la un priveghi în memoria victimelor atacului armat de la o şcoală primară din oraş, potrivit purtătoarei sale de cuvânt, notează AFP. „Copiii noştri merită mai bine”, a declarat Jill Biden luni, când a aflat că o persoană înarmată tocmai împuşcase trei […] The post Jill […]
- ONU a adoptat o rezoluţie „istorică” în lupta împotriva schimbărilor climatice martie 29, 2023
  Adunarea Generală a ONU a adoptat miercuri o rezoluție „istorică” prin care se cere justiţiei internaţionale să clarifice „obligaţiile” statelor în lupta împotriva schimbărilor climatice, relatează AFP. Progresul „istoric”, „un moment de reper”, „triumful diplomaţiei internaţionale în domeniul climei”… ONG-urile şi o serie de state dintre cei 130 de co-spons […]
- Republica Moldova vrea până la sfârșitul anului începerea negocierilor de aderare la UE martie 29, 2023
  Republica Moldova speră să semneze până la sfârșitul anului cel puțin începerea negocierilor de aderare la UE, în timp ce accelerează procesul de implementare a reformelor solicitate de Bruxelles, a anunțat miercuri ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, într-un interviu pentru Reuters, citat de Agerpres. În fruntea priorităților se află reformarea si […]
- Casa Albă către China: Nu folosiți vizita președintelui din Taiwan în SUA ca „pretext” martie 29, 2023
  Purtătorul de cuvânt al Securității Naționale de la Casa Albă, John Kirby, a declarat miercuri (29 martie) reporterilor cum China nu ar trebui să folosească o escală a președintelui din Taiwan Tsai Ing-wen în Statele Unite(SUA) ca pretext pentru a spori activitatea agresivă împotriva insulei. „ Suntem conștienți că lucrurile sunt tensionate în acest moment” […]
- Un incendiu a cuprins muntele abrupt din Nakhon Nayok, Thailanda martie 29, 2023
  Un incendiu a făcut ravagii prin Parcul Național Khao Laem, miercuri (29 martie), cu imagini ale martorilor oculari care arată muntele abrupt din Nakhon Nayok, Thailanda, aflat la două ore distanță de Bangkok, acoperit de flăcări. Autoritățile nu au identificat încă cauza incendiului, dar surse locale au declarat pentru Reuters că sunt de părere că […] The p […]
Stiri Mediafax
- Sondaj: Ron DeSantis l-ar devansa pe Joe Biden, dar situaţia electorală rămâne incertă martie 29, 2023
  Preşedintele SUA, Joseph Biden, este favorit în faţa fostului preşedinte Donald Trump în eventualitatea întâlnirii în scrutinul prezidenţial din 2024, dar actualul lider de la Casa Albă este devansat de guvernatorul statului Florida, Ron DeSantis, deşi situaţia electorală rămâne incertă.
- Rusia nu va mai anunţa Statele Unite în avans despre efectuarea testelor balistice strategice martie 29, 2023
  Administraţia de la Moscova nu va mai înştiinţa Statele Unite în avans despre testele balistice strategice, a declarat miercuri Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe, în contextul în care armata rusă efectuează exerciţii ale forţelor nucleare.
- Director Antifraudă: Subdimensionare a contractelor de muncă la platformele de livrare de mâncare martie 29, 2023
  Directorul general al direcţiei Antifraudă din cadrul ANAF, Teodor Alexandru Georgescu, a spus că instituţia a avut o serie de controale la companiile care administrează platformele de livrare de mâncare, iar una dintre concluziile acestor controale a fost subdimensionarea contractelor de muncă.
- Războiul din Ucraina, anul 2, ziua 34. Atac surpriză al Ucrainei în Melitopol, oraş cheie pentru ruşi. Ar putea fi începutul marii contraofensive a Ucrainei martie 29, 2023
- #REZIST s-a întors! Sunt sute de protestatari în Piaţa Victoriei martie 29, 2023
  Câteva sute de persoane au protestat miercuri seara în Piaţa Victoriei faţă de pragul de 250.000 de lei pentru abuz în serviciu, care a fost votat în Senat.
- Trei zile de la debutul Fidelis, ediţia a 11-a: Românii au împrumutat statul cu 240 milioane de lei martie 29, 2023
  În primele trei zile ale ofertei de subscriere titluri de stat Fidelis, ediţia a 11-a, mici investitori au alocat în total 240 milioane de lei, din care cea mai mare parte a mers către tranşele denominate în euro, acolo unde Ministerul Finanţelor plăteşte dobânzi de până la 5,8% pe an, scrie ZF.
- Sorana Cîrstea s-a calificat în semifinală la Miami Open, după o victorie în faţa Arynei Sabalenka martie 29, 2023
  Sorana Cîrstea continuă parcursul perfect de la Miami Open, învingând în sferturile de finală pe favorita numărul 2 a turneului, bielorusa Aryna Sabalenka, în două seturi, cu 6-4, 6-4, după o oră şi 26 de joc. Cu această victorie, Cîrstea revine în top 50 mondial.
- Dinamo Bucureşti victorie de prestigiu în Germania, cu THW Kiel, în Liga Campionilor martie 29, 2023
  Dinamo Bucureşti a obţinut miercuri o victorie de palmares în returul optimilor de finală ale Ligii Campionilor la handbal masculin, învingând pe THW Kiel cu 31-32 (16-17). Bucureştenii nu se califică însă în sferturile de finală, după ce în tur au fost învinşi cu 28-41.
- Papa Francisc va rămâne câteva zile în spital pentru o infecţie respiratorie martie 29, 2023
  Papa Francisc are o infecţie respiratorie şi va trebui să rămână „câteva zile” în spital pentru tratament, a anunţat miercuri Vaticanul într-un comunicat citat de Reuters.
- Simularea Evaluării Naţionale: 40% dintre elevi au luat sub 5 la Matematică martie 29, 2023
  Peste 75% dintre elevii care au participat la simularea examenului de Evaluare Naţională au luat note peste 5 la Limba română, 59% au obţinut note peste 5 la Matematică, iar la Limba maternă procentul celor care au luat peste 5 depăşeşte 81%.
- Toaletele japoneze: o soluţie ecologică şi confortabilă pentru igiena personală martie 29, 2023
- Ciucă: Susţinem propunerea privind pragul de 9.000 de lei la infracţiunea de abuz în serviciu martie 29, 2023
  Premierul Nicolae Ciucă a anunţat miercuri seara că PNL va susţine în camera Deputaţilor propunerea Ministerului Justiţiei privind pragul de 9.000 de lei pentru abuzzul în serviciu.
- Ciolacu, despre pragul pentru abuz în serviciu: Coaliţia va susţine propunerea Ministerului Justiţiei martie 29, 2023
  Coaliţia de guvernare va susţine propunerea specialiştilor din Ministerul Justiţiei, a anunţat miercuri seara preşedintele Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu, în ceea ce priveşte pragul pentru abuz în serviciu. Ministerul a anunţat că va susţine în Cameră un prag de 9.000 de lei.
- Omenirea, în pragul colapsului sistemului bancar. Va fi ca în 1929 sau ca în 2008? martie 29, 2023
  Criza financiară din 2008 şi marea depresiune din 1929 au fost două evenimente economice dramatice care au afectat întreaga lume, dar au avut şi unele diferenţe semnificative. Una dintre aceste diferenţe este legată de cauzele şi declanşatorii celor două crize.
- Actor scoţian: "Mariajul dintre Harry şi Meghan, un basm îngrozitor. Monarhia ar trebui să fie abolită" martie 29, 2023
  Brian Cox, un actor scoţian faimos pentru rolurile sale din filmele Troia, X-Men 2, şi seriale ca Succession, a susţinut că mariajul lui Meghan Markle şi prinţul Harry este un „basm care a mers îngrozitor de rău”.
Stiri Evz
- A apărut o eroare; probabil fluxul nu funcționează. Încearcă din nou mai târziu.
Meta

Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Nu ne vom schimba niciodata!

Summitul NATO de la Varşovia. Stoltenberg, secretarul general al NATO: O brigadă românească va fi transformată într-una multinaţională

Înaintea summitului NATO, Rusia avertizează că va reacţiona la suplimentarea capacităţilor NATO în Europa de Est

Oficiali ruşi: Deciziile NATO nu conţin risc real, dar Rusia le consideră agresiuni cu efect global

Stoltenberg: NATO nu vrea confruntarea, ci dialogul constructiv cu Moscova. Rusia nu trebuie izolată

Obama, la finalul summitului de la Varşovia: Europa poate conta pe ajutorul Statelor Unite, întotdeauna

NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistente dinspre Est” – oficial rus

NATO cere Rusiei să pună capăt sprijinului pentru separatiştii din estul Ucrainei. Stoltenberg: Sprijinim suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

Premierul bulgar Boiko Borisov: Marea Neagră ar trebui să fie declarată o zonă demilitarizată

Un alt lucru important: ISIS si Afganistan:

NATO se va implica mai activ în acţiunile împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Stoltenberg, secretarul general: Am decis să oferim sprijin direct în luptă

NATO anunţă continuarea misiunii Resolute Support în Afganistan şi după anul 2016

Instalatiile antibalistice si Scutul Antiracheta

Acord privind trecerea instalaţiilor antibalistice din Europa sub comanda NATO – surse Reuters

NATO suplimentează prezenţa militară în Europa de Est, inclusiv în România. Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă

Cristian Preda

Brexit

Tabara anti-BREXIT castiga teren, dupa moartea deputatei Jo Cox. Scorurile prezentate in ultimele sondaje

David Cameron: Cei care vor vota sa paraseasca UE vor face o mare greseala, care va afecta Marea Britanie aproape un deceniu

About

Recent

Legături

Arhive

Blog Stats

Top articole

Top click-uri

Stiri Romania Libera

Stiri Mediafax

Stiri Evz

Meta

Site info