Despre vizita Patriarhului Chiril I al Moscovei si al intregii Rusii la Bucuresti

Ar trebui mai intai spus ca nu a fost vorba doar de vizita Patriarhului Chiril, aceasta a fost cea mai mediatizata. Ci de toti Intaistatatorii Bisericilor Ortodoxe din tarile care au cunoscut comunismul. Deci e vorba de impartasirea unei experiente comune si raportarea Bisericii Ortodoxe la aceasta. Si se stie cat de mult a suferit Biserica in anii comunismului, fiind supusa la persecutii dure care vizau distrugerea ei si distrugerea spirituala a omului. Sa ne gandim, spre exemplu, ca in Albania, in vremea comunismului, a fost interzisa orice religie.

Mai trebuie de asemenea specificat ca vizita acestor mari ierarhi ai Bisericii Ortodoxe s-a desfasurat cu ocazia praznicului Sfantului Dimitrie Basarabov, ale carui sfinte moaste se gasesc la Catedrala Patriarhala din Bucuresti si cu ocazia celebrarii a 10 ani de la intronizarea Preafericitului Daniel in scaunul de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.

Vizita Patriarhului Chiril I a fost cea mai mediatizata, cum era de asteptat. Ea are o insemnatate duhovniceasca care ne aminteste de faptul ca crestinatatea nu se opreste la granitele de Est ale Uniunii Europene. Parintii Apostolici spuneau ca intre crestini n-ar trebui sa existe rivalitati si ca rivalitatile duc la dezbinare. Dar cum ar putea fi dezbinare intru Hristos? Dimpotriva, unitatea credintei noastre este in Hristos, pentru ca Hristos nu poate fi impartit. Si nu degeaba Sf. Apostol Pavel le spunea Corintenilor: „Oare s-a impartit Hristos?”. Si adauga zicand: „Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să nu fie dezbinări între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere”. Si din cate bag eu sama acesta este mesajul invitatiei pe care Preafericitul Daniel a adresat-o Patriarhului Chiril I de a veni in Romania, cat si mesajul vizitei pe care Patriarhul Chiril I a facut-o in tara noastra.

Probabil ca unii se vor intreba in legatura cu Marea Schisma, insa ceea ce s-a petrecut atunci e tocmai expresia faptului ca oamenii s-au cam indepartat de ascultarea datorata Parintilor. Dar lucrurile se pot rezolva usor si am putea vedea chiar o minune, ca si cum 1000 de ani ar fi doar o singura zi: si anume ca Marea Schisma sa para a se fi petrecut ieri si azi sa se fi rezolvat totul. Insa trebuie spus, mi se pare, un lucru: desi crestinii traiesc in schisme – asta e, din pacate, realitatea – Lumea Crestina e Lumea Crestina, adica nu e o alta Lume Crestina decat aceasta pentru ca Hristos, cum bine arata Sf. Apostol Pavel, nu poate fi impartit. Nu exista un alt Hristos pentru americani, un altul pentru italieni, altul pentru francezi, altul pentru romani, altul pentru rusi etc. Ci este un singur Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul Nascut din Tatal inainte de veci!! Deci desi noi, nevrednicii si pacatosii, traim in tot felul de schisme, Hristos Dumnezeu e unul singur iar Lumea Crestina e una singura.

Aceasta vizita insa s-a desfasurat intr-un moment politic in care regimul politic din Rusia, condus de un nostalgic comunist, Vladimir Putin, incepe sa fie tot mai opresiv si sa semene cu ceea ce aveam in URSS, deci pe vremea comunismului. De asemenea, pare ca Putin doreste crearea unei linii de demarcatie, politic vorbind, intre  Uniunea Euroasiatica, condusa de Federatia Rusa, si Uniunea Europeana cu SUA. Si tensiunile se vad destul de clar atat in privinta Crimeii, atat in privinta Siriei, dar si pe plan economic prin impunerea de catre Vest a unor sanctiuni Federatiei Ruse, nu mai vorbesc de relatiile tensionate cu SUA determinate in principal de amestecul Rusiei in recentele alegeri prezidentiale din SUA. Cu alte cuvinte, politic vorbind, Rusia s-a pozitionat intr-o stare de conflict cu UE si SUA, si bineinteles si cu NATO. Am spus de conflict, nu de razboi. Vizita Patriarhului Chiril I in Romania, tara care gazduieste Scutul Antiracheta de la Deveselu, sfideaza tocmai acest conflict politic in care e pozitionata acum Rusia de catre regimul Putin. Mai mult, faptul ca a adus aici, daruindu-ne, o particica din sfintele moaste ale Sfantului Serafim de Sarov, primind in dar o frumoasa icoana cu Sfantul Dimitrie Basarabov care contine si o particica din sfintele moaste ale acestuia, arata extrem de clar contrastul enorm cu luarile de pozitie politica ale Kremlinului, care practica conflictualitatea in lume. Gandindu-ma la intalnirea Patriarhului Chiril I cu Papa in Cuba, la Havana, apoi la faptul ca Patriarhul Rusiei a lipsit de la Sinodul din Creta, chiar ma gandesc la faptul ca aceasta vizita in Romania, adica acolo unde te-ai fi asteptat mai putin, seamana cu o palma, la figurat, desigur, data regimului Putin!! Si cred ca este evident ca Biserica Ortodoxa Rusa nu poate sa accepte in Rusia un regim politic actual asemanator, chiar foarte asemanator, daca nu identic, cu cel de pe vremea comunismului, care sa contravina comuniunii spirituale intre crestini. De aceea Biserica Ortodoxa Rusa nu poate achiesa, cel putin in totalitate, la politicile Kremlinului. Nu le poate accepta in totalitate si as include aici agresiunea impotriva altor tari crestine. Cezaropapismul asta s-a dovedit, in trecut, foarte contraproductiv si am vazut ce a rasarit: comunismul. Pentru ca daca Puterea politica greseste si Biserica nu ia o atitudine ci ramane pasiva sau aproba greseala iata ce efecte nocive se pot dezvolta in societate. Or, Biserica nu poate sa lucreze inspre sminteala credinciosilor sai.

As mai adauga ca aceasta vizita nu inseamna „sa ne dam cu Putin”, cum din pacate am vazut ca se intepreteaza cateodata. Nici Patriarhul Chiril I in cuvantul sau n-a spus asta. Insa Biserica trebuie sa aiba o atitudine pacificatoare, bazata pe iertarea pacatelor. Iar pe de alta parte, data fiind situatia din Rusia, Bisericile Ortodoxe surori trebuie sa intinda o mana de ajutor Bisericii Ortodoxe Ruse atunci cand este nevoie si s-o sustina moral daca trebuie lucrul asta. Trebuie avute in vedere atenuarea tensiunilor pe plan mondial si indreptarea caii pe care paseste actualmente Rusia, care nu-i aduce nici prestgiu, nici prosperitate, nici elevare spirituala, cu alte cuvinte este o cale paguboasa, care pune Rusia intr-o pozitie proasta. De aceea e mai bine sa existe un dialog spiritual daca nu dorim crearea din nou a unor noi linii de demarcatie si cortine de fier, adica repetarea greselilor trecutului, lucru evident anacronic si redundant.

De aceea cred ca aceasta vizita pe care Patriarhul Rusiei a facut-o la noi in tara, cu un mesaj de pace, trebuie privita ca fiind ceva benefic. De asemenea, organizarea unui Congres despre suferintele Bisericii in perioada comunista a fost un lucru pozitiv pentru ca Bisericile Ortodoxe trebuie sa caute cea mai buna cale de a se raporta la aceasta experienta tragica ce inca lasa urme in sufletele oamenilor. In tarile care au cunoscut comunismul lucrurile nu stau la fel ca in tarile care nu au cunoscut comunismul – trebuie inteles lucrul acesta. Un alt lucru important au fost, cred, comunicarea a ceea ce s-a discutat in Creta, unde Patriarhul Chiril I si nu numai a lipsit. Prelucrarea cu cei care n-au fost prezenti atunci a ceea ce s-a discutat si s-a hotarat in acest Sinod reprezinta un lucru important pentru ca Biserica Ortodoxa trebuie sa aiba o pozitie fata de lumea contemporana, cea de azi – subliniez!, si de realitatile actuale pentru ca avem o crestere a credinciosilor ortodocsi in tari crestine neortodoxe, primind sprijin acolo, de la bisericile de acolo ce nu sunt ortodoxe, lucru pentru care ar trebui sa multumim lui Dumnezeu! De asemenea exista o comunitate ortodoxa importanta in SUA si aici, evident, si Biserica Ortodoxa Rusa ar trebui sa fie interesata. Inchistarea nu duce la ceva bun. Sunt realitati politice care influenteaza Biserica, spre exemplu Uniunea Europeana sau apartenenta Romaniei la NATO, sau Parteneriatul Strategic dintre SUA si Romania – am dat cateva exemple, se pot da si altele nu neaparat legate de tara noastra, iar Biserica Ortodoxa trebuie sa aiba o pozitie. Constructiva, desigur. Inclusiv regimul politic bazat pe democratie, pe respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, necesita o pozitie, o raportare din partea Bisericii Ortodoxe, fiind realitati ce nu prea au existat in trecut in lumea ortodoxa, sau au existat pentru putina vreme. Fara indoiala, activitatea misionara a Bisericii Ortodoxe e deosebit de importanta si de aceea e foarte important sa dai un mesaj adecvat.

In legatura cu cazul semnalat de Dl. Cristian Preda:

„Faptul că regizorul Alexandru Solomon a fost umflat de jandarmi în fața Patriarhiei și anchetat ore în șir e o palmă dată libertății.
Va spune Daniel ceva?
Sau a preluat modelul Kiril, care apără doar puterea de la Kremlin, nu și cetățenii ruși?

VIDEO Regizorul Alexandru Solomon a protestat la Patriarhie fata de vizita lui Kiril: S-a taiat la mana si a aruncat cu bani / „Actiunea a durat 1 minut, dar ce a…

hotnews.ro”,

lasand la o parte caracterul teatral si provocator – s-a taiat la mana, a aruncat cu bani – ar trebui, totusi, spus ca felul in care intelege Jandarmeria sa isi indeplineasca atributiile lasa cateodata, si nu chiar de putine ori, de dorit. Am mers pe Dealul Patriarhiei, Sfanta Liturghie se tinea in aer liber. Multime mare de oameni. Inteleg misiunea Jandarmeriei de a proteja fata de eventuale lucruri mai putin placute ce s-ar putea intampla. Insa la un moment dat s-au interpus in fata clopotnitei mari nepermitand nimanui accesul la locul unde se desfasura slujba. Nu mai vorbesc despre comportamentul ireverentios al unor jandarmi fata de credinciosi. Ca si cum ar fi fost vorba de ultimii oameni, niste raufacatori, nu de niste oameni care au venit, firesc, la slujba Sfintei Liturghii si pentru ca sa-i vada pe arhiereii invitati de catre Patriarhia Romana. A te interpune intre credinciosi si altar intr-un mod brutal – bine ca n-am fost si batuti!! – nu cred ca este nici canonic si nici in duhul Sfintei Liturghii, care il patrunde pe credincios. Si nu era vorba despre niste oameni care s-au taiat la mana sau care sa inceapa sa arunce cu bani, sau care sa inceapa vreo actiune provocatoare sau orice altceva care sa deranjeze slujba. Ci de credinciosi, nimic mai mult. Oamenii, desigur, incepusera sa protesteze. Ca doar au venit la biserica. Pana la urma au dat drumul la toata lumea. Dar… gestul conteaza.

In privinta a ceea ce i s-a intamplat regizorului Alexandru Solomon, trebuie remarcat cu tristete ca maniera de actiune a jandarmilor si apoi anchetarea acestuia si concluzia ca ar avea „tulburari de adaptare” – jignitoare, desigur –  nu e in concordanta nici cu spiritul bisericesc si nici cu o societate libera. Mai degraba are legatura cu dispretul fata de credinciosi. Si spun asta lasand la o parte faptul ca un om care are o facultate s-ar putea sa se simta jignit de un jandarm care sa rasteste la el cu o privire de parca e gata sa-l ia la bataie: „Fa, ba, loc acolo sa treaca lumea!! N-auziti, ma?” si ale carui studii s-ar putea sa nu depaseasca liceul. Ca si cum multimea mare de credinciosi ar reprezenta neaparat prostimea ce poate s-o ia si pe cocoasa la o adica. Si chiar daca in discutie ar fi prostimea, modul acesta dispretuitor la adresa credinciosilor n-are nicio legatura cu duhovnicia pe care o inspira Biserica, ci dimpotriva e de natura sa naruie actiunea ziditoare de suflet a acesteia.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Pentru o Europa unita!

Inainte de a ne apuca sa dam solutii referitoare la Uniunea Europeana, cred ca ar trebui sa ne intrebam mai intai ce inseamna aceasta pentru noi. Si nu doar pentru noi, romanii. Ci pentru intreaga Europa de Est, scapata de curand din universul carceral al comunismului.

Si vom constata ca lucrurile nu se reduc doar la aspectul strict economic. Departe de mine de a neglija acest aspect, deosebit de important, recunosc. Dar e vorba si de altceva mult mai subtil: de valori. Este vorba de setul de valori occidental, capabil sa modernizeze tarile noastre, sa le puna pe un fagas normal, in stare sa asigure stabilitate, prosperitate, intr-un cuvant spus: dezvoltare. Este vorba, in principal, despre democratie, libertate, drepturile omului, anticoruptie, stat de drept, economie de piata, libera circulatie. De aceea Uniunea Europeana are o importanta covarsitoare si de aceea nu e de dorit sa se transforme intr-o Europa cu mai multe viteze. Pentru ca o astfel de Europa ar aduce cu sine o dezangajare de la aceste valori modernizatoare. Iar o prabusire a Uniunii Europene ar fi chiar o catastrofa geopolitica, cu consecinte dintre cele mai negative pentru tarile din Est. Le-ar intoarce catre subdezvoltare, intr-un peisaj economic si social in care ar inflori coruptia si oligarhia, slabind statele si aducand mari nemultumiri populatiei, urmate de grave tulburari sociale.

Derapajele care se constata in prezent in Romania, Polonia, Ungaria, ca sa dau cateva exemple, se pot remedia intr-o Europa Unita care apara ceea ce am numit mai sus setul de valori occidental. Cum ar fi fara aceste valori? Raspunsul e destul de simplu: n-avem decat sa ne uitam la Republica Moldova, unde intalnim Dodoni si Plahotniuci. Nu cred ca ne dorim o asemenea societate. Dar poate si mai bine e sa ne uitam la derapajele din Romania, unde cel mai mare partid al tarii – PSD – e condus de un baron local, condamnat penal cu suspendare, dar cu ambitii de prim-ministru si care isi infeudeaza Guvernul in interese mai mult personale. Cu ordonante treispe-paispe date in miez de noapte. Cu un un Program plin de promisiuni nerealiste si nesustenabile, la fel ca si maririle de salarii in sectorul de stat si infiintarea de 19 firme de stat in subordinea Primariei Capitalei. Sa ne gandim si cum era pana nu demult, cand aveam in Guvern foarte multi ministri penali, sa ne gandim la primari penali si parlamentari penali – asta ar insemna o dezangajare de la valorile Uniunii Europene.

Astfel de pericole pandesc inca toate tarile din Europa de Est, foste comuniste. Iar marea lor problema este ca nu pot face fata singure unor astfel de provocari. Nimeni nu spune ca modernizarea acestor tari e un lucru facil, care se poate realiza foarte repede. Dar procesul de modernizare trebuie continuat, si doar Uniunea Europeana, cu valorile ei, poate asigura acest lucru. Derapajele de la statul de drept din Romania si Polonia arata cu prisosinta ca tarile din Est nu pot face inca fata singure unor pericole de genul asta. Pe de alta parte, situatia nu e clara nici in Occident, unde forte populiste si eurosceptice incearca subminarea valorilor statului de drept si trimiterea Europei intr-o perioada revoluta si periculoasa, putand pune in pericol chiar pacea.

De aceea salut pozitia exprimata de Dl. Iohannis la Summitul Consiliului European de primavara de la Bruxelles. Fara indoiala, pozitia exprimata de Presedinte, desi oarecum vaga – „o uniune Europeana unita si puternica” -, este de preferat oricaror alte scenarii si e in interesul nu doar al Romaniei, dar si, dupa parerea mea, al tuturor tarilor din Europa de Est. Sigur, cele cinci scenarii propuse de Dl. Jean-Claude Juncker se vor discuta in continuare. Dar ideea centrala ar trebui sa fie cea exprimata de Dl. Iohannis. Pentru ca o Europa in „cercuri concentrice” sau a „mai multor viteze” poate sa conduca la scindarea Europei, desi Dl. Juncker a declarat ca nu a avut in vedere si nu se urmareste acest lucru si nici crearea unor noi linii de demarcatie in Europa. Pericolul, legat de astfel de scenarii, totusi exista. Si de aceea pozitia exprimata de Dl. Iohannis este salutara.

In Istorie, modernizarea Romaniei nu a fost un lucru usor, realizat cu putine eforturi. Insa trebuie sa spunem ca aceasta modernizare a fost in stransa conexiune cu Europa de Vest. E valabil nu doar pentru Romania. Statul modern roman nu ar fi fost posibil fara valorile occidentale. Nici dezvoltarea tarii. Civilizatia si prosperitatea nu s-ar fi asezat pe meleagurile noastre fara aceste valori. Din pacate, constatam acum un recul, dar situatia, cum am spus, poate fi depasita. Lucrurile se petrec, din pacate, in felul acesta si datorita unei slabiri (de moment) a Uniunii Europene – de aici si scenariile actuale propuse de Dl. Juncker. Insa UE are capacitatea de a depasi aceste probleme cu succes. O Uniune mai slaba le-ar acutiza. Inutil.

Cam cum ar arata Romania fara Uniunea Europeana? Puteti sa va dati seama si din evenimentul cand preotii, la semnalul Prefericitului Parinte Daniel, i-au cantat lui Liviu Dragnea „Vrednic este!”. Sau cum, in 2015, in timpul unei slujbe la Biserica Armeneasca din Pitesti, un copil i-a sarutat picioarele presedintelui Consiliului Judetean Arges. Comentariile sunt de prisos. Nu cred ca ne dorim sa arate in felul acesta tara noastra. De aceea setul de valori occidental este esential pentru modernizare, stabilitate si prosperitate. Nimeni nu are nimic cu Biserica, dar este inadmisibil sa vedem cum Biserica se transforma intr-un vehicul electoral prin astfel de practici de linguseala, servilism si slugarnicie fata de anumiti lideri politici. Prin asemenea ploconeli care nu-si au rostul. Deci iata cum ar fi o Romanie fara Uniunea Europeana – una a obsecviozitatii. Care ne scoate din randul tarilor civilizate si ne ingroapa in mizerie! Repet, nimeni nu are ceva impotriva Bisericii, impotriva credinciosilor sau a preotilor cinstiti care-si fac datoria in mod cinstit. Dar asta e una, dar a promova in societate lingusirea si slugarnicia e cu totul altceva. I-au cantat lui Dragnea de parca l-ar fi hirotonit preot. Evident ca excesele acestea nu folosesc nimanui. Iar chestia cu copilul care pupa picioarele presedintelui CJ – cred ca l-ar fi facut invidios si pe Kim Jong-un.

Ca sa ne dam seama cum ar arata Romania fara UE, sa citim cu atentie articolul de mai jos:

Ziare.com

Ancheta DNA: Chef al tineretului PSD in Poiana Brasov organizat de un director de la Transporturi pe banii statului, cu semnaturi false

Se arata ca:

„Zeci de studenti de la Universitatea din Pitesti au reprezentat acoperirea unui director din Ministerul Tineretului, trimis in judecata recent pentru coruptie, care s-ar fi folosit de datele lor personale pentru a deconta cheltuielile unei tabere tabere a organizatiei Arges a Tineretului Social-Democrat (TSD).

Procurorii s-au sesizat din oficiu in acest caz, mai ales ca pe o retea de socializare au aparut poze de la tabara politica, potrivit Digi 24.

DNA a cerut listele cu participanti de la ministerul Tineretului si i-au convocat la audieri pe cei 30 de studenti care, in acte, au mers la Poiana Brasov la un seminar despre protectia mediului.

„Toti martorii au declarat ca nu au participat la nicio activitate la Poiana Brasov in perioada mentionata si nu si-au recunoscut semnaturile de pe lista de participare, diagrama de cazare sau pontajul de masa”, potrivit dosarului.

Fostul oficial in cauza e Cristian Mircea Melesteu. In 2013, in calitate de director al Directiei Programe si Activitati pentru Studenti din cadrul Ministerului Tineretului si Sportului, „cu incalcarea atributiilor de serviciu si sub pretextul desfasurarii proiectului studentesc ED-ECO Sport”, acesta a contribuit la organizarea unei tabere politice de dezvoltare personala si leadership pentru organizatia de tineret a unui partid politic, potrivit unui comunicat al DNA.

Formatiunea in cauza e TSD, iar intalnirea a avut loc la doua hoteluri din Poiana Brasov ce se afla in administrarea Complexului Sportiv National (C.S.N.) Poiana Brasov.

Toate cheltuielile de cazare si masa ale celor 102 de participanti, conform diagramelor de cazare, in cuantum de 14.000 lei, destinate desfasurarii proiectului respectiv, in perioada 22 – 24 noiembrie 2013, au fost suportate din fondurile publice gestionate de catre Ministerul Tineretului si Sportului, suma ce constituie totodata un folos necuvenit pentru formatiunea politica, potrivit DNA.

Procurorii mai arata ca o mare parte dintre persoanele care figurau pe lista de participare la acel proiect sunt studenti ai unei facultati din Pitesti care nu au participat la acel eveniment decat pe hartie.

Melesteu a avut complici. DNA precizeazaca, in vederea decontarii proiectului studentesc, „inculpata Georgiana Draghici a solicitat o lista cu date ale unor studenti ai Universitatii Pitesti, ale caror semnaturi au fost falsificate pe lista reprezentand participantii fictivi la proiectul Ed Eco Sport”.

Diagrama de cazare si pontajul de masa au fost avute in vedere de functionari ai MTS, care au avizat plata, fara a avea cunostinta de caracterul fictiv al acestora, se arata in dosarul trimis in instanta.

In aceeasi perioada si in baza aceleiasi rezolutii infractionale, Doru Balasoiu, la solicitarea iGoergianei Draghici, a falsificat semnaturile unor studenti ai facultatii din Pitesti, care apar pe lista participantilor fictivi la proiectul studentesc Ed Eco Sport, pe diagrama de cazare si pontajul de masa.

Ministerul Tineretului si Sportului Ministerul Tineretului si Sportului s-a constituit parte civila in cauza cu 14.000 lei, arata DNA, reprezentand suma achitata pentru cheltuielile de cazare si masa ale participantilor la tabara politica, iar C.S.N. Poiana Brasov s-a constituit parte civila in cauza cu 7.889 lei, reprezentand suma neincasata de C.S.N. Poiana Brasov prin neaplicarea tarifelor de cazare si masa pentru terti.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bucuresti cu propunerea de a se mentine masura asiguratorie dispusa in cauza.”

Si sa ne gandim ce ar insemna generalizarea si nesanctionarea in niciun fel, sub nicio forma a unor astfel de practici.

De asemenea ar trebui sa ne intrebam daca avem o clasa politica europeana. Nu ar trebui sa ne mire o asemenea intrebare. Si in trecut politicienii romani de mare prestigiu, cei care au contribuit la Unirea Principatelor si la Marea Unire, au fost nu doar oameni care au avut stranse legaturi cu Occidentul, dar si oameni acceptati in marile cancelarii occidentale. Si nu oricine si orice se accepta in marea politica. Spre exemplu, din pacate, avem la conducerea PSD, cel mai mare partid politic din Romania, un om ca Liviu Dragnea, condamnat penal cu suspendare, din care cauza nu poate fi premier, dar, de fapt, el conduce Guvernul. Acum Liviu Dragnea vrea si acces la informatii clasificate, desi legea nu-i da dreptul – nu-i nimic, schimbam legea! Astfel de oameni, astfel de lucruri, astfel de practici nu se accepta. Iar cand spun ca nu sunt acceptabile, inseamna nu doar ca nu folosesc tarii, dar ca sunt si daunatoare ei. PSD ar fi putut sa puna un om inteligent si fara probleme penale in fruntea sa. N-au facut-o. L-au avut pe Ponta cu probleme penale, acum pe Dragnea. Marea problema este ca sunt la Putere, ditamai partid de guvernamant. Partenerul de coalitie – ALDE – il are in frunte pe Tariceanu, tot cu probleme penale. Tariceanu e la sefia Senatului, al doilea om in Stat, Dragnea la cea a Camerei Deputatilor. Nu v-ati intrebat de ce Erdogan nu e acceptat in Uniunea Europeana? Insa nu ma refer doar la cei enumerati mai sus: clasa politica romaneasca are multe hibe. Iar toate acestea lucreaza in defavoarea Romaniei: nu absorbim in proportii suficiente fondurile europene, nu am reusit sa ne integram in Spatiul Schengen – asta ca sa ma refer la esecurile cele mai evidente. Din pacate, putem sa-l includem in galeria de mai sus si pe Traian Basescu. Modernizarea Romaniei inseamna, evident, si modernizarea clasei politice. S-a pus problema in dezbaterile de la o televiziune de stiri de ce nu se discuta despre problemele europene. Noi discutam despre Ordonanta 13, despre initiativele lui Serban Nicolae. Cine sa le discute? Pentru ca o clasa politica europeana ar fi dezbatut problemele cu care se confrunta Europa – la noi au fost trecute pe un plan secund, daca nu tert pentru ca nu avem o astfel de clasa politica, cu asemenea preocupari. Si ar fi de dorit sa avem o clasa politica europeana, altminteri cum ar putea deveni Romania un lider regional, ca se vorbeste despre asta?

Iata cateva putine motive, dar, cred eu, esentiale pentru care Uniunea Europeana e importanta pentru Romania. Si ca dezvoltarea Romaniei si drumul acesteia spre progres si civilizatie se realizeaza prin valorile Uniunii Europene, spre care Romania a tins – cu greu, dar a tins! –  inca de la prabusirea comunismului.

DE citit si…

Romania Libera

Consilierul prezidențial Leonard Orban, despre adoptarea Ordonanței 13: Nu cred că puteam să ne facem un deserviciu mai mare. Am dat argumente celor care ne-au blocat aderarea la spațiul Schengen

Se arata ca:

„Adoptarea Ordonanței 13, care prevedea modificarea Codului Penal și a Codului de Procedură Penală, a făcut un deserviciu mare României, întrucât a dat argumente celor din Uniunea Europeană care au blocat aderarea țării la spațiul Schengen, a declarat, duminică, la Digi24, consilierul prezidențial Leonard Orban.

„Nu cred că puteam să ne facem un deserviciu mai mare decât cel pe care l-am făcut cu adoptarea OUG 13. Practic, am dat argumente celor care au spus și care ne-au blocat în ceea ce privește spațiul Schengen că nu suntem convinși că progresele, care sunt remarcabile, sunt ireversibile. Am arătat că nu sunt ireversibile și că oricând se poate întâmpla ceva ca lucrurile să se întoarcă”, a afirmat Leonard Orban, întrebat în legătură cu posibilitatea ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și Ordonanța 13.

Cu toate acestea, el a precizat că este un lucru „văzut pozitiv” că OUG 13 a fost abrogată.

„E bine că OUG 13 a fost abrogată și e un lucru care a fost văzut pozitiv. Dezastrul nu a fost foarte mare. E evident că s-a consolidat lipsa de încredere în faptul că noi suntem capabili să asigurăm această ireversibilitate. Există o anumită neîncredere, clar, la nivelul instituțiilor europene, la nivelul unor state membre cu privire la direcția noastră. (…) Președintele a dat clar garanții că, în limita competențelor pe care le are, va încerca să asigure continuarea acestor eforturi. Întotdeauna există o anumită neîncredere, după ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat, evident există semne de întrebare și evident că nu șterg cu buretele odată ce ordonanța a fost abrogată, că există temeri că lucrurile s-ar putea repeta”, a mai spus Orban.

În ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, consilierul președintelui Iohannis suține că „mai devreme sau mai târziu” va trebui să se finalizeze.

„Părerea mea personală este că mai devreme sau mai târziu acest mecanism trebuie să se finalizeze, pentru că el este tratat într-o cheie politică — nu numai la București, și de către state membre și instituții europene. Pot să vă dau exemple foarte clare când existenta MCV a fost utilizată de anumite state membre sau de anumiți actori contra unor interese pe care le-am avut. Cel mai simplu exemplu e aderarea la spațiul Schengen”, a arătat el.”

Asta apropo de cat de europeana e clasa politica de la noi, in special PSD-ALDE care au castigat alegerile si cat de mult „bine”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, fac Romaniei inca de la inceput, caci au trecut doar trei luni de la alegeri. Leonard Orban are dreptate: astfel de lucruri nu sunt acceptate in UE, cu atat mai putin oameni ca Dragnea, Serban Nicolae, Florin „Alta intrebare!” Iordache, ca sa dau numai trei exemple, care promoveaza astfel de lucruri. Occidentalii vor respecta votul romanilor, nu asta e problema. Problema e ca s-ar putea sa ne intoarca spatele. Romania are de suferit din partea unor politicieni verosi. Si trebuie sa constatam ca, cel putin in cazul de fata, acestia sunt de la PSD-ALDE. Din pacate, trebuie s-o spunem: acesti oameni nu lucreaza in interesul Romaniei. Exista o retea de interese personale, interesul national e undeva mai pe la urma. Si nu e vorba nici de interesul cetateanului sau de interesul general si altele de genul asta.

Luand primele 100 de zile ale Guvernului Grindeanu si ale Coalitiei de guvernamant PSD-ALDE, trebuie sa constatam o prestatie execrabila din toate punctele de vedere. Si asta e doar inceputul. Nu cred ca trebuie sa ne iluzionam prea tare. PSD incepe sa fie un partid toxic. De fapt toata aceasta alianta PSD-ALDE e una toxica. In cazul asta, astfel de toxine ar trebui eliminate din politica. Poate n-ar strica faptul ca PSD sa se gandeasca la eventuale alegeri anticipate si la o retragere de la Putere. Si pentru ca inclusiv Programul economic e unul de natura sa destabilizeze economia si asa fragila.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Sa vorbim putin despre democratie…

Cititorii blogului au ridicat aceasta problema: ce e democratia? In general, ideea lor era ca democratia se reduce la majority rule – regula majoritatii. Dupa parerea mea, democratia nu inseamna doar asta. Ar trebui sa aiba si alte ingrediente, ca sa zic asa. De exemplu, increderea cetatenilor si o cat mai clara delimitare ideologica din partea partidelor politice.

Gandindu-ma la acest subiect m-am apucat sa caut ce spun sondajele despre increderea cetatenilor nostri. In cine au incredere romanii? Dupa parerea mea, intr-o societate democratica, intr-o democratie consolidata ar trebui ca increderea in Parlament – institutie eminamente democratica deoarece alegerile se fac prin votul direct, nemijlocit al cetatenilor – ar trebui sa fie una ridicata, in orice caz peste 50%. Conform Constitutiei noastre, art. 61, al. 1:

„Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.”

Pe cale de consecinta ar rezulta ca daca cetatenii au o slaba incredere in Parlament, atunci au o slaba incredere in reprezentantii lor si o slaba incredere in legile votate in Parlament.

Dar sa vedem ce spun doua sondaje de anul trecut, deci relativ recente…

Agerpres

Sondaj Inscop: Armata, Biserica și Jandarmeria rămân în topul încrederii românilor

„Armata, Biserica și Jandarmeria sunt instituțiile interne în care românii au cea mai mare încredere, arată Barometrul INSCOP-ADEVĂRUL despre România, realizat de Inscop Research la comanda cotidianului „Adevărul”.

Foto: (c) www.inscop.ro

Potrivit unui comunicat transmis marți AGERPRES, clasamentul instituțiilor interne este condus de Armată cu 74,3% încredere multă și foarte multă (75% în februarie 2015) exprimată de cei care au formulat o opinie, urmată de Biserică cu 62,3% încredere multă și foarte multă (64% în februarie 2015).

Pe poziția a treia se află Jandarmeria, care se bucură de aprecierea a 62% dintre români (62,5% în februarie 2015). Urmează DNA cu 61,4% încredere multă și foarte multă (58,9% în februarie 2015).

Conform cercetării sociologice, Președinția se situează pe poziția a cincea cu 50,6% încredere multă și foarte multă (față de 51,4% în luna februarie), iar SRI pe poziția a șasea, beneficiind de încrederea a 50,3% dintre cetățeni (față de 48,8% în februarie).

Urmează, Înalta Curte de Casație și Justiție cu 49% încredere multă și foarte multă (față de 48,7% în luna februarie), SIE cu 47,8% (față de 46,1% în februarie), Poliția cu 47,1% (față de 45,5% în februarie), Banca Națională a României cu 44,5% (față de 47,3% în luna februarie), universitățile cu 41,5% (față de 41,4% în luna februarie) și ANI cu 39,8% (față de 42,2% în luna februarie).

Barometrul arată că, măsurat pentru prima dată în topul încrederii în instituții, ANAF-ul beneficiază de aprecierea a 37,9% dintre români.

Primăriile contabilizează 34,3% încredere multă și foarte multă față de 38,1% în luna februarie.

În clasamentul încrederii în instituții urmează presa cu 34% (față de 37% în luna februarie), Curtea Constituțională — 33,8% (față de 36,5% în luna februarie), organizațiile societății civile cu 30% (față de 29,7% în luna februarie), Guvernul cu 23,8% (față de 23,4% în februarie) și consiliile județene, care sunt cotate cu 21,8% încredere multă și foarte multă față de 25,5% de luna februarie.

Clasamentul este încheiat de sindicate cu 19,1% (față de 21,6% în luna februarie), patronate cu 15,5% (față de 19,5% în luna februarie), bănci cu 14,1% (față de 15,9% în luna februarie), Parlament cu 12,6% (față de 17,5% în februarie) și partide politice care înregistrează 6,5% în aprilie (față de 9,9% în februarie).

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul”, în perioada 23 — 30 aprilie 2015. Volumul eșantionului a fost de 1.085 de persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de încredere de 95%. Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenților.

AGERPRES/(AS — autor: Mihaela Tudorache, editor: Andreea Rotaru)”

Ziare.com

In cine au romanii incredere: Presedintia da, Parlamentul ba – sondaj INSCOP (Video)

„Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP.

In cine au romanii incredere: Iohannis a crescut in top – pe ce loc se afla Ciolos sondaj INSCOP

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

Topul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

In ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topului increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

Cercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.”

Ceea ce te frapeaza de la bun inceput e faptul ca romanii au incredere, in mod majoritar, in institutiile de forta. Observati increderea foarte mare in Armata, mai mare decat cea in Biserica!! Apoi o incredere foarte mare in Jandarmerie, in DNA, SRI si SIE! Increderea in SRI e mai mare decat cea in Politie!!! Romanii au de asemenea o mare incredere in ONU!! Increderea in ONU e mai mare decat cea in Uniunea Europeana, va dati seama…? De asemenea, foarte interesant, increderea in Biserica era in scadere…

Sa vedem unde se afla Parlamentul… In primul sondaj, Parlamentul e cotat cu 12,6% incredere, in al doilea doar 12,8% dintre cetateni au incredere in Parlament! De observat ca peste 50% dintre cetateni au incredere in Presedintie! Increderea in partidele politice: 8,6% (7,6% in septembrie) – extrem de redus!

Ce ar rezulta de aici? Ar rezulta o structura (in functie de increderea cetatenilor) de felul urmator: Presedintia si institutiile de forta!

In primul articol se arata:

„În clasamentul încrederii în instituții urmează presa cu 34% (față de 37% în luna februarie), Curtea Constituțională — 33,8% (față de 36,5% în luna februarie), organizațiile societății civile cu 30% (față de 29,7% în luna februarie), Guvernul cu 23,8% (față de 23,4% în februarie) și consiliile județene, care sunt cotate cu 21,8% încredere multă și foarte multă față de 25,5% de luna februarie.

Clasamentul este încheiat de sindicate cu 19,1% (față de 21,6% în luna februarie), patronate cu 15,5% (față de 19,5% în luna februarie), bănci cu 14,1% (față de 15,9% în luna februarie), Parlament cu 12,6% (față de 17,5% în februarie) și partide politice care înregistrează 6,5% în aprilie (față de 9,9% în februarie).”

In al doilea:

„Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).”

Pe mine m-a frapat increderea redusa in organizatiile societatii civile, presa, consilii judetene s.a., de exemplu: patronate, sindicate – adica in institutiile democratice ale tarii.

Eu stau si ma gandesc daca ia cineva in serios lucrurile acestea. Clasa noastra politica – care a votat intr-o veselie noul Cod Fiscal ce muta povara fiscala dintr-o parte in alta si ii pune si pe cei care nu au venituri sa plateasca bir la stat, care a votat Legea Antifumat, acuma vad ca se discuta despre reintroducerea uniformelor scolare etc – ia in serios ce spun sondajele astea, dincolo de aspectul electoral?

Apropo de reintroducerea uniformelor scolare (la noi invatamantul este covarsitor majoritar de stat), am auzit-o, intr-un Joc de Putere a lui Rares Bogdan, pe Adriana Saftoiu care vedea pozitiva o astfel de masura, din cate am inteles eu. De ce? Vorbea de copilul dansei (sa-i dea Dumnezeu multa sanatate!) spunand ca, daca am inteles bine, uniforma l-ar constientiza pe copil ca face parte dintr-o comunitate si ca ii imprima solidaritatea cu ceilalti copii. Deci solidaritatea prin uniforma! Eu stau si ma intreb: ce facem, infiintam din nou organizatiile de pionieri? Sau un Scout Movement made in Romania? Iar astfel de idei vin din partea unui om ce se doreste a fi de centru-dreapta, daca nu ma insel eu cumva…

Isi pune cineva problema daca este bine ca romanii, in proportii majoritare, au ajuns sa aiba o incredere mare in Presedinte si insitutiile de forta ale statului si nu, spre exemplu, in organizatiile societatii civile si in Parlament? Observati increderea redusa in patronate, sindicate, banci… Daca, de pilda, ai o incredere atat de redusa in banci atunci si apetitul pentru a demara o afacere e foarte redus. Lucrul acesta e negativ pentru ca nu poate conduce la dezvoltarea clasei mijlocii si intareste etatismul. La fel si increderea in patronate si sindicate, redusa fiind, intareste etatismul. Cu alte cuvinte, e mai bun un loc de munca la stat decat in mediul privat sau sa incepi sa faci ceva pe cont propriu. In scoli, prin reintroducerea uniformelor scolare – gandindu-ma la ce spunea Adriana Saftoiu – mi-e teama ca incepem sa promovam in randul copiilor colectivismul. Nu le spunem, de exemplu, ca asa este frumos, cu uniforma, ci ca in felul asta se intareste solidaritatea cu ceilalti.

Asa cum se prezinta lucrurile la ora actuala lucrurile nu se prezinta in termeni pozitivi. Partidele ar trebui sa ia in seama increderea foarte scazuta de care se bucura in randul populatiei.

Practic vorbind, sondajele arata o neincredere a populatiei nu doar in democratie, dar si in economia de piata libera. Nu se promoveaza in societate asa cum ar trebui libera initiativa, mai pe larg spus liberalismul. PNL ce face? Doarme?

Observati increderea mare in SRI si SIE. Deci SRI si SIE – prietenii poporului! E bine asa ceva? Lucrul acesta, mi se pare, arata o scadere a increderii in capacitatile proprii ale individului. Sa nu uitam ca pe vremea lui Traian Basescu, puterea SRI a sporit, fara sa se fi reformat. Ciudat e ca si increderea populatiei pare a fi sporit in astfel de institutii. E mai mare increderea in SRI si SIE decat cea in Inalta Curte de Casatie si Justitie sau in Curtea Constitutionala. Nu mi se pare un lucru pozitiv! Si este uluitor cum desupra tuturor, la capitolul incredere, troneaza ARMATA!!

De notat si acest aspect:

Ziare.com

In cine au romanii incredere: Iohannis a crescut in top – pe ce loc se afla Ciolos sondaj INSCOP

„Presedintele Klaus Iohannis conduce in topul increderii in personalitatile publice, fiind urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si de premierul Dacian Ciolos.

Potrivit unui sondaj INSCOP dat joi publicitatii, 59,8% dintre respondenti afirma ca au incredere multa si foarte multa in presedintele Klaus Iohannis (fata de 58,6% in luna septembrie), iar guvernatorul BNR Mugur Isarescu este cotat cu 40,4%, incredere multa si foarte multa (fata de 41,6% in septembrie).

Premierul Dacian Ciolos, masurat pentru prima data in analizele sociologice INSCOP Research, se situeaza pe pozitia a treia cu 32,6% incredere multa si foarte multa.

Romanii le acorda ambasadorului Romaniei in SUA, George Maior, 29,8% incredere, si directorului SIE, Mihai-Razvan Ungureanu, 21,8% incredere, in crestere fata de luna septembrie cand inregistra 20,3%.

Cata incredere au romanii in Iohannis si Ciolos – sondaj

Presedintele Senatului, Calin Popescu-Tariceanu, se bucura de incredere multa si foarte multa din partea a 21,4% dintre subiectii sondajului (fata de 18,4% in septembrie), iar fostul premier Victor Ponta se afla pe pozitia a saptea cu 20,2% incredere multa si foarte multa, fata de 22,8% in septembrie.

Ponta este urmat de copresedintele PNLAlina Gorghiu cu 18,6% (fata de 16,8% in septembrie), vicepremierul Vasile Dincu cu 17,3% (si el masurat pentru prima data), liderul MP, Traian Basescu, cu 16,3% (fata de 15,5% in septembrie), presedintele interimar PNL Bucuresti, Catalin Predoiu, cu 16% (fata de 15,8% in septembrie), presedintele PSD, Liviu Dragnea, cu 14,1% (fata de 16% in septembrie), presedintele PSRO, Mircea Geoana, cu 13,3% (fata de 15,6% in septembrie), copresedintele PNL Vasile Blaga cu 12,2% (fata de 13,2% in septembrie) si presedintele M10, Monica Macovei, cu 12,2% (fata de 12,8% in septembrie).

Topul increderii este incheiat de primarul suspendat al Capitalei, Sorin Oprescu, cu 9,8% (fata de 13,9% in septembrie), liderul UNPR, Gabriel Oprea, cu 8,9% (fata de 21,7% in septembrie), presedintele UDMR, Kelemen Hunor, cu 5,5% (fata de 4,1% in septembrie) si europarlamentarul Laszlo Tokes cu 4,3% (fata de 3,2% in septembrie).

Topul increderii: George Maior, peste Victor Ponta si Mircea Geoana peste Catalin Predoiu – sondaj Inscop

Barometrul „Adevarul despre Romania” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevarul”, in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie. Volumul esantionului a fost de 1.071 persoane chestionate la domiciliu, care au implinit 18 ani, eroarea maxima admisa a datelor fiind de a 3%, la un grad de incredere de 95%.”

Si cititi, va rog, si acest articol al lui Cristian Preda:

„Despre felul cum președinții și prim-miniștrii români au fost comparați cu Ceaușescu:

Semne exterioare ale unei certe si periculoase asemanari cu un dictator

A fost suficient ca presedintele Klaus Iohannis sa-si puna o caciula de blana…

ziare.com|De Cristian Preda„

Ce observam? O incredere foarte mare in Presedinte fata de ceilalti oameni politici si personalitati publice. E cu mult mai mare increderea romanilor in Presedinte decat in premier sau in liderii partidelor politice, cu toate ca, prin Constitutie, Presedintele are puteri limitate. Presedintele, la noi, nu e sef de guvern, nu conduce Executivul, desi e parte a Puterii Executive. Desi lucrurile stau asa, increderea in premier e aproape la jumatate fata de cea in Presedinte.

Asa se si explica asocierea legata de gesturi dintre fostul dictator, Nicolae Ceausescu, si presedintii postdecembristi ai Romaniei. Pentru ca increderea populatiei in Presedinte e una foarte mare in comparatie cu cea in ceilalti oameni politici. Atunci, in mod logic: „A fost suficient ca presedintele Klaus Iohannis sa-si puna o caciula de blana…”.

Si atunci nu se poate sa nu te intrebi daca increderea asta atat de mare in Presedinte, coroborata cu increderea mare in institutiile de forta ale statului, nu e, de fapt, increderea intr-un dictator, ce apare astfel in mentalul colectiv al romanilor.

Nu se poate sa nu te ingrijoreze ce se intampla! Pentru ca noi nu reusim sa consolidam nici democratia si nici libertatile individului. Chiar si la mine pe blog, vorbind despre libertate, cineva mi-a spus de anarhie. Atunci eu ce sa zic: nu anarhie, militarism, dictatura? De aceea, zic eu, libertatea trebuie promovata mai puternic, spre a putea construi o societate moderna, democratica, cu o democratie functionala, in care drepturile si libertatile individului sa fie respectate cu adevarat. Si pentru asta sustin stimularea mediului de afaceri, a sectorului privat, a reformelor economice liberale – pentru ca acestea reprezinta cai de modernizare a societatii, in care individul sa se poata dezvolta in mod liber. Nu intoarcerea la comunism, de fapt la un etatism desuet, care nu va aduce tarii prosperitate, ci doar frustrari sau va adanci frustrarile existente.

Mai ales ca nu vad cum etatismul poate sa convinga pe cineva cand nu vad de ani de zile vreo intreprindere de stat care sa performeze cu adevarat. Nu mai vorbesc de faptul ca odata cu caderea comunismului s-a demonstrat faptic lipsa de viabilitate a sistemului comunist. Cu toate acestea, ciudat si interesant in acelasi timp, societatea se cantoneaza (pare-se mai mult subiectiv) – iar aceste sondaje confirma- intr-o formula perimata, desueta, asteptand ce? Ca in felul acesta sa ploua cu carnati, vorba lui Tanase?

Iata, spre exemplu, ce putem citi:

Capital

Capital TV. Irimescu: „Distrugerea CAP-urilor şi IAS-urilor egalează cele două războaie mondiale”

Se arata ca:

„Desfiintarea structurilor agregate a produs în agricultura românească efecte negative pe care le resimţim şi astăzi.

„Pagubele rezultate din distrugerea CAP-urilor şi IAS-urilor (cooperative agricole de producţie şi întreprinderi agricole de stat – n.r.) egalează daunele din cele două războaie mondiale”, a declarat ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, la emisiunea Capital TV, transmisă vineri de B1 şi moderată de Claudiu Şerban.

Irimescu a povestit că în 1997 a participat la o conferinţă internaţională de profil, unde a fost întrebat: „a fost un cataclism în România, cum se face că din 7 milioane de bovine, câte erau în 1989, au mai rămas jumătate?”.

Ministrul a dat exemplul companiei agricole de la Curtici, unde specialistul Dimitrie Muscă „a avut un CAP şi l-a menţinut, iar acum acesta reprezintă una dintre cele mai performante ferme din România”.

De asemenea, Irimescu a arătat că în alte ţări interesele agricultorilor locali sunt protejate. El a spus că „în Cehia nu s-au distrus CAP-urile” şi a relatat un caz din Franţa, unde un parlamentar german a încercat să cumpere teren agricol, dar a fost refuzat de autorităţi, pentru că acolo „reglementările sunt astfel concepute încât să fie sigur că noul proprietar va face agricultură”.

Ministrul crede că problema fărâmiţării terenurilor poate fi rezolvată „pe măsură ce vom avea cadastru”.”

Ma deranjeaza ca am ramas tot la CAP-uri si IAS-uri, cand au trecut 26 de ani de atunci. De asemenea, ma deranjeaza ca se identifica efecte si nu cauze. Sa vedem, de pilda, cine era la Putere cand s-au distrus si ce viziune s-a avut atunci in vedere. Din ce cauza nu s-a putut crea o agricultura performanta si altfel? De ce nu am gandit altfel asocierea in agricultura? De ce nu se spune altfel: nu distrugerea CAP-urilor si IAS-urilor (desi ramane intrebarea: de ce trebuiau distruse?), ci incapacitatea cronica de a gasi solutii dupa Revolutie „egaleaza cele doua razboaie mondiale”? Uitati-va cum noi tot la CAP-uri si IAS-uri am ramas, cum nu putem iesi, conceptual vorbind, dintr-o formula economica socialista… Dar nimeni nu mai vorbeste de faptul ca atunci cand erau active, nedistruse, CAP-urile si IAS-urile, nu se gasea de mancare in galantare! De asta de ce nu vorbeste nimeni? Si care sunt solutiile cu care venim? Tot CAP-uri si IAS-uri, aceeasi organizare comunista a economiei care a condus la un dezastru economic si social?

Recomand citirea integrala a tuturor articolelor.