O intrebare pusa de maestrul Cristoiu…

… la care as dori sa raspund. Dar sa vedem despre ce e vorba:

Ion Cristoiu

Saltul năucitor de la Între noi și Rusia n-a fost niciodată pace la Tradiția prieteniei româno – ruse

„Din cîte s-a putut vedea pînă acum, Gîndul de sîmbătă e dedicat Istoriei. Nu Istoriei ca teren de cercetare specială, ci Istoriei ca prilej de meditație asupra prezentului. Vor fi, probabil, cititori care așteaptă de la mine și sîmbăta un comentariu gazetăresc despre întîmplările de pe scena mică a politicii românești de azi. Probabil că ei vor considera textele dedicate Istoriei ca expresia unei nevoi a mea de relaxare în week-end.
Nici vorbă de așa ceva.
Pentru mine, Istoric al clipei, Trecutul a fost și este un concurent serios al Prezentului. Textele mele consacrate Istoriei dau expresie neliniștii care mi-a provocat-o totdeauna Istoria. Fiind de genul feminin, Istoria are hachițe. Și cînd îi e muritorului lumea mai dragă, Istoria îi trîntește o dare peste cap a celor din jur, de rămîne bietul muritor paralizat de uimire.

În ultimul timp, m-a preocupat saltul năucitor întruchipat pentru români de Lovitura de stat de la 23 august 1944. O țară pe care am văzut-o timp de 25 de ani ca dușmana de veacuri a României – Rusia – trebuia acum, după schimbarea de Alianță pusă la cale de Rege, să fie prezentată drept prietena de veacuri a României.
Așa se explică prăpastia dintre cele două texte de mai jos. Amîndouă se ocupă de relațiile dintre noi și Rusia de a lungul timpului. Primul articol, apărut în Sentinela de la finele lui 1943 și debutul lui 1944, proclamă că între noi și Rusia n-a existat decît dușmănie de veacuri.
Al doilea, apărut în Semnalul din 1 septembrie 1946, la doi ani și ceva distanță de primul, proclamă că între noi și Rusia n-a existat decît prietenie de veacuri.
Citiți-le și spuneți-mi!
Care dintre ele exagerează?

Sentinela, 26 decembrie 1943 – 1 ianuarie 1944

Între noi şi Rusia

Apa şi focul sunt cele două elemente care nu se pot împăca niciodată. Atâta timp cât va exista viaţa, lupul va sfâşia mereu oile. Tot astfel, Rusia va însemna un pericol mereu reînnoit pentru noi şi oricât vom încerca să normalizăm raporturile noastre cu Rusia, vecinul nostru din Răsărit nu va aştepta decât momentul prielnic pentru a ne desfiinţa.

Mai avem şi alţi vecini. Cu unii din ei ne-am luptat uneori şi apoi ne-am împăcat, trăind veacuri de-a rândul în bună vecinătate. Cu alţii ne găsim în aceeaşi situaţie în care am fost şi suntem de veacuri, pentru că au rămas mereu la gradul de barbarie şi cruzimi care au năvălit odinioară în Europa. Dar nu despre aceştia vom vorbi acum. Rana cea mai vie este deocamdată Răsăritul. Aici trebuie să încheiem socotelile, pentru a ne putea întoarce mai târziu spre alte meleaguri.

Deşi noi aveam de revendicat pământ de la bolşevici, deşi lupul ne sfâşiase carne din trup, noi am încercat totuşi să facem uitate durerile ce ne-au fost cauzate şi să ne împăcăm cu bestia de la Răsărit. Totuşi, provocatorii de ieri au continuat să devină agresivi. Bolşevicii voiau cu orice preţ gurile Dunării româneşti, pentru ca mai târziu, să ne înghită Dobrogea şi mai apoi restul ţării.

Dar aceste raporturi au existat întotdeauna între noi şi ruşi. Din clipa în care Marele Ducat de Moscova s-a transformat într-o mare putere şi ne-au devenit vecini, ei ne-au socotit ca o piedică în drumul lor de expansiune. Întâmplarea a făcut că atât la Nord cât şi la Sud, au fost aşezate popoare înrudite cu ruşii. Între aceste popoare, noi am fost ca o suliţă, cu vârful înspre Rusia. Toţi ţarii Rusiei ne-au socotit astfel ca pe o piedică în faţa panslavismului.

Dar virusul rusesc – testamentul lui Pentru cel Mare, prevedea întinderea puterii ruseşti, până la Constantinopol. Ruşii voiau să respire prin Marea Mediterană. Ori România, era aşezată şi în faţa acestui drum rusesc şi deci, era firesc ca ruşii să dorească şi cu mai multă înverşunare desfiinţarea noastră.

Am încercat noi toate atitudinile politice posibile faţă de ruşi. Toate încercările noastre s-au lovit însă de acelaşi zid: voinţa rusească de a trece peste trupul nostru, în vederea împlinirii scopurilor sale.

Nu o singură dată ruşii au încercat să ocupe România. Din fericire, puterile străine au intervenit întotdeauna la timp, pentru ca Rusia să fie nevoită să părăsească teritoriile ocupate. Vitejia noastră a făcut apoi restul.

Fiara va continua să se hrănească cu carnea altor vieţuitoare, pentru că aşa este legea firii. Şi oricât de blând se va purta mielul, lupul va continua să-l sfâşie. Tot astfel şi Rusia, albă sau roşie, va continua să ne ameninţe independenţa, pentru că suntem piatră şi obstacol în drumul lor.

La pericolul rusesc s-a mai adăugat în timpul din urmă şi schimbarea regimului lor politic. Pentru că chiar dacă ruşii ne erau duşmani prin forţa lucrurilor, totuşi ei aveau scopuri limitate şi, deci, mai puteam spera în salvarea unei părţi din fiinţa noastră.

Ruşii comunişti au scopuri nelimitate şi crude, întrebuinţând uciderea în massă ca la Katyn şi alte locuri. Pentru Rusia Sovietică, nu există hotar care să fixeze limita dorinţei lor de expansiune. Ei visează să ocupe toată Europa şi dacă e posibil întreg pământul. Ce putem noi însemna în faţa avalanşei bolşevice? Un petic de pământ peste care ei ar trece fără nicio consideraţie.

Iată de ce trebuie să-i învăţăm pe copiii noştri încă din frageda copilărie ce înseamnă pericolul din Răsărit. Iată de ce trebuie să fim convinşi că noi nu avem altă cale decât să continuăm până la sfârşit războiul din Răsărit, până atunci, până când ameninţarea din spre soare răsare va dispare pentru totdeauna.

Semnalul, 1 septembrie 1946

Tradiţia colaborării româno-ruse

Dacă este unanim stabilit că războiul nostru împotriva marelui vecin de la Răsărit a fost fapta unui uzurpator megaloman, care a acceptat fără ezitare să pună ţara la remorca intereselor imperialismului german, nu este totuşi mai puţin adevărat că ignoranţa totală în care, timp de aproape un sfert de veac, a fost menţinută opinia publică românească asupra realităţilor sovietice, cît şi, în general, asupra perspectivelor ce s-ar fi putut deschide în favoarea noastră din cultivarea unor raporturi corecte, dacă nu chiar cordiale, între Bucureşti şi Moscova, a facilitat în mare măsură dezvoltarea unei politici fundamental greşite şi care a culminat cu îndrăzneala fatală a lui Antonescu.

Această ignoranţă, sistematic întreţinută de către exponenţii păturii conducătoare de atunci, corespunzătoare imperativelor geo-politice şi geo-economice, a constituit climatul intelectual în care au încolţit cele mai stupide prejudecăţi şi cele mai nefaste iluzii, pe care recent a trebuit să le răscumpărăm printr-o abundentă hemoragie – climat care explică rătăcirile interne şi răbufnirea lor pe plan extern.

Autorii acestei ignoranţe au mers, de altminteri, atît de departe, încît pentru a obţine un efect maximum, nu s-au mulţumit numai de a falsifica orientări contemporane, dar au şi „anulat” legăturile noastre trecute cu popoarele Rusiei.

Ceea ce, într-adevăr, tinerele generaţii dintre cele două conflagraţiuni mondiale, educate în duhul «minciunii patriotice», n-au parvenit să afle de la dascălii lor, este că poporul român trăise, de-a lungul secolelor, în raporturi de prietenie activă cu poporul rus şi că între ele n-a existat nicicînd vreun conflict armat – şi că, prin urmare, interesele noastre naţionale dictau o continuitate perfectă a acestor raporturi.

Astfel, printr-o generală complicitate a tăcerii, timp de două zeci şi cinci de ani, manualele noastre de istorie n-au mai insistat asupra faptului că relaţiunile noastre cu Răsăritul fuseseră aşezate încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare, care, cel dintîi, avusese viziunea exactă că dintr-acolo poate să-i vină cel mai durabil sport al politicii sale externe şi că aceste relaţiuni luaseră un aspect într-atîta de intim, încît Voievodul moldovean ajunsese a fi solicitat, la un moment dat, să arbitreze chiar conflictul izbucnit între Ţarul Ivan al III-lea, cu care de altfel se încuscrise, şi Domnitorul Lituaniei; că după moartea lui Ştefan, fiul său, Petru Rareş încheiase o alianţă de fapt cu Ducatul Moscovei, ostaşii ambelor ţări cooperînd efectiv împotriva năzuinţelor de expansiune ale Sublimei Porţi, cît şi cele ale Poloniei feudale; că mai tîrziu Ion Vodă cel Cumplit a găsit adesea sprijinul Cazacilor Zaporojeni; că însuşi Mihai Viteazul a fost ajutat de către Ţarul Feodor şi chiar de către celebrul Ţar Boris Godunov, în luptele sale împotriva Otomanilor; că Vasile Lupu obţinuse concursul lui Timuş, Hatmanul Cazacilor, pentru a-şi recîştiga tronul; că Gheorghe Ştefan, urcîndu-se în scaunul Moldovei, procedase la încheierea unui tratat formal de alianţă cu Ţarul Alexei Mihailovici; că Dimitrie Cantemir reînnoieşte, după o jumătate de secol, acest tratat, cu care prilej Domnitorul român primise titlul de «prieten al Marii Rusii», nu de vasal; că cronicarul Neculce îl denumise pe Petru cel Mare, pentru atitudinea lui, salvatorul ţării româneşti; că Ecaterina a II-a acordase, ulterior, în mod solemn, protecţia sa ţărilor noastre; că prin pacea de la Kuciuk-Kainargi, încheiată între această împărăteasă şi Constantinopol, se aducea scutirea noastră de biruri pentru doi ani; că la începutul veacului al XIX-lea, Corpul de Panduri al lui Tudor Vladimirescu luptase alături de trupele ruseşti, izgonind pe Turci din ţară; că prin Pacea de la Adrianopole, încheind cel de-al patrulea război ruso-turc, Moscova a obligat Turcia să renunţe, în favoarea noastră, nu numai la toate cetăţile din stînga Dunării, dar şi ca Moldova şi Muntenia să fie dispensate pentru totdeauna de a mai furniza Otomanilor grelele tributuri în natură, redîndu-ni-se, prin aceasta, întreaga noastră libertate economică; că generalul Kiseleff acordate Principatelor Române prima Constituţie – numitul Regulament Organic – care, prin concepţia sa avansată a grăbit simţitor dezvoltarea unor forme de viaţă nouă pe meleagurile noastre, că prin concursul Ruşilor ia fiinţă, cam în acelaşi timp, prima noastră armată regulată, faimoasa Miliţie; că alături de Franţa, Rusia a susţinut şi ea actul Unirii Principatelor; că în 1877, cu ajutorul armatelor ruseşti, România îşi dobîndeşte independenţa naţională şi, că, în sfîrşit, în timpul Primului Război Mondial, România a luptat alături de Franţa, Anglia şi Rusia.

Am citat copios, de-a valma – dar se va recunoaşte că era necesar.

Aceste fapte istorice reale, adînc înscrise în zbuciumatul trecut al neamului românesc şi care tind să demonstreze constanta cooperare româno-rusă şi eminentele avantaje pe care noi le-am tras de pe urma ei, timp de peste patru sute de de ani, cine, însă, vreodată, le-a reamintit în perioada ce s-a scurs de la 1917 şi pînă la înfeodarea noastră intereselor naziste?

Evident, nimeni – deoarece era, cert, nevoie ca ele să fie date complet uitării, pentru ca fabulaţiunile anti-sovietice să apară într-o lumină şi mai convingătoare.

A trebuit, însă, să vină cel de-al Doilea Război Mondial şi după amare încercări, să avem de luptat iarăşi alături de aliaţii noştri naturali, pentru ca ochii să se redeschidă, memoriile să-şi reamintească şi să se scrie, în sfîrşit, din nou, istoria adevărată şi sinceră a legăturilor ce au existat din vechime încă între România şi Ruşi*

Numai din mărturia trecutului, va putea reieşi o mai bună înţelegere a prezentului – şi totdeodată un sănătos îndreptar pentru viitor.

* Vezi excelentele analize asupra legăturilor româno-ruse, apărute recent în editura „Eminescu” şi datorate domnilor General Lascăr Mihail („Relaţii de prietenie româno-sovietice”), Andrei Popovici („Ştefan cel Mare şi relaţiile cu Rusia”), T. I. Stoianovici („Relaţiile lui Petru Rareş cu Rusia”) şi V. Borcea („Relaţiile economice româno-sovietice”).

N.B.: Un cititor mă mustră pentru că ar fi vorba de două ziare diferite. Mulțumindu-i pentru că mi-a atras atenţia asupra siteului activenews (Dumnezeule, un hotnews pe invers!) ţin să precizez cititorului meu că pînă în 1944 în presa română nu putea să apară un articol precum cel din Semnalul, iar după 1944 nu putea să apară un articol precum cel din Santinela.”

Raspunsul este extrem de simplu: ceea ce scria Sentinela in 1943 s-a adeverit peste numai 3 ani, in 1946.

Dupa abdicarea regelui Mihai (30 decembrie 1947), tara noastra a purtat denumirea de Republica Populara Romana (RPR). Poate putini stiu sau isi mai amintesc care a fost Imnul de Stat al RPR. Primul Imn, din 1948 si pana in 1953, a fost Zdrobite catuse:

”

Zdrobite cătuşe în urmă rămân

În frunte-i mereu muncitorul,

Prin lupte şi jertfe o treaptă urcăm,

Stăpân pe destin e poporul

Trăiască, trăiască Republica noastră,

În marş de năvalnic şuvoi;

Muncitori şi ţărani, cărturari şi ostaşi

Zidim România Republicii noi.

În lături cu putredul vechi stăvilar

E ceasul de sfântă’ncordare

Unirea şi pacea şi munca-i stegar’

Republicii noi populare.

Spre ţelul victoriei mari ne îndreptăm

E ceas de izbânzi viitoare

Credinţă îm muncă şi luptă jurăm

Republicii noi populare.”

De observat ca acest Imn de stat nu pomeneste nimic de URSS sau de rusi si nu pomeneste nimic nici despre comunism, desi realitatile se schimbasera mult fata de 1943, cand a fost scris articolul din Sentinela.

Din 1953 si pana in 1977 am avut un alt imn – Te slavim, Romanie:

”

Te slăvim, Românie, pământ părintesc

Mândre plaiuri sub cerul tău paşnic rodesc

E zdrobit al trecutului jug blestemat

Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat

Astăzi noi împlinim visul lor minunat.

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână

Trăiască Republica

Populară Română

Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor

Cu poporul sovietic eliberator.

Leninismul ni-e far şi tărie si avânt

Noi urmăm cu credinţă Partidul ne-nfrânt,

Făurim socialismul pe-al ţării pământ.

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână

Trăiască Republica

Populară Română

Noi uzine clădim, rodul holdei sporim

Vrem în pace cu orice popor să trăim

Dar duşmanii de-ar fi să ne calce în prag

Îi vom frânge în numele a tot ce ni-e drag

Înălţa-vom spre glorie al patriei steag

Puternică, liberă,

Pe soartă stăpână

Trăiască Republica

Populară Română” (subl. mea)

care arata exact ce fel de regim s-a instaurat dupa 1946, dar de asa maniera incat sa exprime faptul ca „infratirea” cu URSS ar veni din partea noastra, nu ca ar fi impusa de regimul comunist de la Kremlin, adica exact ce scria Semnalul la 1 septembrie 1946. De notat ca 30 de ani i-a trebuit tarii noastre sa scape de aceasta „infratire” malefica, timp in care s-au produs cele mai atroce crime ale comunismului!

De observat in primul Imn: „E ceasul de sfântă ’ ncordare”, iar comunismul era ateu – deci ce avea sfant? Un oximoron, desigur.

In al doilea Imn – Te slavim, Romanie, dar: „Înfrăţit fi-va veşnic al nostru popor/Cu poporul sovietic eliberator” – cu alte cuvinte, vroia sa spuna: „Asa te slavim, Romanie!”. Un alt oximoron, desigur, mai ales ca urmeaza:”Puternică, liberă,/Pe soartă stăpână/Trăiască Republica/Populară Română”. Si auziti aici: „Nu zadarnic, străbunii eroi au luptat/Astăzi noi împlinim visul lor minunat.”, dupa care vine chestia cu infratirea cu URSS – asta ar fi fost „visul strabunilor eroi”.

Rezulta destul de clar ca articolul din Sentinela chiar nu a exagerat, cu atat mai mult daca ne gandim la Basarabia, pamant romanesc, luat cu japca de rusi. Iar din Republica Moldova, se poate spune fara teama de a gresi, rusii n-au plecat nici acum!!

Lucrurile nu stau chiar asa…

Despre recentele declaratii ale ambasadorului SUA la Chisinau, declaratii care au starnit vii controverse pe ambele maluri ale Prutului, am scris si eu aici.

V-as supune acum atentiei un editorial al maestrului Ion Cristoiu pe aceasta tema:

Babuinii noștri n-au înțeles nimic din cele două lecții dure ale momentului: Declarația ambasadorului american la Chișinău și Tragedia kurzilor

Se arata ca:

„Ceaunul românesc din aceste zile nu mai face mămăligă. Clocotește fără să fiarbă nimic. Focul care a dus la acest clocot e declarația făcută de ambasadorul SUA la Chișinău cu prilejul aniversării Independenței:
„Moldova trebuie să rămînă un stat suveran și independent în cadrul unor granițe sigure. Alăturarea României de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau pentru orice alt motiv, nu este o alegere practică și nu este o alegere care va face lucrurile mai bune aici în Moldova. Ceea ce va face lucrurile mai bune aici în Moldova este cooperarea dintre clasa politică și oamenii din Moldova pentru ca ei toți să contribuie la realizarea unei țări mai bune pentru moldoveni. Moldova nu este România, Moldova își are propria sa istorie și propriile sale provocări, printre care este faptul că Moldova este o țară multietnică cu oameni care vorbesc limbi diferite și desigur, mai este și problema transnistreană, care nici măcar nu este sub controlul guvernului central, dar care are nevoie de un statut special, dar un statut special în cadrul Republicii Moldova”

Declarația, ținînd de un interviu mai amplu acordat postului public de televiziune al Republicii Moldova, a stîrnit în rîndurile babuinilor din România o agitație vecină cu paranoia.
Politicieni, jurnaliști, bloggeri, felceri, moașe, vînzători de valută și istorici pîrîți s-au năpustit asupra ambasadorului american la Chișinău.
Ambasadorului i se trimit scrisori deschise, comunicate, precizări, puneri la punct, texte clișeu de istorie națională.
Paranoia a ajuns pînă acolo încît unele site-uri îl suspectează pe ambasadorul american la Chișinău de a fi nici mai mult nici mai puțin decît agent KGB. Argumentul? Știe rusește! Mulți și-au permis să fie colțoși cu ambasadorul. Explicabil. E vorba de ambasadorul american la Chișinău. Dacă ar fi fost vorba de ambasadorul american la București, puțini dintre colțoși ar fi avut curaj să mîrîie la el. Nu de alta, dar ambasadorul american la București e stăpînul României, așa cum cel de Chișinău e stăpînul Republicii Moldova. Voi considera că demnii față de ambasadorul american la Chișinău sînt oameni și nu babuini în clipa cînd vor mîrîi la ambasadorul american de la noi. Deocamdată, pe cît de tare mîrîie la un ambasador dintr-o altă țară, pe atît se pisicesc pe lîngă ambasadorul american din țara noastră.
Alții, după prima pornire de a mîrîi, amintindu-și brusc că-i vorba de un diplomat al Puterii Garante, o dau pe scheunat.
Cum adică?
America, partenerul strategic al României, face o astfel de Declarație antiromânească?

Datul în clocot al politicienilor e explicabil și într-un fel corect prin fișa postului.
Din Unirea cu Republica Moldova se storc voturi. Dacă nu poți promite un podeț, deoarece asta înseamnă riscul ca alegătorii să te întrebe de ce nu l-ai făcut, de ce să nu promiți Unirea Republicii Moldova cu Patria Mamă? Fiind vorba de un moment care se va petrece, dacă se va petrece, după ce politicienii și alegătorii de azi vor fi oale și ulcele, e la îndemîna oricui să promită.

M-a uluit reacția jurnaliștilor.
Nu a celor de la Realitatea tv, în frunte cu Lavinia Șandru, care nu s-a decis nici acum dacă e jurnalistă sau actriță de telenovele de cămin cultural, ci a jurnaliștilor care se pretind profesioniști.
De la aceștia mă așteptam la analize lucide ale declarației și nu la zbuciumări sentimentale cu vădite note demagogice.

Să vedem mai întîi contextul în care a fost făcută Declarația.
În Republica Moldova au loc alegeri prezidențiale.
Una dintre cauzele care pot duce la eșecul unui candidat pro-european e identificarea acestuia cu un adept al Unirii. Să fim serioși! Excepție făcînd o minoritate, alcătuită și din agenți de influență ai Serviciilor noastre secrete, nimeni de peste Prut nu vrea ca Republica Moldova să se unească cu România. Ce politician din Basarabia ar vrea să fie la noi cel mult prefect în timp ce acum poate rîvni la postul de conducător de țară? În aceste condiții, pentru ca la Chișinău să fie o conducere proeuropeană și prin asta pro-românească, e musai ca tema Unirii să treacă în planul secund al disputelor politice de la Chișinău. Disputele politice de la Chișinău sunt însă alimentate de campaniile din România gen Uite, acuș – acuș trecem Prutul! Declarația ambasadorului american a urmărit să-i descurajeze pe politicienii români.

În România tema Unirii e vehiculată cu o intensitate halucinantă prin raportare la ceea ce Nae Ionescu numea realități.
Își imaginează cineva vreo Mare Putere Europeană acceptînd Unirea?
Și nu pentru că asta ar însemna să supere Rusia, mai ales că, rămînînd cu Transnistria, Rusiei nici nu i-ar părea rău să aibă loc Unirea, ci pentru că revenirea Basarabiei la țara mamă ar însemna o Românie mai mare, mai puternică decît cea de acum. În ceea ce Perfidul Albion numea pe vremuri echilibrul european, o Românie reîntregită ar da mari bătăi de cap Marilor Puteri.

Nici America n-are interesul să vadă România mai mare decît e. E lesne de înțeles ce-ar însemna pentru americani, precedentul numit Unirea Republicii Moldova cu România. Americanii s-ar confrunta cu alte numeroase pretenții europene de schimbare a granițelor postbelice.

Bine, bine, zic babuinii îngrijorați c-ar putea supăra cu mîrîitul lor Marele Stăpîn și, prin urmare, preferă să scheaune, dar România e partener strategic al Americii, țara pe a cărei credință de cîine poate conta America în zonă. Cum să ne facă una ca asta America?
Le-aș putea răspunde cu jocul subtil al Germaniei hitleriste, care, deși vedea că Mareșalul Antonescu ar sta și-n cap de dragul Berlinului, cînd venea vorba de Diktatul de la Viena, ne lăsa să miorlăim cît puteam de tare, fără a se angaja o clipă că ne va da Ardealul. Avea ceva Germania cu noi? N-avea nimic. Avea în schimb interesul să nu-i supere pe unguri, și ei aliați.

Eu însă nu voi invoca trecutul.
Eu voi invoca prezentul.
Aviația turcă pisează cu bombe pe kurzi.
Asta după ce Erdogan a obținut acceptul secret al Americii să-i masacreze.

Kurzii au fost însă aliați loiali și eficienți ai Americii în confruntarea cu ISIS și cu Assad. Ei se bat însă pentru a-și face un stat al lor. Acest popor de 40 de milioane de suflete e un exemplu de ce înseamnă nedreptățile Cuconiței care e Istoria. N-au și ei în fine un stat al lor, un stat mic, fie și cît Luxemburgul, dar stat, cu președinte și drapel. N-au stat pentru că turcii văd într-un stat kurd un pericol mortal pentru ei. Drogați de iluzia că Partenerul Strategic America va fi recunoscător pentru tot ceea ce au făcut ei ca aliați credincioși, kurzii s-au iluzionat că-și pot permite un stat cu acceptul american. America avea de ales între Turci și Kurzi. Au ales pe turci, deoarece de turci nu se pot lipsi acum, pe cînd de kurzi, da. Și America și-a dat acceptul ca Turcia să-i masacreze pe kurzi, (bombănelile oficialilor americani sunt așa, de ochii lumii), deși aceștia sînt parteneri strategici ai Americii.

Babuinii de la noi n-au înțeles nimic din lecția trecutului, lecție care spune inclusiv babuinilor că în politica mondială nu există sentimente, ci doar interese. Nu oarecare, ci crunte, nemiloase.
Nu înțeleg nimic nici din cele două lecții ale prezentului: Declarația ambasadorului american și tragedia kurzilor.
Vor înțelege ei, babuinii, că singura politică a unei țări e cea bazată pe interesul ei național și nu pe iluzii de telenovelă în relația cu Marile Puteri?”

Nu vreau sa cad intr-un nationalism desuet, dar parerea mea este urmatoarea: noi, romanii, trebuie sa afirmam raspicat ca unirea Romaniei cu Basarabia e in interesul national al tarii noastre. Ca sa fiu foarte scurt in a explica de ce trebuie sa avem o astfel de atitudine, de ce trebuie sa reactionam in felul asta, voi spune doar ca, in caz contrar, se va mai intampla ceea ce observa oarecand Horia-Roman Patapievici: „se vor pisa, in continuare, altii in capul nostru”!!, citat din memorie. De aceea trebuie sa avem o asemenea atitudine si sa militam activ pentru unirea Basarabiei cu Romania. Este o lasitate fara margini si un servilism abject sa lasi totul pe seama Marilor Puteri, adica sa te pui singur in situatia de a nu conta deloc. Lucru asta e demn de cel mai mare dispret pentru ca e o lasitate care contravine idealurilor de unitate nationala ale propriului tau popor. Cu alte cuvinte, fara sa ti-o ceara cineva, te pui singur in postura de babuin. Pentru ca eu, ma iau pe mine ca exemplu, nu trebuie sa fiu intotdeauna de acord cu America, sau cu Presedintele SUA, sau cu Departamentul de Stat, sau cu ambasadorul SUA la Bucuresti, sau cu omologul sau de la Chisinau etc. Asta inseamna libertate si democratie.

Pe de alta parte, noi suntem intr-o alianta cu SUA si intr-un parteneriat strategic. SUA nu este o putere garanta pentru noi. Romania e tara membra cu drepturi depline a NATO.

„Își imaginează cineva vreo Mare Putere Europeană acceptînd Unirea?” – dar Unirea nu e actiunea unei Mari Puteri Europene. Ci in primul rand ar trebui sa existe vointa si dorinta cetatenilor de pe ambele maluri ale Prutului. Am inteles ca in Rep. Moldova sunt multi care n-ar vota pentru unire poate pentru ca nu inteleg bine lucrurile, poate din cauza propagandei rusesti, foarte puternice acolo, poate ca din cauza ca se tem de o amenintare directa din partea Rusiei sau cine stie din ce alta cauza. Asa s-a intamplat si la 1859 si la 1918, dar oamenii politici de atunci au militat pentru Unire si au facut demersurile necesare ca Unirea sa fie recunoscuta de catre alte tari, inclusiv Marile Puteri.

Este ingrozitor de umilitor pentru tara asta si pentru poporul roman sa creada ca trebuie sa accepte cineva, fie si o Mare Putere Europeana, Unirea cu Basarabia. A o recunoaste, asta e altceva.

Paralela cu perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial e caduca, intrucat nu mai sunt acele vremuri.  Iar a face o paralela intre NATO, alianta de acum, si alianta cu Germania hitlerista e un lucru totalmente gresit: este de natura evidentei.

„Excepție făcînd o minoritate, alcătuită și din agenți de influență ai Serviciilor noastre secrete, nimeni de peste Prut nu vrea ca Republica Moldova să se unească cu România. Ce politician din Basarabia ar vrea să fie la noi cel mult prefect în timp ce acum poate rîvni la postul de conducător de țară? În aceste condiții, pentru ca la Chișinău să fie o conducere proeuropeană și prin asta pro-românească, e musai ca tema Unirii să treacă în planul secund al disputelor politice de la Chișinău. Disputele politice de la Chișinău sunt însă alimentate de campaniile din România gen Uite, acuș – acuș trecem Prutul! Declarația ambasadorului american a urmărit să-i descurajeze pe politicienii români.”

Textul asta contine o exagerare si un adevar:

Exagerarea: „Excepție făcînd o minoritate, alcătuită și din agenți de influență ai Serviciilor noastre secrete, nimeni de peste Prut nu vrea ca Republica Moldova să se unească cu România.”

Adevarul: „Ce politician din Basarabia ar vrea să fie la noi cel mult prefect în timp ce acum poate rîvni la postul de conducător de țară? În aceste condiții, pentru ca la Chișinău să fie o conducere proeuropeană și prin asta pro-românească, e musai ca tema Unirii să treacă în planul secund al disputelor politice de la Chișinău.”

Si mai e ultima reactie, de un servilism ingrozitor: „Disputele politice de la Chișinău sunt însă alimentate de campaniile din România gen Uite, acuș – acuș trecem Prutul! Declarația ambasadorului american a urmărit să-i descurajeze pe politicienii români.”

Legat de ultima parte a editorialului. De unde pana unde kurzii aliati ai SUA? Exista vreun document care sa ateste acest lucru? In cazul Romaniei exista: Romania e membru cu drepturi depline al NATO. Kurzii nu vad in ce alianta ar fi cu SUA… Pe de alta parte, eu n-am auzit ca America i-ar sprijini pe kurzi in conflictul din Siria. Oficialii americani, Departamentul de Stat au folosit sintagma de „opozitie moderata” – aceea e sprijinita de SUA. E adevarat ca nu e clar din cine e compusa aceasta „opozitie moderata”. Si nicidecum nu vad prin ce s-a angajat SUA sa apere cauza kurzilor. Si atunci cum ai putea sa spui ca i-a sacrificat? Iar kurzii nu sunt parteneri strategici ai Americii, eu n-am auzit ca ar fi: exista un document in acest sens?

Iar pe noi trebuie sa ne intereseze implinirea idealurilor noastre de unitate nationala, nu ce batai de cap au altii – asta e treaba lor!!

Un alt editorial pe care doresc sa-l comentez:

Unde sunt Meșterii de altădată?!

„Cine dintre noi n-a avut un necaz în gospodărie produs de ceva care s-a stricat?
O instalaţie electrică, o centrală termică, un aparat de aer condiţionat.
Şi cine dintre noi nu s-a dat de ceasul morţii să aducă în casă, oricît l-ar costa, un priceput la reparat, un profesionist al meşteşugului, într-un cuvînt un Meşter?
Eu cel puţin, de fiecare dată cînd am adus în casă, găsit cu greu, un asemenea Meşter l-am primit cu mai mare sfiala decît dacă în casă mi-ar fi intrat însuşi distinsul Honoré de Balzac.
Şi tot timpul cît Distinsul a meşterit la aparatul defect am umblat în jurul lui în vîrful picioarelor, ca nu cumva să-l supăr şi să plece.

Nu e de mirare că, dînd în Publicistica lui Arghezi, peste articolul Biblioteca Muncitorului – tipărit în Săptămîna CFR din 12 iunie 1942 – am tresărit, uimit că marele scriitor a rămas impresionat, ca şi mine, de personalitatea unui Meşter care a făcut miracolul de a-i repara ceva care părea iremediabil stricat.

Desigur, Tudor Arghezi, dînd curs specificului acestei publicaţii la care începe să colaboreze într-o vreme cînd cotidianele cereau de la un autor de tablete contribuţii la propaganda Războiului Sfînt, scria acest articol ca pledoarie la Cultura muncitorului.

Eu însă am reţinut din tabletă elogiul adus de marele scriitor unui Personaj care pe zi ce trece lipseşte din peisajul românesc postdecembrist:
Meşterul.

„Am cunoscut odinioară un lucrător de «sudură», cum se cheamă lipitura fierului cu flacăra de oxigen, un mic patron al unui atelier, pierdut în mahalalele mărunte ale periferiei. Crăpase în gospodărie un cazan, cîrpit de mai multe ori de savanții reputați ai meseriei, și mă apropiam de iarnă cu mașina de apă caldă hodorogită. În sudură e ca și în literatură. Marii cîrpaci cu firmă, de cum le dai o treabă pe mînă, o strică.

Sudura cere, ca toate meșteșugurile, manuale sau de intelect, pe lîngă o pricepere corectă, un anume pipăit, o judecată intuitivă și ceea ce-i călugărește dragostea, dragostea de lucrul mîinilor tale, starea de grație, de har.

– Un singur meșter poate să dreagă cazanul matale, m-a orientat un vecin cazangiu: Gheorghe Tăflan. O să caut să vorbesc cu el.

Duminica următoare s-a prezentat un domn în haine albe, cu mustața masivă, cu cravata bine ajustată, de o simplicitate în toată ținuta lui, căutată cu gust. Mi-a dat o strîngere de mînă cinstită, de om întreg, și m-am uitat cu plăcere în căutătura lui dreaptă. I-am arătat ce trebuia făcut, a înțeles problema numai decît și sub vișinii din grădină, desfrunziți încet, mi-a schițat-o exact. Mînuia desenul tehnic pe secțiune, creionul și carnetul, cu o agilitate sigură de inginer. Pentru aducerea rezervorului la viață nu era de-ajuns o lipitură: trebuia o concepție, o concepție care lipsese încă de cînd fusese construit.

Convorbirea cu distinsul meșteșugar mi-a lăsat o amintire fermecată, o impresie de minte sprintenă și de intelectualitate solidă, iar cazanul, ieșit din sculele lui, s-a dovedit mai rezistent decît unul nou. Seara, cînd îți trec pe dinainte, fumînd o țigară, cîteva figuri, venite automat în amintire, mă gîndeam uneori la Tăflan și simțeam acea mulțumire de lucru definitiv, pe care o afli față de realizările deplin izbutite, frunza copacului, spicul de grîu, motorul în mișcare, echilibrul inteligenței…

Acum cîteva zile, mă găseam într-o mare librărie, obligat să înnegresc cu cîte o însemnare întîia pagină curată a fiecărui exemplar vîndut, dintr-o carte tipărită de curînd. Între sutele de cumpărători variați, care treceau pe dinaintea mesei, învelită cu o scoarță și decorată cu patru bujori scufundați într-o carafă de cristal, și-a întins exemplarul lui un personaj cu mîna noduroasă, și cum așteptam aplecat, să scriu, am întrebat, fără să-mi ridic ochii de pe condei:

D – Vă rog, numele dumneavoastră?
D – Gheorghe Tăflan…

Am sărit în picioare: Eram dinaintea Majestății Sale Aprige: Munca. Era neuitatul sudor, care venea din mahalaua lui depărtată, să cumpere cartea. Nu-l mai văzusem de cîțiva ani. De astă dată sosea de la lucru de-a dreptul, în ținută, totuși, îngrijită, de atelier.

– O să vă rog, mi-a spus Tăflan, să-mi semnați și alte două volume din biblioteca mea.
Frumos cartonate și cu oarecare lux, le-a scos dintr-un pachet.

Tăflan avea prin urmare o bibliotecă, o grijă de cărturar delicat pentru cărțile lui, cumpăra din strădaniile lui cărțile preferate, pe care cititorii intelectuali adeseori le caută gratuit, ca un drept al torturii că citesc. Cartea îl ține pe Gheorghe Tăflan vioi, conștiincios, sever cu sine și gînditor.
N-ar trebui să aibă orice muncitor o bibliotecă, pentru el și pentru familia lui?”

Citind acest articol, m-am întrebat în chip firesc:

1. De ce nu mai sînt astfel de Meşteri în România de azi?

2. Ce trebuie să facă societatea românească pentru a reabilita aceste genii ale muncii manuale?

3. Ce legi ar trebui date pentru ca Meşterul- patron să devină din nou personajul familiar al celor care, ca mine, au nevoie din cînd în cînd de cineva care e Meşter şi nu cîrpaci?!”

In primul rand e un usor anacronism in aceste randuri: noi prea intoarcem capul inapoi, parca am privi numai inapoi in loc sa privim mai des inainte pentru ca vremurile de care vorbeste maestrul Cristoiu au trecut de mult si nu prea mai au relevanta pentru zilele noastre: sunt lucruri intamplate acum peste 50 de ani…

Sunt meserii care se nasc si apun – lucru asta e o realitate pe care trebuie s-o acceptam. Apoi e vorba de piata muncii in care, ca pe orice piata, functioneaza Legea Cererii si Ofertei, care este o lege economica. Ori vorbim in termeni stiintifici, economici, ori vorbim in termeni nostalgici fata de o vreme pe care nici macar foarte multi dintre noi nici n-am trait-o dar ne place, unora dintre noi, s-o idealizam si s-o vedem un fel de paradis . Cui folosesc astfel de exagerari?

Pe de alta parte, mie mi se pare ca vedem situatia cam prea in negru, ca n-ar mai fi deloc mesteri buni in Romania sau ca ar fi extrem de putini. Nu cred ca lucrurile stau asa, ca au intrat mesterii in sac. Insa mi-e teama ca se abordeaza subiecte a caror explicatie nu e in zona literara. De ce nu ne-am gandi, spre exemplu, ca poate e mai bine si mai economicos sa cumperi un cazan nou decat sa-l carpesti pe cel vechi. Pentru ca munca manuala si mesterul adevarat, de care vorbeste Dl. Cristoiu, costa foarte scump si s-ar putea sa coste chiar mai scump decat cazanul nou, manufacturat de-a gata intr-o fabrica. De unde se vede ca noi inca vrem munca si performanta, dar pe bani putini… Vrem „genii ale muncii manuale”, dar sa fie platiti prost… Iar obiceiurile noastre sunt ale saracului ce tot carpeste in loc sa-si cumpere ceva nou, de calitate superioara.

Pe de alta parte, iata ce spune: „Un singur meșter poate să dreagă cazanul matale, m-a orientat un vecin cazangiu: Gheorghe Tăflan. O să caut să vorbesc cu el.” – deci nici pe vremea aceea, astfel de mesteri, cum ii vrea Dl. Cristoiu, nu se gaseau pe toate drumurile si nu era „din nou personajul familiar al celor care, ca mine, au nevoie din cînd în cînd de cineva care e Meşter şi nu cîrpaci”.

Totusi ar mai fi o problema interesanta care s-ar pune…

Vedeti, intreaba de ce nu mai avem astfel de Mesteri (cu „M” mare scris…) in Romania. Cu toate acestea pe vremea lui Ceausescu au fost atatea scoli profesionale de stat care aveau ca obiect de activitate pregatirea unor muncitori de „inalta calificare”. Stim cum s-a sfarsit comunismul. Eu m-as intreba altceva: de ce nu exista scoli de arte si meserii private care sa pregateasca oameni pentru a deveni asemenea Mesteri?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

La multi ani Romania, oriunde te-ai afla!

Am ales acest titlu inspirat dintr-un binecunoscut film, pentru ca foarte multi romani traiesc in afara tarii si ziua de azi este si ziua lor. Cum cred ca noi nu trebuie sa-i uitam si ca trebuie sa tinem o legatura stransa cu diaspora noastra le adresez astazi si lor urarile de mai bine, spor si multa bucurie!

A fost o parada frumoasa! Iar ceea ce era de remarcat: solidaritatea NATO prin faptul ca au participat la aceasta parada si unitati din alte tari membre NATO, un lucru bun, fara indoiala. Un gand special le trimit celor din Republica Moldova si din intreaga Basarabie care trebuie sa stie ca Romania nu i-a uitat si nu-i va uita in veci!  Reintregirea tarii si a neamului nostru ramane o constanta a politicii noastre. Insa este adevarat ca in ultima vreme, mai ales sub Guvernul Ponta, parca nu am mai dat atentia cuvenita celor ce se intampla peste Prut. Sper ca in 2016 sa acordam mult mai multa atentie si importanta Chisinaului, colaborand cu partenerii nostri americani in sensul modernizarii Republicii Moldova. Noi ar trebui sa ne propunem ca obiectiv cresterea semnificativa a influentei Romaniei in Republica Moldova.

O trecere in revista a paradei:

Mediafax

Video ZIUA NAŢIONALĂ: Parada militară de 1 Decembrie, în prezenţa a 10.000 de persoane. Zeci de aeronave au survolat cerul Capitalei – GALERIE FOTO, VIDEO

Se arata ca:

„Parada militară de Ziua Naţională a României, care a avut loc pentru al doilea an consecutiv în Piaţa Constituţiei şi la care au luat parte peste 10.000 de persoane, s-a încheiat cu defilarea militarilor Detaşamentului 30 Gardă, pe durata ceremoniilor deasupra Capitalei survolând zeci de aeronave.

Parada militară de Ziua Naţională a României a început la ora 11.00, în prezenţa a peste 10.000 de oameni care au umplut Piaţa Constituţiei, dar şi bulevardele adiacente.

GALERIE FOTO

Pe durata a peste o oră, au defilat peste 2.600 de militari, care au venit cu 360 de mijloace tehnice – de la vehicule de luptă şi până la maşini ale pompierilor şi ambulanţe. Printre maşinile care au defilat pe bulevardul Naţiunile Unite au fost şi autovehicule din dotarea forţelor terestre, precum maşini de luptă blindate, pe şenile, autoturisme de teren echipate cu kituri de protecţie balistică, vehicule multirol, dar şi o maşină dotată cu sistem de artilerie antiaeriană, cu performanţe similare celor aflate în armatele ţărilor membre NATO.

Militarilor români li s-au alăturat detaşamente din Bulgaria, Polonia, Republica Moldova, Turcia, precum şi detaşamentul militar al SUA, format din puşcaşi marini dislocaţi la baza militară de la Mihail Kogălniceanu în cadrul Forţei de Rotaţie a Mării Negre.

La parada militară din acest an au defilat, în premieră, un detaşament format din militari răniţi în misiunile executate în afara graniţelor, în teatrele de operaţii din Balcanii de Vest, Irak şi Afganistan. Detaşamentul a fost condus de colonelul Augustin Pegulescu, care a fost în misiuni în Albania, Irak şi Afganistan. În 9 ianuarie 2009, el a fost rănit în deşertul afgan, în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat.

În timpul paradei militare deasupra Pieţei Constituţiei au survolat elicoptere IAR-330 PUMA, aeronave C-130 Hercules şi aeronave C-27J Spartan din dotarea Bazei 90 Transport Aerian Otopeni, al căror proces de achiziţie s-a încheiat la începutul acestui an şi care asigură un transport de dimensiuni medii şi tehnică superioară.

De asemenea, cerul Capitalei a fost survolat de avioane IAR-99 ŞOIM, precum şi de aeronave de luptă MIG-21 LanceR, iar în premieră au evoluat şi trei avioane de construcţie românească – IAK-52, care au marcat cu fum culorile drapelului naţional al României.

La paradă au defilat, de asemenea, militari care au purtat steaguri de identificare a unităţilor participante la misiunile din teatrele de operaţii.

Parada militară s-a încheiat în jurul orei 12.30, cu defilarea militarilor Regimentului 30 Gardă ”Mihai Viteazul”, înfiinţat la 1 iulie 1860.

Traficul rutier în Piaţa Constituţiei şi pe străzile adiacente este închis până la ora 16.00.

De asemenea, până la ora 15.00 vor fi restricţii de trafic pe următoarele artere: Calea 13 Septembrie, de la intersecţia Tudor Vladimirescu până la bulevardul Libertăţii; strada Izvor, de la strada B.P. Haşdeu, până la Piaţa Arsenalului; strada B.P. Haşdeu, între str. Izvor şi Splaiul Independenţei; Splaiul Independenţei, de la Piaţa Operei până la podul Naţiunile Unite, sensul către Piaţa Unirii; bulevardul Unirii, intersecţia cu bulevardul I.C. Brătianu până la Piaţa Constituţiei; bulevardul Naţiunile Unite; bulevardul Regina Maria, între bulevardul Unirii şi Piaţa Regina Maria; bulevardul George Coşbuc, de la intersecţia cu B-dul. Tudor Vladimirescu, până la Piaţa Regina Maria; Calea Rahovei, între bulevardul Libertăţii şi bulevardul George Coşbuc.

Parada militară de Ziua Naţională s-a desfăşurat în Piaţa Constituţiei pentru al doilea an consecutiv, după ce Arcul de Triumf a intrat într-un proces de reabilitare şi reparaţii.

Parada militară de anul acesta a marcat 97 de ani de la Unirea tuturor românilor într-un singur stat.

UPDATE 11:30 – La paradă asistă apoximativ 10.000 de persoane

La paradă asistă apoximativ 10.000 de persoane, care se află atât în Piaţa Constituţiei, cât şi pe străzile adiacente.

UPDATE 11:00 – Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns în Piaţa Constituţiei, la parada de Ziua Naţională

Preşedintele Klaus Iohannis a ajuns, în jurul orei 11:00, în Piaţa Constituţiei din Capitală, unde are loc parada militară de Ziua Naţională a României, la care iau parte peste 2.600 de militari şi 360 de mijloace tehnice, la manifestări fiind prezente mii de persoane.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit cu onoruri militare. La sosirea şefului statului, a fost intonat imnul naţional.

La ceremonii au asistat, în tribuna oficială, şi premierul Dacian Cioloş, ministrul Apărării, Mihnea Motoc, şi ministrul Internelor, Petre Tobă. De asemenea, au fost prezenţi preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, fostul preşedinte Traian Băsescu, care a venit împrepună cu nepoţica sa, liderii PNL Alina Gorghiu şi Ludovic Orban, Ilie Năstase, precum şi reprezentanţi ai Armatei, Jandarmeriei, ai Corpului Diplomatic acreditat la Bucureşti şi parlamentari.

Traficul rutier în Piaţa Constituţiei şi pe străzile adiacente este închis până la ora 16.00.

De asemenea, până la ora 15.00 vor fi restricţii de trafic pe următoarele artere: Calea 13 Septembrie, de la intersecţia Tudor Vladimirescu până la bulevardul Libertăţii; strada Izvor, de la strada B.P. Haşdeu, până la Piaţa Arsenalului; strada B.P. Haşdeu, între str. Izvor şi Splaiul Independenţei; Splaiul Independenţei, de la Piaţa Operei până la podul Naţiunile Unite, sensul către Piaţa Unirii; bulevardul Unirii, intersecţia cu bulevardul I.C. Brătianu până la Piaţa Constituţiei; bulevardul Naţiunile Unite; bulevardul Regina Maria, între bulevardul Unirii şi Piaţa Regina Maria; bulevardul George Coşbuc, de la intersecţia cu B-dul. Tudor Vladimirescu, până la Piaţa Regina Maria; Calea Rahovei, între bulevardul Libertăţii şi bulevardul George Coşbuc.

Parada militară de Ziua Naţională s-a desfăşurat în Piaţa Constituţiei pentru al doilea an consecutiv, după ce Arcul de Triumf a intrat într-un proces de reabilitare şi reparaţii.

Parada militară de anul acesta a marcat 97 de ani de la Unirea tuturor românilor într-un singur stat.

Iohannis merge la parada de 1 Decembrie din Capitală, apoi va discuta cu militarii aflaţi în misiuni

Şeful statului va transmite, de la Palatul Cotroceni, de la ora 10.00, un mesaj cu ocazia Zilei Naţionale a României, iar de la ora 11.00 va participa la paradă militară din Piaţă Constituţiei.

Tot marţi, preşedintele Iohannis are o videoconferinţă cu militari români aflaţi în teatrele de operaţii, iar apoi va participa la ceremoniile de înaintare în grad a unor ofiţeri şi de decorare a unor membri ai Academiei Române, a postului Radio France Internaţionale România, precum şi a reprezentanţilor Agenţiei Spaţiale Române.

Citeşte şi: Mesajul lui Dacian Cioloş pentru 1 Decembrie: „Vrem o ţară cu care să ne mândrim” – VIDEO

Parada militară de 1 Decembrie are loc în Piaţa Constituţiei pentru al doilea an consecutiv, în condiţiile în care la Arcul de Triumf au loc lucrări de consolidare.

Până în 2014, parada militară Ziua Naţională a avut loc pe Şoseaua Kiseleff, cu defilarea militarilor din Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, SRI şi SPP, precum şi a mijloacelor tehnice pe sub Arcul de Triumf. Lucrările de consolidare, restaurare şi conservare la Arcul de Triumf au început în martie 2014, iar termenul de finalizare a proiectului era martie 2015.

Citeşte şi: Mesajul ministrului de Interne, Petre Tobă, cu ocazia Zilei Naţionale: Dacă în 1918 ne afirmam identitatea română, în 97 de ani ne-am construit una europeană

Citeşte şi: ZIUA NAŢIONALĂ: Susţinătorii unirii cu Republica Moldova defilează de 1 Decembrie cu 100 de maşini de la Bucureşti la Ploieşti

Din anul 1990, ziua de 1 Decembrie a devenit, prin lege, Ziua Naţională a României.

La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate (acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat Unirea).”

Adaug un articol interesant al D-lui. profesor Cristian Preda, publicat pe Facebook-ul personal:

„De ziua națională, se cuvine să reflectăm la principiile politice proclamate pe 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, pentru „alcătuirea noului stat”, și mai ales la felul cum s-au realizat:
„1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus”.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

La multi ani Romania!!!

Crimeea. Situatie tensionata. Reactia SUA. Transnistria

Romania Libera

Lider rus: Ucraina să cedeze teritoriile străine: Transnistria – Rusiei, Bucovina şi Basarabia – României

Se arata ca:

„O soluţie ca Ucraina „să se liniştească” este cedarea teritoriilor străine pe care aceasta le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România, a declarat marţi politicianul ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovski relatează Mediafax, citând de site-ul moldova.org.

„Aceste două părţi ale Ucrainei, de est şi de vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaţionalism să ajute în această situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia, pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar pe Bucovina şi Basarabia le-am luat în 1939. Dacă nu era Hitler, nu ne atingeam de aceste pământuri”, a declarat el.

Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR) apreciază că în cazul în care aceste teritorii din vestul Ucrainei ar fi restituite, „centrul ar fi mai cuminte”.

„Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară”, a declarat politicianul rus.

„În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi”, a continuat acesta. „Sunt trei ţări membre NATO”, a adăugat el, referindu-se la Polonia, Ungaria şi România.

„Transnistria să revină la noi, este pământ rusesc”, a mai apreciat politicianul, subliniind că „doar atunci Ucraina se va linişti”.

Crimeea a fost alipită marţi Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.”

UPDATE. REFERENDUM ÎN CRIMEEA. Votul s-a încheiat. 82% din populaţie s-a prezentat la urne. 96,6% dintre alegători au votat pentru alipirea Crimeei la Rusia. SUA şi UE, inclusiv România, nu recunosc referendumul

Se arata, printre altele, ca:

„UPDATE: Liderul separatist al Crimeei merge la Moscova

UPDATE: Deputat rus: Anexarea Crimeei, în următoarele 2-3 săptămâni

UPDATE: Putin, discurs în Duma de Stat, pe tema Crimeei

UPDATE: Preşedintele Parlamentului din Crimeea a anunţat, luni, că toate unităţile militare ucrainene cu sediul în Crimeea vor fi dizolvate, relatează AFP, conform Mediafax.

Citeşte şi: AFP: Crimeea dizolvă unităţile militare ucrainene de pe teritoriul său

UPDATE: Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghii Aksionov, pe contul său de Twitter, relatează AFP, citată de Mediafax.

Citeşte şi: Parlamentul din Crimeea a decis naţionalizarea bunurilor statului ucrainean

„Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

UPDATE: Autorităţile de la Kiev se pregătesc pentru formarea Noii Gărzi Naţionae. 10.000 de oameni vor fi recutaţi în următoarele douăsăptămâni. Premierul spune că-i va duce în justiţie pe separatiştii care încearcă să distrugă integritatea Ucrainei.

UPDATE: 82% din populaţie s-a prezentat la vot. 95,5% din voturi au fost în favoarea alipirii Crimeei la Rusia, conform BBC.

Citeşte şi: 95,5% dintre votanţi au ales alipirea Crimeei la Rusia

Jumătate din voturi au fost numărate până în prezent.

UPDATE: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că referendumul în favorea alipirii la Rusia care a avut loc duminică în Crimeea este „ilegal” şi a îndemnat Moscova să „evite o escaladare inutilă şi periculoasă în Ucraina”.

Citeşte şi: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius: referendumul din Crimeea, ILEGAL

UPDATE: Secretarul Foreign Office, William Hague, a apreciat, într-o intervenţie avută cu o zi înaine de o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, că referendumul reprezintă o încălcare a Constituţiei ucrainene.

Citeşte şi: Secretarul Foreign Office, William Hague: Referendumul din Crimeea este o „farsă”

UPDATE: Mii de persoane au ieşit duminică seara pe străzile capitalei Crimeei, Simferopol, şi Sevastopolului, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, pentru a sărbători votul favorabil alipirii Crimeei la Rusia.

Citeşte şi: Alipirea Crimeei la Rusia, sărbătorită de mii de persoane, la Simferopol şi Sevastopol

UPDATE: Premierul separatist al Crimeei salută o decizie „istorică”, duminică, în urma referendumului privind alipirea la Rusia.

Citeşte şi: Crimeea va solicita luni alipirea la Rusia

UPDATE: Washingtonul „respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, anunţă Casa Albă.

Citeşte şi: SUA „resping” referendumul care a avut loc în Crimeea, anunţă Casa Albă

UPDATE. 93% dintre alegătorii din Crimeea au votat alipirea acesteia la Rusia, conform rezultatelor parţiale.

Citeşte şi: Crimeea a votat alipirea la Rusia

UPDATE. România consideră ilegal referendumul. Şeful statului anunţă că ţara noastră nu va recunoaşte rezultatele.

Citeşte şi: Băsescu: România consideră ilegal referendumul din Crimeea

UPDATE. Urnele s-au închis. prezenţa la referendum a fost masiv.Mi de oameni şi-au arătat susţinerea alipirii Crimeei la Rusia.

UPDATE. Peste două mii de persoane au protestat duminică la Londra, în faţa sediului Ambasadei Rusiei, faţă de „imperialismul lui Putin” şi au denunţat „un referendum care se desfăşoară sub ameninţarea unei arme” în Crimeea.

Citeşte şi: Proteste la Londra împotriva „unui referendum sub ameninţarea unei arme” în Crimeea

UPDATE. Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept „ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.

Citeşte şi: UE: Referendumul din Crimeea este ilegal şi ilegitim, iar rezultatul acestuia nu va fi recunoscut

UPDATE. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul.

 Citeşte şi: Putin a asigurat-o pe Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea

UPDATE. Manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk, un oraş rusofon situat în estul Ucrainei, la finalul unei manifestaţii pentru alipirea la Rusia, relatează Mediafax.

Citeşte şi: Manifestanţi proruşi au pătruns în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk

UPDATE. Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria, informează Mediafax. […]”

LIVE TEXT. Putin, declaraţii incredibile: Kievul este un oraş al Rusiei, este mama Rusiei. Crimeea este o parte din Rusia

Se arata ca:

„UPDATE: Biden: Federaţia rusă a susţinut un referendum ilegal, iar acum, pasul de a anexa Crimeea

–

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a susţinut, marţi, o declaraţie referitoare la anexarea Crimeei la Federaţia Rusă.

Putin a invocat precedentul Kosovo şi dezlipirea Ucrainei de URSS, i-a numit pe actualii lideri de la Kiev neonazişti şi impostori, a subliniat că Rep. Crimeea a aparţinut tot timpul Rusiei.

Citeşte, în format LIVE TEXT, principalele declaraţii ale preşedintelui rus:

– Tătarii din Crimeea au fost reprimaţi, mulţi oameni au suferit. Cred că toate măsurile legale şi politice trebuie luate pentru a reinstaura drepturile tătarilor. Respectăm toate drepturile grupurilor etnice din Crimeea.

– Susţinem existenţa a trei limbi oficiale în Crimeea: rusă, ucraineană şi tătară.

– Crimeea e o parte din Rusia. Crimeea este o zonă sfântă pentru Rusia.

– URSS s-a destrămat şi puţini au avut timp să înţeleagă evenimentele. Toate aceste republici vor avea o forţă comună, o monedă comună, o economie comună. Atunci când Crimeea s-a văzut în alt stat, s-a simţit jefuită.

– Naţiunea rusă s-a trezit divizată, poate cea mai divizată din lume. În 1991, statul rus, Rusia şi-a înclinat capul. Ne-am aflat într-o situaţie dificilă, dar oamenii nu au acceptat. Crimeea este pământ rusesc, cu inima nu am aşteptat, dar a trebuit să acceptăm noua istorie. Am vrut să avem relaţii bune cu Ucraina, un stat pe care îl considerăm ca pe un frate.

– E doar o formalitatea preluarea Crimeei. Nu am vrut dispute teritoriale cu Ucrainia, cetăţenii ruşi din Ucraina vor fi respectaţi, cetăţenii ruşi au fost asimilaţi forşat, s-a încercat o asimilare forţată.

– Puterea de la Kiev i-a făcut pe oameni să simtă că s-au săturat, Ucraina era exploatată, iar cei de la putere nu era interesaţi de viaţa oamenilor de rând.

– Îi înţeleg pe cei care au protestat pe Euromaidan. Dar cei care au fost în spatele protestelor violente sunt criminali, este o lovitură de stat, sunt rusofobi, neonazişti şi sunt responsabili de crime.

– Puterea legală din Ucraina este deţinută de impostori

– Noi nu violăm dreptul internaţional. Ce anume nu respectăm?

– Forţele militare ale Rusiei nu au intrat niciodată în Crimeea, ele erau deja acolo, potrivit convenţiilor. Nu am depăşit limita de 25.000 de soldaţi. Apoi a avut loc referendumul şi am acţionat potrivit Cartei ONU. Când Ucraina s-a rupt de URSS a făcut acelaşi lucru, dar cei din Crimeea nu au voie. În Kosovo la fel.

– Acţiunile locuitorilor din Crimeea respectă toate prevederile şi convenţiile. SUA şi UE au spus că necazul cu Kosovo este special, ce este aşa special? Numărul de victime contează? De ce folosim un dublu standard? Dacă situaţia ar fi scăpat de sub control, s-ar fi repetat scenariul Kosovo. De ce credeţi că nu au fost victime? Pentru că nu te poţi pune împotriva poporului. De aceea, vreau să le mulţumesc militarilor ucrainieni care nu şi-au murdărit mânile cu sânge. Situaţia din Ucraina reflectă în oglindă tot ceea ce s-a întâmplat în lume.

– SUA cred în puterea lor militară şi ei cred că, dacă ceva este corect după voinţa lor, intervin militar, iar dacă nu eşti cu ei, înseamnă neapărat că eşti împotriva lor. Este ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia. Au încălcat Constituţii.

– Suntem ameninţaţi cu sancţiuni. SUA vor să introducă aceste sancţiuni, de aceea credem că politicile care au avut loc în sec. 18, 19 şi 20 sunt tot acolo. Noi nu suntem ipocriţi. Au fost iresponsabili.

– Vrem să avem relaţii cinstite cu Occidentul, dar am fost înşelaţi. Rusia s-a găsit în situaţia în care nu ar fi putut să renunţe. Rusia trebuie să fie luată în calcul şi respectată. Apreciem acţiunile acelor ţări care ne-au respectat deciziile, respectăm acţiunile Chinei.

– Vreau să mă adresez americanilor, sunt mândri că libertatea este deasupra a tot. Dar libertatea Crimeei?  Şi nemţii ne vor înţelege, noi am înţeles aspiraţiile germanilor pentru reunificare. Sperăm şi noi ca Germania să respecte aspiraţiile Rusiei.

– Nu avem nevoie de alte teritorii în afară de Crimeea, pentru că Crimeea a fost tot timpul a Rusiei. Suntem ţara-casă pentru mai multe etnii.

– Credem că o cooperare cu NATO este binevenită, vrem o alianţă militară

– Kiev este un alt oraş al Rusiei

– Ucraina ar trebui să fie interesată în apărarea acestor oameni, avem atâtea proiecte comune

– Ucrainienii ar trebui să fie interesaţi să stabilească pacea în ţara lor

– Trebuie să fi puternici pentru a trece peste aceste încercări, peste această opoziţie a vestului

– Ni s-a sugerat că vom avea şi ceva probleme interne odată cu aceste sancţiuni, vor să înrăutăţească viaţa în Rusia

– A fost un referendum corect, oamenii din Crimeea au ales: vor să fie cu Rusia

– Rusia are de luat o decizie complicată în continuare

– 97% din cei care au votat vor ca Crimeea să se reunifice cu Rusia. 95% din ruşi cred că avem tot dreptul să alipim Crimeea. R. Crimeea şi oraşul Sevastopol s-a hotărât să facă parte din Rusia

– Pentru a ratifica acest tratat, declar că Crimeea şi Sevastopol fac parte din Rusia”

Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi să folosească armele

Se arata ca:

„Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi marţi să utilizeze armele, în urma unui atac asupra unei unităţi, la Simferopol, în care a fost ucis un militar, relatează Mediafax.

„Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea au fost autorizate să utilizeze armele”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Anterior, Ministerul Apărării a anunţat că un militar ucrainean a fost ucis, marţi, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse.

Citeşte şi: Prima victimă de la Simferopol. Un militar ucrainean a fost ucis

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.

Citeşte şi: Premierul Ucrainei: Conflictul cu Rusia intră într-o fază militară

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un acord istoric prin care Crimeea intră în componenţa Rusiei, sfidând sancţiunile occidentale decise împotriva Moscovei în cntextul acestei crize.

După ce preşedintele Putin a semnat tratatul de alipire a Crimeei, Executivul ucrainean a anunţat că refuză să disloce trupele din peninsulă şi se pregăteşte de război.”

Ruşii retrag miliarde de dolari din băncile din Vest, în aşteptarea sancţiunilor economice

Se arata ca:

„Băncile şi companiile din Rusia retrag miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea, potrivit unor surse bancare mosccovite, citate de Financial Times.Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, îşi „repatriază” fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit surselor citate.

Retragerile de capital au accelerat după încheierea fără un acord a ultimei runde de negocieri dintre ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA John Kerry, potrivit Mediafax.

Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatul referendumului de duminică din Crimeea privind separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă. Traderii şi oamenii de afaceri anticipează că, în funcţie de rezultatul scrutinului, SUA şi aliaţii din Vest ar putea anunţa sancţiuni economice împotriva Rusiei încă de luni.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani ale Rusiei a închis vineri pe piaţa secundară la 9,7%, faţă de mai puţin de 8% în ianuarie.

Rubla se tranzacţionează aproape de un minim istoric, încheind şedinţa de vineri la un curs de 36,7 unităţi pentru un dolar.

Cel mai bogaţi 10 oameni din Rusia, în frunte cu miliardarul Alişer Usmanov, au pierdut 6,6 miliarde de dolari din avere în ultima săptămână, potrivit estimărilor publicate vineri de compania de cercetare Wealth-X.

Acţiunile companiilor ruse au pierdut 20% din valoare de la începutul acestui an, continuând scăderile vineri.

„Ironia este că sectorul bancar rus a realizat progrese importante în ceea ce priveşte interconectarea cu sistemul financiar global. Asta înseamnă că este vulnerabil, reprezintă o pârghie importantă de presiune”, a declarat Strobe Talbott, preşedinte al Brooking Institution şi oficial al Departamentului de Stat al SUA în timpul administraţiei Clinton.

Valoarea titlurilor de Trezorerie SUA deţinute de instituţii străine a scăzut cu 105 miliarde de dolari în ultima săptămână, potrivit datelor publicate de Rezerva Federală din New York, care alimentează astfel zvonurile că şi banca centrală a Rusiei ia măsuri pentru reducerea expunerii la posibile sancţiuni.

Potrivit Trezoreriei SUA, Rusia deţinea la finele anului trecut obligaţiuni guvernamentale americane în valoare de 138,6 miliarde de dolari.

O sursă bancară de la Moscova a afirmat, pentru Financial Times, că 90% dintre investitorii ruşi se comportă deja ca şi cum ar fi fost introduse sancţiuni.

În acelaşi timp, piaţa rusă a suferit în ultimele săptămâni retrageri masive de capital străin. Potrivit unor surse financiare citate de FT, băncile din SUA au vândut masiv obligaţiuni ruseşti. Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că băncile şi fondurile de investiţii din SUA au o expunere de aproximativ 75 miliarde de dolari pe Rusia.

Deşi băncile străine nu au început încă să oprească creditarea către companiile ruseşti în mod generalizat, surse bancare afirmă că negocierile sunt blocate în mai multe cazuri, deoarece instituţiile de credit sunt în expectativă.

Alexei Kudrin, fost ministru de Finanţe al Rusiei şi membru al echipei de consilieri pe probleme economice ai preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat joi că sancţiunile economice ar putea determina retrageri de capital străin de 50 miliarde de dolari pe trimestru din economia rusă.”

Gorbaciov: Referendumul din Crimeea a corectat o eroare istorică

Se arata ca:

„Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat că, prin referendumul de duminică din Crimeea, s-a reparat o eroare istorică, consemnează agenţia Interfax citată de EFE, conform Agerpres.

Peninsula strategică majoritar rusofonă, scăldată de apele Mării Negre, a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hruşciov, pe când Rusia şi Ucraina făceau parte din URSS.

‘Dacă atunci Crimeea a fost încorporată Ucrainei în conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii să fie întrebaţi, acum poporul a corectat acea eroare’, este de părere Gorbaciov.

Citeşte şi: Gorbaciov nu susţine unificarea Crimeei cu Rusia

‘Trebuie salutat acest lucru, nu să se impună sancţiuni’, a continuat el, făcând referire la avertismentele statelor occidentale, care nu au recunoscut referendumul şi au instituit sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni ce au contribuit la secesiunea Crimeii.’Pentru a impune sancţiuni este nevoie de motive serioase, foarte serioase. Şi sancţiunile trebuie aprobate de ONU’, a mai spus ultimul lider sovietic. În opinia părintelui perestroikăi, ‘voinţa exprimată de poporul din Crimeea şi transformarea acesteia în entitate a Federaţiei Ruse nu este un motiv’ pentru aplicarea de sancţiuni.

Citeşte şi: Viktor Ianukovici, vizat de sancţiuni americane

Ca urmare a rezultatului referendumului de duminică, Parlamentul Crimeii (Consiliul Suprem) a proclamat luni independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia.

Citeşte şi: Kievul, îngrijorat de ”turiştii politici ruşi” de pe teritoriul Ucrainei „

Gandul

SUA „resping” referendumul din Crimeea, organizat „sub ameninţări cu violenţe” din partea Rusiei. UPDATE: Obama a discutat cu Putin

Ucraina a primit marţi „lovituri inacceptabile” de la Rusia, afirmă Obama şi Merkel

Se arata ca:

„Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat marţi, într-o convorbire la telefon, că Ucraina a primit „lovituri inacceptabile” la adresa integrităţii sale prin alipirea Crimeei la Rusia, potrivit unui comunicat emis de către Cancelaria germană, relatează AFP.

„Declaraţia unilaterală de independenţă a Crimeei şi integrarea decretată astăzi (marţi) de către Federaţia Rusă sunt lovituri inacceptabile la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, au subliniat cei doi, se arată într-un comunicat.”

Biden: Acţiunea Rusiei în Crimeea „este o confiscare a unui teritoriu”

Se arata ca:

„Oficialii americani au adoptat o poziţie dură faţă de alipirea Crimeei la Rusia

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat marţi, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o „confiscare a unui teritoriu” şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni, relatează AFP.

„Rusia a prezentat un întreg evantai de argumente pentru a justifica ceea ce nu este decât o confiscare a unui teritoriu”, a declarat Biden.

„Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească, în cazul în care ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi UE”, a adăugat el.”

Transnistria cere alipirea la Rusia. Preşedintele Republicii Moldova: „Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva”

Se arata ca:

„Preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia. În prezent, Transnistria nu se încadrează în prevederile unui proiect de lege al Dumei de Stat ruse, care înlesneşte anexarea de teritorii străine, în anumite condiţii. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine însă că Sovietul Suprem al Transnistriei nu a ratificat oficial acest demers, care pare unul personal al lui Burla.

Preşedintele sovietului suprem (Parlamentul) de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia, scrie publicaţia economică de la Moscova, Vedomosti. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-o conferinţă de presă că Sovietul Suprem de la Tiraspol nu a semnat însă un demers oficial în acest sens, lăsând să se înţeleagă că scrisoarea lui Burla este în nume personal. Conform lui Timofti, el ar urma să se întâlnească miercuri cu preşedintele României, Traian Băsescu, la Iaşi.

UPDATE. „Am luat cunoştinţă că a făcut o astfel de declaraţie aşa-numitul conducător al aşa-numitului organ de conducere a Transnistriei. Burla parcă îl cheamă. Dar Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva. Astfel de acţiuni nu aduc bine Republicii Moldova şi cred eu nici chiar Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui „image” internaţional de care se bucură Rusia. Dacă va accepta, cred eu că va fi un pas greşit„, a spus Nicolae Timofti.

„Federaţia Rusă a confirmat mereu ataşamentul faţă de aceste principii (de drept internaţional) şi aşteptarea noastră este ca poziţia acestui stat va corespunde acestor principii şi rolului de mediator în procesul transnistrean. Îndemnăm cetăţenii şi societatea civilă la calm„, a mai spus Timofti.

Referitor la referendumul din Crimeea, Timofti a declarat că Moldova nu recunoaşte acest demers, considerându-l ilegal. „Poziţia Republicii Moldova este următoarea: noi calificăm drept ilegal şi nu recunoaştem rezultatele aşa-numitului referendum cu privire la statutul Peninsulei Crimeea. Reconfirmăm sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. Consdiderăm că orice decizie aprobată în baza acestui aşa-zis referendum nu este nici legitimă, nici legală din punct de vedere al dreptului internaţional”.

Scrisoarea lui Mihail Burla vine în contextul unui proiect de lege propus de mai mulţi parlamentari ruşi, care facilitează aderarea unor teritorii la Rusia, fără acordul statelor care le cuprind, în absenţa unei autorităţi legitime eficiente, în urma unui referendum sau a deciziei autorităţilor lor.

Burla i-a scris lui Narîşkin că autorităţile de la Tiraspol nu se pot folosi de legea dată de Moscova, pentru că nu pot organiza un referendum privind alipirea la Rusia în baza legilor Republicii Moldova, deoarece acestea nu funcţionează în Transnistria şi nici nu pot invoca motivul că autorităţile de la Chişinău sunt ineficiente.

Totodată, acesta precizează că, în 2006, a avut loc un astfel de referendum în Transnistria, 97% dintre alegători votând alipirea Transnistriei la Rusia.

Conform Vedomosti, proiectul de lege de la Moscova a fost retras de iniţiatori, pentru a nu interfera cu referendumul din Crimeea, şi va fi repus pe ordinea de zi a Dumei de Stat sub o altă formă.

Transnistria este o republică separatistă faţă de Republica Moldova, nerecunoscută oficial decât de Rusia şi de câţiva aliaţi tradiţionali ai săi. În perioada 1990-1992, în urma unui război, teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova s-a autoproclamat Republică, fiind susţinut de trupe militare ruseşti care au intervenit împotriva armatei moldovene.

Populaţia Transnistriei este de aproximativ 550.000 de locuitori, iar la cel mai recent referendum, în 2004, 30% dintre ei s-au declarat ruşi şi aproximativ tot atâţia – moldoveni, restul fiind găgăuzi şi minorităţi din fostele republici sovietice.

Pe teritoriul Transnistriei se află staţionate trupe militare ale Rusiei, sub titulatura de „trupe de menţinere a păcii”. Republica separatistă este finanţată puternic de către Moscova.

Întâlnire Timofti-Băsescu, miercuri, la Iaşi

Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că va veni miercuri în România, pentru a discuta cu omologul său român, Traian Băsescu.

Timofti a declarat că a discutat despre această întâlnire la telefon, cu preşedintele Traian Băsescu.

„Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti”, a declarat preşedintele moldovean, adăugând: „A fost o solicitare a mea”.

Precedentul Crimeea

Duminică, un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea au votat în vederea unei alipiri la Rusia, într-un scrutin denunţat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, dar susţinut de Moscova şi al cărui rezultat nu a lăsat loc la nicio surpriză. La închiderea urnelor, rezultatele indicate de un exit-poll au arătat că peste 95% dintre cei care s-au prezentat la vot au cerut includerea Crimeii în Federaţia Rusă. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 82%, votul fiind boicotat de minoritatea tătară şi de ucrainenii fideli Kievului.

SUA, UE precum şi liderii diplomaţiei din Marea Britanie sau Franţa au declarat că nu recunosc acest referendum şi rezultatele sale, pentru că s-a desfăşurat ilegal, fără să respecte Constituţia Ucrainei. O poziţie similară a anunţat şi Preşedinţia României.

Liderul auto-proclamat al Crimeii, premierul Serghei Aksionov, a anunţat că luni, la ora 10.00, Parlamentul local se va reuni pentru a vota o rezoluţie prin care cere oficial Rusiei includerea Peninsulei în Federaţia Rusă. Pe străzi, mii de oameni au ieşit să sărbătorească rezultatul scrutinului, fluturând steaguri ruseşti şi cântând melodii tradiţionale din Rusia.

Ministrul Apărării de la Kiev a anunţat că Rusia şi Ucraina au negociat un armistiţiu în Crimeea, valabil până vineri, 21 martie: trupele ucrainene vor rămâne în baze, iar cele ruseşti nu vor încerca să le scoată de pe poziţii.

În contextul în care trupe ruse şi miliţii proruse sunt mobilizate în Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei au fost invitaţi să aleagă între integrarea în Federaţia Rusă şi o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei.

Prima întrebare de pe buletinul de vot a fost: „Sunteţi în favoarea reunificării Crimeii cu Rusia, ca parte a Federaţiei Ruse?”. A doua întrebare este: „Sunteţi în favoarea restaurării Constituţiei din 1992 şi cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?”.

Această a doua întrebare nu era deloc o opţiune pro-Ucraina, pentru că în Constituţia din 1992 Crimeea era o entitate independentă a Ucrainei, cu drepturi sporite de a-şi determina statutul şi relaţiile internaţionale.”

Putin a semnat acordul de unire cu Crimeea. Concert festiv în Piaţa Roşie. Putin: „Nu vor urma şi alte regiuni, după Crimeea”

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele Vladimir Putin cere Guvernului şi Parlamentului să aprobe un acord care să ateste alipirea Crimeii la Rusia şi consideră „oportun” să îl ratifice.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord ratificat de Parlament, care prevede integrarea în Rusia a Crimeii, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marţi pe site-ul Kremlinului. El a semnat un acord cu liderii Peninsulei, prin care se atestă faptul că Crimeea devine parte a Federaţiei Ruse. Marţi după-amiază, în Piaţa Roşie de lângă Kremlin, au fost organizate concerte şi festivităţi, iar Putin a ţinut un discurs în care a urat bun venit Crimeii în Rusia. Este pentru prima oară după al doilea Război Mondial când Rusia îşi modifică în mod oficial graniţele.

Într-un discurs ţinut în faţa camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Putin a cerut adoptarea a două legi prin care Crimeea şi Sevastopol să devină părţi ale Federaţiei Ruse. Putin a declarat că în Crimeea vor exista trei limbi oficiale – rusa, tătara şi ucraineana.

Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

UPDATE 13.05Iată principalele declaraţii ale lui Vladimir Putin în faţa Parlamentului rus. Gândul a transmis live text.

Putin şi-a început discursul printr-un elogiu la adresa Crimeii, spunând că are „o semnificaţie istorică” pentru Rusia. El spune că referendumul de duminică a respectat principiile democratice.

„Crimeea este o convergenţă unică de naţiuni diferite şi, din acest punct de vedere este foarte asemănătoare cu Rusia”, spune Putin.

El a condamnat transferarea Crimeii către Ucraina, în 1954, în cadrul URSS. Putin spune că a fost o decizie neconstituţională, luată în spatele uşilor închise.

„Milioane de ruşi s-au culcat într-o ţară şi s-au trezit în alta”, a spus Putin, care a comparat mutarea ruşilor în Ucraina cu mutarea unor „saci de cartofi”. Putin mai spune că ruşii au fost persecutaţi în Ucraina şi că limba nu le-a mai fost recunoscută oficial.

Putin a mai declarat că ideea că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei este „de nezdruncinat” şi că datează de generaţii întregi.

În Crimeea vor fi trei limbi oficiale: rusa, tătara şi ucraineana.

Putin atacă din nou regimul de la Kiev, pe care îl numeşte „anti-semit” şi „rusofob”, spunând că acest regim „a determinat o mare parte din ce se întâmplă acum în Ucraina”. Putin spune că la putere în Kiev sunt „impostori controlaţi de radicali”.

Putin invocă precedentul Kosovo, creat de Occident, pe care îl acuză că foloseşte standarde duble. El spune că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

Preşedintele Rusiei spune că nu se poate vorbi despre o invazie militară a Rusiei în Crimeea, pentru că „nu a existat nici măcar o singură confruntare militară în Crimeea”. Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras, se întreabă retoric Putin. În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre intervenţiile militare ale Occidentului în Orientul Mijlociu, spune Putin.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”.

Putin a cerut Parlamentului să adopte două noi legi, care să facă Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol părţi ale Federaţiei Ruse, în baza referendumului din Crimeea.

---

ŞTIREA INIŢIALĂ. În acest document, preşedintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord şi consideră „oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.

Putin va vorbi despre acest subiect la ora 11.00 GMT (13.00 ora României) la Kremlin în faţa celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse şi a reprezentanţilor societăţii civile, la două zile după referendumul privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.

Kremlinul a anunţat că şeful statului este pregătit să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din Marea Neagră pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a oferit-o Ucrainei în 1954.

Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declaraţie de susţinere a poporului din Crimeea, promiţând să „asigure securitatea” locuitorilor peninsulei „independent de originea lor etnică, de limba şi religia lor”.

Luni seara, Putin a semnat deja un decret care recunoaşte independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta urmează să facă obiectul unui acord între două state independente.

Cu puţin timp înainte, UE şi Statele Unite, care nu au încetat să condamne preluarea controlului Crimeei de către forţele proruse după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, au sancţionat Rusia.

Anunţate aproape simultan la Bruxelles şi Washington, sancţiunile europene şi americane, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi şi îl ocolesc pe Putin, dar vizează persoane foarte apropiate acestuia, cel puţin cele americane.

Astfel de sancţiuni sunt inedite în istoria relaţiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.”

Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre ameninţarea alipirii Transnistriei la Rusia: „Noi unde să plecăm? Ca să trăieşti în România îţi trebuie bani”

Se arata ca:

„Românii din Transnistria sunt trişti şi îngrijoraţi pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol pentru Gândul. Făcuţi „fascişti” de propaganda rusească şi supuşi presiunilor de tot felul, aceştia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenţia publică de Mihail Burla, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a acestei posibilităţi.

După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecinţe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învaţă pe copiii români din Transnistria limba română şi îi educă, în ciuda tuturor dificultăţilor, în spiritul naţional. „Noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române”, explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăţilor. Există însă şi un altul, care cântăreşte chiar mai greu: „Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.   Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”, se întreabă directorul.

Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulţi români vor renunţa la tot ce au strâns într-o viaţă şi vor lua calea pribegiei, ca în 1940.

Citiţi mai jos interviul integral, în care Iovcev vorbeşte despre viaţa românilor din Transnistria, despre speranţele pe care şi le pun în tratatul cu UE şi despre cum îi va afecta o eventuală unire cu Rusia.

Ce părere aveţi despre toate declaraţiile de astăzi privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă?

Nu am reuşit să citesc tot discursul pentru că în acest moment sunt plecat din Tiraspol, la Liceul Alexandru cel Bun din Bergher. Dar în aceste condiţii poate că va fi mult mai serios ca până acum. Eu nici nu-mi închipui lucrul acesta. Cum oraşul Tighina, de pe malul drept al Nistrului, să fie în Federaţia Rusă? Nici nu-mi închipui că  suntem în genul de acţiune din Crimeea, Republica Moldova este recunoscută ca un stat integru şi suveran. Problema anexării Tiraspolului este de neconceput. Peste 30% din populaţie sunt români, alţi 30% sunt ucraineni, populaţia rusofonă este minoritară şi trăieşte în majoritate în Tiraspol, la oraşe. Aici este şocant, este de neînţeles, această alipire ar fi o ambiţie de tip imperial de secol XVIII-XIX.

Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situaţie?

Ştiţi că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe faţa oamenilor. Dar oamenii sunt foarte trişti, sunt îngrijoraţi. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-şi facă buletin moldovenesc şi era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populaţie rusofonă care vrea să-şi ia paşapoarte biometrice. Toată lumea se gândeşte la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.

Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce aţi face?

În primul rând că chiar şi prin absurd e foarte greu să-mi închipui aşa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face şi ar fi o mare dramă pentru populaţia românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situaţia 1940, oamenii îşi vor părăsi agonisirea de o viaţă şi vor pleca în pribegie.

Cum simte populaţia românească presiunea din partea populaţiei ruseşti şi din partea autorităţilor?

Ştiţi că se  spune că ce scrie mass-media se reflectă şi asupra populaţiei. Mass-media e în majoritate în limba rusă şi oamenii sunt îmbibaţi cu idei fixe în interesul Federaţiei Ruse. Românii sunt ponegriţi în toate felurile, sunt făcuţi inclusiv fascişti.

Ce se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?

În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puţini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălaţi pe creier. Vor rămâne bătrânii şi cei care chiar nu au bani deloc şi nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.

Dumneavoastră de ce aţi rămas acolo?

Chiar mă întreb şi eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii şi am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simţit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe aceşti copii, generaţie după generaţie. Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.  Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?

Aşteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?

Sigur că aşteptăm ajutor din partea românilor şi ar fi bine să îl şi primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaştere a ceea ce am făcut şi, în acelaşi timp, singurul preşedinte care ne-a decorat a fost, în 2000, preşedintele Constantinescu şi de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române.”

Eu cred ca trebuie aratat de la bun inceput ca Euromaidanul era o problema interna a Ucrainei, stat suveran, indiferent de ce jocuri politice erau in jurul lui. De aceea Rusia trebuia sa respecte si sa aplice cele doua principii de drept international cu privire la relatiile prietenesti si de colaborare intre state in conformitate cu Carta O.N.U., adoptata prin Rezolutia 2625 / 1970 (de vazut aici si aici):

– Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state,

– Principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta.

Euromaidanul nu a amenintat un alt stat, nu a amenintat un grup etnic traitor in interiorul sau exteriorul granitelor Ucrainei, nu a fost o miscare rasista sau xenofoba!! Nu se punea nicidecum problema protejarii populatiei ruse sau a alteia care, chipurile, ar fi fost amenintata de Euromaidan, pentru simplul motiv ca populatia rusofona nu era amenintata. Halucinant este ce spune Putin, si anume ca ar fi fost vorba de rusofobie, nazism, referitor la „cei care au fost in spatele protestelor”! Pe de alta parte nu vad cum a fost Rusia inselata de catre Occident (sau la ce anume se refera?). In schimb se reliefeaza cu claritate urmatorul lucru: daca Ianukovici ar fi ramas la Putere, Rusia n-ar mai fi anexat Crimeea. Cum oamenii revoltati, despre care Putin a spus ca-i intelege si ii aproba, l-au dat jos pe Ianukovici, a fost imediat anexata si Crimeea. Ucraina avea tot dreptul sa se asocieze cu UE – deriva din principul egalitatii statelor suverane: dreptul fiecarui stat de a-si hotari singur regimul social, economic si politic – chestiunea asta l-a deranjat pe liderul de la Kremlin. Care a incalcat orice tratat international spre a-si impune planurile de dominatie si de expansiune. Prin Euromaidan nu a fost atacat niciun stat, si atunci cine e agresorul? Cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a atacat Ucraina, integritatea sa teritoriala si suveranitatea sa? Si iarasi stau si ma intreb: cine e oare „criminal si neonazist”, cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a anexat Crimeea incalcand orice norma de drept international, orice tratat international? Un articol din Gandul, citat de mine in aceasta postare, arata, printre altele, ca:

„Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

“Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. “Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.„

Numai ca Dl. Putin ar trebui sa arate care tara a anexat Kosovo. SUA a anexat, cumva, Kosovo? Franta, Germania…? Care? Si atunci? Pe cand acum Rusia a anexat Crimeea… Dar in ceea ce priveste Kosovo sa nu uitam agresiunile facute de fortele de securitate sarbe, spre exemplu Račak massacre, la care agresiune albanezii kosovari aveau dreptul la autoaparare… Iar in privinta posibilitatii ca portul de la Sevastopol sa fie folosit de NATO, Rusia ar fi trebuit sa-si aminteasca de Memorandumul de la Budapesta, pe care, de asemenea, l-a incalcat. Rusia, dupa 1989, a incurajat, din pacate, miscari secesioniste ilegale, cum a fost si in Transnistria unde a condus la crearea unei autoproclamate republici separatiste, cu un regim sprjinit de Kremlin si cu o armata rusa care protejeaza ilegal acest teritoriu, sub forma unei asa zise forte de mentinere a pacii.

Insa ceea ce a facut Rusia pune chestiunea aceasta a Ucrainei si intr-o alta lumina: daca, spre exemplu, Crimeea, e teritoriul rusesc, atunci si Romania are Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt teritorii romanesti, cu populatie romaneasca, de recuperat!! Vladimir Jirinovski a facut referire la aceste lucruri, iar daca te iei dupa logica actuala a Kremlinului atunci, in mod normal, aceste teritorii, care ne apartin, ar trebui sa se intoarca la patria mama, la Romania. Si eu cred ca un astfel de lucru ar trebui sa se intample pentru ca sa poata avea loc normalizarea relatiilor cu Rusia, dar si cu Ucraina. Titulescu ii spunea lui Litvinov: „România şi URSS sunt vecine. Aceasta înseamnă că ele sunt chemate să fie prietene.„. Acum URSS nu mai exista, dar poate sa insemne Rusia, Ucraina… Or, situatia actuala nu e de natura sa intretina aceasta prietenie, chiar daca relatiile dintre Romania si, sa zicem, Federatia Rusa sunt bune.

O alta problema ar fi replica Ucrainei la anexarea de catre Rusia a Crimeii. Va fi una militara? In orice caz, nu cred ca va fi prea usor liniste is pace in Crimeea. Iata o stire de ultima ora:

ULTIMA ORĂ: O a doua victimă în Crimeea. Un paramilitar prorus a fost ucis în Crimeea, după ce în cursul după-amiezii un militar ucrainean fusese împuşcat

Se arata ca:

„Un atac armat la Simferopol, capitala Crimeei, s-a soldat marţi cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al „forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine, relatează AFP.

Alţi doi bărbaţi, un militar ucrainean şi un paramilitar prorus au fost răniţi, a declarat purtătoarea de cuvânt, Olga Kondrahova.

Versiunea pe care a prezentat-o purtătoare de cuvânt diferă de cea a Ministerului ucrainean al Apărării, care a anunţat un mort şi doi militari răniţi.

Potrivit ministerului, elevul-ofiţer S. Kakurin a fost ucis cu un glonţ în inimă, într-un asalt asupra unităţii din care făcea parte, la Simferopol. Căpitanul V. Fedun a fost rănit la nivelul gâtului şi unui braţ, iar un al treilea militar a fost rănit la nivelul capului şi unui picior cu lovituri de baston.

Ministerul – care în urma acestui incident a autoriza militarii ucraineni din Crimeea să-şi utilizeze armele pentru a-şi apăra viaţa -, a declarat într-un comunicat că agresorii, „purtând uniforma militarilor ruşi, erau înarmaţi cu puşti automate şi cu o puşcă cu lunetă”.

Crimeea este controlată de două săptămâni de către forţele ruse şi proruse, care asediază militari ucraineni în baze.

Purtătoarea de cuvânt a declarat, pe de altă parte, că, „în cursul verificărilor la faţa locului, s-a stabilit că tirurile care au vizat atât militari ucraineni, cât şi membri ai forţelor de autoapărare au fost pornit din acelaşi loc”.

Militarul ucis asigura paza unei unităţi militare în care se află serviciile fotografice ale Centrului militar de topografie şi navigaţie, a precizat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

Tuturor militarilor care se aflau pe teritoriul acestei unităţi le-au fost confiscate documentele şi armele.

„Li s-a spus că sunt arestaţi”, a continuat purtătorul de cuvânt, fără să fie în măsură să precizeze numărul acestora.

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.”

Vom avea un razboi de gherila…? Aici se poate transforma foarte usor intr-o confruntare intre militii rivale, fara sa se angajeze din vreo parte o confruntare militara autentica, un razboi intre doua state. Spre exemplu, fortele ucrainene sa fie sprijinite de Occident si SUA, sa se caute a se atrage luptatori in aceste forte, iar rusii vor face acelasi lucru si uite asa va incepe „tangoul” in Crimeea. Deocamdata e greu de spus ce va fi, insa evolutiile foarte recente confirma o asemenea posibilitate. O alta mare problema ramane situatia economica precara a Ucrainei.

Dar Transnistria…? Este iarasi o chestiune neclara ce se va intampla… Nu se va alipi la Rusia, nu cred. Insa oricare astfel de demersuri nu pot sa lase indiferenta Romania si nu putem fi indiferenti fata de populatia romaneasca din Transnistria, supusa la persecutii de catre regimul separatist de acolo.

Dupa parerea mea, in conditiile in care Rusia a anexat Crimeea, trebuie data o replica si inlaturat regimul separatist din Transnistria. Aceasta axa, Crimeea – Transnistria, controlata de rusi, e periculoasa la adresa UE si NATO. De aceea acest „cap de pod”, regimul separatist, pro rus, din Transnistria, trebuie inlaturat. Sa nu uitam ca separarea Transnistriei de Republica Moldova poate fi socotit, cred, un act de agresiune la adresa Republicii Moldova!

Situatia in zona ramane incurcata…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Despre situatia din Ucraina

Gandul

Violenţe fără precedent în Ucraina. 26 de oameni au murit. Merkel s-a înţeles cu Putin pentru oprirea violenţelor iar Obama îl ameninţă pe Ianukovici: Vor exista consecinţe. LIVE STREAM

de Iuliana Enache – Mediafax, Valentin Vidu

Se arata, printre altele, ca:

„Violenţele din centrul Kievului au ajuns, marţi seară, la cote fără precedent, după ce autorităţile au intervenit în forţă pentru a-i dispersa pe manifestanţi. Sute de oameni au fost răniţi, iar bilanţul morţilor creşte de la o oră la alta, atât de partea protestatarilor, cât şi de cea a poliţiştilor. Liderii internaţionali condamnă violenţele şi cer regimului Ianukovici să le pună capăt, iar UE discută impunerea de sancţiuni Ucrainei. Gândul vă ţine la curent, în timp real, cu desfăşurarea evenimentelor şi vă pune la dispoziţie un stream video din capitala Ucrainei

Ciocniri violente între manifestanţi şi forţele de ordine au izbucnit marţi dimineaţă în apropierea Parlamentului de la Kiev, care examina o reformă constituţională ce reduce competenţele prezidenţiale. Marţi seară, Poliţia a intervenit în forţă, 26 de oameni fiind ucişi în timpul confruntărilor, după ce, iniţial, Opoziţia anunţase că trei persoane au fost împuşcate mortal. Numărul răniţilor a trecut de 364, printre aceştia aflându-se 15 jurnalişti, unii de la Reuters şi Associated Press. Potrivit Ministerului de Interne, 47 de poliţişti au fost răniţi, relatează CNN, o parte din morţi provenind din rândurile forţelor de ordine. Înainte de intervenţie, două avioane de vânătoare au survolat centrul Kievului, la înălţime medie, în încercarea de a-i intimida pe opozanţii regimului Ianukovici. Guvernele străine, de la cel al SUA până la cel al Suediei, le cer autorităţilor ucrainene să înceteze violenţele. În ciuda numărului de morţi şi răniţi în continuă creştere, 30.000 de protestatari rămân pe poziţii. Târziu în noapte, liderii Opoziţiei au avut o serie de discuţii cu preşedintele Ianukovici. Fără niciun rezultat însă, pentru că acesta le-a cerut, potrivit lui Vitali Kliciko, doar să părăsească piaţa şi să predea armele pe care protestatarii susţin că nu le au.

Ministrul de Externe al Poloniei a fost mandatat de UE să conducă negocierile cu Ucraina, iar joi va avea loc o întâlnire între preşedintele Ianukovici şi miniştrii de externe ai Poloniei, Franţei şi Germaniei.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că a obţinut acceptul telefonic al lui Vladimir Putin, de a face totul pentru oprirea escaladării violenţelor din Ucraina.

Ianukovici l-a schimbat pe şeful Armatei, un general care anterior declarase că nimeni nu are dreptul să folosească forţe armate pentru a limita drepturile cetăţenilor. Schimbarea vine în contextul în care Armata va face parte din operaţiunea anti-teroristă declanşată de serviciul secret ucrainean SBU, care include angajarea persoanelor extremiste şi înarmate.

UPDATE 23.30 Viktor Ianukovici anunţă un armistiţiu şi reluarea negocierilor cu opoziţia

UPDATE 23.10 Barack Obama a avertizat Ucraina că vor exista „consecinţe” dacă vor fi depăşite limitele

UPDATE 20.45Preşedintele Viktor Ianukovici l-a înlocuit pe şeful Statului Major al Armatei, după ce atribuţiile Armatei au fost sporite, ca urmare a operaţiunii anti-teroriste declanşate de serviciul secret SBU.

Şeful Statului Major, Volodimir Zamana, a fost demis, fiind înlocuit cu Iuri Iliin. În această lună, generalul Zamana a declarat că „nimeni nu are dreptul să folosească forţele armate pentru a limita drepturile cetăţenilor”, conform AFP.

Cu puţin timp în urmă, Ministerul Apărării anunţase că armata ucraineană ar putea face parte din operaţiunea antiteroristă declanşată de SBU. Astfel, armata poate utiliza armele şi poate impune interdicţii de circulaţie, în cadrul măsurilor antiteroriste adoptate pentru neutralizarea „extremiştilor”. „Militarii au dreptul să utilizeze arme în cadrul operaţiunilor antiteroriste”, preciza Ministerul Apărării, citat de AFP. „Militarii au dreptul de a limita şi a interzice circulaţia vehiculelor şi a pietonilor”, a adăugat instituţia.

UPDATE 20.25 Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că s-a înţeles cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, să facă tot ce este posibil pentru a opri escaladarea violenţelor din Ucraina, conform Reuters.

UPDATE 19.45Rusia a amânat până vineri tranşa de 2 miliarde de dolari din pachetul de 15 miliarde destinate ajutorării financiare a Ucrainei, conform Reuters. Motivele ar fi tehnice, conform unor surse din Guvernul Ucrainei.

UPDATE 18.30 Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a sunat pe Viktor Ianukovici pentru a-şi exprima „şocul faţă de ultimele ciocniri din Ucraina, care au dus la un număr important de morţi şi de răniţi”, conform unui comunicat al Comisiei. Barroso a cerut „oprirea imediată a violenţei şi a condamnat folosirea forţei pentru rezolvarea crizei politice”.

UPDATE 17.50 Ministrul de Externe al Poloniei, mandatat de UE să negocieze cu Ucraina, a anunţat că joi are loc o întâlnire cu preşedintele Ianukovici, la care vor participa el şi miniştrii de Externe ai Germaniei şi Franţei. Totodată, SUA a anunţat că se consultă cu UE asupra posibilelor sancţiuni de impus Ucrainei, a anunţat Ben Rhodes, adjunctul consilierului de securitate naţională de la Casa Albă. SUA face presiuni asupra puterii din Ucrainei să retragă miliţia din Piaţa Independenţei şi să impună un armistiţiu, pentru a putea discuta cu opoziţia.

UPDATE 17.20 S-a ajuns la un consens între liderii europeni şi ai instituţiilor UE, pentru a impune sancţiuni Ucrainei, conform adjunctului ministrului de Externe al Poloniei, Piotr Serafim. Acesta a anunţat că premierul polonez Donald Tusk a obţinut reacţii consensuale de la liderii cu care a vorbit la telefon.

Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, se îndreaptă către Kiev, fiind trimis din partea UE.

UPDATE 16:50 François Hollande şi Angela Merkel au condamnat miercuri „acte incalificabile, inadmisibile”, comise în Ucraina, dând asigurări că autorii lor vor fi „sancţionaţi”, relatează AFP. „În Ucraina se produc acte incalificabile, inadmisibile. O violenţă, o brutalitate, o reprimare, iar cancelarul şi cu mine, împreună cu guvernele noastre, am condamnat toate aceste acte şi reprimarea de către putere”, a declarat preşedintele francez, promiţând sancţiuni.

„Suntem alături de bărbaţii şi femeile care suferă la Kiev”, a adăugat Angela Merkel.

UPDATE 16:30 Serviciile ucrainene de securitate SBU au anunţat miercuri lansarea unei operaţiuni „antiteroriste” la nivel naţional, împotriva unor grupări radicale pe care le consideră responsabile de reizbucnirea violenţelor care s-au soldat cu 26 de morţi la Kiev, relatează AFP.

Pentru a justifica această acţiune, şeful SBU Oleksandr Iakimenko a declarat că „în multe regiuni din ţară, clădiri municipale, birouri ale ministerului de Interne, ale securităţii statului şi ale procurorului general, unităţi de armată şi depozite de arme sunt luate cu asalt. Sălile de judecată sunt incendiate, vandalii distrug apartamente particulare, omorând cetăţeni paşnici”.

UPDATE 16:27 Nu mai există pavele în Piaţa Independenţei. Toate au fost scoase, sparte şi pregătite pentru a fi aruncate în forţele de ordine, transmite Reuters.

UPDATE 15:55 Trupe au fost mobilizate între diferite baze militare în vederea consolidării securităţii unor depozite de armament şi instalaţii militare, a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării, relatează agenţia Interfax-Ukraine.

UPDATE 15:12 Protestatarii se strâng din nou în zona EuroMaidanului, potrivit Reuters. AFP transmite că au început noi ciocniri între poliţie, care foloseşte grenade lacrimogene şi tunuri de apă, şi protestatari. […]”

Eu am auzit vorbindu-se si de un eventual razboi civil in Ucraina…

DCNews

Țările vecine Ucrainei se pregătesc de război civil la Kiev. Asul din mâneca Rusiei și trei scenarii de final

de Ionuț Iordăchescu

Se arata ca:

„Țările cu care se învecinează Ucraina se pregătesc pentru eventualitatea unui război civil la Kiev, acolo unde violențele au escaladat, vorbindu-se deschis despre posibilitatea unei scindări a Estului de Vest. SUA și Uniunea Europeană caută soluții pentru rezolvarea crizei ucrainene, în timp ce președintele Vladimir Putin are un mesaj ferm pentru Occident: “nu vă amestecați în Ucraina”. În raport cu Rusia, Europa are o vulnerabilitate pe care Moscova o poate exploata pentru a avea câștig de cauză în Ucraina: insecuritatea energetică.

Cancelarul Angela Merkel s-a întâlnit, vineri, la Berlin, cu premierul polonez Donald Tusk. Întâlnirea nu este o surpriză, mai ales că dl. Tusk face parte din rețeaua de noi contacte pe care Merkel și-a alcătuit-o după ce a obținut cel de-al treilea mandat de  cancelar. După discuțiile cu Angela Merkel, Donald Tusk a declarat că Polonia lucrează la planuri de contingență pentru situația în care va izbucni un război civil în Ucraina.

“Țările cu care se învecinează Ucraina, în particular cele care compun grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia) se pregătesc, desigur, pentru diverse scenarii”, a spus Tusk, citat de EuObserver.

El a adăugat că un grup de experți din cele patru țări ale grupului de la Vișegrad pregătesc o soluție pentru scenariul în care Rusia sistează aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, țară tranzitată de țevile care asigură necesarul de gaze pentru majoritatea țărilor europene. “Ne concentrăm pe evitarea unor astfel de scenarii, în care să se confruntăm cu situații de urgență”, a punctat liderul de la Varșovia.

Prezent și el în Germania, Traian Băsescu, președintele României, țară care se învecinează la nord cu Ucraina, nu a inclus în discursul său aspecte similare celor prezentate de Donald Tusk, însă a blamat un “eșec ak UE”, acela de a nu remarca faptul că țările care au făcut parte din URSS au o sensibilitate diferită vis-a-vis de UE sau NATO, față de foste state comuniste precum România sau Polonia.

Trei scenarii pentru finalul crizei de la Kiev:

1. Soluția de compromis. Ucraina nu ia măsuri drastice în defavoarea relațiilor cu Rusia, dar se angajează serios pe drumul european, cu un orient de aderare la Uniune care să-i mulțumească pe protestatarii pro-Occident. Aici intervine rolul Uniunii Europene care trebuie să propună Ucrainei un proiect european viabil, cu un substanțial ajutor economic.

2. Viktor Ianukovici desprinde Estul. Analiștii iau serios în calcul ipoteza secesiunii, în contextul în care, deocamdată, cele două facțiuni nu cedează, iar compromisurile sunt insignifiante în raport cu dimensiunea conflictului. Există o paletă largă de considerende care vine în sprijinul acestui posibil deznodământ. Spre exemplu, în Estul Ucrainei rezidenții vorbesc rusește, sunt ortodocși și loiali Patriarhiei Moscovei, în timp ce ucrainenii din Vest sunt catolici și loiali Patriarhiei Kievului. (O expunere mai amplă a acestor factori o găsiți în articolul lui Bogdan Chirieac – “Ucraina, în război civil“)

3. Rusia folosește mijloace militare. Acest ultim scenariu este extrem, puțin probabil, dar nu trebuie exclus datorită valențelor geostrategice ale Ucrainei, care este în același timp și un important bazin agricol și carbonifer. Iar în timp ce pentru Vest gândirea în termeni militari poate părea arhaică, pentru Rusia nu este. Trebuie menționat că Vladimir Putin a exclus în numeroase ieșiri publice varianta unei intervenții militare în Ucraina. Mai mult, el a respins comparația cu anul 2008, atunci când Rusia a folosit forță militară în conflictul din Georgia, al provinciilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud. În timpul conferinței de presă maraton de la finele anului trecut, liderul de la Kremlin sublinia că Rusia nu-și face probleme în privința celor două porturi de mare importanță pe care le are în Ucraina, Sevastopol și Odessa, pentru că Moscova le controlează sub un contract semnat cu Kievul.

Rolul Generalului Iarnă

Nevoile și amenințările asimetrice cu care se confruntă statele membre UE au lăsat organismul european vulnerabil pe frontul securității energetice. Situația devine cu atât mai delicată cu cât Rusia are mâna deasupra robinetului cu gaze naturale într-o iarnă care a lovit năprasnic Europa, mai ales partea Sud-Estică. Dacă Moscova sistează exportul, cele mai multe țări ar putea rezista 2-3 zile cu rezervele stocate în depozitele subterane.

Cum va face față UE unui astfel de scenariu?”

Iata ce spune si un alt site de analiza politica:

Politicon.md

În Ucraina nu-i război civil, ci o intervenție a Rusiei

analiza de Petru Bogatu

Se arata ca:

„Cuvintele din titlu nu-mi aparțin. Le-a spus joi unul din foștii conducători ai principalului serviciu de securitate de la Kiev. La început declarația acestuia mi s-a părut o exagerare. La o privire mai atentă însă înclin să-i dau dreptate.

Prin Kiev șuieră gloanțele ca la război

Evoluțiile din Ucraina iau o turnură tragică. Câțiva protestatari au fost uciși. Sute de persoane sunt rănite. Există și oameni dispăruți fără urmă.

Kievul pare un câmp de luptă. O linie a frontului. Orașul e împânzit cu baricade, catapulte, fumigene. În aer șuieră gloanțele, iar oamenilor le rămâne doar să ghicească dacă acestea sunt oarbe, de cauciuc sau de război.

Revolta populară se extinde rapid și în provincie. Într-o serie de centre regionale (Lvov, Ternopol, Rovno, Jitomir, Cerkasî ş.a.), manifestanții anti-Ianukovici au preluat controlul asupra sediilor în care se află administrațiile locale.

Toate acestea par a fi semnele unui război civil. Unii comentatori s-au și grăbit să concluzioneze că mitingurile pașnice au degenerat deja într-un conflict armat intern.

În această situație, presa internațională încearcă să se dumerească până unde pot ajunge lucrurile. Se discută pe tema unei posibile invazii străine în Ucraina.

Publicația spaniolă „El Mundo”, bunăoară, într-un articol întitulat „Va interveni oare Rusia în Ucraina”, trage concluzia că, deşi ispita este mare, o agresiune din afară  este puțin probabilă până la finele Olimpiadei de la Soci. Dar și mai târziu nu se știe dacă-i posibilă, scrie ziarul, deoarece Moscova riscă să-și compromită definitiv relațiile cu SUA și UE, ceea ce îi va aduce pagube economice imense.

Logistică rusească

Între timp, Stanislav Recinski, fostul șef al serviciului de presă al Securității Ucrainene (SBU), este de cu totul altă părere. El consideră că în Ucraina a început nu un război civil, ci o intervenție a Rusiei. Nu e vorba, desigur, de introducerea unor trupe regulate străine, ci de o încurajare și de o dirijare din umbră a represaliilor.

Logistica și stilul operațiilor desfășurare de Forțele Speciale împotriva Euromaidan-ului, potrivit lui Recinski, sunt eminamente rusești. În plus, afirmă el, grupul „Berkut”, precum și unitățile armate, folosite contra demonstranților, sunt  consultate în secret de trimiși ai Moscovei. Asasinarea militantului proeuropean Iuri Verbiţki, spune fostul ofițer al SBU, este de asemenea o lucrătură a serviciilor secrete ruse.

De bună seamă, este greu de crezut că Putin va ezita să-i sară în ajutor lui Ianukovici. Căderea acestuia din urmă ar însemna pierderea irevocabilă a Ucrainei pentru Moscova, fapt absolut inacceptabil pentru actualul lider de la Kremlin.

Este curios faptul că ofițerii de miliție refuzaseră să înăbușe acţiunile de protest. În același  timp, fostul ministru de Interne al Ucrainei Luțenko susținea că structurile responsabile pentru menținerea ordinii publice au obosit și nu doresc să lupte cu poporul.

Ulterior însă, lucrurile au luat o întorsătură ciudată. Împotriva Euromaidan-ului au fost aruncate grupuri noi ale forțelor speciale și ale armatei regulate ai căror combatanți vorbesc doar în rusește și acționează cu o ferocitate ieșită în comun. Se poate spune că anume comportamentul lor voit violent a provocat mulțimile, obligându-le să riposteze.

Nu se poate trece sub tăcere nici faptul că deputatul Radei Supreme din partea Partidului Regiunilor, Oleg Țariov, a îndemnat Rusia să intervină militar în Ucraina pentru a pune capăt influenței americane în această țară. Există și alte voci care așteaptă să vină rușii.

Internaționalizarea conflictului intern

Oricum, fără sprijinul Moscovei Ianukovici nu s-ar fi încumetat, pesemne, să înăsprească legislația, adoptând niște norme juridice extrem de restrictive și de vădită inspirație putinistă. Ca să nu mai vorbesc de duritatea necruțătoare cu care sunt reprimate manifestațiile. Se creează impresia că președintele a aruncat zarurile, simțind că are un spate tare în Est.

Rămâne de văzut încă, desigur, cât de mult s-a implicat efectiv Moscova în situația din Ucraina. Deocamdată un lucru este cert. Se prefigurează o internaționalizare  accentuată a conflictului. Vineri,  Stefan Fule, comisarul european pentru Extindere, a sosit la Kiev în noua sa calitate de reprezentant special al UE.

Vicepreședintele american Joe Biden i-a cerut telefonic lui Victor Ianukovici încetarea grabnică a reprimării manifestațiilor, amenințând cu sancțiuni. O atitudine similar a adoptat și cancelarul Angela Merkel. Concomitent, Partidul Popular European propune convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pentru dezbaterea chestiunii ucrainene.

Nu încape îndoială că un eventual compromis menit să impună dacă nu pacea, cel puțin un armistițiu poate fi atins doar pe plan extern. Ucraina e o carte mult prea mare ca să-i lase impasibili pe marii jucători ai lumii.

Război civil sau intervenție rusă, la Kiev e o confruntare sângeroasă cu morți și răniți. Asistăm la o libanizare periculoasă a vecinei noastre din Est.”

Eu ma intreb daca ucrainenii se gandesc serios la ce consecinte ar putea sa aiba actiunile lor… In conditiile in care un razboi civil ar putea desparti Estul Ucrainei de partea sa Vestica se pun, cel putin pentru Romania dar nu numai, doua probleme:

1. Nu se vor mai putea mentine efectele Pactului Ribbentrop – Molotov;

2. Nu vor mai putea fi respectate Acordurile de la Helsinki care sunt in vigoare (sa ma corecteze cineva daca gresesc).

Este clar ca ar fi absurd sa se mentina efectele Pactului Ribbentrop – Molotov in cazul unei dezmembrari teritoriale a Ucrainei. Noi avem teritoriile noastre acolo si avem obligatia inclusiv morala de a le lua sub obladuire si de a le recupera in sfarsit dupa atatia ani. Astfel punctul 4 din Declaratia de Principii de la Helsinki – integritatea teritoriala a Ucrainei  – nu va mai putea fi respectat intrucat o asemenea situatie va conduce la modificari de teritorii: Polonia isi va lua partea care i-a apartinut, Romania partea din Ucraina care i-a apartinut, Slovacia la fel. Pentru ca Vestul Ucrainei nu va putea subzista de sine statator fiind. O actiune militara de recuperare a acestor teritorii nu e deloc exclusa!! Noi avem Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt, de fapt, provincii romanesti! Si numai asa trebuie sa se intample!! Pentru ca dezmembrarea Ucrainei inseamna o noua pozitionare geopolitica in care influenta Rusiei ar fi redusa si „impinsa” spre granitele sale. Intr-un astfel de scenariu o unire a Romaniei cu toata Basarabia este posibil, si ar putea antrena inclusiv alungarea regimului separatist din Transnistria.

DE citit si…

Mediafax

Focuri de armă cu muniţie de RĂZBOI la Kiev: Cel puţin 100 de morţi, 67 de poliţişti luaţi ostatici. Ianukovici e de acord cu alegeri anticipate în 2014. Un guvern de uniune naţională ar urma să fie creat în 10 zile. Opoziţia susţine că nu există acord cu Ianukovici – LIVE TEXT, LIVE VIDEO, FOTO

Se arata, printre altele, ca:

„Focuri de armă cu muniţie de război s-au desfăşurat joi în centrul Kievului, conform AFP. Cel puţin 100 de persoane au murit, alte aproximativ 500 fiind rănite, au afirmat surse medicale citate de CNN. Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acceptat formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk, citat de AFP. Opoziţia a negat un acord cu Ianukovici.

UPDATE 23:11 Ministerul ucrainean al Sănătăţii a anunţat un bilanţ de 75 de morţi începând de marţi

Violenţele de la Kiev s-au soldat cu moartea a 75 de persoane începând de marţi, a anunţat joi Ministerul ucrainean al Sănătăţii într-un comunicat.

Bilanţul precedent anunţa 67 de morţi începând de marţi. În plus, începând de joi dimineaţă, „76 de persoane sunt spitalizate în stare gravă”, a adăugat Ministerul ucrainean al Sănătăţii.

UPDATE 21: 50 Opoziţia din Ucraina susţine că nu există niciun acord cu regimul Viktor Ianukovici

Liderii opoziţiei ucrainene susţin că, deocamdată, nu s-a ajuns la un acord cu regimul Viktor Ianukovici, în pofida anunţului privind alegerile anticipate, iar miniştrii de Externe trimişi de UE au revenit la preşedinţia Ucrainei, informează AFP.

„Deocamdată, nu s-a ajuns la niciun rezultat”, a declarat unul dintre liderii opoziţiei, Vitali Kliciko, după întrevederea cu miniştrii de Externe din Franţa, Germania şi Polonia, aflaţi la Kiev.

Laurent Fabius (Franţa), Frank-Walter Steinmeier (Germania) şi Radoslaw Sikorski (Polonia) negociază cu Administraţia Viktor Ianukovici şi cu liderii opoziţiei un plan pentru depăşirea crizei din Ucraina, după violenţe soldate cu aproximativ 100 de morţi.

Cu puţin timp în urmă, premierul Poloniei anunţase că preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar accepta organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în cursul anului 2014, precum şi formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile.

Principala revendicare a opoziţiei ucrainene era organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate.

UPDATE 21:09 Un guvern de uniune naţională ar urma să fie creat la Kiev în curând

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acceptat formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, anunţă premierul Poloniei, Donald Tusk, citat de AFP.

UPDATE 20:58 Viktor Ianukovici este de acord să convoace alegeri anticipate în 2014

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, este de acord cu organizarea de alegeri anticipate în anul 2014, anunţă Preşedinţia de la Kiev, citată de AFP.

„S-a convenit cu preşedintele Ianukovici ca alegerile parlamentare şi prezidenţiale anticipate să aibă loc în 2014”, a declarat Tusk.

UPDATE 18:15 Cel puţin 67 de protestatari au murit joi la Kiev, anunţă autorităţile

Autorităţile regionale din Kiev au confirmat moartea a 67 de manifestanţi în violenţele comise joi în capitala Ucrainei, informează AFP.

UPDATE 17:20 Şaizeci şi şapte de poliţişti au fost luaţi ostatici de protestatari

Şaizeci şi şapte de agenţi de poliţie au fost capturaţi de manifestanţi proeuropeni, la Kiev, anunţă Ministerul ucrainean de Interne, avertizând că ar putea decide o intervenţie în forţă pentru eliberarea „ostaticilor”.

„În cursul atacurilor extremiştilor, 67 de agenţi ai Ministerului de Interne au fost capturaţi”, precizează instituţia.

„Forţele de ordine au dreptul să utilizeze armele pentru eliberarea colegilor”, avertizează Ministerul de Interne.

UPDATE 16:25 – CNN: Bilanţul violenţelor este de cel puţin 100 de morţi

Cel puţin 100 de persoane au murit, joi, în cursul violenţelor de la Kiev, alte aproximativ 500 fiind rănite, afirmă surse medicale citate de CNN.

Bilanţul a fost furnizat de şeful serviciului medical al protestatarilor proeuropeni.

Acest bilanţ nu a fost confirmat de surse oficiale. Până acum, pentru violenţele de joi exista un bilanţ confirmat de 21 de morţi.

Potrivit AFP, bilanţul total al violenţelor izbuncite marţi este de 53 de morţi. […]”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

1 Decembrie

Nu, nu cred ca e demodat sa fii patriot in zilele noastre. Pentru cel ce simte romaneste 1 Decembrie are o semnificatie deosebita: este ziua tuturor romanilor! Este simbolul unitatii nationale a romanilor, atat pentru cei din tara cat si pentru cei care traiesc peste hotare. Si ma gandesc la milioanele de romani care muncesc in alta parte si care trebuie sa-si reaminteasca in aceasta mare zi de radacinile lor, care sunt aici, in Romania. Ma gandesc la Basarabia, pamant romanesc si la fratii nostri de acolo, de care am fost despartiti datorita unei istorii vitrege, cu gandul la implinirea unirii cu Romania, unire care cred ca se va realiza mai curand decat ne asteptam.

Declaration of unification of Bessarabia and Romania (Photo credit: Wikipedia)

Pe de alta parte 1 Decembrie ar trebui sa reaminteasca fiecarui roman ca trebuie sa contribuie la propasirea patriei noastre! Astazi cuvinte precum progres, dezvoltare economica, prosperitate a poporului sunt pentru multi romani doar vorbe. Si trebuie sa spunem cu tristete ca multi considera ca va fi poate mai rau anul viitor. De aceea aceasta mare zi ar trebui sa-i faca mult mai responsabili pe cei care sunt la carma acestei tari pentru a cauta si a gasi cele mai bune solutii pentru dezvoltarea tarii noastre, pentru asigurarea unui nivel de trai demn, respectabil pentru fiecare roman! Nu se poate ca la nesfarsit parca Romania sa fie codasa Uniunii Europene! In primul rand, cred, guvernantii sunt cei care trebuie sa ia aminte ca aceasta mare zi ii obliga fata de poporul care i-a ales! Avem datoria ca sa facem ca tara noastra sa fie un loc mai bun pentru a trai, un loc in care sa fii fericit. Cu atat mai mult cu cat unirea cu Basarabia se va intampla nu peste mult timp si va trebui sa-i ajutam ca impreuna sa construim o tara mare si prospera, in care numele de roman sa fie respectat in Europa. Este inadmisibil sa fim in continuare o tara cunoscuta in UE doar prin emigratia ce vine de aici spre Vest. Unirea cu Basarabia trebuie sa impuna un simt de raspundere deosebit de accentuat guvernantilor nostri, repet si subliniez lucrul asta. Si trebuie sa spunem ca avantajele economice pot fi foarte mari. Insa fara responsabilitate, fara seriozitate si buna credinta din partea celor ce sunt la carma tarii avantajele acestea se pot si risipi – de un astfel de lucru trebuie sa ne ferim! Partea cea mai proasta este ca, datorita conditiilor actuale vitrege de la noi din tara, romanul nu mai crede in tara asta. Nu mai are sentimentul ca lucrurile se pot misca spre bine, nu mai are entuziasm. Parca totul s-a pleostit sub povara greutatilor. O astfel de stare de lucruri trebuie schimbata. Pentru ca noi putem foarte mult si actuala stare de lucruri arata ca Romania evolueaza sub capacitatile ei economice reale. Asta e o mare problema ce trebuie neaparat rezolvata. Si ar trebui sa punem un bun inceput inca de acum! Inaintasii nostri care au infaptuit Marea Unire astfel de lucruri le-au avut in vedere: construirea unei tari mari si prospere, o tara si o natiune respectata intre tarile si natiunile lumii. Ar trebui sa ne fie rusine ca ii dezamagim! De aceea gandurile lor, sentimentele lor care au faurit unitatea nationala a tuturor romanilor prin Marea Unire de la Alba Iulia trebuie sa ne fie far calauzitor!

Sa ne ajute Dumnezeu!

La multi ani Romania!!

1 Decembrie!!

De Ziua Nationala d-na Corina Cretu ne-a propus doua teme de meditatie. Am dat un raspuns acolo. Insa as dori sa-mi ingaduiti sa propun si eu o tema de meditatie sau chiar mai multe.

Cat am facut in acesti 22 de ani de democratie si libertate (1989 – prezent) pentru unirea tarii cu Basarabia? Se putea face mai mult? Care ar fi bilantul in aceasta privinta? Ce avem de facut in viitor? Chiar as dori sa stiu cum gandeste tineretul nostru referitor la aceasta problema. Cum vedem azi idealurile nationale?

Si pentru ca e Ziua Nationala, a noastra, a tuturor romanilor, voi pune din nou acest cantec:

Si va invit sa cititi si aici!

Incidentul diplomatic si… relatiile romano-ruse

intr-o foarte buna analiza a lui George Visan pe blogul Civitas’99:

Crizele lunii august: Nimic nou pe frontul de est

O analiza care merita sa fie evidentiata, facuta cu meticulozitate de catre George Visan, in care caracterul actual al relatiilor romano-ruse sunt prezentate sintetic, cu argumente. Concluzia care se desprinde din demonstratie este ca aceste relatii au un caracter adversarial, cu posibilitatea, totusi, a cooperarii punctuale. Defapt au ajuns in acest punct plecand de la o non-relatie, in ciuda mitului relatiei pragmatice. O analiza serioasa, facuta cu acribie.

Bun, acuma cred ca ar trebui sa spun si care este parerea mea despre subiectul discutat. Eu cred ca relatiile romano-ruse nu pot fi bune, in sensul deplin al cuvantului, pentru ca nu prea au cum sa fie bune… Ce vreau sa spun? In primul rand nu pot fi bune datorita Basarabiei. Atata vreme cat Basarabia, in intregime, nu va reveni Romaniei relatiile noastre cu Rusia nu au cum sa fie bune. Pe de alta parte, cred ca ar mai fi o cauza majora pentru care aceste relatii au de suferit: lipsa de incredere reciproca. Din partea noastra, nu prea poti sa ai incredere intr-un vecin, mult mai mare si mai puternic, desigur, care, de-alungul Istoriei, nu prea s-a aratat foarte prieten cu noi. Ba chiar dimpotriva. Poate tocmai datorita ambitiei de mare putere, ce a animat intotdeauna spiritul rus. Dar lucrul acesta s-a facut, din pacate, in detrimentul vecinilor Rusiei… Aici putem vorbi si de Tezaurul nostru, care s-a cam aneantizat pe acolo pe la rusi, de rapirea Basarabiei, ca doua componente principale ale neincrederii in ei.  Dar, dupa parerea mea, exista resentimente fata de rusi din partea tuturor statelor foste comuniste, foste membre ale Tratatului de la Varsovia. Intr-o masura mai mare sau mai mica. Spre exemplu, vezi cazul Poloniei… Rusia a suferit tot timpul de un mare complex, in ciuda dorintei sale de a fi o mare putere dominanta in Europa. Si anume de complexul izolarii sale. Rusia, rusii s-au simtit mai tot timpul izolati, respinsi… Poate si datorita amplasamentului geografic al acestei mari tari. De notat este ca prima Reforma in Rusia (deci cu adevarat o Reforma) a realizat-o Petru cel Mare, inspirandu-se, fara indoiala, din cultura si civilizatia Occidentala. Dar de la Petru cel Mare pana la 1917 in Rusia nu s-au facut deloc reforme. Care ar fi fost necesare, cred eu. Spre exemplu o trecere de la absolutismul monarhic la monarhia constitutionala, de tip modern, occidental, un sistem politic intern bazat pe Parlament, etc. Lucru care ar fi permis Rusiei sa se modernizeze si care nu ar mai fi creat premisele Revolutiei bolsevice de la 1917. Tentativele de Reforma au survenit tarziu, dupa Revolutia de la 1905, cum ar fi libertatea cuvantului si a adunarilor, crearea Dumei de Stat a Imperiului Rus. A mers greu, foarte greu. Tocmai din aceasta pricina (nu mai vorbesc de rumorile privind acuzatiile de tradare si coruptie) s-a creat climatul propice pentru izbucnirea Revolutiei de la 1917. Adica o trecere brusca de la feudalism la comunism… O Reforma brusca, violenta, care a lasat rani adanci in societatea rusa si poporul rus… O Reforma ce a deschis calea efectuarii celui mai mare experiment social la scara planetara: comunismul! Sigur, si in vremurile recente reformele merg greu in Rusia. Totusi, Rusia este o putere de rang secund, dar, totusi, mare. Dar, in general vorbind, Rusia nu a prea reusit sa se impreieteneasca cu vecinii sai. Si cred ca si Occidentul priveste cu oarecare reticenta Rusia… Neincrederea Rusiei in vecinii sai de la vest se bazeaza pe faptul ca Rusia e constienta ca acestia vor trage mai mult catre Occident decat spre Rusia, indiferent de situatie.  Totusi, cred ca si rusii isi dau seama de necesitatea unor relatii pragmatice, dar, cred, nu prea sunt pregatiti pentru asta. Deoarece mentalitatea lor tot una imperiala a ramas, veche, apropo si de faptul ca reformele merg greu acolo. O mentalitate care nu este compatibila cu spiritul vremurilor moderne pe care le traim. Unde mai pui ca este o tara mare, cu multe resurse, dar, totusi, slab dezvoltata in comparatie cu tarile din Apus. Pe scurt, pe langa resentimentele vecinilor si probleme vechi ce nu s-au rezolvat (spre ex. Basarabia) , Rusia nu este atractiva nici ca dezvoltare econimica, nici ca mentalitate de a privi lucrurile.  Toate acestea fac relatiile cu ei greoaie, lipsite de pragmatism, anevoioase… Si, evident, daca asa stau lucrurile, atunci si o unire a Occidentului cu Orientul este de asemenea anevoioasa. Pentru ca sunt conceptii si culturi destul de diferite. In ciuda faptului ca acum se incearca o „spargere” a acestor „bariere” (vezi intentia UE de a acorda drept la libera circulatie, fara viza, a cetatenilor rusi in Europa). Defapt Rusia jinduieste sa fie in Europa si in NATO. Ca nu e in aceste cluburi o face sa se simta deosebit de frustrata si devine rea. Desigur, este ceva copilaresc in aceasta atitudine. Dar, totusi, ar trebui sa intelegem faptul ca Rusia nu-si poate permite sa ramana „in afara lumii”. Mai ales ca are granita cu UE si ca civilizatia si cultura europeana a influentat-o, totusi, mai tot timpul. Acuma ma gandesc la China, care nu are granita cu UE… deci alta situatie. Este clar ca Rusia este invidioasa pe Romania si Bulgaria, tari care au reusit sa fie membre NATO. Nu atat ca NATO ar reprezenta nu stiu ce pericol pentru Rusia, cat invidia ca tari mai mici, foste comuniste, au ajuns acolo unde Rusia nu a putut sa ajunga. In mod clar Rusia considera un succes deosebit (pentru noi) faptul ca suntem in NATO. De aici si invidia.

In incheiere, articolul lui George Visan este foarte bun. Il recomand cu caldura a fi citit!