Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Va multumim pentru activitatea depusa, dar nu mai avem nevoie de serviciile dumneavoastra

Poate o sa va mire ce am sa spun acuma. Nu, nu m-am imprietenit cu Victor Ponta 🙂 . Totusi, atat cei care il simpatizeaza pe premier cat si cei care nu-l simpatizeaza pe premier cred ca trebuie sa recunoasca un lucru: Victor Ponta nu poate face de unul singur autostrazi. Pentru astfel de activitati avem o companie cu un buget urias!!! Aceasta companie – CNADNR – trebuie sa se ocupe cu realizarea de autostrazi si modernizarea drumurilor nationale.

Romania Libera

20 km de autostradă, tot ce poate CNADNR în 2015

Se arata ca:

„Compania de drumuri dispune de un buget de peste 6 miliarde lei, însă va inaugura în acest an cel mult 10-20 km de autostradă, echivalentul a 1% din banii ce îi are la dispoziţie.

CNADNR va marca în 2015 încă un an în care promisiunile făcute cu ușurință de managementul acesteia nu vor fi respectate, în pofida resurselor generoase acordate de stat, dar şi din fonduri europene nerambursabile pentru dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii rutiere.

Într-un interviu acordat recent agenţiei naţionale de presă Agerpres, directorul general CNADNR, Narcis Neaga, a promis că în 2015 vor fi inauguraţi nu mai puţin de 84 de kilometri de autostradă, respectiv ultimele secţiuni rămase neterminate din autostrada A1, sectorul cuprins între Sibiu şi Nădlac.

Ce se va inaugura

Promisiunile semnifică faptul că românii vor putea circula pe autostradă de la Sibiu la Nădlac, cu excepţia lotului 3 din sectorul Lugoj-Deva, aflat în luna iunie la un dezamăgitor stadiu fizic al execuţiei de 12%.

“Sperăm că undeva între 80 și 84 de kilometri, însă această cifră este condiționată și de antreprenori, de evoluția lucrărilor pe șantier”, spunea Neaga în interviul menţionat,  precizând că cifra avansată include şi porţiuni de autostradă care ar fi trebuit inaugurate anul viitor, dar pe care constructorii le vor preda circulaţiei în acest an. Tronsoanele pe a căror deschidere Neaga mizează sunt: Timişoara-Lugoj lotul 2, 25 de kilometri, Lugoj-Deva 17 kilometri din lotul 2 şi 22 de kilometri din lotul 4. Aici Narcis Neaga mai adaugă şi cei 10 kilometri din primul lot din Lugoj-Deva, deschis în 2013, dar pe care nu se putea circula căci acesta nu erau accesibil şoferilor şi alţi 10 kilometri inauguraţi în iulie din lotul 2 Nădlac-Arad, deşi lucrările fuseseră definitivate încă din decembrie 2014. În total, deci, 84 de kilometri de autostradă.

Cum stau lucrurile în realitate

În teren lucrurile nu stau însă pe roze. Acolo unde stadiul lucrărilor este avansat există probleme între CNADNR şi cons­tructor, iar acolo unde relaţiile sunt cordiale lucrările sunt pe la început sau apar şi alte probleme.

Astfel, în cazul lotului 2 din Timişoara-Lugoj stadiul fizic este de 90% în timp ce plăţile făcute către constructorul Tirrena Scavi este doar de 50%, fapt pentru care există dispute majore între companie şi CNADNR, declară surse neoficiale. Dar să vedem cum prezintă un inginer din proiect stadiul lucrărilor pe celelalte tronsoane.

“Nu cred că există şanse mari pentru nici un tronson.  Lotul 2 Lugoj-Deva are probleme cu exproprierile şi cu proiectarea viaductelor. Lotul lui Dorinel Umbrescu, lotul 4,  a luat-o şi el la vale pe 700 de metri,  mai rău decât lotul 3 din Sibiu-Orăştie. Acum s-a ajuns la o haldă de steril în care s-a băgat cupa şi a început să iasă apa de dedesubt “, spune acesta. Loturile dintre Lugoj şi Deva aveau la începutul verii stadii de execuţie dezamăgitor de mici, cuprinse între 8% şi 27%.

Cei 10-20 de kilometri de autostradă inauguraţi în 2015 sunt puţini, comparativ cu bugetul uriaş gestionat de către CNADNR. Sectoarele inaugurate în 2015 vor valora cel mult 100 de milioane de euro, în condiţiile în care compania a avut alocaţi pentru autostrăzi în acest an 500 de milioane de euro. Situaţia nu miră constructorii. “Au doar preocuparea cum să nu facă ca să nu greşească, pentru că nu ştiu ce să facă, aceasta este cauza. Nu vor să facă nimic, căci le este frică să nu greşească. Le trebuie şapte aprobări. Au hârtii ce conţin hotârâri ale lor, sunt semnate de patru oameni şi alţi patru oameni semnează alte hârtii de înaintare a primelor”, spune un constructor ce lucrează cu CNADNR. În același interviu, Narcis Neaga a aruncat vina nerealizărilor CNADNR pe dificultăţile privind exproprierile pe probleme de mediu, pe obţinerea grea  a avizelor de la companiile de stat etc.

De ce bani dispune CNADNR

  •  6,16 miliarde lei buget total din care;

  •  3,89 miliarde lei fonduri nerambursabile;

  •  1,37 miliarde lei de la bugetul de stat;

  •  2,29 miliarde lei este programul de construire a autostrăzilor;

  •  2,23 miliarde lei este programul de reparare a drumurilor naţionale;

  •  745 milioane lei pentru construire variante colore;

  •  1,16 miliarde lei sunt veniturile proprii din rovinete, taxe;

  •  7,32 miliarde lei sunt veniturile totale.”

Cam putin… Lasand la o parte scandalul recent legat de „casele cat Versailles-ul” ale directorilor din comapanie si in ce statiuni de lux, cu cazare de mii de euro pe noapte, isi petrece vacantele seful lor, Dl. Narcis Neaga (despre scandalul recent puteti citi cate ceva aici), nu putem fi satisfacuti de felul in care lucreaza aceasta companie si de felul in care sunt folositi banii pentru constructia lucrarilor, adica practic nu se face. Iar Ponta vrea sa mareasca salariile bugetarilor… Dar ceea ce e si mai scandalos este ca acesti oameni din CNADNR nu dau nimanui socoteala pentru nerealizarile lor. Ei stau tot acolo. Pe salarii bune. Si uite asa timpul trece, leafa merge, dragi tovarasi!! Si uite asa nu se face mai nimic!! Orice angajator serios le-ar fi spus acestor domni si doamne ceea ce scrie in titlul postarii. Iar eu stau si ma intreb: care mai e rostul acestei companii de stat daca nu e in stare sa produca drumuri si autostrazi, avand bani suficienti pentru asta? Ca inteleg ca bugetul de care dispun e unul suficient pentru ca sa-si poata duce la indeplinire obligatiile. Pe cand asa avem o companie care a ajuns sa pagubeasca societatea!!

Lasati-ma cu chestiile astea ipocrite: profilul moral, valoarea morala a omului si altele de genul asta! Nu vreau vorbe goale! Vreau sa vad activitate si sa vad ca aceasta activitate se desfasoara cu rodnicie sporita! Nu se poate? Atunci:

Va multumim pentru activitatea depusa, dar nu mai avem nevoie de serviciile dumneavoastra!!

Daca aceasta companie il ia pe „nu putem ca…” in brate, eu propun sa se inceapa de urgenta restructurari, adica, mai pe romaneste spus, dari afara pentru INCOMPETENTA, si sa se aduca oameni care vor si pot sa faca!! Este inadmisbil ca o societate intreaga sa suporte incompetenta si ineficienta unei companii care, asa cum merg lucrurile, nu-si mai gaseste rostul! Si este inadmisibil sa le mai si mareasca salariile la rectificarile bugetare! Adica noi, contribuabilii ii platim si ei nu muncesc!

Auziti:

„“Au doar preocuparea cum să nu facă ca să nu greşească, pentru că nu ştiu ce să facă, aceasta este cauza. Nu vor să facă nimic, căci le este frică să nu greşească. Le trebuie şapte aprobări. Au hârtii ce conţin hotârâri ale lor, sunt semnate de patru oameni şi alţi patru oameni semnează alte hârtii de înaintare a primelor”, spune un constructor ce lucrează cu CNADNR. În același interviu, Narcis Neaga a aruncat vina nerealizărilor CNADNR pe dificultăţile privind exproprierile pe probleme de mediu, pe obţinerea grea  a avizelor de la companiile de stat etc.   „

Le e frica sa nu greseasca! Mai fratilor, dar aici se presupune ca nu suntem in scoala primara! Ce inseamna asta: „le e frica sa nu greseasca”? Atunci de ce nu sunt adusi oameni mai curajosi! Repet intrebarea: ce inseamna „le e frica sa nu greseasca”? Incompetenta? Atunci ce?

Ceea ce spune Narcis Neaga arata iarasi un lucru indamisibil, daca asa stau lucrurile. In alte tari capitalsite, cu economie de piata, cum e rezolvata problema? Peste tot e rezolvata problema, numai in Romania nu e rezolvata!! Cum pot altii sa contruiasca autostrazi, sa le intretina excelent, numai in Romania nu se poate! Auziti cauza: avizele si autorizatiile, si exproprierile… E halucinant!

Si apropo de „le e frica sa nu greseasca”, cum e posibil ca dupa ce se realizeaza un tronson si „se taie panglica”, dupa cateva luni sa apara ditamai craterul in mijlocul drumului? Ce face firma aia de consultanta, care urmareste lucrarea? In astfel de cazuri tot din cauza avizelor, autorizatiilor si exproprierilor? In toata lumea se fac drumuri bune, care rezista traficului respectiv in mod normal, numai in Romania nu se poate lucrul asta.

Intrebarea care se impune este: cat vom mai tolera aceasta stare de lucruri?

Pe o tema similara, postarea de pe Facebook a D-soarei. Gorghiu:

„Guvernul are de dat explicații pentru inaugurarea electorală a unei autostrăzi care la scurt timp s-a dovedit a fi un pericol pentru circulație – lotul 3 din tronsonul Orăștie-Sibiu. Este încă un exemplu care arată că gândirea electorală dăunează grav proiectelor de dezvoltare. Iată de ce consensul politic pe temele mari – cum este și infrastructura – ne poate feri de proiecte care se surpă (uneori la propriu) după doar câteva luni.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 23, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Autostrada Transilvania

Doua articole foarte interesante din Gandul:

AUTOSTRADA TRANSILVANIA. Emil Boc pentru Gândul: „Cele mai importante sunt tronsoanele Gilău-Mihăieşti şi Câmpia Turzii-Târgu Mureş”. Variantele lui Boagiu

 

CINE PLĂTEŞTE pentru cele 1,25 MILIARDE de euro cheltuite de statul român în 7 ani pentru 52 de km de autostradă construită de Bechtel?

Unii spun (gurile rele ?!) ca ar fi fost „biletul de intrare” in NATO… Sa aiba, oare, dreptate?

 

august 5, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

„Doamna de fier”. De la Transporturi.

Anca Boagiu, desigur. 🙂

Pusa pe fapte mari, doamna ministru vrea ordine in sectorul de activitate al ministerului. E vorba ca in implementarea unor contracte exista o „debandada care trebuie oprita”.

Dar iata ce ne spune Ziare.com:

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat, sambata, ca firmele de constructii din strainatate care lucreaza in Romania sunt libere sa paraseasca tara, daca nu dau dovada de seriozitate.

Prezenta in judetul Vaslui, Anca Boagiu a afirmat ca, in ceea ce priveste implementarea unor contracte, in prezent este „o debandada care trebuie oprita”.

„Noi obligam toti constructorii, prin noile contracte, sa aiba grafice de executie cu sase termene intermediare. Nerespectarea unuia dintre ele atrage dupa sine o penalizare de 500.000 de euro, iar pentru fiecare zi de intarziere o suplimentare de 0,1% pe zi din valoarea contractului. In momentul in care se ajunge la o valoare de 15% din contract, atunci acesta se reziliaza. Stiu ca nu a placut acest lucru, nici rezilierile care au fost pana acum si nici penalitatile pe care le-am aplicat, de 40 de milioane de euro in ultimele zile pentru constructorii de drumuri si inca 24 de milioane de euro pentru firma care executa reabilitarea caii ferate de pe Valea Prahovei. Nu place nimanui, dar debandada din implementarea contractelor pe constructii de drumuri, cai ferate si cai navale in Romania trebuie sa se opreasca”, a afirmat Anca Boagiu.

Ea a subliniat ca toti constructorii care nu sunt seriosi pot parasi oricand tara.

„Cine nu vrea sa munceasca in Romania, exista un aeroport cu un terminal nou, frumos, in forma de vioara. Ii insotim cu servicii de protocol, le asiguram si bilete la business class si ii rugam frumos sa plece in tarile de unde au venit, cu penalitatile aferente. Daca vin cu un pedigree care ii califica in momentul in care semneaza contractul cu noi, atunci sa il mentina si in Romania”, a spus Boagiu.”

De acord in mare parte cu ce spune D-na Boagiu. Problema ar fi si cat de serios e ministerul in raport cu constructorii. Iata un exemplu controversat din trecutul recent, sintetizat in ZF:

Premieră: Ministerul Transporturilor reziliază un contract de 224 mil. euro cu Colas pe motiv de întârziere a lucrărilor

Interesant articol si cred ca merita citit tot. Implicatiile politice in privinta relatiile romano-franceze sunt evidente. Dar, stand si citind articolul, nu se poate sa nu te intrebi: cine are dreptate?

Problema nu e foarte simpla. Colas e o firma mare, serioasa. Contractul era de asemenea substantial si greu de refuzat – uitati-va la suma!

„”Este momentul în care trebuie să se înţeleagă, o dată pentru totdeauna, că România nu este ţara nimănui. Nu este loc în care constructorii au libertatea să nu îşi onoreze obligaţiile, bazându-se pe o clemenţă dusă până la infinit din partea autorităţilor”, a justificat ieri Boagiu gestul de a rezilia contractul cu puternica companie franceză care, până în prezent, a câştigat contracte în România pentru construcţia de drumuri de aproximativ jumătate de miliard de euro. „

Aceeasi retorica atunci ca si acum!

Dar ce spune Colas?

„Colas a câştigat licitaţia pentru acest tronson de autostradă în toamna lui 2008, durata de execuţie a contractului urmând să fie de 24 de luni. Termenul a fost depăşit, ministerul de resort acceptase amânarea recepţiei lucrării, însă compania are şi ea, de partea ei, explicaţii.

Ele sunt următoarele. Odată cu înce­perea lucrărilor au fost descoperite situri arheo­logice, iar pentru ca acestea să nu fie distruse a fost nevoie de o abatere de la traseul iniţial. CNADNR a cerut construc­torului (care răs­punde şi de proiectare) o alternativă. Colas a propus într-o primă variantă construcţia de viaducte, iar în cea de-a doua mutarea auto­străzii mai spre sud, variantă acceptată de CNADNR.

Colas susţine că CNADNR nu i-a pus la dispoziţie toate terenurile necesare pentru continuarea construcţiei pe noua rută, iar Consiliul Judeţean Constanţa nu i-a eliberat la timp certificatul de urbanism. De altfel, acest lucru a fost susţinut ieri şi de prefectul de Constanţa Claudiu Palaz. El a spus că, dacă certificatul de urbanism ar fi fost eliberat la timp de către Consiliul Judeţean, probabil că nu ar mai fi fost reziliat contractul.

Cert este faptul că el a fost reziliat şi asta după ce atât CNADNR, cât şi Colas şi-au notificat reciproc despre posibilitatea ruperii lui dându-şi termene limită pentru rezolvarea problemelor. Termenul Colas a expirat ieri în chiar ziua în care CNADNR a reziliat contractul.

Colas şi-a retras ieri utilajele şi i-a anunţat pe muncitori că au rămas fără locuri de muncă.

„Ca urmare a notificării de reziliere a contractului, Colas a început retragerea utilajelor de pe şantier chiar în perioada în care ar fi trebuit să îşi corecteze deficienţele. Estimăm că în august vom avea semnat un nou contract, iar până la finele anului să începem lucrările fără a conduce la decalaje de termene în ceea ce priveşte starea acestor lucrări”, a afirmat Boagiu, citată de Mediafax.

Ministrul reproşează constructorului fran­cez că a cerut suplimentarea valorii contractului cu 16 milioane euro din cauza modificării traseului pe o distanţă de 14 km din lungimea totală de 20 km a tronsonului. Anterior, Boagiu anunţase că Colas cere în plus 8 mi. euro.

„Au solicitat costuri suplimentare im­portante, adică 16 milioane euro, în condiţiile în care evaluarea consultantului arată că noul traseu costă cu cinci milioane euro mai puţin”, afirmă Boagiu.

Ministrul mai spune că francezii au mai solicitat prelungirea termenului de finalizare a lucrării cu doi ani, pentru 2013,

Ca reacţie la anunţurile repetate din zilele trecute ale ministrului privind rezilierea con­tractului, Colas a susţinut că a primit auto­rizaţiile şi terenurile doar pentru construcţia a 6 km din tronsonul Cernavodă-Medgidia, aştep­tând decizia oficială pentru restul de 14 km.

Decizia Ministerului Transporturilor a avut în­curajarea premierului Emil Boc, care duminică, la Pro TV la emisiunea „După 20 de ani”, a susţinut că instituţia „a luat taurul de coarne” decizând rezilierea contractului amintit.”

Realitatea este descurajanta. Pentru ca nu se poate sa te incurajeze cand citesti ca:

România ar fi trebuit să aibă acum cel puţin 1.000 de kilometri de autostradă, dacă ar fi fost să dăm crezare celor care, de-a lungul vremii, s-au rotit în fruntea Ministerului Transporturilor. Autostrada Transilvania, de pildă, cu o lungime de peste 400 de km ar fi trebuit să fie gata anul viitor, dar din 2004 până în prezent din ea nu au fost construiţi decât 50 de kilometri. Anca Boagiu a spus într-un interviu pentru ZF că lucrările nu se vor mişca cel puţin până în vară pentru că nu sunt bani.Ministerul a avut însă, constant, un buget peste 2 miliarde de euro anual. Între 2005 şi 2010 a avut 12 miliarde de euro cu care a construit 50 km de autostradă.

În ianuarie 2010 a fost semnat contractul cu firmele Vinci şi Aktor pentru construcţia autostrăzii Comarnic – Braşov, însă două luni mai târziu concernul s-a retras fără explicaţii, iar statul nu a primit niciun ban ca despă­gubire.

De data aceasta este posibil ca acest caz să ajungă în instanţă pentru că, probabil, mi­nisterul va cere despăgubiri, contractul pre­văzând penalităţi de întârziere a lucrărilor. Este pentru prima dată când statul reziliază un contract de o asemenea anvergură pe motiv de întârziere a lucrărilor şi de umflare a preţului.”

Adevarul e ca problema acestui minister mai e si alta. Si anume a pierderilor pe care le provoaca companiile sale si a datoriilor pe care acestea le au. Am mai scris pe aceasta tema si aici. Dar  voi cita din nou articolul din Gandul:

WHO’S WHO. LISTA COMPLETĂ a averilor directorilor de la companiile de stat despre care BĂSESCU spune că sunt BOIERII ECONOMIEI. Ei „gestionează” o gaură de 12,75 miliarde de euro. EXCLUSIV

Unde se arata urmatoarele:

Companiile subordonate Ministerului Transporturilor au pierderi mai mari decât cele subordonate Ministerului Economiei

Şeful statului nu a dat niciun exemplu dintre companiile administrate de Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu.

Din cele 119 instituţii (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) din subordinea Ministerului Economiei (MEC) şi a Ministerului Transporturilor (MT), 47 produc – au produs în 2009 – pierderi. Pe ministere, situaţia se prezintă astfel: 40 instituţii (din totalul de 96) de la MEC au pierderi; iar la MT, 7 societăţi din 23 au pierderi.

• Totalul datoriilor cumulate la cele 119 instituţii este (era, la 1 ianuarie 2010) de aproape 17 miliarde de euro (16,99747 mai exact). Pe ministere, situaţia se prezintă în următorul mod: 8.469,47 milioane de euro la MEC, respectiv 8.528 milioane de euro la Transporturi. Aşadar, cele 23 de instituţii de la Transporturi cumulează mai multe datorii decât cele 96 de la MEC.

• Totalul creanţelor este de 4.240,73 milioane euro. Instituţiile subordonate MEC au de adunat 2.391,33 milioane, cele de la Transporturi 1.849,4. Dacă scădem creanţele din cifra datoriilor, rămâne o GAURĂ de peste 12,75 miliarde de euro.

• Pierderile cumulate din 2009 sunt de 1,083 miliarde de euro: 490,52 milioane de euro la MEC, 592,52 milioane euro la MT. Totalul profiturilor din 2009 este de 0,64 miliarde de euro – 595,77 milioane la MEC, 44,7 milioane la MT. Aşadar, instituţiile subordonate MEC sunt mult mai profitabile decât cele subordonate MT. Dacă scădem profiturile din pierderi, rămâne o GAURĂ (anuală) de 443 milioane de euro, care se adaugă arieratelor.”

Revenind la subiect, a ameninta pe constructorii straini nu mi se pare a fi cea mai buna tactica. Este mai bine, dupa parerea mea, ca problemele sa se rezolve pe cale amiabila. D-na Boagiu a ales, in cel mai pur stil Basescu, calea conflictuala. Uitand ca noi nu prea mai avem firme mari de constructii, calificate si in stare sa faca lucrari mari, precum autostrazi. Sau, daca doriti, le avem. Dar sunt falimentare. Pe de alta parte chestiuni cu mersul la acel „aeroport frumos, in forma de vioara” ar putea avea repercursiuni negative nu asupra firmelor socotite drept „neserioase” cat asupra activitatii de constructii de la noi din tara, activitati in care Romania nu prea dovedeste performante impresionante. Sunt de acord cu faptul ca trebuie pusa ordine, dar e foarte important si cum o faci.  Or, de la doamna ministru m-as fi asteptat la mult mai multa diplomatie, cu atat mai mult cu cat a fost ministru al integrarii europene in perioada 2005-2007. Adevarul e ca o asemenea atitudine, precum cea pe care a avut-o D-na Anca Boagiu, nu va rezolva problema constructiei sutelor de kilometri de autostrada, promisi in campania electorala a PDL si nici nu va crea locuri de munca. Si nici nu cred ca va speria firmele straine, care sunt libere sa se duca oricand in alta parte, unde conditiile sunt mai profitabile, mai avantajoase si fara sa le indice doamna ministru unde si cum e aeroportul. Nu stiu cine va fi castigat.

Luatul „taurului de coarne” ar fi trebuit sa insemne construirea celor peste 800 de km de autostrada, promisi in campania electorala, de catre PDL. La modul concret. Ceea ce nu s-a vazut.

Cel mai bine ar fi fost sa fi avut firme romanesti in stare sa faca lucrarile pe care le fac firmele straine. Le-am avut. Au fost, dar nu mai sunt. Una e cand discuti cu al tau, si alta e cand discuti cu strainul… COLAS, spre exemplu, e o firma mare care a preluat, din cate stiu, si firme romanesti. Eu stau si ma gandesc la dezastrul pe care l-ar provoca plecarea acestei firme, COLAS, din tara. Si atunci nu se poate sa nu te intrebi: e oare palaria prea mare pentru D-na Boagiu? Nu de alta, dar nu se poate sa nu te ingrijoreze situatia si, in atari conditii, te gandesti ca poate ar fi fost mai nimerita, in inalta functie de ministru al transporturilor, o persoana cu mult mai multa experienta in domeniu. Activitatea de constructii de drumuri creaza locuri de munca, pe de o parte, dar, pe de alta parte, ea e strict necesara in vederea modernizarii Romaniei. In toata perioada de cand dreapta a fost si este la putere (incluzand perioada guvernarii DA, apoi Tariceanu) nu s-a vazut progres in aceasta activitate. S-a marit, in schimb, Statul, prin angajari masive de functionari si prin mariri de salarii. Nu prea e in regula. Iar acum impresia pe care mi-o lasa D-na Boagiu este ca nu stie sa faca fata unei situatii mai delicate, legate si de criza economica si de problemele multiple pe care le are ministerul, apropo de articolul din Gandul, vizualizat mai sus, pentru ca nu are experienta necesara pentru acest lucru. Eu stau si ma intreb de ce nu reusim sa atragem bani europeni, fonduri europene necesare unui amplu program de constructie de autostrazi. La televizor, nu mai stiu pe ce post, recent, era o chestie interesanta si anume ca doar Ministerul Dezvoltarii, al D-nei Udrea, atrage masiv fonduri europene. De ce nu si la Transporturi? Daca gresesc, imi cer scuze anticipat. Numai ca activitatea de la Transporturi, si asta e perceptia mea (care, recunosc, poate fi foarte subiectiva) este ca nu prea merge treaba, ca se lalaie prea mult cu datul drumului la lucrari, ca nu se lucreaza la modul profesionist, de minister vorbesc!

As dori sa vad realizari cu adevarat la Transporturi!

iunie 5, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Gauri, gauri, gauri… Pe autostrada!!!

Iata un reportaj din Gandul care ne vorbeste despre asa ceva:

Reportaj Gândul: RULETA PE AUTOSTRADĂ. Compania de drumuri: A1 este găurită pe 87 la sută din suprafaţă

de Dan RADU | Victor ROTARIU

Nu stiu… ma incearca o lehamite… cand citesc lucruri de felul asta. Sigur, as fi putut sa pun doar titlul articolului si cu asta basta. Totusi, dand dezgustul la o parte, articolul naste o intrebare: cum e posibil asa ceva? De ce (scuzati-mi, va rog, naivitatea) nu putem sa avem si noi drumuri bune, durabile precum in statele civilizate din Occident. Ajungem sa mergem in hartoape. Dar care sa fie cauza? Pentru ca avem o problema serioasa si la drumurile nationale:

„Nici situaţia drumurilor naţionale (DN) nu este mult mai bună. Dacă doar 13% din A1 nu necesită reabilitări, în cazul DN-urilor procentul este 61,15%, respectiv din cei aproximativ 15.500 de kilometri trebuie reabilitaţi nu mai puţin de 9.588 de kilometri, conform estimărilor CNADNR. Directorul general al companiei a precizat pentru gândul că „suma necesară (pentru reabilitare) este în analiză”.”

Eu nu inteleg de ce nu putem sa facem de la bun inceput o treaba ca lumea, de calitate (ca orice, dar numai despre calitate nu poate fi vorba in aceasta situatie) in loc s-o facem prost, ca pe urma sa cheltuim o gramada serioasa de bani pentru reabilitarea acestor drumuri. Sa fie oare vorba numai de bani? Adica de lipsa resurselor financiare necesare pentru a face o treaba de calitate superioara? Sau mai este si altceva? Iata ce arata reportajul (dar va invit sa deschideti link-ul pentru ca sa admirati si gropile, in toata „splendoarea” lor):

Boagiu, amintiri neplăcute cu reabilitarea A1

Unul dintre cele mai mari scandaluri privind lucrările la A1 a avut loc în 2000, când minstrul Transporturilor era Anca Boagiu, cea care ocupă această funcţie şi acum. Boagiu a preluat atunci mandatul de la actualul preşedinte Traian Băsescu, cel care care părăsit atunci ministerul de restort pentru funcţia de primar al Capitalei. În 2000 s-a finalizat proiectul de reabilitare a autostrăzii A1, licitaţia fiind câştigată cu doi ani în urmă (în mandatul Băsescu) în 1997 de către consorţiul italian Federici Astaldi Todini Italia (FAT), care s-a angajat să termine proiectul în 22 de luni în schimbul a 27 de milioane de euro.

Inaugurarea lucrării a avut loc în toamna lui 2000, panglica proiectului de reabilitare fiind tăiată de Anca Boagiu (mandatul Ancăi Boagiu la Transporturi a fost din 27 iunie până în 28 decembrie 2000). Lucrarea a costat însă, în final, de circa patru ori mai mult decât preţul iniţial, constructorii oferind o garanţie de doar 12 luni, respectiv cât jumătate din durata reabilitării. În scurt timp, între kilometrii 20 – 40, dinspre Bucureşti, au început să se desprindă, aproape la simpla atingere, bucăţi întregi de strat asfaltic.”

Si mai spune ca:

„Regii asfaltului” se bat în oferte să construiască autostrăzi

CNADNR a anunţat marţi seară că a primit 15 oferte pentru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad, de 38,8 kilometri, estimată să coste 993 de milioane de lei. Autostrada a fost împărţită în două tronsoane, unul de 22,2 kilometri, estimat la 486 de milioane de lei, fără TVA, pentru care s-au depus şapte oferte, şi unul de 16,6 kilometri, estimat să coste 506 milioane de lei, pentru care s-au depus opt oferte. Printre consorţiile de firme care au depus oferte se numără şi Romstrade – MonteAdriano – Donrep Construct.

Compania Romstrade este controlată de Nelu Iordache, cunoscut pentru numărul mare de contracte pe care le-a avut cu statul în domeniul infrastructurii. În al doilea se regăseşte numele unui alt „rege al asfaltului”, Dorinel Umbrărescu, cel care deţine firma Spedition UMB, liderul consorţiului UMB-Tehnostrade Carena, care şi-a depus oferta de construcţie a acestui sector alături de alte şase consorţii şi o companie, Alpine.”

Sa speram (daca mai are rost…) ca macar aceasta mica autostrada de 38,8 km – Nadlac – Arad – o sa iasa mai bine. Cazusem pe ganduri la expresia aceasta: „regii asfaltului„. Ce semnificatie ii putem da? Adica in ce sens regi ai asfaltului? Eu cred ca aceasta expresie, care are o anumita stralucire (doar vorbim de regi; contine, dupa cum usor se poate observa, un superlativ) ar trebui sa arate ca firma care este numita asa, si care incepe lucrarea respectiva, ar trebui s-o execute nu exemplar, ci mai mult decat exemplar! Spre exemplu, ar trebui sa vedem ca 10 ani de zile pe drumul national respectiv, sau pe autostrada respectiva, executata de un rege al asfaltului, nu apare nici urma de degradare. Retineti, nici urma de degradare. Nu am vorbit de gropi. Caci am exclus de la bun inceput aparitia gropilor. In asemenea conditii, cand ai executat o lucrare la modul exceptional de bine, te poti numi intr-adevar rege al asfaltului. In caz contrar, aceasta denumire contine in insasi continutul ei o batjocura deosebit de usturatoare. Si pe buna dreptate. Pai ce fel de rege al asfaltului esti (auziti, rege!!) cand dupa numai cateva luni, dupa ce primul ministru si ministru de resort, impreuna cu o pleiada intreaga de oficialitati, merg sa taie panglica si sa inaugureze drumul respectiv, apar ditamai craterele in drum, ditamai fagasele? Eu stau si ma intreb: cum e posibil ca Romania sa se faca de ras in asa hal in fata Europei..? Nu se poate sa nu te intrebi (pentru ca un astfel de articol nu se poate sa nu puna intrebari) unde sunt firmele romanesti, unde sunt specialistii romani? Uitati-va ce cratere sunt pe aceasta biata autostrada A1…

Care sa fie cauza unei astfel de stari de fapt? Daca nu sunt bani, atunci de ce nu se face, cu cati bani sunt (ca totusi sunt, nu se poate spune ca sunt zero lei, nu?) o treaba buna. Macar satisfacatoare, poftim, ca sa mai scad putin din nivelul de exigenta, pentru ca vad ca nu suntem in stare. Macar de o treaba satisfacator facuta suntem in stare?

Iata un alt articol din Gandul:

Boagiu: pentru autostrada Comarnic-Braşov sunt buni şi banii chinezeşti

de Adrian POPESCU

Ministrului Transporturilor i-ar surade un parteneriat public-privat cu firme chinezesti. Ideea nu e rea, pentru ca s-ar putea sa fie mai ieftin. Sa speram ca si mai bine decat pana acum. Iata ce arata printre altele articolul:

„Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a anunţat duminică, într-o conferinţă de presă la Braşov, că pentru materializarea proiectelor de infrastructură – în primul rând construirea autostrăzilor – este dispusă la parteneriat public-privat „chiar şi cu firmele chinezeşti”.

„Nu am purtat discuţii cu companii chineze, dar suntem deschişi oricărui finanţator care deţine sumele necesare pentru a investi în infrastructura de transport din România, deci inclusiv firme din China”, a declarat ministrul.

Ea a precizat că politica de finanţare în parteneriat public-privat (PPP) este susţinută şi de către CE. „Inclusiv Comisia gândeşte formule diverse de apli-care a PPP-urilor, astfel încât acest impas al lipsei de finanţare să fie depăşit prin finanţarea făcută de către diverşi investitori”, a explicat Boagiu. „Noi suntem obligaţi să asigurăm competiţie echitabilă între participanţi şi transparenţa procesului, deci oricine preia acest risc al in-vestiţiei poate să participe şi să câştige, deci şi firme din China, de ce nu”, a adăugat ea.

În ceea ce priveşte autostrada Comarnic-Braşov, ministrul sus-ţine că ea este pe lista de priorităţi a Transporturilor. Proiectul au-tostrăzii Comarnic-Braşov s-a blocat în primăvara anului trecut, când consorţiul franco-elen care a câştigat licitaţia, Vinci-Aktor, nu a reuşit să obţină finanţarea necesară construcţiei, de circa 1,3 miliarde de euro.”

Dar toate acestea ne mai arata si altceva, dincolo de orice intrebare justificata sau nu si anume unde ne aflam. Realitatea aceasta ne spune foarte clar unde suntem defapt. Ar trebui identificate cauzele profunde ale unei asemenea situatii. Precum ar trebui pusa foarte serios si problema specialistilor romani, care cam pleaca prin strainataturi, spre zari salariale mai bune decat cele de aici… Pentru ca daca lucrurile stau asa atunci degeaba tot vorbim despre modernizarea Romaniei. Ca in teorie suntem mari specialisti, la modernizarea Romaniei „pe hartie”.

martie 2, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu