Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Amalgam

Iata o serie de stiri interesante din Gandul, Romania Libera si HotNews care descriu o complexa realitate geopolitica:

Barack Obama, discurs istoric în Germania: „Atât timp cât vom avea arme nucleare, nu vom fi niciodată în siguranţă”

De ce Rusia nu consideră serioase propunerile SUA privind dezarmarea nucleară

Agitatie in Transnistria, Parlamentul Republicii Moldova intra in sedinta speciala. Plus: problema Moldovei si Transnistriei a fost discutata la intalnirea lui Ponta cu Merkel – surse

Chişinăul avertizează că este pregătit să riposteze unui eventual atac separatist transnistrean

România „se deschide“ spre Rusia când americanii „se închid“

e titlul editorialului semnat de Cristian Campeanu in Romania Libera.

Şeful CIA, la Bucureşti: „SIE şi SRI sunt remarcabile”

Siria: Bashar al-Assad AMENINŢĂ Europa

Băsescu: România cere Rusiei şi ţărilor vestice să nu aprovizioneze cu armament taberele din Siria

Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu premierul sârb. „Felicitări că aţi găsit resurse pentru acord cu Priştina,înţeleg cât vă e de greu”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Se remarca la Vladimir Putin o mare dorinta de refacere al fostului imperiu sovietic sub egida Rusiei. Lucrurile sunt destul de clare, dupa parerea mea. Rusia doreste o restabilire deplina a influentei sale in Republica Moldova si in acest sens foloseste, drept unealta, regimul separatist din Transnistria. Daca Serbia, impreuna cu Kosovo, se vor integra in Uniunea Europeana influenta Rusiei asupra Serbiei se va diminua si mai mult. Practic, Rusia isi va pierde influenta in Balcani. Acelasi lucru daca Republica Moldova se va integra in UE: inraurirea Rusiei se va diminua si mai mult.

Un alt punct nevralgic pe harta lumii il reprezinta Siria. Actualul razboi civil este expresia confruntarii geopolitice dintre Rusia si SUA. O eventuala indepartare de la putere al lui Bashar al – Assad ar insemna o restrangere a influentei Rusiei in zona Orientului Mijlociu.

Chestiunea care se pune e urmatoarea: ce consecinte pentru securitatea SUA si a intregii Lumi Libere ar avea ducerea la indeplinire a refacerii fostului imperiu sovietic, sub hegemonia de necontestat a Rusiei, chiar daca acest imperiu n-ar fi neaparat unul comunist? In prezent relatiile dintre SUA si Rusia sunt cele mai tensionate de la terminarea Razboiului Rece. Este destul de limpede ca Putin nu mai vede in NATO un partener, ci un adversar. Sistemul antibalistic face destul de dificila o negociere cu Rusia. De asemenea Rusia e impotriva extinderii NATO spre Est, caz in care Alianta Nord-Atlantica ar putea curpinde: Republica Moldova, Ucraina, Georgia.

In discursul rostit la Berlin, langa Poarta Brandenburg, Obama a reiterat principalele linii ale doctrinei sale. Discursul are si o semnificatie simbolica intrucat, inainte de caderea Zidului Berlinului, Poarta Brandenburg separa doua lumi: cea Comunista de cea Libera. In momentul actual ne aflam in plina confruntare intre SUA si Rusia deoarece acestea isi pun, reciproc, probleme dificil de rezolvat. Ne indreptam spre o noua Poarta Brandenburg, spre o noua Cortina de Fier? Putin pare a ramane in continuare tributar conceptiilor sovietice si din aceasta cauza el este o frana in ceea ce priveste occidentalizarea Rusiei. Pe de alta parte, Obama pare sa doreasca depasirea mentalitatilor din timpul Razboiului Rece: considerarea Rusiei drept adversar. Barack Obama a spus:

„”Ameninţările la adresa libertăţii nu vin neapărat din exterior, ci din interior, din propriile noastre temeri. În ultimii 10 ani, America a fost în război, dar s-au schimbat multe de-a lungul acestei perioade. Războiul din Irak s-a încheiat, cel din Afganistan se va încheia în curând, Osama Bin Laden nu mai există”.” (din Gandul; subl. mea)

Si atunci intrebarea care se pune ar fi urmatoarea: pot fi aceste temeri inceputul unui nou Razboi Rece? Observati ca folosesc termenul confruntare, nu conflict. Pentru ca, de fapt, problema cu care ne confruntam este elaborarea unei noi arhitecturi politice, sociale, economice si militare pe plan mondial, care sa asigure pacea si prietenia intre toate popoarele si tarile lumii. De la prabusirea comunismului in Europa de Est problema aceasta a ramas „in aer”, cum se spune. Inlocuirea unei lumi bipolare cu altceva (cu una multipolara!?) prezinta numeroase dificultati. O conceptie foarte clara nu a existat in acest sens de la sfarsitul Razboiului Rece. Obama spunea la Berlin:

„Fie că trăim în Cleveland, Washington, Belfast, Berlin, Atena sau Madrid, toată lumea merită o şansă, dreptul la o economie prosperă pentru toţi, nu doar pentru cei din vârful piramidei, mai spune preşedintele SUA, descriind „insulta unei inegalităţi crescânde”.” (din Gandul; subl. mea)

Si cum s-ar putea realiza lucrul acesta: o economie prospera pentru toti? Se tot vorbeste despre o Noua Ordine Mondiala (v. si aici) dar aceasta nu trebuie sa afecteze libertatea individului. Presedintele George H. W. Bush spunea (cf. Wikipedia):

„Until now, the world we’ve known has been a world divided—a world of barbed wire and concrete block, conflict and cold war. Now, we can see a new world coming into view. A world in which there is the very real prospect of a new world order. In the words of Winston Churchill, a „world order” in which „the principles of justice and fair play … protect the weak against the strong …” A world where the United Nations, freed from cold war stalemate, is poised to fulfill the historic vision of its founders. A world in which freedom and respect for human rights find a home among all nations.” (subl. mea)

O lume in care libertatea si respectul pentru drepturile omului sa-si gaseasca o casa printre toate natiunile.

La Berlin, Angela Merkel, in urarea de bun venita adresata lui Barack Obama, spunea:

„Angela Merkel: „Parteneriatul transatlantic continuă să fie cheia pentru libertate şi prosperitate pentru toţi. Nu poate fi un parteneriat mai bun decât cel dintre SUA şi Europa. Draga Barack, îţi urez bun-venit printre prieteni!„” (din Gandul; subl. mea)

iar replica lui Obama a fost:

Am venit în acest oraş pentru că provocările vremii noastre au nevoie de aceleaşi trăsături definitorii pentru Berlin, spune Obama mulţimii. Preşedintele american aminteşte despre vizita lui John F. Kennedy în urmă cu 50 de ani şi despre provocările de acum, una dintre ele fiind pericolul armelor nucleare.

Obama: „De-a lungul istoriei, soarta acestui oraş s-a redus la o simplă întrebare: Vom trăi liber sau în lanţuri?„” (din Gandul; subl. mea)

De asemenea, Obama a mai aratat ca (citez tot din articolul din Gandul):

Când apărăm libertatea fraţilor homosexuali şi surorilor lesbiene, ne apărăm libertatea noastră, spune Obama, care descrie diverse forme de libertate şi non-discriminare.” (subl. mea)

Trebuie observat ca Angela Merkel este raspicat in favoarea unui parteneriat transatlantic: SUA – Europa, nu Rusia – Europa. Iar Obama, tot raspicat, a spus: „Am venit în acest oraş pentru că provocările vremii noastre au nevoie de aceleaşi trăsături definitorii pentru Berlin„. Ce a vrut sa spuna cu asta? Totusi, pe vremea lui JFK Berlinul era divizat, incepuse sa se construiasca Zidul Berlinului (1961). Acum situatia este cu totul alta si atunci de ce: „provocările vremii noastre au nevoie de aceleaşi trăsături definitorii pentru Berlin? Trecand peste astfel de dificultati, Obama conchide ca avem nevoie de „pace si dreptate”!! Si prosperitate pentru toata lumea!!

Romania ramane, cum arata Paul Morand, „locul de intalnire dintre Orient si Occident”. Sefii serviciilor secrete din SUA si Rusia s-au intalnit la Bucuresti. Cu Traian Basescu!

Reclame

iunie 20, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 126 comentarii

Joc periculos

Gandul:

Iranul a ajuns la capacitatea de a fabrica arme nucleare cu ajutor din străinătate. GALERIE FOTO

Iata ce spune acest articol deosebit de interesant:

„Oficialii Agenţiei Internaţionale de Energie Atomică (AIEA) au fost informaţi, cu documente şi alte dovezi obţinute de serviciile secrete şi de experţi în activităţi nucleare, de faptul că regimul de la Teheran a atins, pe ascuns, capacitatea tehnologică de a fabrica o armă nucleară. Săptămâna aceasta, agenţia ONU care supervizează activităţile nucleare globale va publica un raport privind eforturile nucleare ale Iranului, despre care experţii se aşteaptă să fie extrem de dur, relatează Washington Post.

Documentele puse la dispoziţia AIEA scot la iveală noi detalii privind dezvoltarea unui detonator de mare precizie, un obstacol pe care iranienii s-au chinuit ani de zile să îl depăşească şi se pare că au reuşit, cu ajutorul unui fost savant sovietic, dar şi cu tehnologie din Coreea de Nord şi din Pakistan.

President of Iran @ Columbia University.

Image via Wikipedia

Temerile privind posibilitatea dobândirii bombei atomice de către Iran au condus la noi ameninţări de conflicte armate. Grupuri americane au declarat că temerile asupra acestui raport ar putea fi prea mari, insistând că încă mai este timp pentru a face Iranul să se răzgândească.

David Albright, şeful Institutului de Ştiinţă şi Securitate Internaţională, un grup de cercetători cu care AIEA colaborează îndeaproape, a declarat că noile dovezi duc la concluzia că Iranul „are suficiente informaţii pentru a crea şi a produce un mecanism funcţional de implozie nucleară”. Acest mecanism se bazează pe uraniu puternic îmbogăţit.

Specialistul citat de Washington Post descrie mecanismul, denumit generatorul R265, drept o carcasă hemisferică de aluminiu care conţine o combinaţie de explozibili care detonează cu o precizie de sutimi de secundă. Acest mecanism care conţine o mică sferă de uraniu sau plutoniu îmbogăţit declanşează la rândul său o reacţie nucleară în lanţ.

Cine a ajutat Iranul să dezvolte programul nuclear

Dovezile pe care AIEA le are acum la dispoziţie arată că cercetările nucleare iraniene au avut nevoie de sprijin extern, care ar fi venit din partea fostului om de ştiinţă sovietic Vyaceslav Danilenko, care a colaborat cu Centrul pentru Cercetări Fizice din Iran în anii 1990.

ranul nu a dat voie oficialilor AIEA să inspecteze baza de la Parchin. Conform surselor Haaretz, raportul AIEA va conţine 12 pagini cu detalii, inclusiv documente şi fotografii, care sprijină ideea că Iranul dezvoltă pe ascuns arme nucleare, violând obligaţiile internaţionale.

Rapoartele anterioare ale AIEA au arătat că Iranul dispune de 4,5 tone de uraniu îmbogăţit în proporţie de 3,5%. Dacă această cantitate ar fi îmbogăţită la 90%, ceea ce Iranul este capabil să facă, ar exista suficient material pentru 4 sau 5 bombe atomice.

Oficialii de la Teheran resping acuzaţiile privind cercetările asupra bombei atomice

Oficialii iranieni s-au arătat indiferenţi la constatările raportului. „Lăsaţi-i să publice ce vor ei şi vom vedea”, a declarat ministrul iranian de Externe, fost oficial de vârf al programului nuclear, Ali Akbar Salehi. El susţine că programul nuclear al Iranului este o controversă „100% politică” şi că AIEA este „sub presiunea puterilor străine”.

„Da, avem capabilităţi militare care sunt diferite de ale oricărei alte ţări din regiune. Iran îşi măreşte capabilităţile şi avansul şi de aceea putem să concurăm cu Israelul şi cu Vestul şi în special cu Statele Unite. SUA se tem de capabilitatea Iranului. Iranul nu va permite nimănui să facă o mişcare împotriva sa”, a declarat preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, în cotidianul egiptean al-Akhbar, citat de Reuters.

Deşi AIEA a atras atenţia Iranului de ani de zile să înceteze programele de dezvoltare nucleară, noile dezvăluiri arată un program de cercetare secret mai ambiţios şi mai bine organizat decât s-a presupus până acum.

„Programul iranian nu s-a oprit niciodată”, spune David Albright, fost oficial al AIEA. „După 2003, au fost alocaţi bani unor programe de cercetare nucleare, mascate în instituţii civile”, a adăugat el.

Statele Unite ale Americii urmăresc să sporească presiunile internaţionale asupra Iranului, incluzând lărgirea sancţiunilor aplicate sectoarelor financiar şi bancar din Iran, dar şi creşterea presiunii politice asupra Teheranului. SUA speră că eforturile Washingtonului vor fi susţinute de organizaţii internaţionale, precum ONU, în vederea izolării diplomatice a Iranului.

Noi sancţiuni la adresa Iranului. Rusia se opune

Deşi SUA iau în considerare sancţionarea Băncii Centrale Iraniene, impactul asupra preţului petroului ar putea fi dramatic, în contextul crizei economice mondiale, conform CNN. Oficialii americani au declarat că preşedintele Obama va folosi raportul AIEA pentru a face lobby pentru noi sancţiuni din partea comunităţii internaţionale, împotriva Iranului.

Obama a declarat că a vorbit cu omologul său francez, Nicolas Sarkozy, în cadrul întâlnirii de la Cannes, cu ocazia summitului G20, pe marginea acestei teme. Preşedintele american susţine că ei „s-au înţeles asupra necesităţii menţinerii unei presiuni internaţionale fără precedent pentru ca Iranul să îşi respecte obligaţiile”.

Informaţiile din raportul AIEA vin în contextul acuzaţiilor recente ale SUA către Iran privind complotul de asasinare a ambasadorului saudit din Washington. Există, de asemenea, posibilitatea ca Israelul să lanseze un atac armat asupra instalaţiilor nucleare iraniene, aşa cum s-a arătat în ziarele israeliene de săptămâna trecută, care susţin că există sprijin la nivel guvernamental pentru o acţiune împotriva Iranului.

Pe de altă parte, Rusia consideră că o intervenţie armată împotriva Iranului ar fi o „eroare foarte gravă”, a declarat luni ministrul rus de Externe Serghei Lavrov.

TEHRAN. With Ayatollah Sayed Ali Khamenei.

Image via Wikipedia

 

„Poziţia noastră în această privinţă este bine-cunoscută: ar fi o eroare foarte gravă, cu consecinţe imprevizibile. Nu poate să existe nicio soluţie militară la problema nucleară iraniană, nici la altă problemă a lumii contemporane”, a declarat Lavrov.

Preşedintele israelian Shimon Peres a avertizat duminică după-amiază că „posibilitatea unui atac militar împotriva Iranului este mai aproape decât o opţiune diplomatică”.

Adrian Marica, Andrei Luca Popescu

LUMEA, SUB AMENINŢAREA NUCLEARĂ. Iranul se declară „gata să înfrunte orice provocare”

Iata si un articol foarte recent:

LUMEA, SUB AMENINŢAREA RĂZBOIULUI. Iranul avertizează că atacă Turcia dacă SUA şi Israel vor încerca să-i distrugă instalaţiile nucleare

Se arata, printre altele, ca:

„Un anunţ făcut în această dimineaţă de un general iranian i-a pus pe liderii lumii în alertă şi a alimentat îngrijorările privind izbucnirea unui conflict nuclear. Iranul va bombarda Turcia, dacă SUA sau Israel vor încerca să-i distrugă centrala nucleară, a anunţat luni un comandant al armatei iraniene, citat de Daily Mail. Generalul Amir Ali Hajizadeh, şeful diviziei aerospaţiale a Gărzii Revoluţionare din Iran, a ameninţat că va ataca scutul antirachetă al NATO din ţara vecină.

Sistemul, pe care Turcia l-a instalat în septembrie, este folosit tocmai pentru a preveni atacurile cu rachetă ale Iranului asupra Israelului. Ameninţarea face parte dintr-o nouă strategie a liderului Ali Khamenei, prin care răspunde la ameninţări cu ameninţări, scrie Daily Mail.

Ali Khamenei has been the supreme leader of Ir...

Image via Wikipedia

 

„Dacă vom fi ameninţaţi, vom ataca scutul antirachetă al NATO din Turcia, iar apoi alte ţinte”, a declarat generalul Hajizadeh.

Tensiunile dintre Iran şi Occident sunt în creştere, după ce un raport al Agenţiei Nucleare a ONU (IAEA) a prezentat primele dovezi că Teheranul ar face „experimente secrete”, cu unicul scop de a crea arme nucleare, notează sursa.
SUA şi aliaţii Occidentali suspectează Iranul că încearcă să creeze arme atomice, iar Israelul, care se consideră ameninţat de Teheran, a anunţat că ar putea ataca programul nuclear iranian. Iranul se apără, însă, spunând că programul său nuclear are „scopuri paşnice”.

Conform oficialilor turci, ţinta iranienilor este baza militară din oraşul Kurecik, situat la 700 de km de graniţa vestică a Iranului”

De citit si:

Enemy of Iranian state – Telegraph.co.uk

noiembrie 29, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu