Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Autostrada Transilvania

Doua articole foarte interesante din Gandul:

AUTOSTRADA TRANSILVANIA. Emil Boc pentru Gândul: „Cele mai importante sunt tronsoanele Gilău-Mihăieşti şi Câmpia Turzii-Târgu Mureş”. Variantele lui Boagiu

 

CINE PLĂTEŞTE pentru cele 1,25 MILIARDE de euro cheltuite de statul român în 7 ani pentru 52 de km de autostradă construită de Bechtel?

Unii spun (gurile rele ?!) ca ar fi fost „biletul de intrare” in NATO… Sa aiba, oare, dreptate?

 

Reclame

august 5, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

„Doamna de fier”. De la Transporturi.

Anca Boagiu, desigur. 🙂

Pusa pe fapte mari, doamna ministru vrea ordine in sectorul de activitate al ministerului. E vorba ca in implementarea unor contracte exista o „debandada care trebuie oprita”.

Dar iata ce ne spune Ziare.com:

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a declarat, sambata, ca firmele de constructii din strainatate care lucreaza in Romania sunt libere sa paraseasca tara, daca nu dau dovada de seriozitate.

Prezenta in judetul Vaslui, Anca Boagiu a afirmat ca, in ceea ce priveste implementarea unor contracte, in prezent este „o debandada care trebuie oprita”.

„Noi obligam toti constructorii, prin noile contracte, sa aiba grafice de executie cu sase termene intermediare. Nerespectarea unuia dintre ele atrage dupa sine o penalizare de 500.000 de euro, iar pentru fiecare zi de intarziere o suplimentare de 0,1% pe zi din valoarea contractului. In momentul in care se ajunge la o valoare de 15% din contract, atunci acesta se reziliaza. Stiu ca nu a placut acest lucru, nici rezilierile care au fost pana acum si nici penalitatile pe care le-am aplicat, de 40 de milioane de euro in ultimele zile pentru constructorii de drumuri si inca 24 de milioane de euro pentru firma care executa reabilitarea caii ferate de pe Valea Prahovei. Nu place nimanui, dar debandada din implementarea contractelor pe constructii de drumuri, cai ferate si cai navale in Romania trebuie sa se opreasca”, a afirmat Anca Boagiu.

Ea a subliniat ca toti constructorii care nu sunt seriosi pot parasi oricand tara.

„Cine nu vrea sa munceasca in Romania, exista un aeroport cu un terminal nou, frumos, in forma de vioara. Ii insotim cu servicii de protocol, le asiguram si bilete la business class si ii rugam frumos sa plece in tarile de unde au venit, cu penalitatile aferente. Daca vin cu un pedigree care ii califica in momentul in care semneaza contractul cu noi, atunci sa il mentina si in Romania”, a spus Boagiu.”

De acord in mare parte cu ce spune D-na Boagiu. Problema ar fi si cat de serios e ministerul in raport cu constructorii. Iata un exemplu controversat din trecutul recent, sintetizat in ZF:

Premieră: Ministerul Transporturilor reziliază un contract de 224 mil. euro cu Colas pe motiv de întârziere a lucrărilor

Interesant articol si cred ca merita citit tot. Implicatiile politice in privinta relatiile romano-franceze sunt evidente. Dar, stand si citind articolul, nu se poate sa nu te intrebi: cine are dreptate?

Problema nu e foarte simpla. Colas e o firma mare, serioasa. Contractul era de asemenea substantial si greu de refuzat – uitati-va la suma!

„”Este momentul în care trebuie să se înţeleagă, o dată pentru totdeauna, că România nu este ţara nimănui. Nu este loc în care constructorii au libertatea să nu îşi onoreze obligaţiile, bazându-se pe o clemenţă dusă până la infinit din partea autorităţilor”, a justificat ieri Boagiu gestul de a rezilia contractul cu puternica companie franceză care, până în prezent, a câştigat contracte în România pentru construcţia de drumuri de aproximativ jumătate de miliard de euro. „

Aceeasi retorica atunci ca si acum!

Dar ce spune Colas?

„Colas a câştigat licitaţia pentru acest tronson de autostradă în toamna lui 2008, durata de execuţie a contractului urmând să fie de 24 de luni. Termenul a fost depăşit, ministerul de resort acceptase amânarea recepţiei lucrării, însă compania are şi ea, de partea ei, explicaţii.

Ele sunt următoarele. Odată cu înce­perea lucrărilor au fost descoperite situri arheo­logice, iar pentru ca acestea să nu fie distruse a fost nevoie de o abatere de la traseul iniţial. CNADNR a cerut construc­torului (care răs­punde şi de proiectare) o alternativă. Colas a propus într-o primă variantă construcţia de viaducte, iar în cea de-a doua mutarea auto­străzii mai spre sud, variantă acceptată de CNADNR.

Colas susţine că CNADNR nu i-a pus la dispoziţie toate terenurile necesare pentru continuarea construcţiei pe noua rută, iar Consiliul Judeţean Constanţa nu i-a eliberat la timp certificatul de urbanism. De altfel, acest lucru a fost susţinut ieri şi de prefectul de Constanţa Claudiu Palaz. El a spus că, dacă certificatul de urbanism ar fi fost eliberat la timp de către Consiliul Judeţean, probabil că nu ar mai fi fost reziliat contractul.

Cert este faptul că el a fost reziliat şi asta după ce atât CNADNR, cât şi Colas şi-au notificat reciproc despre posibilitatea ruperii lui dându-şi termene limită pentru rezolvarea problemelor. Termenul Colas a expirat ieri în chiar ziua în care CNADNR a reziliat contractul.

Colas şi-a retras ieri utilajele şi i-a anunţat pe muncitori că au rămas fără locuri de muncă.

„Ca urmare a notificării de reziliere a contractului, Colas a început retragerea utilajelor de pe şantier chiar în perioada în care ar fi trebuit să îşi corecteze deficienţele. Estimăm că în august vom avea semnat un nou contract, iar până la finele anului să începem lucrările fără a conduce la decalaje de termene în ceea ce priveşte starea acestor lucrări”, a afirmat Boagiu, citată de Mediafax.

Ministrul reproşează constructorului fran­cez că a cerut suplimentarea valorii contractului cu 16 milioane euro din cauza modificării traseului pe o distanţă de 14 km din lungimea totală de 20 km a tronsonului. Anterior, Boagiu anunţase că Colas cere în plus 8 mi. euro.

„Au solicitat costuri suplimentare im­portante, adică 16 milioane euro, în condiţiile în care evaluarea consultantului arată că noul traseu costă cu cinci milioane euro mai puţin”, afirmă Boagiu.

Ministrul mai spune că francezii au mai solicitat prelungirea termenului de finalizare a lucrării cu doi ani, pentru 2013,

Ca reacţie la anunţurile repetate din zilele trecute ale ministrului privind rezilierea con­tractului, Colas a susţinut că a primit auto­rizaţiile şi terenurile doar pentru construcţia a 6 km din tronsonul Cernavodă-Medgidia, aştep­tând decizia oficială pentru restul de 14 km.

Decizia Ministerului Transporturilor a avut în­curajarea premierului Emil Boc, care duminică, la Pro TV la emisiunea „După 20 de ani”, a susţinut că instituţia „a luat taurul de coarne” decizând rezilierea contractului amintit.”

Realitatea este descurajanta. Pentru ca nu se poate sa te incurajeze cand citesti ca:

România ar fi trebuit să aibă acum cel puţin 1.000 de kilometri de autostradă, dacă ar fi fost să dăm crezare celor care, de-a lungul vremii, s-au rotit în fruntea Ministerului Transporturilor. Autostrada Transilvania, de pildă, cu o lungime de peste 400 de km ar fi trebuit să fie gata anul viitor, dar din 2004 până în prezent din ea nu au fost construiţi decât 50 de kilometri. Anca Boagiu a spus într-un interviu pentru ZF că lucrările nu se vor mişca cel puţin până în vară pentru că nu sunt bani.Ministerul a avut însă, constant, un buget peste 2 miliarde de euro anual. Între 2005 şi 2010 a avut 12 miliarde de euro cu care a construit 50 km de autostradă.

În ianuarie 2010 a fost semnat contractul cu firmele Vinci şi Aktor pentru construcţia autostrăzii Comarnic – Braşov, însă două luni mai târziu concernul s-a retras fără explicaţii, iar statul nu a primit niciun ban ca despă­gubire.

De data aceasta este posibil ca acest caz să ajungă în instanţă pentru că, probabil, mi­nisterul va cere despăgubiri, contractul pre­văzând penalităţi de întârziere a lucrărilor. Este pentru prima dată când statul reziliază un contract de o asemenea anvergură pe motiv de întârziere a lucrărilor şi de umflare a preţului.”

Adevarul e ca problema acestui minister mai e si alta. Si anume a pierderilor pe care le provoaca companiile sale si a datoriilor pe care acestea le au. Am mai scris pe aceasta tema si aici. Dar  voi cita din nou articolul din Gandul:

WHO’S WHO. LISTA COMPLETĂ a averilor directorilor de la companiile de stat despre care BĂSESCU spune că sunt BOIERII ECONOMIEI. Ei „gestionează” o gaură de 12,75 miliarde de euro. EXCLUSIV

Unde se arata urmatoarele:

Companiile subordonate Ministerului Transporturilor au pierderi mai mari decât cele subordonate Ministerului Economiei

Şeful statului nu a dat niciun exemplu dintre companiile administrate de Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu.

Din cele 119 instituţii (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) din subordinea Ministerului Economiei (MEC) şi a Ministerului Transporturilor (MT), 47 produc – au produs în 2009 – pierderi. Pe ministere, situaţia se prezintă astfel: 40 instituţii (din totalul de 96) de la MEC au pierderi; iar la MT, 7 societăţi din 23 au pierderi.

• Totalul datoriilor cumulate la cele 119 instituţii este (era, la 1 ianuarie 2010) de aproape 17 miliarde de euro (16,99747 mai exact). Pe ministere, situaţia se prezintă în următorul mod: 8.469,47 milioane de euro la MEC, respectiv 8.528 milioane de euro la Transporturi. Aşadar, cele 23 de instituţii de la Transporturi cumulează mai multe datorii decât cele 96 de la MEC.

• Totalul creanţelor este de 4.240,73 milioane euro. Instituţiile subordonate MEC au de adunat 2.391,33 milioane, cele de la Transporturi 1.849,4. Dacă scădem creanţele din cifra datoriilor, rămâne o GAURĂ de peste 12,75 miliarde de euro.

• Pierderile cumulate din 2009 sunt de 1,083 miliarde de euro: 490,52 milioane de euro la MEC, 592,52 milioane euro la MT. Totalul profiturilor din 2009 este de 0,64 miliarde de euro – 595,77 milioane la MEC, 44,7 milioane la MT. Aşadar, instituţiile subordonate MEC sunt mult mai profitabile decât cele subordonate MT. Dacă scădem profiturile din pierderi, rămâne o GAURĂ (anuală) de 443 milioane de euro, care se adaugă arieratelor.”

Revenind la subiect, a ameninta pe constructorii straini nu mi se pare a fi cea mai buna tactica. Este mai bine, dupa parerea mea, ca problemele sa se rezolve pe cale amiabila. D-na Boagiu a ales, in cel mai pur stil Basescu, calea conflictuala. Uitand ca noi nu prea mai avem firme mari de constructii, calificate si in stare sa faca lucrari mari, precum autostrazi. Sau, daca doriti, le avem. Dar sunt falimentare. Pe de alta parte chestiuni cu mersul la acel „aeroport frumos, in forma de vioara” ar putea avea repercursiuni negative nu asupra firmelor socotite drept „neserioase” cat asupra activitatii de constructii de la noi din tara, activitati in care Romania nu prea dovedeste performante impresionante. Sunt de acord cu faptul ca trebuie pusa ordine, dar e foarte important si cum o faci.  Or, de la doamna ministru m-as fi asteptat la mult mai multa diplomatie, cu atat mai mult cu cat a fost ministru al integrarii europene in perioada 2005-2007. Adevarul e ca o asemenea atitudine, precum cea pe care a avut-o D-na Anca Boagiu, nu va rezolva problema constructiei sutelor de kilometri de autostrada, promisi in campania electorala a PDL si nici nu va crea locuri de munca. Si nici nu cred ca va speria firmele straine, care sunt libere sa se duca oricand in alta parte, unde conditiile sunt mai profitabile, mai avantajoase si fara sa le indice doamna ministru unde si cum e aeroportul. Nu stiu cine va fi castigat.

Luatul „taurului de coarne” ar fi trebuit sa insemne construirea celor peste 800 de km de autostrada, promisi in campania electorala, de catre PDL. La modul concret. Ceea ce nu s-a vazut.

Cel mai bine ar fi fost sa fi avut firme romanesti in stare sa faca lucrarile pe care le fac firmele straine. Le-am avut. Au fost, dar nu mai sunt. Una e cand discuti cu al tau, si alta e cand discuti cu strainul… COLAS, spre exemplu, e o firma mare care a preluat, din cate stiu, si firme romanesti. Eu stau si ma gandesc la dezastrul pe care l-ar provoca plecarea acestei firme, COLAS, din tara. Si atunci nu se poate sa nu te intrebi: e oare palaria prea mare pentru D-na Boagiu? Nu de alta, dar nu se poate sa nu te ingrijoreze situatia si, in atari conditii, te gandesti ca poate ar fi fost mai nimerita, in inalta functie de ministru al transporturilor, o persoana cu mult mai multa experienta in domeniu. Activitatea de constructii de drumuri creaza locuri de munca, pe de o parte, dar, pe de alta parte, ea e strict necesara in vederea modernizarii Romaniei. In toata perioada de cand dreapta a fost si este la putere (incluzand perioada guvernarii DA, apoi Tariceanu) nu s-a vazut progres in aceasta activitate. S-a marit, in schimb, Statul, prin angajari masive de functionari si prin mariri de salarii. Nu prea e in regula. Iar acum impresia pe care mi-o lasa D-na Boagiu este ca nu stie sa faca fata unei situatii mai delicate, legate si de criza economica si de problemele multiple pe care le are ministerul, apropo de articolul din Gandul, vizualizat mai sus, pentru ca nu are experienta necesara pentru acest lucru. Eu stau si ma intreb de ce nu reusim sa atragem bani europeni, fonduri europene necesare unui amplu program de constructie de autostrazi. La televizor, nu mai stiu pe ce post, recent, era o chestie interesanta si anume ca doar Ministerul Dezvoltarii, al D-nei Udrea, atrage masiv fonduri europene. De ce nu si la Transporturi? Daca gresesc, imi cer scuze anticipat. Numai ca activitatea de la Transporturi, si asta e perceptia mea (care, recunosc, poate fi foarte subiectiva) este ca nu prea merge treaba, ca se lalaie prea mult cu datul drumului la lucrari, ca nu se lucreaza la modul profesionist, de minister vorbesc!

As dori sa vad realizari cu adevarat la Transporturi!

iunie 5, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Ce inseamna asta?

Iata ce am citit in Gandul:

SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA- O şoferiţă din Braşov s-a blocat în maşină ca aceasta să nu fie confiscată de firma de leasing – VIDEO

Iata si ce spune articolul (dar sunt de vazut si secventele video!):

„Furios că femeia nu vrea să predea maşina, reprezentantul firmei de recuperare loveşte în mod repetat geamul, până când „reuşeşte” să-l spargă. Fiica soferiţei încearcă să intervină şi să îl oprească pe recuperator, însă fără succes.

Tot scandalul din Braşov a durat şase ore, timp în care recuperatorul şi poliţiştii au încercat cu orice preţ să o convingă pe femeie să iasă din maşină. Iniţial, au desumflat roţile. Apoi, au spart geamul şi, în cele din urmă, au reuşit să deblocheze portierele.

Reprezentantul societăţii de leasing spune că nu s-au achitat doua rate la rând şi era îndreptăţit să acţioneze în forţă. Cumpărătorul crede însa că n-a depăşit termenul de plată, aşa că va da în judecată societatea de leasing. Maşina a costat 31.000 de euro, iar femeia au achitat deja 25.000.”

Nu stiu cati se intreaba la modul serios: ce inseamna asta?

Un alt articol interesant tot din Gandul:

De ce nu avem drumuri? Boagiu: „Ne lipsesc constructorii. Când trebuie să facem drumuri, nu putem să le facem decât cu agricultori”

de Ionuţ MORARIU

Articolul, pe care il recomand a fi citit integral, arata printre altele ca:

„”Ne lipsesc constructorii. Am constatat că, atunci când trebuie să facem drumuri, nu putem să le facem decât cu agricultori, nu cu drumari. Drumurile trebuie făcute cu drumari, construcţiile cu constructori„, a declarat ministrul într-o conferinţă de presă. În plus, ea a accentuat exodul de specialişti din domeniu către companiile private. „Avem nevoie de personal calificat, care să se întoarcă în administraţie”, a precizat Boagiu care a menţionat că CNADNR a angajat recent 30 de tineri ingineri şi că vrea să încheie parteneriate cu facultăţile de construcţie din toată ţara.

Megaprogramul românesc de construcţie de autostrăzi, proporţii minuscule

Ministrul a vorbit şi de „cel mai mare program de construcţii de autostrăzi demarat în România”, potrivit Mediafax. În prezent sunt în execuţie 243 de kilometri de autostradă, iar pentru alţi 220 de kilometri sunt pregătite licitaţii. Acest megaprogram, chiar dus la bun sfârşit, ar fi doar o realizare modestă, la scară europeană. În perioada 1990-2009, spaniolii au dat în folosinţă circa 8.800 de kilometri de autostrăzi. Dacă în 1990 reţeaua iberică de astfel de drumuri totaliza circa 4.700 de kilometri, în 2009 statisticile Eurostatului consemnau un nivel de 13.500 de kilometri. Ceva mai mult de 200 de kilometri de autostradă au construit, an de an, timp de 20 de ani şi francezii, atingând un total de peste 11.000 de kilometri. Mai bine la acest capitol au stat şi vecinii maghiari. De la căderea comunismului, guvernele de la Budapesta au reuşit să sporească reţeaua de autostrăzi de la 267 de kilometri până la 1.273 de kilometri, în 2009.
În acest context, şi directorul CNADNR, Daniela Drăghia, transmite un mesaj optimist. „Avem un orizont de timp în care să încheiem o parte din Coridorul IV. Până în 2013 vom putea discuta de lungime de autostradă în jur de 390-400 de kilometri”, spune Drăgia, conform Mediafax.” (subl.mea)

martie 25, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Gauri, gauri, gauri… Pe autostrada!!!

Iata un reportaj din Gandul care ne vorbeste despre asa ceva:

Reportaj Gândul: RULETA PE AUTOSTRADĂ. Compania de drumuri: A1 este găurită pe 87 la sută din suprafaţă

de Dan RADU | Victor ROTARIU

Nu stiu… ma incearca o lehamite… cand citesc lucruri de felul asta. Sigur, as fi putut sa pun doar titlul articolului si cu asta basta. Totusi, dand dezgustul la o parte, articolul naste o intrebare: cum e posibil asa ceva? De ce (scuzati-mi, va rog, naivitatea) nu putem sa avem si noi drumuri bune, durabile precum in statele civilizate din Occident. Ajungem sa mergem in hartoape. Dar care sa fie cauza? Pentru ca avem o problema serioasa si la drumurile nationale:

„Nici situaţia drumurilor naţionale (DN) nu este mult mai bună. Dacă doar 13% din A1 nu necesită reabilitări, în cazul DN-urilor procentul este 61,15%, respectiv din cei aproximativ 15.500 de kilometri trebuie reabilitaţi nu mai puţin de 9.588 de kilometri, conform estimărilor CNADNR. Directorul general al companiei a precizat pentru gândul că „suma necesară (pentru reabilitare) este în analiză”.”

Eu nu inteleg de ce nu putem sa facem de la bun inceput o treaba ca lumea, de calitate (ca orice, dar numai despre calitate nu poate fi vorba in aceasta situatie) in loc s-o facem prost, ca pe urma sa cheltuim o gramada serioasa de bani pentru reabilitarea acestor drumuri. Sa fie oare vorba numai de bani? Adica de lipsa resurselor financiare necesare pentru a face o treaba de calitate superioara? Sau mai este si altceva? Iata ce arata reportajul (dar va invit sa deschideti link-ul pentru ca sa admirati si gropile, in toata „splendoarea” lor):

Boagiu, amintiri neplăcute cu reabilitarea A1

Unul dintre cele mai mari scandaluri privind lucrările la A1 a avut loc în 2000, când minstrul Transporturilor era Anca Boagiu, cea care ocupă această funcţie şi acum. Boagiu a preluat atunci mandatul de la actualul preşedinte Traian Băsescu, cel care care părăsit atunci ministerul de restort pentru funcţia de primar al Capitalei. În 2000 s-a finalizat proiectul de reabilitare a autostrăzii A1, licitaţia fiind câştigată cu doi ani în urmă (în mandatul Băsescu) în 1997 de către consorţiul italian Federici Astaldi Todini Italia (FAT), care s-a angajat să termine proiectul în 22 de luni în schimbul a 27 de milioane de euro.

Inaugurarea lucrării a avut loc în toamna lui 2000, panglica proiectului de reabilitare fiind tăiată de Anca Boagiu (mandatul Ancăi Boagiu la Transporturi a fost din 27 iunie până în 28 decembrie 2000). Lucrarea a costat însă, în final, de circa patru ori mai mult decât preţul iniţial, constructorii oferind o garanţie de doar 12 luni, respectiv cât jumătate din durata reabilitării. În scurt timp, între kilometrii 20 – 40, dinspre Bucureşti, au început să se desprindă, aproape la simpla atingere, bucăţi întregi de strat asfaltic.”

Si mai spune ca:

„Regii asfaltului” se bat în oferte să construiască autostrăzi

CNADNR a anunţat marţi seară că a primit 15 oferte pentru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad, de 38,8 kilometri, estimată să coste 993 de milioane de lei. Autostrada a fost împărţită în două tronsoane, unul de 22,2 kilometri, estimat la 486 de milioane de lei, fără TVA, pentru care s-au depus şapte oferte, şi unul de 16,6 kilometri, estimat să coste 506 milioane de lei, pentru care s-au depus opt oferte. Printre consorţiile de firme care au depus oferte se numără şi Romstrade – MonteAdriano – Donrep Construct.

Compania Romstrade este controlată de Nelu Iordache, cunoscut pentru numărul mare de contracte pe care le-a avut cu statul în domeniul infrastructurii. În al doilea se regăseşte numele unui alt „rege al asfaltului”, Dorinel Umbrărescu, cel care deţine firma Spedition UMB, liderul consorţiului UMB-Tehnostrade Carena, care şi-a depus oferta de construcţie a acestui sector alături de alte şase consorţii şi o companie, Alpine.”

Sa speram (daca mai are rost…) ca macar aceasta mica autostrada de 38,8 km – Nadlac – Arad – o sa iasa mai bine. Cazusem pe ganduri la expresia aceasta: „regii asfaltului„. Ce semnificatie ii putem da? Adica in ce sens regi ai asfaltului? Eu cred ca aceasta expresie, care are o anumita stralucire (doar vorbim de regi; contine, dupa cum usor se poate observa, un superlativ) ar trebui sa arate ca firma care este numita asa, si care incepe lucrarea respectiva, ar trebui s-o execute nu exemplar, ci mai mult decat exemplar! Spre exemplu, ar trebui sa vedem ca 10 ani de zile pe drumul national respectiv, sau pe autostrada respectiva, executata de un rege al asfaltului, nu apare nici urma de degradare. Retineti, nici urma de degradare. Nu am vorbit de gropi. Caci am exclus de la bun inceput aparitia gropilor. In asemenea conditii, cand ai executat o lucrare la modul exceptional de bine, te poti numi intr-adevar rege al asfaltului. In caz contrar, aceasta denumire contine in insasi continutul ei o batjocura deosebit de usturatoare. Si pe buna dreptate. Pai ce fel de rege al asfaltului esti (auziti, rege!!) cand dupa numai cateva luni, dupa ce primul ministru si ministru de resort, impreuna cu o pleiada intreaga de oficialitati, merg sa taie panglica si sa inaugureze drumul respectiv, apar ditamai craterele in drum, ditamai fagasele? Eu stau si ma intreb: cum e posibil ca Romania sa se faca de ras in asa hal in fata Europei..? Nu se poate sa nu te intrebi (pentru ca un astfel de articol nu se poate sa nu puna intrebari) unde sunt firmele romanesti, unde sunt specialistii romani? Uitati-va ce cratere sunt pe aceasta biata autostrada A1…

Care sa fie cauza unei astfel de stari de fapt? Daca nu sunt bani, atunci de ce nu se face, cu cati bani sunt (ca totusi sunt, nu se poate spune ca sunt zero lei, nu?) o treaba buna. Macar satisfacatoare, poftim, ca sa mai scad putin din nivelul de exigenta, pentru ca vad ca nu suntem in stare. Macar de o treaba satisfacator facuta suntem in stare?

Iata un alt articol din Gandul:

Boagiu: pentru autostrada Comarnic-Braşov sunt buni şi banii chinezeşti

de Adrian POPESCU

Ministrului Transporturilor i-ar surade un parteneriat public-privat cu firme chinezesti. Ideea nu e rea, pentru ca s-ar putea sa fie mai ieftin. Sa speram ca si mai bine decat pana acum. Iata ce arata printre altele articolul:

„Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a anunţat duminică, într-o conferinţă de presă la Braşov, că pentru materializarea proiectelor de infrastructură – în primul rând construirea autostrăzilor – este dispusă la parteneriat public-privat „chiar şi cu firmele chinezeşti”.

„Nu am purtat discuţii cu companii chineze, dar suntem deschişi oricărui finanţator care deţine sumele necesare pentru a investi în infrastructura de transport din România, deci inclusiv firme din China”, a declarat ministrul.

Ea a precizat că politica de finanţare în parteneriat public-privat (PPP) este susţinută şi de către CE. „Inclusiv Comisia gândeşte formule diverse de apli-care a PPP-urilor, astfel încât acest impas al lipsei de finanţare să fie depăşit prin finanţarea făcută de către diverşi investitori”, a explicat Boagiu. „Noi suntem obligaţi să asigurăm competiţie echitabilă între participanţi şi transparenţa procesului, deci oricine preia acest risc al in-vestiţiei poate să participe şi să câştige, deci şi firme din China, de ce nu”, a adăugat ea.

În ceea ce priveşte autostrada Comarnic-Braşov, ministrul sus-ţine că ea este pe lista de priorităţi a Transporturilor. Proiectul au-tostrăzii Comarnic-Braşov s-a blocat în primăvara anului trecut, când consorţiul franco-elen care a câştigat licitaţia, Vinci-Aktor, nu a reuşit să obţină finanţarea necesară construcţiei, de circa 1,3 miliarde de euro.”

Dar toate acestea ne mai arata si altceva, dincolo de orice intrebare justificata sau nu si anume unde ne aflam. Realitatea aceasta ne spune foarte clar unde suntem defapt. Ar trebui identificate cauzele profunde ale unei asemenea situatii. Precum ar trebui pusa foarte serios si problema specialistilor romani, care cam pleaca prin strainataturi, spre zari salariale mai bune decat cele de aici… Pentru ca daca lucrurile stau asa atunci degeaba tot vorbim despre modernizarea Romaniei. Ca in teorie suntem mari specialisti, la modernizarea Romaniei „pe hartie”.

martie 2, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu