Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Mandria de a fi francez!

In dezbaterea ce a avut loc la noi, in mass media, s-a pus un foarte mare accent pe aspectul intern legat de aceste alegeri europarlamentare si mult mai putin pe cel european. S-a analizat si s-a dezbatut foarte mult pe tema rezultatului obtinut de partidele noastre si mai putin configuratia Parlamentului European rezultat in urma acestor importante alegeri. De asemenea nu s-a spus mai nimic despre pericolul euroscepticismului ce pandeste Europa.

In postarea precedenta aratam ca e nevoie de mai mult liberalism in Europa, si pentru faptul ca euroscepticismului in mod necesar trebuie sa i se opuna liberalismul si Libertatea. Dar sa vedem rezultatele (partiale deocamdata):

Election results

Cel mai bine ar fi sa urmati link-ul pentru a vedea rezultatele pentru ca, din cate inteleg, ele se actualizeaza in timp. De urmarit si aici. Observam urmatorul lucru: fata de precedentele alegeri, o scadere a PPE, o stagnare a PES si o scadere a ALDE. In rest nu s-a prea schimbat mare lucru. Ceea ce va urma va fi batalia politica pentru presedintia Comisiei Europene. De unde rezulta ca lucrurile vor sta aproximativ la fel ca si pana acum. Atat PPE cat si PES, partidele europene cele mai mari, care au dominat Parlamentul European, nu au reusit sa stopeze ascensiunea ingrijoratoare a partidelor extremiste in Europa. O vor putea face de acum incolo…?

Eu cred ca ar trebui sa vedem care a fost germenul acestui euroscepticism pentru a intelege bine fenomenul. Pe langa faptul ca nu s-a reusit a se da o solutie la actuala criza economica ce inca macina Europa – politicile de austeritate au agravat problema – la baza acestui fenomen de respingere a UE mai stau si alte lucruri. De pilda exclusivismul, nationalismul, etatismul, protectionismul. Or, toate acestea inseamna indepartarea Europei de la bazele sale liberale, pe care a fost constituita. Stiti, desigur, cu totii sloganul PSD: „Mandria de a fi roman!”. Spuneti-mi, va rog, ce este european intr-o astfel de lozinca? Dimpotriva, ea afirma nationalismul, chiar ultranationalismul si nicidecum europenismul. Este cu atat mai surprinzator din partea unui partid de stanga, care ar trebui sa fie internationalist, mai putin nationalist. Asa si francezi spune-vor: „Mandria de a fi francez!”, englezii zice-vor la randul lor: „Mandria de a fi englez!”, la fel si germanii: „Mandria de a fi german!” etc. Cam prea multe mandrii in Europa asta! Nu vi se pare? Ca Biserica noastra bine invata ca smerenia e datatoarea tuturor bunatatilor. Dar un slogan care sa spuna: „Smerenia de a fi roman” nu cred ca veti vedea vreodata! Aceasta exacerbare a nationalismului este, oare, in favoarea acestei Europe Unite? Sa luam politicile socialiste, care sunt etatiste si care, ideologic vorbind, deprima sectorul privat. Ele sunt bazate pe taxe si impozite mari percepute de stat – idee centrala in campania Partidului Socialist Francez, dar care nu au putut stopa ascensiunea Frontului National al Marinei Le Pen. De asemenea conservatorii si laburistii britanici n-au putut impiedica ascensiunea UKIP.

Sa vedem ce spune presa:

Gandul

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Extremiştii câştigă în mai multe state din Uniunea Europeană. Cine revendică preşedinţia Comisiei Europene

Angela Merkel are motive de bucurie, dar o veste îngrijorătoare vine din Franţa, unde Frontul Naţional, formaţiune ultranaţionalistă şi xenofobă, condusă de Marine Le Pen a câştigat euroalegerile obţinând 25% din voturile exercitate. Cum a votat Europa şi cine revendică preşedinţia Comisiei Europene, în Gândul

Pe 25 mai, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Republica Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria au organizat alegeri europarlamentare, la câteva zile distanţă de Marea Britanie şi Olanda, care şi-au chemat cetăţenii la urne joi, ori de Irlanda, care a votat vineri. În vreme ce Cehia şi-a ales eurodeputaţii pe parcursul a două zile – vineri şi sâmbătă, cetăţenii din Letonia, Malta şi Slovacia au votat sâmbătă.

În 2014, rata participării în alegerile europene a fost de 43,11% la nivelul UE, potrivit estimărilor publicate de către Parlamentul European (PE). Este vorba despre o rată a participării care a rămas stabilă în raport cu cea din 2009, când a atins cel mai slab nivel istoric, de 43%.

UPDATE 00.42 Coaliţia de centru-dreapta aflată la putere în Portugalia a fost învinsă categoric duminică de opoziţia socialistă, în alegerile europene, un lucru care traduce o respingere puternică a politicii sale de austeritate, potrivit rezultatelor aproape definitive, relatează AFP.

PS se clasează primul, obţinând 31,6% din sufragii (faţă de 26,58% în 2009), potrivit rezultatelor parţiale înregistrate în 95% din circumscripţii, comunicate de către Ministerul de Interne.

UPDATE 23.42 Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%, potrivit institutului Ipsos. Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.

UPDATE 23.34 Partidul Popular Danez, o formaţiune antiimigraţie, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, difuzat duminică seara de către televiziunea publică DR, relatează AFP. Acest sondaj acordă formaţiunii trei din cele 13 mandate de care va dispune Danemarca în Parlamentul European (PE), în faţa socialiştilor (la putere), care ar obţine 20,2% din sufragii.

UPDATE 23.14 Candidatul conservatorilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene (CE), luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a revendicat duminică victoria taberei sale în alegerile europene, pe contul de Twitter, relatează AFP. „Partidul Popular European (PPE) este pe cale să câştige alegerile europene. Şi revendică, deci, preşedinţia Comisiei Europene„, a scris Juncker.

UPDATE 21.04 Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de Le Monde. Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 %. Alianţa Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 %; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 %.

UPDATE 19.24Conservatorii din CDU/CSU, conduşi de cancelarul Angela Merkel, sunt pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Germania, arată sondaje de tip exit-poll. Alianţa CDU/CSU este creditată cu 36% din voturi (faţă de 37,9% în 2009), iar social-democraţii (SPD), cu 27,5%, faţă de 20,8% în 2009. Noul partid antieuro AFD, înfiinţat în 2013, a obţinut 6,5%.

UPDATE 19.20Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia. Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

UPDATE 18.20 Creştin-democraţii sunt câştigătorii euroalegerilor în Austria. Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP. Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009. Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA. Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009.


375 de milioane de oameni sunt aşteptaţi la urne pentru a-i vota pe cei 751 de membri ai Parlamentului European. În ciuda mizei, rata de participare la scrutinul europarlamentar este foarte scăzută în statele central şi est-europene, cetăţenii preponderent eurofili având tendinţa de a considera euroalegerile un eveniment de rang secund, fără mare importanţă în viaţa de zi cu zi. „Dacă participarea depăşeşte nivelul de 20%, nu va fi o dramă”, declara duminică premierul Poloniei, Donald Tusk, afirmând că  „ar fi rău ca Polonia să fie lanterna roşie” la capitolul lipsei de participare la vot. Afirmaţia a venit în contextul în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la urne în Polonia a fost de 25%.

În Europa Centrală, în 2009, absenteismul a fost de 67%, faţă de 48% în Europa de Vest, iar acum datele ar putea fi asemănătoare, Slovacia deţinând recordul absolut. Conform unor estimări neoficiale publicate de cotidianul SME, doar între 13% şi 15% dintre slovaci au mers la vot sâmbătă, faţă de 19,64% în 2009 şi de 16,97% în 2004. „Rata scăzută de participare se explică şi prin faptul că tematica Uniunii Europene nu polarizează societatea”, afirmă Martin Slosiarik, analist la Institutul de sondare a opiniei publice Focus, citat de Mediafax.

Opinia nu este singulară, Tomas Lebeda, analist politic ceh, explicând la rândul său dezinteresul conaţionalilor săi pentru acest scrutin considerat de rang secund: „Politicile europene sunt percepute ca fiind mai îndepărtate comparativ cu cele naţionale”.

În România, una dintre cele 21 de ţări care a votat duminică, sondajele prefigurau o rată de participare la vot de circa 30%, faţă de 27% în 2009. Aici, primele secţii de votare s-au deschis la ora 7.00. La fel s-a întâmplat în alte două state ale UE, Grecia şi Lituania.

Potrivit primelor estimări privind prezenţa la vot, în Franţa, până la ora 12.00 se prezentaseră la secţiile de votare 15,7% din cetăţenii cu drept de vot, cu aproape două procente mai mult decât în 2009.

În Italia, prezenţa la vot era de 16,5 %, potrivit Comisiei electorală centrală de la Roma, citată de publicaţia La Stampa. În anul 2009, la aceeaşi oră, prezenţa la vot a fost de 17,8%.

În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii cu drept de vot din Ungaria, până la ora 12.00 (ora României) au votat 11,53% dintre persoanele cu drept de vot, cu două procente mai puţin decât la alegerile europarlamentare desfăsurate în 2004 şi 2009.

Prezenţa la vot în Bulgaria, în scrutinul europarlamentar, era, la ora 10.00, de 5,51 %, anunţa Comisia Electorală Centrală de la Sofia, citată de site-ul Novinite.com.”

Adevarul

Europarlamentare 2014: UKIP pe primul loc la europene, după aflarea rezultatelor în două treimi din regiuni

Se arata, printre altele, ca:

„Alegerile europarlamentare au loc sub spectrul incertitudinii şi al neîncrederii în proiectul european. Europenii ies la vot după patru ani de criză economică. Partidele din mainstreamul politic sunt temătoare de furtuna ce o vor isca euroscepticii şi partidele de extremă dreapta.

În primul rând, Parlamentul European va avea si mai multă putere. În virtutea Tratatului de la Lisabona, europarlamentarii vor putea să numeasca şeful Comisiei Europene, aproape la fel cum este ales premierul într-o republică parlamentară. În trecut, membrii statelor alegeau persoana pentru această poziţie prin negociere. Deşi Tratatul de la Lisabona aminteşte că “sefii statelor europene trebuie să ţină cont rezultatele”, şefii guvernelor vor insista să menţină acest privilegiu şi sa nu îl paseze Parlamentului European.

UPDATE 04.42 Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a cerut, duminică, forţelor europene să se reunească în faţa ascensiunii partidelor extremiste şi eurofobe din cadrul alegerilor legislative europene. Înaltul oficial a declarat că este extrem de important ca formaţiunile politice reprezentate în Comisie, mai exact conservatorii, socialiştii şi liberalii, să creeze cât mai curând o majoritate solidă.

UPDATE 03.32 În Marea Britanie, pentru prima dată un partid rebel are şansa reală să câştige în faţa conservatorilor şi laburiştilor. După aflarea rezultatelor în opt din cele 12 regiuni electorale, partidul UKIP ar urma să aibă scorul istoric de 29%, obţinând astfel 18 mandate, mai mult decât conservatorii (13) şi laburiştii (13), relatează AFP.

UPDATE 02.02 Formaţiunea politică Fidesz a liderului ungar Viktor Orban a reuşit să câştige 51,5% dintre voturi, în scrutinul europarlamentar de duminică, devansând partidul ultranaţionalist Jobbik, care a înregistrat un scor de 14,7%.

UPDATE 01.03 În Slovacia, Partidul Social-Democrat a obţinut cel mai mare scor (24%), reuşind astfel să primească patru mandate în Parlamentul European, potrivit celor mai recente exit-poll-uri. În Italia, partidul de centru-stânga a premierului Matteo Renzi, Partidul Democrat, s-a clasat pe locul întâi, cu 29,5%, conform unui sondaj al Institutului Piepoli-Censis, citat de Mediafax. Pe de altă parte, în Portugalia, coaliţia de centru-dreapta aflată la putere a pierdut în faţa opoziţiei socialiste, în alegerile europene. Astfel, Partidul Socialist a obţinut 31,6% dintre voturi, potrivit celor rezultatelor parţiale oferite de Ministerul de Interne.

UPDATE 00.08 Partidul Popular European (PPE) ar urma să câştige alegerile europene de duminică, potrivit unei estimări a PE. Astfel, conservatorii conduc cu 28,10%, ceea ce ar însemna că vor primi 211 de mandate, urmaţi de socialişti (193), liberali (74 de mandate), verzii (58 de mandate), extremă stângă (47 de mandate), independenţi (40 de mandate), conservatori şi reformişti (39 de mandate), Europa Democraţiei şi Libertăţi (33 mandate). Alte 56 de mandate sunt alocate altor partide mai mici.

UPDATE 23.45 În Danemarca, Partidul Popular Danez, o formaţiune care promovează politici anti-imigraţie, a câştigat cele mai multe voturi în scutinul europarlamentar (24,9%), potrivit unor exit-poll-uri realizate de televiziunea TV2. Pe locul secund s-a clasat Partidul Social-Democrat, cu un scor de 20,5%, potrivit aceluiaşi sondaj. UPDATE 23.31 Politicianul creştin-democrat luxemburghez Jean-Claude Juncker, candidatul Partidul Popular European (PPE), şi-a revendicat victoria în cadrul alegerilor europene, într-un mesaj postat pe reţeaua Twitter. „Partidul Popular European (PPE) este pe cale să câştige alegerile europene. Şi revendică, deci, preşedinţia Comisiei Europene”, a scris Jean-Claude Juncker pe contul său de Twitter.

UPDATE 23.25 Rata participării în cadrul alegerilor europene a fost de 43,11%, la nivelul întregii Uniuni Europene, un procent relativ asemănător cu cel din 2009, atunci când s-a înregistrat cel mai slab nivel de prezenta, de 43%, relatează AFP, potrivit estimărilor făcute de Parlamentul European (PE).

UPDATE 23.18 Preşedinta partidului de extremă dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, i-a solicitat, duminică, preşedintelui francez François Hollande, să organizeze „noi alegeri” la nivel naţional. Potrivit sondajelor de tip exit-poll, formaţiunea politică a lui Marine Le Pen s-a clasat pe locul întâi în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu un procent de 25%, relatează AFP.

UPDATE 22.37 Partidul eurosceptic german Alternative fuer Deutschland (AfD) a reuşit în premieră să facă parte din parlamentul europarlamentar, după ce a câştigat şase din cele 96 de locuri ale Germaniei. Partidul cancelarului german, Uniunea Creştin-Democrată, a obţinut duminică cele mai bune rezultate. Pe de altă parte, social-democraţii din Germania s-au situat pe locul doi în cadrul alegerilor europarlamentare.

UPDATE 21.26 De la ora 22.00, puteţi urmări în fereastra de mai jos estimările oficiale ale Comisiei Europene pentru prezenţa la vot în cele 28 de ţări membre. Transmisia live continuă de la ora 23.00, când Comisia Europeană va prezenta primele proiecţii privind viitoarea componenţă a Parlamentului European, calculând numărul mandatelor pe baza procentelor obţinute de fiecare formaţiune.

UPDATE 21.16 Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de ziarul Le Monde. Cu 24 de mandate, Frontul Naţional va fi al patrulea partid naţional ca mărime din Parlamentul European. Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 la sută. Alianţa Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 la sută; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 la sută.

UPDATE 20.33 În Slovacia s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al prezenţei la vot de la intrarea acesteia în UE. Prezenţa la vot nu ar fi depăşit 13%, potrivit euobserver.com.

UPDATE 19.33 Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia. Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

18.32 Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP. Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA. Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009. Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009.

18:00 Conform Euractiv.com, lucrurile în Bulgaria stau în felul următor: GERB (Partidul Cetăţenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul fostului premier Boiko Borissov: 28,3% BSP (Partidul Socialist al Bulgariei), susţinut de preşedintele Sergei Stanishev: 22,4% DPS (Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi): 16,2% BBT (Bulgaria Necenzurată): 6,5% RB (Blocul Reformist): 6,5%

16:30 Şi în Germania se aşteaptă ca participarea la vot să rămână scăzută. Conform unui sondaj realizat de ZDF, binomul CDU/CSU va obţine în jur de 37,5%, SPD va avea 26,5%, Verzii se vor clasa pe locul 3 cu 10% în timp ce euroscepticii de la AfD vor obţine 7%. Stângiştii vor obţine şi ei 7,5% iar democraţii doar 3,5%.

16:20 Italienii s-au pregătit de alegerile europarlamentare. Mişcarea de Cinci Stele condusă de Beppe Grillo a câştigat, până acum, bătălia din stradă, umplând Piaţa San Giovanni din Roma la ultima demonstraţie dinainte de alegeri. Numărul susţinătorilor i-a lăsat cu gura căscată pe liderii celorlalte partide din Italia. „De data asta nu numai că vom câştiga, dar îi şi vom călca în picioare!” […]”

Mediafax

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Rezultate exit poll-uri în Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Austria, Grecia, Polonia, Catalonia

Se arata, printre altele, ca:

Alegătorii din 21 de state europene au fost chemaţi duminică la urne pentru desemnarea a 600 de eurodeputaţi din totalul de 751.

UPDATE 6:58 – Separatiştii din Catalonia s-au clasat pe primul loc la alegerile europene

Separatiştii catalani de stânga din cadrul ERC s-au clasat pe primul lor, duminică, la alegerile prezidenţiale în regiunea lor, devansând coaliţia naţionalistă CiU a preşedintelui Cataloniei, Artur Mas, relatează AFP.

ERC, a doua forţă din cadrul Parlamentului catalan după CiU, a obţinut 23,67 la sută din voturi, potrivit rezultatelor oficiale publicate duminică seara, devansând coaliţia naţionalistă a lui Artur Mas. Această victorie a separatiştilor are loc cu cinci luni înainte de referendumul de autodeterminare pe care preşedintele regiunii vrea să îl organizeze la 9 noiembrie în pofida opoziţiei Guvernului central.

În plus, ecologiştii comunişti din cadrul ICV, favorabili referendumului, s-au clasat pe locul al patrulea cu 10,3 la sută, ceea ce ridică la 55,83 scorul în favoarea consultării.

„Toate forţele care vor să se ajungă (la referendumul prevăzut pentru) 9 noiembrie au avut rezultate excelent”, a declarat liderul ERC, Josep Maria Terricabras.

Participarea la scrutin în Catalonia a crescut cu 10 puncte în raport cu alegerile din 2009, trecând de la 36,9 la sută la 47,6 la sută, un scor superior mediei spaniole şi europene.

Nu va fi „niciun pas în spate” în procesul de autodeterminare, a afirmat preşedintele catalan Artus Mas.

„Acest lucru, după cum înţelegeţi, consolidează procesul politic în favoarea dreptului de a decide şi al consultării şi consolidează faptul că vrem să votăm la 9 noiembrie”, a adăugat el.

ERC câştigă două locuri în Parlamentul European, în timp ce coaliţia naţionalistă catalană (CiU) şi bascii (PNV) obţin trei.

UPDATE 02:10 – Marea Britanie: UKIP va castiga alegerile europene, anunta Farage

Partidul eurofob UKIP va câştiga alegerile europene în Marea Britanie în faţa partidelor tradiţionale, a dat asigurări duminică seara liderul formaţiunii, Nigel Farage, catalogând această victorie istorică drept un „cutremur”.

UPDATE 01:25 – Fidesz a câştigat alegerile europarlamentare în Ungaria

Partidul conservator Fidesz al liderului ungar Viktor Orban a câştigat alegerile legislative din Ungaria, duminică, în timp ce partidul de extrmă dreapta Jobbik a înregistrat un regres de şase puncte în raport cu alegerile legislative din aprilie, relatează AFP.

UPDATE 00:50 – Italia: Partidul lui Renzi se clasează primul, în faţa mişcării lui Grillo – exit-poll

Partidul Democrat, formaţiunea de centru-stânga a premierului italian Matteo Renzi, se clasează primul după alegerile europene, devansând Mişcarea Cinci Stele (M5S) a euroscepticului antisistem Beppe Grillo, potrivit primelor sondaje citate de presă duminică seara, relatează AFP.

Potrivit Institutului Piepoli-Censis, PD şi-ar adjudeca între 29,5% şi 32,5% din sufragii, M5S s-ar situa la 28%, iar Forza Italia, partidul de centru-dreapta al lui Silvio Berlusconi s-ar clasa al treilea, cu 18-20% din voturile exprimate.

Alt sondaj, efectuat de Institutul EMG preconizează un avans şi mai important pentru PD, cu 33%, faţă de 26,5% pentru M5S şi 18% pentru Forza Italia.

UPDATE 0:42 – Guvernul din Portugalia, sancţionat în alegerile europene pentru politica de austeritate

Coaliţia de centru-dreapta aflată la putere în Portugalia a fost învinsă categoric duminică de opoziţia socialistă, în alegerile europene, un lucru care traduce o respingere puternică a politicii sale de austeritate, potrivit rezultatelor aproape definitive, relatează AFP.

PS se clasează primul, obţinând 31,6% din sufragii (faţă de 26,58% în 2009), potrivit rezultatelor parţiale înregistrate în 95% din circumscripţii, comunicate de către Ministerul de Interne.

Coaliţia guvernamentală, formată din Partidul Social-Democrat (PSD) (centru-dreapta) şi CDS (conservator), a obţinut 28,54% din voturile exprimate, mai puţin cu 11,5 puncte procentuale faţă de scorul în alegerile europene din 2009. Cele două formaţiuni, care au candidat atunci separat, au obţinut împreună 40,08% din voturile exprimate.

Cu un an şi ceva înainte de alegerile legislative, prevăzute în toamna lui 2015, acest rezultat constituie o înfrângere gravă pentru premierul portughez Pedro Passos Coelho, sancţionat pentru cei trei ani marcaţi printr-o serie de planuri de austeritate impuse populaţiei.

UPDATE 23:40 – Eurofobii polonezi vor intra în Parlamentul European

Un mic partid eurofob polonez, Congresul Noii Drepte (KNP), este pe punctul de a intra în Parlamentul European (PE) cu patru deputaţi, obţinând 7,2% din voturi în alegerile de duminică, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne şi publicat duminică seara, relatează AFP.

Condusă de Janusz Korwin-Mikke, în vârstă de 72 de ani, un matematician excentric şi fost disident anticomunist ultraliberal, această mişcare susţine că vrea să intre în PE pentru „distruge Uniunea Europeană din interior”.

Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%, potrivit institutului Ipsos.

Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.

UPDATE 23:35 – Partidul Popular Danez, antiimigraţie, pe primul loc după alegeri – exit-poll

Partidul Popular Danez, o formaţiune antiimigraţie, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, difuzat duminică seara de către televiziunea publică DR, relatează AFP.

Acest sondaj acordă formaţiunii trei din cele 13 mandate de care va dispune Danemarca în Parlamentul European (PE), în faţa socialiştilor (la putere), care ar obţine 20,2% din sufragii.

UPDATE 21:20 – Ultranaţionaliştii, pe primul loc în europarlamentarele din Franţa – exit-poll

Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de Le Monde.

Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 la sută.

Alianţa Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 la sută; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 la sută.

UPDATE 19-25 – Conservatorii CDU/CSU au câştigat europarlamentarele în Germania – exit-poll

Conservatorii din CDU/CSU, conduşi de cancelarul Angela Merkel, sunt pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Germania, arată sondaje de tip exit-poll.

Alianţa CDU/CSU este creditată cu 36% din voturi (faţă de 37,9% în 2009), iar social-democraţii (SPD), cu 27,5%, faţă de 20,8% în 2009.

Noul partid antieuro AFD, înfiinţat în 2013, a obţinut 6,5%.

UPDATE 19:20 – Stânga radicală se clasează pe primul loc în europarlamentarele din Grecia – exit-poll

Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia.

Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

UPDATE 18:20 – Creştin-democraţii au câştigat euroalegerile în Austria – exit-poll

Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP.

Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009.

Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA.

Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009. […]”

Huffington Post: Nouă partide de extremă-dreapta vor avea reprezentanţi în Parlamentul European

Nouă partide de extremă-dreapta au obţinut locuri în Parlamentul European în urma scrutinului din 25 mai, comentează ediţia britanică a Huffington Post, prezentând lista formaţiunilor eurosceptice care au obţinut mandate de eurodeputaţi.

Primul loc pe lista alcătuită de Huffington Post este ocupat de partidul Frontul Naţional, din Franţa, condus de Marine Le Pen. „Fondatorul partidului, Jean Marie Le Pen, sugera luna trecută că ‘Domnul Ebola’ ar putea rezolva problema imigraţiei în Europa în trei luni…”, aminteşte Huffington Post.

Formaţiunea neonazistă germană Partidul Naţional German (NPD) este catalogată drept rasistă şi antisemită, insistând pentru o Europă „a oamenilor albi”, notează publicaţia.

În Grecia, partidul Zori Aurii are o doctrină ultranaţionalistă, iar unii membri ai săi sunt în închisoare pentru apartenenţă la grupuri infracţionale. Formaţiunea elenă, care va avea pentru prima dată membri în PE, insistă că nu este nici criminală, nici neonazistă.

Partidul „Finns” s-a remarcat printr-o campanie electorală antieuropeană, xenofobă, populistă, iar liderul formaţiunii a fost amendat pentru comentarii antimusulmane.

Partidul Poporului Danez a obţinut 27%, după ce preşedintele fondator, Pia Kjærsgaard, a afirmat că Danemarca nu este o ţară în care imigraţia să fie normală sau bine-venită.

Partidul Libertăţii din Olanda, condus de populistul Geert Wilders, va avea doar patru mandate în Parlamentul UE. Wilders declara, la un moment dat: „Eu nu urăsc musulmanii, urăsc islamul”.

Mişcarea naţionalistă ungară Jobbik, cu accente neonaziste, va avea trei reprezentanţi în PE. Unii membri Jobbik au cerut înscrierea etnicilor evrei din Ungaria în registre speciale.

În Austria, Partidul Libertăţii (ultranaţionalist) s-a remarcat printr-o campanie antimusulmană. Liderul fomaţiunii populiste, Heinz-Christian Strache, nu se consideră rasist, argumentând că îi plac mâncărurile orientale.

Liga Nordului a obţinut 6% din voturi în Italia. „Africa nu a produs prea multe genii, după cum poate vedea toată lumea dintr-o Enciclopedie Mickey Mouse”, a spus unul dintre eurodeputaţii partidului populist şi xenofob.”

ALEGERI EUROPARLAMENTARE ÎN FRANŢA – BIOGRAFIE: Marine Le Pen, imaginea unei extreme drepte cuceritoare

Se arata, printre altele, ca:

„[…]

Spre deosebire de tatăl ei, al cărui program economic era redus şi neglijat în favoarea diatribelor vizând imigranţii, Marine Le Pen „aderă” la îngrijorările francezilor „declasaţi”, aceşti „uitaţi” ai politicii care văd şomajul depăşind 10% şi puterea de cumpărare scăzându-le.

Prin ieşirea din zona euro şi protecţionism, preşedinta FN încearcă să pară mai credibilă în domeniul economic.

Repetiţia generală în vederea alegerilor europene – alegerile municipale din martie – i-a permis, prin obţinerea victoriei în zece oraşe, să-şi reafirme voinţa de a-şi „normaliza” partidul, prezentându-l ca fiind capabil să „gestioneze” fără „ideologie”.

Marine Le Pen nu ezită, totodată, să-i citeze pe Jaurès sau pe generalul de Gaulle.

Voind să organizeze „invazia fluxurilor migratorii”, ea preferă de-acum ca mai degrabă să atace „mondializarea” decât „străinii”. Francezii „vor să fie protejaţi faţă de mondializarea sălbatică”, a declarat ea duminică.”

ALEGERI EUROPARLAMENTARE ÎN MAREA BRITANIE- BIOGRAFIE: Nigel Farage vrea să-i scoată pe britanici din UE

Nigel Farage, liderul partidului populist şi eurofob UKIP, şi-a ţinut promisiunea de a produce un „cutremur politic”, reiterată în mai multe rânduri cu halba în mână, iar după victoria istorică în alegerile europene promite să termine cu imigraţia şi să scoată Regatul Unit din UE.

Fostul comerciant, în vârstă de 50 de ani, care a înfrânt cele trei partide ale „establishmentului” şi care se vede la conducerea unei „armate populare” afişează o obsesie „de bun simţ”. Pretinde că vrea să dea de pământ cu dragonul de la Bruxelles.

Intervievat de AFP în cursul campaniei, a oferit o diatribă „rodată” în pub-uri, un mediu care contribuie la imaginea sa de antielitist.

„Îmi place Europa. Este un spaţiu superb. Sunt căsătorit cu o germană. Am muncit pentru societăţi europene. Îmi place cultura europeană. Dar urăsc steagul. Urăsc imnul. Urăsc instituţiile”, a spus el.

Are vocea răguşită şi râde un pic ostentativ.

În opinia sa, Uniunea Europeană politică „este poarta larg deschisă pentru aproape o jumătate de miliard de indivizi” pregătiţi să dea năvală – cu bulgarii şi românii în frunte – pe piaţa britanică a muncii.

Peste 30% dintre britanici şi majoritatea presei consideră acest mesaj rasist.

Iar premierul conservator David Cameron a catalogat la un moment dat UK Independence Party (Partidul pentru independenţa Regatului unit) drept „o adunătură de lunatici”.

Nigel Farage îi replică astăzi: „suntem de luat în serios”.

Dovada? „NF” exclude sistematic din formaţiunea sa autorii unor mesaje rasiste, islamofobe sau inepte postate pe Twitter. A fost cazul unui consilier, în opinia căruia inundaţiile erau o „pedeapsă divină” după legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

În plus, i-a obligat pe candidaţii la deputăţia europeană să certifice faptul că „nu au scheleţi în dulap”.

Prezentându-se drept campionul „dreptei liberale”, el respinge eticheta de extremă dreapta şi avansurile Frontului Naţional (FN) al lui Marine le Pen.

– Vulpoiul în coteţ

Cei mai mulţi dintre analişti se îndoiesc de faptul că „bula de protest” a explodat atât de curând. Creditat cu 16,5% în europenele din 2009, UKIP a obţinut un modest 3% în legislativele din 2010. Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2015, atrage atât electorat conservator, cât şi laburist.

„Vulpoiul UKIP este în coteţul de la Westminster” (sediul Parlamentului britanic), se laudă Farage, care speră ca formaţiunea sa să trimită, în sfârşit, deputaţi în Camera Comunelor.

În plus, el vrea să contribuie la victoria taberei „nu” în referendumul asupra menţinerii Marii Britanii în UE, promis în 2017 de către Cameron, sub presiunea euroscepticilor.

Dar pentru a pătrunde în peisajul dominat de un secol de conservatori, laburişti, iar mai recent de liberal-democraţi, UKIP este necesar să se doteze cu un program.

Farage a rupt manifestul din 2010, ca pe o „antologie de prostii”, care conţinea, de exemplu, proiectul de a obliga şoferii de taxi să poarte uniformă.

Iar până atunci îşi va intensifica eforturile în Parlamentul „aseptic” de la Strasbourg, unde i-a spus odinioară preşedintelui UE Herman Van Rompuy „fără să vreau să fiu nepoliticos, cine sunteţi? Aveţi charisma unei cârpe umede”.

– A patra viaţă

Lui Farage, născut pe 3 aprilie 1964, în Kent (sud), îi place să se prezinte drept „un om de lume”.

Pe când era mic, nu a fost interesat niciodată de jucării, afirmă mama sa.

Iar după ce părăseşte domiciliul lui Guy Oscar Justus, tatăl său alcoolic, frecventează o şcoală privată selectă în Greater London, la Dulwich.

La vârsta de 18 ani preferă City universităţii. După o scurtă incursiune la conservatori, va contribui la fondarea UKIP în 1993.

La vârsta de 35 de ani devine membru al Parlamentului European (PE).

Bărbatul care poartă costum dungat de bancher sau redignotă cu guler de catifea şi care este tatăl a patru copii este orice, dar nu adeptul corectitudinii politice

Îi place mâncarea bună, fumează ca un turc, îşi afişează pasiunea pentru crichet, rugby, pescuitul pe mare şi vinul bun.

Are cincizeci de ani şi îşi savurează a patra viaţă.

Nigel Farage a supravieţuit unui teribil accident de maşină, unui cancer la testicule şi prăbuşirii avionului său cu două locuri, care s-a încurcat în bannerul electoral pe care-l tracta, în 2010.”

Atacul comis la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, considerat „act terorist”

Justiţia belgiană a catalogat drept „act terorist” atacul comis sâmbătă la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, soldat cu moartea a patru persoane, inclusiv a doi cetăţeni israelieni.

„Judecătorul a stabilit că este vorba de asasinate comise în scop terorist”, a anunţat Wenke Roggen, purtătorul de cuvânt al Parchetului federal belgian.

„Identităţile victimelor sunt un element care trebuie luat în considerare. Nu este exclusă nicio posibilitate”, adaugă oficialul belgian.

Un individ neidentificat a deschis focul, sâmbătă după-amiază, în faţa Muzeului Evreiesc din Bruxelles, omorând patru persoane.

Israelul a denunţat un atac cu caracter antisemit.”

Jose Manuel Barroso: Ascensiunea partidelor eurosceptice este „extrem de îngrijorătoare”

Ascensiunea partidelor eurosceptice în scrutinul europarlamentar este un fenomen „extrem de îngrijorător”, legat de scăderea încrederii cetăţenilor în elitele aflate la putere, afirmă preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

„Suntem extrem de îngrijoraţi de această tendinţă”, a declarat Barroso.

„Încrederea cetăţenilor europeni în elite s-a diminuat în mod dramatic, apărând preocupări profunde şi temeri privind viitorul”, a subliniat preşedintele CE.

„Europa este pe cale să depăşească cea mai mare criză financiară, economică şi socială de la începutul integrării europene şi până acum. Este vorba de cel mai mare test de rezistenţă cu care s-au confruntat până acum instituţiile europene”, apreciază Barroso.

„Dar factorii care au favorizat ascensiunea euroscepticilor merg dincolo de criză”, a adăugat Barroso, evocând şomajul, resentimentele faţă de străini şi problemele asociate imigraţiei.

„Este un teren fertil pentru ascensiunea populismului şi naţionalismului”, a insistat preşedintele Executivului comunitar.”

Asta se intampla cand Uniunea Europeana se indeparteaza de la valorile pe care s-a constituit. Spre exemplu, multiculturalismul, care e o valoare liberala si care nu poate fi asociat decat libertatii, mai ales liberei circulatii a persoanelor, valoare de baza a UE! Vorbeam de socialisti, dar sa ne uitam putin si la PPE. Care a impus o austeritate foarte mare in Europa, statuata prin Tratatul de Guvernanta Fiscala, dar nu pentru toti, lucru ce a condus la somaj puternic in unele tari ale UE. Sa ne gandim si la cate firme au dat faliment in Romania si vom vedea ca vremurile sunt potrivnice liberalismului si avantului economic. In Germania CDU si D-na. Cancelar au castigat in dauna socialistilor, de unde rezulta ca au atras voturi si de la stanga esicherului politic, lucru ce nu ar trebui sa ne mire daca ne gandim ca doctrina crestin-democrata are in comun cate ceva cu toate doctrinele politice, inclusiv cu socialismul:

  • In common with conservatism, traditional moral values (on marriage, abortion, etc.), opposition to secularization, a view of the evolutionary (as opposed to revolutionary) development of society, an emphasis on law and order, and a rejection of communism.
  • In contrast to conservatism, open to change (for example, in the structure of society) and not necessarily supportive of the social status quo.
  • In common with liberalism, an emphasis on human rights and individual initiative.
  • In contrast to liberalism, a rejection of secularism, and an emphasis on the fact that the individual is part of a community and has duties towards it.
  • In common with socialism, an emphasis on the community, social justice and solidarity, support for a welfare state and support for regulation of market forces.
  • In contrast to socialism, most European Christian Democrats support a market economy and do not adhere to the concept of class struggle. This has not always carried over to some Latin American Christian Democratic Parties, which have been influenced by liberation theology.” (cf. Wikipedia)

Si eu stau si ma intreb ce nu are in comun cu socialismul daca sustine welfare state dar si economia de piata!! Iar in legatura cu „traditia morala” si „lege si ordine”, mie imi lasa gustul unui iezuitism mascat mai mult sau mai putin bine. De aceea nu ma mira reactia lui Nigel Farage:

Bărbatul care poartă costum dungat de bancher sau redignotă cu guler de catifea şi care este tatăl a patru copii este orice, dar nu adeptul corectitudinii politice.

Îi place mâncarea bună, fumează ca un turc, îşi afişează pasiunea pentru crichet, rugby, pescuitul pe mare şi vinul bun.”

Insa mi se pare important fenomenul eurosceptic si extremist, nu atat rezultatul alegerilor deoarece grupurile moderate domina Parlamenul European. Intrucat se vede ca fenomenul de care pomeneam a inceput sa prinda serios teren si impotriva lui trebuie luptat eficace. In caz contrar el poate sa prinda, cu timpul, o amplitudine mai mare. Chestiunea de baza este ce opui unui astfel de fenomen. Ingrijorator este ca in afara de bune intentii nu se prea vede nimic. Iar daca se continua ca si pana acum fenomenul de care vorbeam se va dezvolta in continuare.

De pilda, sa luam combaterea somajului. Aceasta singura nu va putea stopa euroscepticimul si manifestarile de extrema dreapta. Asa cum se prezinta Europa la ora actuala este imposibil de stavilit emigratia. Pe de alta parte ar fi contrar principiului de baza: libera circulatie a persoanelor. Emigratia din Estul Europei catre Vest e determinata de diferenta de potential economic, iar intr-o Europa Unita este inevitabil sa se produca. Sa luam, spre exemplu, Romania, unde peste 70 de firme dau zilnic faliment (corectati-ma, va rog, daca gresesc) – in asemenea conditii e clar ca emigratia e o solutie pentru o parte din populatie. Pana cand Estul va fi adus la acelasi nivel economic cu Vestul, emigratia se va manifesta in continuare. Pe de alta parte, ar trebui sa existe si politici, si eforturi economice, investitii ca Estul sa ajunga la acelasi nivel cu Vestul, iar lucrul asta e clar ca nu se va putea petrece prea repede. Pe de alta parte, de ce, de pilda in Franta, nu se combate somajul? E un guvern socialist, un Presedinte socialist, de ce nu se ocupa? Nu-l lasa imigrantii?! Pentru ca, dupa parerea mea, nici nu se poate combate somajul sau relansa cresterea cu actualele politici economice duse in UE. Daca vor fi mai putini imigranti in Franta sau Marea Britanie asta nu inseamna ca cetateanul francez sau britanic o va duce mai bine sau ca avea avea, in mod necesar, de lucru. Cu atat mai mult cu cat imigrantii nu au ajuns intamplator in Occident: si Occidentul a avut nevoie de o forta de munca suplimentara pentru a sustine cresterea economica- lucru recunoscut chiar de Angela Merkel.

Nu este vorba de erodarea increderii in elite, cum spune Barroso. Neincrederea vizeaza, cred eu, politicile duse in Europa. Pe un britanic nu cred ca il deranjeaza atat de mult un roman sau un bulgar. Ceea ce il deranjeaza este ca el nu traieste mai bine, dimpotriva! Parerea mea este ca a trebuit sa se gaseasca „tapul ispasitor” pentru politicile gresite care s-au dus in Europa si pentru criza prelungita indmisibil. Or, cel mai la indemana a fost imigrantul. Pentru ca e foarte usor ca in felul acesta sa obtii un capital politic insemnat, lucru ce s-a si concretizat. Emigratia si imigrantii sunt, in acest caz, un pretext: cauzele profunde ale nemultumirilor sunt altele. Mai degraba emigratia ar trebui sa fie o problema pentru tarile din care pleaca acesti oameni.

Daca emigratia ar fi fost o problema, tarile din Est nici nu ar fi fost primite in Uniunea Europeana. Spre exemplu Romania, unde de la Revolutie incoace s-au distrus atat de multe intreprinderi si unitati agricole. Emigratia masiva era un fenomen foarte previzibil. Si, in general vorbind, emigratia din Estul Europei catre Vest era un fenomen foarte previzibil. Daca aceasta crestere masiva a ofertei de munca in Occident nu era dorita de cei de acolo atunci de ce s-a mai extins Uniunea Europeana? Pentru ca nu se explica de ce aici a trebuit sa se distruga intreprinderi – care altminteri ar fi putut functiona investindu-se in ele – ca oamenii ne mai avand de lucru sa plece sa lucreze in Occident, iar Romania sa devina o piata de desfacere pentru produsele straine. Altceva ar trebui sa se intrebe cetatenii din Occident: de ce datoriile tarilor lor au crescut atat de mult incat s-a ajuns la aceasta criza a datoriilor suverane, nerezolvata pana in prezent, in conditiile in care Vestul a stimulat emigratia din Est. Franta si Regatul Unit au o datorie publica de peste 90% din PIB (v. aici), iar somajul e mai mare in Franta.  Ar mai trebui sa se intrebe de ce se urmareste un euro foarte puternic si o inflatie scazuta cand specialistii FMI arata ca:

„You can have too much of a good thing, including low inflation. Very low inflation may benefit important segments of the population, notably net savers. But in the current context of widespread indebtedness problems, it is working to the detriment of recovery in the euro area, especially in the more fragile countries, where it is thwarting efforts to reduce debt, regain competitiveness and tackle unemployment. The ECB must be sure that policies are equal to the tasks of reversing the downward drift in inflation and forestalling the risk of a slide into deflation. It should thus consider further cuts in the policy rate and, more importantly, look for ways to substantially increase its balance sheet, be it through targeted LTROs or quantitative easing (public and private asset purchases).” –Euro Area — “Deflation” Versus “Lowflation” by Reza Moghadam, Ranjit Teja, and Pelin Berkmen

Si, in general vorbind, ar trebui sa se intrebe asupra politicilor contrare insanatosirii economice a Zonei Euro, care se duc in Europa!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

mai 27, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Alegerile europarlamentare. Parerea mea

Privind Parlamentul European  (v. si aici) descoperim unele lucruri, cred eu, interesante. Spre exemplu, din 1999, pe locul 1, a iesit PPE. In 2004 si 2009 situatia s-a repetat aproape identic: locul 1 – PPE, locul 2 – PES, locul 3 – ALDE, procentajul obtinut fiind foarte apropiat in toti acesti ani (1999, 2004 si 2009): intre populari si social-democrati e o diferenta de vreo 10 procente in favoarea primilor, iar liberalii au un procent de vreo 3 ori mai mic decat popularii. Vom vedea, desigur, ce va fi acum, in 2014. Interesant mi se pare ca aceasta formula politica nu a putut impiedica declansarea crizei datoriilor suverane si, implicit, a crizei economice in Europa si nici nu se poate spune ca aceasta criza s-a terminat acum, cand Europa este condusa de ceva vreme intr-un mod mai ferm, ca sa zic asa, de catre populari. De aceea eu cred ca ar trebui sa se mai schimbe cate ceva. Popularii (crestin-democratii) nu au reusit, iata sa rezolve problema spinoasa a crizei, iar masurile dure de austeritate propuse de ei nu au insemnat o solutie la aceasta problema. Criza inca afecteaza multe tari, somajul este ridicat in multe state din Europa. Pe de alta parte, o consecinta in plan politic si social a crizei economice o reprezinta euroscepticismul, care pare a se amplifica si care pune in pericol Uniunea Europeana. De aceea nu trebuie sa fim eurosceptici, dar nici nu trebuie sa lasam lucrurile ca si pana acum, mergand in continuare pe acelasi calapod. Pentru ca cel mai mare dusman al  euroscepticilor il reprezinta Libertatea si Drepturile Fundamentale. Or, in aceasta privinta s-a realizat, dupa parerea mea, destul de putin in UE, inclusiv in privinta liberei circulatii a persoanelor – principiu de temelie al UE – si legat de acest aspect un lucru care ne intereseaza: integrarea Romaniei in Spatiul Schengen. De aceea n-ar strica, cred eu, ca Europa sa capete un caracter ceva mai liberal. In situatia actuala cred cel mai bine ar fi ca ALDE sa-si mareasca influenta, cetateanul sa vada ca vine si ceva nou. Euroscepticismului trebuie sa i se opuna mai mult liberalism.

mai 25, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 18 comentarii

Despre recentul sondaj. Ce nu e in regula?

Evenimentul Zilei a publicat un sondaj interesant legat de alegerile europarlamentare si cele prezidentiale:

BOMBĂ PE PIAȚA POLITICĂ: PSD a ajuns la 40%. PMP depășește PDL. Cum sunt cotaţi cei mai importanţi politicieni

Se arata, printre altele, ca:

Conform datelor unui sondaj intrat în posesia Evenimentului Zilei, pentru prima oară de la înregistrare, Partidul Mișcarea Populară depășește formațiunea condusă de Vasile Blaga și Cătălin Predoiu. Sondajul arată că, dacă în această duminică ar avea loc alegeri, PSD ar obține 40% din voturi. Liberalii lui Crin Antonescu s-au prăbușit la 12%, cu mult sub scorul de 20% pe care și l-a propus actuala conducere. În schimb, PMP a ajuns la 11%, cu două procente peste PDL. Sondajul a fos realizat la comanda PMP de către firma americana de consultanţă politică „Greenberg Quinlan Rosner Research”.

Procentul indecișilor este de 10%. Scorurile sunt pe votanții probabili, adică în rândul oamenilor care declară că sunt hotărâți să vină la vot. Dacă se redistribuie nehotărâții, PMP crește la 12%, față de PDL care este la 10% intenție de vot.

În ceea ce privește primul tur al prezidențialelor, Victor Ponta ar obține 36%, Crin Antonescu – 17%, Elena Udrea – 11%, iar Cătălin Predoiu – 8%. Procentul indecișilor este de 12%.

Sondajul a fost realizat în perioada 26-30 aprilie, pe 1.200 de subiecți, marja de eroare fiind de 2,8%.”

Dupa parerea mea, e ceva ce nu e in regula, dar nu cu sondajul, ci cu societatea romaneasca in ansamblul ei. Voi incerca sa explic de ce, cum vad eu lucrurile.

Sa ne uitam la rezultatul in cazul alegerilor parlamentare si vom observa discrepanta foarte mare intre PSD si celelalte partide care se autointituleaza de dreapta: PSD are de peste trei ori mai mult decat urmatorul clasat, PNL. Basescu a facut precizarea, la emisiunea lui Robert Turcescu, ca aici sunt exprimate opiniile celor care au spus ca sigur vin la vot. Daca insa se iau in considerare opiniile celor care au spus ca vin la vot, PSD ajunge la vreo 46%!! Mai mult, daca aduni procentele celor trei partide de dreapta nu reusesc sa ajunga PSD. Diferenta este de 8 procente, ceea ce arata o lupta inegala. Alta ar fi fost situatia daca, spre exemplu, unul din partidele de dreapta ar fi obtinut, stiu si eu, sa zicem 28%. Dar toate cele trei au procente foarte apropiate, care se inscriu in marja de eroare. De asemenea daca adunate ar fi dat in jur de 37%, atunci, desigur, situatia statea altfel, era un echilibru pe scena politica.

Ce arata aceste lucruri? Arata ceea ce as numi o societate dezechilibrata din punct de vedere politic. La alegerile legislative din 2008 se poate observa ca diferentele erau mult mai mici; de pilda sa luam Camera Deputatilor unde Alianta PSD+PC a obtinut 33,1%, PDL a avut 32,4% si PNL obtinuse 18,6%. Pe cand acum sondajul arata o diferenta enorma intre PSD si restul partidelor de dreapta.

Prima intrebare care se pune este: cum de s-a ajuns in numai 6 ani la un asemenea dezechilibru? Daca la alegerile din 2012 era explicabil datorita faptului ca din USL faceau parte doua partide mari, PSD si PNL, acum USL nu mai exista si PNL e pe cont propriu, ca sa zic asa. Cu toate acestea PSD are o majoritate zdrobitoare.

A doua intrebare este legata de succesul pe care il are PSD. De ce? Lucrurile sunt explicabile daca ne gandim la faptul ca noi avem o competitivitate economica foarte slaba si in jur de 60% din populatie este nostalgica dupa comunism.  Cu toate acestea este imposibil sa nu remarci decaderea Dreptei politice in cel de-al doilea mandat al lui Traian Basescu. Este uluitor faptul ca, sub un Presedinte care a tinut intotdeauna sa afirme ca ar fi de dreapta, tocmai Dreapta politica sa decada atat de mult si sa fie in asa hal de fragmentata, asa cum este la ora actuala!! Daca PSD ajunge si la 46% inseamna ca destramarea USL nu a avut efecte negative asupra acestui partid politic, dimpotriva chiar! Nu acelasi lucru se poate spune despre PNL: USL nu i-a prea priit…

Eu cred ca ar trebui sa aratam foarte clar ca, de pilda, ideea de social-democratie, liberalism etc nu se reduce la o persoana sau la mai multe persoane. Cand vorbim, bunaoara, de liberalism, atunci PNL ar trebui sa afirme in societate aceasta ideologie politica. La fel si cu orice alta ideologie, spre exemplu cea populara: sunt partidele din aceasta familie politica, ele o afirma in societate. In legatura cu alegerile prezidentiale, Basescu are dreptate cand afirma ca, in ciuda scorului bun obtinut de Victor Ponta in acest sondaj, asta nu inseamna ca Victor Ponta va si castiga aceste alegeri. Sa presupunem ca asta va fi rezultatul din turul 1, totusi rezultatul final se joaca in turul 2 si se poate intampla ca un candidat al Dreptei sa castige. Sa presupunem, in continuarea demonstratiei, ca va castiga alegerile prezidentiale Elena Udrea. Vom avea un Presedinte care se revendica de la Dreapta esicherului politic, dar partidul dumneaei nu reuseste decat un scor de 11%… Sa facem o comparatie cu 2009, cand Basescu a castigat la un scor strans alegerile in fata lui Mircea Geoana (50,33%-49,66%), dar PDL era, in urma alegerilor din 2008, la o diferenta foarte mica de PSD, sub 1%!!! Pe cand acum, daca Elena Udrea castiga alegerile prezidentiale (in turul 2, fireste) partidul dumneaei, PMP, e la o diferenta de 29% fata de PSD!!!!! Si atunci ideea de dreapta, in cazul acesta analizat: doctrina populara, s-ar reduce practic doar la o singura persoana, care s-o si afirme in societate, Elena Udrea, cu atat mai mult cu cat Elena Udrea are un scor la prezidentiale (turul 1, cum am dat exemplu) egal cu cel al partidului sau, tot de 11%… Cu Traian Basescu nu a fost asa, intrucat partidul sau de atunci, PDL, echilibra PSD. Pe cand Elena Udrea ar parea o insula de Dreapta intr-un ocean de Stanga…

Cine e responsabil pentru asa ceva? Basescu, om al Stangii. Obama, calea americana catre socialismul democratic

Uitati-va numai la cat de mult bine a facut Basescu cauzei de Stanga, aducand PSD-ul pe noi si marete culmi, ca-n vremurile bune! 🙂 Si cine? In mod cu totul ingenios si paradoxal mult hulitul Basescu de toata Stanga de la noi din tara!!! Nu cumva toata aceasta strategie a fost bine gandita in laboratoarele democrate de peste Ocean? Este foarte interesant ce am citit in Wikipedia, despre Tea Party, unde se arata, printre altele, urmatoarele:

„In early July 2010, the North Iowa Tea Party (NITP) posted a billboard showing a photo of Adolf Hitler with the heading „National Socialism”, one of Barack Obama with the heading „Democrat Socialism”, and one of Vladimir Lenin with the heading „Marxist Socialism”, all three marked with the word „change” and the statement „Radical leaders prey on the fearful and naive”. It received sharp criticism, including some from other Tea Party activists. NITP co-founder Bob Johnson acknowledged the anti-socialist message may have gotten lost amid the fascist and communist images. Following a request from the NITP, the billboard was removed on July 14.[250][251][252]” (subl. mea)

Afisul a fost foarte criticat, dar eu ma intreb daca nu cumva contine si un sambure de adevar. Iata ce se arata si la articolul despre conservatorismul in Statele Unite:

„Ronald Reagan often quoted Norman Thomas, the perennial Socialist nominee for president in the New Deal era, as saying, „The American people would never knowingly vote for Socialism, but that under the name of liberalism, they would adopt every fragment of the socialist program.”[260]

Incerc sa traduc:

„Ronald Reagan deseori il cita pe Norman Thomas vesnicul candidat socialist la presedintie din epoca New Deal, care spunea: „Poporul american nu va vota niciodata cu buna stiinta pentru Socialism, dar sub numele de liberalism (face aluzie la democrati, n.m), ei vor adopta fiecare fragment al programului socialist””

Uitati-va numai ce dezastru s-a inregistrat pe partea dreapta a esicherului politic in al doilea mandat al lui Basescu si faceti, va rog, o comparatie cu Germania, unde Angela Merkel si al ei CDU (din aceeasi familie politica europeana cu Basescu si PDL, PPE) a castigat o victorie frumoasa in alegeri, in detrimentul socialistilor (v. aici si aici)!! Or, la noi PSD domina scena politica, asa cum nu s-a mai intamplat de foarte multa vreme. In loc ca un Presedinte de dreapta, cum ii place lui Basescu sa se autointituleze, sa fortifice partidele de dreapta, el le-a slabit intr-un hal fara de hal, parand acum niste pitici pe langa colosul numit PSD. Trebuie spus ca lucrul asta era o obligatie constitutionala pentru Presedinte, prin juramantul pe care il depune (art.82, al.2): „Jur […] sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor […]”. Or, la alegerile din 2012 USL a castigat ca FSN pe vremuri, iar acum acest sondaj ne arata ca avem un colos de Stanga: PSD, iar Dreapta e fragmentata si cu procente foarte mici. Asa arata democratia acum la noi. Comparati-o cu cea din 2008, cum aratam mai sus, cand Dreapta era la un nivel procentual foarte apropiat de Stanga…

Despre unificarea Dreptei…

Chestiunea asta, legata de „unificari”, e tratata la noi foarte superficial. Asa, desigur, poti sa „unifici” orice, de ce nu? Asa a rezultat si USL: s-a unificat liberlismul cu social-democratia, asa a rezultat si Alianta DA: s-a unificat liberalismul cu PD-ul. Asa cum s-a vazut ca PSD a putut guverna foarte bine alaturi de PDL, pana ce au venit alegerile prezidentiale din 2009 care au pus capat „casatoriei”. De aici se vede ca societatea noastra nu are valori, nu e bazata pe valori. Am face o mare eroare sa ducem discutia exclusiv in zona „ca nu are, dom’ne, ce pune omu’ pe masa” si altele de genul asta. Adevarul e ca nu se poate unifica orice, chiar orice. Iar daca se intampla, pe ce valori se bazeaza „uniunea” asta? Ca la noi au fost doar „uniri” in interes strict electoral, care, dupa ce s-au terminat alegerile si s-au stiut rezultatele, la scurt timp s-au desfacut destul de repede si fara prea mari regrete. Partidele au cultivat uniri de genul: „hai sa ne unim impotriva dusmanului comun: PSD”, dar nu „sa ne unim” ca sa afirmam, sa promovam, inclusiv prin exemplu personal, niste valori in societate. La noi „unificarile” astea sunt foarte formale. Asa putem „sa ne unim” cu oricine, fara probleme. De unde rezulta ca n-avem niciun crez politic, o valoare politica in care sa si credem… Poate e exagerat ce am spus, dar in societatea noastra de destula vreme se fac aliante in scop exclusiv electoral si cetatenii practica ceea ce se cheama „votul negativ”, adica „nu votez pentru partidul X, ci, in realitate, votez impotriva partidului Y”, ceea ce nu arata ca avem, ca suntem animati de niste valori, si sunt doar doua exemple. Mai degraba suntem animati de interese personale (sau de grup) si actionam dupa cum ne dicteaza aceste interese. Spre exemplu, daca esti patriot, esti patriot si azi, si maine, dar nu azi esti patriot insa maine, daca interesele tale personale se schimba, nu mai esti patriot. Iar a fi patriot in mod formal inseamna sa mimezi patriotismul.

Unificarea Dreptei, la noi, n-are o istorie prea glorioasa. CDR a ramas fara Corneliu Coposu, inainte de toate un inalt reper moral, si in final a esuat. Alianta DA nu a fost initial o alianta intre doua partide de dreapta intrucat PD, pe vremea aceea, era inca in Internationala Socialista! Interesant este ca a fost un fel de USL si a avut succes. De abia din 2005, de cand PD a parasit Internationala Socialista si a ales sa mearga spre PPE, relatiile cu PNL au devenit incordate, ducand in cele din urma la sfarsitul Aliantei DA.  De unde se vede ca la noi aliantele acestea, rodul acestor „unificari”, au cam fost sortite esecului, ca sa zic asa. Acum avem o experienta cu aceste aliante si ar trebui sa meditam asupra lor. Mai ales ca Dreapta nu numai ca nu a reusit sa se impuna in fata Stangii, dar a ajuns si intr-o situatie dificila si deloc prielnica pentru democratie.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 9, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Cum ar fi bine sa votam? Parerea mea…

La alegerile europarlamentare ar trebui sa ne gandim la aspectul european al problemei, nu la cel intern. Aici e vorba de partide europene si ar trebui cunoscut ce propun ele; ar trebui sa ne gandim cine ne apara mai bine interesele! Spre exemplu, cum credeti ca ar fi mai bine pentru Romania: Presedintele Comisiei Europene sa fie un om politic de stanga sau de dreapta? Cine ar ajuta mai bine Romania din aceasta inalta functie: un socialist, un popular sau un liberal?

De ce spun aceste lucruri? Pentru ca, in opinia mea, la alegerile europarlamentare nu are prea mare importanta sanctionarea unui anumit partid politic din tara, cum tinde sa se acrediteze la noi. Spre exemplu, la noi se spune ca alegerile europarlamentare sunt un test inaintea celor prezidentiale „sa vedem cum stau partidele”. Dar ce legatura exista intre alegerile europarlamentare, ce vor avea loc pe 25 mai, si cele prezidentiale, ce vor avea loc cateva luni mai tarziu, nu? Nu exista nicio legatura pentru ca una reprezinta una, si alta reprezinta altceva!

La alegerile europarlamentare daca, de pilda, votez cu PSD, votez cu PES, adica Partidul Socialist European, din care face parte PSD. Daca votez cu PNTCD, sau PDL, sau chiar UDMR, atunci votez, de fapt, cu PPE, Partidul Popular European, din care fac parte partidele noastre mentionate mai sus. Daca votez cu PNL, votez, de fapt, cu ALDE, din care face parte PNL. Eu nu vad o dezbetere reala pe teme europene, nu neaparat interne. Toata aceasta competitie e tratata atat de partide cat si de media ca si cum ar fi, de fapt, o competitie interna, nu una europeana. Mie personal ideea ca Presedintele Comisiei Europene sau Presedintele Consiliului European trebuie sa fie de aceeasi culoare cu cea a partidului european care obtine cele mai multe voturi si are cele mai multe locuri in Parlamentul European imi displace! Insa la noi dezbateri pe teme europene nu se fac mai deloc, spre exemplu multiannual financial framework (cadrul financiar multianual). Temele interne predomina discursul public. Media si partidele pacatuiesc astfel pentru ca nu informeaza publicul cu privire la aceaste chestiuni europene si la aceste alegeri europene. Mai mult, USD a venit cu acel panou pe care e scris „USL traieste!”:

Este bine ca liberalii au luat atitudine! Mai mult, observati ca USD e trecut sub tacere si ca PSD apare scris cu litere mari iar dedesubt, cu litere mult mai mici, ceilalti parteneri de guvernare: UNPR si PC. De remarcat si mesajul nationalist, chestia cu „oameni mandri ca sunt romani, care vor apara Romania”. Dar oameni competenti trimitem? Sa vedem si afisul PMP:

Asta e afis pentru alegerile europarlamentare. Observam si aici mesajul nationalist: „Ridicam Romania!”, dar in afara de acesta ce altceva  reprezinta afisul? Constructiile, agricultura (pe fundal) si niste oameni care vor sa sugereze ce? O clasa antreprenoriala…? Simplii oameni ai muncii?

Alegerile prezidentiale din acest an sunt interne. Aici cum ar trebui sa votam ca sa fie bine pentru democratie? Ati vazut ce spuneam mai sus cu privire la Presedintele Comisiei Europene si Presedintele Consiliului European… Cam acelasi lucru il voi spune si despre Presedintele Romaniei! Daca guvernul este de stanga, e bine pentru democratie sa avem un Presedinte de Dreapta. Si invers: daca guvernul e de Dreapta, e bine sa ca Presedintele sa fie de Stanga. Acapararea fie si numai pentru doi ani a Puterii de catre un Presedinte de aceeasi culoare cu partidul de guvernamant inseamna o slabire a democratiei la noi. Ganditi-va ce inseamna ca sa avem un Guvern USD si un Presedinte tot din partea USD: rosu pe toata linia, FSN curat! Cred ca ar trebui sa avem in vedere astfel de lucruri.

mai 6, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Ce mai spun sondajele…?

Intr-un moment in care Opozitia de centru-dreapta, divizata in mai multe partide mici, denunta derapajele de „ordin etic” ale actualei Puteri, in speta ale lui Crin Antonescu si Victor Ponta ( iata aici ce scrie Cristian Preda, aici ce scrie Andreea Paul, „Crin Antonescu este un jalnic profitor politic” –  clameaza Catalin Predoiu!), acestia ocupa primul loc in preferintele de vot ale romanilor:

Ziare.com

Cati romani ar vota cu Ponta si cati ar vota cu Antonescu la prezidentiale – sondaj INSCOP

Se arata ca:

Cei mai multi romani (29,8%) ar vota cu Victor Ponta daca presedintele PSD ar candida la alegerile prezidentiale, iar 22,4% cu presedintele PNL, Crin Antonescu, potrivit unui sondaj INSCOP.

In acest clasament, pe pozitia a treia se situeaza Mihai Razvan Ungureanu (Forta Civica) cu 11,3% din optiunile respondentilor, fiind urmat de Catalin Predoiu (PDL) cu 5,8%, Corneliu Vadim Tudor (PRM) cu 4,5%, Kelemen Hunor (UDMR) cu 4,4% si Dan Diaconescu (PPDD) cu 1,8%.

Optiunile a 20% dintre romani vizeaza o alta persoana pentru functia de presedinte al Romaniei, cel mai frecvent fiind avansate numele lui Mugur Isarescu, Klaus Iohannis, Sorin Oprescu sau Calin Popescu-Tariceanu, releva cercetarea.

USL, pe primul loc in optiunile romanilor pentru parlamentare – sondaj INSCOP

De asemenea, INSCOP precizeaza ca procentele mentionate la aceasta sectiune sunt calculate din totalul celor care au exprimat o preferinta electorala (82,3% din total). 10% din total esantion au spus ca nu ar vota si 7,7% au ales nu stiu/nu raspund.

Cercetarea INSCOP a vizat si testarea unor eventuale confruntari electorale in al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, din totalul populatiei care a exprimat o optiune, fara varianta „nu stiu/nu raspund”.

Astfel, intr-un duel Victor Ponta – Crin Antonescu, actualul premier ar obtine 53,5% fata de 46,5% ale liderului PNL. Crin Antonescu ar obtine 50,9% intr-o confruntare finala cu Sorin Oprescu, actualul primar al Capitalei acumuland 49,1%. Victor Ponta ar obtine 59,2% fata de 40,8% Mihai Razvan Ungureanu intr-o finala prezidentiala.

Sondajul releva si optiunile romanilor si in cazul altor confruntari, respectiv Crin Antonescu vs. Mihai Razvan Ungureanu – 56,1% la 43,9%; Crin Antonescu vs. Catalin Predoiu – 68,4% la 31,6%; Victor Ponta vs. Catalin Predoiu – 68,6% la 31,4%; Calin Popescu-Tariceanu vs. Mihai Razvan Ungureanu – 53,6% la 46,4%.

Candidati independenti: Mugur Isarescu, preferat

Chestionati cu privire la candidatura unui independent pentru presedintia Romaniei, 47,4% dintre romani au o parere buna despre Mugur Isarescu. 39,5% dintre romani au o parere buna despre o candidatura a lui Ion Tiriac, iar varianta Andrei Plesu candidat la presedintie este receptata favorabil de catre 20% dintre respondenti.

USL cotat cu 58% in preferintele romanilor – sondaj INSCOP

„Desigur, trebuie avut in vedere ca aceasta colectare de opinii nu a fost facuta in conditiile prezentarii unor contracandidati politici. Aparent, mitul valorii electorale a tehnocratului sau a independentului trebuie judecat cu retinere, desi o serie de personalitati publice neafiliate politic domina topurile de incredere. Convertirea increderii in scor electoral devine tot mai dificila pentru independenti”, spune Darie Cristea, coordonator programe INSCOP Research.

Candidat unic al USL

In ceea ce priveste posibilitatea ca USL sa se prezinte la alegerile prezidentiale cu un candidat comun, 34,9% dintre cei chestionati cred ca USL va avea un astfel de candidat, 33,8% cred ca PSD si PNL vor avea candidati proprii, in timp ce 31,3% au ales varianta nu stiu/nu raspund.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevarul in perioada 16 – 21 ianuarie. Volumul esantionului a fost de 1.054 persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de a 3%, la un grad de incredere de 95%, esantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

Victor Ponta ar castiga alegerile prezidentiale cu 60% – Antonescu, doar 40% – sondaj INSCOP

Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor. Chestionarele au fost aplicate in 36 de judete si Municipiul Bucuresti, intr-un total de 78 de localitati (orase mari, orase medii, orase mici, comune, sate). Esantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recensamantului populatiei din 2011.”

De asemenea USD ar castiga detasat:

Alegeri europarlamentare: Ce calitati trebuie sa aiba un deputat european – sondaj INSCOP

Se arata ca:

Majoritatea respondentilor unui sondaj sunt de parere ca cele mai importante calitati ale unui europarlamentar trebuie sa fie cunoasterea unei limbi de circulatie internationala si studii potrivite, iar daca maine ar fi euroalegeri, alianta PSDUNPR ar obtine cele mai multe voturi.

Astfel, arata o cercetare INSCOP Research, citata de Adevarul, 93,7% dintre cei chestionati considera ca este foarte importanta cunoasterea unei limbi straine.

De asemenea, 92,4% din respondenti apreciaza ca este foarte important ca un europarlamentar „sa aiba studii potrivite”, iar „experienta politica” e foarte importanta pentru 86,5%.

Daca maine ar fi alegeri europarlamentare, alianta formata din PSD si UNPR este cotata cu 37,1%, usor in scadere fata de decembrie 2013, cand era cotata cu 38,8%.

PC ar obtine 1,9%, insa a anuntat ca va candida pe listele PSD-UNPR.

PNL ar obtine 20,1% din voturi, in vreme ce pe locul trei s-ar situa PDL, cu 17,5%.

Urmeaza UDMR cu 4,7% din optiunile de vot si de PP-DD, care coboara in premiera sub pragul de 5%, inregistrand 4,6% din intentiile de vot.

Sondajul a fost realizat in perioada 16-21 ianuarie 2014, pe un esantion de 1.054 de persoane. Eroarea maxima admisa a datelor este de +/- 3%, la un grad de incredere de 95%. „

Alegeri europarlamentare: Ce scor ar obtine partidele si aliantele – sondaj Avangarde

Se arata ca:

Romanii ar vota in proportie de 42% cu PSD+UNPR+PC daca duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European, potrivit unui sondaj realizat de Avangarde si dat publicitatii marti.

Potrivit sondajului, 20% dintre respondenti au afirmat ca ar vota cu PNL si 18% – cu PDL, cu UDMR 5%, PP-DD si MP – 4%, PRM – 3%, Alianta D.A. – 2%.

In ceea ce priveste modalitatea de a candida la europarlamentare, 45% dintre cei chestionati din electoratul USL au fost de parere ca PSD si PNL ar trebui sa mearga separat la scrutin, iar 55% considera ca cele doua partide ar trebui sa candideze impreuna, sub sigla USL.

Alegeri europarlamentare si referendum constitutional – cati romani ar merge la vot – sondaj INSCOP

Cercetarea a fost realizata in perioada 12-20 ianuarie pe un esantion de 1.500 persoane adulte de 18 ani si peste, reprezentativ pentru populatia adulta neinstitutionalizata a Romaniei, cu o eroare maxima tolerata de +/-2,53%, pentru un interval de incredere de 95%. „

Lucru ce ma indreptateste sa cred ca analiza pe care am facut aici este corecta… Surprinzator este faptul ca Victor Ponta si USD stau bine, chiar foarte bine, in sondaje, cu toate ca Guvernul Ponta, din 2012 incoace, nu a aratat mari performante in actul de guvernare si in ciuda maririlor de taxe si impozite promovate de acesta. Ceea ce se intampla este expresia continuarii in electorat a refuzului regimului Basescu, desi Basescu este la ultimul sau mandat, ne mai avand dreptul, conform Constitutiei, sa candideze pentru functia de Presedinte. Electoratul inca asimileaza nu numai PMP si PDL, dar intregul centru-dreapta, cu regimul Basescu si il trateaza ca atare, respingandu-l in mare masura.

Sa vedem cum stam in ceea ce priveste prezenta la vot…

Alegeri europarlamentare si referendum constitutional – cati romani ar merge la vot – sondaj INSCOP

Se arata ca:

Un procent de 31,5% dintre romani declara ca se vor prezenta cu siguranta la vot pentru alegerile europene care vor fi organizate concomitent cu referendumul constitutional, releva un sondaj realizat de INSCOP Research.

Potrivit sondajului citat, la intrebarea daca intentioneaza sa se prezinte la alegerile europene care vor fi organizate concomitent cu referendumul constitutional, 31,5% dintre respondenti spun ca se vor prezenta cu siguranta la vot, 24,1% au optat pentru varianta ‘probabil da’, 20,9% au indicat optiunea ‘inca nu m-am hotarat’, 9,1% au declarat ‘probabil nu’, 8,4% au indicat varianta ‘cu siguranta nu’ iar 6% – nu stiu sau nu raspund.

Profilul celor care se vor prezenta sigur la vot arata faptul ca sunt cu preponderenta persoane de peste 35 de ani si mult mai putin tineri cu varsta intre 18-34 de ani.

Profilul celor care probabil se vor prezenta la vot arata ca este vorba despre persoane mai degraba din mediul rural, fara venituri sau cu venituri mici, persoane in special din Moldova si mai putin din Transilvania.

In ceea ce priveste importanta alegerilor pentru Parlamentul European in raport cu referendumul constitutional, 44,2% dintre romani considera ca cele doua sunt la fel de importante. 14,3% dintre respondenti cred ca referendumul pentru modificarea Constitutiei este mai important, in timp ce 13,2% cred ca alegerile europene sunt mai importante.

Pe de alta parte, 12,3% dintre cei chestionati cred ca niciunul dintre momentele electorale nu este important, in timp ce 16% nu stiu sau nu raspund la aceasta intrebare.

„Teoretic, bazinul celor 31,5% care spun ca vor merge sigur la vot ar putea fi completat de cei 45% care spun ca probabil vor merge la vot sau inca nu s-au hotarat. In realitate, astfel de raspunsuri sunt adesea formule de refugiu care ascund un anumit conformism al populatiei.

Cu siguranta, o parte din cei care spun ca probabil vor merge sau cei care nu s-au hotarat se vor prezenta la vot, insa este greu de spus in acest moment care este ponderea lor reala. Cifra-reper cea mai importanta de prezenta la vot, intr-o perioada de relativa acalmie, neafectata de atmosfera electorala, este de 31,5%, adica bazinul celor care afirma ca vor veni sigur la urne.

Restul de alegatori care indica raspunsuri probabile sau neclare se vor prezenta la vot mai ales in conditiile unei mobilizari intense a partidelor politice in favoarea participarii electorale”, sustine Remus Stefureac, director INSCOP.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevarul”, in perioada 16 – 21 ianuarie. Volumul esantionului a fost de 1.054 persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste 18 ani. Eroarea maxima admisa a datelor este de a 3%, la un grad de incredere de 95%, esantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic.” (subl. mea)

Parerea mea este ca asistam, din pacate, la o scadere a democratiei la noi in tara. De observat ca tinerii nu prea sunt interesati sa mearga sa voteze si, iarasi demn de atentie, dar si bizar, dezinteresul se manifesta cu preponderenta la cei din Transilvania, daca studiem fenomenul pe regiuni, indiferent de varsta… Apoi spune „ca este vorba despre persoane mai degraba din mediul rural, fara venituri sau cu venituri mici„, de unde rezulta ca votul este legat mai ales de aspectul material al existentei: daca traiesc bine, am venituri mari sau suficiente n-are rost sa ma mai duc la vot, cam asta rezulta. Revenind la analiza pe varste, persoanele de peste 35 de ani se duc la vot – deci persoanele mature. Tinerii nu par a fi interesati de democratie sau nu o inteleg (?!)… Interesant este ca in Revolutia din Decembrie ’89 tinerii au fost cei care s-au jertfit pentru democratie, chiar copii, elevi de liceu care au murit rapusi de gloante sau calcati de tancuri… Acum unii dintre ei sunt cuprinsi de fioruri mistice si fug de acasa la manstire, precum acea fata din Bucuresti care s-a dus pana manastirea Sihastria Rarau… E de remarcat faptul ca nu a ales o manastire de pe langa Bucuresti, ci s-a dus departe, in sihastrie… Un divort ciudat si timpuriu de Lume…

Desi prezenta la vot, masurata in sondaj, nu e mare (asta nu inseamna ca nu ar putea creste), se contureaza de pe acum un bloc politic destul de compact, USD, si o dreapta divizata care, in aceasta stare fiind, nu poate sa invinga USD. Este putin probabil o alianta intre liberali si pedelisti. Ar fi interesant de stiut daca Iohannis ar putea coagula intr-un viitor apropiat fortele de dreapta. Sa nu uitam ca in 2009 Basescu s-a opus desemnarii lui Iohannis ca prim-ministru, preferandu-l pe Lucian Croitoru. Parerea mea este ca, in general vorbind, democrat liberalii nu prefera o alianta cu PNL. Si in ceea ce priveste Alianta DA, PD a acceptat mai mult de nevoie, ca sa zic asa. O viitoare alianta intre PDL si PNL e un lucru foarte dificil de realizat, iar daca se va realiza va fi precum o casatorie strict din interes si nimic mai mult. Pentru Basescu, si conceptia asta predomina, cred, si in PDL, liberalii sunt de stanga, chiar nominal luati. Este cu atat mai surprinzator cu cat PDL, cat a fost la guvernare cu Boc premier, nu a luat masuri veritabile de dreapta: nu s-au vazut disponibilizari masive nici privatizari de succes, nici o dezvoltare a sectorului privat, dimpotriva. Dar intre PNL si PDL sunt si diferente ideologice care ii fac incompatibili, fac parte si din familii politice diferite – ALDE respectiv PPE. Cea dintre Liberalism (de vazut si aici, aici) pe de o parte, si liberal conservatorism si crestin-democratie pe de alta parte. Este interesant ce spune Wikipedia in articolul referitor liberalismul pe tari despre cel din Europa:

„In general, liberalism in Europe is a political movement that supports a broad tradition of individual liberties and constitutionally-limited and democratically accountable government. This usually encompasses the belief that government should act to alleviate poverty and other social problems, but not through radical changes to the structure of society. European liberals are divided on the degree of government intervention in economy, but generally they favor limited intervention.

In most European countries, particularly in northern European countries, Liberalism refers to somebody who emphasizes individual liberty in economical, social, cultural and ethical topics and a free market policy with some degree of government intervention. It generally does not have the particular connotations of radicalism that the word carries in the United States, though it does not exclude them either.” (subl. mea)

E greu de inteles Basescu care din 2004 incoace tot vrea sa fie de dreapta, care ii acuza pe liberali ca sunt de stanga, dar partidul politic european din care face parte – PPE – include si crestin-democratia care are lucruri in comun cu socialismul. Lasand contradictia asta la o parte, liberalii dau o mare importanta libertatii individuale in chestiuni de ordin social, cultural si etic, ceea ce doctrina PPE nu prea face. In SUA conservatorii pun accent pe chestiunile de ordin religios, pe contradictia spirituala dintre Crestinism si Islam. Liberalismul nu este neaparat agnostic, dar ar suna cam asa, spre exemplu un turneu de tenis cu premii in valoare de $1.000.000, in Arabia Saudita sau Qatar! 😉 Cel mai bun castiga! Strictly business! 😀 Cum sa faci o globalizare capitalista daca te cantonezi in contradictii religioase sau de ordin etic? Insa asemenea performante nu sunt la indemana oricui si de aceea conceptia liberala in Europa prevede si actiuni guvernamentale pentru combaterea saraciei, altminteri jumatate Europa ar fi intr-un somaj cronic!! Insa ideea de baza a liberalismului ramane, desigur, libertatea. O societate care nu mai e libera, in care oamenii nu sunt liberi, isi pierde sensul democratic. Conservatorismul, de pilda, este mult mai constrangator… Iata, spre exemplu, ce ne spune Wikipedia despre guvernarea conservatoare a lui Barbu Catargiu, prim-ministru al Romaniei in perioada mai-iunie 1862:

„He also clamped down on rioting in the cities, censored the press, and refused to allow large assemblies to meet. He denied the right of the people to meet on the Bucharest „Field of Liberty” to commemorate the Revolution of 1848, an act which garnered him much animosity.”

Incerc sa traduc:

„El a reprimat revoltele in orase, a cenzurat presa, a refuzat sa permita mitingurile. A negat dreptul oamenilor de a se intruni la Bucuresti pe „Campia Libertatii” pentru a comemora Revolutia de la 1848, un act care i-a atras multa animozitate.”

La o luna dupa incidentul de pe „Campia Libertatii”, Catargiu a fost impuscat mortal pe cand se intorcea de la Parlament. De ce oare? Ghici, ghicitoarea mea! Asasinul nu a putut fi identificat cu toate eforturile depuse de Politie. I-a urmat in functie Nicolae Cretulescu, un politician cu vederi mult mai progresive! Liberal, desigur! 🙂 Liberalii sa se supuna regulii legii conservatoare… 😉

Asa ca… nu prea vad o alianta intre PNL si PDL… Mai ales ca pedelistii impun reguli penelistilor, sa-si schimbe liderul. Or, asta ce e? Imixtiune in treburile interne ale PNL-ului, nu?

Deocamdata nu e clar ce se va intampla pe partea dreapta a esicherului politic.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 25, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii