Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Cresterea economica. Scurte considerente

Multi se intreaba cum de avem crestere economica si treburile merg mai rau sau daca intr-adevar avem crestere economica. Datele statistice pe care ni le ofera FMI – aici. Dar mi-a atras atentia o postare a D-nei. Ana Birchall (PSD):

Despre bugetul de stat pe anul 2014

Se arata ca:

„Bugetul de stat pe anul 2014 este construit în echilibru între asigurarea protecţiei sociale şi asigurarea investiţiilor pentru dezvoltare şi creştere sustenabilă.

Guvernul USL a construit un buget echitabil şi bine calculat care asigură în acelaşi timp grija pentru măsurile de protecţie socială şi necesarul de fonduri pentru derularea proiectelor de investiţii. Este un buget care se bazează pe creştere şi nu pe austeritate, este un buget care are grijă de cei mulţi şi începe să restabilească ordinea socială prin creşteri de salarii, pentru profesori şi medici, prin creşteri de pensii şi prin creşterea salariului minim.Bugetul pe anul 2014 reflectă foarte bine politicile publice ale unui guvern mixt din punct de vedere ideologic. Nu cred că există o dovadă mai clară că USL-ul funcţionează, şi funcţionează bine, decât proiectul de buget pe anul 2014. Pensiile cresc cu 3,76%, salariul minim creşte cu 12,5%, venitul minim garantat creşte cu 5%, salariile profesorilor debutanţi cresc cu 10%, veniturile medicilor rezidenţi cresc cu 150 de euro pe lună şi toate acestea se petrec în contextul relaxării fiscale; CAS-ul la angajator este programat să scadă cu 5 procente din vara anului viitor.

La sfârşitul anului 2013, România este stabilă din punct de vedere macroeconomic. Creşterea economică a depăşit prognozele FMI şi a ajuns la 2,7%, în acelaşi timp, anul acesta ne putem lăuda cu cel mai mare PIB din istoria României, de 140,5 miliarde de euro. Am depăşit pragul psihologic al PIB-ului din 2008. Dacă observăm şi faptul că inflaţia a scăzut până la 1,8% de la 4,95% cât era în 2012, ajungem la concluzia că mediul economic din România se însănătoşeşte foarte rapid, şi asta datorită unui set de politici publice eficiente, implementate de Guvern. Aceste politici trebuie să continue şi în anii următori şi bugetul multianual 2014 – 2017 este o premisă excelentă de creştere.

Nu este prima oară când declar faptul că USL trebuie să aibă ca prioritate conturarea unei clase de mijloc, puternice şi reprezentative. Politicile fiscal-bugetare prevăzute în proiectul de buget vor determina întărirea clasei de mijloc prin: creşteri graduale de salarii, creşterea investiţiilor publice, stimularea mediului de afaceri cu scheme de garanții de stat orientate către sectorul IMM şi, nu în ultimul rând, sprijin pentru producătorii agricoli.

Măsurile de creştere anunţate sunt dublate de o predictibilitate a sistemului fiscal, care se asigură prin eliminarea oricăror posibilităţi de creştere a taxelor. Fie că vorbim de TVA, fie că vorbim de cota unică sau CAS, taxele nu vor creşte şi astfel sistemul fiscal va deveni fundamentul pe care clasa de mijloc din România se va reinventa.” (subl. mea)

Mi se pare foarte optimist articolul: vor creste pensii, salarii, ceea ce, desigur, nu-i rau. Dupa cum observati, vor creste in sectorul de stat… Totusi inteleg ca va creste si salariul minim… Toate acestea in conditiile relaxarii fiscale!!! Asta e chiar interesant!!

Dupa parerea mea, ar trebui sa pastram un optimism moderat (asta ca sa nu fim pesimisti, ca nu-i bine!) intrucat lucrurile nu sunt, cel putin pentru mine, foarte clare. Iata cateva articole:

Ziarul Financiar

Coface estimează o creştere economică de 1-1,5% în 2013, fără a lua în calcul aportul agriculturii

Articolul este din 8 august 2013 si arata ca:

„Fondul Monetar Internaţional a îmbunătăţit recent prognoza de creştere economică a României pentru acest an la 2% şi la 2,25% anul viitor, pe fondul unor exporturi mai puternice în primul semestru şi a unei producţii agricole mai bune. Ministrul delegat al Bugetului, Liviu Voinea, a declarat anterior că estimarea de creştere economică pentru acest an a fost ridicată, în urma discuţiilor cu FMI, de la 1,6% la 1,9%, Guvernul estimând însă pentru sfârşitul anului un avans al PIB peste noua ţintă.

Deşi există semnale favorabile de creştere în 2013, cu un an agricol bun, acestea nu sunt resimţite în economia reală, de către firme, care se confruntă în continuare cu multe probleme, cele mai importante fiind lipsa de lichiditate şi accesul dificil la creditare, potrivit reprezentanţilor Coface.

În 2013, în ciuda semnalelor bune de creştere a PIB, cu un an agricol care se anunţă bun, nu le resimţim în economie, toate companiile confirmă ca acesta este un an mai greu decât cei anteriori, toţi se plâng de lipsa de creditare, de lichiditate, de sarcina pe care au preluat-o de a finanţa la rândul lor alte companii prin activitatea lor comercială. Nu vedem în continuare o îmbunătăţire, din contră, când companiile mari intră în insolvenţă începi să te întrebi cum va arăta peste câţiva ani această ţară„, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, Constantin Coman, country manager Coface.

El a arătat că economia românească este legată de ţările din zona euro, aflate însă în continuare în recesiune.

Coman spune că deşi avansul exporturilor a fost motorul creşterii economice în primul semestru aceasta nu se vede în economie, unde consumul a scăzut „fabulos”.

„Şansele noastre se leagă ca de fiecare dată de agricultură, anul acesta se anunţă de excepţie, exporturile funcţionează, dar cred că trebuie făcut foarte mult pentru blocajele financiare, pentru creditare. Băncile nu văd un apetit foarte mare pentru a credita pentru că văd foarte mult risc în jurul lor, atunci evident că atenţia lor în a da bani companiilor este mult mai mare”, a menţionat Coman.

Directorul Coface nu anticipează pentru acest an o revigorare a economiei reale, a companiilor, aceasta fiind posibilă începând cu 2014 sau 2015, dacă şi ţările din zona euro vor depăşi situaţia dificilă cu care se confruntă.” (subl. mea)

Agerpres

ŞTIRILE SERII – ECONOMIC – 20 NOIEMBRIE

Se arata, printre altele, ca:

Creşterea economică a României se va situa la 3% în 2013, dar fără contribuţia agriculturii ar fi de numai 1,4-1,5%, a declarat miercuri preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, la o conferinţă cu tema ‘România şi zona euro’, organizată la Banca Naţională a României /BNR/.
Economia a performat mai slab în 2013 decât în 2012. Anul trecut, creşterea economică a fost de 0,7%, dar fără agricultură (fără influenţa agriculturii în PIB – n.r.) ar fi fost de 2,2%. În 2013 creşterea economică va fi probabil de 3%, iar fără agricultură – de 1,4-1,5%’, a precizat Dumitru.” (subl. mea)

Digi24

IMPARȚIAL. Lucian Isar, economist: Fără aportul agriculturii, creșterea economică din 2013 ar fi mai mică decât în 2012

Articolul este din 14 august 2013 si arata, printre altele, ca:

„Analistul economic Lucian Isar a comentat cifrele anunțate astăzi cu privire la creșterea economică a României. În opinia acestuia, creșterea economică cu 1,7% în prima jumătate a acestui an, față de aceeași perioadă a anului trecut, înseamnă, de fapt, o stagnare, pentru că, în realitate, a fost de numai 1,2%, iar agricultura este cea care va salva economia în 2013.

În realitate, fenomenul se numește creștere recesionară. Economia crește, dar nu prea mult, în schimb, crește și șomajul. Aș sparge răspunsul în partea bună, partea proastă și realitatea. Partea bună e că tocmai s-au aprobat 3,8 miliarde de lei pentru investiții, că în acordul cu FMI avem o creștere a plafoanelor și a ajutoarelor de stat. Avem ajutoare de stat introduse și la companii mici și mijlocii – este proiectul pilot al vicepremierului Daniel Chițoiu. Astea sunt elementele bune, sunt convins că la un moment dat lucrurile se vor mișca, pentru că sunt direcționate la injectat bani în economie.

Partea proastă este că în continuare mergem cu frâna trasă. Politica monetară și de credit faultează economia românească.

Realitatea este că n-am crescut decât cu 0,3 trimestru la trimestru, comparativ cu 0,7 creșterea Germaniei, cu 0,5 creșterea Franței. Iar la nivel de an, în realitate, n-am crescut decât cu 1,2%. Acel 1,7% este un truc optic comparat semestru la semestru. Dacă am compara mere cu mere, am vorbi de 1,2. O creștere care, mai degrabă, este stagnare. Plus/minus 1% înseamnă stagnare economică”, a afirmat economistul Lucian Isar.

Fostul ministru delegat pentru Mediu de Afaceri în cabinetul Ponta 1 a mai spus că surpriza bună este agricultura, iar, la finalul anului, creșterea economică fără aportul agriculturii ar fi mai mică decât în 2012.

În România, perioada este de doi ani. Un an mai prost, un an mai bun – așa este periodicitatea climaterică și, prin urmare, dacă ne vom uita la sfârșitul anului, vom vedea că, în 2013, creșterea economică fără aportul agriculturii va fi mai mic decât 2012. Agricultura ne salvează în 2013 la poza de final”, a adăugat Lucian Isar.

„Domnul Isar, uitându-se la economie din avion, vede ce a descris. Dacă e să ne uităm la economie din elicopter, putem vedea o economie cu două viteze. Avem o zonă foarte dinamică legată de exporturi, care e într-o ușoară creștere. Cealaltă zonă de economie, care merge foarte prost, sunt sectoare industriale care ori sunt pe cale de dispariție, ori sunt în agonie. Sectorul petrochimic, de exemplu, sau sectorul siderurgic. Mechel a închis patru dintre cele cinci combinate pe care le are în România”, a spus Răzvan Orășanu, analist economic.

Economia României a crescut cu 1,7% în prima jumătate a lui 2013, față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Național de Statistică (INS). Analiştii au formulat câteva estimări privind evoluţia Produsului Intern Brut încă de acum câteva zile, mizând pe o creștere de până la 2%.

Tabloul economiei nu arată nici pe departe bine, în ciuda veştilor primite de la Institutul Naţional de Statistică, șomaj este ridicat, iar investițiile scăzute.” (subl. mea)

Puterea

Experţii susţin că România îşi datorează creşterea economică agriculturii

Articolul este din 19 august 2013 si arata ca:

Fără agricultură, creşterea economică din 2013 ar fi mult mai mică decât cea de anul trecut. Potrivit experţilor, performanţele mai multor sectoare s-au înrăutăţit pe parcursul anului, singura salvare fiind situaţia bună din domeniul agriculturii. Mai mult, aceştia consideră că sunt necesare multiple reforme pentru ca România să ajungă în viitor la acelaşi nivel de trăi ca în restul zonei euro.

Contribuţia agriculturii în prognoza de creştere economică a acestui an este de un punct procentual, a declarat analistul-şef al Băncii Comerciale Române, Eugen Şinca. „Aceasta reprezintă aproape jumătate din estimarea noastră de creştere economică, de 2,5% în 2013. Dacă am compara PIB-ul cu contribuţie zero a agriculturii din 2012 şi 2013, România ar fi avut o creştere de 2,1% în 2012 şi va avea în jur de 1,5% în 2013, ceea ce înseamnă că performanţa unor sectoare precum comerţul cu amănuntul sau lucrările de construcţii s-a înrăutăţit în acest an”, potrivit lui Şinca.

Încrederea consumatorilor, încă scăzută

Conform analistului BCR, anul acesta s-a înregistrat o reducere semnificativă a investiţiilor în infrastructură, dar s-a putut observa o intrare în funcţiune a unor capacităţi de producţie finanţate cu câţiva ani în urmă. “Restructurarea unor companii de stat şi private şi-a pus amprenta asupra încrederii consumatorilor, care nu sunt dispuşi să cheltuiască foarte mult în prezent. Investiţiile în infrastructură au fost destul de reduse în prima jumătate a anului 2013, pe fondul accesării dificile de fonduri europene şi a lipsei proiectelor în parteneriat public privat. Un mare plus în acest an este reprezentat de industrie şi exporturi, iar aici putem vorbi despre punerea în funcţiune a unor capacităţi de producţie realizate cu investiţii private în anii precedenţi şi reorientarea cu succes a exportatorilor români către pieţe din afara Uniunii Europene”, a declarat analistul.

Zeci de ani până la UE

România, pentru a se putea ridica la nivelul ţărilor din UE, are nevoie de câteva decenii de creştere economică constantă, susţine Şinca. “Toate politicile pro-creştere economică sunt binevenite, deoarece România are nevoie de un avans mediu de 3-4% pe an, susţinut câteva decenii la rând, pentru a converge la nivelul de trai din zona euro. În primul rând, avem nevoie de noi finanţări externe, iar listările la bursă a unor pachete minoritare din cadrul companiilor energetice pot ajuta. În al doilea rând, avem nevoie de repornirea motoarelor interne ale creşterii – eliminarea zonelor de ineficienţă, reforma agriculturii şi orientarea ei spre piaţă, creşterea numărului de turişti străini care ne vizitează ţara”, a completat Eugen Şinca.” (subl. mea)

Romania Libera

Salvare. Agricultura propulsează încă o dată PIB-ul oficial. Creştere economică doar pe hârtie în trimestrul III

Articol din 15 noiembrie 2013, arata ca:

„Economia a crescut după primele nouă luni cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Evoluţia este pusă sub semnul întrebării de economişti, care spun că această creştere este doar aparentă, rezultată în urma raportării la o perioadă proastă. Fără contribuţia agriculturii am fi aproape de recesiune.

Produsul Intern Brut (PIB) în trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II 2013 (date ajustate sezonier), în timp ce faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, PIB a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier. Pentru primele nouă luni din acest an PIB a crescut, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, afirmă Institutul Naţional de Statistică într-un comunicat de presă.

Datele sunt însă doar estimative. Varianta provizorie a evoluţiei PIB pentru trimestrul al treilea va fi anunţată la începutul lunii decembrie.

Semnele de întrebare: etalonul folosit şi efectul agriculturii

Raportarea ce indică o creştere economică s-a făcut faţă de trimestrul III din anul trecut, care a fost unul prost. Desigur, procedând astfel, trimestrul III din 2013 riscă să pară strălucit. Potrivit estimărilor Statisticii de acum un an, trimestrul III din 2012 a fost cu 0,5% din PIB mai slab decât al doilea trimestru din 2012 şi cu 0,6% mai slab decât acelaşi trimestru din 2011.

”Există un efect de bază puternic în ambele cazuri: trimestrul similar din anul precedent a fost în recesiune”, spune economistul Florin Cîţu.

În plus, o bună parte din creştere se datorează evoluţiei pozitive a agriculturii. ”Ca şi în trimestrul III din 2011 sectorul agricol are o contribuţie semnificativă. Atunci contribuţia a fost de 1,7% din 4,1%. Pentru 2013 estimez o contribuţie aproape de 3% din 4,1%. Din estimările mele, fără agricultură creşterea economică rămâne sub 0,5% pe an”. Cifra este foarte apropiată de eroarea statistică. Există riscul ca. această creştere economică estimată, să se dovedească a fi absentă.

Record de neîncredere al mediului de afaceri

Este de asemenea un fapt ciudat că acest reviriment al economiei nu este simţit de către mediul de afaceri, care ar trebui să fie cel mai bun indicator al unei eventuale ameliorări. Un studiu Eurostat dat publicităţii cu două săptămâni în urmă indica faptul că încrederea mediului de afaceri şi a populaţiei în economia României a înregistrat în octombrie cea mai mare scădere din UE, în contextul unei înrăutăţiri puternice a percepţiei privind sectorul serviciilor.

Indicele încrederii în economie a scăzut cu 2,6 puncte, de la cota de 97,4 în septembrie la 94,8 în octombrie. Pe locul al doilea la nivel european în funcţie de declinul încrederii în octombrie se situa Lituania – cu un declin de 2,4 puncte, urmată de Bulgaria şi Spania ambele cu câte 2,2 puncte. În aceeaşi lună, încrederea în zona euro urcase cu 0,9 puncte, iar în UE cu 1,1 puncte.” (subl. mea)

De unde rezulta ca PIB-ul a crescut in 2013 datorita agriculturii. Daca nu punem contributia agriculturii Romania a performat mai rau in 2013 decat in 2012!! Stau si ma intreb ce an agricol va fi 2014… In orice caz, s-au redus investitiile in infrastructura (accesare dificila fonduri europene si lipsa proiecte in parteneriat public-privat), avem industrii pe cale de disparitie, mediul de afaceri nu se simte deloc bine, increderea acestuia si a populatiei in economia romaneasca fiind redusa, investitiile sunt scazute, avem o crestere economica prea anemica pentru ca sa facem pasi importanti spre nivelul de trai din Zona Euro. Ce trebuie retinut de aici? Trebuie retinut ca situatia nu este deloc roz!!

Dar apropo de cresterea economica datorata agriculturii, intrucat ar trebui sa vedem si cum se produce un astfel de lucru, va invit sa cititi acest articol din Lumea Satului:

Insula Mare a Brăilei, un adevărat centru tehnologic în agricultură

Se arata ca:

„Pe 28-29 mai, în cadrul fermei Agricost, noul arendaş al terenului arabil din Insula Mare a Brăilei, s-a desfăşurat simpozionul „Centrul de Excelenţă DuPont & Pioneer în Insula Mare a Brăilei“, în cadrul căruia au fost prezentate diverse soiuri de hibrizi, tehnici agricole şi soluţii de protecţie a plantelor. Continuatoare a TCE 3 Brazi, ferma Agricost cultivă 56.000 ha, dintre care 41.000 ha sunt irigate şi 15.000 ha sunt neirigate, având intenţia ca, în următorii trei ani, să ude întreaga suprafaţă exploatată. Cu o istorie începută din 1965, exploataţia din Insula Mare a Brăilei se poziţionează drept cea mai mare fermă din Uniunea Europeană, cultivând în anul curent nu mai puţin de 18.000 ha de grâu, 7.000 ha de orz, 10.000 ha de porumb, 5.000 ha de soia şi 5.000 ha de floarea-soarelui. În ciuda faptului că, anul trecut, România s-a confruntat cu o secetă puternică, sistemul de irigaţii şi bunul management al fermei au permis ca, în Insula Mare a Brăilei, să se obţină producţii de 6,2-6,3 tone la hectar grâu, 10 t/ha porumb, 3,5 t/ha floarea-soarelui şi 3,7 t/ha soia.

Cea mai mare exploataţie agricolă din UE şi problemele ei

Deşi se bucură de comasarea terenurilor şi de productivităţi ridicate, ferma din Insula Mare a Brăilei are de înfruntat, în egală măsură, şi multe provocări a căror rezolvare ţine de utilizarea celor mai eficiente şi moderne soluţii tehnice. „Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este fluctuaţia pânzei freatice, care face ca cel puţin 10% din suprafaţă să nu o putem exploata din cauza excesului de umiditate. De exemplu, anul acesta am pompat în jur de 80 milioane de metri cubi de apă în Dunăre. Pe de altă parte, în timpul verii avem o secetă mai pronunţată faţă de celelalte zone, pentru că aici, faţă de terasele Brăilei, plouă cu 50 mm mai puţin pe an şi atunci suntem nevoiţi să aducem apa din Dunăre în fiecare vară pentru a putea să irigăm. Preocuparea noastră în acest sens a fost majoră deoarece, în momentul în care am preluat acest pământ, el era într-o stare foarte proastă, am investit pas cu pas şi anul trecut, când am avut una dintre cele mai puternice secete din România, am reuşit să folosim la adevărata sa valoare sistemul nostru de irigaţii şi am obţinut producţii foarte bune“, ne-a explicat directorul general al companiei, Lucian Buzdugan.

Alături de apă, fertilitatea limitată a solului, în a cărui compoziţie se află multă argilă aluvionară, este o altă problemă importantă a exploataţiei. În acest sens, compania brăileană a adoptat ultimele tehnologii conservative din domeniu, renunţând la arat, prăşit, discuit sau la alte tipuri de lucrări care presupun expunerea solului la agresiunea razelor solare şi a vântului.

„Datorită tehnologiei conservative pe care o folosim sau aşa zisa – dry farming culturile arată foarte bine. Spre exemplu, rapiţa pe care aţi văzut-o a avut parte doar de 7 litri de ploaie şi o parte din ea nu a fost irigată; cu toate acestea, vom obţine peste 3 tone la hectar prin măsurile conservative pe care le aplicăm pentru sol şi apă. Imediat ce am recoltat grâul, planta premergătoare, intrăm cu un utilaj special care nu răstoarnă brazda şi care afânează solul încă din iulie anul precedent. Întoarcerea brazdei înseamnă o expunere a solului la agresiunea razelor solare şi a vântului, care usucă ultima picătură de umezeală. De asemenea, razele solare omoară toate bacteriile care ajută la creşterea fertilităţii solului“, a precizat Lucian Buzdugan. Nu în ultimul rând, trebuie menţionat că, pentru buna funcţionare a celei mai mari exploataţii agricole din UE, cei aproape 1.000 de angajaţi traversează zilnic Dunărea cu bacul, întrucât nu există un pod care să lege insula de uscat.

Irigaţiile – marele atu al „Bărăganului dintre ape“

În contextul în care, în ultimii ani, seceta a devenit un fenomen normal în România, cei din Insula Mare a Brăilei, cunoscută şi ca „Bărăganul dintre ape“, au investit masiv în sistemul de irigaţii, reuşind să ajungă de la 7.000 ha irigate la 41.000 ha, cu intenţia clară ca, în următorii trei ani, să acopere toate cele 56.000 ha. Conform directorului general al firmei, utilizarea apei este punctul strategic din întregul proces de producţie. „Sunt culturi pe care nu le putem cultiva în zona neirigată din sudul insulei, precum porumbul sau soia. Între grâul irigat şi cel neirigat, anul trecut, spre exemplu, a fost o diferenţă de 4 tone la hectar. Din punctul meu de vedere, investiţiile în irigaţii sunt cele mai justificate. Am fost de curând în Elveţia şi la 2.500 de metri altitudine cei de acolo irigau inclusiv păşunile. Dacă şi acolo unde plouă 1.000 mm se justifică irigatul, cum să nu se justifice la noi, unde plouă doar 250 mm pe an şi avem secetă ca în Israel?!“, a declarat Lucian Buzdugan. De altfel, în opinia lui Buzdugan, acest capitol ar trebui să fie punctul de referinţă pentru dezvoltarea agriculturii la nivel naţional şi, în contextul divizării pământului în celelalte zone ale ţării, întregul sistem de irigaţii ar trebui regândit. „Cert este că trebuie să transformăm transportul apei de irigaţii într-o problemă de infrastructură, aşa cum facem şosele, autostrăzi, cum ducem energie electrică la casa fiecărui om, aşa trebuie să ducem prin conductă apa de irigat la fiecare solă şi acolo să o vindem pe bază de contor şi fiecare fermier va plăti apa consumată în funcţie de cultura pe care o are. Dacă mă las în baza unui puţ care seacă vara şi mă apuc să investesc în seminţe, erbicide, pesticide şi aşa mai departe, tot planul de afaceri se duce pe apa sâmbetei. Eu nu zic ca statul să investească dacă nu sunt bani, ci să se găsească companii care au bani şi sunt dispuse să investească şi să facă o afacere din transportul apei astfel încât atât producătorul agricol, cât şi furnizorul de apă să îşi poată face un plan de afaceri“, a mai afirmat Lucian Buzdugan.

Peste 7 ani de colaborare cu DuPont şi Pioneer

Simpozionul organizat împreună cu DuPont şi Pioneer a confirmat totodată cei peste 7 ani de experienţă comună ai celor din Insula Mare a Brăilei cu compania producătoare de seminţe şi soluţii pentru protecţia plantelor. În acest sens, au fost prezentate mai multe soluţii de fertilizare, combatere a buruienilor şi a dăunătorilor, regulatori de creştere, dar şi hibrizi pentru fiecare dintre plantele cultivate în această fermă. Pentru cultura de cereale păioase au fost prezentate mai multe sole, tratate cu erbicidele şi fungicidele companiei DuPont, Granstar Super, Cerlit, Alert, Evolus şi Acanto. „Grâul a fost erbicidat cu Granstar Super şi Cerlit, unul dintre cele mai eficiente erbicide pentru cultura de păioase. Alături de erbicidare, s-au folosit şi trei fungicide: Alert, Evolus şi Acanto Plus, pe bază de flusilazol şi carbendazim, care asigură un start sănătos culturilor. Fungicidul Evolus are trei substanţe active: proquinazid, tebuconazol şi procloraz. În ultimele faze de vegetaţie, în special după înflorit, recomandăm Acanto Plus, fungicid pe bază de picoxistrobin şi ciproconazol, care are proprietatea de a se reactiva după fiecare ploaie, după roua de dimineaţă“, a precizat Adrian Teban, directorul de dezvoltare DuPont.

Totodată, întrucât anul viitor flusilazolul va fi interzis de legislaţia europeană, reprezentantul DuPont a anunţat lansarea noului produs Cielex. La cultura porumbului, alături de utilizarea regulatorului de creştere Moddus (folosit şi la orz) şi lansarea noului produs Principal Plus, o noutate în Insula Mare a Brăilei o reprezintă hibridul PR32F73. „Nu-l veţi regăsi în catalogul Pioneer; este un hibrid foarte productiv pe care compania Pioneer l-a adus anul trecut în România special la cererea echipei tehnice din Insula Mare a Brăilei, în momentul finalizării unei investiţii proprii într-un sistem mare de depozitare şi uscare. Am testat acest hibrid anul trecut cu dumnealor şi, în urma acestui proces, am obţinut peste 16 tone boabe“, a explicat Manuela Dumitru, promotor Pioneer. Conform acesteia, producţia de 16 tone s-a realizat exclusiv datorită irigaţiilor şi fertilizării. În ceea ce priveşte culturile de rapiţă şi floarea-soarelui, alături de cei doi hibrizi Pioneer – PR46W14, cel mai bine vândut hibrid de rapiţă în România, şi P64LE25, hibrid de floarea-soarelui ce permite aplicarea tehnologiei Express, remarcabilă mai este utilizarea în fertilizare a sulfatului de amoniu, care mobilizează fosforul din sol pentru ca acesta să fie asimilat de către plantă.

Secretul recoltelor bogate, toţi hibrizii se testează înainte de a intra în cultură

Un element important în Insula Mare a Brăilei este selecţia riguroasă a tuturor hibrizilor care ajung să fie cultivaţi în cultura mare. Din cele 5 tipuri de culturi prezentate, trei hibrizi aparţineau Pioneer şi doi, cei de cereale păioase, Institutului de Cercetare – Dezvoltare Agricolă Fundulea, pe lângă acestea fiind testate nu mai puţin de 370 de soiuri pentru toate plantele aflate în cultură, pe o suprafaţă totală de aproximativ 350 ha. Conform lui Grigore Mocanu, în insulă sunt testaţi 106 hibrizi de rapiţă, 57 de soiuri de grâu, 17 soiuri de orz, 19 soiuri de triticale, 65 de hibrizi de floarea-soarelui, 7 soiuri de soia şi 108 hibrizi de porumb de la majoritatea producătorilor şi importatorilor din ţară. „În Insula Mare a Brăilei nu intră niciun produs, niciun soi, niciun hibrid până nu este testat în primul rând în acest câmp micro, pentru că unii hibrizi sau unele soiuri, care în terasa Brăilei sau în Bărăgan merg foarte bine, aici nu îşi găsesc locul, nu dau producţie mare şi alţii care merg mai prost în terasă merg mult mai bine aici şi atunci avem această obligaţie, să testăm şi să vedem care sunt hibrizii care dau, în condiţiile concrete ale noastre, maximum de randament. Anul acesta avem 1.700 de sole cu astfel de teste. În afară de acest micro, cele mai bune rezultate pe care le obţin hibrizii trec, în anul următor, în loturi macro de 5 ha şi apoi în cultura mare“, a declarat Grigore Mocanu, consilier tehnic la Ferma Gemenele din Insula Mare a Brăilei.

Planuri de viitor

În viitor, compania vizează atât o extindere în ceea ce priveşte sistemele de depozitare, cât şi o creştere a producţiei totale. „Am terminat de curând un siloz şi vom realiza încă cel puţin 5 silozuri pentru depozitare. De altfel, avem o tehnologie nouă de depozitare în silobag-uri, adusă din Argentina, care funcţionează foarte bine. Acestea au o capacitate de 200 de tone. De asemenea, ne-am propus să obţinem 1.000 tone de cereale pe cap de salariat, să ne încadrăm în 50 litri de motorină pe hectar şi să ne asigurăm independenţa energetică“, a precizat Lucian Buzdugan. În acest sens, se vor face investiţii în utilizarea biomasei pentru a putea fi utilizate resturile vegetale în vederea obţinerii energiei electrice, dar şi în utilizarea biocombustibilului.

Daniel PLĂIAŞU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013″

Amanunte interesante si aici. Am dat acest exemplu, dar asta nu inseamna ca Romania functioneaza la intreaga sa capacitate in agricultura. Trebuie facute, in continuare, investitii mari, dar nu trebuie neglijate nici celelalte aspecte, cel industrial, infrastructura etc. Per ansamblu lucrurile nu merg bine si nu indreptatesc un optimism exagerat, festivist.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 22, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

Despre avantajele economice ale Romaniei

Este interesant un rationament pe care l-am auzit de la cineva cu care discutam despre economie. Acest rationament suna in felul urmator: „Romania este membra a UE. Din moment ce UE este in recesiune, lucrurile mergand rau din punct de vedere economic, nici in Romania, ca parte a UE, lucrurile n-au cum sa mearga bine din punct de vedere economic. Deci vor merge tot rau si la noi, si la noi va fi recesiune, atata timp cat UE va ramane in recesiune

Acest rationament suna logic, dar nu este intru totul corect. Ai putea fi tentat sa spui ca e corect: daca intregul e in recesiune, atunci si partea trebuie sa fie in recesiune. Cu atat mai mult cu cat Zona Euro este principalul nostru partener economic. Dar, dupa parerea mea, lucrurile nu stau chiar asa. In primul rand ar trebui sa definim corect criza actuala. Este o criza a datoriilor suverane, o criza financiara transformata in criza economica. De asemenea se vorbeste despre criza din Zona Euro. Or, in Romania lucrurile stau diferit… Si de aici decurg avantaje certe pentru tara noastra. Avantajul major al tarii noastre este unul de ordin monetar: tara noastra are propria ei moneda si controlul suveran asupra acesteia. O tara din Zona Euro nu are moneda proprie si nici controlul asupra acesteia: euro este o moneda comuna a unui grup eterogen de tari. Un al doilea mare avantaj il constituie faptul ca tara noastra are o datorie mica fata de multe alte tari din UE. Aceste doua aspecte deosebesc esential situatia de la noi fata de situatia existenta in Zona Euro, dar si in alte tari europene care nu fac parte din Zona Euro. Romania prezinta si alte avantaje, spre exemplu o cota unica mica. Chiar si intreprinderile de stat, desi neperformante – deci performanta lor economica ar fi singura problema – reprezinta un avantaj pentru ca arata ca Romania are, totusi, un potential economic ridicat dar insuficient valorificat. La fel se poate spune si despre agricultura, insuficient valorificata fata de potentialul ei ridicat; la fel si despre turism.

Este adevarat ca Romania are o slaba absorbtie a fondurilor europene. In ultimul timp la noi s-a facut greseala de a vedea fondurile europene drept unicul, ca sa zic asa, motor de dezvoltare economica. Ca ar fi un factor ce ar impulsiona dezvoltarea economica, nu neg. Cu toate acestea sunt tari care nici macar nu sunt membre UE, dar a caror evolutie economica este pozitiva, inregistrand cresteri economice importante. Si sunt tari membre ale Zonei Euro unde descresterile sau stagnarea reprezinta o caracteristica actuala, desi au avut, intr-un mod semnificativ, in sprijinul lor aceste fonduri europene. De aici rezulta ca fondurile europene nu ar trebui fetisizate. Cu atat mai mult cu cat tara noastra are un sector bancar privat bine aspectat, solid. Romania are multe atuuri, care indreptatesc optimismul. Ar trebui sa gasim caile optime pentru a valorifica toate aceste avantaje economice ale tarii noastre. Eu cred ca lucrul acesta nu este imposibil.

Ca tot vorbeam despre economie, va propun sa cititi integral si in original, desigur, un articol din agrointel.ro despre ce se intampla in Ungaria in domeniul cresterii animalelor:

 

Aderarea la UE a nenorocit sectorul creşterii porcilor din Ungaria

 

Iata ce se arata:

„În anii ’90, când România era forţată să închidă mamutul Comtim, ungurii îşi măreau capacităţile pentru a acoperi golul. În anii 2000, a venit rândul Ungariei să se restrângă.

Ultimii zece ani nu au fost deloc prielnici pentru sectorul de creştere al porcilor din Ungaria – scumpirea de la an la an a furajelor şi creşterea tot de la an la an a importurile de carne ieftină reprezentând motivele cele mai importante pentru care crescătorii locali au decis diminuarea constantă a efectivelor.

Sectorul de creştere al porcilor era în momentul căderii regimului comunist, în 1989, unul dintre cele mai importante din zootehnia ungară datorită cadrului mult mai liberal din aceastăţară. Mai eficiente pentru că aveau deja experienţa unei pieţe mult mai puţin dirijate fermele mici şi mijlocii s-au adaptat mult mai bine la tranziţia către economia de piaţă decât complexele de creştere a porcilor din România, fiind capabile să susţină, pe lângă acoperirea cererii interne, exporturi semnificative în regiune, în special în fostele state comuniste.

Intrarea în Uniunea Europeană, în condiţiile negociate de Ungaria, a produs o deraiere semnificativă a bunelor evoluţii din sectorul creşterii porcilor din această ţară.

Fermierii ungari s-au trezit concuraţi de importuri mult mai ieftine provenite din ţările zonei euro a căror competitivitate nu este asigurată exclusiv de factori ce ţin de producţia agricolă ca atare ci de condiţiile mai accesibile de obţinere a creditelor bancare şi de diferitele “artificii” acceptate de statele proprii prin care importurile de furaje din ţările emergente (Brazilia) peste cota europeană erau mascate astfel încât să nu fie grevate de taxe.

La acestea s-a adăugat înmulţirea anilor secetoşi în urma cărora atât în Ungaria cât şi pe piaţa internaţională preţul furajelor a crescut.

Consecinţele acestor factori sînt foarte vizibile, în zece ani, potrivit datelor institutului ungar de statistică, numărul porcinelor s-a diminuat cu 40%. Cele mai relevante date arată că dacă în 2001, numărul porcilor crescuţi pentru sacrificare era de 4,8% deţinuţi în procente egale (50%) în ferme şi gospodării familiale, în 2011 acesta era de doar 3 milioane (-37%)dintre care majoritate (66%) erau crescuţi în ferme iar restul (33%) în gospodării familiale.

Fermierii ungari acuză atât comportamentul băncilor (în special al celor cu capital străin – care deţin cota cea mai importantă din piaţa ungară) care oferă condiţii diferite de creditare în Ungaria faţă de alte ţări europene de unde provin importuri de carne de porc ieftine, dar şi autorităţile ungare cărora le reproşează că nu fac suficient pentru a facilita pătrunderea pe piaţa locală a unor importuri ieftine de furaje aşa cum şi alte state europene o fac.”

decembrie 12, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Doua stiri interesante

Gandul:

S-au „pierdut iremediabil” 75 de DOCUMENTE SECRETE ale Regiei de Activităţi Nucleare 

Romania Libera:

Agricultura poate aduce o creştere de 40% a PIB

Iata ce spune, printre altele, al doilea articol:

„România se află pe locul cinci în Europa din perspectiva suprafeţei cultivabile iar în 2010 a avut a cincea producţie de porumb la nivel mondial. Din cauza infecienţei însă, producţia internă de alimente nu asigură nici măcar consumul la nivel naţional
România reuşeşte să producă doar 60% din alimentele pe care le consumă, deşi potenţialul este de 400%. Acum, valoarea producţiei agricole este 7% din PIB, adică aproape 9 miliarde de euro. O creştere de 6 ori a acestei sume ar putea aduce, în câţiva ani, încă 40% faţă de PIB actual al României . “La o productivitate similară cu cea din zona euro, producţia internă ar putea asigura necesarul de consum pentru patru Românii”, apreciază Lucian Anghel, economistul şef al BCR în cel mai recent raport al băncii asupra situaţiei agriculturii.

Ţara noastră se află pe locul cinci în Europa în privinţa suprafeţei arabile fapt care îi conferă un potenţial agricol imens. Cu toate acestea, numărul extrem de mare de angajaţi(peste 2 milioane adică de 2,5 ori mai mult decât în Franţa), exploatarea pe suprafeţe mici, lipsa utilajelor şi a reţelelor de irigaţii dar şi slaba pregătire a celor care exeploatează pământurile ne plasează pe ultimele locuri în topul productivităţii.”

 

iulie 18, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , | Un comentariu

Despre incompetenta Guvernului!

Va propun ca sa cititi cu calm acest articol din Romania Libera:

Valeriu Tabără asigură că România nu va fi afectată de criza alimentară

Deci marea mea rugaminte ar fi sa nu va enervati citind acest articol. Stiu ca nu o sa fie usor. Dar cu un efort cat de cat poate ca merge.

Defapt Dl. Tabara reduce lucrurile la bazele lor cele mai simple si face urmatorul rationament de clasa VII-a primara:

Dacă românul nu va fi suficient de harnic, poate suferi de foame, ca în orice gospodărie. România nu are voie, în condiţii normale, să aibă probleme sau să se discute despre foame

Deci: daca nu e suficient de harnic, romanul ar putea avea probleme cu foamea. Din ce a spus rezulta logic: daca nu are probleme cu foamea, atunci romanul e suficient de harnic!! 🙂  (p implica q este congruent cu non q implica non p, pentru detalii recomand Manualul de algebra de clasa a IX-a).

Ca sa concluzionam:

Domnu’ ministru, pe cand va dati, dom’ne, demisia? 

Asta ca sa nu spun ca tot Guvernul ar trebui sa-si dea demisia, intrucat membrii Guvenului sunt solidari in raspundere!

In viziunea D-lui Tabara totul depinde de cum e romanul, harnic sau neharnic. Nicidecum de ceea ceea ce face Guvernul! Si cum ar putea sa depinda de ceea ce face Guvernul, cand la Guvernul Boc se observa cu usurinta o lipsa totala de strategie in ceea ce priveste economia si relansarea acesteia. Deci de romani depinde totul! Pai daca de romani depinde, atunci s-ar putea intampla ca romanii sa fie foarte harnici la viitoarele alegeri si sa voteze cum PDL nici nu si-ar putea imagina. Recunosc dragostea catre axiomatica a PDL-ului exprimata celebru prin butada: „Iarna nu-i ca vara”. Iar eu as adauga : „Si nici magarul ca si caprioara” 😆 Mai si rimeaza! 🙂 Inteleg preocuparea de a aprofunda bazele axiomaticii existentiale, numai ca Guvernul a ramas doar la acest stadiu. As dori sa vad ca teoria ce rezulta din aceste axiome ar putea produce, transpusa in practica, si crestere economica! Ca se cam vad doar minusuri la capitolul asta!

ianuarie 30, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Hipermarket-urile si criza alimentara! Parca vine… parca nu vine… Parca…

Am citit doua editoriale pe aceasta tema, pe care vi le recomand sa le cititi si Dvs. cu atentie. Aici voi spicui cate ceva din ambele, idei care mi s-au parut mai semnificative, ca sa zic asa.

Criza profundă şi iluzia consumului

de Corina Cretu

Iata ce spune D-na Cretu:

„Statisticile ne arată că anul trecut hypermarket-urile au avut profituri destul de bune pentru criza economică, românii cheltuind 8 miliarde de euro, ceva mai puţin decât în anii precedenţi. În primă instanţă, ne-am putea întreba: unde este criza? Slavă Domnului că nu putem vorbi de-o criză alimentară generală în România, cu toate că există părţi bune din populaţie care se zbat la limita subzistenţei. Explicaţia acestor cifre e dată de uriaşa piaţă a muncii la negru, care a devenit adevărata natură a economiei româneşti. Nemaivorbind de faptul că acest consum este bazat pe importuri, România nemaiproducând mai nimic.”

Iar despre munca la negru trebuie spus ca are un trend ascendent. Chestiunea muncii la negru nu este deloc rezolvata in Romania, criza economica a amplificat-o, si s-ar putea sa o amplifice si mai mult. Despre cauzele care determina munca la negru se poate citi aici. Si tot despre subiectul asta cred ca nu ar strica sa citim un punct de vedere, chiar daca el este mai vechi, exprimat, in Revista 22, in 2003, de Ilie Serbanescu  – aici.

Acestea fiind zise, sa vedem ce mai spune editorialul D-nei Cretu:

„A veni acum să dai vina pe oameni şi pe mentalitate ar însemna să predici teorii corecte, însă cu un cinism dictat de necunoaşterea realităţii dureroase a vieţii românilor. Prin urmare, e firească reacţia acestora în faţa unui guvern care suprataxează munca, dar care, pe de altă parte, întreţine cu bună ştiinţă această stare de fapt, pentru a exista nişte supape care să preîntâmpine nemulţumirea populară.”

si:

„Dacă asta este marea satisfacţie a unei ţări europene, că oamenii nu mor pe capete de foame, atunci, într-adevăr, n-are rost să privim spre Schengen, ci spre centrul Africii. Însă. reprezintă şi această abordare un barometru al stadiului de înapoiere faţă de restul ţărilor europene, dacă noi contorizăm criza doar la nivelul acesta.”

Iar in final se spune:

„Sigur că se poate ajunge la o criză alimentară, oriunde în lume, dar la momentul actual România suferă în planul macroeconomiei, infrastructurii, instituţiilor statului, economiei private, serviciilor, aflându-se într-o criză generalizată.  Suntem ţara cu cea mai proastă gestiune a crizei din Europa, măsurile anticriză lipsind cu desăvârşire. În acest timp, ni se tot vântură, într-un triumfalism penibil, minuscula cifră de creştere economică de 1,5% în 2011.”

Celalalt editorial pe care l-am citit este cel din Gandul:

Preşedintele din hipermarket şi criza alimentară

de Rodica CIOBANU

Iata ce spune:

„Sâmbătă însă, preşedintele a constatat că „parcă” aceasta a crescut.
„Parcă la lactate s-a întâmplat, dar şi la zarzavaturi”, a declarat şeful statului, după ce a trecut pe la casă. Se vede că domnia sa nu face cumpărături des şi nici nu dă mare atenţie preţurilor, altfel ar fi alungat urma de îndoială aruncată de „parcă” asupra constatării sale. Da, preţurile au crescut nu doar la lactate şi legume, ci şi la ulei, zahăr, carne şi pâine. Hipermarketurile pe care producătorii autohtoni le acuzau că marginalizează produsele româneşti, marfa acestora provenind, în proporţie de 80 la sută din import, cumpără mult şi ieftin, vânzând, de asemenea, în cantităţi mari şi la preţuri mai mici decât restul magazinelor. Dacă preşedintele ar fi intrat într-o alimentara de cartier sau ar fi dat o tură prin pieţe, unde intermediarii mai au un pic şi fac kilogramul de cartofi cât cel de aur, ar fi obţinut o imagine corectă despre preţurile alimentelor şi despre potenţialul lor de mărire, în următoarele luni, asupra căruia FMI avertiza, în urmă cu două săptămâni, legându-l de o posibilă depreciere a monedei naţionale şi de reajustarea preţurilor la mărfuri şi energie la nivel global.„(subl.mea)

Nu am sa stau sa interpretez acest „parca” al presedintelui, care parca ar vrea sa spuna ca parca nu e chiar atat de rau… Dar iata ce mai spune editorialul D-nei Ciobanu, un lucru foarte serios:

Există, totodată, rapoarte ale ONU, ce le pot părea unora alarmiste, despre iminenta criză alimentară mondială din 2011, iar un studiu japonez, preluat de publicaţia Business Insider, plasează România într-un grup de 25 de ţări (alături de China, India, Filipine, Maroc, Algeria, Egipt, Bulgaria, Ucraina etc) extrem de expuse.Unele state, precum Rusia, şi-au luat deja măsuri de precauţie, extinzând interdicţia exportului de cereale până în decembrie 2011.„(subl. mea)

După ce a văzut pe Discovery documentarul despre suprapopulare, şi preşedintele a tras concluzia, acum vreo doi ani, că „următoarea criză va fi cea alimentară, datorită creşterii explozive a populaţiei”, adăugând că România „trebuie să se pregătească pentru astfel de vremuri”. Din câte ştiu, nu a făcut-o, fiind dependentă, conform Ministerului Agriculturii, în proporţie de peste 50 la sută de importuri. Dar bănuiesc că, în hipermarketul curat, uscat şi frumos ambalat, preşedintele Băsescu nu caută marfa de naţionalitate. De altfel, privite de acolo toate crizele sunt aproximative. Financiară – „parcă” pe undeva, dar nu la noi, economică – „parcă” a fost, dar ne-am revenit, alimentară – „parcă” în viitorul îndepărtat, maiavem timp, mâncarea – „parcă” s-a scumpit, dar pe ici, pe colo. Aşa se face că, deşi anunţate din timp, ele ne prind nepregătiţi, guvernanţii parcă locuind în cel mai tare hipermarket.

P.S.

Despre munca la negru si despre economia ascunsa mai pun cateva articole – aici, aici, aici si aici.

 

ianuarie 24, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu