„Multe rânduri și comentarii publice, puține soluții pentru refugiați. În absența soluțiilor riscăm să devenim complici cu asasinii din pasivitate. Ca deputat în Parlamentul unui stat european și în calitate de lector universitar în guvernanță europeană la ASE, propun dezbaterii publice în România și UE un plan în 7 puncte pentru UE în rezolvarea crizei imigranților din Orientul Mijlociu și Africa:
1. Securizarea frontierelor externe ale UE pentru reducerea fluxului de intrări ilegale.
2. Înființarea de noi centre de primire a refugiaților aflați deja pe teritoriul Uniunii Europene.
3. Asigurarea ajutorului financiar și logistic pentru Turcia, Liban, Iordania în vederea creșterii capacității de gestionare a situației imigranților din Siria și Irak.
4. Descurajarea celor care vizează beneficiile sistemului social european (inclusiv reforma politicii sociale în UE).
5. România, ca și alte state ale UE, va trebui să accepte o anumită cotă de refugiați politic, demonstrând solidaritate cu Italia și Grecia, și va trebui să își dezvolte urgent politici și instituții eficiente pentru managementul unor astfel de crize.
6. Pentru imigranții care doresc să se stabilească temporar sau definitiv în România, Guvernul va trebui să elaboreze politici de inserție socio-profesională și educațională, cu direcționarea acestora spre sectoarele deficitare ale pieței muncii (agricultura, construcții etc.).
7. Valorile și principiile fundamentale ale UE trebuie apărate (inclusiv libera circulație în interiorul Uniunii). Acordul Schengen trebuie menținut, chiar dacă se pot discuta unele amendamente tehnice asupra Convenției, care să nu afecteze drepturile cetățenilor europeni.”
Acest plan are o structura logica destul de bine definita. Numai ca – si-mi dau seama ca ma contrazic putin – el pare logic, insa lucrurile nu stau tocmai asa, dupa parerea mea.
Securizarea frontierelor… Dar acesti emigranti au trecut prin tari care apartin Spatiului Schengen. Aceste tari ar fi trebuit sa aiba deja frontierele securizate. Cu toate acestea n-au putut opri valul imens de emigranti. Apoi cine trebuie sa asigure ajutorul financiar si logistic „pentru Turcia, Liban, Iordania”? Romania??? E limpede ca UE. Infiintarea de noi centre, dar cate? Punctul 4. vi se pare fezabil? Mie nu…
Problema e mai complicata, iata ce spune Neagu Djuvara:
„Europa traversează astăzi o perioadă ca acum 2.000 de ani, când Imperiul Roman se apropia de apusul său şi era invadat de popoare din Asia sau Africa, arată istoricul Neagu Djuvara, el însuşi un pribeag în tinereşe. Istoria se schimbă, dar Europa zilelor noastre este mai reticentă şi la limita unui refuz în faţa valurilor de imigranţi. Un procent e asimilabil, dar 10 înseamnă enorm pentru orice cultură, iar Europa nu este pregătită să facă faţă unei asemenea invazii, ne spune Neagu Djuvara.
Neagu Djuvara consideră că istoria se schimbă, dar Europa nu este atât de mult deschisă către valurile de imigranţi care-i bat la poartă.
„Istoria se schimbă, dar Europa zilelor noastre este mai reticentă şi la limita unui refuz în faţa valurilor de imigranţi. Un procent e asimilabil, dar 10 înseamnă enorm pentru orice cultură, iar Europa nu este pregătită să facă faţă unei asemenea invazii”, spune istoricul Neagu Djuvara într-un interviu acordat Digi24.
Despre populaţia care vine în număr mare în Europa, Neagu Djuvara susţine că aceasta este diferită ca structură.
„Nu sunt indo-europeni, sunt deci o etnie foarte deosebită, ceea ce ne apropie de problema din sfârşitul Imperiului Roman, când a fost invadat de populaţii din Africa, Asia. Trăim un lucru ca acum 2000 de ani, a invaziei Europei, care de bine, de rău, se cam unificase”, a spus Neagu Djuvara.
În privinţa unei soluţii prin care valul de imigranţi să fie oprit, Neagu Djuvara consideră că aceasta nu va fi o misiune uşoară, dar că istoria găseşte întotdeauna soluţii.
„Nu există formulă. Se va găsi, fiindcă totdeauna istoria găseşte soluţii, dar ele pot fi şi dramatice. Anume să se schimbe profilul Europei În mod foarte sensibil. Când avem mase, milioane de turci, algerieni, de nişte naţii foarte diferite de europenii noştri, se pot întâmpla fenomene de refuz”, spune Neagu Djuvara.
Despre exodul românilor din ultimii 25 de ani, români care pleacă în număr mare să muncescă şi să trăiască în alte ţări, Neagu Djuvara arată că de fapt aceasta reprezintă o preschimbare a mentalului colectiv.
„Românul, timp de veacuri, răspundea formulei Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-i în ţara mea. Or, în mod extraordinar, într-o singură generaţie, generaţia copiilor mei, ca să spun aşa, au descoperit că e mai bine în altă parte. Dar asta e o preschimbare a mentalului colectiv. Noi, timp de veacuri, am fost stabili pe colţul ăsta, arcul carpatic şi Marea Neagră, şi Dunărea. Suntem nemişcaţi de 5.000 de ani şi acum ne plimbăm în lumea întreagă şi avem dorinţa de a ne stabili în altă parte”, a spus Neagu Djuvara.”
„8. Şi cele fără minte au zis către cele înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre.
9. Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi pentru voi.”
De aceea este mai rau sa accepti o situatie, chiar daca intentiile sunt bune, chiar daca luata ca atare, aceasta acceptare n-ar avea nimic rau in sine, daca nu ai capacitatea de a o gestiona sau de a o gestiona corect. Atata vreme cat capacitatea ta de a administra si a controla respectiva situatie sufera, acceptarea acesteia poate conduce spre adevarate catastrofe. Europa a fost pusa, intr-un mod neloial, in fata faptului implinit. Si asta intr-o situatie in care inca destule tari sufera din punct de vedere economic. Oricum, primirea unui mare numar de emigranti iviti brusc da nastere unei probleme foarte complicate. Inclusiv de securitate. Pentru ca nu prea stim mare lucru despre acesti oameni, nu stim nici daca printre ei ar fi strecurati si teroristi. De aceea ar trebui ca Europa sa se implice in rezolvarea problemei din zona de provenienta a acestor emigranti. Pe de alta parte, trebuie nu numai descurajata primirea lor, dar ar trebui nici sa fie primiti. Ei trebuie sa fie descurajati sa vina aici pentru ca, odata primiti – si inca 800.000 de oameni nu ar fi un numar mare la nivelul Uniunii Europene -, lucrul asta ar putea genera un aflux si mai mare de emigranti sositi din nu stiu ce parti ale pamantului. Ne putem trezi la un moment dat cu o afluenta coplesitoare de emigranti, veniti din tari diferite, de religii diferite, care vorbesc limbi diferite, despre a caror calificare profesionala nu stim mare lucru dar putem cu usurinta banui ca e una precara. Si atunci cate noi centre de primire a refugiatilor ar trebui sa infiintam? Iar o mare, o foarte mare problema va fi in tarile mici din Europa care nu ar mai putea face fata unui aflux atat de mare de emigranti. Chiar si 800.000 de oameni reprezinta o problema serioasa. Sa ne gandim ca trebuie asigurata hrana, apa, adaposturi pentru un oras intreg. Si apoi ce vor face aici acesti oameni? Ar rezulta o criza de proportii uriase, care da fiori!!
Mai trebuie spus ca libera circulatie a persoanelor si marfurilor, unul din pilonii Uniunii Europene, se refera la tarile membre ale UE. Nu la tari non-UE. Tarilor care nu fac parte din UE nu ar trebui sa li se aplice acest principiu.
Romania nu trebuie sa primeasca emigranti! Noi trebuie sa intelegem bine lucrul asta! In primul rand situatia economica a tarii nu permite asa ceva. Noi nu putem sa dam de lucru la ai nostri, care pleaca sa-si gaseasca de lucru in vestul UE. Nu reusim sa dam aici, la ai nostri, salarii rezonabile. Si atunci cum vrei sa-i mai tinem pe altii? Pe de alta parte ar fi si nedrept, pentru ca Romania nu e in Spatiul Schengen, dar ar trebui sa se solidarizeze cu tari din respectivul Spatiu, care nu au administrat deloc situatia aceasta a valului de emigranti si, mai mult, ar trebui sa primim noi emigranti din afara Uniunii Europene, fara sa avem niciun beneficiu de pe urma acestui lucru. Ce castiga Romania din asta? Concret, ce castiga? La punctul 6. se spune:
„Pentru imigranții care doresc să se stabilească temporar sau definitiv în România, Guvernul va trebui să elaboreze politici de inserție socio-profesională și educațională, cu direcționarea acestora spre sectoarele deficitare ale pieței muncii (agricultura, construcții etc.).”
Sa fim seriosi! Asa, pe hartie, suna foarte bine. Practica ne omoara! Daca cineva isi inchipuie ca e atat de simpla treaba asta, eu cred ca se insala. Mai e pus si guvernul la cheltuiala! Cine va da bani pentru asa ceva? Contribuabilul, nu? Care nu are nicio treaba cu situatia asta. E drept? Mie mi se pare ca nu.
Ar mai trebui spus legat de punctul 4. urmatorul lucru: oamenii acestia, emigrantii, care vin aici, nu vin pentru ca sa munceasca. Acesti oameni nu sunt in cautarea unui loc de munca. Acesti oameni vin aici pentru ca e rau in tara lor. Or, tocmai acest aspect creeaza probleme destul de mari. Ei vin aici cu gandul la beneficiile sistemului social european. Practic, daca vor veni mai multi, daca fenomenul se va amplifica – si vedem ca aparitia acestei emigratii e una brusca, adica intamplata intr-un timp foarte scurt -, vor trebui alocate fonduri imense pentru a asigura in primul rand protectie sociala acestor oameni. Ganditi-va ca Germania se asteapta la 800.000 de imigranti. Sa presupunem ca vor veni atatia. Dar daca intr-un timp foarte scurt vor mai veni 500.000 de emigranti? Vor fi foarte greu de integrat in societate si in campul muncii intr-un timp foarte scurt. De aceea fondurile pentru protectie sociala vor trebui sa fie mari, in crestere. De aceea nu poti sa-i descurajezi pe cei „care vizează beneficiile sistemului social european”.
Pe de alta parte, fenomenul de refuz de care vorbeste Dl. Neagu Djuvara, se poate traduce, politic vorbind, cu cresterea in intensitate a extremismului in Europa. Mai concret cu cresterea neofascismului si neonazismului! La care populatia autohtona, si asa nemultumita de felul in care merg de cativa ani treburile, ar putea sa marseze in aceasta directie, si s-a vazut o anume recrudescenta recenta a neonazismului in Germania. Nu e inca mare, dar ar putea sa creasca! Iar extremismul s-ar putea sa se extinda, pentru ca nu numai Germania e vizata de fenomenul asta. Neagu Djuvara are dreptate: „Nu există formulă. Se va găsi, fiindcă totdeauna istoria găseşte soluţii, dar ele pot fi şi dramatice.”.
O solutie ar putea fi o implicare activa a Europei in lupta impotriva terorismului, flagel care afecteaza Orientul Mijlociu si Nordul Africii, unde trebuie sa avem regimuri politice stabile si prietene, capabile sa stabilizeze situatia din aceste tari, inclusiv prin masuri dure, de forta. Terorismul nu e un joc de domnisoare! Apoi influenta economica a Europei s-ar putea extinde in aceste zone. Uniunea Europeana ar dispune de fonduri suficiente sa ajute aceste zone sarace, inclusiv prin investitii, care ar genera si creare de locuri de munca acolo. Datorita instabilitatii politice din zonele respective, aceste lucruri nu sunt deocamdata posibile. Una din cele mai grele situatii o reprezinta cea din Siria, atata vreme cat acolo se ciocnesc interesele politice ale Rusiei si SUA. Problema nu e solutionata inca si datorita acestui lucru castiga in influenta si forta ISIS (Statul Islamic), organizatie care trebuie nimicita! Europa este pusa, actualmente, in fata a ceea ce as numi emigratie anormala. Adica un numar foarte mare de oameni ce nu apartin din tari membre UE, care vin aici in numar mare odata si brusc, intr-un timp foarte scurt. Fenomenul acesta trebuie oprit. Nu atat emigratia in sine e problema, cat anormalitatea ei. Legatura Uniunii cu tarile din Nordul Africii si Orientul Mijlociu trebuie sa fie una normala. La ora actuala nu e asa. Europa trebuie sa se gandeasca bine si sa fie un furnizor de prosperitate in proximitatea sa, inclusiv in Ucraina. Trebuie neaparat insitutionalizata relatia cu aceste tari si vazut ce investitii ar putea UE face acolo. Dupa parerea mea, lucrul acesta trebuie sa fie in filozofia Uniunii Europene, inclusiv pentru a se proteja si pentru ca sa ne putem proteja in mod eficace cultura si civilizatia. Lucrul acesta trebuia sa fie avut in vedere de mai multa vreme si Europa trebuia de mai multa vreme sa ia in considerare, in filozofia sa, acest lucru. Din pacate UE a tratat superficial aceasta problema de-alungul timpului. Rezolvarea situatiei actuale presupune folosirea cu discernamant a fortei militare in Nordul Africii si Orientul Mijlociu, pentru combaterea terorismului. Dupa aceea trebuie trecut la schimbarile strucurale si la cele din alte sectoare care ating viata si comportamentul oamenilor (dupa cum spunea Simon Kuznets). Trebuie inteles ca tarile acestea din Nordul Africii si Orientul Mijlociu nu vor putea rezolva singure problemele cu care se confrunta. Iar daca le lasam asa, consecintele pot fi dezastruoase!
„Sute de refugiaţi protestează în Budapesta, după ce autorităţile ungare le-au interzis intrarea în Gara Keleti, care a fost evacuată în această dimineaţă.
La doar o zi după ce a permis plecarea către Germania şi Austria a trenurilor cu refugiaţi, autorităţile ungare i-a evacuat din Gara Keleti pe imigranţi, suspendând într-o primă fază traficul feroviar. Ulterior, acesta a fost reluat, însă accesul refugiaţilor în gară a rămas interzis.
Sute de imigranţi s-au îmbrâncit marţi dimineaţă în încercarea de a urca la bordul unui tren care urma să plece spre Viena şi Munchen, dar aceştia au fost blocaţi de poliţie. Mulţi dintre ei au denunţat faptul că au cheltuit sute de euro pe bilete de tren, după ce poliţia spusese că vor putea pleca.
Întrebat de ce gara a fost închisă, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat că Ungaria a încercat să pună în aplicare legislaţia UE, care stipulează că orice persoană care doreşte să călătorească în Europa trebuie să deţină un paşaport valabil şi o viză Schengen.
Oamenii protestează acum în faţa gării, scandând „Libertate! Libertate!” şi ”Germania!”.
Număr record de refugiaţi, ajunşi în Austria într-o singură zi
Aproximativ 3.650 de imigranţi au sosit în Viena în cursul zilei de luni, după ce s-au îmbarcat în trenuri cu plecare din Budapesta, un număr record de imigranţi sosiţi pe teritoriul austriac într-o singură zi, informează site-ul agenţiei de presă AFP.
Poliţia austriacă a anunţat, marţi, că 3.650 de imigranţi au sosit în Viena după ce s-au îmbarcat în curse feroviare din Budapesta, în cursul zilei de luni, precizând că acesta reprezintă un număr record de imigranţi înregistrat pe teritoriul austriac doar într-o singură zi.
„Suntem în curs de verificare câţi dintre ei sunt solicitanţi de azil”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei austriace, Patrick Maierhofer.
Autorităţile ungare au permis, luni, unor sute de imigranţi să se urce în trenuri cu plecare din gara Keleti din Budapesta (gara de est) către oraşe din Austria şi Germania, cele mai solicitate fiind cursele către Viena, Munchen şi Berlin.
Potrivit agenţiei de presă ungare MTI, un purtător de cuvânt al companiei feroviere ungare declarase, luni, că biletele pentru destinaţii internaţionale pot fi achiziţionate fără ca pasagerii să prezinte paşapoartele. Controlorul le va solicita doar biletul, numai reprezentanţii poliţiei le pot solicita să prezinte paşapoartele.
Ulterior, tot în cursul zilei de luni, un tren cu destinaţia Viena în care se aflau circa 300 de imigranţi a fost oprit la frontiera cu Austria de compania feroviară austriacă OBB pentru câteva ore. Denunţând că trenul era supraîncărcat, reprezentanţii OBB au solicitat asistenţa poliţiei ungare pentru a reţine imigranţii care nu au paşapoarte şi a-i plasa în centre pentru refugiaţi. Câteva ore mai târziu, reprezentanţii OBB au permis continuarea cursei către Viena. (Roxana Maciuca, Mediafax)„
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Pun si eu aceasta intrebare, poate naiva… Totusi, atat Europa cat si Statele Unite, cred eu, nu pot sta indiferente fata de dezvoltarea unei asemenea organizatii teroriste ce a acaparat deja parti semnificative din Irak si Siria. In primul rand este criminala si ilegitima. Cred ca este de natura evidentei ca nu poate fi o organizatie democratica. Omoara oameni, distruge tot, inclusiv vestigii antice de o inestimabila valoare. Din cauza asta Europa se confrunta cu un val de refugiati imens, fara precedent si cu o situatie din ce in ce mai greu de gestionat. Statul Islamic isi face loc prin violenta si, daca nu se iau masuri la timp, il vom avea in proximitatea noastra, o sursa teribila de extremism.
Ciudata este aceasta non-actiune, inclusiv din partea SUA. Cand SUA a actionat hotarat pentru a inlatura regimul dictatorial al lui Saddam Hussein si pentru infrangerea Al-Qaeda in Afganistan, lucrurile erau catusi de putin de inteles, desi nu ne confruntam cu un pericol atat de mare ca cel din prezent. Or, acum nu se vede niciun fel de actiune: totul parca a amutit. Iar aceasta organizatie terorista – ISIS – isi face nestingherita de cap, distrugand tot ce intalneste in cale, omorand multime de oameni si provocand mii si mii de refugiati care se indreapta disperati spre Europa. Si nimeni nu face nimic!! E cu atat mai uluitor cu cat un atentat terorist precum cel recent de la Charlie Hebdo (v. si aici) nu a putut fi prevenit. De asemenea ciudata, batatoare la ochi, a fost isteria ce a provocat afluxul mare de sustinatori ai ISIS din Europa, oameni din Europa care mergeau sa lupte chiar ei pentru cauza Statului Islamic. Deci omul se ducea chiar acolo, in Siria, sa lupte acolo, cu arma in mana, alaturi de Statul Islamic. In acest timp, ISIS facea noi victime si n-am vazut, cu exceptia solidaritatii aratate dupa atentatul de la Charlie Hebdo, la care Obama, sau mai corect spus America, nu a participat, o reactie ferma de condamnare a ISIS de catre Uniunea Europeana, de catre liderii europeni. Practic, Uniunea Europeana a incercat intrucatva sa ocoleasca subiectul si sa nu ia masuri adecvate impotriva unei asemenea amenintari. Dar daca luptam impotriva dictatorilor si regimurilor dictatoriale, nu se poate sa nu luptam (sau sa abandonam lupta) impotriva terorismului. Nu putem lasa state precum Siria si Irak, as include si Libia, prada unei asemenea grupari criminale! Ar fi chiar o obligatie morala din partea UE si SUA de a actiona impotriva ISIS din punct de vedere militar pentru distrugerea acestei organizatii si pentru a ingenunchea definitiv terorismul islamic.
„Confruntată cu cea mai mare criză a imigranţilor de la al doilea Război Mondial încoace, Europa este în stare de alertă, iar unele ţări cer deja măsuri radicale. Cehia a solicitat închiderea imediată a frontierei externe a spaţiului Schengen şi a cerut implicarea NATO în gestionarea situaţiei.
Vicepremierul ceh, Andrej Babis, a cerut marţi închiderea imediată a frontierei externe a spaţiului Schengen pentru a fi oprit afluxul de refugiaţi, el apreciind că majoritatea statelor din acest spaţiu de liberă circulaţie sunt împotriva primirii refugiaţilor.
El a sugerat de asemenea ca şi NATO să se implice în supravegherea graniţelor europene, întrucât statele spaţiului Schengen au arătat că nu îşi pot asuma singure această sarcină.
Potrivit Agerpres, vicepremierul ceh, care este şi ministru de finanţe, a mai cerut statelor europene să le transmită clar imigranţilor clandestini proveniţi din Africa şi Orientul Mijlociu că „nu pot veni în Europa”, pentru că aici vor fi şomeri şi nu vor putea beneficia imediat de avantajele sistemului de asistenţă socială.
În opinia lui Andrej Babis, trebuie creată o imensă tabără de refugiaţi unde să se facă selecţia acestora, adică să fie separaţi cei care într-adevăr au nevoie de ajutor, cum sunt femeile şi copiii, de imigranţii economici ce trebuie retrimişi în ţările lor.
La rândul său, şeful executivului de la Praga, Bohuslav Sobotka, a declarat anterior că singura soluţie pentru oprirea valului de refugiaţi este să se termine războaiele din Siria şi Libia. El a subliniat de asemenea necesitatea protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene şi elaborarea unei politici comunitare eficiente de repatriere a refugiaţilor care nu pot primi azil.
Armata austriacă urmează să mobilizeze 500 de militari pentru a ajuta autorităţile, depăşite de situaţie, să facă faţă unui număr important de imigranţi care sosesc din Ungaria şi Italia, a anunţat ministrul Apărării, relatează portalul TheLocal.at.
„Vom pune la dispoziţie atâţi militari câţi sunt necesari”, a declarat marţi Gerald Klug, înaintea unei reuniuni a Cabinetului pe tema măsurilor de gestionare a crizei, inclusiv o suplimentare a personalului în trierea imigranţilor.
Militarii urmează să ajute la transportarea oamenilor şi unor echipamente, la construirea unor adăposturi şi la furnizarea de hrană.
Ei nu urmau să fie mobilizaţi imediat la frontierele Austriei. Ministrul de Interne Johanna Mikl-Leitner a subliniat că aceasta este „cea din urmă opţiune”.
Guvernul a numit un „coordonator pentru migrare”, şi anume pe fostul bancher Christian Konrad.
Austria – una dintre cele mai bogate ţări UE – a depus eforturi să facă faţă numărului mare de imigranţi şi solicitanţi de azil. Principalul centru austriac de triere a refugiaţilor de la Traiskirchen, situat la sud de Viena, este extrem de aglomerat, de sute de persoane, nevoite să doarmă sub cerul liber.
Guvernul federal acuză unele landuri austriece că nu depun suficiente eforturi în vederea asigurării unor adăposturi suplimentare.
Numărul cererilor de azil depuse în Austria a depăşit 28.300 numai din ianuarie şi până în iunie – tot atâtea cât tot anul trecut – iar oficialii se aşteaptă ca în acest an totalul să ajungă la 80.000.
Germania renunţă să-i întoarcă pe imigranţi în ţările prin care au intrat în UE
Germania, ţară care se aşteaptă să fie punctul terminus a aproape 800.000 de refugiaţi, a renunţat să-i trimită pe sirieni înapoi în ţara prin care au intrat pe teritoriul Uniunii Europene, un „act de solidaritate europeană” salutat de Comisia Europeană (CE), în contextul în care imigranţii continuă să curgă către frontiera Ungariei, relatează AFP în pagina electronică.
Decizia germană – anunţată marţi, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp – „este singurul caz pe care-l cunoaştem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE).
Gestul Berlinului „constituie o recunoaştere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepţional de imigranţi, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.
„Europa se află într-o situaţie care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur şi simplu”, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel, îndemnând într-un „dialog cu cetăţenii” la o mai repartizare mai dreaptă a primirii refugiaţilor în cadrul Uniunii Europene.
Aceşti imigranţi, care apucă „ruta Balcanilor de Vest”, traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părţi ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard.
Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depăşită de situaţie, şi-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston.
„Am fost opriţi în Macedonia timp de două zile. Forţele antirevoltă erau teribile. Poliţia a recurs la arme şi la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).
3.000 de refugiaţi pe zi intră în Mcedonia din Grecia
Afluxul de imigranţi care intră în Macedonia dinspre Grecia urmează să continue într-un ritm de aproximativ 3.000 de persoane pe zi în următoarele luni, estimează UNHCR, în timp ce europenii nu se înţeleg asupra unei „repartizări echitabile” a acestor populaţii pe teritoriile lor, relatează Reuters.
Aproximativ 300.000 de refugiaţi sau solicitanţi de azil au intrat pe teritoriul Macedoniei de la începutul anului, cu destinaţia Europa Occidentală, fugind din faţa conflictelor din Orientul Mijlociu şi Africa, dar şi din Asia.
Aproximativ 181.500 au ajuns în Uniunea Europeană (UE) prin Grecia, iar 108.500 prin Italia, potrivit datelor UNHCR.
Toţi cei care vin dinspre Grecia urmăresc să ajungă în spaţiul Schengen – prin Ungaria, după ce traversează Macedonia şi apoi Serbia, o situaţie care accentează tensiunile din aceste ţări.
Aproximativ 10.000 de refugiaţi, dintre care o treime sunt femei şi copii, au pătruns pe teritoriul macedonean în weekend, iar autorităţile din acest stat au recunoscut că sunt depăşite de aflux.
„Se prezintă în grupuri de câte 300 sau 400 şi călătoresc cu trenuri şi autocare către Serbia. Preconizăm ca acest aflux pe această rută de tranzit să continue în ritm de câte 3.000 de persoane pe zi”, a declarat Melissa Fleming, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi (UNHCR).
„Nu preconizăm o diminuare a acestui flux de persoane în următoarele luni, atât timp cât va fi vreme frumoasă, iar oamenii vor fi în măsură să traverseze Mediterana”, a adăugat ea.
De la începutul anului, 2.373 de imigranţi au murit pe mare, cu 300 mai mulţi decât în aceeaşi perioadă din 2014, a precizat Joel Millman, de la Organizaţia Internaţională pentru Migraţii (OIM).
Violenţele din Irak şi „degradarea condiţiilor” de trai ale refugiaţilor sirieni în Turcia, Iordania şi Liban îi determină pe imigranţi să-şi încerce norocul către Europa, a adăugat Joel Millman.
Budapesta cere ajutor suplimentar
Această situaţie alimentează tensiunile dintre statele membre UE. Ungaria, care a început să ridice un gard de 175 de kilometri lungime, la frontiera cu Serbia, le reproşează partenerilor săi că nu fac suficient să o ajute.
Janos Lazar, şeful de Cabinet al premierului ungur Viktor Orban, apreciază că este necesar ca UE să suplimenteze contribuţia financiară către Ungaria, pentru a-i permite Budapestei să gestioneze sosirea imigranţilor.
Comisia Europeană (CE) a promis că va debloca opt milioane de euro, o sumă considerată de insuficientă de Janos Lazar, care apreciază că UE „distribuie fonduri pentru protecţia frontierei în mod umilitor”.
„Dacă nu adoptăm măsuri semnificative, vom deveni o barcă de salvare care se scufundă sub greutatea celor care s-au urcat în ea”, a spus el. Afluxul imigranţilor, a apreciat el, sporeşte riscul unor acte teroriste, infracţionale şi al şomajului.
Preşedintele CE Jean-Claude Juncker a îndemnat luni guvernele statelor UE să evite ciondăneala şi „reproşurile” şi să se dedice implementării unor măsuri pe termen lung.
Ungaria este o etapă decisivă în periplul imigranţilor, deoarece este prima ţară din spaţiul Schengen, deci ultima frontieră de trecut înainte de a ajunge în ţări din Europa Occidentală.
Ridicarea unui gard de către autorităţile ungureşti a accelerat, se pare, fluxul celor sosesc şi care se tem că, odată ridicat gardul, va deveni dificil să intre în spaţiul Schengen.
„Putem supravieţui oriunde”, a declarat un inginer IT, Hassan, în vârstă de 30 de ani, orginar din Siria, după ce a intrat în Ungaria. „Nu venim în Europa doar ca să mâncăm şi să dormim. Merită să batem toată Europa la picior decât să rămânem în Siria”, a subliniat el.
Comisia Europeană şi-a exprimat în mod clar dezacordul faţă de decizia Ungariei de a ridica gardul de la frontieră, dar nicio sancţiune nu vizează Budapesta.
În egală măsură de îngrijorată, Bulgaria a anunţat că-şi va consolida controalele cu trupe militare la frontiera cu Macedonia.”
„Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a fost huiduită, miercuri, de circa 200 de persoane cu ocazia vizitei efectuate la centrul de refugiaţi din localitatea germană Heidenau, unde au avut loc proteste violente împotriva imigranţilor, relatează site-ul agenţiei de presă AFP.
Aproximativ 200 de persoane au scandat împotriva Angelei Merkel în oraşul Heidenau, din landul Saxonia, cu prilejul vizitei cancelarului german la un centru de refugiaţi, numind-o „trădător”. Merkel a fost întâmpinată de Stanislaw Tillich, premierul landului Saxonia, şi de primarul oraşului, Juergen Opitz. Mai târziu, s-a întâlnit şi a vorbit cu refugiaţii şi cu angajaţii centrului. Liderul Germaniei a denunţat luni violenţa îndreptată către centrul din Heidenau, catalogând-o drept „repulsivă.
„Este dezgustător cum extremiştii de dreaptă încearcă să se folosească de un centru de refugiaţi pentru a-şi difuza mesajul. Şi este ruşinos cum oamenii, chiar şi familiile cu copii, se alătură şi îşi oferă sprijinul pentru aceste evenimente înspăimântătoare”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Merkel, Steffen Seibert. Nu există nicio justificare pentru violenţă, a spus Seibert, adăugând că protestele nu reflectă valorile Germaniei.
În contextul protestelor violente de vineri seară şi sâmbătă seară care au izbucnit din cauza deschiderii recente a unui centru de refugiaţi, vicecancelarul Sigmar Gabriel i-a criticat pe extremiştii de dreapta în cadrul vizitei sale de luni din oraşul Heidenau.
Poliţia a utilizat sâmbătă gaze lacrimogene pentru a dispersa extremişti de dreapta care blocau un drum către un magazin de bricolaj transformat în adăpost temporar. În total, 31 de poliţişti au fost răniţi, dintre care unul grav. Violenţele au izbucnit după ce o demonstraţia paşnică organizată de către partidul neonazist NPD a degenerat într-o confruntare violentă între sute de protestatari şi forţe de ordine.
În cursul nopţii de luni spre marţi, un centru aflat în construcţie destinat cazării refugiaţilor a fost incendiat, într-o zonă de la periferia Berlinului, autorităţile germane căutându-i pe autorii atacului. Sala de sport din Nauen, situată la periferia Berlinului, urma să găzduiască 130 de solicitanţi de azil din septembrie, dar a fost distrusă în incendiu. Nicio persoană nu a fost rănită. Potrivit anchetatorilor, incendiul probabil a fost declanşat intenţionat.”
„Patriarhia Română cere cultului musulman ”lămuriri oficiale privind necesitatea, dimensiunile, scopul şi impactul” noii moschei care ar urma să fie construită în Bucureşti, pe un teren de peste 11.000 de metri pătraţi dat în concesiune Muftiatului de către Guvern.
Într-un comunicat transmis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX, Patriarhia anunţă că doreşte lămuriri oficiale de la cultul musulman cu privire la noua moschee care va fi construită pe un teren de peste 11.000 de metri pătraţi situat lângă Romexpo.
„Patriarhia Română doreşte din partea cultului musulman lămuriri oficiale privind necesitatea, dimensiunile, scopul şi impactul unei noi moschei în Bucureşti, pentru o corectă informare a credincioşilor creştini ortodocşi”, spune Patriarhia Română.
În 29 iulie, Patriarhia Română susţinea că a fost informată încă din 2005 despre construirea în România a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană şi nu are nimic împotriva ridicării moscheii, dar aşteaptă să primească un teren în Istanbul, unde să fie construit un centru de pelerinaj, cu capelă.
Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica, declara că trebuie respectat principiul reciprocităţii şi Biserica Ortodoxă Română să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare celor în care a fost acordat terenul din Bucureşti pentru comunitatea musulmană.
„Încă din 2005, Patriarhia Română a fost informată de către autorităţi în legătură cu construirea, în România, a unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană. Patriarhia Română a spus, încă de atunci, că nu are nimic împotrivă pentru construirea lăcaşului de cult, dar că trebuie respectat principiul reciprocităţii, respectiv să primească un teren în Istanbul, în condiţii similare”, spunea părintele Constantin Stoica.
Episcopul de Giurgiu, PS Ambrozie, declara, în 15 august, la slujba oficiată de Sfânta Maria la Mănăstirea Putna, că „nu se poate construi moschee în ţara voievozilor” şi că atunci când duc povara neamului pe umeri „pe unii îi lasă genunchii” şi s-au operat, adăugând: „Bine ar fi să nu ne lase mintea”.
Muftiatul Cultului Musulman din România a primit în concesiune, pe o durată de 49 de ani, un teren de 11.295 de metri pătraţi situat pe bulevardul Expoziţiei nr. 22-30, Sector 1, pentru construcţia unei moschei.
Terenul de peste 11.000 de metri pătraţi, de lângă Romexpo, cu o valoare estimată la patru milioane de euro, pentru construirea unei moschei cu o capacitate de 2.000 de persoane, a fost dat în concesiune Muftiatului Musulman Cultural la sfârşitul lunii mai, prin hotărâre de Guvern. Singura condiţie pe care a impus-o Guvernul a fost ca lucrările de construcţie a moscheii să înceapă în trei ani.
Potrivit protocolului semnat de Muftiatul Cultului Musulman şi Secretariatul de Stat pentru Culte, moscheea va avea, pe lângă clădirea propiu-zisă a lăcaşului de cult, mai multe anexe în care vor funcţiona un loc pentru spălări rituale, o casă parohială, o bibliotecă şi un centru de asistenţă socială.
În România trăiesc aproximativ 65.000 de musulmani, potrivit datelor de la Secretariatul de Stat pentru Culte, iar dintre aceştia, 10.000 locuiesc în Capitală. Cea mai mare moschee din România este la Constanţa, de altfel majoritatea musulmanilor din ţară aflându-se în Dobrogea.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost unul dintre ce mai vocali critici ai proiectului, lansând un atac extrem de dur şi la adresa liderului comunităţii musulmanilor din România, dar şi a preşedintelui Recep Erodgan. Băsescu a susţinut de mai multe ori că o astfel de iniţiativă ar prezenta riscuri din punctul de vedere al securităţii naţionale, reproşându-le responsabililor de la Bucureşti că nu evaluează implicaţiile acestui demers.
„Probabil nu reuşiţi să vă imaginaţi o staţie de metrou din Bucureşti în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligenţa nu va ajută să vă imaginaţi tineri romîni eşuaţi în viaţă convertiţi la islamism şi trimişi în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan şi reveniţi în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic”, arăta fostul şef al statului, într-o postare pe Facebook.
De celalaltă parte, şeful Cultului Musulman din România, Murat Iusuf, afirma că proiectul este unul paşnic şi că nu înţelege de ce s-a transformat „într-o polemică.”
„Germania a renunţat să-i trimită pe sirieni înapoi în ţara prin care au intrat pe teritoriul Uniunii Europene, un „act de solidaritate europeană” salutat de Comisia Europeană (CE), în contextul în care imigranţii continuă să curgă către frontiera Ungariei, relatează AFP în pagina electronică.
Decizia germană – anunţată marţi, dar pusă în aplicare în mod discret de mult timp – „este singurul caz pe care-l cunoaştem în rândul statelor membre” ale Uninii, a comentat la Bruxelles Natasha Bertaud, o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene (CE).
Gestul Berlinului „constituie o recunoaştere a faptului că nu putem lăsa statele membre situate la frontierele externe să gestioneze singure” afluxul excepţional de imigranţi, ca în cazul Greciei sau Italiei, a continuat Bertaud.
„Europa se află într-o situaţie care nu este demnă de Europa, trebuie s-o spunem pur şi simplu”, a declarat la rândul său cancelarul german Angela Merkel, îndemnând într-un „dialog cu cetăţenii” la o mai repartizare mai dreaptă a primirii refugiaţilor în cadrul Uniunii Europene.
Aceşti imigranţi, care apucă „ruta Balcanilor de Vest”, traversează frontiera în apropiere de satul unguresc Roszke, una dintre singurele părţi ale frontierei cu Serbia care nu este blocată de gard.
Călătoria le-a fost blocată săptămâna trecută, când Macedonia, depăşită de situaţie, şi-a închis frontiera timp de trei zile, împingându-i pe imigranţi înapoi în Grecia cu lovituri de baston.
„Am fost opriţi în Macedonia timp de două zile. Forţele antirevoltă erau teribile. Poliţia a recurs la arme şi la gaze lacrimogene”, a declarat un inginer IT irakian, în vârstă de 29 de ani, care a fugit de la Mosul, din calea jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI).
„Epuizaţi şi traumatizaţi”
În sudul ţării, centrul de primire Presevo înregistrează sosirea a aproximativ o mie de persoane pe zi, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), care înregistrase peste 700 numai marţi dimineaţa.
Iar 600-700 de imigranţi aşteptau să poată trece din Macedonia în Grecia.
Deşi ocolită de valul de imigranţi, Bulgaria a anunţat că a trimis militari să consolideze cele patru posturi de frontieră cu Macedonia.
Iar Austria a decis să mobilizeze aproximativ 500 de militari, pentru a instala adăposturi şi a distribui ajutoare alimentare.
La Geneva, o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Melissa Fleming, a anunţat că „situaţia s-a calmat după scenele de haos de săptămâna trecută” la frontiera greco-macedoneană, dar a anunţat că ONU se aşteaptă ca numărul imigranţilor să ajungă la 1.500-3.000 pe zi în acest sector.
Potrivit lui Fleming, „mulţi vin din ţări afectate de violenţe şi conflicte, ca Siria şi Afganistan” şi sosesc „epuizaţi şi traumatizaţi”.
Din ianuarie şi până în iunie, 102.000 imigranţi au pătruns în UE prin Macedonia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Albania, Muntenegru şi Kosovo, faţă de 8.000 în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Agenţiei FRONTEX însărcinate cu frontierele externe ale spaţiului Schengen.
Plan de acţiune
În total, potrivit Frontex, în primele şapte luni ale anului numărul de imigranţi de la frontierele UE a atins 340.000, faţă de 123.000 în aceeaşi perioadă a lui 2014.
Numai săptămâna trecută, aproximativ 5.300 de persoane, provenind în principal din Africa subsahariană, au fost salvate pe Mediterana, în cadrul mai multor zeci de operaţiuni de salvare efectuate de către Marina italiană sau Misiunea europeană Triton.
La Summitul Balcanilor de Vest, prevăzut joi la Viena, Austria urmează să propună un plan de acţiune în cinci puncte, care prevede: intensificarea luptei împotriva reţelelor de călăuze, o repartizare „mai echitabilă” a refugiaţilor între statele UE, o cooperare consolidată în domeniul securităţii, un ajutor către ţările de origine ale imigranţilor şi o „strategie de azil la scară europeană”.
Însă Raportorul Special ONU pentru Drepturile Migranţilor François Crépeau a apreciat că este necesar ca UE să elaboreze o politică de primire a imigranţilor „coerentă, globală” şi care să respecte drepturile omului.”
„Puține știri din ceea ce se cheamă Actualitatea internațională m-au impresionat atît de tare ca cea despre aruncarea în aer a Sanctuarului Baal-shamin, una dintre bijuteriile Palmirei, faimosul site sirian.
Am vizitat Sanctuarul, ca și site-ul de faimă mondială Palmira, în 2010 cînd Siria nu se confrunta cu devastatorul Război civil și țara era întreagă.
Ne-a fost îndrumător, mie și celorlalți jurnaliști români, directorul Muzeului arheologic din Palmira, un prieten al României, autorul unei teze de doctorat despre Legiunea siriană din Armata romană care a cucerit Dacia.
Acum, cînd văd ororile comise de ISIS în zonă, mă întreb dacă mai e în viață.
Cu ceva timp în urmă, scriam pe cristoiublog.ro: „Palmira – un oraș roman în Siria
Războiul civil din Siria ne-a făcut să uităm (dacă am știut vreodată) că aici se găsesc și pot fi vizitate ruinele orașului roman Palmira, parte a provinciei Siria, sub Tiberius, nod comercial între Roma și Orientul Depărtat.
Vizitînd Palmira în 129, Împăratul călător Hadrian a proclamat orașul oraș liber și l-a botezat Palmira Hadriana.
Știe cineva cui aparține azi Palmira? Regimului Assad sau rebelilor? ”
Știrea de marți, 25 august 2015, mi-a dat răspunsul:
Palmira aparține ISIS.
Și cei din ISIS au comis una dintre marile crime ale istoriei, egală cu un genocid:
Au distrus un Monument de importanță crucială pentru Memoria umanității.
Și n-au distrus în timpul năvălirilor barbare, cînd Imperiul Roman se prăbușise, n-au distrus în Evul Mediu, zis și întunecat, n-au distrus în anii războaielor nesfîrșite, poreclite și de 30 sau de 100 de ani.
Au distrus în anul de grație 2015, când Omenirea beneficiază de telefon mobil, de Internet și de libertățile fundamentale ale omului, cînd se fac demonstrații pentru supraviețuirea crocodililor și cîinii beneficiază de locuri de lux în hoteluri.
Numai cine știe cît de greu s-au păstrat de a lungul timpului dovezile că am existat pe acest Pămînt, numai cine s-a apropiat cu emoție de ruine rămase de mii de ani în picioare, își dă seama de gravitatea știrii transmise de agențiile de presă internaționale.
Știrea aceasta vine împreună cu alta, la fel de îngrijorătoare pentru noaptea în care se poate cufunda din nou civilizația:
Europa Luminilor se confruntă cu o nouă migrație a popoarelor.
De ani buni României îi este refuzată intrarea în spațiul Schengen.
Deși ai noștri au făcut tot ce li s-a spus, inclusiv de a fi mituit, prin afacerea EADS, niște ștabi nemți, fericiți că Estul le dă posibilitatea de a se îmbogăți prin corupție, fără nici un risc, pentru că Occidentul admite să încalci legea maimuțelor din Est, dar în nici un caz legea țării tale, pentru că presa babuinilor din Est e într-un orgasm continuu de 25 de ani cînd vine vorba de ștabi din Occident și de companii din Vest, Marile Puteri protectoare ne-au refuzat și ne refuză admiterea în spațiul Schengen.
Ce-ar însemna admiterea României în spațiul Schengen?
Ar însemna că un român ar putea ajunge în Austria sau în Germania fără a fi oprit și verificat de un polițist de frontieră.
Pentru cei care nu aparțin Spațiului Schengen – de la ruși pînă la români și trecînd prin moldoveni – funcționează ceea ce se numește poliția de frontieră. Cînd am fost ultima oară în Germania, deoarece mă uitam în altă parte și nu la neamțul tîmpit de la ferestruica ghișeului de la Aeroportul Tegel (să te ferească Dumnezeu de un neamț tîmpit, față de alte neamuri, cînd sunt tîmpiți, nemții sunt dublu tîmpiți, deoarece creierului de găină i se adaugă supunerea de robot la proceduri!), neamțul a fost cît pe-aici să mă bată.
Murea de grijă ca nu cumva să intru în Germania în chip ilegal, fără să am dreptul.
Acum, îmi dau seama că aș fi putut intra în Germania fără nici o problemă.
Și nu înselîndu-l pe idiotul de la frontieră, ci dîndu-i cu tifla.
Și nu pe șest, ci transmis în direct la tv.
Aș fi putut face asta dacă aș fi fost nu român cu acte-n regulă, plecat în Germania ca turist, ci imigrant ilegal din Orientul Apropiat, unul din miile de imigranți care iau cu asalt țărmurile europene.
Știrea numărul unu în presa mondială se referă la drumul de neoprit al miilor de imigranți ilegali din Orientul Apropiat spre inima Europei.
Din punct de vedere juridic, sirienii, libienii, tunisienii, coborîți pe țărmurile Greciei în varianta de nouă hoardă migratoare, trec ilegal granițele, una după alta.
Încercați să intrați în Serbia fără pașaport.
Ați fi imediat întors înapoi.
Și, dacă ați face scandal sau chiar numai dacă ați insista, v-ați trezi și cu o scatoalcă.
Ei bine, mii de inși îmbarcați pe vase dubioase, plătind bani grei unor Baroni ai imigrării, la fel de nocivi ca și Baronii drogurilor din Columbia, ajung pe pămînt european. De aici, fără a avea pașaport, ba chiar fără a avea o lețcaie, trec graniță după graniță.
Și nu pe furiș, ci cu scandal, transmiși în direct de televiziuni, bociți de ONG-uri și priviți cu stupefacție de politicieni. Deocamdată, România e ocolită. Imigranții n-au descoperit că e drum spre Vest și prin țara noastră.
Cînd vor descoperi, să vezi invazie migratoare!
Dincolo de efectele nebănuite ale acestei noi migrații a popoarelor în plan economic, rămîn marile probleme juridice:
Imigranții îi îmbogățesc pe niște ticăloși: Baronii imigrării.
Imigranții trec granița încălcînd legea.
Ce rost mai are să ții Poliție de frontieră, să pui idioți să citească pașapoarte, să scotocească în computere pentru a-i opri pe nedoriți, cînd simpla condiție de imigrant venit cu vasul pe Mediterana îți dă dreptul de a trece frontiera fără să te întrebe nimeni nimic?!
E limpede că liderii occidentali, prin nimic deosebiți în micimea gîndirii lor de liderii mîncători de semințe din România, sunt depășiți de noua provocare istorică.
Mă întreb cum ar reacționa pițifelnicii care conduc acum Europa de Vest, dacă Rusia și-ar trimite tancurile să treacă peste granițele țărilor lor?
Noroc că Rusia, contrar propagandei tembele de la noi, n-are de gînd să facă un asemenea experiment.
De ce se confruntă Europa cu noua migrație a popoarelor, cu o invazie a barbarilor prin nimic deosebită de cea a hoardelor lui Attila?
Din același motiv pentru care în Siria sunt aruncate în aer patrimonii ale umanități, sunt ucise călugărițe ortodoxe, sunt supuși oameni ai secolulului XXI unor legi de secolul al II-lea.
Americanii, mai precis sergenții mesianici de la CIA, cei loviți de paranoia numită instaurarea democrației americane peste tot în lume, au destabilizat Orientul Apropiat cu Operațiunea lor imbecilă: Primăvara arabă.
În locul democrației s-a instaurat, dacă nu dictatura militară mai ticăloasă decît cea răsturnată prin crearea Piețelor diversioniste, atunci haosul, haosul absolut.
Și în acest haos, proliferează dușmani infiniți mai periculoși pentru civilizația occidentală decît foștii dictatori îmbătrîniți în ticuri:
Radicalii din ISIS, baronii imigrărilor ilegale, bandele de răufăcători care terorizează orașe întregi, șefi de trib care-și dispută sîngeros teritorii.
E mai bună ca înainte viața celor eliberați de dictaturi prin așa zisa Primăvară arabă, Operațiune CIA imbecilă, la fel de imbecilă ca și răsturnarea premierului iranian în 1954, ca și asasinarea lui Patrice Lumumba în 1961 sau cele 625 de tentative de asasinare ale lui Castro?
Firește că nu.
Cei din țările așa zis democratizate de Operațiunea CIA o duc infinit mai rău în haosul ivit și amplificat după căderea căderea dictaturilor, pentru că țările respective nu erau pregătite minim pentru democrație.
Și așa cum țările din Est, nefiind pregătite pentru comunism, au suferit cumplit după impunerea cu forța de către sovietici a democrației socialiste, la fel, țările din Orientul Apropiat suferă cumplit după impunerea cu forța de către americani a democrației pluraliste.
Celor de la CIA nu le-a convenit Assad.
Au acordat credit, cum s-a întîmplat și în Caraibe, unor șmecheri din Siria, care-și ziceau Opoziție democratică.
Și au pus la cale Războiul civil din Siria.
Acum pe o parte a teritoriului sirian nu mai există puterea lui Assad.
Există puterea numită ISIS.
Și vedem cu toții de ce-i în stare această nouă creație a sergenților majori mesianici din America.
La această nouă nebunie a sergenților majori mesianici, Europa n-a reacționat.
Față de alte vremuri, cînd era condusă de lideri precum De Gaulle, Europa a aplaudat aventura americană, deși realiza, a nu știu cîta oară, că americanii, judecînd lumea prin programele computerelor, nu vor produce decît dezastru.
Acum, americanii asistă impasibili, dacă nu chiar bucuroși, la luarea cu asalt a Europei de către miile de imigranți produși chiar de americani.
Și e doar începutul.
În Orientul Apropiat sunt milioane de barbari care așteaptă să se îmbarce pentru a atinge țărmul visat al Noii Rome.
În amintirea celei care a fost Palmira reproduc mai jos fotografii ale site-ului din timpul vizitei din 2010.
„
Ii multumim maestrului Cristoiu pentru fotografii! Uitati-va numai ce au distrus acesti teroristi!! Lucrul asta inseamna barbarie, criminalitate si e de datoria UE sa ia masurile necesare impotriva Statului Islamic. Insa as avea o obiectie la ce a spus maestrul Cristoiu: nu „sergentii majori mesianici ai CIA” au facut aceasta „nebunie”, ci cei care le-au dat ordin! In speta Administratia Obama. Iar din aceasta non-actiune fata de ISIS a actualei Administratii de la Casa Alba, se vede clar un sprijin tacit acordat de aceasta Statului Islamic. Se vede ca nici Europa nu reactioneaza cum ar trebui si rau face! Noi nu trebuie sa admitem barbaria si criminalitatea aproape de hotarele noastre! Dar de aici rezulta ca Europa e obligata sa mearga pe aceeasi linie dictata de Casa Alba. Cea a non-actiunii impotriva Statului Islamic. Observati ca razboiul impotriva terorismului este actualmente oprit. Obama a preferat un conflict cu rusii, ce nu e sub forma unui razboi intre Rusia si America sau intre UE, America si Rusia, in care America nu e implicata direct, decat sa lupte hotarat impotriva extremismului islamic, pe care, in felul acesta, il tolereaza! Este inadmisibil sa te focalizezi doar pe lupta impotriva unui dictator precum Bashar al-Assad, dar sa nu iei nicio masura, sa nu ai nicio reactie fata de ISIS.
„The Syrian President, Bashar al-Assad, has said he is confident he has the continuing support of key allies Iran and Russia.
A fresh push is under way to resolve Syria’s four-year conflict, leading to speculation Mr Assad could be forced out to reach a settlement.
But Mr Assad said Russia and Iran did not abandon their friends.
Meanwhile France has said that the „neutralisation” of the Syrian leader was essential to ending the crisis.
French President Francois Hollande said: „We must reduce the terrorist influence without maintaining Assad. The two are bound up together.”
Iran and Russia though have maintained he needs to be part of a political solution.
The flurry of diplomatic activity on Syria has followed the recent nuclear deal reached between Iran and world powers.
But Mr Assad, speaking to Al-Manar, a Lebanese TV station run by his Hezbollah allies, said there was no imminent breakthrough in sight.
He said a solution was only possible if the outside world stopped supporting „terrorism”, a term he has used to describe both opposition activists and organised jihadist groups.
The BBC Beirut correspondent, Jim Muir, says the positions spelt out by Mr Assad remain unchanged, despite the dire situation his forces face on the ground.
Some 250,000 people have died in the conflict
Huge numbers of Syrians have fled to Europe
Syria’s conflict began with anti-government demonstrations in 2011, but morphed into a bloody multi-party conflict that has left more than 250,000 dead.
The UN’s envoy to the Syrian crisis, Staffan de Mistura, has proposed a series of consultations between key parties as a means towards formal peace talks.
But in his interview Mr Assad called the UN envoy biased.”
Este limpede ca pozitia lui Francois Hollande – „Trebuie sa reducem influenta terorista fara sa-l mentinem pe Assad. Acestea doua sunt legate intre ele.” – nu e de natura sa aduca vreo solutie sau vreun progres in stingerea conflictului din zona. Dar Hollande nu a facut altceva decat sa exprime pozitia Casei Albe.
„Statul Islamic și Rusia sunt principalele amenințări la adresa securității Statelor Unite ale Americii, a explicat ministrul american al Apărării, Ashton Carter, conform Agerpres.
Ceea ce a făcut Rusia în ultimul an nu face decât să sporească posibilitatea confruntării cu alte țări, a afirmat Carter, într-un discurs susținut joi în fața pușcașilor marini din Forța expediționară marină nr.1 de la baza Camp Pendleton, în California.
Referindu-se la pericolele la adresa securității SUA, șeful Pentagonului a plasat pe primul loc „fenomenul monstruos numit Statul Islamic, cu care trebuie să luptăm și împotriva căruia vom câștiga”.
Pe locul doi în topul amenințărilor, secretarul apărării Ashton Carter a numit politica Rusiei din ultimul an. „Trebuie să împiedicăm acțiunile Rusiei, atât în ceea ce privește interesele noastre naționale, cât și pentru faptul că avem aliați și parteneri importanți în aceasta parte a lumii, și avem angajamente importante în cadrul NATO”, a afirmat înaltul responsabil militar american.
În același timp, Carter și-a exprimat opinia ca acțiunile conducerii Federației Ruse în Ucraina „îi duc pe ruși într-o direcție greșită”, întrucât se accentuează probabilitatea confruntării cu alte state. „Aceste amenințări au devenit mai mari. Trebuie să le facem față amândurora”, a adăugat el.”
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Nu, nu e vorba de un studiu… Doar m-am gandit la Africa si contemplam viata politica, regimurile politice din tarile de pe acest continent… Vroiam sa vad ce idei politice sunt in Africa.
Zambia, 14.309.466 locuitori (estimare 2012) si un PIB de $1,473 per capita… O tara care de la Kenneth David Kaunda inclusiv si pana in zilele noastre e condusa de Stanga politica. Actualul Presedinte, Dl. Michael Chilufya Sata, face parte din Frontul Patriotic, a carui ideologie este socialismul democratic. Celalalt partid cu pondere importanta, Miscarea pentru o Democratie Pluripartita, are o ideologie bazata pe social-democratie, progresivism, reformism, sindicalism, A Treia Cale – deci tot un partid de stanga. Practic Stanga domina din 1964 viata politica a Zambiei!!
Mozambic, 23.929.708 locuitori si un PIB de $650 per capita… Aici de la Samora Machel incoace conduce FRELIMO, a carui doctrina e social-democratia sau poate chiar comunismul… Actualul Presedinte, Dl. Armando Emílio Guebuza, provine din FRELIMO. Insa exista si un partid de dreapta, important, RENAMO, si un partid crestin-democrat numit Miscarea Democratica din Mozambic, dar cu rezultate electorale mai slabe.
Republica Democrata Congo, o tara mare cu o populatie de 77.433.744 locuitori si un PIB de $416 per capita. O tara care de la asasinarea lui Patrice Lumumba a cunoscut grave conflicte interne, ce nu s-au terminat nici pana in ziua de azi, asasinatul politic… Ultimile conflicte s-au intamplat pe 30 decembrie 2013 – Atacurile de la Kinshasa, soldate cu peste 100 de morti. Actualul Presedinte, Dl. Joseph Kabila, este fiul fostului Presedinte, Laurent-Désiré Kabila, care a murit asasinat. Partidul din care face parte – Partidul Poporului pentru Reconstructie si Democratie – este un partid social-democrat. Uniunea pentru Democratie si Progres social este principalul partid de Opozitie (Wikipedia spune asa: „Major boycotting party”), care are ca ideologie social-liberalismul, social-democratia, progresivismul.
Nigeria, o tara cu 174.507.539 locuitori si un pib de $1.725 per capita. Aici se manifesta un fenomen politic interesant. Partidul care are cele mai multe locuri in Parlament este unul de Dreapta! Se numeste Partidul Democratic Popular si are ca ideologie: liberalismul economic, federalismul, neoliberalismul, conservatorismul, conservatorismul social. Dl. Goodluck Jonathan, Presedintele tarii, provine din acest partid. Interesant in aceasta tara este ca si celelalte partide cu reprezentare parlamentara sunt orientate spre dreapta esicheului politic: Actiunea Congresului Nigerian, Partidul Poporului Intreaga Nigerie, Congresul pentru Schimbarea Progresivista, Progressive Peoples Alliance. Social-democratia este reprezentata foarte firav prin Partidul Muncii cu doar un singur loc ocupat in Parlament!!
In Sudan avem Congresul National, partid de guvernamant, islamist, nationalist, conservator, nationalism arab, Pan- arabism, antisionist. In Sudanul de Sud avem Miscarea Populara de Eliberare a Sudanului, cu ideologii de tipul: nationalism, noul Sudan, conservatorism national, social, anticomunsim si o deviza interesanta: Unitate – Egalitate – Progres!
Tanzania – 44.928.923 locuitori, PIB de $1,566 per capita. Am remarcat: Chama Cha Mapinduzi – social-democratie, socialism democratic, Frontul Civic Unit – liberalism, membru al Internationalei Liberale, Chadema – conservatorim, centru-dreapta.
Ce concluzie s-ar putea desprinde…? In primul rand observam o realitate politica complexa si, ca o prima observatie, Africa nu este toata „rosie” din punct de vedere politic, desi socialismul si social-democratia par a fi curente politice dominante pe tot continentul. Insa ceea ce mi se pare semnificativ este faptul ca in tari socialiste precum Zambia, Zimbabwe, Mozambic, in care si acum socialismul este curentul politic principal, totusi mergand pe aceasta linie politica (aproape in exclusivitate, repet) nu se poate spune ca s-au inregistrat mari progrese, chiar dimpotriva: raman tot tari sarace, de o saracie inadmisibila, as spune eu… Am remarcat, de asemenea, sintagma „progres social”. Companiile chineze au investit in toata Africa, in decursul lui 2007, $1 miliard. Obama a anuntat investitii de $7 miliarde! Cu toate acestea progresul e foarte lent, in schimb creste rapid populatia! Iata ce ne arata Wikipedia:
„Africa’s population has rapidly increased over the last 40 years, and consequently, it is relatively young. In some African states, half or more of the population is under 25 years of age.[97] The total number of people in Africa grew from 221 million in 1950 to 1 billion in 2009.[98][99]„
Incerc sa traduc:
„Populatia Africii a crescut rapid in ultimii 40 de ani si, in consecinta, este relativ tanara. In unele state africane, jumatate sau mai mutl din populatie este sub 25 de ani. Populatia totala in Africa a crescut de la 221 milioane in 1950 la 1 miliard in 2009”
De asemenea mai arata ca:
„A Harvard University study led by professor Calestous Juma showed that Africa could feed itself by making the transition from importer to self-sufficiency. „African agriculture is at the crossroads,” says Dr. Juma. Juma also states, „We have come to the end of a century of policies that favored Africa’s export of raw materials and importation of food. Africa is starting to focus on agricultural innovation as its new engine for regional trade and prosperity.” [95]„
Adica:
„Un studiu realizat la Universitatea Harvard condus de profesorul Calestous Juma arata ca Africa se poate hrani singura facand tranzitia de la importator catre auto-suficienta. „Agricultura africana este la un moment de rascruce”, spune Dr. Juma. Juma a aratat de asemenea ca „Am ajuns la un secol de practica a politicilor care au favorizat exporturile africane de materie prima si importul de hrana. Africa incepe sa se concentreze pe inovatia in agricultura ca noul sau motor pentru comertul regional si prosperitate”
Africa este insa foarte bogata in resurse naturale de aceea, cred, va fi inca multa vreme un exportator al unor astfel de resurse catre tarile vestice si SUA. Wikipedia ne mai spune ca:
„As the growth in Africa has been driven mainly by services and not manufacturing or agriculture, it has been growth without jobs and without reduction in poverty levels. In fact, the food security crisis of 2008 which took place on the heels of the global financial crisis has pushed back 100 million people into food insecurity.[94]„
„Cresterea (economica, n.m) in Africa a fost condusa de catre servicii si nu de industrie sau agricultura, a fost o crestere fara locuri de munca si fara reducerea nivelurilor de saracie. De fapt, criza alimentara din 2008, care a avut loc ca urmare a crizei financiare globale, a impins 100 de milioane de oameni in starea de insecuritate in privinta hranei”
Pe mine ma frapeaza ca socialismul in Africa nu a insemnat dezvoltarea industriei in primul rand. Ar fi trebuit sa se vada anumite progrese… In ceea ce priveste agricultura, cred ca ar trebui spus ca performanta acesteia depinde de gradul sau de mecanizare. Nu e vorba numai de un esec al Africii, sau al socialismului in Africa, sau ca nu se investeste cat si mai ales cum trebuie… Fara indoiala ca exista riscuri si companiile vor privi cu suspiciune investitiile in tari unde riscurile sunt mari. Ar fi bine sa ne uitam si la cei care conduc statele africane, multi scoliti in Occident, SUA, Europa, lucru bun. Li s-ar putea reprosa ca nu au putut sa conceapa si sa puna in practica un plan de dezvoltare viabil. Cu toate acestea, lucrurile nu stau doar asa! Eu cred ca este si vina FMI si a Bancii Mondiale pentru ca de mai bine de jumatate de secol n-au reusit sa gaseasca politicile cele mai potrivite pentru a putea ridica nivelul economic si general de trai din Africa! In multe tari africane PIB-ul nu depaseste $1000 per capita, lucru ingrijorator. Uitati-va, spre exemplu la R.D. Congo unde in ultimii 50 de ani s-a inregistrat o crestere spectaculoasa a populatiei, dar, cu toate acestea, PIB-ul per capita este ingrozitor de mic!
Varsta medie in R.D. Congo este, per total, de 17,4 ani, la barbati de 17,2 ani si la femei de 17,6 ani (estimare 2011). Si asta intr-o tara cu pericol major de infestare cu HIV si alte boli grave!
Chestiunea principala insa este nu numai de a dori a ajuta Africa, dar mai ales de a sti cum s-o ajuti. Or, la capitolul asta suntem , cred, deficitari… Nu ca nu avem forta economica necesara pentru a da o mana de ajutor, dar nu stim ce si cum trebuie facut. Problema nu e usoara. Africa a fost mai intotdeauna vazuta ca o zona buna pentru exploatare si un izvor de resurse: umane, ale subsolului etc. Omul african a fost crunt exploatat: a fost sclav, apoi a trebuit sa lupte cu un colonialism care ii incalca sistematic drepturile si libertatile fundamentale. Colonialismul n-a reusit nici el sa ridice semnificativ nivelul economic si de trai al populatiei bastinase. Si uite asa am ajuns in acest moment in care ar trebui sa facem ceva si, de fapt, nu prea stim ce si cum, asta e adevarul. Ar trebui gandite politici la nivelul FMI si Bancii Mondiale de accelerare a ritmului de dezvoltare, mai ales ca acum s-a terminat cu colonialismul si cu capitalismul de tip colonialist care a blocat vreme indelungata dezvoltarea tarilor africane. De aici si tendinta spre socialism a multor tari din Africa… Or, acum suntem intr-o noua etapa: lupta impotriva colonialismului a luat sfarsit si colonialismul a fost abolit. Ce facem mai departe? Tocmai asta e: nu prea stim ce sa facem… Presedintele Obama vorbea de faptul ca „Africa are nevoie de institutii puternice”, dar ce fel de insititutii si mai ales cum sa le poti face eficiente si performante. I-as intreba pe europarlamentarii nostri daca UE are politici pentru relatiile cu tarile africane, de ajutor si impulsionare a dezvoltarii economice a acestor tari, si daca aceste politici sunt eficace… Cum priveste UE relatia cu Africa? Exista o strategie in acest sens? Sau se merge pe ideea benevola de obligatie morala a tarilor care au avut imperii coloniale fata de fostele colonii? Eu cred ca ar trebui sa avem o strategie comuna, nu?
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Eram la televizor si am aflat in direct, cum se spune, trista veste a mortii lui Nelson Mandela. M-am intrebat ce am putea spune despre Mandela, cum as putea sintetiza foarte pe scurt marea sa personalitate si viata sa zbuciumata, cu ce anume am putea asocia numele sau… Si va marturisesc faptul ca singurul lucru ce mi-a venit in minte a fost acela ca despre Mandela nu poti sa spui decat ca a fost un invingator prin excelenta!!
English: Nelson Mandela in Johannesburg, Gauteng, on 13 May 1998 (Photo credit: Wikipedia)
Nelson Mandela a facut un lucru minunat si spun astfel pentru ca apartheidul era atat de inradacinat in Africa de Sud incat parea stabilit, fixat acolo, pentru vecie!! Sa fim cinstiti cu noi insine: credea cineva dintre noi ca apartheidul va fi invins in Africa de Sud? Credea cineva ca negrii isi vor dobandi drepturile civile si demnitatea in tara lor? Tocmai in asta si consta minunea: niciunul dintre noi nu credea ca apartheidul va fi invins si abolit iar Mandela, intr-o lupta aproape de unul singur, a reusit sa inlature de la Putere, intr-un final glorios, acest regim ce parea inradacinat si instaurat in aceasta tara pentru eternitate!! Desi a indurat ani grei de inchisoare pentru idealurile sale, Mandela a invins! A invins!! Si nimeni, niciunul dintre noi nu ar fi crezut. Or, tocmai lucrul asta mi se pare fantastic!! Extraordinar!! Si pentru aceste brave fapte Mandela trebuie considerat un erou atat al sec. XX cat si al sec. XXI. Un om care o viata a luptat impotriva rasismului de orice fel – atat „impotriva dominatiei albilor cat si impotriva dominatiei negrilor”, dupa cum spunea, dorind sa faureasca o Africa de Sud democrata si libera in care albii si negrii sa traiasca in armonie impreuna.
English: Young Nelson Mandela. This photo dates from 1937. South Africa protect the copyright of photographs for 50 years from their first publication. See . Since this image would have been PD in South Africa in 1996, when the URAA took effect, this image is PD in the U.S. Image source: http://www.anc.org.za/people/mandela/index.html (Photo credit: Wikipedia)
27 ani de inchisoare. Pentru dreptate. Care a invins in cele din urma! Nu a fost o personalitate controversata ci, as spune, unanim respectata si recunoscuta intr-un inalt grad pentru lupta si idealurile sale. A primit Premiul Nobel in 1993, Presidential Medal of Freedom – una din cele mai inalte distinctii civile ale US, Ordinul Lenin si Bharat Ratna – cea mai mare distinctie a Republicii India printre cele mai mult de 250 de distinctii si onoruri.
„Apartheidul, învins de Nelson Mandela, a fost un sistem care a impus o strictă segregaţie rasială la toate nivelurile societăţii şi a marcat timp îndelungat Africa de Sud.
Politica apartheidului – termen tradus prin „evoluţie separată” – a luat o formă juridică după victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948.
Imaginea care va rămâne întipărită este fără nicio îndoială cea a locurilor rezervate populaţiei albe în restaurante, la ghişeele poştale, la toalete, în băncile publice sau pe plaje.
Însă ţara se angajase să separe rasele cu mult mai înainte, şi anume din secolul XVII, când primii colonişti olandezi au plantat un gard viu de migdali pentru a proteja o instituţie din Cape Town de indigeni.
Hontetoţii au fost obligaţi să aibă un permis special pentru a se deplasa încă din 1797, iar un oraş ca Johannesburg a evacuat chiar de la fondarea sa, în 1886, locuitorii de culoare din cartierele periferice.
Gandhi, care a petrecut peste 20 de ani din viaţa sa în Africa de Sud, a avut o experienţă asemănătoare când a fost evacuat, la sosirea sa, în 1893, dintr-un vagon de clasa întâi rezervat populaţiei albe.
Africa de Sud contemporană s-a născut „între albi”, în 1910, în urma uniunii între englezi şi afrikaners (sau buri), descendenţi ai coloniştilor olandezi. În acest proces, majoritatea de culoare a ţării a fost ignorată.
Însă populaţia de culoare a răspuns fondând Congresul Naţional African (ANC), partidul a cărui conducere va fi preluată mai târziu de Nelson Mandela. Cu toatea acestea, ei nu au putut împiedica adoptarea, în anii ’10 şi ’20 ai secolului trecut, a mai multor legi favorabile consolidării segregaţiei, ca instituirea unei interdicţii pentru populaţia de culoare de a cumpăra alte terenuri decât cele rezervate săracilor sau alteia ce nu-i oferea dreptul de a practica unele profesii calificate, etc.
Procesul va lua o formă juridică odată cu victoria Partidului Naţionalist în alegerile din 1948. Partidului Naţionalist îşi proclama misiunea de a proteja interesele populaţiei afrikaner în faţa „pericolului de culoare”, amestecându-l de îndată cu „pericolul roşu” (comunist), în contextul Războiului Rece, fapt ce i-a adus simpatia Occidentului, în timp ce restul Africii lua calea decolonizării, adesea socialiste.
Măsurile adoptate de noii lideri ai ţării, influenţaţi de ideologia nazistă şi convinşi că au fost aleşi de Dumnezeu, îi va afecta rapid pe toţi sud-africanii.
Un prim text a interzis căsătoriile interrasiale (1949), apoi relaţiile sexuale între persoane de rase diferite (1950).
Sistemul se baza pe o lege de înregistrare a populaţiei (Population Registration Act, 1950) care eticheta locuitorii în funcţie de patru culori ale pielii, numite „rase” – albi, indieni, metişi şi negri -, determinând astfel toată existenţa lor, din maternitate până la cimitir.
O altă lege, privind teritoriul locuit (Group Areas Act, 1950), instituţionalizează segregaţia spaţială, fiecare suprafaţă din oraş fiind rezervată separat raselor.
Cartiere întregi, ca Sophiatown din Johannesburg sau District Six din Cape Town, au fost astfel rase, în timp ce populaţia de culoare era evacuată cât mai departe posibil, şi anume la periferii, supranumite cămine lipsite de suflet.
Aproximativ 3,5 milioane de persoane au fost expulzate cu forţa de regimul apartheidului din cartierul sau de la ferma lor, atribuite populaţiei albe.
Populaţia de culoare trebuia în permanenţă să deţină un „permis special” pentru a-şi găsi un loc de muncă în zona populată de albi. Însă ei nu aveau dreptul decât la o „educaţie bantu” sumară, considerată suficientă pentru locurile de muncă necalificate, singurele la care aveau acces.
Cu toate acestea, autorităţile albe nu au reuşit niciodată să concilieze dorinţa de a se debarasa de populaţia de culoare şi dependenţa de mâna de lucru ieftină pe care o ofereau.
Răscoala populaţiei de culoare conduse de ANC, presiunea comunităţii internaţionale şi dificultăţile economice au îndemnat Pretoria să abolească legile rasiste începând din anii ’80. Apartheidul a dispărut cu adevărat odată cu alegerile multirasiale din 1994 şi sosirea la putere a lui Mandela.
Însă fostele linii de demarcaţie sunt în continuare foarte vizibile în cotidianul sud-africanilor, iar referinţa la rase rămâne constantă.”
Nelson Mandela, July 4 1993. (Photo credit: Wikipedia)
„Autorităţile sud-africane vor organiza funeralii naţionale pentru Nelson Mandela la 15 decembrie, la Qunu, a anunţat preşedintele Jacob Zuma.
„Vom organiza funeralii naţionale pentru fostul preşedinte Nelson Mandela, el va fi înhumat la 15 decembrie la Qunu, în provincia Eastern Cape”, a declarat Zuma, adăugând că o ceremonie va avea loc la 10 decembrie pe stadionul Soccer City din Soweto, în apropiere de Johannesburg.
Sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale lui Mandela va fi depus la Union Buildings, sediul preşedinţiei din Pretoria, în perioada 11-13 decembrie”
„Preşedintele american Barack Obama a dat ordinul ca steagurile americane să fie coborâte în bernă până luni, pentru a onora memoria fostului preşedinte sud-african Nelson Mandela, care a decedat joi seara, la Johannesburg.
„Deplângem pierderea (lui Mandela), dar vom onora pe veci memoria sa”, anunţă preşedintele american în proclamaţia sa.
„Astăzi, Statele Unite au pierdut un prieten apropiat, Africa de Sud a pierdul un eliberator incomparabil, iar lumea a pierdut o sursă de inspiraţie pentru libertate, justiţie şi demnitate umană”, a adăugat Obama.
Proclamaţia lui Barack Obama, o decizie rară în favoarea unei personalităşi străine, prevede coborârea în bernă a tuturor steagurilor de pe clădirile oficiale americane, atât în Statele Unite, câ şi în străinătate.
Preşedintele francez François Hollande a decis coborârea în bernă a steagurilor Franţei, în semn de respect faţă de memoria fostului preşedinte sud-african Nelson Mandela, a anunţat vineri la Beijing premierul Jean-Marc Ayrault.
„Întreaga umanitate este în doliu. Franţa participă la acest doliu. Ea este alături de sud-africani care, în prezent, îl plâng pe acest mare om”, a declarat Ayrault, aflat într-o vizită oficială în China.
„Preşedintele Republicii François Hollande a vrut ca acest mesaj să fie împărtăşit de către toţi francezii. El a decis ca toate steagurile Republicii să fie coborâte în bernă”, a continuat şeful Guvernului francez.
Mandela „a devenit un simbol pentru întreaga umanitate”, a adăugat Ayrault, în a doua zi a vizitei în China.
„Ne părăseşte un simbol”, a continuat el. „El lasă o moştenire, iar noi toţi avem responsabilitatea ei”, a mai spus premierul francez.
De asemenea, preşedintele Venezuelei, Nicolás Maduro, a decretat trei zile de doliu naţional pentru Nelson Mandela, pe care l-a numit „gigantul popoarelor”.
„Madiba, vei trăi mereu!”, a scris Maduro în contul său de Twitter.
Beijingul a apreciat vineri că Nelson Mandela a fost „un prieten fidel al poporului chinez”, ştiind cum să „câştige respectul şi afecţiunea persoanelor din întreaga lume”.
Erou al luptei anti-apartheid, Mandela este autorul unei „contribuţii istorice în stabilirea şi consolidarea relaţiilor dintre China şi Africa de Sud”, a apreciat într-un comunicat Ministerul chinez de Externe.
Decesul lui Nelson Mandela, joi seara, era foarte comentat, vineri dimineaţă, în reţelele de socializare chineze.
„Africa de Sud aşteaptă să primească şefi de stat din lumea întreagă, săptămâna viitoare, la Johannesburg şi Pretoria, pentru o serie de omagii dedicate lui Nelson Mandela, care va fi înmormântat în satul său, Qunu, duminică, 15 decembrie.
„Trebuie să lucrăm împreună pentru a organiza cele mai demne funeralii acestui fiu excepţional al ţării şi părinte al tinerei noastre naţiuni”, a subliniat vineri preşedintele Jacob Zuma.
„Vom organiza funeralii naţionale pentru fostul preşedinte Nelson Mandela, el va fi înhumat la 15 decembrie la Qunu, în provincia Eastern Cape”, a adăugat el, fără să precizeze dacă înmormântarea va avea loc într-un cadru intim, aşa cum şi-a dorit fostul preşedinte sud-african, sau dacă vor fi invitaţi demnitari internaţionali.
Vineri după-amiază, oficialii guvernamentali contactaţi de AFP nu erau în măsură să ofere detalii pe această temă.
Nelson Mandela şi-a anunţat de mai multe ori dorinţa de a fi îngropat, alături de părinţi şi de trei copii ai săi, la Qunu, satul în care şi-a petrecut copilăria.
Funeraliile de stat vor fi organizate în trei locuri, şi anume la Guvern, la sediul ANC (partidul aflat la putere din care provine fostul preşedinte) şi la Biserica Metodistă (de care aparţine familia Mandela).
Jacob Zuma a decretat o „săptămână naţională de doliu”, care va începe duminică, 8 decembrie, cu o „zi naţională de rugăciune şi reflecţie”.
Toate comunităţile religioase au fost îndemnate să organizeze rugăciuni ” pe baze ecumenice şi interreligioase”, a anunţat Vukile Mehana, capelanul general al ANC.
O ceremonie va avea loc la 10 decembrie pe stadionul Soccer City din Soweto, în apropiere de Johannesburg, unde Mandela, foarte slăbit, a apărut pentru ultima dată în public în cadrul finalei Cupei Mondiale la Fotbal din 2010.
Ulterior, trupul neînsufleţit al lui Mandela va fi expus la Union Buildings, sediul Preşedinţiei, la Pretoria, în perioada 11-13 decembrie, pentru ca oficiali şi persoane obişnuite să poată veni să-i aducă un ultim omagiu.
Ceremoniile se vor încheia luni, 16 decembrie, de „Ziua Reconcilierii”, sărbătorită în Africa de Sud, când o statuie a fostului lider va fi inaugurată în faţa Union Buildings.
Totodată, Jacob Zuma a adresat mulţumiri, vineri, pentru mesajele de condoleanţe venite din Africa de Sud şi din toate colţurile lumii.
Oameni politici, artişti şi lideri spirituali din lumea întreagă sunt aşteptaţi pe Soccer City, la Pretoria sau la Qunu. De asemenea, sunt aşteptaţi foşti şi actuali şefi de stat, dar şi personalităţi, ca prezentatoarea de talk show-uri Oprah Winfrey, fosta Primă Doamnă şi secretar de Stat al Statelor Unite Hillary Clinton, fostul căpitan al echipei sud-africane de rugby – câştigător al Cupei Mondiale din 1995 – Francois Pienaar, etc.
Eliberat în 1990, după 27 de ani închisoare, Nelson Mandela a devenit, patru ani mai târziu, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud şi s-a impus ca un mare reconciliator, câştigând stima foştilor săi inamici, pe care a ştiut să îi asculte, în pofida a mai multe secole de segregare rasială.
Nelson Mandela a primit Premiul Nobel pentru Pace 1993 şi a intrat în posesia acestuia după trei luni petrecute în spital din cauza unei recidive a infecţiei sale pulmonare şi probabil a apariţiei altor complicaţii. El se afla în stare critică de peste cinci luni, potrivit autorităţilor sud-africane.”
„Foştii preşedinţi americani George W. Bush şi Bill Clinton i se vor alătura actualului şef al statului, Barack Obama, săptămâna viitoare, în Africa de Sud pentru a-i aduce un omagiu lui Nelson Mandela, au anunţat vineri surse concordante.
„Preşedintele Obama şi Prima Doamnă vor merge în Africa de Sud săptămâna viitoare pentru a-i aduce un omagiu lui Nelson Mandela şi pentru a participa la ceremoniile organizate în memoria sa„, a anunţat purtătorul de cuvânt al administraţiei americane, Jay Carney, fără alte precizări.
Într-un scurt comunicat, acesta din urmă a promis să ofere „mai multe detalii despre programul şi logistica” acestei călătorii în momentul în care vor fi disponibile.
Predecesorul lui Obama, George W. Bush, a acceptat invitaţia de a călători în Africa de Sud cu avionul prezidenţial Air Force One, a anunţat un purtător de cuvânt al celui de-al 43-lea preşedinte al Statelor Unite.
Bush şi soţia sa, Laura, „au acceptat invitaţia preşedintelui şi doamnei Obama de a-i însoţi în Africa de Sud în Air Force One şi de a asista la omagiul adus preşedintelui Nelson Mandela, săptămâna viitoare„, a precizat acest purtător de cuvânt, Freddy Ford.
Bill Clinton, predecesorul lui Bush, ale cărui mandate au coincis cu cel al lui Mandela, a confirmat pentru CNN că va merge, de asemenea, în Africa de Sud, fără să precizeze ce mijloc de transport va folosi.
„Merge toată familia noastră”, a explicat Clinton, părând să o includă pe soţia sa, fostul secretar de Stat Hillary Clinton. „Nu aş rata aşa ceva pentru nimic în lume. Voi fi doar o persoană printre altele. (Mandela) a fost un adevărat prieten şi un partener formidabil când era preşedinte„, a adăugat Clinton, care şi-a exprimat dorinţa „de a-şi lua la revedere pentru ultima dată” de la liderul defunct.
Predecesorul lui Clinton şi tatăl lui George W. Bush, George H.W. Bush, a fost, de asemenea, invitat, dar starea sa de sănătate fragilă, la vârsta de 89 de ani, nu îi permite să călătorească atât de departe, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt, Jim McGrath. „Va fi acolo cu gândul, bineînţeles”, a adăugat el.
Contactată de AFP, purtătoarea de cuvânt a celuilalt preşedinte american încă în viaţă, Jimmy Carter, nu a răspuns pentru moment dacă acesta intenţionează să meargă în Africa de Sud. Carter are 89 de ani dar călătoreşte frecvent.
Vineri, preşedintele sud-african Jacob Zuma afirmase că o ceremonie naţională va avea loc la 10 decembrie pe stadionul din Soweto în memoria lui Mandela, decedat la vârsta de 95 de ani. Eroul luptei antiapartheid va fi înhumat la 15 decembrie, în satul său Qunu (sud), potrivit aceleiaşi surse.
Toată săptămâna viitoare va fi „săptămână naţională de doliu” în Africa de Sud, şi va începe la 8 decembrie, cu o „zi naţională de rugăciune şi reflecţie”.
Încă de la aflarea veştii morţii lui Mandela, Obama i-a adus un omagiu emoţionant, joi seara, şi a dat ordin să se coboare în bernă drapelele americane pe toate clădirile publice până luni seara.
Vineri seara, Obama s-a exprimat din nou în legătură cu Mandela, cu ocazia ceremoniei tradiţionale de inaugurare a „bradului de Crăciun naţional” în parcul Ellipse, la sud de Casa Albă.
„În acest an, îi suntem deosebit de recunoscători lui Nelson Mandela, un campion al generozităţii„, a afirmat Obama, salutând „curajul lui incredibil”.
„Am avut cu toţii privilegiul să trăim într-o lume atinsă de bunătatea sa”, a adăugat el.
Preşedintele american i-a telefonat, vineri după-amiază, soţiei lui Mandela, Graça Machel, pentru a-i transmite condoleanţe şi a-i mulţumi pentru „profunda influenţă pe care Nelson Mandela a avut-o asupra lui”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.
Obama a salutat, de asemenea, „bucuria pe care Graça Machel a adus-o vieţii lui Nelson Mandela”, care s-a căsătorit cu ea la vârsta de 80 de ani, precum şi „angajamentul (cuplului) pentru o lume a păcii, a iubirii şi dreptăţii”. Graça Machel este cea de-a treia soţie a lui Mandela.”
„Nelson Mandela, primul lider sud-african ales prin vot universal, a încetat din viaţă la vârsta de 95 de ani. Deşi a fost un politician cu notorietatea, subiectul multor cărţi şi documentare şi o importantă personalitate pentru întreg mapamondul, puţini pot estima valoarea averii lui şi a familiei.
Datele oficiale arată că averea politicianului sud-african este de 1,5 milioane de dolari şi că familia lui deţine active la aproximativ 110 companii, însă evenimentele caritabile organizate şi sumele donate indică o avere mult mai mare a familiei Mandela.
De asemenea, cei trei copii rămaşi în viaţă şi cei doi nepoţi deţin investiţii majore în companii care se extind pe o gamă largă de sectoare: imobiliar, inginerie de cale ferată, industria minerală, domeniul medical, modă şi chiar divertisment.
Capacitatea fostului preşedinte de a strange bani pentru partidul său şi pentru organizaţiile de caritate nu a fost pusă la îndoială, însă averea personală rămâne un subiect tabu.
„Preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj de condoleanţe la încetarea din viaţă a omului de stat Nelson Mandela, exprimându-şi convingerea că moştenirea sa va inspira generaţiile viitoare în căutarea binelui comun şi a temeiurilor libertăţii.
Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale, Traian Băsescu a transmis vineri un mesaj de condoleanţe la încetarea din viaţă a omului de stat Nelson Mandela.
„Am primit cu durere vestea morţii lui Nelson Mandela, personalitate excepţională a timpurilor noastre care a contribuit decisiv la construirea unei noi viziuni despre demnitatea umană. Cu perseverenţă şi seninătate, Nelson Mandela şi-a urmat dorinţa de a crede în puterea oamenilor de a înţelege că, uneori, ceea ce ne desparte poate fi doar o barieră artificială care trebuie să cadă în faţa propriei noastre umanităţi. Ca lider politic, Nelson Mandela a fost şi va rămâne un simbol al curajului şi al raţiunii care pot înfrânge obstacole aparent de netrecut. Am convingerea că moştenirea sa va inspira generaţiile viitoare în căutarea binelui comun şi a temeiurilor libertăţii”, se arată în mesajul preşedintelui Traian Băsescu.
Nelson Mandela a murit joi seara, la vârsta de 95 de ani. El a revenit acasă pe 1 septembrie, după ce a petrecut aproape trei luni într-un spital, în urma unei crize provocate de infecţia pulmonară de care suferea, cu eventuale complicaţii. El se afla într-o stare critică de peste cinci luni, potrivit preşedinţiei sud-africane.”
„Premierul Victor Ponta a transmis, vineri dimineaţă, printr-o scrisoare de condoleanţe adresată preşedintelui Africii de Sud, Jacob Zuma, întreaga sa compasiune şi solidaritate faţă de poporul sud-african, greu încercat de profundă durere pentru decesul lui Nelson Mandela, informează Guvernul.
„Pentru toată lumea, de pe toate continentele, Nelson Mandela a întruchipat voinţa, determinarea şi curajul de a lupta şi de a reuşi pentru demnitate umană, dreptate, egalitate şi libertate. Nelson Mandela rămâne în sufletul şi memoria omenirii ca cel care a schimbat istoria ţării sale şi a influenţat generaţii, un exemplu de sacrificiu şi dăruire pentru noi toţi”, se arată în mesaj.
Fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela a decedat, joi seara, la vârsta de 95 de ani.”
„Preşedintele Senatului, liderul PNL Crin Antonescu, afirmă, într-o postare pe pagina de Facebook, că Nelson Mandela a fost un om politic fascinant, „o combinaţie unică” între capacitatea de a cuceri drepturi şi capacitatea de a unifica o societate, cum a fost cea sud-africană.
„Mă întristează să aflu la această oră târzie că Nelson Mandela nu se mai află printre noi… Pentru mine Nelson Mandela a fost un om politic fascinant, unul dintre cei mai mari oameni de stat ai timpurilor noastre! O combinaţie unică în istorie între capacitatea de a rezista şi a cuceri drepturi, şi cea de a unifica şi a normaliza o societate cum a fost cea sud-africană. Dumnezeu să îl odihnească în pace!”, scrie pe pagina sa de facebook Crin Antonescu.
Fostul preşedinte sud-african, eroul luptei împotriva apartheidului Nelson Mandela a decedat joi seara, la vârsta de 95 de ani, a anunţat preşedintele sud-african Jacob Zuma, pentru postul de televiziune publică.”
„Regele Mihai I a transmis, vineri, un mesaj cu ocazia morţii lui Nelson Mandela, precizând că a aflat cu multă tristeţe despre trecerea la cele veşnice ale acestui om de Stat plămădit din virtuţi rar întâlnite în lumea puterii de astăzi.
„Am aflat cu multă tristeţe despre trecerea la cele veşnice a lui Nelson Mandela, om de Stat plămădit din virtuţi rar întâlnite în lumea puterii de astăzi. Nelson Mandela a stat drept în faţa ororilor timpurilor Războiului Rece, plătind cu suferinţă fizică şi morală pentru credinţa sa în libertatea omului şi dreptul său la demnitate”, a declarat Regele Mihai I.
„Cu credinţă şi altruism, el şi-a iertat călăii, iar pentru aceasta a trebuit să îndure uneori dezaprobarea aliaţilor. Nelson Mandela a trăit aproape un secol, dăruindu-ne un exemplu de constanţă şi durată a iubirii de dreptate. Dumnezeu să-l odihnească acum în pace!”, a mai spus Regele Mihai I, în mesajul său, care este datat vineri, 6 decembrie, Palatul Elisabeta.
Fostul preşedinte sud-african Nelson Mandela a decedat, joi, la vârsta de 95 de ani.
O ceremonie naţională în memoria lui Nelson Mandela va fi organizată pe 10 decembrie pe stadionul din Soweto, urmând ca înhumarea să aibă loc pe 15 decembrie, în satul său Qunu (sud), a anunţat vineri preşedintele Jacob Zuma, citat de AFP.”
O mare personaliatate pe plan mondial, Mandela ne va reaminti totdeauna, datorita extraordinarului exemplu personal, ca un popor umilit, asuprit atata amar de vreme poate sa-si castige demnitatea si libertatea, ca nu este imposibil asa ceva si ca o astfel de lupta, pentru atingerea unui asemenea deziderat, este intotdeauna dreapta, nobila.
Si cred ca ar trebui sa amintim ce spunea despre Mandela fostul Presedinte al Africii de Sud, Frederik Willem de Klerk:
„About Nelson Mandela, he said, „When Mandela goes it will be a moment when all South Africans put away their political differences, will take hands, and will together honour maybe the biggest known South African that has ever lived.”[28]„
1. nu toti musulmanii sunt fundamentalisti, jihadisti, teroristi;
2. sunt multi din lumea islamica doritori de modernizare si dezvoltare.
Situatia actuala reflecta un decalaj foarte mare de dezvoltare intre Europa, pe de o parte, si tarile islamice din Nordul Africii (si nu numai acestea) pe de alta parte. Aceste tari, dominate de islamism si regimuri totalitare au ramas mult in urma. Din aceasta cauza acolo saracia este mare. Lucrul acesta poate determina un urias val de emigranti din aceste tari catre Europa. A existat si pana acum o imigratie din tari islamice in Europa. O imigratie suportabila sub aspect economic, social si cultural. Trebuie facuta precizarea ca aceste tari nu sunt membre UE. Dar sa ne gandim ce ar fi, ce s-ar putea intampla in viitor, daca decalajele existente intre Europa si aceste tari se vor mari foarte mult. Emigratia din aceste tari spre Europa va spori si mai mult. Pe de alta parte, mizeria in aceste tari arabe se va accentua si mai mult. Or, pentru ca aceste tari sa poata avansa trebuie sa fie ajutate. Asa cum arata marele economist american Simon Kuznets cresterea economica moderna trebuie sa se raspandeasca si in tarile cu performante „cu mult sub nivelurile minime in raport cu potentialul tehnologiei moderne”. Si tot el arata, printre altele, ca pentru asta trebuie sa existe un ritm ridicat de transformare structurala si schimbari importante in sectoarele care ating viata si comportamentul oamenilor. Iata de ce Primavara araba e un lucru important: este un prim pas pentru atingerea acestor obiective. Vitale pentru Europa. Europa nu are nevoie de tari slab dezvoltate in Africa, ci are nevoie de debuseuri pentru a-si promova produsele si de parteneri economici. In caz contrar va avea parte doar de o emigratie din aceste tari care nu va mai putea fi, la un moment dat, suportabila, dezvoltand curente extremiste si xenofobe pe batranul nostru continent. O asemenea emigratie masiva din tarile islamice spre Europa poate distruge cultura europeana si vor fi multi, nu neaparat de extrema dreapta, care se vor opune unui astfel de fenomen. De aceea nu ne putem impiedica de Al Qaeda. Ci trebuie sa stimulam, sa capacitam toate fortele progresiste din aceste tari in vederea modernizarii Nordului Africii si nu numai. Oamenii acestia trebuie sa inteleaga faptul ca ramanerea in urma, daca va continua, nu va insemna decat rau pentru tarile lor. Pentru Europa va insemna un potential pericol, inclusiv terorist. D-na. Cretu spune:
„Schimbarea regimurilor autoritare din Egipt, Libia și Tunisia a fost un lucru foarte bun. Acestea au căzut pe fondul unor nemulțumiri legitime ale cetățenilor. Doar că particularitățile zonei, care au scăpat la o primă analiză, i-au făcut pe mulți să creadă că evoluțiile vor urma scenariul din Europa de Est: democratizare, reforme politice, economice și sociale, deschidere către noi valori etc. Realitatea este alta.”
Tocmai asta e si ideea: „democratizare, reforme politice, economice și sociale, deschidere către noi valori, etc”, pentru ca fara astfel de schimbari aceste tari risca sa se afunde si mai mult in mizerie. Un comentator – Karakas – spune: „Tarile astea trebuiau lasate sa se dezvolte natural, dar diavolul nu doarme niciodata”. Problema este ca aceste tari nu se pot dezvolta „natural”. Tocmai ca acolo „natural” nu inseamna dezvoltare si crestere economica. Or, tocmai acest „natural” creeaza mizeria in aceste tari, care poate determina revolte foarte mari, accentuarea fenomenului terorist si emigratie masiva in viitor. Asta nu inseamna ca acolo nu ar fi oameni care sa doreasca dezvoltarea tarilor lor. Sunt, si cred ca sunt foarte multi. Tocmai pe acesti oameni trebuie sa ne bazam in efortul de a reduce decalajele existente azi intre Europa si aceste tari, inclusiv pentru a combate pericolul terorist.
Un comentariu al Bibliotecarului spune: „Tradiţia europeană nu poate fi impusă lumii islamice”. Eu nu cred ca problema se pune in acest mod – sa impui o traditie straina, in speta cea europeana, lumii islamice. Insa forme medievale dictatoriale de conducere precum sultanatul sunt anacronice. Chestiunea este sa ajutam aceste state sa micsoreze decalajele existente fata de Europa. Or, cum sa le ajuti? Fara reforme economice, nu vor vedea niciodata bani de la FMI pentru dezvoltare. Pe de alta parte sunt foarte multi care pleaca din aceste tari catre Europa, pentru a duce o viata mai buna. Cu toate restrictiile legate de vestimentatie impuse in Franta si care fac obiectul Comitetului pentru Drepturile Omului al Natiunilor Unite, nu prea sunt doritori sa se intoarca in tarile lor de origine. Eu cred ca foarte multi privesc la tarile lor de origine cam asa: „cum de-am putut sa traiesc pana acum acolo, in tara aceea„. Asa ca traditiile europene sunt mult mai atragatoare decat traditiile din tarile lor. Si odata avand un nivel de trai mai bun privesc la tarile lor de provenienta ca la niste tari straine si un mod de viata strain. Eu cred ca si celor fanatici, care locuiesc in Europa, le place modul asta de viata de aici, doar ca nu vor s-o recunoasca. Insa in forul lor interior cred ca isi dau seama de superioritatea Europei si a valorilor sale fata de mizeria din tarile lor. Citeam undeva despre faptul ca Osama bin Laden isi indemna fiul sa nu se apuce de jihad, ci sa mearga in SUA sa invete, sa dobandeasca o buna educatie acolo. Pentru ca este evident ca „traditia lor” nu inseamna decat ramanere in urma. Ar fi numai treaba lor, daca nu ar fi si treaba noastra! Tocmai asta e: e si treaba noastra! Pentru ca daca lasam asa lucrurile, fara sa-i ajutam, fara sa miscam un deget, evident ca acestea se vor agrava, inclusiv in detrimentul nostru.
”Orice soluție naște noi probleme!” Cred că fiecare dintre noi trebuie să mediteze la aceste cuvinte, care exprimă un adevăr crunt: oricând ceea ce pare o soluție se poate transforma într-un coșmar. ”Primăvara arabă” a fost una dintre acele soluții salutate cu entuziasm de întrega lume, cu precădere de europeni și de americani. Încă o dată, tendința de a judeca totul prin prisma valorilor occidentale, pe care unii le cred universale, și-a arătat consecințele.
Schimbarea regimurilor autoritare din Egipt, Libia și Tunisia a fost un lucru foarte bun. Acestea au căzut pe fondul unor nemulțumiri legitime ale cetățenilor. Doar că particularitățile zonei, care au scăpat la o primă analiză, i-au făcut pe mulți să creadă că evoluțiile vor urma scenariul din Europa de Est: democratizare, reforme politice, economice și sociale, deschidere către noi valori etc. Realitatea este alta.
Cu excepția Tunisiei, care, din motive istorice, este mai laică și mai…
… la adresa grecilor: iresponsabile si pline de rautate!
DAVOS/SWITZERLAND, 25JAN07 – Christine Lagarde, Minister of Trade of France captured during the session ‘Iraq: Uniting for Stability’ at the Annual Meeting 2007 of the World Economic Forum in Davos, Switzerland, January 25, 2007. Copyright by World Economic Forum swiss-image.ch/Photo by Remy Steinegger (Photo credit: Wikipedia)
Un foarte interesant editorial. Iata ce arata printre altele:
„În spatele acestor declaraţii se ascunde mesajul unei elite europene, îngrijorată – pe bună dreptate – că mişcarea anti-austeritate ia amploare. Nu numai că grecii urăsc austeritatea care le-a fost impusă şi care nu i-a îndepărtat de hăul economic ce s-a crăpat sub ei, dar Europa începe să se gândească şi ea că gura grecului sărac adevăr grăieşte cerând mai mult stimul şi mai puţină austeritate.
În fine, Christine Lagarde nu doar că nu trebuia să facă aceste comentarii cu referire la situaţia grecilor, dar, mai important, fişa postului îi interzice să vorbească în felul în care a făcut-o: „În calitate de director general, vi se cere să aveţi un comportament de cele mai înalte standarde etice, în concordanţă cu valorile integrităţii, imparţialităţii şi discreţiei” (prima cerinţă pentru numirea lui Lagarde la conducerea Fondului).
Într-o anumită măsură, Christine Lagarde a dat, de fapt, vina pe greci pentru situaţia în care se află. Nu este aşa. Nicio ţară nu poate ajunge în punctul în care se află Grecia doar pe cont propriu. La baza tragediei greceşti stau chiar hibele zonei euro sau ale Fondului Monetar. Cum poate FMI să le spună acum grecilor că nu a prevăzut dezastrul actual ori că nu poate rezolva problema Atenei din cauza evazioniştilor? Grecia a trăit în ultimii ani din banii altora, este adevărat, dar aici este şi vina instituţiilor care au acordat împrumut după împrumut, în aceeaşi logică a creditului cu buletinul care ne este atât de cunoscută nouă, românilor.”
Français : Christine Lagarde à l’Université d’été du MEDEF en 2009. (Photo credit: Wikipedia)
„Întrebată dacă poate să nu se gândească la mamele din Grecia care nu au acces la moaşe sau la pacienţii care nu pot obţine medicamente vitale, Lagarde a replicat că mai mult se gândeşte la copiii din Africa.
„Mă gândesc mai mult la copilaşii de la o şcoală dintr-un sătuc din Niger, care au acces la învăţătură două ore pe zi, împărţind câte trei un scaun şi care sunt doritori să aibă o educaţie. Mă gândesc tot timpul la ei, pentru că au mai multă nevoie de ajutor decât oamenii din Atena„, a spus şefa FMI.”
Vai, ce o „doare” pe D-na Lagarde de copilasii din Nigeria!! E toata numai „durere”! Plange si cu lacrimi de crocodil (financiar, fireste)? Numai la ei „se gandeste” tot timpul!!
Cata ipocrizie!!! Cata ipocrizie la aceasta doamna Lagarde!!!
„”Ar trebui să spuneţi acest lucru rudelor celor 3.000 de greci care s-au sinucis şi milioanelor de şomeri”, scrie un utilizator.
Mulţi dintre ei au subliniat dificultăţile cu care se confruntă o ţară marcată de patru ani de recesiune şi reforme drastice dictate de FMI, UE şi BCE în schimbul împrumuturilor ce vizează evitarea intrării ţării în faliment. Aceste măsuri se traduc în special prin tăierea salariilor şi pensiilor.
„Nu ne vindeţi gogoşi, doamnă!!! Cine v-a spus că nu ne plătim impozitele??? (…) Grecia din nefericire face parte din planul vostru, se asumă responsabilităţi pe care noi le suportăm, dar nu ne luaţi drept idioţi!!!”, scrie o internaută, Anna Kouvousi.
„Soţul meu şi cu mine suntem funcţionari publici pensionaţi. Evident, nu veţi fi surprinsă dacă vă spun că pensiile noastre au fost tăiate cu aproximativ 500 de euro, că plătim o taxă pe locuinţă exorbitantă, că ne plătim medicamentele pentru că asigurarea nu ne mai acoperă şi că trebuie să ne susţinem fiica şomeră”, scrie Christina Tsekoura.
„Ceea ce nu ştiţi (…) este că familia mea nu datorează niciun euro impozit, nici vreunei agenţii publice, nici vreunei bănci din Grecia sau din străinătate. Suntem constanţi în obligaţiile noastre„, adaugă ea.”
Ce a ajuns Christine Lagarde, vai, ce sa-ti zic! Un fel de papa femela a marelui FMI universal: anatemizeaza o tara intreaga, un intreg popor!! Uitati-va cata nesimtire la aceasta femeie – si poate ca n-ai fi crezut ca e asa!! Cata nerusinare!!
„Grecia se poate aştepta cel mult la un împrumut care să ajute la atenuarea şocului economic, a spus Brzeski.
„Europa le va arunca probabil câteva oase pentru a se asigura că nu aruncă ţara afară ca pe un câine vagabond„, a spus el.
În timp ce oficialii eleni ar negocia la Bruxelles, statul elen ar putea anunţa sâmbătă că intenţionează să introducă o nouă monedă, probabil purtând vechea denumire de drahmă. La fel ca cea precedentă şi aceasta va avea un curs liber. Băncile vor trebui însă să convertească toate activele şi pasivele, inclusiv conturi bancare, salarii şi datorii scadente, la un curs de schimb prestabilit.
„O ţară care iese din zona euro ar trebui să introducă noua monedă la paritate cu euro”, consideră analiştii firmei de cercetare Capital Economics.
Guvernul ar putea, de asemenea, să comande noi bancnote şi monezi în acest timp.
Compania De La Rue din Marea Britanie, care tipăreşte bancnote pentru peste 150 de ţări, se pregăteşte deja pentru reintroducerea drahmei, a informat, la sfârşitul săptămânii trecute cotidianul britanic Times.
Până la livrarea noilor bancnote şi monezi, euro ar putea fi folosiţi în continuare pentru achiziţii mici, în timp ce transferurile electronice, precum cele prin intermediul băncilor şi cardurilor, vor creşte, ca urmare a încercărilor populaţiei de a-şi păstra euro pe care îi deţin, potrivit Lombard Street Research.
În acelaşi timp, Grecia ar putea desfăşura trupe chiar de sâmbătă dimineaţa, ar închide graniţele şi ar pregăti ştampilarea euro ca drahme, pe post de soluţie temporară, odată cu anunţul public, afirmă Holland şi Brzeski.
În plus, statul elen va intra aproape imediat în încetare de plăţi, cu o datorie de 280 de miliarde de euro, şi nu va avea acces la opţiuni normale de finanţare precum FMI şi pieţele de capital, potrivit profesorului Charlotte Gaitanides şef de Studii Europene la UIniversitatea Flensburg din Germania.
„Economia Greciei este încă necompetitivă. Valoarea redusă a noii monede va conduce aproape imediat la un deficit masiv al balanţei de plăţi. Asta înseamnă că ţara va trebui să recurgă la FMI„, a a spus Gaitanides într-un interviu telefonic.
Negocierile cu FMI se vor derula probabil pe parcursul celei mai mari părţi a weekend-ului, Grecia încercând să câştige concesii la implementarea de reduceri de cheltuieli bugetare. FMI va căuta cele mai stricte condiţii pentru a acorda ajutor ţării, care s-ar găsi în situaţia de a fi încălcat precedenta înţelegere cu instituţia. Fondul trebuie să asigure, astfel, susţinerea acţionarilor mai săraci la un ajutor pentru Grecia.
„FMI trebuie să fie pregătit tehnic pentru orice, întrucât aceasta este treaba sa. Nu este soluţia preferată, dar este una dintre opţiuni”, a spus directorul Fondului, Christine Lagarde, într-un interviu săptămâna trecută la postul public de televiziune din Olanda.
Miniştrii europeni vor analiza, într-un scenariu al ieşirii Greciei din zona euro, şi statutul de membru UE al Greciei.
„Europa nu se va retrage complet. Situaţia este deja extrem de instabilă în Grecia, iar ultimul lucru pe care l-ar vrea politicienii este ca ţara să cadă în anarhie„, a spus Thomas Mayer, economist şef la Deutsche Bank.” (subl. mea)
Doamna Lagarde ar trebui sa ia cunostiinta de ceea ce spunea ministrul bulgar de Finante
„Fondul Monetar Internaţional (FMI) nu promovează politici adecvate în ţările aflate în criză financiară, precum Grecia şi Spania, potrivit ministrului bulgar de Finanţe, Simeon Djankov.
„În privinţa crizei din Europa, FMI este o parte a problemei, nu a soluţiei, cel puţin deocamdată”, a afirmat Djankov într-un interviu acordat postului de radio Darik, citat de Novinite.
Întrebat dacă Bulgaria ar trebui să solicite asistenţă din partea FMI sub forma unui împrumut, ministrul a spus că nu se pune problema.
„Este o idee amuzantă. Mergi la FMI când ai probleme, iar noi suntem una dintre cele trei ţări din Europa cu cele mai bune performanţe financiare. În al doilea rând, dar mai important, în ultimii 3-4 ani FMI a făcut o serie de greşeli în Grecia, ca şi în Spania”, a spus Djankov.
În opinia sa, tipul de recomandări făcute de FMI este greşit, astfel că Bulgaria nu are nevoie de asistenţă, nici sub formă de bani, nici sub formă de consulanţă.
Djankov nu a specificat ce anume este greşit în politicile FMI, dar şi-a exprimat speranţa că sub conducerea lui Christine Lagarde lucrurile se vor îmbunătăţi treptat la instituţia financiară internaţională.” (subl. mea)
Deci e mai bine FARA FMI!!! Greu de crezut ca lucrurile se vor imbunatati treptat sub „inteleapta” conducere a lui Christine Lagarde!!
Cristinica, tata, tu poti sa faci orice declaratii vrei, e dreptul tau, dar nu din functia de director general al FMI. Vad ca ti-ai depasit si atributiile, incalcand ce scrie in fisa postului. Ok. Nu trebuie altceva decat sa-ti dai demisia! La cratita cu tine!!!!
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
„Amnesty International (AI) a îndemnat noile autorităţi libiene să ancheteze circumstanţele morţii lui Muammar Gaddafi, avertizând că, dacă liderul îndepărtat de la putere a fost ucis în mod intenţionat după ce a fost capturat, acest lucru constituie o „crimă de război”, relatează AFP.
„În cazul în care colonelul (Muammar) Gaddafi a fost ucis după capturare, acest lucru constituie o crimă de război, iar cei vinovaţi trebuie să fie judecaţi”, a declarat Claudio Cordone, directorul general al acestei organizaţii nonguvernamentale (ONG) pentru drepturile omului cu sediul la Londra.
Capturat joi de combatanţi libieni în apropiere de fieful său de la Sirt, la 360 de kilometri est de Tripoli, lucru atestat de înregistrări video, Muammar Gaddafi, în vârstă de 69 de ani, a murit ulterior în circumstanţe „misterioase”.
Acest lucru a determinat Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului să ceară, vineri, o anchetă.
„A ancheta pentru a afla dacă această moarte este sau nu o crimă de război va fi, fără îndoială, (un gest) impopular. Cu toate acestea, CNT (Consiliul Naţional de Tranziţie) trebuie să aplice aceleaşi reguli tuturor, garantând (accesul la) justiţie chiar şi celor care i-au privaţi pe alţii de acest acces”, a adăugat Cordone, citat într-un comunicat.”
Cea mai corecta pozitie, dupa parerea mea, o are Amnesty International!
Ceea ce s-a petrecut in Libia, prin uciderea lui Muammar Gaddafi, mi se pare a fi o barbarie! Acest om a condus Libia atatia ani si, in final, n-a avut parte de un proces corect, cum ar fi fost normal. L-au omorat si acum, precum o banda de criminali, vor sa scape de cadavru, chipurile sa-l ingroape intr-un loc secret. Unul din fiii sai, dupa cum aflam din Gandul, a fost executat. A avut parte de un proces corect? Sau l-au omorat si pe acesta repede, repede. De remarcat cum actualei Junte militare, care a pus mana pe putere in Libia, ii e frica de Gaddafi chiar si in conditiile in care acesta e mort! Vor sa-l ingroape intr-un loc secret, pentru a evita un pelerinaj la mormantul acestuia din partea populatiei. Daca e asa, inseamna ca foarte multi, inca, sunt de partea lui Gaddafi. Care este, de fapt, situatia politica din Libia? Si in ce masura schimbarile din aceasta tara sunt expresia vointei poporului, exprimata democratic? Oare intreg poporul libian a vrut inlaturarea lui Gaddafi de la putere? Daca da, de ce atata frica din partea noilor autoritati libiene de Gaddafi mort? Care ar fi problema ca sa aiba un mormant, asa cum se cuvine? Chiar atat de multi libieni ar fi dispusi sa-i aduca fostului lor presedinte un ultim omagiu? Trebuie remarcate cel putin doua lucruri cu privire la Libia: dintre toate tarile din Africa, Libia avea cel mai mare PIB per capita si cel mai mare indice al dezvoltarii umane! Deci Libia nu a stat chiar asa de rau sub Gaddafi… Fata de Tunisia, spre exemplu, PIB-ul per capita al Libiei era mult mai ridicat (mai mult ca dublu!). Sunt tare curios cum va fi de acum inainte in Libia… Acelasi lucru se poate spune si daca facem o comparatie cu Siria, unde, de asemenea, au loc evenimente.
Interesant e cum va fi viitorul parcurs politic al Libiei: va fi unul cu adevarat democratic, in sensul unei democratii pluraliste? Ramane de vazut. Ar fi, iarasi, interesant daca Uniunea Europeana va ajuta tarile din Nordul Africii, recent eliberate de sub regimuri autoritare, atat din punct de vedere economic cat si din punct de vedere politic, in vederea instituirii in aceasta regiune a democratiei si daca da, atunci cum se va realiza si materializa acest ajutor. Sa nu uitam de criza economica si financiara actuala care bantuie prin Europa si Zona Euro si care ar putea sa afecteze, daca nu o si face deja, si statele din Nordul Africii…
Toate cauzele acestor revolutii nord-africane nu cred ca au fost bine, temeinic studiate in Europa. Europa, dar si SUA, au fost luate cam pe nepregatite de aceste evenimente. Chiar daca, in mare, se stiu cauzele, acestea concentrandu-se in jurul lipsei libertatilor si drepturilor omului, totusi ar mai fi multe intrebari care nu cred ca si-au gasit pe deplin raspunsul. Ar fi cele legate de setul de valori ale acestor miscari revolutionare de mari proportii, dar si multe altele. Aceste revolutii s-au desfasurat in tari de religie islamica, unde, se stie, religia e la loc de frunte in societate. O caracteristica a acestor oameni, din aceste tari, este religiozitatea, care, uneori, merge pana la fanatism. Nu mai vorbesc de faptul ca exista in aceste tari grupari extremiste islamice, care sunt dispuse sa mearga pana la Jihad. Ma gandesc, desigur, la celebra Fratie Musulmana al carei prim scop este introducerea Shari’ah, totalmente incompatibila cu valorile democratice europene si, cred ca se poate spune fara teama de a gresi, cu civilizatia europeana. Fratia musulmana nu promoveaza, spre exemplu, egalitatea in drepturi intre toti membrii societatii, discriminand pe cei ce de alta religie decat cea musulmana. Nu stim foarte exact cum gandeste tineretul din aceste tari si de ce aceasta categorie a fost in fruntea schimbarilor petrecute in aceasta zona. Spre exemplu: exista, in randul tineretului din aceste tari arabe, o aplecare spre fundamentalismul islamic sau mai mult spre valorile occidentale? Exista o tendinta din partea tinerilor arabi de a moderniza tarile lor in sens occidental…? Sau, mai degraba, nemultumirea care a stat la baza acestor miscari revolutionare a fost aceea ca fostii dictatori au avut relatii, nu de putine ori, foarte bune cu Vestul si Statele Unite, sustinatorii traditionali ai Israelului? Nu cred ca se pot da, in prezent, raspunsuri foarte clare la aceste intrebari. De aceea, cel putin pana acum, nu stim la ce sa ne asteptam din partea acestor schimbari ce au avut loc in aceste tari arabe. Iata de ce evolutia situatiei politice din Nordul Africii e greu de conturat. Poate ca populatia de acolo are asteptari foarte mari din partea UE si SUA, in special ajutor economic. Insa in aceasta situatie de criza economica e greu de crezut ca acest ajutor, la care ei ar spera, sa poata fi si dat cu promptitudinea necesara. De asemenea, pentru Europa, Nordul Africii poate deveni o noua piata de desfacere, intr-o situatie economica dificila. Evident, realizarea acestui lucru presupunea schimbari politice in aceasta regiune. Dar situatia este departe de a se fi stabilizat. Deocamdata UE are propriile sale probleme stringente. Exista, in continuare, problema, marea problema a Greciei, accentuarea recesiunii in Zona Euro, grupul PIIGS, criza datoriilor suverane. Nici Italia, o tara dezvoltata, nu se simte prea bine cu o datorie de peste 100% din PIB… Situatia economica, pe batranul continent, nu s-a stabilizat si este posibil sa afecteze negativ si aceste tari nord-africane, ce s-au eliberat de regimuri autoritare, in mare parte tari sarace. E foarte posibil sa se mizeze pe o crestere a consumului in aceste tari arabe, lucru ce ar contribui la cresterea PIB-ului, ele constituind astfel un debuseu pentru economia europeana si, macar partial, o solutie la situatia de criza in care ne aflam.
„Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a ţinut un discurs cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei (11 iulie), în care a reamintit că anul acesta se va naşte locuitorul cu numărul şapte miliarde al planetei.
„Avem suficientă mâncare pentru toată lumea, dar, cu toate acestea, un miliard de oameni mor de foame. Avem mijloacele să eradicăm multe boli, dar ele continuă să se răspândească. Avem un mediu înconjurător bogat, dar îl exploatăm în fiecare zi. Toţi visăm pacea mondială, dar o mare
Image via Wikipedia
parte a lumii este angajată în conflicte armate„, a declarat Ki-moon.” (subl.mea)
„Previziunile îngrijorătoare ale secretarului general al ONU sunt confirmate de mai multe studii ale organizaţiei, care arată că populaţia planetei ar putea atinge opt miliarde în 2023 şi nouă miliarde în 2050. O situaţie alarmantă, dacă ţinem cont că în prezent, când populaţia este de nici şapte miliarde, 925 de milioane de oameni suferă deja de foame. „(subl.mea)
Si:
„Totuşi, Ban Ki-moon spune că revoltele populare, cum au fost cele din Egipt, Tunisia, Libia şi Siria, ar putea pune capăt inechităţii din lume. „În acest an, am văzut cum o putere gigantică (n.r. Egipt) poate învinge disperarea şi tirania conducătorilor, cerând să se facă dreptate”, a punctat secretarul general al ONU.” (subl.mea)
Conform unui raport al Institutului de Statistică din SUA, 95% din creşterea populaţiei este cauzată de natalitatea sporită din ţările în curs de dezvoltare.
Astfel, India va deveni, în 2025, cea mai populată ţară din lume, depăşind China. În plus, Japonia şi Rusia vor suferi la capitolul natalitate şi vor cădea mai multe locuri în clasamentul mondial al populaţiei, ajungând de pe 9, respectiv 10, pe 16, respectiv 17.
Potrivit studiului, cele mai mari creşteri ale populaţiei se vor înregistra în Africa. Nigeria, deja cea mai populată ţară de pe continentul negru, va ajunge de la 166 la 400 de milioane de locuitori până în 2050, iar populaţia Etiopiei se va tripla.
La polul opus se situează Rusia, care de la 139 de milioane de locuitori (în 1992) va ajunge la 109 milioane, în 2050.” (subl.mea)
Foarte interesant articolul!
Image via Wikipedia
Si este de retinut ideea: nu din cauza ca nu ar fi de mancare pentru toata lumea mor aproape 1 miliard de oameni de foame, ci din cauza inechitatii din lume.
Apropo de cele de mai sus, iata un alt articol, mai vechi, tot din Gandul, pe care il recomand a fi citit integral cu atentie:
Articolul este datat 18.04.11. Dominique Strauss-Kahn era inca seful FMI. Printre aletele se arata:
„Preşedintele Băncii Mondiale (BM), Robert Zoellick, a avertizat luni, că lumea se află „la un pas de o criză totală”, din cauza creşterii preţului la alimente, scrie BBC.
Scumpirea alimentelor este principala ameninţare pentru ţările sărace, care „riscă să piardă o generaţie„, a declarat Zoellick. Declaraţiile sale au fost făcute luni, la Washington, la o conferinţă a Băncii Mondiale şi FMI.
Între timp, miniştrii de finanţe din G20, care s-au întâlnit şi ei la Washington, şi-au luat angajamentul să susţină financiar noile guverne din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Preşedintele BM a declarat că un astfel de sprijin este vital. „Criza din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu subliniază faptul că trebuie să punem în practică concluziile ultimului nostru raport mondial (n.r. al BM). Acesta a evidenţiat importanţa securităţiicetăţenilor, a justiţiei şi a locurilordemuncă„, a precizat Zoellick.
De asemenea, el a făcut un apel la adresa Băncii Mondiale să acţioneze rapid pentru a susţine reformele în regiunile menţionate. „Dacă aşteptăm ca situaţia să se stabilizeze, ar însemna oportunităţi pierdute. În momente de revoluţie, ‘status quo’-ul nu este o soluţie câştigătoare„, spune preşedintele BM.
La întâlnirile de la Washington s-au discutat, de asemenea, preţurile schimbătoare ale petrolului şi rata mare a şomajului. Şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, s-a declarat îngrijorat în special de rata mare a şomajului în rândul tinerilor. „Ar fi prea mult să spunem că trecem printr-o perioadă de recuperare fără slujbe, dar cu siguranţă nu sunt suficiente locuri de muncă”, a spus Strauss-Kahn.
Şeful FMI a reiterat ideea „pierderii” unei generaţii. „În special din cauza ratei ridicate a şomajului în rândul tinerilor, există riscul ca aceştia să fie condamnaţi pe viaţă, să se piardă o generaţie”, a spus Strauss-Kahn.”
O generatie… 😦
De vazut din articol si cum a crescut pretul la alimente intre trimestrul 1 din 2010 si trimestrul 1 din 2011.