Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Regimurile totalitare si unanimitatile pentru binele societatii

Pe blogul D-lui. Tismaneanu am citit acest articol:

Ziua cand s-a nascut monstrul

Se arata ca:

„December 18, 1878 (real date): a monster was born. The other one was born 11 years later, on April 20, 1889. In August 1939, in the Kremlin, Dzhugashvili toasted for Schickelgruber in the presence of Vyacheslav Molotov and Joachim von Ribbentrop: “I know how much the German nation loves its Fuhrer, I should therefore like to drink to his health.” Both personified what Immanuel Kant ancipated when wrote about the radicality of Evil. They were ideological gangsters, utopian sociopaths…

 

Stalin and Ribbentrop at signing of nonaggression pact

Articolul acesta mi-a stranit o reflectie despre regimurile totalitare… Ele se nasc atunci cand au loc ceea ce as numi unanimitati pentru binele societatii. Atat Partidul Bolsevic, in Rusia, cat si Partidul Nazist, mai tarziu, in Germania sunt expresia unui astfel de fenomen. Cand in creuzetul social se nasc acorduri depline intre oameni, „unire in cuget si-n simtiri” – cred ca va e cunoscuta sintagma – ar trebui sa ne gandim ca astfel de forme de „solidaritate” pot naste monstri si ar trebui sa simtim in interior o neliniste. Mi se pare ca, in general vorbind, astfel de regimuri criminale se nasc pe un fond politic in care Opozitia e slaba sau epuizata. O Opozitie puternica, angajata politic in adevaratul sens al cuvantului si necorupta, ar putea sa stopeze ascensiunea unor criminali la Putere. Opozitia mensevica din Rusia, daca poate fi intr-adevar numita asa, s-a compromis odata cu coruptul Regim Tarist, iar democratia liberala, in Germania, a fost compromisa de o criza economica severa. Social-democratia germana a acelor ani s-a dovedit slaba. In general vorbind, in acei ani niciun partid nu a avut un lider credibil, carismatic si dornic sa iasa la lupta. A aparut, in schimb, Hitler. Care a iesit la lupta si a castigat. I-a castigat inclusiv pe capitalistii germani, pe care i-a atras de partea sa. In Rusia s-a intamplat un alt fenomen, destul de interesant de altfel… Acolo mensevicii (v. si aici) si bolsevici faceau, de fapt, parte din acelasi mare partid – Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia. Disputa dintre lideri – Vladimir Ilici Lenin si Iulius Martov – care imi aminteste de cea de la noi dintre Ion Iliescu si Petre Roman (ulterior dintre Traian Basescu si PSD sau Adrian Nastase) -, a condus la aparitia in partid a celor doua factiuni. Cu alte cuvinte, nici in acest caz nu se poate vorbi de o Opozitie veritabila de vreme ce proveneau amandoua din acelasi partid marxist…

Interesant este ca cele mai expuse regimuri la totalitarism sunt cele care vor binele societatii. Iar partidele aferente acestor regimuri sunt cele de Stanga, care vor, nu-i asa, intr-un idealism demn de o cauza mai buna, binele intregii omeniri. Sa nu uitam ca Partidul Nazist era, in fapt, un partid national-socialist. Si mai exact – v. aici – titulatura lui era: „Nationalsozialistische Deutsche Arbeiterpartei”, adica: Partidul Muncitoresc Naţional-Socialist German, care, din cate inteleg „până în 1920 a fost numit Deutsche Arbeiterpartei, Partidul Muncitoresc German„. In acest partid, minuscul la inceput, se discuta, din cate inteleg, despre nationalism, rasism si antisemitism. Iar din 1919 a inceput sa fie frecventat de Hitler, care in scurt timp a ajuns seful acestui partid. Daca lucrurile stau asa, inseamna ca nationalismul, rasismul si antisemitismul au incoltit, politic vorbind, in Germania, nu in marea burghezie, cum poate ar crede unii, ci in cadrul unui partid muncitoresc!

Interesant este ca, in ambele partide, atat in Partidul Social Democrat al Muncii din Rusia, cat si in Partidul Muncitoresc German – partid al carui lider – Anton Drexler – avea idei antisemite, nationaliste, anticapitaliste si antimarxiste, deci in astfel de creuzete politice, s-au dezvoltat lideri extremisti deosebit de periculosi: Stalin si Hitler. Care, intr-o buna zi, si-au dat mana, insa n-a tinut prea mult prietenia…

Partea cea mai proasta este ca societatea rusa, cat si cea germana, a acceptat asemenea partide si le-a propulsat spre Putere pentru ca afirmau dorinta de a face bine societatii, dar mai ales din lipsa unei Opozitii veritabile. E ingrijorator ca astfel de diavoli pot insela societatea printr-un discurs prin care promit sa promoveze binele societal, discreditand orice alt partid de pe scena politica. Si se vede ca s-a ajuns, in ambele tari, la un partid unic la conducerea tarii care a facut orori!!

Au inselat atatia oameni deoarece din cauza naturii umane, pacatoase, nimanui nu-i place sa afirme despre sine ca are un nume de tot rahatul si ca e cel mai mare pacatos! Ca sa scape de rusine si pedeapsa! „Ca eu spre batai gata sunt…” – spunea Preafericitul David… In felul acesta, toti sunt de acord cu „binele”, adica cu inselaciunea Diavolului. Si cred ca trebuie sa luam aminte cand Parintilor li s-a aratat Diavolul in chip de Inger, pacalindu-i pe cei mai slabi din punct de vedere duhovnicesc. Cum, nu vrei binele? Cuuuum, fumezi in fata copilasilor?? Cuuuum, te uiti la filme porno?? Toata lumea vrea binele! Numai ca „binele” asta te poate pogori pana la Iad!

La ideea D-lui. Tismaneanu despre lucrarea Diavolului in Istorie, putem raspunde ca Diavolul ii insala pe oameni folosindu-se de „bine”, propunandu-i „binele societatii”. Lucru metodic, dupa cum se vede. Cand apar unanimitati in jurul acestui „bine societal”, atunci se nasc de fapt regimuri totalitare criminale! Trotki a fost un naiv – si-a dat seama (era, totusi, inteligent) prea tarziu… Interesant este ca s-a refugiat de acest „bine” in Imperiul Capitalist, nu-i asa, al „raului”, in Franta si pe urma taman in Mexic, sa nu-l prinda „binele” Tatucului…

„Martov, grav bolnav, a emigrat în Germania, unde a şi murit de altfel în 1932. Înainte de a muri, a fondat ziarul „Mesagerul Socialist” cu fonduri date de vechiul său camarad, Lenin. „Mesagerul Socialist” s-a mutat împreună cu centrul menşevic din Berlin în Paris în 1933, mai apoi la New York în 1939, unde a continuat să fie publicat până pe la sfârşitul anilor şaptezeci.” – sursa aici.

Ce ironie a sortii… In Imperiul „Raului”, al Capitalismului Decadent, nu le-a facut nimeni de petrecanie…

Reclame

decembrie 19, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 72 comentarii

O lege care trebuie neaparat retrasa!!

As incepe foarte direct prin a spune ca mari personalitati ale culturii romane precum Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, Emil Cioran, Radu Gyr, Petre Tutea si altii nu pot fi dati afara din cultura romana. Tot asa cum, de pilda, admiratia si respectul pentru maresalul Antonescu nu pot fi izgonite din inima multor romani. De asemenea lupta anticomunista, cea din munti, cu semnificatii profunde pentru sufletul romanesc, nu poate fi separata de Miscarea Legionara, de membri acestei Miscari.

Ce s-a intamplat? Klaus Iohannis a promulgat Legea 217/2015, supranumita si „Legea antilegionari”, initiatorii acesteia fiind: Crin Antonescu, Andrei Gerea si George Scutaru (o afacere liberala!?) consiliati, din cate inteleg, de Alexandru Florian, reprezentantul Institutului „Elie Wiesel”. Inainte de a se promulga aceasta lege, pe sest, adica sa fii pus in fata faptului implinit si fara nicio dezbatere publica,, eu nu cred ca se citea la noi „Mein Kampf” de Hitler. Pe cand acum, fiind atat de intens dezbatuta problema, aceasta Lege face in realitate o propaganda nemaipomenita cartii lui Hitler! Avea nevoie Romania de asa ceva? Eu nu cred. Legea aceasta are efecte adverse periculoase, iar cei care spun ca este un atentat la libertate nu gresesc. Legea porneste de la premise fundamental gresite! Spre exemplu, ca interzicerea manifestarilor extremiste de natura legionara sau chiar neonazista in spatiul public (foarte mare atentie: in spatiul public, subliniez asta!!) ar fi solutia pentru ca ele sa dispara din societate. Legea, bineinteles, da si pedepse penale: inchisoare sau amenda. Trebuie spus ca mult mai periculos ar fi daca astfel de manifestari, de natura extremista, se vor face in spatiul privat, unde e libertate prin definitie si nu poti sa interzici. Spre exemplu, nu e atat de periculos sa gasesti Mein Kampf (carte pe care eu nu am citit-o si nici nu intentionez, nu ma trage inima s-o citesc) la orice chiosc si altceva este (atentie mare!!) ca aceasta carte sa circule pe sub mana, ca ceva interzis: e mult, mult mai periculos daca circula pe sub mana, ca ceva interzis!!
Nu e deloc periculos sa gasesc la orice chiosc opera completa a lui Cioran – inclusiv lucrarile care contin idei legionare, fata de care pot sa am rezerve si o parere crtica – decat sa fie interzis si atunci marea majoritate va cauta sa citeasca aproape in exclusivitate doar lucrarile lui cu idei legionare!!

Exact la fel se pune problema si cu comunismul. Pot sa condamn comunismul, dar asta nu inseamna sa interzic pe piata lucrarile lui Marx sau Engels, sau altii, chiar si Stalin.

In fond, e treaba fiecaruia ce viziuni sau conceptii are, dar a atenta la libertate are intotdeauna efecte nocive, toxice sau chiar mortale.

De ce in lege nu se face referire la comunism? Pentru ca evreii au fost mari comunisti, poate cei mai mari comunisti! Ei, neamul iudeu, nu vor sa-si asume aceasta responsabilitate si nu vor sa recunoasca faptul ca au contribuit la producerea unor crime impotriva umanitatii prin promovarea la scara mondiala a comunismului!! Se pare ca cei de la „Elie Wiesel” si Alexandru Florian uita lucrul acesta.

In privinta Holocaustului – daca prin holocaust intelegem uciderea in masa a unor grupuri mari de oameni din motive politice, religioase sau ca urmare a unor cataclisme provocate de om – provocat de nazisti (trebuie subliniat lucrul asta, pentru ca mai e si celalalt Holocaust, cel comunist, la care evreimea a contribuit din plin si si-a patat mainile cu sange!!) as dori sa spun ca eu nu-l neg, si chiar mai mult: il condamn!! Dar daca in ceea ce a determinat acest Holocaust impotriva evreilor e amestecat un singur evreu, mai putem vorbi de Holocaust…? Deoacere adevarul este ca noi nu stim inca care au fost cauzele. De pilda, cauzele ascensiunii lui Hitler, cum a putut ajunge el la Putere in Germania acelor ani. Pana nu vom sti tot adevarul, pana la capat, despre evenimentele acelor ani, care au condus in Europa la ivirea a doua mari curente totalitare, cu caracter criminal: fascismul/nazismul si comunismul (in acesta din urma fiind implicati din belsug evrei), nu putem avea certitudinea Holocaustului, ci doar a unor crime impotriva umanitatii provocate de nazisti. Mie mi se impune sa cred ca evreimea nu a avut niciun amestec cu nazismul, dar a demonstrat cineva, oare, ca nu au fost evrei care sa sprijine acest curent si chiar pe Hitler? Adevarurile unanim acceptate nu inseamna ca sunt adevaruri pana la capat.

De asemenea eu condamn si Holocaustul comunist, la care evreimea de extrema stanga a participat! Aici lucrurile sunt foarte clare: evreii au fost calaii sau au facut parte din grupul calailor!!

Asa ca eu sunt impotriva oricarei forme de totalitarism. Dar si impotriva ipocriziei, fie ea si iudaice!

Iar daca ii condamn pe evreii extremisti, am toata stima pentru cei moderati, care-si vad lungul nasului.

In final, un articol interesant aparut in Cotidianul:

Iată de ce Legea 217/2015, antilegionară, nu condamnă comunismul: Directorul Institutului „Elie Wiesel” este fiul odiosului ideolog stalinist Radu Florian

Se arata ca:

Klaus Iohannis a promulgat în aceste zile Legea 217/2015, supranumită „Legea antilegionari”, prin care oricine face o apreciere la adresa lui Constantin Noica sau Mircea Vulcănescu riscă 3 ani de închisoare. Iniţiatorii acestei legi sînt Crin Antonescu (!!!), ministrul Andrei Gerea şi George Scutaru, fost consilier al lui Iohannis, actualmente client al DNA. Fie-le numele uitat!

Ce surprinde în mod absolut este că, din toţi cei aproape 600 de parlamentari, nu a existat nici măcar unul care să voteze împotriva acestui act normativ. La fel s-a întîmplat şi la Cotroceni, unde Klaus Iohannis, atît de grijuliu în privinţa Codului fiscal, nu s-a gîndit nici măcar o clipă la consecinţele acestei aberaţii legislative. Parcă toţi vor să se pună bine cu cineva care dă certificate de bună purtare!

Dintre cei trei parlamentari ce au iniţiat Proiectul Legii 217/2015, cel mai mult surprinde Crin Antonescu, care este profesor de istorie şi ar fi trebuit să fie ceva mai prudent, ştiind că faptele istorice nu pot fi „îngurgitate” oricum, ci necesită o cercetare atentă, astfel încît Adevărul istoric să nu fie acoperit de interese străine de o cercetare obiectivă. L-am avut invitat într-o emisiune TV pe Crin Antonescu şi mi s-a părut că este ceva mai „dezgheţat” în opinii, din moment ce am putut discuta despre Heidegger, pe care, într-o anumită perioadă, unii l-au considerat simpatizant al ideologiei fasciste doar pentru că a fost numit rector în vremea lui Hitler (în mod penibil, într-o intervenţie telefonică, Antonescu a spus că Heidegger era „hitlerist cu acte în regulă”, confundînd, probabil, „Sein und Zeit” cu „Mein Kampf”)!

Nu aveam speranţe de la George Scutaru, pe care Klaus Iohannis l-a vrut consilier prezidenţial şi care ulterior a ajuns să fie cercetat pentru fapte de corupţie. L-am auzit de cîteva ori vorbind şi mi-am dat seama că limitele gîndirii sale se opresc la uşa unei biblioteci comunale dezafectate. Pe Andrei Gerea, ministrul Economiei, nici măcar nu mi-l imaginam să fie în stare să emită o opinie în materie de istorie, nicidecum să-i treacă prin minte să iniţieze o astfel de lege.

În privinţa lui Klaus Iohannis, ce să mai spunem? Atunci cînd a fost vorba despre patrimoniul organizaţiei fasciste Deutsche Volksgruppe, Iohannis a declarat Forumul Democratic German, ca fiind succesorul acestuia, astfel încît tot patrimoniul organizaţiei declarate ca fiind nazistă să treacă la Forumul Democratic German, pe care-l conducea chiar Iohannis, organizaţie în numele căreia a cîştigat toate mandatele de primar al Sibiului. Adăugăm faptul că nimic din patrimoniul legionarilor nu a trecut în patrimoniul vreunei organizaţii născute după Revoluţie, deşi Mişcarea legionară nu a fost inclusă între organizaţiile naziste la Nürnberg, aşa cum a fost Deutsche Volksgruppe!

Înainte de a sublinia cîteva lucruri periculoase, chiar ilegale din această lege, care încalcă şi Constituţia României şi Carta Drepturilor Omului, precum şi legislaţia Uniunii Europene, este nevoie să fac precizarea că nu am absolut nimic în comun cu vreo organizaţie de tip fascist, nu mi-a trecut prin cap să neg vreodată holocaustul, pe care-l consider cea mai mare crimă din existenţa omenirii, şi nu am făcut vreodată propagandă pentru vreuna din chestiunile la care face referire Legea 2017/2015.

Toate aceste precizări sînt necesare pentru că am observat în spaţiul public tendinţa extrem de periculoasă de a eticheta pe cineva că este antisemit, fascist, legionar, rasist sau xenofob numai pentru faptul că opiniile sale contrazic opiniile altora, iar acest lucru nu este deloc în regulă.

„Legea antilegionari” nu conţine nici măcar o dată cuvîntul „comunism”

Primul lucrul care a trezit reacţii împotriva acestei legi a fost faptul că ea nu condamnă comunismul, alături de celelalte doctrine incriminate: fascism şi legionarism. Comunismul a căzut în România în urma unei Revoluţii sîngeroase, şeful statului comunist fiind condamnat la moarte şi executat sub acuzaţie de „genocid”, iar aceste fapt este menţionat explicit în actuala lege! Să înţelegem din această observaţie că autorii acestei legi consideră legitim comunismul, din moment ce acest cuvînt nu figurează niciodată în Legea 217/2015, iar sentinţele date în timpul comunismului reprezintă baza juridică a sancţiunilor propuse?

Andrei Pleşu a sintetizat foarte corect această lipsă a legii: „Un fapt e cert: dacă e nevoie de condamnarea fascismului, e inadmisibil să nu vorbim, în textul legii cu pricina, şi despre sîngeroasa catastrofă simetrică, aceea a comunismului”. Pleşu a taxat şi formularea lui Andrei Muraru, alt consilier al preşedintelui Iohannis, pe care a numit-o cu blîndeţe „un comentariu neinspirat”, în care acesta spunea: „Păi Ceauşescu a fost încadrat (la fel ca, de pildă, unii membri ai guvenului Antonescu) la rubrica ”genocid”! Care va să zică e o ţintă proeminentă a legii!” Reacţia lui Andrei Pleşu merită, de asemenea, adusă în prim-plan: „Să nu uităm că procesul lui Ceauşescu a fost calificat drept neîntemeiat juridic. Dar procesele orchestrate de ”tribunalele populare” din anii `40-50 erau?”. Şi, într-adevăr, aceasta este marea problemă a acestei legi, că permite presupuneri de genul formulate de Andrei Muraru (care a fost -culmea! – director al Institutului de cercetare a crimelor comunismului), ceea ce, ca principiu, anulează din start orice lege! Şi un copil de grădiniţă ştie că un principiu de drept spune clar: ceea ce legea nu interzice, este permis, deci exprimările de genul celei formulate de Muraru nu pot duce decît la demisia sa urgentă pentru că tocmai acest personaj trebuia să-i atragă atenţia Preşedintelui că nu e bine să promulge această lege aberantă.

Dar, adevăratul motiv pentru care această lege nu conţine cuvîntul comunism este acela că reprezentantul Institutului „Elie Wiesel”, care a contribuit decisiv la redactarea acestei legi, este Alexandru Florian, fiul unuia dintre cei mai odioşi propagandişti ai comunismului, Radu Florian! Şi, ca atîţia alţi fii de nomenclaturişti, ar face orice pentru ca nimeni să nu aducă vorba despre originile educaţiei sale comuniste.

Răutatea cu care acest Alexandru Florian vorbeşte despre Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica sau Petre Ţuţea te face să crezi că dumnealui urăşte din rărunchi cultura românească şi este total complice tăcerea intelectualilor care, cu excepţia lui Andrei Pleşu, acum tac de parcă ar sta cineva cu pistolul la tîmpla lor!

Alexandru Florian vrea execuţia publică a marilor intelectuali, dar îşi apără tatăl stalinist

Cine crede însă că directorul Institutului „Elie Wiesel” Alexandru Florian este exponentul unei moralităţi totale se înşală, căci, în timp ce pune la zid tot grupul de mari intelectuali români din perioada interbelică, atunci cînd vine vorba de tatăl său, stalinistul Radu Florian, îl apără în faţa celor care l-au criticat!

În nr. 226 din iunie 2014 al revistei „Observator cultural”, Alexandru Florian a scris un articol imens, în care, practic, încearcă lamentabil să-l prezinte pe tatăl său, propagandistul stalinist Radu Florian, ca pe un mare disident anticomunist! În acelaşi timp, îi pune la punct pe Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Vladimir Tismăneanu, Mircea Dinescu sau Mircea Mihăieş care „îl denigrau numai pentru că a fost şi a rămas de stînga”! Acest intransigent „călău” al lui Mircea Vulcănescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica sau Petre Ţuţea mărturiseşte în articol că aştepta de la opinia publică să-i ia apărarea tatălui său, deşi acum se revoltă cînd cineva ia apărarea marilor intelectuali români din perioada interbelică: „Mărturisesc că, de cîte ori aflam de vreuna dintre manifestările detractorilor săi, speram ca, în numele solidarităţii de breaslă, al sincerităţii sau corectitudinii, se va gasi un fost student sau coleg care să dea o replică normală. Nu a fost să fie”. Deci, cînd e vorba de tatăl lui, criticii sînt detractori şi ar vrea o solidaritate de breaslă cu stalinistul, dar cînd e vorba de cei mai mari intelectuali ai României, aceştia trebuie puşi la zid, iar cei care sînt solidari cu ei trebuie băgaţi la puşcărie!

Dar să trecem în revistă o parte din „monitorizarea” făcută chiar de către Alexandru Florian în articolul citat:

„Invitat la Serata muzicală a lui Iosif Sava, Gabriel Liiceanu, nemulţumit de faptul că sub îndrumarea lui Radu Florian se editase „Ideea care ucide”, o antologie de articole legionaroide din presa interbelică semnate Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Radu Gyr, Petre Tutea s.a., punea sentinţa: „La Facultatea de filozofie, prin anii ‘60, era un profesor de socialism ştiinţific, Radu Florian, care acum conduce un institut de politologie… [care] scoate o revistă sau o colecţie [!] care se numeşte „Idei care ucid”… Cine face asta? Radu Florian era cel care ne învaţa pe noi despre «etapa violentă» şi «etapa paşnică» a luptei de clasă. Prin minţile noastre de copii de 18-19 ani el făcea să treacă «idei care ucid» şi care efectiv ucideau. E chemat un asemenea om să publice textele care au ucis de partea cealaltă? Nu cred”.

„Într-o emisiune TV, la începutul anului 1997, Vladimir Tismăneanu se arată şi el sincer îngrijorat de faptul că statul cheltuieşte bani de la buget pentru a ţine în funcţie, la un institut academic, un director ce editează o revistă deschisă valorilor stîngii democrate. El propunea mesianic, probabil în numele libertăţii de exprimare, ca astfel de oameni să facă institute private pentru a-şi mediatiza ideile sau concepţiile”.

„În noiembrie 2003, „România literară” publică un articol semnat Mircea Mihăieş, în care autorul spune, de o manieră categorică, fără să mă cunoască, că sînt „fiul unuia dintre cele mai sinistre personaje din aparatul filozofiei de partid bolşevic.

„La sfîrşitul discuţiilor [de la CNSAS], Mircea Dinescu declara presei: „el [Radu Florian] considera că a făcut doar lucruri bune, că s-a ocupat mai mult de Învăţămînt şi Sănătate şi, în opinia lui, Securitatea nu a făcut ceva rău după 1965.

Alexandru Florian face referire în acel articol la dosarul de urmărire al tatălui său de către Securitate şi face o sinteză corectă, însă concluzia pe care o trage este halucinantă: „A fost considerat un potenţial analist politic ce ar putea furniza informaţii dincolo de Cortina de fier. A trecut rînd pe rînd drept evreu complotist, marxist liberal şi tendenţios, gata de un complot antiromânesc pus la cale cu sprijinul Occidentului. Şi asta numai pentru că a vrut să gîndească singur”!

Adăugăm aici o caracterizare a lui Radu Florian, făcută de Vladimir Tismăneanu pe site-ul contriburors.ro, care, fiind şi el evreu, nu poate fi bănuit de vreo nuanţă de antisemitism: „Ion Ianoşi găseşte alibiuri pentru un Radu Florian, ideolog al PCR specializat în discursul de tip “eurocomunist”. Ce materie predă Radu Florian la Facultatea de Filosofie? Din cîte ştiu (şi ştiu bine), era vorba de socialism ştiinţific. Că nu repeta stupid lozincile oficiale, e adevărat. Radu Florian era un apologet al fundamentelor bolşevismului, nu trebuia să cînte osanale conjuncturale. El era un zelot pe lungă durată, cum s-a văzut şi după 1989”.

Cîtă ipocrizie! Cînd e vorba de tatăl lui, Alexandru Florian scrie că instituţiile statului comunist au greşit, dar cînd e vorba de sentinţele judecătoreşti ale aceloraşi instituţii de stat faţă de marii intelectuali, acestea sînt bune şi, conform legii pe care Florian a promovat-o alături de cei trei senatori inconştienţi, ele trebuie să fie baza interzicerilor, a scoaterii din manuale, din planul de edituri şi chiar din viaţa publică! Pe deasupra, în baza aceloraşi sentinţe date de justiţia stalinistă, oricine scrie pozitiv despre Noica, Cioran, Eliade, Vulcănescu trebuie băgat la puşcărie!

Şi acestui personaj lamentabil ni se impune prin Legea 215/2015 să-i ascultăm peroraţiile ca şi cum în gura lui ar sta toată înţelepciunea lumii? Alexandru Florian, în acelaşi articol, îl cita pe tatăl lui care, la rîndul său, îl cita pe Hegel: „Ceea ce în genere pune în mişcare lumea este contradicţia“! Şi atunci, de ce nu manifestă aceeaşi înţelegere şi faţă de marii intelectuali români pe care-i vrea scoşi din spaţiul public, aşa cum face cu stalinistul său tată? Sau contradicţia hegeliană este bună numai pentru a-i spăla păcatele tatălui său?

Legea Antonescu-Iohannis îngrădeşte libertatea exprimării libere a opiniilor

Să vedem însă care sînt, pe fond, aberaţiile acestei legi. Două articole duc la îngrădirea libertăţii de expresie, încălcînd unul dintre drepturile fundamentale garantate atît de Constituţia României, cît şi de toate documentele europene ce rezidă din Carta Drepturilor Omului: LIBERTATEA CONŞTIINŢEI. Iată textul art. 29 din Constituţia noastră:

Aliniatul 1 al art. 29 al Constituţiei nu lasă loc de interpretări: „libertatea gîndirii şi a opiniilor nu pot fi îngrădite SUB NICI O FORMĂ”, iar al. 2 al aceluiaşi articol GARANTEAZĂ această libertate a conştiinţei. Mai mult chiar, la al. 1 se precizează că NIMENI NU POATE FI CONSTRÎNS SĂ ADOPTE O OPINIE CONTRARĂ CONVINGERILOR SALE.

În ciuda acestor prevederi constituţionale foarte clare, Legea Antonescu-Iohannis interzice oricărui cetăţean să judece cu mintea lui evenimente consemnate în unele hotărîri judecătoreşti din perioada stalinistă, chiar dacă istoria a condamnat acea perioadă neagră, definită ca adevăratul genocid împotriva poporului român! Iată două dintre articolele acestei legi neconstituţionale:

Această lege, după cum se vede, este un atac la libera exprimare, căci presupune că orice referire la vreuna dintre persoanele care au fost acuzate de genocid, crime de război poate fi considerată ca infracţiune, deşi în sentinţele tribunalelor populare din perioada stalinistă întîlnim nenumărate cazuri de condamnări care ulterior s-au dovedit a fi false, cum este aceea a lui Nechifor Crainic! În sentinţă se invoca infracţiunea de „crimă de război”, sentinţa fiind ulterior anulată.

De asemenea, legea interzice promovarea ideilor „fasciste, legionare sau xenofobe”, însă nu ne spune care sînt aceste idei şi ce organism stabileşte dacă o anumită idee se încadrează în tiparele textului de lege! În acest fel se deschide uşa către posibile abuzuri, căci oricine poate să facă la fel ca în perioada stalinistă, acuzîndu-şi vecinii sau cunoştinţele că ar avea simpatii fasciste sau legionare doar pentru, că, de exemplu, ar spune că vrea o Românie care să strălucească ca soarele de pe cer sau, pur şi simplu, fără să dea vreun exemplu!

Sigur că numai un dezaxat mintal ar fi de acord cu promovarea unor ideologii fasciste, criminale, însă faptele la care s-ar deda un asemenea personaj îşi găsesc sancţiunile în Codul penal! De ce mai era nevoie de încă o lege, destul de ambiguă, care să facă referire la astfel de chestiuni, mai ales că acest act normativ lasă locul unor interpretări abuzive?

Totul pare a se lămuri în art. 6, al. a al acestei legi, articol reprodus mai sus, în care se spune că „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident” a holocaustului ori a efectelor acestuia poate duce la condamnarea cuiva pînă la 3 ani de închisoare! Din punct de vedere juridic, un asemenea articol este inaplicabil, căci, potrivit Constituţiei şi Cartei Universale a Drepturilor Omului nimeni nu poate fi acuzat pentru opiniile sale, ci pentru faptele săvîrşite! Ca să nu mai spunem că acea sintagmă „minimalizarea în mod evident” este atît de evazivă, încît orice opinie poate fi încadrată în acest „concept” arbitrar! Ce poate să însemne „minimalizare” şi, mai ales „în mod evident”, dacă nu după „bunul-plac” al cuiva?

Între toate articolele Legii 217/2015 este unul care reprezintă un adevărat pericol la adresa democraţiei! Este vorba despre art. 2, al. a, în care se defineşte „organizaţia cu caracter fascist”, legiuitorul scriind că din această categorie ar face parte „orice grup format din trei sau mai multe persoane”! Iar acestea sînt condamnate nu numai pentru că ar promova ideile fasciste, ci şi pentru „recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice”!

Se vede cu ochiul liber că sub incidenţa acestui articol se încadrează perfect şi Revoluţia din decembrie 1989, precum şi orice miting, grevă sau protest! Lipsa de rigoare a acestor formulări nu face altceva decît să permită abuzul. Iată conţinutul acestui articol:

Dar consecinţa cea mai gravă a acestei legi este faptul că, potrivit art. 2, al. c, ea legitimează sentinţele judecătoreşti din perioada stalinistă, pe care în aceşti 25 de ani excepţionalul serial „Memorialul durerii” le-a prezentat ca fiind abuzive, ducînd la distrugerea intelectualităţii româneşti, generînd consecinţe ireparabile asupra identităţii noastre naţionale! Trebuie remarcat că, în timp ce se dau aceste sentinţe judecătoreşti, Radu Florian, tatăl lui Alexandru Florian, iniţiatorul acestei legi, preda, încă din 1949, socialismul ştiinţific, făcînd acest lucru fără întrerupere pînă în 1989! Iată cum sună şi acest articol 2, al. c din lege:

Deci, „orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărîre recunoscută în România potrivit legii” pentru crime de război sau genocid este considerată de această lege VINOVATĂ! În multe dintre sentinţele din anii ’50, acuzaţiile erau de crimă de război sau uneltire contra statului, ori, după cum am văzut în art. 2 lit. a, şi schimbarea ordinii constituţionale este considerată acţiune de tip fascist! În lipsa unor definiţii clare a termenilor, care să nu lase loc interpretărilor excesive, Corneliu Coposu şi toţi deţinuţii politici pot fi încadraţi între persoanele vizate de lege şi, deci, excluse din orice discuţie publică! Ştie, însă, legiuitorul acestei legi pentru ce a fost condamnat tot lotul Noica? Ce are atît de periculos între coperţile ei cartea „Povestiri despre om” a lui Noica, eseu care este, de fapt, o carte despre „Fenomenologia spiritului” a lui Hegel, şi care a fost proba condamnării întregului lot Noica, astfel încît acei intelectuali să fie puşi la zid şi după căderea comunismului?

Tipul de gîndire promovat de Alexandru Florian poate genera antisemitism

Oricine poate constata că în România nu există nici cel mai mic pericol pentru constituirea unor reale organizaţii de tip fascist sau ca doctrina hitleristă să cîştige teren. Cu toate acestea, o lege de felul acesteia promovată de Alexandru Florian, în cîrdăşie cu Crin Antonescu, Andrei Gerea şi George Scutaru, poate să provoace naşterea unui antisemitism ce ar putea deveni necontrolabil.

Este acelaşi efect ca într-o ceartă dintre doi prieteni, în care este de ajuns ca unul să-l înjure pe celălalt de mamă pentru a se ajunge la crimă! A-i pune astăzi la zid pe Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Ţuţea sau Mircea Vulcănescu poate fi mai mult decît o înjurătură de mamă, iar reacţia oricărui om întreg la minte este să se întrebe ce se ascunde, de fapt, în spatele unei asemenea campanii total neproductive? Mai ales cînd îl auzi pe un Alexandru Florian care spune că orice carte a acestor mari scriitori şi filosofi români poate să fie editată doar cu o etichetă pe care să scrie „scriitori fascişti”!

Înainte de orice discuţie, ar trebui să ne întrebăm dacă o asemenea lege există în Germania, Franţa sau SUA şi vom constata că acolo nici nu s-ar putea deschide o asemenea dezbatere, darămite să se legifereze un asemenea document absurd, căci oamenii sănătoşi la cap nu au nevoie de o lege pentru a condamna holocaustul, crimele petrecute în lagărele naziste la adresa atîtor sute de mii de evrei fiind puse la zid în orice ţară civilizată.

Dar această lege nu are nimic de-a face cu holocaustul, chiar dacă acesta este subiectul ei aparent, ci doar o formă prin care holocaustul să devină pretext pentru parvenirea unor cetăţeni evrei neputincioşi să iasă la suprafaţă prin alte calităţi! Poate părea dură formularea noastră, însă, văzînd zelul cu care unii îşi construiesc „opera” pe seama victimelor holocaustului, nu putem să nu constatăm că tema aceasta dureroasă este exploatată de nişte impostori şi transformată într-o afacere personală profitabilă! Altfel, ce legătură are acest Alexandru Florian cu holocaustul sau genocidul, cînd chiar tatăl său a susţinut ideologic genocidul comunist şi pe Nicolae Ceauşescu, cel condamnat de o instanţă română pentru acest fapt?

În lumea civilizată se discută şi se cercetează atent holocaustul, uneori contestînd mărturiile unor victime ale acestui flagel criminal. Însuşi Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru pace, este în centrul unor cercetări de acest fel, fiindu-i contestată chiar prezenţa în lagărele de la Auschwitz şi Buchenwald! Acest subiect de cercetare nu ne-a interesat niciodată, considerînd că însuşi domnul Elie Wiesel este în măsură să lămurească toate semnele de întrebare puse asupra domniei sale, din moment ce beneficiază de susţinerea preşedintelui american Barack Obama sau al cancelarei germane Angela Merkel, iar notorietatea sa uriaşă îi permite să-şi facă cunoscute opiniile în orice publicaţie de pe planetă.

Totuşi, în faţa unei legi atît de periculoase, ne întrebăm cum a fost posibilă aprobarea ei în Parlament şi promulgarea de către Preşedintele Iohannis, din moment ce ea poate duce la trimiterea unor oameni în puşcărie doar pentru că Alexandru Florian ar spune că sînt simpatizanţi ai legionarilor?

Holocaustul, ca orice alt eveniment din istorie, este un subiect de cercetare şi, ca orice altă cercetare, poate să nască diverse controverse. Legea 217/2015, practic, interzice astfel de cercetări dacă ele nu consacră ce vrea Alexandru Florian! Şi atunci îl întrebăm: cum se caracterizează opinia evreului Samuel Jakubowits, supravieţuitor din lagărul de la Buchenwald, care crede că acel Lázár Wiesel, născut la 4 octombrie 1928, cu care a împărţit camera în lagăr, nu este acelaşi cu Elie Wiesel, despre care ştim că este născut în 20 octombrie 1928? Iată fotografia care a născut numeroase controverse în presa occidentală, în care cei doi apar la doar cîţiva metri distanţă în spaţiul acela inuman din lagărul de la Buchenwald:

Şi iată şi documentul din care aflăm că şi Samuel Jakubowits era tot din Maramureş şi avea nr. matricol A 5763:

Acest Samuel Jakubowits s-a întîlnit în urmă cu cîţiva ani cu Elie Wiesel chiar în lagărul Buchenwald şi spune că Elie Wiesel nu este acelaşi cu acel Lázár Wiesel alături de care apare în fotografie!

Samuel Jakubowits mai vorbeşte şi despre faptul că în fotografiile de acum (v. supra) ale lui Elie Wiesel pe mîna lui nu apare tatuajul specific deţinuţilor din lagărele de concentrare! De altfel, după dezvăluirile lui Jakubowits, în presa internaţională au apărut multe articole în care s-a pus întrebarea: „Where is the tattoo, mr. Wiesel?”. Iată una dintre fotografiile prezentate ca exemplificare într-un articol apărut acum cîţiva ani:

Nu am deschis acest subiect pentru a-l lămuri, ci pentru a demonstra că nimic specific cercetării nu este considerat în lume ca fiind interzis, nici măcar un astfel de subiect extrem de delicat care vizează una dintre cele mai cunoscute persoane despre care s-a spus că este supravieţuitor al holocaustului! În mod cert, Elie Wiesel are explicaţii faţă de astfel de aserţiuni şi numai o cercetare corectă, ştiinţifică poate lămuri semnele de întrebare puse de unii contestatari. Nu are rost să mai reproducem aici opinile unor evrei despre Elie Wiesel, care-l consideră – cu scuzele de rigoare – un „impostor”, care ar fi transformat holocaustul într-o afacere personală! Însă aceste opinii există şi nimeni, în Franţa, Germania sau SUA, nu a fost băgat în puşcărie pentru că le-a publicat în vreo revistă.

Nu în România au apărut astfel de articole şi nu la noi s-a încumetat cineva să facă astfel de anchete, ci în ţări unde libertatea de expresie este garantată şi respectată. De aceea, repetăm întrebarea: a îndrăznit cineva să propună o astfel de lege în acele ţări? Ori, la noi, simpla părere că Noica este cel mai mare filosof român, alături de Blaga, te poate băga în puşcărie! Vă daţi seama ce ni s-ar întîmpla nouă dacă, bazîndu-ne pe mărturia lui Jakubowits, am nega faptul că Elie Wiesel a fost deţinutul din fotografia făcută în lagărul de la Buchenwald?

Avînd în faţă toate aceste argumente, ar fi cazul ca, la iniţiativa cuiva, Curtea Constituţională să fie sesizată pentru ca această lege neconstituţională să fie abrogată căci aduce atingere gravă libertăţilor de expresie garantate de Constituţie! Altfel, nimeni să nu se mai mire dacă, abia odată cu aplicarea ei, se va naşte un val antisemit pe care acum nu-l poate sesiza nimeni în spaţiul public de la noi. Căci n-o să fie românii atît de tîmpiţi, încît să arunce în foc cărţile lui Eliade, Noica sau Cioran şi o să citească maculatura lui Alexandru Florian sau a bolşevicului său tată, Radu Florian, profesor de socialism între 1949-1989!

P.S. Numai cuvinte de laudă pentru fosta noastră colegă Oana Stănciulescu (de la „Evenimentul zilei” din perioadele sale bune) pentru atitudinea din dialogul de acum cîteva zile cu Alexandru Florian de la Realitatea TV.

Ion Spânu Publicat Miercuri, 12 august 2015″

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Cea mai buna solutie, dupa parerea mea, este ca o astfel de lege sa fie retrasa. Caracterul fals al fundamentarii acestei legi se vede de la o posta! Sa comparam tara noastra cu Ungaria, unde putem vorbi de ascensiunea rapida a unui partid de extrema dreapta, fascista: Jobbik. Nu mai vorbesc de faptul ca si partidul D-lui. Viktor Orban mi se pare aproape de extrema dreapta maghiara… In Romania nu vezi asa ceva. Si apoi cati il citesc pe Mircea Eliade, Cioran…? Si pentru ce a fost nevoie de aceasta lege, care sa genereze toata nebunia asta, care lucreaza in favoarea extremismului si antisemitismului? Iar daca bustul Maresalului, din curtea bisericii ctitorite de el insusi, ar fi fost tot acolo, credeti ca lucrul asta ar fi condus la o crestere a extremismului in Romania? Eu nu cred. Eu as dori sa le spun celor de la „Elie Wiesel” urmatorul lucru: sa nu cumva sa trebuiasca sa facem o statuie de 30 de metri Maresalului, ca sa putem potoli spiritele!! Si asta numai datorita acestei legi!! De aceea retragerea legii trebuie facuta imediat!! In Romania trebuie sa se respecte libertatea, n-au sens astfel de legi! Treaba fiecaruia ce face, ce crede, cum crede, ce idei are, ce citeste etc!! Aceasta este calea sigura pentru a se evita extremismul.

august 14, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 26 comentarii

Despre actuala Stanga politica

Ceea ce se intampla pe partea stanga a esicherului politic e un lucru mult mai grav decat ar parea la prima vedere.

Gandul

Mândrii români ai lui Victor Ponta îşi explică de ce Iohannis este un pericol: „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, alta e să vii aici şi iei cetăţenie”

Se arata, printre altele, ca:

Cum îl văd votanţii PSD pe Klaus Iohannis? Cu un Victor Ponta care le-a stimulat mândria că sunt români şi ortodocşi, alegătorii social-democraţi adunaţi la Craiova, la lansarea la apă a candidatului lor, sunt categorici: Iohannis nu e bun „pentru că nu e român”.

Pesediştii reuniţi la Consiliul Naţional de la Craiova nu au prea multe să-i reproşeze prezidenţiabilului Klaus Iohannis, dar ştiu sigur că nu îl pot vota pe acesta deoarece „nu este român”.

– „Nu are nume românesc”, sare ca ars un oltean pesedist.

– „Nu e de la noi din Olt”, aruncă o vorbă şi olteanul cu mustaţă.

– „Nu e de la noi din ţară, e provenit din altă ţară, nu ştiu ce caută el să candideze la preşedinţie”, completează olteanul ştirb.

Pesedistul de rând continuă atacul la origini.

– „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, şi alta e să vii aici şi iei cetăţenie. Nu e totuna”, se ridică nivelul privind originile.

– „E neamţ. Noi ştim dacă s-a născut sau nu în România? A spus el că s-a născut în România? N-a spus. Dacă spunea era altceva”, dezvoltă problema cetăţeniei lui Iohannis pesedistul mustăcios.

Mândria de a fi român se simte la membrul PSD, votantul de nădejde al lui Victor Ponta.

– „Ce, românii nu sunt deştepţi?”, se aruncă iar olteanul în luptă.

– „Nu e român, e străin, nouă ne trebuie românii noştri”, se umflă spiritul patriotic în pesedist.

– „Numai un român ne poate duce acolo unde merităm”, aruncă o vorbă din spate încă un roşu.

– „Nu avem şi noi în ţara noastră români deştepţi?”, e infailibil pesedistul mustăcios.

Finalul e al doamnelor:

– „Iohannis are ajutor din afară, este susţinut de multe fundaţii germane şi ca român mai puţin cred că a demonstrat”, ne explică o delegată la Congres.

Întoarcerea la naţionalismul hardcore. Ponta îl atacă pe Iohannis la etnie şi religie

Cum să-l ataci pe Iohannis la religie şi etnie, să fii înţeles de electorat, dar să nu te trezeşti cu vreo sesizare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării? Victor Ponta a recurs la un truc oratoric: eu respect celelalte etnii şi religii, dar să nu-mi spună mie nimeni că nu pot fii român şi ortodox la mine în ţară. De remarcat că, până acum, în afară de el însuşi, nimeni nu i-a pus lui Victor Ponta în faţă o asemenea dilemă ricolă pentru anul 2014. Dar naţionalismul anilor 1990 revine cu succes în discursul candidatului Ponta.

La Craiova, patriotismul şi naţionalismul au fost două nuanţe importante din discursul de lansare a candidaturii lui Ponta.

„M-am născut în această ţară, am crescut aici, aici am familia, prietenii, aici m-au educat profesorii şi nu îmi imaginez o viaţă în altă parte. Cred că obligaţia mea este de a-i face pe cei mai mulţi dintre români să creadă că pot avea o şansă egală aici, nu trebuie să găseşti o şansă de realizare în afara graniţelor ţării”, a spus Ponta.

El a introdus şi o notă personală, făcând referire la faptul că mama şi bunica sa trăiesc şi vor trăi toată viaţa în România.

„Cred şi vreau să fiu preşedintele acestei ţări în care mama mea, bunica mea trăiesc şi vor trăi toată viaţa şi vreau ca toţi părinţii şi toţi bunicii noştri să poată să trăiască aici în România o viaţă decentă. Este ţara în care familia, prietenii mei trăiesc şi vreau ca toate familiile românilor să aibă un viitor în ţară, şi nu în străinătate. Este ţara în care voi face tot ce ţine de mine să-i conving pe copiii mei să rămână să trăiască şi să-şi realizeze aspiraţiile şi să devină oameni”, a mai spus Ponta.

«Aici este ţara mea/ Şi neamul meu cel românesc/ Aici eu să mor aş vrea/ Aici vreau eu să trăiesc»”

El a folosit, în încheiere, chiar şi versurile unui cântec patriotic al lui Tudor Gheorghe – oltean get-beget – intitulat „Acolo este ţara mea”.

”Aş avea nevoie, în încheiere, de Tudor Gheorghe, pentru că suntem la Craiova. Numai el ar putea să spună de o mie de ori mai bine decât mine: «Aici este ţara mea/ Şi neamul meu cel românesc/ Aici eu să mor aş vrea/ Aici vreau eu să trăiesc»”.

Un pilon important al discursului lui Ponta a fost de natură religioasă şi a avut drept scop poziţionarea faţă de această temă, care pare a fi o temă importantă a viitoarei campanii electorale, în perspectiva în care Klaus Iohannis va fi contracandidatul lui Ponta.

„Nu cred că un candidat la funcţia de preşedinte al României are o problemă dacă nu este ortodox sau nu e de etnie română. Cred că are exact aceleaşi drepturi cu mine. Dar vreau un lucru şi îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru”, a spus Ponta.

El a mai făcut referire, în cadrul acestei teme a discursului, la peştera Sfântului Andrei, care este şi ocrotitorul României, dar şi la mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare.

„Ştiu cum arată peştera Sfântului Andrei, dacă vorbim despre originile noastre ca ţară şi ca neam creştin (…) Ştiu foarte bine cât mai trebuie să investim pentru a repara mănăstirea Putna”, a spus Ponta.

De amintit că prezidenţiabilul Klaus Iohannis este român de etnie germană, născut la Sibiu, în 1959. Klaus Iohannis este luteran, adică protestant. Conform DEX, luteranismul este o doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esenţial pentru mântuire numai credinţa şi proclamă autoritatea exclusivă a Bibliei, recunoscând numai două Taine: Botezul şi împărtăşania.”

Votantul PSD care crede şi nu cercetează: „Eu pentru dl. Ponta am un cult al personalităţii”

Se arata, printre altele, ca:

„Un om bun care ne scapă de criză şi sărăcie şi măreşte salariile”, este descris prezidenţiabilul Victor Ponta de colegii de partid.

„Eu pentru dl. Victor Ponta am un cult al personalităţii”, îşi descrie iubirea faţă de candidatul PSD o delegată prezentă la Congres. Profesoara pensionară explică ce înseamnă acest „cult” în filmul realizat de reporterul gândul.

În timp ce-şi aşteptau candidatul, pesediştii veniţi la Craiova ni l-au descris pe liderul PSD ca fiind „un om foarte bun”, care „ne scapă de sărăcie şi de criză”.

„Un om foarte bun, să-l schimbe pe Băsescu că nu e bun de nimic. Cu Ponta e un viitor foarte bun, face locuri de muncă, foarte bun ne scapă de sărăcie de criză”, îl prezintă o olteancă pe prezidenţiabilul Ponta. În timp ce acesta se luptă cu viitura, din însorita Craiovă, pesediştii au doar cuvinte de laude la adresa sa.

„Domnu Ponta iese preşedinte ce să mai”, o taie ea scurt.

Din spatele său un domn o completează: „este cel mai bun dintre toţi. Este cel mai capabil să facă meseria asta ca preşedinte, a dovedit ceva”.

Din Teleorman i se cere să mărească salariile şi „să taie pensiile baronilor”.

Chiar dacă Liviu Dragnea le-a cerut să nu devină aroganţi în campanie, pesediştii nu concep ca Victor Ponta să nu ajungă la finele acestui an la Palatul Cotroceni.”

Votantul lui Ponta. Profesoara din PSD, faţă în faţă cu plagiatul: „Nu am crezut şi nu cred nici să văd”

Se arata, printre altele, ca:

Scandalul plagiatului în care a fost implicat premierul Victor Ponta nu influenţează intenţia de vot a pesediştilor, care susţin că îl vor vota pe liderul PSD la prezidenţiale.

Aflată în centrul sălii Polivalentă din Craiova, o doamnă din Olt, care ne precizează că este profesoară pensionară, spune că are un „cult al personalităţii pentru Victor Ponta”.

„Este capabil şi am avut onoarea să mă întâlnesc faţă în faţă, este apropiat de oameni”, îşi începe discursul doamna.

Cei din jur o recomandă ca „doamna profesoară”. O întreb dacă este adevărat, dacă a lucrat în învăţământ. Răspunde afirmativ.

Votantă devotată a PSD şi a lui Victor Ponta, nu crede în ruptul capului că este ceva adevărat în scandalul legat de plagiat.

„Nu am crezut şi nu cred nici să văd”, este fraza definitorie cu care arată că nu este dispusă să creadă nimic despre plagiatul lui Victor Ponta.

Chiar daca nu s-a uitat pe lucrări, nu le-a comparat, ştie ce i s-a spus la televizor.

„Nu cred că este adevărat pentru că este destul de capabil, are coerenţă în vorbire, dă dovadă că are vocabular, că este foarte cultivat şi am tot respectul pentru dumnealui şi am certitudinea că va ieşi preşedinte. Am un cult al personalităţii pentru Victor Ponta”, explică doamna profesoară din Olt de ce îl va vota pe candidatul PSD, Victor Ponta.

Premierul Victor Ponta a declarat recent că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a absolvit de această acuzaţie, dar că a fost foarte afectat de această acuzaţie. gândul a demonstrat că zeci de pagini din lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta este copiată dintr-o altă lucrare fără a fi citată sursa.”

Acest discurs al lui Ponta si astfel de atitudini nu mai sunt cele ale unui partid de stanga! Trebuie sa spunem raspicat lucrul acesta! Este o transformare in rau pe care o sufera Stanga politica. E vorba de un discurs si de atitudini care amintesc de Miscarea Legionara! Imoralitatea de care da dovada Ponta si partidul sau au atins cote everestice, din ce in ce mai greu de suportat. In primul rand vom spune ca nu e vorba despre religie, credinta, ortodoxie, ci de faptul ca Ponta doreste sa foloseasca Ortodoxia pentru atragerea de voturi. Ultranationalismul afisat e in acelasi scop. Problema este de ce nu cauta sa atraga simpatizanti altfel, cu un discurs de stanga nu cu unul fascizant?

„Dar vreau un lucru şi îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea.”

Nu-mi amintesc sa-l fi acuzat cineva pe Dl. Ponta ca e roman si ca ar fi ortodox. Si atunci ce rost are un astfel de discurs?

„- „Nu e de la noi din Olt”, aruncă o vorbă şi olteanul cu mustaţă.

– „Nu e de la noi din ţară, e provenit din altă ţară, nu ştiu ce caută el să candideze la preşedinţie”, completează olteanul ştirb.

Pesedistul de rând continuă atacul la origini.

– „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, şi alta e să vii aici şi iei cetăţenie. Nu e totuna”, se ridică nivelul privind originile.

– „E neamţ. Noi ştim dacă s-a născut sau nu în România? A spus el că s-a născut în România? N-a spus. Dacă spunea era altceva”, dezvoltă problema cetăţeniei lui Iohannis pesedistul mustăcios.”

Toate aceste atitudini dovedesc nu numai un rasism social, ci mai ales unul etnic si religios. A fi bun roman inseamna, in viziunea pesedistilor,  sa fii „de la noi din Olt”. Pe cale de consecinta, daca esti de la Oradea sau de la Arad, sau de la Bacau etc nu mai esti un „bun roman”. Klaus Iohannis ar fi trebuit el sa spuna ca s-a nascut in Romania, „„Ce, românii nu sunt deştepţi?”, se aruncă iar olteanul în luptă.” – rasismul este evident: doar romanii sunt destepti, unui om care e de etnie germana, adica unui om care „nu e din rasa noastra”, ca asta vrea sa spuna, i se pun la indoiala calitatile intelectuale. „Nu e român, e străin, nouă ne trebuie românii noştri”, se umflă spiritul patriotic în pesedist.” – deci un om de etnie germana e strain de „noi”, de „romani” si „nu ne trebuie”. Cu alte cuvinte pesedistii proclama inegalitatea biologica si intelectuala intre romani si straini. Ma duce gandul la Ku Klux Klan! Chestiunea principala care se pune ar fi urmatoarea: mai este PSD un partid de stanga, un partid social-democrat? Ar trebui sa stim, pentru ca din astfel de discursuri si atitudini rezulta ca nu prea ar mai fi asa… „„Eu pentru dl. Victor Ponta am un cult al personalităţii”, îşi descrie iubirea faţă de candidatul PSD o delegată prezentă la Congres.” Pentru ca Ponta ar fi „un om bun”. Intr-un partid democratic, ca doar isi zice social-democrat, avem cultul personalitatii? Si atunci eu stau si ma intreb cand vor canta versurile lui Radu Gyr: „Moartea, numai moartea legionară (…) / Ni-i dragă moartea pentru Căpitan!” (mai multe  aici), ca pare destul de aproape momentul… Serios, hai sa ne lamurim ce-i cu partidul asta, cu PSD.  Ca pot sa inteleg ce inseamna un partid social-democrat, doar ca PSD-ul nu mai pare asa. Pe de alta parte, uitati-va pe cine propune PSD in inalte demnitati de stat, si din aceia care ameninta cu moartea… Acestea sunt atitudini care intra intr-un flagrant conflict cu valorile europene. As dori sa vad o demilitare a Partidului Socialist European de astfel de atitudini ce nu mai au nimic in comun cu valorile europene! Si as dori sa vad sanctionarea drastica a PSD de catre socialistii europeni si de catre Parlamentul European!

Ai putea sa te intrebi: numai la noi sunt astfel de manifestari…? Iata ce am citit pe un sait, Doctorul Zilei:

Ministrul Sanatatii dintr-o tara europeana propune eutanasierea oamenilor saraci

„Eutanasierea ar putea fi necesară pentru oamenii care sunt bolnavi și nu au acces la îngrijiri paleative, sugerează noul ministru al Sănătății din Lituania, Rimantė Šalaševičiūtė. Aceasta a făcut deja valuri în Lituania prin propunerea sa de a se discuta deschis despre legalizarea eutanasierii oamenilor.

Noul ministru a declarat public că Lituania nu își poate permite îngrijiri paleative pentru toți cetățenii bolnavi, așa că eutanasierea ar trebui să fie o opțiune pentru cei care nu vor să își chinuie rudele cu spectacolul suferinței lor. Ministrul a ridicat de asemenea problema eutanasierii copiilor cu boli incurabile, adaugând că în Olanda a fost deja adoptată o astfel de lege, după o lungă dezbatere publică.

Mulți medici se opun însă ideilor pe care noul ministru le vrea implementate: ”Ministerul Sănătații ar trebui să protejeze viața și sănătatea, în loc să caute soluții pentru a ucide oameni, chiar dacă așa este mai eficient din punct de vedere al costurilor. Însă într-o societate democratică ar trebui să se înțeleagă foarte clar că trebuie să avem grijă de cei bolnavi, nu să îi omorâm”, spune Dr Andrius Narbekovas, care este și preot și medic.”

Acelasi lucru poate fi cititi si aici, si aici. M-am uitat sa vad cine e aceasta doamna, am recurs la Wikipedia – v. aici. Dar uitati-va din ce partid provine – aici, sau daca dam la Wikipedia in engleza: The Social Democratic Party of Lithuania – afiliere internationala: Socialist International, afiliere europeana: Party of European Socialists, ideologie: Social democracy. Sa citim cu atentie:

„Noul ministru a declarat public că Lituania nu își poate permite îngrijiri paleative pentru toți cetățenii bolnavi, așa că eutanasierea ar trebui să fie o opțiune pentru cei care nu vor să își chinuie rudele cu spectacolul suferinței lor.”

In asta consta ideologia social-democrata? Dr Andrius Narbekovas a spus foarte bine:

„Însă într-o societate democratică ar trebui să se înțeleagă foarte clar că trebuie să avem grijă de cei bolnavi, nu să îi omorâm”

Si atunci intr-o societate social-democrata la ce ar trebui sa ne asteptam, la hitlerism? As dori sa-mi semnalati daca acum D-na. Rimantė Šalaševičiūtė face parte din Partidul Social-Democrat din Lituania sau nu, daca s-a strecurat o greseala in ceea ce spune Wikipedia, dar sa aduceti si dovezi pe care sa le putem lua in considerare.

Este de remarcat faptul ca social-democratia europeana trece printr-o profunda criza ideologica si morala, care o impinge spre fascism. De observat ca nu numai la noi sunt manifestari in acest sens. Este rergetabil ca in sec. XXI asistam la o asemenea decadere politica si morala, care ne aminteste de cea din anii ’30 cu consecinte tragice, catastrofale nu numai pentru Europa, dar si pentru intreaga lume. De asemenea, sa nu uitam ca Hitler a fost un om al Stangii, Partidul Nazist fiind un partid national-socialist, ca asta si inseamna national-socialist, si un partid muncitoresc. Cu toate acestea, iata ce declara despre crestinism (citez din Wikipedia – Religia in Germania Nazista):

„Hitler never portrayed himself and the Nazi movement to the German people as outspoken proponents of atheism, but rather as faithful Christians.[27][28] He publicly declared: „We tolerate no one in our ranks who attacks the ideas of Christianity … in fact our movement is Christian.”[29]

[…]

Dr Zoellner and [Catholic Bishop of Munster] Count Galen have tried to make clear to me that Christianity consists in faith in Christ as the son of God. That makes me laugh… No, Christianity is not dependent upon the Apostle’s Creed… True Christianity is represented by the party, and the German people are now called by the party and especially the Fuehrer to a real Christianity… the Fuehrer is the herald of a new revelation”.

Hans Kerrl, Nazi Minister for Church Affairs, 1937

We are no theologians, no representatives of the teaching profession in this sense, put forth no theology. But we claim one thing for ourselves: that we place the great fundamental idea of Christianity in the center of our ideology [Ideenwelt]- the hero and sufferer Christ himself stands in the center.”[43]

— Hans Schemm, Nazi Gauleiter”

De aceea combinatia asta dintre ultranationalism, socialism si religie precum si manifestari de genul „eutanasierea oamenilor saraci”, „cultul personalitatii”, nascute in sanul Stangii, pentru ca social-democratia e o doctrina politica de stanga, sunt extrem de periculoase! Eu am facut apel la reamintirea trecutului. Pentru ca sa nu-l repetam.

Fac apel la Victor Ponta si la intregul PSD sa se opreasca din aceasta aventura malefica, nesanatoasa si populista! Eu cred ca social-democratia romaneasca nu are nevoie de asa ceva, de asemenea idei si manifestari! Si sa-l mai lase pe tovarasul Dughin in pace ca nu e deloc sanatos sa urmeze astfel de cai.

N-avem nevoie de Iohannis, ca e strain si nu e ortodox… Avem nevoie de Dughin, n-asa? Baieti, va dati seama ce faceti? Sau ati intrat intr-o epoca a inconstientei…

Update

Evenimentul Zilei

Religia ar putea sa fie o problemă în confruntarea pentru Cotroceni. Sociolog: Faptul că Iohannis nu este ortodox este un handicap sever

Se arata ca:

Ștefureac: „Naționalitatea, mai importantă decât religia”

Citește și: BĂTĂLIA PENTRU COTROCENI. Confruntarea se duce în zona ETNIEI și RELIGIEI. Președintele României poate să fie numai un ROMÂN ORTODOX? | DEZBATERE EVZ

Remus Ștefureac (INSCOP) a declarat pentru EVZ: „Naționalitatea este o variabilă mai importantă decât religia, așa apare în studiile INSCOP. Naționalitatea contează mai mult în Moldova, Muntenia și Oltenia – unde Iohannis este semnificativ mai vulnerabil – mai puțin în Transilvania, unde există o istorie a conviețuirii interetnice. Poziția lui Victor Ponta a fost interesantă: a spus că nu crede că este o problemă dacă un candidat nu este ortodox sau de etnie română, dar a punctat acest aspect. A fost o abordare inteligentă. Pe de altă parte, pe fondul prezenței UDMR la guvernare, electoratul român este tot mai tolerant. Nu etnia și religia vor fi decisive, ci un proiect care să convingă că aduce stabilitate.”

Dospinescu: „Iohannis benefi ciază de prezumția de cinste”

„În teorie, apartenența la o minoritate etnică dezavantajează un candidat la prezidențiale, în orice țară”, spune analistul politic Bogdan Dospinescu. „Suntem, însă, în fața unei „excepții de la teorie”; Klaus Iohannis beneficiază de pe urma faptului că este etnic german. În România, a fost întreținută, la nivelul public, imaginea eficienței, seriozității și cinstei germanilor – iar această percepție a fost verificată în multe cercetări sociologice. Iohannis beneficiază de «prezumția de cinste», ceea ce este un mare avantaj în condițiile agendei din ultimul an din jurul temei Justiției. Cu religia, este cu totul altă situație. Desigur, argumentul că Iohannis este «tot» creștin stă în picioare. Dar nu pot să nu mă gândesc la un nivel de prejudecată mult mai adânc. Inclusiv la răspunsul pe care un lider al bisericii Luterane l-a dat după declarațiile lui Ponta: că dacă este să fie aduse critici, ele trebuie îndreptate către alte confesiuni „mai noi”. Probabil același tip de raportare, dar de data aceasta la biserica luterană, este larg răspândit și printre ortodocși”.

Dâncu: „Iohannis va trebui să se justifi ce, să dea asigurări BOR”

Sociologul Vasile Dâncu apreciază pe blogul său că denumirea de Alianța Creștin Liberală (PNL-PDL) este o greșeală. „Aduce în lumină o vulnerabilitate a candidatului, faptul că nu este ortodox. Victor Ponta nu va scăpa momentul și va aduce Biserica Ortodoxă la luptă politică, o luptă (inegală) între o Stângă ortodoxă și o Dreaptă creștin democrată. Challengerul Iohannis, în loc să pună întrebări esențiale lui Ponta, va trebui să se justifice, să dea asigurări Bisericii Ortodoxe că nu o va deranja ca biserică națională. Dacă se făcea o analiză atentă nu s-ar mai fi adăugat o vulnerabilitate unui candidat care este minoritar etnic; chiar dacă nu va avea un efect distrugător, ea poate măcina un candidat.” „Explicația dată de Vasile Blaga, despre faptul că este eticheta generală pentru că suntem creștini, nu ține”, crede Dâncu. „Ea este valabilă doar acolo unde creștinii se confruntă cu musulmanii sau alte religii”.

Bulai: „Faptul că nu este ortodox este un handicap sever”

Faptul că Iohannis este etnic german și nu este ortodox reprezintă un mare dezavantaj, a declarat pentru ziare.com sociologul Alfred Bulai, explicând că președinția României este o funcție de „reprezentare națională”. „E evident că simpatia pentru germani mai există cât de cât în România, dar, atenție, în anumite zone și la anumite categorii sociale! Faptul că nu este ortodox e un handicap sever evident, pentru că nu toată lumea, dar o parte a populației din România va avea o problemă cu asta”, declară el. Bulai mai spune că probabil „Biserica Ortodoxă Română va face chiar campanie împotriva lui Iohannis; sigur, nu la televizor, ci prin preoți, la țară”. „Nu o să vedeți poziții oficiale ale Patriarhiei sau ale demnitarilor religioși la nivel înalt, dar la nivel local nu aveți de unde ști ce fac preoții”, a spus el.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 2, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 38 comentarii

Șocant!!!!!!!!!

Dar rau de tot…

Romania Libera

Cel mai întunecat secret al preşedintelui american John F. Kenedy: L-a admirat pe Hitler

Iata ce se arata:

John F. Kennedy meeting with Willy Brandt at t...

John F. Kennedy meeting with Willy Brandt at the White House. (Photo credit: Wikipedia)

Într-o carte publicată de curând în SUA se arată că fostul preşedinte american John F. Kennedy a fost un admirator al naziştilor în tinereţe.

Notele de călătorie şi scrisorile lui John F. Kennedy din timpul unei vizite făcute în Germania înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial demonstrează că fostul preşedinte american a avut o simpatie pentru dictatorul Adolf Hitler, aflat atunci la putere, scrie Daily Mail, citat de Realitatea.net.

„Fascismul? Cel mai potrivit lucru pentru Germania”, a scris John F. Kennedy cu doi ani înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial. „Germanii sunt într-adevăr prea buni. De aceea alte popoare s-au raliat împotriva lor, pentru a se proteja, a scris preşedintele american într-o altă notă de călătorie.

Declaraţia cea mai şocantă indică însă faptul că John F. Kennedy, aflat pe atunci la începutul carierei sale politice, a fost de acord cu teoriile naziştilor privind superioritatea rasei ariene. „Rasele nordice par să fie superioare celei latine”, a scris viitorul preşedinte al SUA.

John F. Kennedy a mai lăudat autostrăzile din Germania, numindu-le „cele mai bune drumuri din lume”.” (subl. mea)

Articolul din dailymail.co.uk, citat mai sus, arata, printre altele, ca:

„The news comes embarrassingly close to a visit being paid to Berlin next month by President Obama – one week before 50th anniversary commemorations of JFK’s memorable ‘Ich bin ein Berliner’ speech pledging US solidarity with Europe during the Cold War.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Este uluitor si ingrijorator in acelasi timp ceea ce putem afla din aceste articole…

„Ich bin ein Berline”…

Stim prea putin despre cum gandesc unii americani, chiar si fosti presedinti sau chiar actuali presedinti…? Se pare ca da…

mai 24, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Foarte ingrijorator: recrudescenta neonazismului in Germania

Iata ce ne spune Gandul:

Cea mai puternică ţară din Europa, ÎN STARE DE ŞOC: De unde au apărut ACEŞTI MONŞTRI?

„Timp de 13 ani, autorităţile germane nu au avut nici cea mai mică idee că o grupare neo-nazistă omora nestingherită imigranţi şi jefuia bănci, arată Der Spiegel.

Serviciile secrete din Germania sunt criticate acum pentru că nu au reuşit să descopere, timp de un deceniu, gruparea teroristă de extremă dreapta.

Cancelarul german, Angela Merkel, a descris, la începutul acestei săptămâni, emergenţa grupărilor teroriste de dreapta ca „o ruşine a Germaniei” şi a cerut o investigaţie detaliată asupra celor întâmplate. Gruparea National Socialist Underground (Naţional-Socialismul Subteran, n.r.), formată din cel puţin trei membri, doi bărbaţi şi o femeie, a revendicat asasinarea a opt imigranţi turci şi a unui imigrant grec între 2000 şi 2006, uciderea unei poliţiste germane în 2007 şi două atacuri cu bombă în care mai mult de 20 de oameni, dintre care cei mai mulţi erau imigranţi, au fost răniţi.”

Dar iata o fraza care m-a socat:

Teroriştii neo-nazişti erau în evidenţa poliţiei

Conform informaţiilor difuzate de Der Spiegel, cei trei, Böhnhardt, Mundlos şi Zschäpe, erau în evidenţa sucursalei agenţiei de servicii secrete din landul german Thuringia încă din anii 1990, când aceştia s-au implicat în acţiuni cu caracter neo-nazist. Ei au construit atunci bombe false şi au strâns arme şi explozibili, însă autorităţile le-au pierdut urma în 1998, când ei au început o serie de crime şi de jafuri asupra băncilor. Se presupune că ar fi fost vorba despre 10 crime şi 14 jafuri, pe o perioadă de 13 ani.

Deşi serviciile secrete germane plătesc informatori care să-i pună la curent cu activităţile celulelor naziste, în unele cazuri nu primes informaţii utile. Un astfel de caz este cel al informatorului cunoscut sub numele de Tino B., este şeful organizaţiei Thuringia Homeland Protection, o grupare neo-nazistă din care au făcut parte şi cei trei terorişti în anii 1990. Deşi el a primit din partea autorităţilor o sumă de peste 100.000 de euro, nu a oferit nicio informaţie despre pericolul reprezentat de cei trei.

Grupările neo-naziste în creştere, mai ales în fosta Germanie de Est

Organizaţiile care militează împotriva rasismului susţin că extremismul de extremă dreapta a fost tolerat în ultimii ani în Germania, mai ales în fosta Germanie de Est.

Aici, susţin organizaţiile respective, neo-naziştii au fost lăsaţi să conducă departamentele de pompieri voluntari, să organizeze activităţi pentru tineri şi chiar să conducă birourile de consiliere a cetăţenilor pe probleme de bunăstare economică a regiunilor rurale care au suferit din cauza depopulării şi a declinului economic cauzat de reunificarea din 1990.

Experţii susţin că acesta este un mediu propice pentru organizarea grupărilor violente, unde acestea pot ataca străinii şi pot merge până la a planifica crime şi atacuri cu bombe.

Ministrul de Interne german, Hans-Peter Friedrich, a cerut o mai bună coordonare între serviciile de securitate naţionale şi cele regionale.” (subl.mea)

RĂSPUNSUL UNEI ŢĂRI ÎN STARE DE ŞOC. Merkel: „E o ruşine naţională”. Chipul criminalului. UPDATE

Cum se naşte în Germania „următoarea generaţie a extremiştilor de dreapta”. Copiii neonaziştilor, puşi să-i coloreze mustaţa lui Hitler

„Copiii neonaziştilor ar putea fi îndepărtaţi de familiile lor şi daţi în grija statului, autorităţilor fiindu-le frică să nu fie spălaţi pe creier de părinţii lor, scrie Daily Mail.

Autorităţile germane devin din ce în ce mai îngrijorate din cauza numărului tot mai mare de şcoli de vară care îi învaţă pe cei mici să-l idolatrizeze pe Adolf Hitler.

O razie recentă într-una dintre aceste şcoli a relevat că profesorii obligă copiii să rezolve puzzle-uri cu harta Germaniei de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial sau îi încurajează să coloreze mustaţa lui Hitler. De asemenea, în astfel de şcoli s-au descoperit broderii cu svastica sau torturi cu simboluri naziste în loc de lumânări.

În urma acestor descoperiri, guvernul german încearcă să găsească o soluţie pentru a contracara propaganda. „Dacă influenţa ideologică ajunge atât de puternică încât să influenţeze dezvoltarea copiilor, statul şi instituţiile sale trebuie să ia măsuri. Dacă nu, am putea avea probleme mari în viitor„, spune asistentul social Gunther Hoffmann.

Copiii din şcolile de vară, împărţiţi în funcţie de „viziunea asupra lumii”

Copiii trimişi în aceste şcoli de vară de părinţii lor neonazişti sunt învăţaţi că democraţia este pentru cei slabi şi că Germania poate fi salvată doar sub conducerea unui nou Fuhrer.

În respectivele tabere, copiii fac tot felul de lucruri specifice vârstei lor – adică învaţă să înoate, să călărească sau participă la drumeţii -, dar fac şi o incursiune în trecut, pentru a sărbători nazismul.

Revista germană Der Spiegel a aflat chiar că, într-una dintre aceste tabere, copiii au fost împărţiţi pe echipe în funcţie de „viziunea lor asupra lumii”, una dintre expresiile preferate ale naziştilor.

Copiii neonaziştilor, crescuţi printre steaguri, cărţi şi înregistrări cu Hitler

Amplificarea manifestărilor neonaziste este un trend îngrijorător pentru Germania, mai ales că mulţi dintre adepţii acestei mişcări decid să se mute împreună, în acelaşi sat sau oraş. Spre exemplu, în oraşul Jamel din regiunea Mecklenburg, 99% dintre locuitori sunt neonazişti şi se mândresc cu asta. Scopul lor, conform Der Spiegel, este să „creeze un curent naţionalist”.

Oficialii guvernamentali spun că mii de părinţi de pe întreg teritoriul Germaniei îşi cresc copiii în spiritul nazist. În urma raziilor în mai multe cămine, au fost descoperite steaguri naziste, cărţi în care sunt glorificaţi „luptătorii” lui Hitler sau înregistrări din acea perioadă.

„Copiii separatiştilor de extremă dreaptă cresc în cadrul unor colective naziste, iar şcolile de vară induc un sentiment de securitate”, arată un raport al forţelor secrete germane.

Principalul partid neonazist din Germania, NPD, care a rezistat mai multor tentative ale guvernului de a-l interzice, spune că principala sa misiune este „să crească următoarea generaţie de extremişti de dreapta” (subl.mea)

Deosebit de ingrijorator! De observat ca fenomenul neonazist este in crestere in fosta Germanie de Est. Cauzele (re)aparitiei fenomenului trebuie foarte serios studiate. Pericolul e foarte mare, daca ne gandim si la recentele atentate din Norvegia comise de Anders Behring Breivik.

Si nu e vorba de teroristi musulmani…

noiembrie 17, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu