Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Oamenii nu sunt lamuriti cum stau lucrurile. Sa ne aducem aminte ce a facut Guvernul Ciolos ca sa intelegem mai bine cum merg lucrurile pe la noi…

Sigur, acum e la moda, si nu pe nedrept, critica la adresa PSD-ALDE si la Guvernul Tudose. Insa pentru a vedea cum merg de fapt lucrurile si cum s-a pornit cresterea nesustenabila pe consum ar trebui sa ne intoarcem la Guvernul Ciolos si sa ne amintim ce masuri la luat. Fac o paranteza ca sa spun ca, probabil, multora nu li se pare mare lucru. Totusi, nu e chiar asa. Anul 2016 a fost unul electoral si populismul a inceput sa-si spuna cuvantul.

In primul rand as spune ca a avut loc o marire cu 200 de RON, fara legatura cu productivitatea muncii, a salariului minim – v. aici – si doua rectificari bugetare cu scopul clar de a stimula, tot nesustenabil, consumul.

Iata ce spunea Florin Citu la vremea respectiva si e important sa citim pentru ca sa intelegem bine:

Dupa cum spuneam, guvernul Ciolos ignora informatia oferita de 2007/2008

August 10, 2016

„Va aduceti aminte ce s-a intamplat cu deficitul bugetar in 2009? Nu? Va spun eu. Aproape s-a triplat. De ce? va spun tot eu. Il mai tineti minte pe Dl Tariceanu? Da? ok. Domnia asa a angajat vreo 400 mii oameni la stat pe salarii mult mai mari decat in piata. Am inteles ca domnia sa le spunea “experti” si era musai sa fie platiti foarte multe pentru ca altfel riscam sa ii fure companiile straine (am mai auzit eu asta undeva? )

Buuuuun. De ce va zic eu asta? Pai in timp ce asistam la o lupta in declaratii intre actuali si fosti ministri (mai soft asa ca nu se stie cand ii pune viata sau partidul sa lucreze impreuna), baietii si fetele de acolo cresc salariile la 7.8% din PIB.

Va si aud. Pai e rau? Da. Foarte, foarte rau. Al dracului de rau. In 2007 erau la 6.5% din PIB si in 2008 au ajuns la 8.4% din PIB DOAR pentru ca a scazut PIB-ul nominal in trimestrul 3. Acum PIB-ul CRESTE.

Ok. Nu o spune BNR. Nu o spune Consiliul Fiscal. O spun eu. Ce se intampla cu evolutia salariilor la stat vs productivitate este o crima pentru viitorul economiei si al nostru. Gata. Am spus-o. Acum nu am cum sa o retrag.

Sa va spun cum se va intampla. Intr-un an, doi, trei in timp ce salariile la stat mai cresc ca procent din PIB, economia o sa incetineasca ritmul de crestere. Implicit o sa ai un deficit bugetar mai mare (nu intru in detalii, trust me, asa o sa fie). Acel deficit mai mare o sa fie nevoie sa fie finantat. Si ai doua variante- taxezi generatia curenta sau pe cea viitoare (imprumuturi). Avem o singura sansa sa aruncam taxele pe aia din viitor (treaba lor frate, sa se descurce)- sa nu incetineasca economia atunci incetineste si economia globala. Daca se intampla asa, ghinion pentru noi. O sa platim taxe mai mari.

Hmm oare am prevazut asa ceva despre acest guvern anul trecut? ia vedeti aici:

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/27/guvernul-ciolos-ignora-experienta-din-20072008/

https://florincitu.wordpress.com/2015/12/21/nimeni-nu-se-asteapta-la-o-vizita-de-la-inchizitia-spaniola/

https://florincitu.wordpress.com/2015/12/07/bugetul-pentru-2016-incalca-legea-responsabilitatii-fiscale-si-este-nesustenabil/

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/18/deficite-livreaza-oricine/

https://florincitu.wordpress.com/2015/11/17/deficitele-mari-si-in-crestere-submineaza-cresterea-economica/

Guvernul Ciolos ignora experienta din 2007/2008

„Cresterea cheltuielilor, in special cu salariile, a dus la un deficit din ce in ce mai mare in 2007 si 2008. In 2009 scaderea veniturilor si rigiditatea cheltuielilor (nu puteai sa tai salariile) a dus la un deficit bugetar record ca procent din PIB si Romania a intrat in default intern. O sa auzim ca de data aceasta lucrurile stau diferit.

O sa auzim ca ei sunt experti si stiu mai bine. Dar nu este asa. Astazi economia eate mult mai fragila. In 2009 datoria publica era la 13% din PIB astazi este la 40% din PIB. Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.

bgdef2016.001

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

„Raportul poate sa fie accesat aici raportciturectificaribugetare2016

Raport asupra rectificarilor bugetare din 2016

Florin V. ţu

14 Ianuarie 2017

Bucuresti, Romania

Structura Raport

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

V. Concluzii

VI. Propuneri

I. Scurt istoric al situatiei economice in 2016

In primul semestru din 2016 produsul intern brut s-a majorat cu 5,2% ca urmare a contribuției pozitive a cererii interne (7,3 %). Cererea internă s-a bazat, în principal, pe creșterea consumului populației cu 10,2%. Formarea brută de capital fix (investiţii brute) s-a majorat cu 7,4% faţă de semestrul I 2015. Creşterea investiţiilor brute a fost mai evidentă în trimestrul II (+10,7%), fiind cu peste un punct procentual superioară celei a consumului final (9,6%).

Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.

Pe latura ofertei este de evidenţiat creşterea valorii adăugate brute din toate sectoarele economice: agricultură (10,1%), servicii (7,0%), construcţii (4,9%) şi industrie (1,8%). Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 2,9%.

La nivelul primelor 11 luni ale anului curent volumul producţiei industriale s-a situat cu 0.4% peste nivelul realizat în aceeaşi perioadă din 2015.

În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.

În 2016 comparativ cu 2015, preţurile de consum s-au redus, în medie, cu 1,55%. Inflaţia anuală a înregistrat în luna decembrie o rata de -0,55%.

În prima parte a lunii august 2016 a fost aprobată Ordonanța Guvernului nr.14/2016 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2016. Ca urmare a acestei rectificări bugetare estimarea deficitului bugetului general consolidat pe anul 2016 s-a menținut la nivelul de 2,8% din PIB în termeni cash. A doua rectificare bugetară pe anul 2016 a tinut de cont analiza rezultatelor bugetare pe perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016: un deficit de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB.

Cheltuielile bugetului general consolidat au crescut în termeni nominali cu 4% față de aceeași perioadă din anul precedent.

Veniturile bugetului general consolidat au fost cu 2% mai mici în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

Deficitul bugetar pentru 2016 este estimat la 2.6% din PIB mai mic decat cel bugetat de 2.8%. din PIB.

II. Analiza economica obiectiva a rectificarilor bugetare din 2016

Rectificarile bugetare au fost folosite de cele mai multe ori politic. Acestea au reprezentat mereu un instrument politic puternic, mai ales in anii electorali.

Totusi, exista si un rationament economic pentru a face aceste rectificari in timpul unui an fiscal. Nimeni nu poate sa estimeze perfect viitorul. In timpul anului, din mai multe motive, executia bugetara poate sa difere de cea prognozata, aprobata in Parlament. Diferente pot sa apara atat la cheltuieli dar mai ales la venituri. Astfel, venituri mai mari decat cele estimate pot sa fie distribuite catre plata datoriei publice sau cresterea unor cheltuieli publice- rectificare pozitiva. In cazul unor venituri mai mici decat cele estimate se pot lua doua deicizii: sa termini anul cu un deficit bugetar mai mare sau sa faci rectificari in timpul anului prin care reduci din cheltuieli ( rectificare negativa).

In 2016 au fost facute doua rectificari bugetare, OG nr.14/10.08.2016 si OUG nr.86/23.11.2016, ambele pozitive.

1) Rectificare bugetara OG nr.14/10.08.2016

Executia bugetara pana la acel moment nu justifica, din punctul meu de vedere, o rectificare bugetara pozitiva. Veniturile bugetului consolidat erau sub cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015.  Performanta slaba la nivelul bugetului consolidat este rezultatul performantei foarte slabe la nivelul veniturilor nefiscale dar mai ales la capitolul “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” (fonduri europene).

Avand in vedere ca executia bugetara nu justifica, in opinia mea, o rectificare bugetara pozitiva guvernul a folosit un lucru pe care l-am vazut si condamnat si la alte guverne- a majorat estimarea de venituri pentru intreg anul 2016. Estimarea de venituri suplimentare se baza, totusi, la acel moment pe cateva elemente credibile : crestere economica mai mare decat estimata initial, venituri fiscale mai mari de pe urma cresterii economice mai mari.

Trebuie remarcat ca aceasta rectificare bugetara prezinta foarte clar si transparent de ce a fost necesara, “Adoptarea unor acte normative care au prevederi referitoare la majorări sau modificări salariale”. Din punct de vedere macroeconomic consider ca a fost o decizie gresita. Au fost crescute cheltuilelile permanente pe baza unor estimari de venituri mai mari in timp ce executia bugetara era sub asteptari  (vezi https://florincitu.wordpress.com/2016/08/12/nimic-nu-este-gratuit-totul-are-un-cost-real-sau-de-oportunitate/  .)  Astfel, poate nu in anul 2017 dar in urmatorii ani exista probabilitatea foarte mare ca o parte din aceste cheltuieli permanente sa fie taiate.

Rectificarea bugetara pozitiva OG nr.14/10.08.2016 nu se justifica, in opinia mea, daca se lua in considerare evolutia executiei bugetare pana in acel moment. Dar a fost o rectifiare bugetara facuta transparent si care a prezentat in detaliu motivele care au stat la baza cresterii cheltuielilor publice. In acelasi timp, chiar daca estimarea veniturilor pentru 2016 era opimista, avand in vederea ca mai erau 4 luni probabilitatea ca aceasta estimare sa fie realizata era relativ mare.

2) Rectificare bugetara OUG nr.86/23.11.2016

Pe 23 noiembrie 2016 guvernul a anuntat a doua rectificare bugetara pentru 2016. La fel ca si rectificarea din august 2016 si aceasta era una pozitiva in sensul ca erau crescute cheltuielile si veniturile la bugetul consolidat.

Aceasta rectificare bugerara a surprins in primul rand prin faptul ca venea cu o luna inainte de incheierea anului 2016. In acest capitol din raport ignor faptul ca a fost facuta in plina campanie electorala.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23.11.2016 porneste de la o situatie a veniturilor bugetului general consolidat asumata de 2% sub anul precedent. La aceea data se stia deja ca la 31 Octombrie 2016 veniturile din fondurile europene erau cu 9.000 milioane mai mici fata de suma bugetata pentru 2016. Mai mult, avand in vedere ca rectificarea bugetara se face in ultimele zile ale lunii noiembrie 2016 este evident ca existau deja date pentru primele 2 saptamani ale lunii si se stia ca situatia veniturilor din fonduri UE nu se imbunatatea. Din contra.

O rectificare bugetara pozitiva inseamna ca in timpul anului guvernul creste, peste ceea ce era bugetat, cheltuielile pentru anumite ministere. Acest lucru se poate face, se justifica, doar daca exista venituri mai mari la buget. Datele arata ca veniturile la buget per total erau sub cele bugetate, in special cele de la fonduri UE. Astfel pentru a face o rectificare bugetara pozitiva era nevoie de estimari de venituri mai mari pana la sfarsitul anului.

Rectificarea bugetara pozitiva din 23 noiembrie 2016 sustine cheltuieli mai mari pe baza unor estimari de crestere a veniturilor tocmai in sectorul unde deja exista o nerealizare de 9 miliarde lei: “Principalele venituri ale bugetului de stat care se majorează în urma rectificării bugetare sunt:- sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și prefinanțări aferente cadrului financiar 2014-2020: +1.090.6 milioane lei”;. Asta insemna ca in luna decembrie 2016 veniturile din sume primite de la UE si alti donatori in contul platilor efectuate ar fi trebuit sa creasca cu 10 miliarde lei.

Estimarile de incasari vin de obicei de la ministere. Totusi, in viziunea mea, nu exista niciun scenariu in care un sector unde in primele 11 luni executia bugetara arata venituri cu 95% mici decat cele bugetate sa treaca la o executie bugetara de 110% in luna 12-a. Mai ales cand vorbim de aproximativ 11 miliarde de lei. Aceasta ipoteza pe care s-a bazat rectificarea bugetara din noiembrie 2016 trebuie explicata deoarece fara aceasta estimare de venituri mai mari la “Sume primite de la UE in contul platilor efectuate si prefinantare” rectificarea bugetara din nu s-ar fi putut face. 

 

Rectificarea bugetara pozitiva OUG nr.86/23.11.2016 nu se justifica, in opinia mea, avand in vedere datele despre evolutia executiei bugetare prezentate public pana in acest moment. Fata de rectificarea bugetara din August 2016 aceasta rectificare a fost mai putin transparenta si ridica mai multe semne de intrebare. Aceste semne de intrebare apar mai ales in legatura cu estimarile de venituri fara de care aceasta a doua rectificare nu ar fi fost posibila.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport nominalizez persoanele care trebuie audiate pentru a putea intelege ipotezele care au stat la baza acestor estimari.

III. Considerente de alta natura legate de rectificare bugetara din 23.11. 2016

A doua rectificare bugetara din 2016 a venit neasteptat. Pe de-o parte clasa politica era in campanie electorala iar pe de alta parte mai erau doar 36 de zile pana la finalizarea anului fiscal 2016. Surpriza a fost si mai mare cand s-a vazut ca rectificarea bugetara facuta prin OUG nr.86/23.11.2016 era una pozitiva. Acest lucru insemna ca prin rectificare se cresteau cheltuielile totale la buget iar presupunerea de baza era ca acest lucru se face in baza unor venituri mai mari care urmau sa ajunga la buget.

Desi surprinzatoare pentru toata societatea, rectificarea bugetara nu era o surpriza pentru Presedintele PSD Liviu Dragnea.

In 23 noiembrie 2016, ziua in care a fost prezentat OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook urmatorul mesaj:

“Solicit Guvernului să aloce la rectificarea bugetară banii necesari pentru a plăti în avans subvențiile către fermieri. Este o măsură bună pe care PSD a prevăzut-o în programul de guvernare. Guvernul ZERO are 29 de miliarde necheltuiți și acești bani ar trebui să meargă către români. Ar fi și o reparație pentru disprețul cu care tehnocrații i-au tratat pe fermieri în 2015, întârziind cu 8 luni plata subvențiilor”

Tot pe 23 noiembrie 2016 domnul Liviu Dragnea posta pe Facebook inregistrarea emisiunii din 22 noiembrie la B1 TV, realizator Silviu Manastire unde spunea, cu exact o zi inainte de anuntarea rectificarii bugetare:

Liviu Dragnea “Au avut programul de dezvoltare locala pornit de mine. L-au stopat in Septembrie dupa ce se cheltuisera toti banii 3 miliarde, au deja facturi de 1.3 miliarde. Sper sa le dea banii. Si mai pot face ceva. Sa aduca cheltuieli de anul viitor anul asta. Sa pot plati toata subventia pentru fermieri in avans.”

Iar pe 25 noiembrie 2016, ziua in care s-a votat in guvern OUG nr.86/23.11.2016, domnul Liviu Dragnea spunea in emisiunea ZF live urmatorul lucru:

Liviu Dragnea “ I am cerut premierului Dacian Ciolos de asta primavara, de asta vara, sa tina cont la rectificarile bugetare sa suplimenteze sume pentru acest program (PNDL) pentru ca cei 3 miliarde vor fii absorbiti pana in August, Septembrie”

Cristian Hostiuc:” Si n-a vrut”

Liviu Dragnea “N-a vrut. Acuma, sigur banuiesc ca astazi, ca nu stiu ce au facut la sedinta de guvern, au alocat 1.2 miliarde acolo …”

Aceste declaratii sunt importante prin prisma a doua aspecte:

  • la rectificarea bugetara din noiembrie 2016 au primit cei mai multi bani exact ministerele mentionate explicit de domnul Liviu Dragnea, si mai ales sumele prezentate de acesta public – Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 1.25 miliarde lei si Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 1.1 miliarde lei. Sumele pentru PNDL si subventii in agricultura reprezinta aproxiamti 2.4 miliarde lei, adica 84% din totalul sumelor suplimentate la aceasta rectificare bugetara.
  • declaratiile au fost facute exact in timpul in care Guvernul Ciolos anunta rectificarea bugetara

Avand in vedere detaliile despre buget si finante din programul de guvernare al PSD prezentat public in toata campania electorala si prezenta in ministerul de finante a doi secretari de stat , unul la directia de buget, este imposibil de crezut ca atunci cand cerea imperativ aceasta rectificare domnul Liviu Dragnea nu stia situatia executiei bugetare la zi.

In sectiuna VI Propuneri din acest raport cer ca domnul Liviu Dragnea, avand in vedere cele prezentate aici in secitunea III din raport, sa fie audiat de comisiile reunite pentru buget si finante ale Camerei Deputatilor si Senat. 

IV. Implicatii generate de declaratiile politicienilor

Romania este a doua cea mai saraca tara din Europa. In acelasi timp Romania este tara cu cea mai mare crestere economica din UE in ultimii 2 ani. Aceasta evolutie a atras atentia, investitorilor, institutiilor internationale financiare asupra potentialului Romaniei. Pe langa acesta crestere economica acestea au fost atrase de promisiune mentinerii stabilitatii macroeconomice si a predictibilitatii codului fiscal .

In acest context in care totul pare perfect declaratii alarmante din partea unor politicieni cu functii de respundere sunt devastatoare si mai ales ne costa. Avem ecoul situatiei generate de ce s-a intamplat in Moldova unde au disparut 1 miliard de dolari. Diferenta este ca acolo au disparut bani privati iar la noi se fac acuzatii ca au disparut bani de la buget. Clarificarea cat mai rapida a situatiei poate reduce costurile de imagine pe care le platim in acest moment.

Sa nu uitam ca desi avem o crestere economica importanta la gestionarea fondurilor europene nu suntem chiar premianti. Fondurile europene raman in continuare o sursa importanta de venituri si in programul PSD. Este necesar sa clarificam rapid rectificarea bugetara din noiembrie si executia bugetara pentru 2016 deoarece atat timp cat exista suspiciuni asupra acestui sector CE s-ar putea sa reactioneze reducand alocatiile pe FE. Trebuie sa invatam din greselile trecute.

V. Concluzii

Concluziile la care ajung dupa elaborarea acestui raport nu sunt de natura politica. Sunt concluziile mele inainte de a valorifica rezultatele propunerilor prezentate in Capitolul VI din raport.

In raport am urmarit prezentarea obiectiva a faptelor.

  • Sunt neprofesionaliste si lipsite de responsabilitate declaratiile unor oameni politici aflati in functii cheie care genereaza prejudiciu de imagine Romaniei. Expresii de genul “gaura la buget” nu sunt benefice nici macar din punct de vedere politic, ele generand foarte multa confuzie si mai ales neincredere tuturor partenerilor nostri. De aceea, sugerez ca declaratii legate de un domeniu atat de sensibil, bugetul si finantele publice, sa fie evitate.
  • Din punctul meu de vedere nu exista rea credinta sau transmiterea si elaborarea unor informatii publice in sensul legii raspunderii ministeriale. Cele doua rectificari facute in 2016 au fost aduse la cunstiinta tuturor factorilor implicati in procesul de elaborare si gestionare a bugetului consolidat. Inclusiv a celor politici. Mai mult decat atat, PSD, partidul care acuza, a avut secretari de stat la minsterul de finante si erau informati asupra executiei bugetare la zi.
  • Pe baza informatiilor de pana acum PSD nu a initiat o motiune simpla la adresa minstrului de finante pentru cea de-a doua rectificare. Din contra, Presedintele PSD Liviu Dragnea a cerut public aceasta rectificare si a indicat ce ministere sa primeasca mai multi bani.
  • Rectificari bugetare eronate, pozitive sau negative, exista in toata lumea. Asta pentru ca nimeni nu poate estima viitorul perfect. Mai ales in economie. Deciziile luate pe baza acestor estimari in vederea rectificarilor bugetare, pozitive sau negative, sunt luate de oameni de stat. De aceea consider ca premierul Dacian Ciolos trebuie sa explice decizia de oportunitate care a stat la baza rectificarii bugetare din 23.11. 2016. Dansul poate explica ce s-a intamplat la fondurile europene si de ce au fost crescute cheltuielile la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice cu 1.25 miliarde lei si la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu 1.1 miliarde lei
  • In opinia mea nu cred ca au fost falsificate datele care au stat la baza rectificarilor bugetare. Totusi, este important ca Ministerul Fondurilor Europene sa explice estimarea de crestere a veniturilor cu 1 miliard de lei in luna decembrie 2016.
  • Aceasta experienta din 2016 cu doua rectificari bugetare, mai ales ultima, arata ca este necesar ca fiecare rectificare bugetara sa fie tratata cu responsabiliate, transparenta si impartialitate. Ca sa nu mai genereze ce a generat rectificarea din noiembrie 2016 la cateva luni dupa.

Concluziile prezentate reprezinta opinia mea in urma documentelor studiate de mine si analiza declaratiilor publice ale protagonistilor.

VI. Propuneri

Avand in vedere ca PSD ne-a prezentat deja intrebarile pe care le va pune in comisiile reunite de buget si finante si luand in considereare cele prezentate de mine in raportul meu voi inainta comisiilor reunite urmatoarele propuneri:

  • Prezentarea in comisii a procesului verbal de predare-primire de la Ministerul Finantelor semnat de fostul ministru si actualul minstru. Va fi edificator pentru toata lumea daca acest document a continut si problema care a generat aceasta dezbatere. Daca da, atunci Ministrul Finantelor trebuie sa explice de ce l-a semnat si de ce si-a asumat situatia de fapt.
  • Stenogramele colegiului de conducere a ministerului de finante in care au fost prezentate materialele pe baza carorara s-a facut rectificarea bugetara din 23.11.2016. Trebuie sa vedem daca a fost cineva impotriva si daca cineva a avut obiectii.
  • Audierea celor doi secretari de stat membri PSD, Daniela Pescaru -Ministerul Finanţelor Publice-Direcția generală de programare bugetară si Enache Jiru. Este esentiala audierea celor doi pentru ca ei au participat si la elaborarea programului PSD de guvernare si asta inseamana ca dl Liviu Dragnea avea toate informatiile despre rectificarile bugetare.
  • Audierea domnului Viorel Stefan, actualul ministru de finante si presedintele comisiei de buget finante la camera deputatilor la data rectificarii bugetare. Este necesara marturia dumnealui din cel putin doua puncte de vedere: daca stia in noiembrie 2016 de rectificare de ce nu a sesizat atunci problema ridicata acum si dorim o lamurire despre procesul de predare primire semnat de domnia sa.
  • Audierea domnului Vasile Dancu, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice . Domnia sa trebuie sa prezinte nota de fundamentare care a stat la baza solicitarii rectificarii bugetare pentru ministerul pe care il conducea in noiembrie 2016. In acelasi timp este important sa fie prezentata comisiei lista cu proiectele si primariile care au primit fonduri in decembrie 2016 din aceasta rectificare.
  • Audierea domnului Dumitru Daniel Botănoiu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii si membru PSD, pentru a prezenta comisiilor reunite nota de fundamentare care a stat la baza rectificarii bugetare din noiembrie 2016 si prin care s-au platit in avans subventiile pentru fermieri. In acelasi timp domnul Dumitru Daniel Botănoiu trebuie sa spuna comisiei daca l-a informat pe domnul Liviu Dragnea de situatia subventiilor pentru fermieri.
  • Audierea la comisiile reunite pentru buget si finante ale camerei deputatilor si a senatului a presedintelui PSD, Liviu Dragnea. Din pozitiile publice, pe care le-am prezentat in materialul meu, declaratiile dansului au fost indubitabile. Liviu Dragnea a cerut guvernului si premierului Dacian Ciolos in mod imperativ rectificare bugetara pentru cele doua ministere, cel al Dezvoltarii si cel al Agriculturii. Este necesara o clarificare din partea dansului pentru cel putin 3 aspecte
  1. a) A exercitat presiuni auspra premierului Ciolos pentru a se face aceste rectificari in plina campanie electorala si cu o luna inainte de finalizarea exercitiului bugetar?

  2. b) Era in noiembrie 2016 informat, cand elabora programul PSD de guvernare, in legatura cu executia bugetara? In fond avea avea 2 secretari de stat in guvern la Ministerul de Finante.

  3. c) Este constient domnul presedinte al PSD Liviu Dragnea de implicatiile declaratiilor domniei sale despre o presupusa gaura de 14 miliarde lei din bugetul tarii pentru Romania pe pietele internationale? Cine suporta costuri mai mari de finantare pe pietele internationale in urma acestor declaratii si cum considera dansul ca putem repara acest prejudiciu de imagine?”

Eu vreau sa fiu extrem de clar: NU VOM MENAJA ABSOLUT DELOC GUVERNUL TUDOSE SI PSD-ALDE. DAR TREBUIE SPUS ADEVARUL.

Eu cred ca asa e normal si moral, sa spunem adevarul.

Anul 2016 a fost unul electoral si s-a marit consumul, dupa cum lesne se poate constata. Cresterea pe consum, cu semne deteriorare a balantei de plati a inceput din 2016. De observat ca spre sfarsitul lui noiembrie 2016 veniturile erau cu 2% mai mici decat in 2015 si deci nu se impunea o rectificare pozitiva. Iar la prima rectificare bugetara, cea din august, iata cum au stat lucrurile: „Veniturile fiscale pe primul semestru erau peste nivelul bugetat cu 2 puncte procentuale dar mai mici decat cele obtinute in aceeasi perioada a anului 2015. Veniturile nefiscale erau cu 9,0% sub programul de încasări aferent semestrului I și cu 6,6% mai mici comparativ cu încasările din semestrul I 2015. ” – deci atat veniturile fiscale cat si nefiscale erau mai mici decat in perioada similara a lui 2015!! Ca si acum, fata de perioada similara anului trecut…

Pe de alta parte, sa vedem cum a stat balanta de plati. Azi, BNR ne spune ca:

„În perioada ianuarie – septembrie 2017p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 4 191 milioane euro, comparativ cu 2 885 milioane euro în perioada ianuarie – septembrie 2016; în structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1 700 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 42 milioane euro, balanța veniturilor primare s-a încheiat cu un deficit mai mic cu 562 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai redus cu 210 milioane euro. ” – v. mai pe larg aici.

Sa vedem cum a stat balanta de plati anul trecut – iata ce ne spune Dl. Citu:

„În primele 11 luni ale anului 2016, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 3441 milioane euro, comparativ cu 1237 milioane euro în perioada ianuarie – noiembrie 2015;. Investiţiile străine directe au totalizat 3 928 milioane euro.”,

iar despre exportul net:

„Exportul net a contribuit negativ la creşterea reală a produsului intern brut cu 2,1 procente în condiţiile majorării exporturilor de bunuri şi servicii cu 7,0% şi a importurilor de bunuri şi servicii cu 11,6%.” (subl. mea)

Cu alte cuvinte, in 2016 am avut o situatie similara celei de anul acesta. Deosebirea a fost ca PSD-ALDE a exacerbat populismul si cresterea consumului si deci cresterea economica pe consum, marind si mai mult aceste deficite. Cu alte cuvinte a accelerat cresterea acestor deficite intr-o perioada de numai 7-8 luni de zile.

Insa nu se poate sa nu retinem ca se continua o evolutie, ca sa-i zic asa, inceputa de anul trecut, sub Guvernul Ciolos si care, lesne de constatat, n-a folosit cu nimic din punct de vedere electoral PNL-ului. Cine a castigat alegerile, se stie…

Practic, ce face PSD-ALDE acum e sa continue, cel putin strict economic vorbind, acelasi trend inceput sub Ciolos, insa lacomindu-se mult mai mult, daca imi e permis sa folosesc o astfel de expresie. Spre exemplu, ei vor acum sa creasca, tot nesustenabil, salariul minim la 1900 de lei. De observat ce crestere galopanta a salariului minim din 2016 incoace – lucru ce nu poate aduce decat inflatie, ceea ce si constatam azi.

De asemenea, putem constata ca la baza unui asemenea populism a fost Liviu Dragnea si PSD. PSD a influentat puternic deciziile Guvernului Ciolos care, din pacate trebuie s-o spunem, n-a prea luat niste decizii liberale, dar nici nu era un guvern politic ci unul de tehnocrati. Si poate ca liberalii nici nu l-au sprijinit suficient pe Ciolos…

Cu toate acestea de ce a trebuit ca Romania sa fie pusa pe un asemenea fagas: al unei cresteri economice bazata aproape in exclusivitate pe consum, sustinuta, ca sa spun asa, de mariri salariale nesustenabile?

Despre aceste lucruri nu s-a prea vorbit la vremea respectiva si nici acum. Poate pentru ca nu se doreste macularea imaginii de Fat-Frumos a lui Ciolos, despre care Presedintele a spus ca „stie ca e bun”. Partea cea mai proasta e ca derapajele au inceput atunci. Daca atunci nu s-ar fi luat masuri populiste de crestere a consumului nesustenabila, nu s-ar fi creat trendul acesta pe care sa mearga PSD-ALDE cu programul lor de guvernare! Ciolos nu a avut taria sa spuna NU PSD-ului si lui Liviu Dragnea. Iar PNL, din pacate, nu a avut taria sa sanctioneze public un asemenea derapaj spre care Guvernul Ciolos a fost impins de catre PSD. Si sa explice oamenilor cum stau lucrurile. Din pacate, televiziunile de stiri, dupa parerea mea, nu au informat asa cum ar fi trebuit. Si asa s-a ajuns la victoria zdrobitoare in alegeri a PSD-ului!!

Nu este putin lucru ce a facut Guvernul Ciolos. Din pacate, el a creat o vulnerabilitate economica Romaniei. Si a fost anticamera, daca se poate spune asa, populismului ce a urmat dupa ce PSD a castigat alegerile si a format noul Guvern, cu Programul „minune” fluturat prin campania electorala si cu tot felul de grafice multicolore. Iar Dl. Ciolos practic a disparut din politica romaneasca. Nici nu se mai aude de el!! Si asta dupa ce-si facuse o Platforma de care s-a ales praful, ca s-o spunem pe romaneste!!

Partea proasta in toata povestea asta e ca in loc sa avem parte de o crestere sustenabila, sanatoasa, avem parte de o crestere labila si Florin Citu spune bine ca ar trebui sa ne amintim de 2007-2008 si cum s-a prabusit economia intr-o criza serioasa. Interesant este nu doar ca nu invatam, dar tentatia politicienilor este, din pacate, de a aplica aceleasi retete paguboase. Daca lucrurile o vor tine tot asa, nu prea vad cum o vom scoate la liman, atata vreme cat se urmareste castigarea facila a electoratului prin masuri populiste, fara sa ne concentram pe masurile care conduc spre o crestere sanatoasa, sustenabila pe termen lung.

„Pentru a nu repeta experienta 2009-2010 guvernul Ciolos trebuie sa livreze surplus la buget in 2015 si 2016.”- corect spus! Eu parca imi amintesc de faptul ca Guvernul Ponta a avut excedent bugetar, chiar si cu mult hulita „taxa pe stalp”. Noi avem deci un sistem fiscal care a permis Romaniei excedent bugetar chiar si fara sa facem reformele necesare in economie sau sa le ducem pana la capat. Parerea mea e ca experimentul de acum e cu semnul intrebarii in aceasta privinta. Evident ca o restructurare a sectorului de stat ar trebui sa usureze povara fiscala. Insa de ce experimentul asta nou, spre exemplu cu trecerea contributiei de la angajator la angajat? Si asta cand se vede ca avem un sistem bun. Numai ca oricat de bun ar fi sistemul, sa tii neperformanta in sectorul de stat si sa le mai maresti si salariile e greu si contraproductiv si deterioreaza economia pana la urma. Pentru ca daca tot tai de la investitii si nu faci investitii cam asa se intampla.

Dar noi nu trebuia sa trecem in extrema cealalta. Ceea ce s-a si intamplat in 2016. Ceea ce arata o apetenta foarte scazuta la clasa politica romaneasca de a face reforme si a restructura sectorul de stat, in special intreprinderile de stat nerentabile. Pe de alta parte sa nu uitam si slabele performante in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene, atat la Guvernul Ciolos cat si la Guvernele PSD-ALDE, Grindeanu si Tudose. As dori sa stiu cum vede PNL aceasta problema si cum pot fi folosite aceste fonduri pentru, spre exemplu la dezvoltarea infrastructurii. Comisarul european Corina Cretu s-a plans si nu o data de slaba absorbtie a acestor fonduri europene… Pierdem destul de mult…

E de observat cum PSD-ALDE in loc sa stopeze situatie de  dezechilibru creata sub Guvernul Ciolos, a accentuat si mai mult dezechilibrele si mai mult, mult prea mult, fara sa analizeze consecintele cum ar fi trebuit…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

noiembrie 18, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Daca e asa ei ce au pazit?

Cititi, va rog, cu atentie acest articol:

Mediafax

Hillary Clinton contestă legitimitatea scrutinului prezidenţial din SUA, numindu-l pe Donald Trump „naiv” şi „marionetă” a Moscovei

„Hillary Clinton contestă legitimitatea scrutinului prezidenţial desfăşurat în SUA în anul 2016 şi cere constituirea unei comisii independente pentru evaluarea impactului pe care l-au avut ingerinţele Rusiei, numindu-l pe preşedintele Donald Trump „naiv” şi „marionetă” a Moscovei, informează site-ul Axios.com.

„Există numeroase semne de întrebare privind legitimitatea” scrutinului prezidenţial din anul 2016 din cauza ingerinţelor Rusiei şi eforturilor de blocare sistematică a voturilor, afirmă fostul candidat democrat Hillary Clinton într-un interviu acordat revistei Mother Jones.

„Ingerinţele Rusiei reprezintă unul dintre factorii care au influenţat major rezultatul alegerilor. Ruşii au utilizat informaţii false ca arme, în cadrul unei campanii pentru dezinformare încununată de succes prin care nu doar că au fost influenţate voturile, ci a fost determinat şi rezultatul”, afirmă Hillary Clinton, învinsă de magnatul republican Donald Trump în scrutinul prezidenţial desfăşurat în Statele Unite în 2016.

Eforturile politicienilor republicani de îngreunare a participării la vot – prin aplicarea unor noi măsuri de identificare a alegătorilor, prin reducerea perioadelor de vot şi prin înregistrarea votanţilor – „au contribuit la rezultatul scrutinului”, adaugă Hillary Clinton.

Aceste manevre au beneficiat de mai puţină atenţie decât interferenţele Rusiei, dar au avut efecte asupra rezultatelor scrutinului. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Tehnologic Massachusetts (MIT), peste un milion de americani nu au putut vota în 2016 deoarece au întâmpinat probleme la sistemul de înregistrare sau la secţiile de vot. Hillary Clinton a pierdut alegerile la o diferenţă totală de doar 78.000 de voturi în statele Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin.

„În câteva locuri, mai ales în Wisconsin, cred că aceste probleme au avut un impact fundamental asupra rezultatului”, a spus Hillary Clinton.

„Nu avem o metodă prin care să contestăm sistemul de vot. De aceea, eu pledez de mult timp pentru constituirea unei comisii independente care să cerceteze în detaliu ce s-a întâmplat”, a subliniat Hillary Clinton. Referindu-se la iniţiativa unor congresmeni democraţi de a cere iniţierea procedurii pentru demiterea preşedintelui Donald Trump, Hillary Clinton a subliniat că deocamdată nu este necesar acest lucru. „Încă este prematur; mai întâi trebuie să continuăm investigaţiile”, a explicat Hillary Clinton.

Întrebată dacă apreciază în continuare că Donald Trump este „marioneta” Rusiei, Clinton a răspuns: „Da”.

„Nu pot înţelege cum preşedintele Statelor Unite, pe fondul tuturor preocupărilor referitoare la integritatea alegerilor, se poate întâlni cu Vladimir Putin (n.red. – preşedintele Rusiei) şi să spună: «Ei bine, mi-a spus din nou că nu au fost deloc ingerinţe». Nu pot crede că este atât de naiv. Cred că speră ori se aşteaptă ca noi ceilalţi să fim naivi sau ca măcar oamenii care îl susţin să fie naivi. Dar acesta a fost un atac cibernetic grav împotriva Statelor Unite”, a insistat Hillary Clinton.

După întrevederea pe care a avut-o recent cu Vladimir Putin, Donald Trump a declarat că are încredere atât în serviciile de informaţii americane, cât şi în preşedintele Rusiei: „Dacă să cred sau nu (că au avut fost ingerinţe ruse – n.red.), eu sunt de partea serviciilor noastre secrete (…). Dar de fiecare dată când mă întâlnesc cu el (Vladimir Putin -n.red.) şi îmi spune «nu am făcut aşa ceva», eu chiar îl cred când îmi spune acest lucru”.

Serviciile secrete americane: Vladimir Putin a ordonat influenţarea scrutinului din SUA pentru subminarea sistemului democratic

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat campania de influenţare a rezultatului scrutinului prezidenţial din SUA în scopul facilitării victoriei lui Donald Trump şi în ambiţia de a submina sistemul liberal-democratic occidental, au concluzionat serviciile secrete americane. „Eforturile Rusiei de a influenţa scrutinul prezidenţial american reprezintă cea mai recentă expresie a dorinţei pe care Moscova o are de mult timp de a submina ordinea liberal-democratică occidentală promovată de Statele Unite; activităţile Rusiei demonstrează o escaladare semnificativă din punctul de vedere al modului direct de acţiune, al intensităţii şi scopului eforturilor, comparativ cu operaţiunile anterioare”, se arată în versiunea declasificată a Raportului de evaluare elaborat de Comunitatea serviciilor de informaţii din SUA.

„Principala concluzie este că preşedintele Vladimir Putin a ordonat o campanie de influenţare a scrutinului prezidenţial desfăşurat în SUA în 2016. Scopurile Rusiei au fost subminarea încrederii publice în procesul democratic american, denigrarea candidatului Hillary Clinton, compromiterea capacităţii sale de a fi aleasă şi afectarea eventualului mandat prezidenţial. Vladimir Putin şi Administraţia de la Moscova au dezvoltat o preferinţă clară pentru republicanul Donald Trump”, precizează raportul. „Vladimir Putin şi Administraţia Rusiei au încercat să crească şansele electorale ale lui Donald Trump prin discreditarea lui Hillary Clinton şi prezentarea candidatei democrate în mod nefavorabil. Toate cele trei agenţii de informaţii americane sunt de acord cu această concluzie. Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) şi Biroul Federal de Investigaţii (FBI) au mare încredere în această concluzie; Agenţia pentru Siguranţa Naţională (NSA) are o încredere moderată în această concluzie”, subliniază raportul.

Cel puţin trei membri ai fostei echipe de campanie electorală a preşedintelui Donald Trump – Paul Manafort, Rick Gates, George Papadopolous – sunt inculpaţi în investigaţia din SUA privind ingerinţele Rusiei. Biroul Federal pentru Investigaţii (FBI), Senatul SUA şi Camera Reprezentanţilor anchetează cazul ingerinţelor Rusiei în campania electorală şi presupuse contacte între apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump şi oficiali ruşi, iar procurorul special Robert Mueller coordonează investigaţiile.”

Daca lucrurile stau asa, cum le zice Hillary Clinton, ma intreb, si cred ca pe buna dreptate: ei ce au pazit? A fost o Administratie democrata la Casa Alba. Presedintele Barack Obama era din partea Partidului Democrat. Republicanii si Trump se aflau in Opozitie. Si atunci se pune intrebarea: de ce Administratia Obama, adica Guvernul American, nu a luat masurile necesare pentru a contracara amestecul ilegal al Rusiei in alegerile prezidentiale din SUA? Stau si ma intreb ce au pazit serviciile de informatii care ar fi trebuit sa ia masuri inca de atunci astfel incat sa anihileze ingerintele Rusiei sau al oricarei alte tari in desfasurarea alegerilor…

Adica tu imi vii acuma sa-mi spui ca Trump e o marioneta a rusilor? Dar cei care trebuiau sa-si faca treaba si, dupa cum lesne se poate constata, nu si-au facut-o, ce sunt oare? Administratia de la Casa Alba, CIA, FBI, NSA ce au pazit? Si pentru ce nu si-au facut treaba pentru care sunt platiti din banii cetatenilor?

Comisie independenta care sa cerceteze in detaliu ce s-a intamplat? Dar nu e, oare, clar, daca asa ar sta lucrurile? In primul rand Guvernul – democrat, la acea vreme – e VINOVAT daca lucrurile se prezinta in felul acesta!! Nu a fost informat? Cu toate Serviciile in subordine Guvernul s-a facut ca ploua. Mai degraba ar trebui intrebata fosta Administratie de ce a lasat ca lucrurile sa se desfasoare in felul acesta, daca intr-adevar ar fi adevarate asertiunile lui Hillary.

Iar Trump ce ar fi trebuit sa faca la intrevederea cu Putin, atata vreme cat nu avem inca o concluzie clara asupra acelor evenimente? Si cum putem s-o avem vreodata clara din moment ce Partidul Democrat avea Adminsitratia cu toate Serviciile in subordinea sa?

„Blocarea sistematica a voturilor”, „aplicarea unor noi măsuri de identificare a alegătorilor, prin reducerea perioadelor de vot şi prin înregistrarea votanţilor” – D-na. Clinton, a fost, oare ilegal? Si daca da, Administratia Obama de ce s-a facut ca ploua? Adica daca s-au intamplat intr-adevar niste ilegalitati, chiar nu s-a luat nicio masura, chiar NIMENI  nu le-a sesizat, ca doar Partidul Democrat era la Putere?

„Dar acesta a fost un atac cibernetic grav împotriva Statelor Unite” – de ce NU A FOST CONTRACARAT, stimata doamna? Ca presedinte nu era Trump, ci Barack Obama, din partea partidului Dvs.?

Membri ai fostei campanii electorale a lui Trump sunt inculpati… Ei faceau campanie electorala, nu au avut functii in stat, ca asa inteleg, nu faceau parte din vreo structura de securitate… Problema o reprezinta cei care aveau functii in stat si trebuiau sa-si faca treaba si nu si-au facut-o. Cu atat mai mult cu cat acesti membri ai campaniei lui Trump nu e clar ca ar fi vinovati. Ei erau niste simple persoane private. Contactele ” între apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump şi oficiali ruşi” erau contacte intre persoane private si oficiali rusi – daca asa stau lucrurile. Iar daca au facut vreo ilegalitate de ce nu s-a constatat acest lucru ATUNCI? Serviciile ar fi trebuit sa informeze daca se desfasurau lucruri ilegale, iar autoritatile sa actioneze in consecinta. De ce nu au facut-o atunci, cand Administratia era democrata, in schimb democratii fac scandal acum, dupa ce s-a schimbat Adminsitratia intr-una republicana si Dl. Trump a ajuns Presedinte?

Stau si ma intreb cui foloseste acest atac a lui Hillary acum si tot acest scandal care pana acum nu s-a finalizat cu vreo concluzie clara?

Intreaga poveste cu amestecul Rusiei – pe care eu nu-l contest – in alegerile prezidentiale din SUA, nu mai vorbesc de declaratiile D-nei. Clinton, ridica serioase semne de intrebare… Nu ca as contesta faptul ca Rusia, regimul Putin de fapt, s-ar fi amestecat… Insa priviti ce spune D-na. Clinton: „Întrebată dacă apreciază în continuare că Donald Trump este „marioneta” Rusiei, Clinton a răspuns: „Da”.”. Chiar asa usor: un atac cibernetic si Rusia si-a pus o „marioneta” (cuvintele D-nei. Clinton!!) in cea mai inalta pozitie politica din statul american? In functia de PRESEDINTE AL SUA?? Daca ma gandesc la Romania anilor 46′-’48 (sigur, erau alte vremuri si tehnica nu era nici pe departe atat de dezvoltata cum este astazi), pentru ca URSS sa-si instaleze aici „marionetele” a trebuit sa fie un razboi (si inca unul mondial) iar Romania sa intre sub ocupatia armatei sovietice!!! Si vorbim de Romania, nu de SUA!! Pare prea simplu sa consideri ca Rusia si-a instalat atat de usor o marioneta in Biroul Oval de la Casa Alba si acea marioneta e chiar PRESEDINTELE SUA. Niste atacuri cibernetice, bine conduse si tintite, de parca SUA ar fi o tara de lumea a treia si nu ca in tara asta s-a inventat internetul, si uite cum… si-au pus „marioneta”!!

Sau unii nu stiu sa piarda?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 18, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu