Ce spun sondajele de opinie? Ar fi favorabile alegerile anticipate pentru PNL?

N-am prea vazut analisti care sa comenteze sondajele de opinie ca sa intelegem mai bine cum stau lucrurile. Eu am gasit doua sondaje de luna trecuta:

HotNews

Sondaj Avangarde: Cine ar castiga alegerile intr-o competitie Iohannis – Firea? Cum arata clasamentul increderii in personalitati

„Daca maine ar avea loc alegeri prezidentiale, Klaus Iohannis ar obtine 40%, Gabriela Firea 44% insa 16% dintre cei intervievati declara ca nu sunt decisi, arata barometrul lunar realizat de Avangarde. Sondajul a fost realizat in perioada 3 – 12 mai prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un esantion de 800 de oameni, avand o marja de eroare de 3, 47%. ￢Avand in vedere procentul mare de nehotarati, este posibil orice rezultat, fie Iohannis castigator, fie Firea￢, a explicat pentru HotNews.ro sociologul Marius Pieleanu, directorul Avangarde.

• UPDATE Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, marti seara, la Antena 3 ca ca doreste sa-si finalizeze mandatul la Primaria Capitalei, precizand ca „in mod categoric si sub nicio forma” nu se va putea juca un meci final Firea-Iohannis in campania pentru prezidentiale. „Decizia mea acum este categoric sa-mi finalizez mandatul la Primaria Capitalei. Vreau sa subliniez ca in mod categoric si sub nicio forma nu se va putea juca un meci final Firea-Iohannis in campania pentru prezidentiale, pentru simplul motiv ca vreau sa-mi duc mandatul la bun sfarsit la Primaria Generala a Capitalei”, a precizat Firea la Antena 3.

„Decizia mea acum este categoric sa-mi finalizez mandatul la Primaria Capitalei. Vreau sa subliniez ca in mod categoric si sub nicio forma nu se va putea juca un meci final Firea-Iohannis in campania pentru prezidentiale, pentru simplul motiv ca vreau sa-mi duc mandatul la bun sfarsit la Primaria Generala a Capitalei”, a precizat Firea la Antena 3.

Potrivit sondajului, la intrebarea „ce parere aveti despre urmatorii￢”, despre Gabriela Firea 59% declara ca au o parere buna, pe locul doi se plaseaza Sorin Grindeanu cu 48%, pe trei Klaus Iohannis cu 47%, pe patru Calin Popescu Tariceanu cu 44% iar pe cinci Victor Ponta cu 39%. Tot la capitolul incredere Dacian Ciolos este cotat cu 35%, Traian Basescu cu 22%, Nicusor Dan cu 21% iar Raluca Turcan cu 18%.

Desi nu apare in sondaj, potrivit informatiilor HotNews.ro Liviu Dragnea a scazut semnificativ la capitolul incredere, fiind cotat cu doar 25%.

La partide, PSD se pastreaza la 44% daca duminica viitoare ar avea loc alegeri, PNL ar obtine 24% iar USR creste de la 8% la 12%, capitalizand foarte probabil protestele din februarie. ALDE ar creste usor la 8% iar UDMR se mentine la 5%. In schimb, potrivit sondajului Avangarde, PMP-ul lui Traian Basescu nu ar mai intra in Parlament, scazand la 3%.”

Stiri pe surse

Ultimul SONDAJ de opinie din România: Cum stau principalele personaje

„IMAS a realizat un sondaj exclusiv pentru Realitatea Tv ce arată încrederea românilor în politicieni, intenția de vot, dar şi gradul de optimism pe care cetăţenii îl au faţă de o direcţie bună în care se îndreaptă România. Astfel, potrivit studiului „Optimism şi opinii politice ale românilor 2001-2017” politicianul în care românii au cea mai mare încredere este Klaus Iohannis: cifrele arată că în aprilie 2017, 35,2% dintre români au multă sau foarte multă încredere în preşedinte, în timp ce Liviu Dragnea se află într-o scădere continuă: 24,3% în aprilie 2017, faţă de 32% în ianuarie 2017. Surprinzător este gradul de încredere de care se bucură premierul Sorin Grindeanu, 33,9%. Pe de altă parte, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 41% din populaţie ar vota PSD, în timp ce doar 25% dintre români ar vota PNL. Sondajul mai arată şi nivelul de trai al românilor, în toate Guvernele, în perioada 2001-2017. Astfel, în prezent, 44% dintre cei intervievaţi se declară destul de mulţumiţi sau foarte mulţumiţi cu nivelul de trai din timpul mandatului lui Grindeanu.

Potrivit studiului menţionat, la momentul aprilie 2017, dintre personalitățile politice evaluate, pe primul loc în topul încrederii se află Klaus Iohannis, cu 35,2% încredere multă sau foarte multă. Această valoare este una comparabilă cu cea înregistrată la începutul anului 2016, dar sub nivelul de încredere înregistrat de Iohannis imediat după alegerile prezidențiale din noiembrie 2014 (67% în ianuarie 2015).

În ceea ce îl privește pe fostul Președinte al României, Traian Băsescu, o analiză longitudinală a nivelului de încredere de care beneficiază acesta relevă o evoluție constantă, fără schimbări semnificative. Așadar, Traian Băsescu a început anul 2016 cu un nivel de încredere de 13,5%, ajungând în aprilie 2017 la 15,5% încredere multă sau foarte multă.

Când vine vorba despre nivelul de încredere asociat Premierului Sorin Grindeanu, procentele nu au fluctuat semnificativ de la începutul anului şi până în prezent, procentele fiind similare celor obținute de Klaus Iohannis. Astfel, 33.9% dintre românii de 18 ani și peste declară în momentul de faţă că au multă sau foarte multă încredere în Sorin Grindeanu.

Fluctuaţii semnificative în tendinţele de încredere se înregistrează, însă, pentru Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea. Încrederea asociată liderului PSD a crescut susţinut de la începutul anului trecut şi până în prima lună a lui 2017, când procentul de încredere era de aproximativ 32%. După evenimentele din februarie, nivelul de încredere asociat lui Liviu Dragnea a înregistrat o scădere accentuată, de aproximativ 10 procente. Datele din Barometrul de Opinie realizat în aprilie 2017 îl plasează pe Liviu Dragnea la 24,3% încredere multă sau foarte multă.

Când vine vorba de preferințele politice ale românilor, situația actuală este următoarea: PSD obţine în prezent 41% din opțiunile exprimate, urmat de PNL care ar fi votat de 25% dintre cei care şi-au declarat intenţia de a participa la următoarele alegeri parlamentare, lista fiind completată de partidele care întrunesc mai puțin de 10 procente – ALDE, PMP, UDMR, USR, PRU și altele. Procentele obţinute de Partidul Social Democrat au rămas relativ constante pe tot parcursul anului 2016, scăderi reduse înregistrându-se după momentul februarie 2017, în timp ce PNL a revenit la nivelul înregistrat înainte de ultimele alegeri parlamentare, iar USR și-a păstrat scorul de la finele anului trecut.

În 2001, în primele patru luni ale guvernării PSD 2000-2004, procentul românilor care apreciau că lucrurile în România mergeau într-o direcție bună se situa în jurul pragului de 40%. Debutul guvernării Adrian Năstase a fost, de altfel, unul fluctuant în raport cu percepțiile românilor legate de direcția generală a țării, diferența cea mai mare fiind de aproximativ 10 puncte procentuale și înregistrându-se între lunile martie (44,2%) și aprilie (34,7%).

Comparativ cu valorile înregistrate la începutul guvernării Năstase, în percepția românilor guvernarea Tăriceanu a debutat în 2005 cu un nivel superior al optimismului cu privire la direcția în care se îndrepta țara. Astfel, în ianuarie 2005, 65% dintre români afirmau că direcția în care mergeau lucrurile în țara noastră era una bună. Totuși, următoarele trei luni ale guvernării liberale au fost caracterizate de o tendință descendentă a gradului de optimism, acesta scăzând până la 42%. Începând cu anul 2009, criza economică mondială și-a făcut simțite efectele și la nivelul societății românești.

Astfel, la debutul Guvernării Boc II (decembrie 2009 – februarie 2012), procentul românilor care considerau că țara se îndreaptă într-o direcție bună era unul scăzut (21,3%). În primele patru luni ale anului 2010, cel mult o cincime dintre români erau optimiști cu privire la viitorul țării. Mai mult, în martie 2010 doar 12,4% dintre români evaluau direcția în care se îndreptau lucrurile în România ca fiind pozitivă. Acest pesimism al românilor în relație cu direcția generală a țării a surprins în mod edificator manifestarea crizei economice mondiale la nivel de percepție socială.

În ceea ce privește debutul guvernării Ponta IV (decembrie 2014 – noiembrie 2015), gradul de optimism al românilor față de viitorul țării era plasat, în primele luni ale anului 2015, între 56,9% (valoare înregistrată în luna ianuarie) și 44,9% (procent aferent lunii aprilie). De remarcat că între ianuarie 2015 și februarie 2015 optimismul românilor cu privire la direcția în care se îndrepta țara a scăzut cu 10 puncte procentuale.

Anul 2016 a adus la conducerea țării guvernarea tehnocrată a Cabinetului Cioloș. Astfel, în ianuarie 2016, optimismul celor intervievaţi se situa la 36,8%, acesta având însă ulterior o tendință descendentă – 31,7% în februarie și 26,4% în martie. Totuși, aprilie 2016 marchează o ușoară creștere a procentului de români care considerau că direcția în care se îndrepta România era una bună (28%).

Seria de date cu privire la optimismul românilor în raport cu direcția în care se îndreaptă țara se încheie cu primele patru luni ale guvernării Grindeanu. În ianuarie 2017, la finalul primei luni de guvernare a Executivului Grindeanu, percepția că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună era împărtășită de 36,7% dintre români, procent similar cu cel înregistrat în luna aprilie 2017 (35,4%). Se remarcă, totuși o scădere de 6 puncte procentuale în luna martie, aspect ce poate fi explicat, cel puțin parțial, prin cristalizarea opiniei publice cu privire la protestele desfășurate în Piața Victoriei.

În ceea ce priveşte evaluarea subiectivă a nivelului de trai, seria de date aferentă primelor patru luni de guvernare ale principalelor Cabinete din 2001 până în prezent este caracterizată de un profil ce poate fi separat în două tendințe. Astfel, dacă în perioada 2001-2010 evaluările românilor au fluctuat în intervalul 13%-25%, după 2015 procentul celor care se declarau mai degrabă mulţumiţi cu propriul nivel de trai a depășit 33%. În prezent, 44% dintre cei intervievaţi se declară destul de mulţumiţi sau foarte mulţumiţi cu nivelul actual de trai, conform sursei citate.

„

Sa comentam putin aceste rezultate.

In primul rand as remarca un lucru important: increderea crescuta de care se bucura Sorin Grindeanu in raport cu Liviu Dragnea, in contextul in care PSD se bucura de o incredere destul de mare din partea romanilor, mult mai mare fata de increderea pe care romanii o acorda PNL-ului – ambele sondaje arata lucrul asta. Increderea romanilor in PSD-ALDE n-a slabit nici dupa episodul cu Ordonanta 13 si mitingurile din Piata Victoriei, lucru care a diminuat increderea in Liviu Dragnea.

Este destul de plauzibil sa presupunem ca Dragnea, care conduce PSD, nu vede cu ochi prea buni evolutia pozitiva a lui Grindeanu. In treacat fie spus, Gabriela Vranceanu-Firea a declarat ca doreste sa-si duca pana la capat mandatul la Primaria Capitalei, Presedintia nu intra in sfera de interes a dumneaei, desi conduce detasat in topul increderii romanilor in personalitatile politice. Din acest punct de vedere, Gabriela Firea nu reprezinta un pericol pentru Liviu Dragnea, presupunand si nu chiar fara temei faptul ca dansul ar avea ambitia sa candideze la viitoarele prezidentiale. Pe cand guvernarea Grindeanu nu doar ca nu a scazut PSD (bine, nici nu  avut timp sa se erodeze), dar l-a si propulsat pe premier ca o personalitate pesedista in care romanii au multa incredere, dupa D-na. Firea. E clar ca, cel putin in mai, premierul il eclipsa serios pe presedintele PSD, Dl. Liviu Dragnea. De aceea nu apare deloc foarte clar de ce Grindeanu ar fi trebuit sa-si dea demisia in urma acelei „evaluari” de partid, cu atat mai mult cu cat PSD e in frunte, iar perceptia populatiei asupra actualei guvernari e una cat se poate de buna. Din aceasta cauza nu e clar de ce Dl. Grindeanu ar fi trebuit sa se comporte ca un simplu om de partid.

Un alt aspect important ar fi pozitia principalului partid de Opozitie, PNL, care de abia a avut un Congres si si-a ales conducerea. In asemenea conditii e prematur sa discutam acum de o coagulare a fortelor de Opozitie. De asemenea, PNL, cel putin in aceste sondaje de luna trecuta, e cu mult sub PSD in ceea ce priveste increderea electoratului. Fara indoiala, daca si acum lucrurile stau tot asa sau nu exista modificari semnificative ale datelor, PNL ar pierde alegerile anticipate. Acest lucru ar fi favorabil, fara indoiala PSD care ar castiga din nou con brio alegerile si si-ar consolida pozitia de lider in ceea ce priveste increderea populatiei.

Ar trebui sa vedem ce spun acum sondajele, data fiind aceasta situatie. Daca nu le avem comentam ce avem la indemana.

Sondajele acestea spun multe despre cum arata Romania din punct de vedere social. Arata, cum afirmam si in postarea precedenta, ca Romania ramane o tara de stanga. Mitingurile din Piata Victoriei impotriva Ordonantei 13, despre care am scris si pe blog, nu au condus la o scadere semnificativa a PSD. PSD a scazut, e adevarat, dar nu mult. Iar PNL a crescut si el, dar insuficient. Efectul asupra PSD a fost nesemnificativ, tot socul negativ, la capitolul incredere, fiind incasat de Liviu Dragnea.

PNL, dupa alegerile legislative, a avut, ce-i drept, o conducere interimara. Totusi, trebuie remarcat ca lipsa de performanta a acestui partid la alegeri s-a continuat si dupa. Realist vorbind, sanse prea mari ca PNL sa castige alegerile anticipate nu sunt, de aceea alegerile anticipate ar fi favorabile PSD (ramane sa vedem si alte sondaje mai recente decat acestea care sa confirme sau sa infirme aceasta ipoteza). Ceea ce arata aceste sondaje ar trebui sa dea de gandit PNL-ului si, in general, celor de pe partea dreapta a esicherului politic romanesc. Asa cum se prezinta lucrurile din aceste sondaje, PNL are, cel putin acum, un slab potential de crestere. Acesta ar trebui crescut iar noua conducere a PNL ar trebui sa elaboreze o strategie in acest sens, tinand cont de faptul ca discursul de pana acum, axat doar pe anticoruptie, nu prea a dat rezultate. Si daca ma refer in extenso, la PPE, nu a dat rezultate favorabile nici in Republica Moldova. Rezulta de aici ca PNL ar trebui sa-si nuanteze discursul nu in sensul renuntarii la intarirea statului de drept, dar si la abordarea si punerea accentului si pe alte probleme, cum ar fi cele economice, legate de imbunatatirea nivelului de trai, crearea de oportunitati de afaceri in Romania, investitii, privatizari si explicarea mai buna a acestor lucruri populatiei.

Daca ne uitam la ce ne spun aceste sondaje despre partea dreapta a esicherului politic, observam ca din tot PNL-ul, daca pot sa spun asa, sta bine la capitolul incredere doar o singura persoana: Presedintele Iohannis. Evident, lucrul acesta nu-l putem considera suficient pentru cresterea electorala a partidului, mai ales tinand cont de rezultatele slabe inregistrate de PNL la recentele alegeri si la faptul ca, actualmente, se mentine tot pe acolo.

Un alt lucru interesant este ca USR se mentine relativ constant la capitolul incredere. Intr-un fel e logic: este vorba de o formatiune politica infiintata de curand. Insa ar trebui sa se gandeasca mai serios la cresterea electorala. Deocamdata nu prea vad acolo coerenta necesara si preocupare in acest sens. Spuneam si in postarea trecuta ca nu prea vedem reliefandu-se forte politice noi, desi lucrul acesta s-ar putea sa fie cat se poate de necesar: la alegerile legislative din 2016 prezenta la urne a fost de doar 39,42%, ceea ce arata ca exista potential in acest sens. Rezulta ca doar 39,42% din populatie se simte reprezentata de actualele partide politice, de actuala clasa politica din Romania. Interesant este ca, in aceste conditii, o forta politica noua, precum USR, care a tasnit, cum se spune, a inregistrat un procentaj, totusi, modest… Dar asta poate fi o parere subiectiva.

Remarcam in sondaje, efectuate pe esantioane reprezentative de populatie, o incredere de peste 40% in PSD, dar, cu toate acestea, la vot prezenta este sub 40%!! Aici am putea spune ca avem ceea ce se cheama: deznadejde a populatiei in politica si politicieni, nu doar intr-o anumita zona sau regiune a tarii unde fenomenul este tipic si cunoscut ca fiind de multa vreme o caracteristica zonala, ci la nivel national.

Aceasta deznadejde ar putea explica, in mod paradoxal poate, un lucru – e foarte interesant! – si anume de ce in perioadele de scadere drastica a increderii romanilor in guvernare – uitati-va, va rog, si la celelalte guvernari din sondajul de la al doilea articol – nu avem ample miscari de strada, proteste masive. Chiar si in timpul Guvernului BocII nu am avut proteste de mare anvergura, cum s-au intamplat, in vremea Crizei, prin alte parti. Nici nu vedem miscari de strada explozive, cum s-au inregistrat in Franta. Spre exemplu, in Romania nu vedem ciocniri intre politie si liceeni cum am vazut recent la Paris. Deschideti, va rog, articolul si observati cat de bine echipat era cel de la jandarmerie, in Franta, cu ocazia unor asemenea proteste!! Interesant este ca acesti elevi protestau atat impotriva lui Macron, dar si impotriva Marinei Le Pen!! Daca in cazul guvernarii Nastase, scaderea de incredere a avut drept consecinta sanctionarea cu ocazia votului, in timpul guvernarii Tariceanu, desi increderea s-a prabusit de la 65% la 42% n-am prea vazut o sanctionare drastica a acestei guvernari din partea populatiei. La alegerile din 2008, in conditiile unei prezente la urne de 39,2%, PNL singur, condus pe atunci de Dl. Tariceanu, obtine poate cel mai bun scor de pana atunci: peste 18%!! Iar PDL si PSD s-au aflat intr-un echilibru aproape perfect: aprox. 33% fiecare. Mai curand s-a echilibrat scena politica, decat sa vedem o sanctiune, la vot sau prin proteste de strada, din partea electoratului, in conditiile in care prezenta la urne a fost, de asemenea, foarte redusa. In asemenea conditii se pune problema: ce sanse ar avea o forta politica noua si cum ar trebui sa arate aceasta forta politica? Pentru ca in Franta s-a vazut ca partidul D-lui. Macron a castigat detasat!! Aici USR se mentine la un procent modest, in schimb absenteismul e mult mai mare!! De asemenea se vede ca noul PNL (PNL+PDL) a obtinut un scor ingrijorator de mic, sub 30%, evoluand fara convingere, fara tragere de inima.

Este de remarcat si un alt lucru: observati ce figura eclatanta a fost Macron (39 de ani) in campania electorala. La noi nu se remarca asa ceva. O figura noua, un om tanar, capabil, energic, modern. Din acest punct de vedere Grindeanu pare a dori sa se reinventeze. In rest nu prea vedem oameni noi, nici la PSD si nici la PNL, ma refer la conducere. Oameni noi au aparut in USR insa Nicusor Dan nu a avut o asemenea carisma precum Macron, desi performanta lui si a USR e, totusi, una buna tinand cont de faptul ca USR e un partid foarte nou. Il vedeam nu demult, la PNL, pe Viorel Catarama, om din generatia inceputului anilor ’90…  Nici miscarile de strada de la inceputul anului n-au scos in evidenta un om tanar sau un om nou pe scena politica. De asemenea nu se evidentiaza un om de elita – spun de elita, nu elitist. In Franta, Emmanuel Macron este un asemenea om, e de ajuns sa privim la ce studii are, ce formatie are. As dori sa vedem in Romania remarcandu-se un asemenea om pe scena politica, avand masterat in filozofie cu o teza despre Machiavelli si Hegel, cu masterat in afaceri publice la prestigiosul Institut de Studii Politice din Paris, care dateaza din 1872!!

As dori sa evidentiez aici un comentator de la France 24 care mi-a placut, chiar m-a impresionat: Dl. Gauthier Rybinski. E un contrast imens in raport cu ceea ce vedem la televiziunile noastre de stiri. Numai sa te uiti la el, sa-l privesti cum vorbeste si intelegi ce inseamna: tinuta de intelectual, limbaj de intelectual, comportament de intelectual!! Nu ca in Franta n-ar fi balacareala, ca n-o intalnim doar pe plaiurile mioritice, dar in studio, cand vorbeste acest om, balacareala se opreste!! La noi, nu stiu cat la suta din populatie poate sa inteleaga un intelectual si chiar ma gandeam ca ceea ce s-a intamplat la mineriade nu e chiar inexplicabil. Televiziunile noastre de stiri, cu mici exceptii, nu cresc nivelul mediu, de la noi, al populatiei. Partea proasta e ca la noi dominanta e balacareala, nu discursul intelectual.

Este foarte interesant ce remarca fostul premier, Dl. Adrian Nastase, referitor la PSD, ca om care cunoaste bine lucrurile din interiorul partidului:

„PSD trebuie reideologizat in spatiul stangii moderne europene, deoarece în partid nu mai au loc dezbateri de idei. Exista riscul ca, in PSD, sa ajungă în poziţii importante persoane atrase doar de avantajele participării la guvernare, fără a avea convingeri social-democrate. Un partid modern nu poate funcţiona doar pe criterii tranzacţioniste, fără o comunitate de valori împărtăşite. În ultimii 7-8 ani PSD nu a mai produs niciun document ideologic, prin care să fie stabilite abordările partidului faţă de transformările din societatea românească şi din lume;”

Corect!! Si e bine spus: reideologizat. Si nu oricum. Ci „in spatiul stangii moderne europene”! Dar sa privim ce se intampla in societate si as relua fraza subliniata de fostul premier astfel: cu toate ca ” in ultimii 7-8 ani PSD nu a mai produs niciun document ideologic, prin care să fie stabilite abordările partidului faţă de transformările din societatea românească şi din lume”, PSD a castigat detasat alegerile in conditiile unui absenteism pronuntat, iar populatia, in proportie de peste 40% – dupa cum arata sondajele – ii acorda incredere acestui partid. Dl. Nastase remarca de asemenea foarte bine: „Un partid are nevoie de disciplină şi organizare, dar acestea nu trebuie confundate cu o gestiune a puterii bazată pe frică” – dar cu toate acestea peste 40% din populatie are incredere in acest partid. De aici rezulta – si asta e partea cea mai proasta – ca pentru o mare parte din populatie, pentru majoritatea populatiei, astfel de lucruri nu prea conteaza. Cu alte cuvinte: „Si ce daca in 7-8 ani PSD n-a mai produs niciun document ideologic? Si ce daca gestiunea puterii e bazata pe frica? N-are importanta!”. Se remarca lipsa de atitudine chiar si in interiorul PSD si a trebuit sa vina aceasta criza politica ca sa se ia o atitudine in acest sens, altminteri s-ar fi tolerat aceasta stare de lucruri in continuare. Daca e sa analizam aceasta stare de lucruri din PSD, observam ca populatia care simpatizeaza cu acest partid si-l voteaza, de fapt nu-l ajuta deloc prin lipsa de atitudine, inclusiv prin lipsa de atitudine a intelectualitatii de stanga. Ci tolereaza indiferent o astfel de stare de lucruri.

Ce ar rezulta din astfel de stari de fapt? As spune ca avem o mare parte din populatie mai degraba indiferenta la peisajul politic din Romania. Dar, pe de alta parte, si o mare parte din populatie care nu se simte reprezentata de actualele partide politice de la noi, cu atat mai putin de catre cele europene, desi nu se vede o reactie decat preponderent sub forma unui absenteism pronuntat la vot. De asemenea, avem in societate o mare inertie sociala si din aceasta cauza avem o slaba implicare a oamenilor obisnuiti in politica. In Franta, in partidul D-lui. Macron, au existat tineri sub 30 de ani care au ajuns in Parlament. Este foarte interesant ca in Franta s-a gasit aceasta solutie de cooptare in politica a tineretului, care s-a manifestat nu doar o singura data prin proteste de strada. Am avea o mare problema daca rezultatul unor alegeri libere si corecte – libere si corecte, subliniez asta – ar fi, de fapt, unul fals datorita neprezentarii la vot, cauzata de faptul ca majoritatea populatiei nu se regaseste in oferta politica. Sau daca ceea ce ofera partidele politice ar fi ceva fals, adica ceva ce doar in aparenta ar corespunde asteptarilor populatiei.

Spuneam in postarea trecuta despre forte politice care sa conduca tara catre modernitate. In 1990 am avut o principala forta politica in acest sens: FSN. Apoi au fost partidele istorice care au format CDR. Au fost forte politice care si-au asumat obiective strategice: Partenerariatul Strategic cu SUA, integrarea Romaniei in UE si NATO, punerea tarii pe fagasul economiei de piata. Nu dezvolt acum o discutie despre realizarile si nerealizarile perioadei. Vreau doar sa spun ca acum s-ar putea sa fie nevoie de forte politice noi capabile sa continue acest drum al modernizarii. Evident, nu ne putem intoarce in trecut si nu putem sa reluam formule din trecut, mai ales ca vorbim de o alta perioada si pe atunci lucrurile erau altfel. Acum ar fi nevoie de forte politice care sa consolideze obiectivele strategice pe care le-am atins dupa eforturile din anii ’90, care sa raspunda asteptarilor Romaniei anului 2017 si care sa atinga noile obiective strategice cum ar fi, spre exemplu, intrarea in Spatiul Schengen. Noi ar trebui sa ne gandim la viitor si la faptul ca lumea din jurul nostru e intr-o continua schimbare. Progresele tehnice inregistrate pe plan mondial sunt mari si ne influenteaza viata, in vreme ce Romania balteste intr-o stare de competitivitate redusa.

E foarte greu de spus, daca nu chiar imposibil, spre exemplu daca avem partide care sa inteleaga si sa reprezinte cu adevarat tineretul actual al tarii. PNL reprezinta tineretul tarii, tinerii nascuti dupa 1990? PSD ii reprezinta pe acesti tineri care nu au cunoscut comunismul? USR poate…? Romania sa afla inca in matricea anilor ’90, desi societatea a evoluat. Se vede si din ce spunea fostul premier, Dl. Nastase, legat de „gestiunea puterii bazata pe frica”. Aceasta matrice politica de care vorbeam nu s-a prea schimbat, desi ecuatia politica nu mai e aceeasi. PSD, spre exemplu, n-a facut nimic spre a-i intelege pe tinerii care protestau in iarna in fata Palatului Victoria – i-a catalogat imediat ca ar fi sorosisti, oamenii scosi de multinationale in strada si alte prostii. Au facut un contramiting aducand acolo oameni din judete care voteaza preponderent cu PSD. Asa cum nu i-a inteles nici pe cei din diaspora si nu prea a facut eforturi ca sa-i inteleaga. Au curs, de regula, la fel, acuze la adresa lor. De asemenea, ar trebui spus ca reforma clasei politice, bazata pe anticoruptie, nu a condus la cele mai bune rezultate. Noi ar trebui sa ne gandim serios la aceste lucruri si constat cu tristete ca e o slaba preocupare in acest sens.

Fostul premier, Dl. Nastase, constata cu temei ca „modul de constituire a Cabinetului a generat nemultumire” – cititi postarea, e interesanta! Dar uitati-va cum voteaza populatia: la Primaria Bucurestiului au votat-o pe Gabriela Vranceanu-Firea, scriam aici despre asta si aratam:

„Eu stau si ma intreb care sunt calitatile D-nei. Gabriela Vranceanu-Firea pentru ca sa ocupe o asemenea functie ca cea de primar al Bucurestiului… N-am auzit, totusi, de marile calitati manageriale pe care le-ar poseda sau de experienta in administratie pe care ar avea-o… Sorin Oprescu condusese, totusi, un spital… PSD vine cu un star ale Antenelor, dar interesanta e parerea buna pe care dumneaei o are despre Traian Basescu:

„Ştie să facă ştiri, să pună etichete, este deschis, jovial, este bine perceput de publicul mediu, sub nicio formă de cei care depăşesc acest nivel. Eu nu cred că un profesor universitar îl poate vota pe domnul Băsescu„

Dar multe mai stie sa faca Traian Basescu! 🙂Deci, in viziunea D-nei. Vranceanu-Firea, Dl. Basescu e un om foarte priceput! Auziti: „Eu nu cred că un profesor universitar îl poate vota pe domnul Băsescu” – ce sa intelegem din asta? Ca D-na. Firea vizeaza electoratul intelectual din Bucuresti si nu oricare ci acea categorie de la profesor universitar la academician? Dl. Basescu se poate multumi si cu aceia din categoria de la mediu la cea mai de jos… 😉 Foarte interesant! 🙂”

Si atunci stai si te intrebi: ce a contat pentru populatie cand a votat-o pe D-na Firea? Pentru ca in felul asta pot ajunge „miniştri numeroase persoane care nu erau cunoscute în partid şi nici nu puteau prezenta o carte de vizită profesională foarte convingătoare”, daca tot castigi alegerile si cu astfel de ministri si daca populatia nu mai are niciun criteriu limpede in a decide democratic prin vot. Evident ca astfel de lucruri ar trebui urgent corectate pentru ca din starea asta tulbure nu poate iesi ceva bun. O scadere a calitatii democratiei conduce catre regres iar consecintele se traduc prin crize politice si societale. Dar ce este mai grav e faptul ca nu gandim pe o perspectiva mai larga de timp, analizand politic si propunand niste solutii politice viabile, fezabile care sa conduca spre propasirea tarii, fara a te situa in contratimp cu „propasirile timpului de fata”, cum se exprima Kogalniceanu, sau fara a te amagi ca esti in ton cu „propasirile timpului de fata”, dar, de fapt, sa ramai intr-o matrice care cu greu se schimba.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.