Cred ca a avut dreptate Corneliu Coposu…

Tot pe teme de natiune-nationalitate un deosebit de interesant articol al maestrului Ion Cristoiu:

Cînd George Călinescu îl denunța pe Corneliu Coposu ca fascist Ambasadei URSS la București

„Pe vremea cînd se lupta – de pe poziții democratice, în numele unui partid care dădea mari speranțe celor interesați de o Românie modernă, europeană – cu FSN-ismul atotputernic, un soi de PCR-ism în variantă perestroikistă, Corneliu Coposu a fost acuzat de propaganda oficială că s-ar fi remarcat în anii 1944-1947 doar ca un soi aghiotant de-al lui Iuliu Maniu, un fel de ține-cal al liderilor istorici ai PNȚ.

În presa vremii de instaurare a comunismului, am găsit însă recunoașterea publică a adevărului că în anii imediat postbelici Corneliu Coposu era deja o personalitate a partidului și prin asta a scenei politice. În plină campanie pentru alegerile cruciale din 19 noiembrie 1946, George Călinescu polemizează în două numere din Națiunea (14 octombrie 1946 și 16 octombrie 1946) cu Corneliu Coposu identificîndu-l drept ideologul PNȚ.

Națiunea era oficiosul unui partiduleț satelit al PCR – Partidul Național Popular – înființat de comuniști în ianuarie 1946 pentru a crea în Occident imaginea unei largi coaliții de Centru-Stînga – BPD – conduse de PCR angajate în bătălia electorală împotriva partidelor istorice PNȚ, PNL și PSD (Titel Petrescu).

George Călinescu era doar membru în Biroul Executiv al PNP.
Cu toate acestea, prin Națiunea, cotidian creat și condus de geniul de arhitect de gazete, dar mai ales prin editorialul publicat zilnic pe prima pagină, George Călinescu a făcut pentru comuniști, în bătălia publicistică înverșunată din campania electorală, mai mult decît toți membrii PNP la un loc.

Cele două articole, intitulate „Neo- legionarii”, nu pot fi înțelese fără o raportare la atmosfera de după 23 august 1944. Așa cum, în prezent, acuzația de corupt, de penal, e folosită intens în confruntarea politică, la vremea respectivă, era folosită intens acuzația de fascist, de neo-legionar. În confruntarea politică, publiciștii afiliați PCR lansau cu huiet acuzații de fascist, de neo-legionar publiciștilor și politicienilor care se opuneau BPD. Azi, acuzația de corupt, de penal, vizează nu atît electoratul, puțin interesat de lupta împotriva corupției, cît mai ales Ambasada SUA, de la București, cea care și-a propus o așa zisă curățire a clasei politice, evident folosind pentru asta Binomul SRI-DNA și rețeaua de ofițeri acoperiți din presă. Între 1944- 1947, acuzația de fascist, de neo- legionar era o formulă mizeră de a-i denunța pe adversarii PCR Ambasadei URSS la București, cea care avea misiunea de la Moscova să curețe clasa politică de fasciști.

În acest context, cele două articole ale lui George Călinescu nu sunt simple polemici de idei, ci denunțuri:
George Călinescu îl denunța pe Corneliu Coposu Ambasadei URSS la București că e fascist!

I

„Nu ştim despre d. Corneliu Coposu altceva decît că e membru al partidului N.-Ţ., şi unii zic că ar avea acolo oarecare trecere. Văd că d. Coposu aspiră la rolul de doctrinar al partidului, deoarece a ţinut în faţa tineretului n.-ţ. o conferinţă al cărei rost a fost să stabilească „temeiul orientării ideologice” a respectivului tineret. Titlul, foarte semnificativ, al conferinţei este „Naţionalismul reflectat în programul P.N.Ţ.”.

Să nu fie cu supărare, conferinţa d-lui Coposu e confunză în idei şi stîngace în expresia ideologică şi reia fără acuitate filosofică vechi idei gîndiriste. Nichifor Crainic a devenit un mentor al partidului, precum bag de seamă.

C. Coposu zice în substanţă aşa: „Naţiunea este alcătuirea socială a celor care sînt legaţi prin atributul naşterii lor”; „Naţionalitatea este o creaţiune a naturii, elaborată de voinţa destinului”; „Un popor nu devine o naţie, pînă cînd nu primeşte conştiinţa limpede a menirii sale”; „În existenţa fiecărui popor istora înregistrează la un moment dat voinţa acestuia de a fi o naţiune” etc.

Iată cea mai mare babilonie ideologică pe care am citit-o vreodată. D. Coposu foloseşte, întîi de toate greşit, termenii popor şi naţiune, admiţînd anterioritatea celui dintîi. Popor înseamnă, în sens larg, totalitatea membrilor unei înjghebări statale, ca de pildă popor francez, popor american, etc., ceea ce nu exclude componenţa multinaţională a acestei instituţii. Astfel poporul american, poporul sovietic sînt alcătuite din elemente de felurite naţiuni, în anume proporţii. Naţiune însă vreasăzică, aşa cum d. Coposu însuşi spune, totalitatea acelora legaţi prin atributul naşterii lor şi de obcei vorbind o limbă comună. Dar folosirea limbii comune are semnificaţie numai întrucît acestă limbă reprezintă un grai moştenit, congenital, fiindcă în Statele Unite poporul american, vorbeşte oficial l. engleză, dar acasă mulţi folosesc şi limba naţiunii căreia aparţin (română, italiană, cehă etc.). Într-un cuvînt întîi există naţiunea, care poate fi şi nomadă şi apartidă apoi apare poporul. Într-un singur înţeles d. Coposu poate să aibă dreptate, că se pot ivi naţiuni noi în urma unei unităţi poporale. Astfel Statele Unite au început prin a fi un stat multi-naţional şi poliglot şi se îndreaptă încet către forma naturală a unui stat al „naţiunii americane”.

O a doua confuzie a d-lui Coposu e aceea de a presupune odact că „naţiunea” e un fenomen natural, iar altădată că e un produs al voinţii, adică al conştiinţei. Oricît conştiinţa e şi ea, privind lucrurile foarte de sus, o manifestare a naturii, noi deosebim în mod curent fenomenul natural, care apare spontan, de fenomenul spiritual care e o manifestare a conştiinţei, şi admitem că legile naturii se deosebesc de cele ale spiritului. Vorba este acum, ce-i naţiunea? Un fenomen spiritual, explicabil final, ca un efect al voinţei, sau unul natural, adică necesar, sau mai simplu, ivindu-se de la sine, fie că vrei fie că nu vrei? Desigur că naţiunea e un fenomen, natural, ivindu-se, crescînd şi murind, ca orice manifestări biologice. Cocoşul nu are trebuinţă a şti că e galinaceu ca să cînte cocoşeşte şi să fie cocoş iar un Român din America ori din Balcani se trezeşte a vorbi româneşte şi a fi născut din părinţi români în chip fatal. Conştiinţa a putut face altceva: să arate Românului din Moldova, Muntenia şi Ardeal că ar fi potrivit, de vreme ce sînt de aceeaşi naţie şi de aceeaşi limbă, să se unească în acelaşi popor verbi gratia în acelaşi stat. Asta e altă poveste.

Aplicînd cele de mai sus la naţiunea română, are haz d. Corneliu Coposu să pretindă că abia prin Şcoala latinistă am început să devenim naţiune şi să insinueze că propriu-zis de-abia prin sforţările grozave ale partidului Naţional-Ţărănesc noi vom ajunge la desăvîrşirea acestei forme a naturii. Naţiunea română stimate domnule Coposu e o realitate firească şi ca atare independentă de programele partidelor, iar linguiştii şi istoricii caută să descopere cînd s-a ivit acest fenomen etnic ce precedează cu mult peste un mileniu naşterea d-lui Maniu. Aşa să ştii dumneata”.

II

„Văzurăm că d. Coposu face în numele partidului N.-Ţ. confuzie între popor şi naţiune şi pretinde că naţionalitatea e un efect al educaţiei şi un punct esenţial din programul sus-zisului partid. Noi am observat că naţiunea e un fenomen natural care prin urmare există fără a fi nevoie a face asupra-i atîtea teorii programatice.

Pornit în direcţia confuză că naţiunea e o idee normativă, d. Coposu reia după Gîndirea lui Nichifor Crainic anume comandamente, pe care de altfel le amestecă uneori cu noţiunea de lege naturală, din veritabilă incertitudine logică sau numai pentru a acoperi violenţa catechismului. Astfel presupune ca o condiţie a naţiunii „pămîntul” însă, atenţie, nu vrea să spună cum că pămîntul înrâureşte asupra naţiunii, ci dimpotrivă că naţiunea urmează să-şi agonisească pămîntul, sau mai limpede „graniţele fireşti”. Deci cîtă vreme n-ai graniţele nu eşti o naţiune în sensul desăvîrşit al cuvîntului. Asta e o aberaţie fiindcă naţiunile, există şi fără graniţe, adică chiar şi fără stat şi Evreii în primul rînd sînt o dovadă. Bascii trăiesc în Franţa şi Spania, vorbind o limbă proprie euskara, sunt o naţiune fără doar şi poate, însă fără „pămînt”. Spaniolii sînt şi în Europa şi în lumea nouă, etc., etc.

Alt comandament este pentru d. Coposu „rasa” (cum am zice „naţiunea”), adică precum ca o „naţiune” (propriu-zis un „popor”) să fie de acelaşi neam. Elveţia conţine trei naţii, care rezistă ca atare, avînd totuşi conştiinţa unitară a „poporului elveţian”. Noi Românii într-adevăr constituim un Stat în care poporul e alcătuit în majoritate din naţiunea română, fără a putea tăgădui dreptul altor naţiuni trăind laolaltă cu noi să aibă conştiinţa de a fi membre ale poporului nostru. Ba mai mult, putem bănui că, aşa precum s-a mai întîmplat şi fără nici o constrîngere, pe cale curat naturală, unii cetăţeni români se vor absorbi în naţiunea română, Statul român cuprinde ceva mai mult decît naţiunea română, iar naţia română există şi în afara graniţelor statului român, şi dacă poporul român a putut să ia fiinţă este tocmai pentru că a existat dincolo de orice consideraţii de graniţi o naţiune română, pe lîngă care s-au alăturat şi alte grupuri naţionale.

Alt comandament este pentru d. Coposu „religia”, care contribuie la „conştiinţa de unitate şi destin” a naţiunii. Religia nu are însă de a face cu noţiunea de naţie, şi în virtutea fatalităţii naşterii, naţiunea este ceea ce este, indiferent de religie. Germanii au fost politeişti, apoi catolici, acum sînt unii catolici, mulţi reformaţi. Dacii şi Romanii au fost păgîni, noi sîntem acum unii ortodoxi, unii catolici uniţi, şi eu dacă vreau mă închin lui Buddha şi tot român sînt, mai român decît d. Coposu, care e mai mult naţional-ţărănist.

Cît priveşte comandamentul: „un rege, o dinastie”, el nu e serios. Noi, fireşte, ne iubim regele şi dinastia, şi nici vorbă nu poate fi de a face vreo aplicare la secolul nostru. Dar istoria unei naţiuni nu se determină prin forma de guvernămînt. Franţa a fost fanatic regalistă şi de a devenit republicană, Roma republicană din antichitate, a evoluat spre forma imperială. Formula statală într-un cuvînt e independentă de viaţa organică a naţiunii.

Dacă interpretăm naturalistic teoriile d-lui Coposu se-nţelege că putem admite cum grano salis că, în relaţia cu un fragment al istoriei, o naţiune primeşte înrîuriri de la sol, de la religie şi are preferinţă pentru unele instituţii. Definiţii nu-i posibil să dăm.

De fapt toată „conferinţa” d-lui Coposu îmbracă în veşminte ştiinţifice programul naţional-legionar al partidului n.-ţ. Alcătuit pentru ameţirea capetelor unor tineri care n-au încă priceperea mersului necesar al vieţii unui Stat, program avînd ca puncte esenţiale: România a Românilor, România ortodoxă, Trăiască Regele şi… „graniţele fireşti”.

Cît despre acestea din urmă e bine să se ştie următoarele: sînt fireşti graniţele pe care ni le hărăzeşte firea în decursul feluritelor ei manifestări istorice. Şi mai mult nu e de zis.”„

In primul rand, as dori sa spun ca in expozeul D-lui. Calinescu e o greseala, cel putin daca ne luam dupa definitiile actuale, cand afirma:

„Într-un cuvînt întîi există naţiunea, care poate fi şi nomadă şi apartidă apoi apare poporul.„

Sa citim ce spune DEX-ul la cuvantul „popor„:

„POPÓR,popoare,s. n.1. Formă istorică de comunitate umană, superioară tribului și anterioară națiunii, ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu, vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală.” (subl. mea)

Insa greseala aceasta nu este una decisiva, ci mai mult de forma,

Corneliu Coposu

pentru ca, in limba romana, popor mai poate insemna si natiune, lucru regasit si in dictionarele mai vechi, de dinainte de Razboi. Spre exemplu:

”
„popór n., pl. oare (lat. pŏpŭlus, popor, it. pópolo, sard. pobulu, pv. poble, fr. peuple, sp. pueblo, pg. povo). Națiune, norod, mulțime de oamenĭ care aŭ aceĭașĭ limbă: poporu românesc se întinde de la Tisa pînă dincolo de Nistru. Fig. Mare mulțumire: tot poporu corbilor. Sărăcime, plebe: un om din popor. Public: tot poporu din sală. Totalitatea poporănilor uneĭ parohiĭ: poporu bisericiĭ Sfîntu Ion. Poporu ales orĭ poporu luĭ Dumnezeŭ, Jidaniĭ (după ridicula lor părere, căcĭ a fi popor parazitar nu înseamnă a fi ales!).

• sursa: Scriban (1939)

popor n. 1. mulțime de oameni din aceeaș țară care trăiesc sub aceleași legi: poporul român; 2. fig. mulțime în genere: popoare de muște, popoare de tunete EM.; 3. parte din populațiunea unei țări, a unui oraș, care e mai puțin înstărită și care trăiește din munca mâinilor: un om din popor; 4. parohie. [Termen necunoscut vechii limbi (vorba cu adevărat populară e norod), pare o romanizare după it. popolo; cf. pentru sensul 4, it. popolo, parohie, și Tr. pleban, poporan sau enoriaș].

sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
POPÓR s. 1. națiune, neam, (înv. și pop.) noród, (înv.) límbă, semințíe. (~ul român.) 2. norod, țară, (pop.) óbște. (Întregul ~ s-a ridicat la luptă.) 3. (mai ales în limbajul claselor exploatatoare) gloată, mulțime, norod, plebe, prostime, vulg, (înv. și reg.) poporíme, (înv.) calabalî́c. (Ce s-a strîns atîta ~?) 4. neam, populație, seminție, (pop.) noród, (înv.) lúme, rúdă, rudénie. (Un ~ de viteji.)

sursa: Sinonime82 (1982) „

Am dat aceste definitii pentru ca limba romana e foarte bogata in sensuri si am considerat ca ar fi interesant sa vedem cateva.
Nu insist, deci, asupra acestei greseli formale care, de fapt, nu e o greseala…

De ce are, totusi, dreptatea sa Dl. Coposu?

George Calinescu si Alice Vera (1930) – v. aici

Cand vorbim de Corneliu Coposu vorbim despre Partidul National-Taranesc. Cu alte cuvinte, acest partid reprezenta in plan politic aceasta patura sociala: taranimea. Care, prin natura ocupatiei sale de baza e mult mai legata de pamant decat cei traitori la oras. De aceea felul in care un taran vede si se raporteaza la chestiunea nationala, felul in care vede nationalitatea – cetatenia e diferit fata de viziunea populatiei traitoare in mediul urban.

Spre exemplu, in mediul urban poti lucra intr-un birou, la stat sau la o firma privata. Care e legatura ta cu pamantul? Niciuna! Sau, de exemplu, sa luam categoria oamenilor de afaceri. Un om de afaceri isi poate muta oricand afacerea sa, din motive de maximizare a profitului, sa zicem la Ruse, in Bulgaria. Se vede foarte clar in cazul firmelor multinationale care, asa cum le arata si denumirea, nu sunt legate de un anumit loc sau de o anumita natiune. Mai ales ca o astfel de firma poate oricand sa-si mute locatia, cum a fost in zilele noastre cazul firmei Nokia care a plecat de la Cluj, dupa ce a stat o scurta perioada de timp acolo.

Muncitorul, de asemenea, nu e legat de pamant. Daca, spre exemplu, intreprinderea in care el lucreaza da faliment, el isi va gasi de lucru in alta parte, fiind si nevoit s-o faca. Acest fenomen s-a intamplat in Romania, dupa Revolutie, cand in urma falimentului multor intreprinderi de stat au plecat milioane de oameni peste hotare, la munca. In Spania,Italia etc.

Pe cand taranul, mai ales in vremurile vechi, era cel mai puternic legat, inclusiv sufleteste, de pamantul pe care il lucra si care il hranea. Conceptia D-lui. Coposu legata de nationalitate nu este una nici fascista si nici crestina, atata vreme cat vorbeste despre „vointa destinului”. Ci se vrea una taraneasca, dupa patura sociala pe care o reprezinta partidului dansului. Cu alte cuvinte, trebuia o conceptie apropiata de viziunea taranului – Dl. Coposu asta a incercat sa faca.

Spre exemplu: „Naţiunea este alcătuirea socială a celor care sînt legaţi prin atributul naşterii lor” este mult mai aproape de viziunea unui taran legat de glie. Sa nu uitam ca inca din Evul Mediu, o lunga perioada de timp, taranul, desi lipsit de drepturi – adica iobagul – era legat de pamant de catre stapanire, daca vreti intr-un mod, hai sa-i zic asa, juridic. Taranul nu se gandea ca s-ar putea sa plece sa lucreze in Spania si sa devina cetatean spaniol. Cu atat mai putin pe vremea aceea, sa se considere european in sensul de azi al cuvantului. Ideologia PNT in aceasta privinta – cea a nationalitatii – trebuia, fireste, sa fie apropiata de felul de a gandi al taranului, pentru ca PNT pe acestia ii reprezenta, mai ales ca ar fi trebuit sa gaseasca si solutii la diversele probleme legate de mediul rural, foarte mare in Romania acelor vremi. Pe de alta parte era si un partid national, dar, observati, taranesc. Cu alte cuvinte, elementul national fundamental si definitoriu era taranul. Nu muncitorul, nu orasanul, nu omul de afaceri etc. Ci taranul, ca de asta i se zicea National-Taranesc.

Dl. Calinescu ar fi trebuit sa observe aceste nuante si sa nu se grabeasca cu etichetarile pentru ca de la Coposu la Alexandru Vaida-Voievod, ca sa dau un exemplu, e cale lunga. Frontul Romanesc trebuie sa-l consideram ca diferit fata de PNT. Este adevarat ca Alexandru Vaida-Voievod si al sau Front Romanesc s-au rupt din PNT, dar asta nu inseamna ca au pastrat si doctrina PNT. Ci au migrat catre fascism, antisemitism, iata, economic, desi sustineau monarhia. Totusi, Corneliu Coposu a reprezentat PNT, nu altceva, din cate stiu.

Sigur, astfel de polemici sunt normale in vremuri normale. Intr-o democratie, evident ca e normal sa polemizezi si chiar e de dorit. Numai ca vremurile de atunci nu erau unele normale. Iar comunismul care se instaura atunci a fost adus de tancurile sovietice.

Rusii nu ne-au furat doar pamanturile, impiland populatia romaneasca majoritara din Basarabia si Bucovina de Nord, dar ne-au adus si ateismul, si comunismul cu toate crimele sale.

Previziuni

Iata ca se apropie alegerile legislative si m-am gandit sa incerc si eu niste previziuni. Din cate am inteles eu, PSD ar conduce in toate sondajele de opinie efectuate pana acum. Problema ar fi cu cat pentru ca un procent de 44% cu care l-ar da unii castigator nu mi se pare verosimil.

Eu cred ca lupta intre PSD si PNL va fi mult mai stransa decat isi inchipuie unii.

Sa le luam asa: avem cateva partide mici (sa le spunem asa) si doua partide mari.

Partidele mici, dar importante in felul lor, ar fi: ALDE (Tariceanu), USR, PMP, PRU, Alianta Noastra Romania, PRM si UDMR. USR, partid prea nou infiintat, ce provine din USB, n-are cum sa aiba prea mare relevanta la nivel national. A-l credita cu peste 10% mi se pare hiperoptimist. Acelasi lucru in privinta Aliantei Noastre Romania, dar si in privinta PRU, partid care a inceput, practic, sa existe de cand s-a auzit ca un Sebi Ghita sau Mirel Palada ar avea vreo legatura cu acesta. UDMR – clasicul lor 6%. PMP vrea sa-l valorifice pe Basescu, insa el a sustinut taierea de salarii si pensii de pe vremea guvernarii Boc. Nu a fost demis din functie, dar romanii au votat masiv impotriva lui la ultima suspendare. Cel putin in al doilea mandat romanii, foarte multi dintre ei, s-au raportat antagonic la Basescu. Si apoi Basescu nu prea mai prezinta interes pentru ca a fost de doua ori Presedintele Romaniei. Ca posibil viitor premier – ceea ce cred ca-si doreste – nu se bucura de increderea necesara din partea romanilor. Iar atitudinile sale de acum, de cand nu mai e Presedinte contrasteaza puternic cu cele de pe vremea cand era Presedinte (spre exemplu cele referitoare la anticoruptie). Deci un astfel de lider de partid nu se mai poate constitui intr-o „locomotiva” pentru partidul sau. Basescu si-a incheiat, practic, cariera politica.

PRM de multa vreme e sub pragul electoral. Greu de spus daca va reusi sa-l treaca. Actorul Florin Zamfirescu e si nu e un castig… E mult mai probabil, dupa parerea mea, sa nu-l treaca.

ALDE este, in schimb o formatiune interesanta! Oamenii au trait bine pe vremea cand Tariceanu a fost premier. De asemenea, Tariceanu s-a opus lui Basescu! ALDE ar putea scoate un 8%.

Si acum sa facem socoteala: 4 partide – PRU, PMP, Alianta Noastra Romania si USR – se bat pentru acel „magic” 5%. Presupunem ca vor lua in jurul lui 5%. Deci avem 4×5=20% (1).

Avem ALDE, cum am mai zis cu 8% si UDMR cu 6% (2).

Din (1) si (2), facand o simpla adunare, rezulta ca aceste partide mici ocupa un spatiu electoral de 34% (3).

Din (3) rezyulta ca spatiul electoral ocupat de partidele mari – PSD si PNL impreuna – este de 100-34=66% (5). Este adevarat ca in acest spatiu exista si acele alte partide, carora sa le alocam 6% (6).

Din (5-6) rezulta ca spatiul electoral ocupat de partidele mari este acelasi cu al USL-ului. Diferenta este ca, acum, locul ALDE, care era parte din PNL, l-a luat PDL, cu care PNL e in proces de fuziune, ALDE si PDL fiind partide de acelasi spatiu politic, adica de acelasi procent.

De aici rezulta ca PSD si PNL se bat impreuna pe acest spatiu electoral de 60%. Asta inseamna ca impreuna nu pot avea mai mult de 60%.

O campanie mai anosta si inexistenta ca asta de acum nu cred ca a mai fost in Romania. Pe de alta parte, lideri din PSD, dar si din PNL, au probleme cu justitia, dosare penale, iar acest lucru decredibilizeaza partidele. E adevarat Gabriela Vranceanu Firea a castigat la Capitala la alegerile locale. N-am auzit ca D-na. Firea sa aiba probleme penale si lucrul asta a contat! Insa uitati-va la Liviu Dragnea, la Victor Ponta… De asemenea e o criza de lideri, atat in PSD cat si in PNL. Oamenii tineri, promovati la nivel de conducere in PSD, de care amintea D-na. Firea recent, nu se prea vad. La PNL, oameni cu experienta precum Ludovic Orban sau Crin Antonescu sau, de ce nu? , chiar Vasile Blaga, au fost scosi din joc prin diverse metode. De catre Sistem, desigur. In schimb incearca sa promoveze oameni noi si o conducere noua, nepatata de coruptie. Avem niste personalitati, spre exemplu Dacian Ciolos, pe care PNL doreste sa-l promoveze public, pe Florin Citu – si chiar cred ca era nevoie de un expert in economie, de un om care sa cunoasca bine ce inseamna o economie liberala si care sa vina cu idei, inclusiv de reforma, dar sa fie si deschis dialogului. Dl. Citu a si prezentat un program economic al partidului care mi s-a parut cu mult, mult mai realist decat cel al PSD.

In asemenea conditii – ma intorc acum cu analiza la PSD – nu ai cum sa obtii 44%. A obtine in Romania 44% in alegerile legislative e si foarte greu, dar nu imposibil. Insa pentru asta iti trebuie lideri mari cu o carisma deosebita. Iar daca sunt printre cei de stanga care spun ca nu e nevoie de asa ceva, ca votul ar fi doar ideologic, gresesc. Si s-a vazut la prezidentiale ca Ponta – un om fara carisma si nu prea placut ca persoana – a pierdut. PSD nu mai are demult un Ion Iliescu, un Adrian Nastase sau Mircea Geoana care s-a batut de la egal la egal cu Basescu, in ciuda greselilor pe care le-a facut! Dl. Dragnea e condamnat penal cu suspendare, dar e departe de a fi un Ion Iliescu sau un mare om de stanga. Pe de alta parte nici sa nu umflam cu pompa performantele guvernarii Ponta. Iar programul lor economic actual e neconvingator.

Deci n-ar trebui sa credem ca in PNL, in ciuda erorilor pe care le-au facut, nu gasim si lucruri bune, iar in PSD gasim numai lucruri bune, care ar contrazice proverbul ce spune ca la pomul laudat sa nu te duci cu sacul.

PSD are un plus procentual, recunosc, fata de PNL. Nu cred ca el e unul mare.

PSD ar putea sa castige cu 34-36%, caz in care PNL ar avea, respectiv 26% – 24%. Insa e posibil sa avem un PSD chiar la 32% si un PNL la 28% (7).

Prezenta la vot mi se pare ca va fi aceeasi cu cea de la alegerile legislative din 2012: 41-42%.

Si mie mi se pare ca Iohannis ar fi dorit un PSD majoritar la 44%, in cazul in care PNL nu ar putea sa depaseasca 30%, tocmai pentru a asigura stabilitate. Bineinteles ca e o speculatie si nimic mai mult. Insa asa cum ar reiesi din analiza de mai sus, rezultatul va releva o situatie complicata in care nu va fi cu usurinta de format un Cabinet. PSD+ALDE vor avea impreuna maxim 44% si cu 5% de la PRU fac vreo 49% – asta vrea sa spuna ca nu e sigur ca vor depasi 50% pentru ca PSD, desigur, sa dea premierul. O alianta cu UDMR, in actualul context, poate fi privita drept problematica. Deci lucrurile nu sunt chiar atat de clare. Daca PSD ar obtine 44% inca ar fi clare pentru ca impreuna cu ALDE ar putea forma Cabinetul. Dar nu cred ca lucrurile stau chiar atat de clar.

Isterii maghiare

Desigur este regretabila atitudinea Ungariei fata de Ziua Nationala a Romaniei si ceea ce i s-a intamplat de curand D-lui. Dan Tanasa in Ungaria, scuipat de un extremist maghiar, Csibi Barna. Insa e foarte bine ca raspunsurile partii romane au fost moderate. Ca acestea trebuie sa fie in acord cu dreptul international in cel mai mare grad de scrupulozitate, cred ca e o axioma pentru ministerul nostru de Externe. In niciun caz nu sunt de acord cu pozitia adoptata de fosta mare glorie a tenisului romanesc, Dl. Ilie Nastase, pe care insa il inteleg. Insa noi nu trebuie sa raspundem ca ei si nici sa facem ca ei, nici sa raspundem cu forta. Cu ce am fi mai buni atunci? Pe de alta parte ei asta si asteapta, pentru ca altminteri de ce ar face astfel de provocari? Pe de alta parte, retorica asta e politicienilor si a extremistilor lor, cetatenii obisnuiti, romani si maghiari se inteleg, de regula, bine. Insa ei incearca sa determine, prin astfel de gesturi si atitudini o reactie necugetata din partea noastra, ca pe urma tot ei sa minta pe tot mapamondul ca „ii omoram” si alte aberatii de felul asta, doar, doar s-o prinde pe undeva, pe la vreo mare Cancelarie. Atitudinea partii romane trebuie sa fie moderata, dar ferma. Iar eventualul amestec rusesc in treburile interne ale Ungariei trebuie denuntat atat la Washington cat si la Bruxelles, daca e vorba de asa ceva. Iar pe de alta parte, trebuie vegheat la respectarea legii pe teritoriul tarii noastre, care e aceeasi pentru toti, atat pentru romani cat si pentru maghiari, care se bucura de aceleasi drepturi cetatenesti ca si romanii, ba chiar si ceva mai mult daca stau sa ma gandesc bine.

E adevarat, atitudinea asta a venit intr-o perioada electorala in Romania. Nu, nu cred ca va creste prea mult procentul vreunui partid nationalist de la noi. Chiar deloc, dar nu se stie. Pentru ca e vorba, cel putin asa imi lasa impresia, de o incercare a Budapestei de a influenta alegerile din Romania printr-o atitudine ostila fata de tara noastra. Deci sa creeze o emotie in acest sens. Nu cred ca vor avea sorti de izbanda, partidele mari absorbind socul- de vazut, de exemplu, aici cum a reactionat liderul PSD, Dl. Liviu Dragnea.

Interesant ce spunea Ilie Nastase…

Interesant este ce spunea in vara fostul mare tenismen:

HotNews

Ilie Nastase: Ies din politica. Acolo sunt doar interese personale si interese de partid, trebuie sa minti foarte mult

„Ilie Nastase a declarat ca, la finalul mandatului de senator, va iesi din politica, pentru ca in politica sunt doar interese personale si de partid, trebuie sa minti foarte mult, iar politicienii „se iubesc doar pe ei”, scrie News.ro. Fostul tenismen roman, care a implinit recent 70 de ani si a fost decorat de Klaus Iohannis, a declarat ca a intrat in UNPR pentru ca era bun prieten cu Gabriel Oprea si ca nu il intereseaza fuziunea dintre UNPR si PMP.

„Scandalurile intre politicieni si dintre partide ma deranjeaza foarte mult. Eu am intrat in politica ca sa invat ceva bun, dar nu am invatat nimic. Nu ma regasesc printre acesti oameni, si nici ei printre mine. Cred ca nu ma contacteaza alte partide pentru ca sunt incomod. Deci, imi termin mandatul si raman un simplu cetatean”, a declarat Ilie Nastase la Realitatea TV.

„Toate lucrurile bune, toti banii europeni se duc catre bogati, toate relatiile bune le iau ei, iar celorlalti nu le dau nimic. Eu mi-am facut treaba pe felia mea. Daca toti ne-am face treba pe felia noastra, cred ca tara ar duce-o mai bine, am fi toti eroi. Noi ne certam inainte sa incepem ceva. Cum, de exemplu, s-a intamplat cu Christoph Daum: Comitetul Executiv l-a votat pe Daum, iar noi ne certam pe ce o sa faca el, daca va ajuta sau nu echipa… Ce o sa inteleaga el? Ca noi suntem nebuni. Daca tot l-am pus acolo, haideti sa-l ajutam. Asta e la noi: nu vrem sa ajutam sa iasa bine. Si mai e expresia ￂasa e la noi, asta eￂ.  Nu mai e asa! Vreau altfel. Nimic nu e imposibil”, a adaugat el.

Intrebat de ce a decis sa renunte la politica si daca hotararea sa are legatura cu fuziunea recenta dintre PMP si UNPR, Ilie Nastase a raspuns: „Nu mai vreau, nu ma simt bine… Ce sa caut acolo (in Senat – n.r.)? Acolo sunt doar interese personale si interese de partid. Daca as avea puterea, le-as interzice sa puna drapelul Romaniei la partide. Pentru ca nu merita, ei nu reprezinta Romania, ci ei se reprezinta pe ei. Ei se iubesc pe ei si contractele pe care le fac (…) In politica trebuie sa minti foarte mult. In sport e altfel: fie castigi, fie pierzi. In politica trebuie sa minti”, a spus fostul tenismen.

Fostul tenismen a mai spus ca „la Senat toti sunt cam foarte bogati, acolo e intersul puterii si al influentei”.

„Eu nu m-am dus acolo sa influentez nimic. Eu nu votez ce imi spune liderul de grup. Nu ma intereseaza fuziunea dintre PMP si UNPR, nu stiu cine sunt ceilalti. Eu am intrat in UNPR pentru ca eram foarte bun prieten cu Gabi Oprea, care este un om de cuvant…. Nu am ce cauta cu Basescu. Eu am semnat cu Gabriel Oprea, mergeam cu el in alta parte, dar asa nu. Alianta e buna pentru PMP, pentru ca vin niste senatori acolo de la noi (de la UNPR – n. r.). Pe Basescu il ajuta foarte mult si sigur ca nici pentru UNPR nu e altceva”, a completat Nastase.

Congresele extraordinare reunite ale PMP si UNPR au aprobat miercuri in unanimitate protocolul privind fuziunea prin absorbtie a celor doua partide.

Senatorul UNPR Ilie Nastase a declarat, luni, pentru News.ro, ca nu s-a decis daca va parasi partidul dupa fuziunea cu PMP, dar a precizat ca i-au ajuns 10 ani cu un presedinte „chior in Tara Orbilor” si ca nu se duce la Traian Basescu.

„A facut alianta cu Basescu? Eu cu Basescu nu fac nimic. Nu am treaba cu Basescu. Nu pot sa spun daca ies din partid acum, dar eu nu ma duc cu Basescu. Pe mine nu ma controleaza nimeni, nu-mi spune nimeni ce sa fac. Eu fac doar ce vreau eu. Ii felicit pe actorii care au decis sa se retraga, foarte bine. Pentru mine discutia e clara, eu la Basescu nu ma duc. Mie imi ajunge, am avut 10 ani un presedinte chior in Tara Orbilor. Si acum sa ma duc la el? Ce sa fac, sa ma uit si eu intr-o parte, sau ce sa fac?”, a spus senatorul UNPR.”

 Si din aceasta declaratie care exprima o perceptie asupra vietii politice de la noi a unui om din interior, care e senator in prezent, nu rezulta ca un partid de la noi poate tasni in castigator cu 44%.

Sondaje…

In schimb iata aici un sondaj care da PSD drept castigator cu 44,6% (PNL are 29,3%, USR are 5,7%), aici un sondaj in care PSD are 40%, PNL are 25 % si USR 10%, si aici unul foarte recent, din cate inteleg, comandat de PNL:

Revista 22

Sondaj PNL despre alegerile parlamentare: PSD 38%, PNL 29%, USR 9%, ALDE 6%

„Un sondaj de opinie realizat de PNL si prezentat de stiripesurse.ro arata ca liberalii vor obtine doar 29% la alegerile din 11 decembrie.

Conform stiripesurse.ro, sondajul PNL arata ca la o prezență de sub 40%, PSD ar obtine 38%, PNL: 29%, USR: 9%, ALDE: 6%, PMP: 5% si UDMR: 5%.

O prezenta mai mare ar duce PSD spre 42%, PNL spre 34%, iar USR spre 12%.

Alina Gorghiu, presedintele PNL, a declarat in mod repetat că PNL va obtine peste 30% din voturile exprimate la alegerile parlamentare care vor avea loc duminica.

Sefa PNL a contrazis sondajul prezentat de USR care arata ca partidul lui Nicusor Dan a devenit a doua forta politica a tarii urmand sa obtina 19% din voturile alegatorilor la alegerile din 11 decembrie, in timp ce PNL era pe pozitia a treia cu 18%.”

Nu spune ca inseamna „o prezenta mai mare”, dar inteleg ca ar fi una de peste 45%.  Pe mine ma frapeaza ca USR e dat cu procente atat de mari: 9% si chiar12% in cazul in care creste prezenta la vot… Pe de alta parte, Alina Gorghiu acuza PSD ca ar duce un razboi psihologic cu sondaje contrafacute.

Insa sondajul prezentat de Stiripesurse si preluat de Revista 22 pare a avea alta logica ai anume: PNL: 29%, USR:9% amandoua fac 38%, PSD tot 38%. Seamana cu alegerile din 2008 cand PSD si PDL au fost la egalitate cu un procentaj, ceva mai mic, e adevarat, in jur de 33%. Totusi, procentele sunt ceva mai mari decat atunci si mai e un lucru important: pare, privind acest sondaj, ca Dreapta ar fi scindata in PNL si USR sau ca USR ar fi provenit din randul PNL, ar fi votanti PNL ce acum voteaza USR. Daca USR reprezinta un electorat educat, urban si sustine o economie care sa produca produse si servicii cu valoare adugata mare inseamna ca reprezinta din punct de vedere politic o fasie foarte stramta din societate. Or, el e creditat si cu 12% fara sa se adreseze, fara sa aiba mesajul politic fata de intregul electorat din Romania, ci adresandu-i-se practic doar unui segment foarte ingust din tot electoratul. Mai mult decat atat, partidul s-a constituit imediat dupa alegerile locale. E dubios cum intr-un timp atat de scurt au reusit o asemenea performanta: ca la o prezenta de sub 40% sa obtina 9%… Fara sa stim bine ce e cu partidul asta, ce fel de oameni are, daca are, de exemplu, oameni foarte bine pregatiti pentru a conduce un minister, daca are oameni cinstiti. Mie acest partid, care a crescut atat de repede la nivel national, aparent fara vreun motiv, nu-mi poate inspira incredere. Iar daca e vorba de un segment politic al PNL, nu prea inteleg de ce nu fuzioneaza cu PNL, intr-un mare partid liberal. Spun asa pentru ca este, cred, prematur sa discutam despre ce ideologie ar avea acest USR.

Strict aritmetic vorbind, USR poate obtine mai mult de 5% pe fondul scaderii sub 5% a unor partide precum PRU sau Alianta Noastra Romania. Eu le-am presupus cu sanse egale de a obtine pragul electoral si de a accede in Parlament. pentru ca nu prea vad de ce, spre exemplu, din doua partide de data foarte recenta si cu lideri relativ putin cunoscuti, preferintele trebuie sa se indrepte spre unul anume. Si de ce cetatenii n-ar vota cu ALDE, o formatiune rupta din PNL, intr-o proportie mai mare pentru ca pe vremea lui Tariceanu omul, cetateanul obisnuit a dus-o mai bine? Adica sa-l prefer pe Nicusor Dan, despre care nu stim mai nimic in detrimentul lui Tariceanu, care a fost premier si are notorietate mare, pe vremea caruia poporul a dus-o mai bine decat pe vremea lui Basescu? De ce?

Dupa parerea mea, nu trebuie confundat USB, care a obtinut un scor foarte bun in Bucuresti la alegerile locale cu USR. Inteleg ca Nicusor Dan ar fi fost implicat de mai demult atat in lupta electorala pentru Capitala cat si in sustinerea unor proiecte. De asemenea nu avea dasare penale, a contat si asta. Insa acum vorbim la nivel national iar lucrurile sunt mult diferite.

Puteti citi despre alte sondaje aici.

In orice caz, PSD nu a obtinut nici in 2000 un scor de 38% si nici in 2004, cand a castigat alegerile legislative, in ambele cazuri sub 38%. Mi se pare probabil sa se repete situatia din 2004, citez din Wikipedia:

”

Senate

e • d Summary of the 28 November 2004 Senate of Romania election results

Parties and alliances		Votes	%	Seats
	National Union PSD+PUR (Uniunea Naţională PSD+PUR) Social Democratic Party (Partidul Social Democrat) Humanist Party of Romania (Partidul Umanist din România)	3,798,607	37.2	57
	Justice and Truth Alliance (Alianţa Dreptate si Adevăr) National Liberal Party (Partidul Naţional Liberal) Democratic Party (Partidul Democrat)	3,250,663	31.8	49
	Greater Romania Party (Partidul România Mare)	1,394,698	13.6	21
	Hungarian Democratic Union of Romania (Uniunea Democratică Maghiară din România)	637,109	6.2	10
	New Generation Party (Partidul Noua Generaţie)	241,486	2.4	–
	Christian-Democratic National Peasants’ Party (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat)	196,027	1.9	–
Total (turnout 56.5%)				137
Source: Biroul Electoral Central

Chamber of Deputies

Party	Votes	%	Seats	+/–
National Union PSD+PUR	3,730,352	36.61	132	–23
Justice and Truth Alliance	3,191,546	31.33	112	+51
Greater Romania Party	1,316,751	12.92	48	–36
Democratic Union of Hungarians in Romania	628,125	6.17	22	–5
New Generation Party	227,443	2.23	0	0
Christian Democratic National Peasants’ Party	188,268	1.85	0	New
Democratic Force Party of Romania	79,376	0.78	0	New
Ecologist Party of Romania	73,001	0.72	0	0
Social Democratic Roma Party of Romania	56,076	0.55	1	0
Romanian National Unity Party	53,222	0.52	0
People’s Action Party	48,152	0.47	0	New
United Socialist Party	44,459	0.44	0	New
Democratic Forum of Germans	36,166	0.35	1	0
Romanian Workers’ Party	35,278	0.35	0	New
Union for Romanian Reconstruction	32,749	0.32	0	New
Socialist Alliance Party	28,429	0.28	0	New
Romanian Socialist Party	28,034	0.28	0	0
National Christian Democratic Party	27,650	0.27	0	New
New Democracy Party	20,926	0.21	0	New
Social Democratic Party „Constantin Titel Petrescu”	20,318	0.20	0	0
People’s Alliance of Christian Democrats	18,594	0.18	0	New
Democratic Youth Party	16,271	0.16	0	New
Bulgarian Union of Banat–Romania	15,283	0.15	1	0
Third Millennium Party	15,109	0.15	0	New
Alliance for a United Romania	15,041	0.15	0	New
Party for the Motherland	14,882	0.15	0	0
Union of the Ukrainians of Romania	10,888	0.11	1	0
Community of the Lippovan Russians in Romania	10,562	0.10	1	0
Union of Croatians of Romania	10,331	0.10	1	0
Union of Armenians of Romania	9,810	0.10	1	0
Association of Macedonians of Romania	9,750	0.10	1	0
Cultural Association of Slavonic Macedonians of Romania	9,595	0.09	0	New
Federation of the Jewish Communities in Romania	8,449	0.08	1	0
Democratic Union of Croatians of Romania	7,769	0.08	0	0
Democratic Turkish Union of Romania	7,715	0.08	1	0
Ethnic Turks Association	7,396	0.07	0	New
Hellenic Union of Romania	7,161	0.07	1	0
Union of Serbs of Romania	6,643	0.07	1	0
Turco-Muslim Union of Romania	6,517	0.06	0	New
Democratic Union of Turkish-Muslim Tatars	6,452	0.06	1	0
Democratic Association of Slavonic Macedonians of Romania	6,344	0.06	0	New
Bulgarian Cultural Association of Romania	6,240	0.06	0	0
Association of Italians of Romania	6,168	0.06	1	New
Democratic Union of Slovaks and Czechs of Romania	5,950	0.06	1	0
Union of Poles of Romania	5,473	0.05	1	0
Italian Community of Romania	5,181	0.05	0	–1
Cultural Union of Poles of Romania	5,159	0.05	0	New
League of Albanians of Romania	5,011	0.05	1	0
Bratstvo Community of Bulgarians in Romania	4,065	0.04	0	0
Cultural Union of Ruthenians of Romania	2,871	0.03	1	0
People’s Party of Romania	2,336	0.02	0	New
Force of Justice	1,123	0.01	0	New
Independents	51,646	0.51	0	0
Invalid/blank votes	599,641	–	–	–
Total	10,787,450	100	332	–13
Registered voters/turnout	18,449,344	58.47	–	–
Source: Nohlen & Stöver, Global Elections Database

”

Facand abstractie de partide ce au disparut practic de pe scena politica – spre exemplu: Partidul Noua Generatie – scorul de aproape 13% obtinut de PRM poate fi obtinut de doua noi partide nationaliste nou create (unul 5 sau 6%, celalalt la fel) si amandoua in jur de 10% – de asta si am pus mai sus 5% la patru partide si pot sa vina si vreo 3% de la PRM. Iar la varf – PSD si PNL, procentual vorbind, desigur, lucrurile pot ramane neschimbate. De remarcat ca Alianta DA a insemnat PNL+PD care a avut drept principal adversar acelasi PSD.

Deci si „varianta 2004” e una posibila privind rezultatele alegerilor. De observat in trecutul recent dar si in cel de alaltaieri, ca sa zic asa, ca PSD nu a putut obtine peste 40%. In schimb PNL poate salta usor peste 30%. De asemenea, putem avea cele doua mari partide PNL si PSD la o aproximativa egalitate, ca in 2008, in jurul lui 33%. Cam asta e paradigma si nu vad sa se schimbe ceva spectaculos. Pe de alta parte, daca ne uitam la rezultatele alegerilor din 2004, vom observa ca partidele mai mici si, tot asa ca acum, mai nou infiintate pe vremea aceea, au obtinut sub 3%!!! Ar fi o premiera in politica romaneasca ca un partid nou infiintat sa obtina 9%!!!!!

Vorbesc, desigur, in cazul in care nu se vor frauda alegerile sau aceste fraude vor fi mici, insignifiante.

Desigur, vom vedea ce se va intampla si care vor fi rezultatele!

Batalia electorala e in toi!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.