Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre aspectul geopolitic din zona…

Romania Libera

Moscova cucerește Europa de Est. Republica Moldova l-a ales socialistul pro-rus Igor Dodon în fruntea țării. Candidata pro-europeană a reclamat neregulile de la vot. În Bulgaria a câștigat alt pro-rus | VIDEO + FOTO

„Putin își extinde influența în Europa de Est. Republica Moldova și Bulgaria au ales candidații socialiști pro-ruși. Igor Dodon este câștigătorul alegerilor din Republica Moldova. Fostul șef al forțelor aeriene din Bulgaria, candidatul socialist Rumen Radev, a câștigat al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, conform sondajelor la ieșirea de la urne, citate de Reuters.

UPDATE 08.00: Protest la Chișinău, după ce Igor Dodon a fost ales președinte al Republicii Moldova. ONG-urile acuză că alegerile au fost fraudate.

 


Presa internațională: Victoria lui Dodon în Moldova este un semnal de alarmă pentru UE, în faţa unei Rusii tot mai expansioniste

Moldovenii au pus frână celor şapte ani de muncă pentru integrarea în Uniunea Europeană, votându-l drept preşedinte pe candidatul pro-rus Igor Dodon, scrie The Guardian… citește mai departe aici

Revista presei moldovenești: După şapte ani de ani de la „revoluţia” speranţei din 2009, Republica Moldova va avea un preşedinte pro-rus

Presa din Republica Moldova nu face comentarii foarte ample după anunţarea rezultatului alegerilor prezidenţiale, dar subliniază că direcţia ţării se schimbă… citește mai departe aici


UPDATE 05:15. Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova a procesat peste 99 la sută din voturile scrutinului prezidenţial de duminică şi, potrivit site-ului instituţiei, candidatul socialist Igor Dodon are 54,14 la sută din sufragii, iar contracandidata sa, pro-europeana Maia Sandu, 45,86 la sută. Rezultatele finale vor fi date publicităţii luni dimineaţă, la ora 10:00. 

Potrivit Radio Chişinău, câteva zeci de tineri au protestat în faţa sediului Comisiei Electorale Centrale, nemulţumiţi de faptul că mai multe secţii din străinătate, dar şi din ţară au rămas fără buletine de vot. Situaţia a fost denunţată şi de Maia Sandu, care a anunţat că va depune o plângere penală împotriva ministrului de externe şi a preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, pentru obstrucţionarea dreptului de vot al cetăţenilor.

UPDATE 00.50: Primele reacții, după victoria lui Igor Dodon. 

Fostul premier Ion Sturza: Nu este președintele meu. Ceva nu a funcționat. Ce?

Victor Ponta: Propaganda sistemului din România ne intoxica și manipula că în Moldova câștigă Maia Sandu, că Hillary bate. Ne spun că rămâne Cioloș premier. Cred că iar nimeresc pe lângă

00.23: Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, a susținut, duminică noaptea, o conferință de presă.

Prima reacție a lui Igor Dodon, după ce a fost ales noul președinte al Republicii Moldova: Voi fi un președinte al tuturor. Apel către Maia Sandu: Haideți să calmăm spiritele. Să recunoaștem, diferența este destul de mare

23.20: Igor Dodon este noul președinte al Republicii Moldova. Candidatul pro-rus a acumulat 803 794 din cele 1 603 809 de buletine de vot , adică 55,4 la sută dintre sufragii. Maia Sandu a obținut numai 44,6 la sută. 

22.50:  La numărarea a 90,25 la sută dintre buletinele de vot, Igor Dodon – 55,9% și Maia Sandu – 44,1%.

22.35: 84,86% dintre buletine au fost numărate: Igor Dodon 56,37%, Maia Sandu 43,63%.

Maia Sandu a declarat, într-un briefing de presă,după închiderea urnelor, că acest scrutin al alegerilor prezidențiale a fost prost organizat, dat fiind faptul că mai multe secții de votare de peste hotare au rămas fără buletine de vot, iar mai mulți moldoveni nu au putut să-și exercite votul.Totodată, aceasta a solicitat SIS-ului să investigheze ce s-a întâmplat cu cele 6000 de buletine destinate secțiilor de votare din Portugalia care s-au pierdut, ca să nu fi fost utilizate pentru fraudarea alegerilor.

„Alegerile au fost organizate prost, solicitările noastre au fost ignorate și-n consecință buletinele de vot s-au terminat în mai multe țări. Sute de moldoveni care au stat în frig și în ploaie nu au putut să voteze”, a declarat Sandu.

 

22.30: La numărarea a 80,2 la sută dintre buletinele de vot, Igor Dodon conduce cu 57,05%, iar Maia Sandu are 42,95% dintre voturi. 

UPDATE ora 22.15:  La numărarea a 75,01 la sută din buletinele de vot, Igor Dodon conduce cu 57,25%, iar Maia a primit Sandu 42,75% din voturi, informează Unimedia și Publika.

Candidatul socialiștilor, Igor Dodon, s-a declarat deja câștigător: „Doamna Sandu, nu v-a ieșit acuma, vă va ieși peste 4 ani”, a spus candidatul pro-rus, citat de Unimedia.

„Le mulțumesc tuturor cetățenilor pentru spiritul civic înalt pe care l-au manifestat. Cu toții ați fost bravo astăzi.  În mod aparte, le mulțumesc tuturor celor care mi-au acordat votul, au avut încredere în mine. Știu că mii și mii de oameni nu au reușit să-și exercite votul.  Unii, mai vârstnici, din cauza condițiilor meteo. Alții, din diasporă, din cauza că s-au epuizat buletinele de vot”, a mai spus Igor Dodon.

UPDATE ora 22.05: Au apărut primele rezultate ale alegerilor din Republica Moldova, în ceea ce privește votul din diaspora, anunță Unimedia. 

Astfel, la Ambasada de la București, din cele 3.000 de buletine de vot, 2907 sunt pentru Maia Sandu, iar alte 83 pentru Igor Dodon.

În Rusia, la Moscova:  Dodon 2706, Maia Sandu 285.

La Sank-Peterburg:  87% Dodon,  12% Sandu.

La Bălți, secția Nr 46: 91% Dodon, 9% Sandu.

UPDATE ora 21.00: S-au închis secțiile de votare din Republica Moldova.

Până la ora 21:00 au votat 1.601.422 de cetățeni ai Republicii Moldova, aproximativ 53,3 % din alegători. Cei mai mulți dintre alegători au fost persoanele cu vârsta între 25 – 40 de ani, 27,7%, și 57-70 de ani, 27,5%, conform statisticilor date publicității de Comisia Electorală Centrală.

CITEȘTE ȘI: FOTO + VIDEO. Intenție de fraudare a votului, la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Mai multe microbuze și autocare au transportat alegători din regiunea transnistreană în satul Varnița

20.30: Aproape 1,6 milioane de cetățeni moldoveni s-au prezentat, duminică, la vot.

19.40: Numărul votanților a trecut de 1,5 milioane de persoane.

18.23: Peste 1,4 milioane de persoane au votat până la ora 17.00. Prezența la urne este de 48,23%. La secțiile din străinătate au votat aproximativ 100.000 de cetățeni, ceea ce reprezintă 7% din voturile exprimate.

CITEȘTE ȘI: FOTO + VIDEO. Mobilizare impresionantă a diasporei, la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Aproximativ 100.000 de persoane au stat la cozi, ore în șir. Buletine de vot epuizate, la mai multe secții de votare

Dintre alegătorii moldoveni care au votat până la ora 17.00, aproape 760.000 sunt femei, iar aproape 770.000 sunt bărbaţi. De asemenea, cei mai numeroşi la urne s-au dovedit a fi persoanele cu vârste cuprinse între 56-70 de ani, reprezentând 29,13% dintre alegătorii care au votat până la ora 17.00. Cea mai mică prezenţă de vot a fost înregistrată în categoria de vârstă de peste 71 de ani, în vreme ce tinerii cu vârste cuprinse între 18-25 de ani reprezintă doar 10,41% dintre alegătorii care au votat până la ora 17.00.

18.02: Maia Sandu a cerut, duminică, demisia ministrului Afacerilor Externe, Andrei Galbur, și a președintei Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, pentru „obstrucționarea dreptului de vot”, potrivit Agerpres.

„La Londra, în secția de vot Stratford (nr. 336), s-au terminat buletinele de vot, în timp ce sute de cetățeni așteaptă afară pentru a vota. Cer demisia ministrului Afacerilor Externe și a președintei Comisiei Electorale Centrale, ca principali responsabili de acest dezastru”, a precizat candidata proeuropeană.

Totodată, Maia Sandu a mai anunțat că va depune plângere penală împotriva celor doi demnitari „pentru obstrucționarea dreptului de vot al cetățenilor Republicii Moldova garantat de Constituție”.

 17.50: Asociația Promo-LEX, care monitorizează scrutinul prezidențial din Republica Moldova, a constatat o serie de încălcări ale legislației electorale, potrivit Radio Chișinău, citat de Agerpres.

De exemplu, observatorii Promo-LEX au fotografiat anunțuri despre transportul gratuit, cu autocare, al votanților din regiunea transnistreană. Totodată, au fost înregistrate cazuri de afișaj electoral, de agitație electorală și de recompense pentru alegători în preajma unor secții de vot. Câțiva alegători au fost intimidați, iar în două cazuri s-a atestat că votanții au introdus în urne două buletine de vot.

Potrivit șefului echipei de monitorizare, Pavel Postică, 85 de secții de votare s-au deschis cu întârziere de până la 15 minute, iar în cinci secții, observatorilor Promo Lex li s-a îngrădit accesul.

În plus, în peste 60 de secții de votare, s-a constatat prezența afișajului electoral și nesigilarea urnelor. Totodată, la câteva secții de votare au fost depistate pe listele electorale persoane decedate, precum și persoane străine înregistrate pe adresele altor alegători.

17.40: Prim-vicepreședintele Partidului Democrat (PD), Vlad Plahotniuc, consideră că Republica Moldova „rămâne pe calea europeană”, potrivit Deschide.md.

„Moldova are nevoie de un președinte echilibrat, care să nu facă din instituția prezidențială un centru de scandal politic, ci un centru de echilibru instituțional. Indiferent de rezultatul votului, Republica Moldova rămâne pe calea europeană, iar printre prioritățile majorității parlamentare și ale guvernării rămâne modernizarea țării, rămân reformele, care să aducă o viață mai bună oamenilor”, a scros Vlad Plahotniuc, într-un mesaj postat pe Facebook.

17.00: Până la ora 16.00, aproximativ 1,3 milioane de cetățeni cu drept de vot s-au prezentat la urne. Dintre aceștia, peste 85.000 de persoane din diaspora au votat. 

28.000 în Italia, 10.000 în România, 6.000 în Rusia, 6.000 în Franța. 

16.10: Sunt cozi kilometrice la Dublin, în Londra și la Tel Aviv, transmite Unimedia. 

UPDATE ora 15.20: Peste un milion de moldoveni s-au prezentat la vot, la ora 15.00. Peste 70.000 sunt doar din diasporă, mobilizarea fiind mai mare decât în primul tur. 


Citește și: FOTO. Corespondență de la Cluj. Tinerii basarabeni au învins viscolul. Mii de cetățeni ai Republicii Moldova au votat pentru Europa

Mai mult de 1.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au votat până la prâns la secția de votare organizată la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca. Cei mai mulți dintre ei sunt tineri aflați la studii la diferite universități din Transilvania și care au ținut să se prezinte la vot în ciuda viscolului de afară. Numărul celor care s-au prezentat la urne este foarte mare, în condițiile în care la primul tur al alegerilor prezidențiale, la Cluj, au votat doar 1.400 de cetățeni ai Republicii Moldova, spune președintele biroului electoral de la Cluj, Simion Botnari… citește mai departe aici … 


 

UPDATE ora 14.55: Cei doi candidați la președinție, Maia Sandu și Igor Dodon, au postat mesaje pentru moldoveni, pe paginile lor de Facebook. Maia Sandu i-a îndemnat pe oameni să iasă la vot, iar Dodon a apreciat că, în urma alegerilor, Moldova își ”va restabili relațiile sale strategice, își va consolida statalitatea, se va moderniza mai accelerat, va deveni mai mîndră de propria istorie și propria soartă”. 

”Conaționalii noștri din diaspora parcurg sute și mii de kilometri pentru noi, pentru viitorul nostru, adunînd cu greu vot la vot. Există riscul să nu le ajungă buletine! La noi se uită întreaga lume, care așteaptă ca Moldova să pornească pe calea cea bună. Să le arătăm tuturor că Moldova există, că Moldova luptă pentru viitorul ei!”, a scris candidata pro-europeană pe Facebook.

Și candidatul pro-rus, Igor Dodon, a postat un mesaj pe pagina sa de Facebook, în care a scris că ”de azi, Republica Moldova va trece la o nouă etapă în dezvoltarea sa, se va afirma mai serios în plan internațional, va restabili relațiile sale strategice, își va consolida statalitatea, se va moderniza mai accelerat, va deveni mai mândră de propria istorie și propria soartă”.

UPDATE ora 14.10: Un milion de moldoveni au votat, până la ora 14.00. Dintre aceștia, 56.000 sunt din diaspora. 

Cozi lungi de aşteptare sunt la multe secţii de vot din străinătate, iar peste 1.000 de persoane ar aştepta să-şi exprime opţiunea electorală doar la intrarea în cele două secţii existente în Moscova. De asemenea, cozi lungi s-au format şi în localitatea italiană Mestre, dar şi la Milano, iar sute de alegători moldoveni aşteptau în faţa secţiei din Londra.

De asemenea, ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Mihai Gribincea, a declarat că, până la ora 12.00, au votat peste 4.000 de cetăţeni moldoveni pe teritoriul României. La cele două secţii din Bucureşti, și-au exprimat opţiunea de vot aproximativ 1.600 de oameni, mai mult ca în primul tur de scutin. Ambasadorul a făcut un apel ca moldovenii care vor să voteze în Capitală să meargă şi la secţia de votare de la consulat, pentru că există temeri că se vor termina cele 3.000 de buletine de vot rezervate ambasadei, scrie agenția News.ro.

La ora 13.00, în diaspora, situația era următoarea:  În Italia au votat 13 091 persoane, în România 5139, iar în Federația Rusă 4291, în Franța au votat 2930 de persoane. Au avut loc trei tentative de vot multiplu combătute cu ajutorul registrului electronic. Pe acest caz a fost sesizat Inspectoratul General al Poliției. Un caz a fost înregistrat la Briceni, două cazuri în Federația Rusă și unul în Franța.

UPDATE ora 13.15: În satul satul Delacău, Anenii Noi, vicepreședintele secției de votare a fost găsit mort. Anunțul a fost făcut de președinta CEC, Alina Russu. Membrii Comisiei Electorale Centrale au ţinut un minut de reculegere, scrie Publika.md.

UPDATE ora 13.00: Maia Sandu: Dacă alegerile vor fi corecte, atunci noi vom câștiga

Candidata pro-europeană Maia Sandu a declarat, după ce și-a exercitat dreptul la vot la Liceul Teoretic Petru Rareș din Chișinău, că speră ca al doilea tur de scrutin să nu fie fraudat în favoarea lui Igor Dodon, scrie presa moldovenească.

„Eu contez pe vigilența tuturor celor care merg la vot, pe vigilența observatorilor. Dacă alegerile vor fi corecte, atunci noi vom câștiga”, a declarat Maia Sandu.

De asemenea, ea a făcut apel la calm, spunând ” să așteptăm rezultatele, să vedem rapoartele celor care monitorizează aceste alegeri și după aceea să discutăm”.

Prezența la vot la ora 13.00: aproximativ 800.000 de moldoveni și-au exercitat dreptul la vot până la această oră, fiind aceeași rată de participare ca și acum două săptămâni. Mobilizare în diasporă, au votat peste 42.000 de cetățeni, scrie Unimedia.

UPDATE ora 12.00: Moldovenii din Italia stau la cozi să voteze

Preşedintele Asociaţiei de moldoveni „Baştina” din Italia, Alexandru Marcinschi, a declarat pentru IPN că moldovenii s-au prezentat la vot și chiar fac cozi la secțiile de votare. La ambele secții de votare din oraşul Padova erau în jur de 80 de persoane care aşteaptau la rând. Marcinschi a precizat că Asociaţia „Baştina” ajută cu transport cetăţenii moldoveni care doresc să voteze, dar nu au posibilitatea să ajungă la secţiile de votare. Până la ora 11.30, în străinătate au votat peste 20 de mii de cetăţeni moldoveni. La primul tur de scrutin, moldovenii din diaspora au votat masiv pentru candidate pro-europeană Maia Sandu.

UPDATE ora 11.30: Morți prezenți la votare

Misiunea de monitorizare a alegerilor Promo-LEX a venit cu primele constatări la deschiderea secțiilor de votare. Conform șefului misiunii, Pavel Postică, au fost depistate mai multe nereguli. 85 de secții de votare au fost deschise cu 15 minute întârziere, mai multe secții de votare aveau urne fără sigilii, la Călărași și Criuleni s-au depistat persoane decedate, care figurau în listă. Pentru aceste alegeri au fost recepționate 2 952 370 buletine de vot.


Citește și: FOTO. Traian Băsescu a votat la Ambasada Moldovei: Cine se gândeşte la binele Republicii Moldova va opta pentru Maia Sandu. Dodon propune intrarea în Uniunea Vamală, ceea ce înseamnă sărăcie


UPDATE ora 11.00: Peste 432.000 de alegători au votat până la ora 11:00 

Potrivit estimărilor, 52,23% dintre alegătorii care au votat deja sunt bărbaţi. Cei mai mulţi dintre alegători sunt persoane cu vârstele cuprinse între 56 şi 70 de ani – 35,9%%, cei mai puţini sunt tinerii de 18-25 de ani – aproape 7,66% şi persoanele de peste 71 de ani – aproape 7%. În primul tur, moldovenii din diaspora au votat masiv pentru Maia Sandu. Primele secţii de votare din afara ţării s-au deschis în Japonia şi în China. Celelalte se deschid conform orei locale.

Potrivit RISE Moldova, la Secțiile de votare 317 și 318 din Moscova alegătorii au fost aduşi în mod organizat. Unii dintre alegători au declarat deschis că au venit să-l voteze pe Igor Dodon.

UPDATE duminică,ora 09.20: Peste 142.000 de cetețeni moldoveni au votat, până la această oră, transmit ziarele moldovenești. Președintele în exercițiu Nicolae Timofti și premierul Pavel Filip au votat deja. 

Premierul Pavel Filip a declarat, după ce și-a exercitat dreptul la vot, că îi felicită pe moldoveni că vor avea un președinte ales de ei.

„Cred în șansa Moldovei. Cred în democrație. Vreau să-i felicit pe toți cetățenii că începând de astăzi vom avea un președinte ales de ei. Sper că noul președinte va conlucra cu Guvernul. În această perioadă avem multe reforme de dus până la capăt”, a declarat Pavel Filip. 

Primul moldovean care a votat în turul doi este Gheorghe Țopa. Acesta se află în Japonia, unde a fost deschisă prima secție de votare. În jurul orei 08.00, și moldovenii din Suedia au început să voteze. Un grup de 17 persoane și-a făcut o poză și a scris ”Suntem primii alegători la Stockholm”, scrie unimedia.md.

În total au fost deschise 2081 de secții de vot atât în țară cât și peste hotare. În afara țării au fost deschise 100 de secții de votare.

Citește și: Cetăţenii moldoveni au la dispoziţie opt secţii de vot pentru alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. În Bucureşti există două secţii de vot – la sediile Ambasadei Republicii Moldova şi Consulatului

Peste trei milioane de moldoveni sunt aşteptaţi să voteze la alegerile de duminică, fiind pentru prima dată în ultimele două decenii când moldovenii îşi aleg direct preşedintele. 

În primul tur le alegerilor prezindenţiale din Republica Moldova, candidatul prorus, Igor Dodon, a obţinut 48,23% din voturi, iar Maia Sandu, un politician considerat proeuropean, a fost votată de 38,42% din electorat.

„Un politician prorus din Republica Moldova care a ameninţat să renunţe la cooperarea cu Uniunea Europeană are şanse mari să devină preşedinte. Victoria lui Igor Dodon ar consolida influenţa Moscovei în Europa de Est pe fondul ascensiunii politicienilor eurosceptici şi antisistem pe întregul continent. Igor Dodon, care a pledat şi pentru recunoaşterea regiunii Crimeea ca parte a Rusiei, se confruntă cu Maia Sandu, un politician proeuropean, în primul scrutin prezidenţial cu vot direct organizat în Republica Moldova în 20 de ani. Scrutinul programat duminică în R.Moldova coincide cu alegerile prezidenţiale din Bulgaria, unde favoritul militează tot pentru consolidarea relaţiilor cu Moscova”, comentează Financial Times, citat de Mediafax.

Alegerile prezidenţiale din Republica Moldova şi Bulgaria au loc la doar câteva zile după ce victoria lui Donald Trump a generat semne de întrebare privind continuarea susţinerii Statelor Unite ale Americii pentru ţările central şi est-europene, supuse presiunilor Rusiei.

„În cazul în care Igor Dodon şi Rumen Radev vor câştiga alegerile, situaţia ar putea trage un semnal de alarmă la Bruxelles, pe fondul intensificării în estul Europei a sentimentelor de revoltă faţă de valorile UE. În această categorie intră premierul Ungariei, Viktor Orban, şi Milos Zeman, preşedintele Cehiei, amândoi pledând pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu Moscova”, notează FT.

Maia Sandu, candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), aflată, potrivit sondajelor, cu 10% în urma lui Igor Dodon, afirmă că scrutinul prezidenţial comportă „pericole majore”.

“Noi considerăm că modelul de dezvoltare european – drepturi, prosperitate, securitate – este cel mai propice pentru ţara noastră şi nu vedem cum ne-ar putea ajuta proiectul „alternativ” de dezvoltare. Mai ales că acum, în Republica Moldova, se construieşte o „verticală a puterii” pe model putinist. Iată de ce preluarea preşedinţiei de către forţele anti-oligarhice ar putea însemna un prim pas spre revenirea la obiectivul reintegrării europene. Pentru aceasta, Republica Moldova trebuie să devină un stat cu instituţii puternice, o justiţie independentă şi o economie durabilă. Aceasta este calea reintegrării pe care o vedem. Doar aşa vom convinge atât cetăţenii noştri, cât şi pe cei europeni, că putem avea un proiect de dezvoltare comun”, a declarat Maia Sandu într-un interviu pentru Gandul.info.

În campanie, Dodon a stârnit o controversă afirmând că fosta regiune ucraineană Crimeea aparţine Rusiei. Întrebat acum ce părere are despre anexarea Crimeei, Dodon a precizat: „De facto, Crimeea este parte a Rusiei acum, dar, la nivel legal, anexarea nu este recunoscută de Occident, nici de majoritatea ţărilor”, nici măcar de Republica Moldova”. În opinia candidatului prorus, recunoaşterea de către Chişinău a anexării regiunii Crimeea ar comporta „multe riscuri” în contextul crizei separatiste din Transnistria. Soluţia pentru Transnistria ar fi „garantarea unui statut special” pentru regiunea cu populaţie majoritar prorusă, a apreciat Igor Dodon.

Atacuri au fost şi în cadrul dezbaterii, desfăşurată joi, dintre cei doi contracandidaţi la preşedinţia Republicii Moldova. Dodon a anunţat că dacă va câştiga, va insista ca în şcoli să fie predată istoria Republicii Moldova în loc de istoria României.

„Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldoveneacă”, a menţionat Dodon, citat de Unimedia.

La rândul său, Maia Sandu a exprimat îngrijorări că dacă ar câştiga, Dodon ar face o prioritate din a scrie manuale de istorie „şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii”.

„Vai de noi dacă ajunge Igor Dodon să ne scrie istoria. El se va ocupa de istorie şi nu va avea timp să lupte cu oligarhii, de pensii, de corupţie, de economie, prioritatea lui este să scrie manuale de istorie. De acest lucru trebuie să se ocupe oamenii de ştiinţă. Politicienii nu trebuie să se amestece în asta, sau poate mâine, pomâine ne vom trezi că politicul dictează cum să fie scrisă în manuale, biografia domnului Dodon?”, i-a răspuns Maia Sandu.

Tot în campanie, Igor Dodon a ameninţat că va retrage cetăţenia moldovenească fostului preşedinte al României, Traian Băsescu, dacă va ajunge şef al statului. “În ceea ce ţine de Băsescu, eu ştiu, şi am acumulat toate documentele necesare: atunci cand au fost depuse actele şi cand s-a luat decizia, s-a încălcat procedura. De aceea domnule Băsescu, profiţati acum, câteva zile. După data de 14, veti pierde această cetăţenie pe care nu o meritaţi”, a spus Dodon.

Fostul preşedinte Traian Băsescu şi soţia sa, Maria Băsescu, au depus, în urmă cu câteva zile, jurământul de cetăţeni ai Republicii Moldova la sediul Ambasadei Republicii Moldova în România.

Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, este situată în zona de conflict politic între Uniunea Europeană şi Rusia, o regiune în care cele două părţi depun eforturi de zece ani pentru creşterea influenţei.

Cine sunt cei doi candidaţi

Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiştilor la preşedinţia R. Moldova, este un economist care a îndeplinit funcţia de prim-viceprim-ministru şi ministru al Economiei şi Comerţului în Guvernul condus de Zinaida Greceanîi din anul 2006 până în 2 septembrie 2009. Începând din anul 2009, Dodon este deputat în Parlamentul Republicii Moldova, fiind iniţial ales pe listele Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). În anul 2011, împreună cu Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc a părăsit fracţiunea PCRM din Parlament, cei trei aderând ulterior la Partidul Socialiştilor. Igor Dodon este ales în acelaşi an preşedintele partidului.

Maia Sandu are 44 de ani şi a studiat managementul la ASE în Moldova, apoi a făcut un masterat în relaţii internaţionale la Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, iar între 2009 şi 2010- un masterat în administraţie publică în SUA, la Harvard Kennedy School of Government. A lucrat din 2010 până în 2012 la Washington, pe postul de consilier al directorului executiv, apoi a revenit în Moldova, unde a fost numită ministru al Educaţiei, rezistând în mai multe guverne, până în 2015: în guvernul Vlad Filat, apoi în guvernul Iurie Leancă şi cel al lui Chiril Gaburici. În iulie 2015, a fost propunerea PLDM pentru postul de premier, însă pentru că a pus condiţii intransigente, nu a fost susţinută de celelalte partide din alianţa în care se afla PLDM, în locul ei fiind desemnat Valeriu Streleţ. La finalul lui 2015, şi-a lansat propria platformă politică de dreapta, „În pas cu Maia Sandu”, care ulterior a devenit Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), potrivit Mediafax.”

Bulgaria, o altă națiune care alege între UE și Rusia. Sondaj: Socialistul Rumen Radev ar fi câștigat alegerile prezidențiale. Premierul Borisov a anunțat că demisionează, dacă Țețka Țatceva va pierde

UPDATE 20.26: Fostul șef al forțelor aeriene din Bulgaria, candidatul socialist Rumen Radev, a câștigat al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, conform sondajelor la ieșirea de la urne, citate de Reuters, potrivit Agerpres.

Rumen Radev, candidatul susţinut de Partidul Socialist (stânga), a obţinut 58,1% din voturi, în timp ce Ţeţka Ţacheva, candidata partidului de guvernământ, a primit 35,3% din voturi, potrivit rezultatelor unui exit-poll anunţat de institutul Alpha Research.

Date apropiate au fost oferite şi de exit-poll-ul Gallup International Balkan, care indică Rumen Radev ar fi câştigat scrutinul prezidenţial cu 58,5% din voturi, iar Ţeţka Ţacheva ar fi obţinut 35,7% din sufragii. O victorie a lui Radev ar putea duce la o şi mai mare apropiere a Bulgariei faţă de Rusia şi ar cauza o perioadă de instabilitate politică la Sofia, după ce premierul Boiko Borisov a anunţat că va demisiona în cazul înfrângerii lui Ţaceva.

20.10: Premierul Bulgar Boiko Borisov a reiterat, duminică, intenția de a demisiona dacă Țețka Țatceva, candidata la președinție pe care o susține, pierde cursa în favoarea candidatului sprijinit de socialiști, Rumen Radev, informează Novinite, citat de Agerpres.

„Vă imaginați cum ar fi să ies mâine și să spun că m-am răzgândit?” a declarat Borissov după ce și-a exprimat opțiunea de vot în cadrul celui de-al doilea tur al scrutinului prezidențial.

Borisov a anunțat că va demisiona dacă Țatceva pierde primul tur de scrutin, însă a amânat decizia până după al doilea tur. „GERB ( n.r – Cetățeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) nu va rămâne la putere nici măcar o secundă dacă pierdem azi (duminică)”, a spus premierul bulgar, aflat la jumătatea mandatului. DE asemenea, a mai subliniat că nu va participat nici la formarea unui alt guvern în cadrul mandatului actualului Parlament dacă Țatceva pierde alegerile.

„Dacă vom avea sau nu o criză politică depinde de populație”, a mai spus Borissov.

Dacă premierul demisionează, parlamentul bulgar rămâne în funcție chiar dacă partidele nu reușesc să ajungă la o înțelegere cu privire la formarea unei coaliții de guvernare. Decizia de a dizolva parlamentul și a convoca alegeri anticipate aparține președintelui bulgar.

––-

Bulgaria, o altă națiune care alege între UE și Rusia. Cetățenii votează duminică în al doilea tur al scrutinului prezidențial, care decide și soarta executivului

Votul de duminică este privit ca un vot de încredere pentru executivul lui Boiko Borisov. Cetățenii bulgari au de ales între Rumen Radev, candidat independent susținut de Partidul Socialist, și Tetka Taceva, din partea GERB, președintele Parlamentului de la Sofia, susținut de premierul Boiko Borisov, care a promis că va demite actualul executiv dacă nu va câștiga alegerile prezidențiale candidatul susținut de el.

Borisov nu se bucură de popularitate, din cauza nivelului de trai din ce în ce mai scăzut în cea mai săracă națiune din Uniunea Europeană. Coaliția de guvernare este extrem de fragilă și există riscul să se prabușească înainte de alegerile parlamentare din 2018.

Tetka Taceva are o viziune politică pro-occidentală, în vreme ce contracandidatul Rumen Radev și-a exprimat dorința de a apropia Bulgaria de Moscova.

Primul tur al scrutinului prezidențial a fost câștigat de candidatul socialist, care a obținut 26,45% din voturi, față de cele 21,38% din sufragiile adunate de Taceva.

Sondajele prevăd și acum o victorie clară pentru fostul comandant de aviație Rumen Radev.”

Am citat pe blog aceste doua articole lungi pentru ca ele descriu o realitate istorica. Problema e cum interpretam fenomenul istoric ce s-a desfasurat, ce se desfasoara sub ochii nostri.

In primul rand, trebuie sa remarcam ca in ambele tari vecine cu Romania, dar si cu Federatia Rusa, au castigat alegerile prezidentiale candidatii socialisti. Este vorba, asadar, de o victorie a Stangii in aceasta parte a Europei.

La aceste doua articole, voi adauga inca unul: parerea D-lui. Cristian Preda exprimata cu ceva vreme in urma pe FaceBook:

„Comisia de afaceri externe, cea de dezvoltare și subcomisia pentru drepturile omului din PE au votat, în urmă cu câteva săptămâni, premiul Saharov, atribuit în fiecare an. Câștigător – cu 34 de opțiuni – a fost Mustafa Djemilev, liderul tătarilor din Crimeea, propus de grupurile PPE și conservator. Sub conducerea lui Martin Schulz, socialiștii și ceilalți prieteni ai lui Putin din PE au ignorat votul AFET, DEVE și DROI, atribuind premiul Saharov celor care au primit 24 de voturi, două femei yazidi (Nadia Murad și Lamiya Aji Bashar). Servilismul față de Moscova e cu atât mai insuportabil cu cât disprețuiește regulile de bază ale democrației.
UPDATE:
Un articol al Radio Free Europe despre acordarea premiului Saharov în 2016:

http://www.rferl.org/a/eu-sakharov-rights-pri…/28077897.html” (subl. mea)

Daca citim bine articolul D-lui. profesor Preda, n-ar trebui sa ne mire orientarea pro rusa a castigatorilor: atat a lui Igor Dodon, intr-o tara care nu e membra UE, cat si a lui Rumen Radev, intr-o tara membra a UE. Dar ce inseamna, totusi, „servilismul fata de Moscova”?

Pe de alta parte, vom avea peste putina vreme alegeri parlamentare in Romania unde, cel putin din cate am inteles eu ca spun sondajele de opinie, PSD – partid din aceeasi familie a Socialistilor Europeni – s-ar detasa in castigator!!

Observam un fenomen mai amplu si destul de complex: o victorie categorica a Stangii in regiunea noastra, in contextul in care Donald Trump a iesit invingator in cursa pentru Casa Alba in Statele Unite. Un Donald Trump care, in campanie, s-a aratat destul de concesiv fata de Kremlin sau cel putin asa a lasat sa se creada.

Ne-am putea astepta la o crestere a influentei Kremlinului in regiune intr-o Europa cu accente eurosceptice.

Inainte de a incepe o analiza trebuie sa caracterizam cat mai corect contextul geopolitic actual. Asta si incerc sa fac.

Referitor la votul din Moldova, eu cred ca ar trebui s-o felicitam pe Maia Sandu pentru prestatia buna de care a dat dovada, chiar daca a pierdut. Diferenta fata de Dodon nu a fost mare – lucru foarte important, cu toate piedicile de care a avut parte. Asta e un aspect ce trebuie remarcat si e un aspect pozitiv, desi a pierdut alegerile.

Totusi, trebuie de asemenea remarcat, dincolo de orice teorii ale conspiratiei, ca Dreapta nu a reusit sa convinga electoratul in marea lui majoritate. Vom vedea ce se va intampla in Romania la alegerile parlamentare… Insa se pare ca nici in Romania Dreapta nu prea reuseste sa convinga un electorat majoritar…

Remarcabil este si faptul ca fenomenul acesta politic nu se intampla doar intr-o fosta republica sovietica, Rep. Moldova, tara care nu e membra UE si nici NATO. Ci si in Bulgaria, tara membra UE si NATO!!

Ar trebui, de asemenea, raspuns la intrebarea: care a fost motivatia oamenilor la vot? Au votat o apropiere de Moscova sau a fost o incredere majoritara acordata socialistilor? Parerea mea este ca electoratul, in majoritatea lui, s-a orientat spre un partid de stanga, considerand ca acesta ii va apara mai bine interesele. Surprinzatoare e, totusi, informarea precara a electoratului, culmea nu doar in Rep. Moldova, dar si in Bulgaria…

Evident, o evetuala apropiere de Moscova nu are cum sa aduca si prosperitate, un nivel de trai mai bun, pentru ca oamenii asta urmaresc de fapt.

Oricum, PPE a primit o lectie destul de dura! Insa e de asteptat o criza politica atat in Bulgaria cat si in Rep. Moldova.

Vom vedea ce se va intampla la noi… Analistii politici iau in considerare prestatia slaba a PNL-ului, faptul ca guvernarea tehnocrata a lucrat, de fapt, in favoarea PSD (Horia Alexandrescu). Insa anul 2017 se anunta destul de complicat din punct de vedere economic, dupa parerea mea. N-ar trebui sa ne facem prea mari iluzii.

Ceea ce s-a intamplat este, fara indoiala, un avertisment dat Bruxelles-ului.

E de luat aminte si la aceasta:

Analiză Le Monde: Rezultatele alegerilor din Republica Moldova și Bulgaria reprezintă un eșec pentru Uniunea Europeană

Victoria candidaților pro-ruși Rumen Radev și Igor Dodon la alegerile prezidențiale din Bulgaria și Republica Moldova reprezintă un eșec pentru Uniunea Europeană și un semn al scăderii atractivității blocului comunitar, potrivit unei analize a publicației Le Monde, citată de Agerpres.

Cele două țări sunt foarte diferite, dar ambele sunt divizate între influența rusă și aspirația europeană. Bulgaria, membră a UE din anul 2007, dorește în continuare să intre în spațiul Schengen, dar se lovește de rezistența altor țări, la fel ca România. La rândul ei, Republica Moldova este considerată unul dintre „cei mai buni elevi” ai Parteneriatului Estic, proiect ce rămâne însă ambiguu în privința finalității sale, pentru statele participante nefiind clar dacă el este o poartă de intrare în UE ori numai o menținere a lor la periferia Europei.

Cei doi câștigători ai alegerilor de duminică, Igor Dodon și Rumen Radev, au o poziție similară în chestiunea anexării Crimeii, pe care o consideră ca aparținând „de facto” Rusiei, Radev pronunțându-se în plus pentru ridicarea sancțiunilor europene impuse Moscovei. Totuși, potențialul de schimbare adus de rezultatele acestor alegeri nu trebuie exagerat. În primul rând pentru că în ambele țări președintele are atribuții limitate, dar și pentru că nici Dodon și nici Radev nu au susținut în campania electorală o respingere radicală a Europei.

Președintele ales al Republicii Moldova dorește renegocierea unor puncte din acordul de liber-schimb cu UE și să convoace un referendum consultativ asupra orientării geopolitice a țării, dar se abține să evoce o ruptură, pledând totodată pentru relații bune atât cu UE cât și cu Rusia. Pe o linie asemănătoare se plasează și viitorul președinte bulgar: „Apartenența Bulgariei la UE și NATO nu are alternativă, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să ne declarăm dușmani ai Rusiei”, a explicat Radev în timpul campaniei electorale.

Însă poziția ambivalentă a celor două țări nu este deloc ceva nou, amintește Le Monde. Astfel, în Republica Moldova există o importantă minoritate rusofonă, presa rusă este foarte prezentă, iar marele frate de la răsărit nu este respins în mod radical. Cât despre Bulgaria, ea a fost mereu o țară rusofilă, încă din epoca țaristă. Pe vremea Uniunii Sovietice i se mai spunea și a 16-a republică a URSS. Iar guvernul premierului în exercițiu, conservatorul Boiko Borisov, a oferit deja garanții Moscovei.

„Retorica se va schimba, dar nu și substanța”, anticipează Dimitar Bechev, directorul Institutului de politică europeană din Sofia. „Borisov menținea un anumit echilibru și a încercat de asemenea că curteze Moscova pentru proiecte energetice sau opunându-se inițiativei românești privind o misiune de supraveghere în Marea Neagră, după summitul NATO din iulie”, explică analistul menționat.

Un alt factor de luat în calcul este cât de mult dorește Rusia să se implice mai substanțial în problemele celor două țări. Sofia și Chișinău nu au în ochii Moscovei aceeași importanță strategică pe care o au Kiev, Tbilisi sau chiar Belgrad și Minsk, consideră autorii analizei din Le Monde, amintind că Moscova finanțează deja în mare parte enclava secesionistă Transnistria.

Totuși, după „pierderea” Ucrainei, care s-a apropiat de UE, obiectivul Moscovei este ca foștii săi sateliți, dacă nu revin cu totul pe orbita ei, măcar să se îndepărteze de blocul comunitar.

Publicația franceză subliniază și dezamăgirea electoratului din cele două țări față de elitele politice proeuropene. Astfel, în Republica Moldova, din cauza performanțelor slabe ale economiei și instituțiilor, mai ales justiția, votul prorus vine și ca un vot de respingere a unei elite proeuropene percepute ca fiind coruptă. În Bulgaria, generalul Radev a știut cum să întruchipeze schimbarea față de premierul Boiko Borisov și față de candidata puțin carismatică pe care acesta din urmă a ales-o, Țețka Țaceva. De asemenea, promisiunea lui Borisov că va demisiona dacă Țaceva pierde a mărit miza scrutinului, în condițiile în care, după ce a fost premier între anii 2009 și 2013 și apoi, din nou, începând din 2014, el plătește prețul uzurii la putere și al incapacității sale de a asana elitele politico-economice.

Totuși, într-un cadru mai larg, cei doi câștigători ai alegerilor prezidențiale de duminică au beneficiat și de pe urma scăderii atractivității Europei, sentiment apărut de mult timp și ilustrat recent prin Brexit. În acest context, atât în vestul cât și în estul Europei, Rusia este văzută tot mai mult ca un pol alternativ de putere, iar președintele acesteia, Vladimir Putin, ca un model de lider carismatic, cum mai este de exemplu și premierul ungar Viktor Orban.

Pe de altă parte, rezerve privind prelungirea sancțiunilor impuse Moscovei există și în capitale europene care nu au fost niciodată pe orbita Moscovei, cum ar fi Atena sau Roma, dar și în interiorul Partidului Social-Democrat german, care face parte din coaliția guvernamentală de la Berlin.”

Legat de:

„Un alt factor de luat în calcul este cât de mult dorește Rusia să se implice mai substanțial în problemele celor două țări. Sofia și Chișinău nu au în ochii Moscovei aceeași importanță strategică pe care o au Kiev, Tbilisi sau chiar Belgrad și Minsk, consideră autorii analizei din Le Monde, amintind că Moscova finanțează deja în mare parte enclava secesionistă Transnistria.”

trebuie spus ca Moscova are un mare interes, atat in Rep. Moldova cat si in Bulgaria. Spre exemplu in Bulgaria, pentru ca Bulgaria reprezinta Europa, de asemenea e membra NATO, iar Rep. Moldova e in vecinatatea Ucrainei, Crimeii, in vecinatatea UE si a NATO. Kiev, Tbilisi, Minsk nu sunt in Uniunea Europeana, iar interesul Rusiei este sa-si extinda si sa-si consolideze influenta in Europa! Aceasta coorodonata a fost pe agenda Kremlinului de la Petru cel Mare incoace. Rusia s-a temut de izolarea fata de Europa, iar lipsa influentei politice e vazuta la Kremlin drept izolarea Rusiei. In schimb, Rusia priveste Kievul, Minskul, Tbilisi ca pe o afacere, hai sa-i spun asa, mai mult interna.

Nu stim inca pozitia americana, a noii Administratii de la Casa Alba. Insa pozitia lui Donald Trump din campanie, atat fata de Rusia cat si fata de NATO nu prea e convergenta cu felul in care vede problema Berlinul:

Mediafax

Berlinul cere Administraţiei Donald Trump să condamne acţiuni ale Rusiei şi vrea, în paralel, consolidarea apărării UE

Germania aşteaptă ca Administraţia Donald Trump să colaboreze cu ţările europene pentru contracararea acţiunilor Rusiei în estul Ucrainei şi în Siria, Berlinul amintind că NATO nu va mai avea niciun sens dacă nu va garanta apărarea colectivă şi pledând, în paralel, pentru dezvoltarea unor structuri UE de apărare.

Germania susţine dialogul între Statele Unite şi Rusia, dar Donald Trump nu trebuie să ignore acţiunile Rusiei în Crimeea şi în Alep atunci când va discuta cu preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, citat de site-ul agenţiei Reuters.

Oficialul german a atras atenţia că Alianţa Nord-Atlantică ar fi „moartă” dacă unul dintre membri ai nu ar fi apărat de ceilalţi. „Este bine că noul preşedinte al SUA va încerca imediat să dialogheze cu omologul său rus. Este bine şi are susţinerea noastră totală. Dar nu poate să uite de anexarea Crimeei, de continuarea războiului hibrid din Ucraina sau de bombardamentele din Alep”, a subliniat von der Leyen.

La rândul său, preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, şi ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, au pledat ca UE şi NATO să aibă o poziţie unitară după alegerile din SUA.

„Trebuie să fim uniţi cu partenerii pentru a opune rezistenţă războaielor, conflictelor şi pentru a limita setea de putere a Rusiei. Germania va fi de partea Estoniei în privinţa securităţii ţărilor baltice”, a declarat Joachim Gauck în cursul unei întrevederi cu preşedintele eston, Kersti Kaljulaid.

În paralel, Germania pledează, în contextul ieşirii Marii Britanii din UE şi al victoriei lui Donald Trump în SUA, pentru accelerarea integrării structurilor de apărare ale Uniunii Europene.

„Europa are nevoie de voinţa politică necesară creşterii relevanţei în materie de securitate. Rezultatul alegerilor din Statele Unite ar putea oferi un impuls suplimentar”, a adăugat Ursula von der Leyen, citată de Rheinische Post şi de EUObserver.

Uniunea Europeană trebuie să creeze structuri militare de nivelul celor ale Alianţei Nord-Atlantice, propune Ursula von der Leyen, în contextul în care Germania, Franţa, Italia şi Spania pledează pentru politici comunitare de apărare, separate de Marea Britanie şi SUA. „În ultimii trei ani, am asistat la impulsuri enorme de modernizare a capabilităţilor militare NATO pe fondul comportamentului Kremlinului”, a amintit Ursula von der Leyen la o conferinţă pe teme de securitate găzduită de Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), partidul cancelarului Angela Merkel. „Acest lucru a fost corect şi important, dar cred că trebuie să investim aceeaşi energie în modernizarea structurilor europene de securitate şi în politica de apărare a UE”, a adăugat Ursula von der Leyen.

În încercarea de a atenua eventuale preocupări ale Statelor Unite şi Marii Britanii, Von der Leyen a subliniat că suplimentarea capacităţilor militare europene trebuie „să ţină cont de faptul că nu se poate dezvolta o concurenţă” între Uniunea Europeană şi NATO, „ci ar trebui să colaboreze în mod complementar”.

Declaraţia ministrului german al Apărării se înscrie în cadrul unei serii de propuneri în sensul creării unei armate a Uniunii Europene. În contextul în care Marea Britanie a decis să părăsească UE, Franţa, Germania, Italia şi Spania pledează pentru o politică europeană în materie de apărare. Într-o scrisoare comună, cele patru ţări au argumentat că Uniunea Europeană ar trebui să poată răspunde crizelor militare externe fără coordonarea Statelor Unite.”

Lucrul acesta arata ca interesele expansioniste ale Kremlinului intra in contradictie cu interesele Berlinului, dar si ale Uniunii Europene.

Joc complicat, neclar. Cel putin pana acum.

Situatia interna din Rep. Moldova ramane complicata. Desi se spune ca ar fi pro rusi, nu stim inca felul in care vor juca Dodon si Radev. In privinta Bulgariei lucrurile par ceva mai clare datorita faptului ca Bulgaria e membra a UE si NATO. In Rep. Moldova nu sunt deloc clare, cu toata victoria lui Dodon. Se prefigureaza la Chisinau o lupta politica ascutita, cu variante taioase de ambele parti.

In legatura cu Rep. Moldova

„Președintele ales al Republicii Moldova dorește renegocierea unor puncte din acordul de liber-schimb cu UE și să convoace un referendum consultativ asupra orientării geopolitice a țării, dar se abține să evoce o ruptură, pledând totodată pentru relații bune atât cu UE cât și cu Rusia.” – totusi este destul de limpede, cred eu, ca dezvoltarea si prosperitatea vietii in Rep. Moldova nu poate sa fie disociata de UE. Apropierea de Rusia ar arunca Rep. Moldova pe un drum infundat. Din acest punct de vedere Dodon nu are de ales. Ar trebui sa tina un echilibru intre UE si Rusia, dar ma tem ca lucrul acesta nu e posibil pentru ca Rusia va impune conditii spre a-si consolida acolo influenta. Daca Dodon va incerca sa calmeze Rusia, mentinand parcursul european al Rep. Moldova ar fi un lucru interesant si remarcabil. Dar e greu de facut asa ceva.

Uniunea Europeana trebuie sa gaseasca o alta formulare tactica si alte strategii in Rep. Moldova. Mult mai eficiente decat cele de pana acum.

Dificultatea consta in situatia interna din Rep. Moldova.

S-a vazut ca discursul anticoruptie nu a dat randament. De asemenea nu s-a explicat foarte clar cum poate sa ajute UE Rep. Moldova – Maia Sandu ar fi trebuit sa faca asta! O alta problema e cea a oligarhilor, ce detin puterea economica si financiara – ignorarea lor sau amenintarea lor cu puscaria in contextul unui parcurs european pentru Rep. Moldova nu poate sa duca decat la un fiasco, ceea ce s-a si intamplat. Maia Sandu – o candidata pro occidentala, scolita in Occident – cum ar fi putut sa convinga electoratul cand a avut, din cate am inteles, problema de a strange pentru sustinerea campaniei 10.000 de dolari sau de euro? Daca nu poti sa-ti sustii campania, cum ai putea duce Rep. Moldova pe drumul catre dezvoltare si prosperitate? Si cred ca aspectul acesta a contat destul de mult…

De asemenea, e de analizat la modul serios de ce Dreapta nu a reusit sa convinga atat in Rep. Moldova, dar si in Bulgaria. Si, probabil, si in Romania…

Adevarul e ca PPE si as spune, de ce nu?, chiar UE au gresit mult, ajungandu-se la actuala situatie geopolitica complicata, cu eventuale consecinte nu tocmai benefice pentru UE.

Sper ca UE sa se trezeasca si sa duca politici prin care sa redevina atractiva pentru statele membre si tarile candidate.

Dodon nu are o sarcina usoara. El va trebui sa convinga partenerii europeni de buna sa credinta in mentinerea parcursului european in Rep. Moldova. Lucrul e posibil. Iar daca o va face, situatia va reintra in normal, ca sa zic asa. O apropiere de Rusia conduce la riscuri, pentru ca Rusia nu are de ce si nici cum sa ajute Rep. Moldova. Rusia isi urmareste doar propriile sale interese. N-au reusit sa ajute nici Transnistria. In cazul apropierii de Rusia, situatia va deveni dificila, in special din punct de vedere economic.

Dodon vorbeste de „referendum consultativ asupra orientării geopolitice a țării” – dar ar trebui ca oamenii sa fie si informati cum se cuvine asupra intregii situatii. Nu deranjeaza o politica social-democrata in Rep. Moldova, daca se pastreaza linia pro europeana. UE poate sa incurajeze o astfel de politica. Insa daca Dl. Dodon va opta pentru un regim dictatorial, in care propaganda rusa sa se lafaie in voie, dezinformand mai degraba cetatenii sau prezentand doar o singura parte a situatiei, se expune unei catastrofe pana la urma. Cetatenii trebuie sa fie informati cum trebuie in legatura cu toate aspectele legate de UE, de felul in care poate contribui UE la propasirea Rep. Moldova. Or, actualul regim, instaurat prin aceste alegeri, ar trebui sa permita acest lucru.

In general vorbind, socialistii, dar si comunistii, pe vremea lui Voronin, au facut mare caz de statalitatea Rep. Moldova, respingand curentul unionist. Dar au facut-o, la fel, fara informarea corecta a populatiei. Adica au facut-o doar propagandistic, folosind un tip de propaganda antiunionista si nimic mai mult. Au vrut sa eludeze adevarul istoric, probabil datorita mentalitatii ramase de pe vremea Uniunii Sovietice. Marea problema, acolo, consta in faptul ca, printr-o propaganda agresiva, se mentine nostalgia dupa fosta URSS sau, poate mai bine zis, se face o propaganda ca si cum URSS ar mai exista inca. Eludarea si prezentarea trunchiata a realitatilor e in folosul stim noi cui. Insa nu e corect. In primul rand nu e corect fata de cetatenii Rep. Moldova. Si se vede in faptul ca Rep. Moldova ramane in continuare o tara foarte saraca, lispita de perspective reale daca se indeparteaza de UE sau de Romania. De aceea, Dl. Dodon ar trebui sa dea dovada de onestitate, in primul rand fata de cetatenii moldoveni de peste Prut.

Repet, o politica social-democrata nu e respinsa de Uniunea Europeana. Dar o apropiere de Moscova va face dificile relatiile Rep. Moldova cu UE. Relatii bune cu Rusia nu inseamna apropierea de Rusia si nici aderarea la Uniunea Euroasiatica a D-lui. Putin. Daca se va face o politica social-democrata, onesta si in sprijinul cetatenilor, cu aderare la valorile europene, Uniunea Europeana ar trebui sa contribuie substantial, inclusiv financiar, la amelioararea dificilei situatii economice a tarii. Ar fi o greseala excluderea Romaniei din aceasta ecuatie. Romania ar trebui sa contribuie mai mult, cu investitii, in Rep. Moldova, investitii care sa conduca la crearea de locuri de munca, investii inclusiv in formarea si instruirea personalului. O eventuala ostilitate fata de Romania a regimului Dodon ar fi un lucru contraproductiv pentru Rep. Moldova.

Deci politica cea mai potrivita pe care ar trebui s-o duca actualul Presedinte ales al Rep. Moldova ar fi: o deschidere mai pronuntata fata de Uniunea Europeana si relatii bune cu Rusia, dar fara sa implice o apropiere de Rusia. De asemenea, o informare corecta, onesta a cetatenilor fata de UE si unirea cu Romania.

Rep. Moldova nu-si poate permite ruperea relatiilor cu UE. Cred ca trebuie inteles foarte clar acest lucru. Este insa adevarat ca o atitudine de o ostilitate provocatoare fata de Rusia poate fi ceva lipsit de eficacitate si chiar daunator, primejdios in situatia data. Insa Rep. Moldova trebuie sa faca pasi importanti spre Uniunea Europeana. Sper ca Dl. Dodon sa inteleaga lucrurile acestea. Nu ostilitate fata de Rusia, dar Rusia nu poate fi o optiune viabila pentru Rep. Moldova.

Pe de alta parte, daca Dl. Dodon ar indrepta Rep. Moldova spre Rusia, care va fi atitudinea Berlinului? Si asta in contextul agravarii nivelului de trai al populatiei. Este posibil sa se intample ceea ce s-a intamplat in Ucraina, cand o revolta populara l-a scos de la Putere pe Presedintele Viktor Ianukovici, care era omul Kremlinului. O Revolutie Portocalie la Chisinau e posibila, in contextul agravarii nivelului de trai si al unor eventuale actiuni nesabuite ale lui Dodon. Un astfel de parcurs al evenimentelor poate fi sprijinit si de SUA. Transnistria va ramane izolata si, mai mult chiar, daca ramane sub sfera de influenta a Rusiei, nivelul de trai se poate degrada mult acolo, autoritatile transnistrene ne putand face mare lucru sa rezolve o astfel de problema.

Daca in Bulgaria situatia e oricum controlabila, fiind tara membra UE si NATO, referitor la Rep. Moldova, Berlinul nu va accepta o crestere a puterii Rusiei in zona, mai ales ca e aproape Crimeea… Iar Rep. Moldova nu are granita directa cu Federatia Rusa, Ucraina actionand ca un fel de scut, daca se poate spune asa. In contextul iesirii Ucrainei de sub orbita Kremlinului, Dodon poate fi oricand expus unor ample miscari de protest si s-ar putea, mai mult decat probabil, sa nu le faca fata.

Sa rezumam

De aceea ar fi de dorit ca Dl. Dodon sa dea dovada de intelepciune. O guvernare social-democrata, chiar socialista, nu e respinsa in Europa atata vreme cat nu e impotriva valorilor europene. Uniunea Europeana poate sa contribuie decisiv la cresterea nivelului de trai din Rep. Moldova si ar putea colabora cu Igor Dodon daca acesta mentine parcursul european si va face pasi importanti spre integrarea Rep. Moldova in UE.

In caz contrar, o evolutie spre Uniunea Euroasiatica,  ar deteriora relatiile cu UE si ar pune Rep. Moldova intr-o situatie geopolitica dificila si inacceptabila pentru Washington si Berlin. Lucrurile s-ar simti economic, iar deteriorarea nivelului de trai se va evidentia in buzunarul si asa sarac al cetatenilor acestei tari. De asemenea ar izola Rep. Moldova si ar expune-o la o serioasa problema de securitate, ceea ce nu cred ca e de dorit.

De asemenea ar fi de dorit ca PPE si UE sa traga invatamintele necesare din aceste dureroase infrangeri!!

Update – ACUZATII GRAVE DE FRAUDARE A ALEGERILOR IN REPUBLICA MOLDOVA!!!

Romania Libera

FOTO. Fraudă electorală în Moldova. Circa 400.000 de voturi au fost falsificate în favoarea pro-rusului Igor Dodon. Experții de la Chișinău spun că sunt probe suficiente pentru anularea turului doi al alegerilor

UPDATE 14,55: Comisia Electorală Centrală a anunțat rectificarea rezultatelor oficiale, după ce s-a constatat că în trei secții de votare fuseseră „inversate rolurile în defavoarea candidatului PAS”, informează site-ul infomoldova.net.

Prin rectificare, Maia Sandu a obținut aproximativ 1200 de voturi în plus față de cele anunțate anterior. Diferența este acum mai puțin de 68.000 de voturi între Igor Dodon și Maia Sandu.

Cele trei secții unde s-au recunoscut probleme sunt Leușeni (Hîncești), Copceac (Ștefan Vodă) și secția nr.5 din Nisporeni.


UPDATE 14,30: 170 de contestaţii suplimentare au fost depuse miercuri la Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, informează site-ul jurnal.md.

Contestațiile depuse miercuri sunt formulate de cetățeni ai Republicii Moldova din diasporă care nu au reuşit să voteze în ziua celui de-al doilea tur de scrutin. Cele 170 de contestaţii se adaugă celor 3000 înregistrate anterior de moldovenii din diasporă care nu au reuşit să voteze în turul II al scrutinului din cauza insuficienţei buletinelor de vot.


Există suficiente probe pentru anularea turului doi al alegerilor din Republica Moldova, întrucât frauda la acest tur de scrutin s-a apropiat de 400.000 de voturi, susțin experți citatați de presa de la Chișinău.

Deschideți GALERIA FOTO pentru a vedea imagini care ilustrează frauda la turul doi al alegerilor prezidențiale.

„Modul dezastruos în care a fost organizat procesul de votare în Diasporă, transportarea masivă şi organizată a locuitorilor din regiunea transnistreană la secţiile de votare, cifrele eronate privind rezultatele alegerilor prezentate de CEC pentru mai multe localităţi – sunt doar câteva dintre probele care ar trebui să determine Curtea Constituţională să nu valideze scrutinul prezidenţial”, spun experţi din Republica Modova, citați de site-ul Jurnal TV.

CEC este Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova.


Citește și: Maia Sandu lansează acuzaţii grave: Alegerile au fost fraudate! Campania oponentului meu a fost plină de manipulare și dezinformare

Grave sînt și erorile comise de CEC prin inversarea rezultatelor, fapt constatat deja în cîteva secții de votare. Neelucidată rămîne și situația alegătorilor din regiunea transnistreană, unde oamenii au fost aduși în mod organizat și avem semnale că aceștia ar fi fost plătiți să voteze într-un anumit fel. Toate aceste fraude sînt suficiente pentru a declara nule alegerile din 13 noiembrie.


„Frauda cea mai mare s-a făcut prin CEC şi sistemul automatizat care dă o diferenţă de peste 500 de mii de alegători dintre ceea ce este în realitate şi ceea ce se declară de către CEC. Codul Electoral spune că turul II se organizează cu aceleaşi liste electorale. Dar acum dacă ne uităm, la Cahul, de exemplu, în turul I au fost 98,539 de alegători, în turul II – 97.135. Nu putea să se micşoreze numărul de alegători decât dacă s-au retipărit listele. Asemenea situaţii sunt aproape în toate raioanele. La Sângerei în turul I au fost 70,624, în turul II – 70639. Un alt tip de eroare este tipărirea buletinelor în exces. Ar fi bine dacă s-ar ridica listele electorale. Au fost multe semnale că cineva au votat pentru oamenii care au plecat peste hotare”, a subliniat fostul vicepreşedinte al CEC, Ştefan Urâtu.


Citește și: Igor Dodon cere României să stimeze independența Republicii Moldova. Candidatul socialist susține că există un plan pentru unirea cu România, în anul 2018

„Ei au un plan foarte clar — unirea din 2018. Noi nu trebuie să le permitem acest lucru”, a adăugat candidatul socialist prorus, care a făcut apel la o mobilizare în special a electoratului partidelor de stânga pentru scrutinul de duminică. Solicitat să detalieze afirmația privind existența unui presupus plan privind unirea, Igor Dodon a răspuns: „Am auzit mai multe declarații ale mișcărilor unioniste din Republica Moldova și ale unor personaje politice din România”.


Autoritățile electorale ale Republicii Moldova au refuzat să suplimenteze numărul de buletine de vot în unele raioane din dreapta Nistrului. În schimb, s-a aprobat majorarea numărului buletinelor de vot pentru locuitorii din regiunea transnistreană, acolo unde favorit incontestabil a fost socialistul Igor Dodon, pro – rus.

Comisia Electorală Centrală (CEC) din Republica Moldova este condusă în prezent de Alina Russu, licențiată în Drept. Potrivit CV-ului acesteia, funcția anterioară a Alinei Russu a fost, în perioada aprilie 2015 – iunie 2016, aceea de șef la „Cabinetul Președintelui Fracțiunii PCRM în Parlamentul Republicii Moldova”.

PCRM este Partidul Comuniștilor din Republica Moldova, condus de Vladimir Voronin.”

Formidabila intorsatura de situatie!! La Chisinau lupta politica e in toi!! Mi-e teama ca daca nu se pun lucrurile la punct, conform legii, iar cei vinovati trasi la raspundere, Chisinaul sta pe un butoi cu pulbere… Legea trebuie sa primeze: daca alegerile au fost fraudate ele trebuie sa fie anulate si vinovatii pedepsiti.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Noiembrie 15, 2016 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

4 comentarii »


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: