Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Succes, Maia!!!

Sa vedem rezultatele alegerilor prezidentiale din Republica Moldova:

Romania Libera

Alegeri în Republica Moldova. Voturile pentru Maia Sandu, în creștere. Igor Dodon își atacă contracandidata: Încă nu a crescut pentru a câștiga lupta

UPDATE 15.00: Președintele Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, cheamă forțele de stânga la unitate și îndeamnă cetățenii să-l susțină în turul II împotriva Maiei Sandu. El susține că susținerea partenerilor pe eșichierul de stânga i-ar aduce victoria cu 60%, potrivit Deschide.md.

„Dacă avea să fie un singur candidat pe „stânga”, victoria era să fie din primul tur. Sunt ferm convins că Maia Sandu va pierde în turul II. Dacă vom avea susținerea unor parteneri de stânga, victoria va fi de 60/40. Dacî nu va fi susținere, victoria va fi de 52-53%. Suntem mult mai mulți în Republica Moldova. Trebuie să ne consolidăm forțele. De ce „dreapta” poate să se unească, iar noi, „stânga”, nu putem? Mă adresezi la Usatîi, Ciubașenco, Voronin: priviți ce face ei pe eșichierul de dreapta? Dăm la o parte ambițiile personale. Să fim mai sus decât toate conflictele care au avut loc. Mă adresezi și la echipa mea: lăsați lupta pe rețele de socializare. Lupta dintre partidele de stânga consolidează eșichierul de dreapta”, a spus el.

Totodată, el a atacat-o pe contracandidata sa Maia Sandu. „Stimată oponentă politic, doamna Maia Sandu, pregătiți-vă! Noi ne cunoaștem. Eu stimez oponenții mei politici și am o stimă deosebită față de orice oponent politic, mai ales față de doamne, domnișoare. De aceea, vă promit că și abordarea va fi una sinceră, cinstită, onestă, dar pregătiți-vă să pierdeți aceste alegeri! Încă nu ați crescut pentru ca să câștigați lupta în aceste prezidențiale”, a afirmat Dodon.

14.45: Tinerii din Republica Moldova, care studiază în România şi basarabenii stabiliţi acolo, au putut vota la una din cele 11 secţii deschise în Capitală şi în principalele oraşe. Toţi spun că au votat pentru schimbare şi o ţară unde să-şi dorească să se întoarcă, potrivit Digi24.

12.50: La ora 10.38, fuseseră prelucrate 99,42% procese verbale. Astfel, Igor Dodon a obținut 48,23%, iar Maia Sandu – 38,42%.

În Găgăuzia, Igor Dodon a acumulat peste 91% dintre voturile de la prezidențiale, unde, până în prezent, au fost procesate 99% dintre procesele verbale, potrivit datelor Comisiei Electorale Centrale. Astfel, pentru Igor Dodon și-au dat votul aproape 47.800 de alegători, potrivit Deschide.md.

Pe locul doi, în această regiune, s-a clasat Dumitru Ciubașenco, cu 6% dintre voturi, sau 3.300 de persoane. Urmează Maia Sandu cu 1%, sau 600 de voturi. Valeriu Ghilețchi a acumulat 0,54%, Mihai Ghimpu — 0,18%, Silvia Radu — 0,13%, Iurie Leancă – 0,2%, Maia Laguta — 0,08%, Ana Guțu — 0,03%.

În Găgăuzia au votat peste 54.400 de alegători, ceea ce reprezintă 42% dintre persoanele cu drept de vot, sau 128.600 de persoane.

Totodată, Agerpres notează că peste 2.500 de transnistreni au participat la alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Potrivit rezultatelor publicate de Comisia Electorală Centrală, la Secția de votare 41 din Varnița au participat la vot 2.146 de alegători din regiunea separatistă Transnistria. Dintre aceștia, 64,63% au votat în favoarea prorusului Igor Dodon, candidat din partea Partidului Socialiștilor, în timp ce 27,31% l-au susținut pe candidatul proeuropean Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate.

În același timp, în Secția de votare 42 au votat 1.424 cetățeni transnistreni, iar dintre ei 60,74% l-au susținut pe Dodon și 29,56% pe Maia Sandu.

Cetățenii transnistreni au avut posibilitatea de a vota la alegerile prezidențiale desfășurate duminică în Republica Moldova în două secții de votare aflate în Varnița, localitate din raionul Anenii Noi, învecinat cu Transnistria. Autoritățile de la Tiraspol au refuzat amenajarea de secții de votare pentru cetățenii moldoveni aflați în regiunea transnistreană.

12.40: Candidatul „Partidului Nostru” la alegerile prezidențiale, Dumitru Ciubașenco, răspunde acuzațiilor unor membri PSRM care susțin că în cazul retragerii lui Ciubașenco din cursă, Igor Dodon ar obține victoria din turul I.

„Dacă voi vorbiți cu Plahotniuc și ați decis să mergeți cu el până la capăt, dar el v-a tras pe sfoară, atunci ce treabă am eu? Dacă Dodon nu va deveni președinte, iar Departamentul de Stat nu va permite acest lucru, din nou, ce treabă am eu? Dodon este gata să declare că-l va scoate pe Usatîi din urmărire internațională, unde a fost băgat de Plahotniuc? Dodon este gata să anunțe dizolvarea imediată a Parlamentului și să anunțe alegerile anticipate? Dacă nu, atunci ce treabă am eu? Continuați să mergeți mai departe cu Plahotniuc al vostru și lăsați-mă în pace”, a scris el într-o postare pe Facebook.

11.17: Mai mulți lideri politici români au comentat, luni dimineața, rezultatul alegerilor din Republica Moldova.

Președintele PNL, Alina Gorghiu, susține că organizarea celui de-al doilea tur de scrutin reprezintă o șansă pentru păstrarea orientării pro-europene: „Îi felicit pe moldovenii care, după 20 de ani, au mers la vot pentru viitorul președinte și mă bucur că alegerile s-au desfășurat fără incidente. Este o veste bună că va exista un al doilea tur de scrutin, reprezintă o șansă pentru păstrarea direcției strategice și a orientării pro-europene. Prin urmare, va fi nevoie, în turul doi, de o mobilizare puternică a tuturor pro-europenilor”, a scris Alina Gorghiu, pe Facebook.

Potrivit fostului premier Adrian Năstase, primul tur al alegerilor de la Chișinău arată că există o fractură în Republica Moldova. „Primul tur al alegerilor de la Chișinău ne-a arătat că există o fractură în Republica Moldova. Pare că opțiunea pro-rusă s-a dezvoltat în ultimii ani și datorită exceselor de tip unionist de la București. Pentru unele câștiguri de politică internă, electorale, în România, au fost create reflexe de respingere în unele din zonele nehotărâte de la Chișinău. Mă bucur însă că unii dintre candidații pro-europeni au înțeles nevoia concentrării voturilor pe un singur candidat. Următoarele două săptămâni vor fi decisive. Poate că tinerii își vor exprima, în sfârșit, opțiunea. Poate că nu doar 8.500 de cetățeni cu dublă cetățenie din România vor vota în al doilea tur de scrutin. Succes Maia Sandu!”, a scris Adrian Năstase pe blogul personal.

Pe de altă parte, deputatul Theodor Paleologu este de părere că Maia Sandu are o şansă „mică, dar reală” de a deveni preşedinte. „Slavă Domnului că nu a cîştigat Dodon din primul tur! Slavă Domnului că mai e o şansă -mică, dar reală- ca Maia Sandu să cîştige alegerile prezidenţiale din Republica Moldova! De-acum sper ca basarabenii să se mobilizeze contra politicii reprezentate de Dodon”, a scris deputatul pe pagina sa.

11.00: Peste 67.000 de cetățeni din Republica Moldova au votat, duminică, la secții din afara țării, a anunțat, luni, într-o conferință de presă, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu, potrivit Agerpres.

Potrivit acesteia, cea mai mare prezență la urne în afara țării a avut loc în Italia, acolo unde au votat 21.904 alegători. În România, numărul alegătorilor prezenți la urne a fost de România 9.440, iar în Franța 5.139. Totodată, în Rusia au votat 4.578 cetățeni moldoveni, în Marea Britanie 4.002, în SUA 3.743, iar în Canada 2.482.

Conform datelor CEC, la alegerile prezidențiale de duminică au participat 1.436.241 cetățeni cu drept de vot, din care 1.326.622 alegători incluși pe listele electorale permanente, iar 109.619 alegători pe cele suplimentare.

10.58: Primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă a felicitat-o pe Maia Sandu. Totodată, el a afirmat că speră ca Igor Dodon să piardă în turul doi al alegerilor prezidențiale, potrivit Deschide.md.

„Felicitări, Maia Sandu, iar Igor Dodon, pregătește-te să pierzi în turul doi. Și acum, pas cu pas, se va reuși lupta cu sărăcia cu corupția și să revenim la normalitate. Dar acest gândac de Colorado trebuie strivit, pentru că Maia Sandu va reuși să câștige în turul doi. Mă bucur că s-a relansat votul pro-european, speranța care a fost distrusă după 2009 de Alianța pentru Integrare Europeană”, a spus Chirtoacă.

Totodată, președintele PPEM, Iurie Leancă, a declarat că va face tot ce îi stă în puteri ca în turul doi să câștige candidatul pro-european.

„Dacă nu voi ajunge în turul doi, voi face tot ce îmi stă în puteri pentru ca în turul doi să câștige candidatul pro-european. În ceea ce privește prezența la vot constat un număr redus în comparație cu alegerile din 2014, ceea ce este în disonanță cu dorința majorității moldovenilor de a vota pentru președinte prin vot direct. Regret foarte mult această tendință negativă. În mod special, îmi pare foarte rău că tinerii s-au prezentat într-un număr foarte scăzut. Azi dimineață am făcut un apel, în mod special, în adresa tinerilor, spunând că aceste alegeri sunt despre viitorul lor”, a mai spus el.

10.30: În primul tur al alegerilor, locuitorii din Chișinău și din suburbiile municipiului au preferat-o pe Maia Sandu, urmată de liderul socialist Igor Dodon, informează Unimedia.md.

După procesarea a 92,23% din procesele verbale pentru municipiul Chișinău, s-a constatat că dintre cei 385.559 de participanți la vot în capitala Republicii Moldova, 48,58% și-au dat votul pentru liderul PAS, Maia Sandu, în timp ce pentru Igor Dodon au votat 41,97%.

În cele 18 suburbii ale municipiului și în sectoarele Centru și Buiucani ale capitalei procesele verbale au fost prelucrate în proporție de 100%. În sectoarele Centru, Buiucani și Ciocana, precum și în 17 dintre cele 18 suburbii ale municipiului Chișinău, Maia Sandu este lider al scrutinului.

Totodată, liderul socialist Igor Dodon a fost susținut în două dintre cele cinci sectoare ale capitalei — Botanica și Râșcani. La fel, Dodon a acumulat cele mai multe voturi în orășelul Cricova.

10.26: Traian Băsescu, despre alegerile prezidențiale din Republica Moldova: Maia Sandu va câştiga alegerile prezidentiale. Țara va rămâne pro-Europa şi pro-România

5:00. Câștigătorul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova va fi decis în al doilea tur de scrutin la 13 noiembrie, când se vor confrunta candidatul socialist, Igor Dodon, și candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu.

După numărarea a 99,5% dintre voturi, rezultatele preliminare îl arătau câștigător pe Dodon cu 48,5%, urmat de Sandu, cu 38,2%.

UPDATE 00.45: La prelucrarea a 96,35 la sută dintre procese verbale, Igor Dodon a obținut 49,13 la sută dintre voturi, iar Maia Sandu, 37,60 la sută

Igor Dodon – 49,13%

Maia Sandu – 37,60%

Dumitru Ciubașenko – 5,90%

Iurie Leancă – 3,17%

Mihai Ghimpu – 1,82%

Valeriu Ghilețchi – 1,05%

Maia Laguta – 0,76%

Silvia Radu – 0,41%

Ana Guțu – 0,17%

00.20: La numărarea a 95 la sută dintre voturi, Igor Dodon a obținut 49,31 la sută dintre voturi, iar Maia Sandu, 37,39 la sută, informează Unimedia. 

00.10: După numărarea a 93.74 la sută din procesele verbale prelucrate, Igor Dodon a obținut 49.64 la sută dintre voturi, iar Maia Sandu,  37.05 la sută, conform Timpul.md. 

În aceste condiții, ar putea fi organizat al doilea tur de scrutin, relatează UNIMEDIA. Dacă niciunul dintre candidaţi nu obţine peste 50% din sufragii, Republica Moldova va organiza un al doilea tur de scrutin, pe 13 noiembrie.


23.50: După 86,74 la sută din procesele verbale prelucrate, Igor Dodon a obținut 49,98 dintre voturi, iar Maia Sandu – 36,78 la sută, notază timpul.md.


23.20: La numărarea a 80 la sută dintre voturi, Maia Sandu a obținut 35, 98 la sută dintre voturi, iar Igor Dodon – 50,7 la sută, conform Publika.md.

Mihai Ghimpu, Partidul Liberal – 1,92 %
Iurie Leancă, Partidul Popular European din Moldova – 3,29%
Dumitru Ciubaşenco, Partidul Nostru – 5,66%
Maia Sandu, Partidul Acţiune şi Solidaritate – 35,98%
Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 50,7%
Silvia Radu, candidat independent – 0,42%
Maia Laguta, candidat independent – 0,79%
Ana Guţu, Partidul „Dreapta” – 0,17%
Valeriu Ghileţchi, candidat independent – 1,07%


23.00: La procesarea a 74 la sută dintre sufragii, Maia Sandu a obținut 35,26 la sută dintre voturi, în vreme ce Igor Dodon a obținut 51,37 la sută dintre voturi, conform publika.md.

Au fost procesate 74% din procesele verbale:

Mihai Ghimpu, Partidul Liberal – 1,96 %
Iurie Leancă, Partidul Popular European din Moldova – 3,32%
Dumitru Ciubaşenco, Partidul Nostru – 5,62%
Maia Sandu, Partidul Acţiune şi Solidaritate – 35,26%
Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 51,37%
Silvia Radu, candidat independent – 0,43%
Maia Laguta, candidat independent – 0,8%
Ana Guţu, Partidul „Dreapta” – 0,17%
Valeriu Ghileţchi, candidat independent – 1,07%

 

22.56: La procesarea a 70,59 la sută dintre voturi, Maia Sandu a obținut 34,96 la sută dintre sufragii, iar Igor Dodon – 51,65 la sută, scrie publika.md.

Au fost procesate 70,59% din procesele verbale:

Mihai Ghimpu, Partidul Liberal – 1,99 %
Iurie Leancă, Partidul Popular European din Moldova – 3,34%
Dumitru Ciubaşenco, Partidul Nostru – 5,59%
Maia Sandu, Partidul Acţiune şi Solidaritate – 34,96%
Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 51,65%
Silvia Radu, candidat independent – 0,43%
Maia Laguta, candidat independent – 0,8%
Ana Guţu, Partidul „Dreapta” – 0,17%
Valeriu Ghileţchi, candidat independent – 1,06%


22.48: La procesarea a 64,44 la sută din voturi, Maia Sandu a obținut 34,49 la sută dintre voturi, iar Igor Dodon a obținut 52,02 la sută dintre sufragii, conform publika.md.

Au fost procesate 64,44% din procesele verbale:

Mihai Ghimpu, Partidul Liberal – 2,08%
Iurie Leancă, Partidul Popular European din Moldova – 3,42%
Dumitru Ciubaşenco, Partidul Nostru – 5,49%
Maia Sandu, Partidul Acţiune şi Solidaritate – 34,49%
Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 52,05%
Silvia Radu, candidat independent – 0,45%
Maia Laguta, candidat independent – 0,81%
Ana Guţu, Partidul „Dreapta” – 0,17%
Valeriu Ghileţchi, candidat independent – 1,04%

22.40:  La procesarea a peste jumătate din buletinele de vot, Maia Sandu a obținut 34 la sută dintre sufragii, în vreme ce Igor Dodon a obținut 52,21 la sută dintre voturi, scrie publika.md. 

Au fost procesate 58,91% din procesele verbale:

Mihai Ghimpu, Partidul Liberal – 2,15%
Iurie Leancă, Partidul Popular European din Moldova – 3,39%
Dumitru Ciubaşenco, Partidul Nostru – 5,35%
Maia Sandu, Partidul Acţiune şi Solidaritate – 34,07%
Igor Dodon, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 52,51%
Silvia Radu, candidat independent – 0,46%
Maia Laguta, candidat independent – 0,81%
Ana Guţu, Partidul „Dreapta” – 0,17%
Valeriu Ghileţchi, candidat independent – 1,08%


22.30: Igor Dodon, candidatul pro-rus, conduce în cursa pentru președinția Republicii Moldova, cu 55,1 la sută dintre voturi, conform primelor rezultate parțiale anunțate duminică seară de Comisia Electorală Centrală. Candidata pro-europeană, Maia Sandu, ar fi obținut numai 30,69 la sută dintre voturi, relatează Timpul.md. CEC a numărat 30.66 la sută din voturi. 

Anterior, Maia Sandu declarase, după închiderea urnelor, că „votul masiv este un semnal clar că oamenii își doresc o schimbare”.

„Vreau să mulțumesc foarte mult tuturor celor care au mers astăzi la vot. Oamenii au înțeles că votul lor este important și au decis să transmită un semnal clar. Votul masiv e un semnal clar că oamenii își doresc o schimbare și noi cu toții apreciem acest semnal”, a spus Sandu.

 

21.30: Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a apreciat, la închiderea urnelor, procentul ridicat al prezenței la vot în cadrul primului scrutin al alegerilor prezidențiale și a făcut un apel la calm după închiderea urnelor.

‘Sunt mândru să fiu premierul unei țări în care democrația este prețuită de cetățeni. Astăzi moldovenii, prin votul lor, au arătat cât de atașați sunt valorilor democrației, libertății și statului de drept’, a afirmat Filip într-o declarație preluată de Agerpres.


UPDATE 21.00: Toate secțiile de votare din Republica Moldova au fost închise, duminică, la ora 21.00.

Până la acel moment au votat 1.430.071 de cetățeni ai Republicii Moldova, aproximativ 50% din alegători, informează Agerpres.

––––––––––––––-

20.00:Peste 49 la sută dintre cetățenii cu drept de vot ai Republicii Moldova au votat până la ora 20, ceea ce înseamnă că rezultatele scrutinului sunt valide. Pentru a valida scrutinul era necesară prezența la vot a cel puțin o treime din numărul alegătorilor.

Cea mai ridicată prezență la vot s-a înregistrat la Chișinău, iar cea mai redusă prezență – în Găgăuzia, informează Digi 24.


18.00: Peste 39 la sută din numărul total de alegători înscriși în listele electorale își exprimaseră duminică până la ora 16.00 dreptul la vot în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, conform datelor Comisiei Electorale Centrale (CEC), informează Agerpres.

Astfel, peste 1,140 milioane de cetățeni și-au exercitat dreptul la vot.


16.30 Oligarhul Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Partidului Democrat din Republica Moldova (PDM), a declarat că la scrutinul prezidențial de duminică a votat „geopragmatic, nu geopolitic”.

El a scris, pe contul său de Facebook, că a votat așa cum este: ”Sper că mulți alți cetățeni au votat sau vor vota la fel ca mine, iar împreună cu viitorul președinte vom construi un viitor mai bun pentru țară. Ne vedem în turul doi – mai înțelepți, mai conștienți de fiecare vot și poate mai interesați de Moldova decât de teme false de campanie”.

15.20: Aproximativ 28 la sută dintre alegătorii moldoveni au votat, până la ora 13.00, conform președintei Comisiei Electorale Centrale (CEC), citată de Agerpres

Alina Russu a precizat că mai mult de 820.000 de persoane și-au exprimat dreptul de a vota în cele peste 2.100 de secții de votare deschise atât în Republica Moldova, cât și în afara țării.  Cea mai ridicată prezență la urne s-a înregistrat în raionul Ocnița (31,72 %), iar cea mai scăzută în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (21,99%). Localitatea cu cei mai activi alegători este Pocrovca din raionul Dondușeni (63,76 %).

Statisticile CEC arată că 35% dintre cei care au votat au vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, iar 25% între 31 și 55 de ani. Rata cea mai scăzută de participare se înregistrează în rândul tinerilor între 18 și 25 de ani, doar 7% dintre aceștia participând la alegeri până la ora 13.00. De asemenea, datele statistice arată că dintre votanți aproape 51,5% sunt femei.

În ceea ce privește alegerile în Transnistria, directorul singurului liceu în limba română, Ion Iovcev, i-a mobilizat pe cetățenii vorbitori de limbă română din partea stângă a Nistrului să meargă la vot pentru a susține un președinte pro-european al Republicii Moldova.

„Am venit cu colectivul profesoral din Tiraspol, cu profesori, cu părinți și elevi din clasele mai mari ca să votăm pentru o schimbare. E timpul să fim europeni. Republica Moldova nu poate exista decât în Europa, alături de România”, a declarat Ion Iovcev, pentru Agerpres. Profesorul în vârstă de 65 de ani, care este principalul lider al românilor din republica anto-proclamată Transnistria, susține că nu a lipsit la niciun tur de scrutin organizat din 1990 încoace.


UPDATE: Vă prezentăm declarațiile candidaților la președinția Republicii Moldova, pe măsură ce apar în spațiul public: 

Maia Sandu, candidata Partidului Acțiune și Solidaritate, a declarat, după ce și-a exprimat opțiunea, că a votat pentru oameni onești și corecți și i-a îndemnat pe moldoveni să iasă la vot. 

”Am votat ca la conducerea Republicii Moldova să vină oameni onești și corecți, care să ne reprezinte pe noi, oameni cu care dorim să trăim o viață cu demnitate aici, în Republica Moldova. Vreau să le spun cetățenilor să nu le fie frică, să vină astăzi la vot și împreună să facem ordine în Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu.

Candidatul Partidului Socialiștilor la alegeri, Igor Dodon, a declarat, pentru Agerpres, după ce a votat, despre relația cu România, că suntem ”frați, frați, dar brânza-i pe bani”.

„Românii sunt vecinii noștri. Românii sunt prietenii noștri. Românii sunt frații noștri, dacă doriți. Frați, frați, dar brânza-i pe bani”, a afirmat Dodon, pentru Agerpres, după ce a dat declarații jurnaliștilor la ieșirea din secția de votare din Chișinău unde a venit împreună cu soția și cu cel mai mic dintre cei trei copii.”Eu niciodată nu am fost, nu sunt și nu voi fi antiromân. Dar voi fi tot timpul antiunionist. Orice mișcări unioniste în Republica Moldova, în opinia mea, sunt în afara legii”, a mai spus candidatul socialiștilor.

Președintele Parlamentului de la Chișinău, Andrian Candu, și-a exercitat, duminică, dreptul la vot.  El declarat că a votat „pentru viitorul european al Republicii Moldova”, transmite Unimedia.md.

„Am votat pentru viitorul european al Republicii Moldova, pentru ca toate reformele să se desfășoare ca în aceste zece luni și cu siguranță vom reuși să facem mai multe. Din partea președintelui, îmi doresc (ca acesta) să fie un garant al Constituției, să țină cont în primul rând de ea și să fie parte a tuturor reformelor pe care și le propune Guvernul și Parlamentul”, a declarat Andrian Candu.

 

Candidata Partidului unionist „Dreapta”, Ana Guțu, a declarat duminică, la ieșirea de la urne, că a votat pentru unirea Republicii Moldova cu România, scrie Radio Chișinău.

„Am venit cu speranța că Republica Moldova se va uni cu România. Am votat pentru Unire. Cred că unionismul în această campanie electorală a fost instituționalizat din punct de vedere al discursului politic la toate instituțiile media, discurs deschis, pentru prima dată în istoria recentă a Republicii Moldova. Sper că acest scrutin electoral se va transforma într-o veritabilă placă turnantă și că de acum încolo drumul nostru spre realizarea dezideratului națiunii române este pavat”, a declarat Ana Guțu.

Premierul Pavel Filip şi-a exercitat dreptul la vot. „E un exerciţiu important care nu a mai avut loc timp de 20 de ani în ţara noastră. Am votat cu gândul că viitorul preşedinte va înţelege cu adevărat de ce are nevoie Republica Moldova. Va contribui de comun accord, cu toţii, la modernizarea Republicii Molodva, la revenirea Republicii Moldova la un alt nivel. Vorbesc şi de piaţa internaţională financiară, şi de bunele relaţii care apoi trebuie să se regăsească în bunăstarea cetăţenilor ţării. Sunt sigur că aceste alegeri vor fi corecte, au fost luate toate măsurile necesare. Avem peste 3.000 de observatori, cei mai mulţi internaţionali”, a declarat premierul.

Mihai Ghimpu, candidatul Partidului Liberal, a votat la 8 dimineața,împreună cu soția sa. El a declarat că a votat pentru prosperitate în ţară şi fericire, conform publika.md.

„Am votat pentru idealul înaintaşilor, pentru Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, pentru libertatea şi unitatea neamului, pentru munte şi mare. Am votat pentru o zi în care să vină fericirea pe acest pământ, prosperitatea şi libertatea”, a declarat Ghimpu.

Prezența în timp real la vot o puteți vedea aici.


Peste 2,8 milioane de cetățeni ai Republicii Moldova își votează, duminică, președintele, în primul scrutin prin vot direct, după anul 2000. Alegătorii pot vota începând cu ora 7 dimineața, la 2.082 de secții de votare din republică și 100 peste hotare — majoritatea în Italia, România și Rusia. Urnele vor fi închise la ora 21.00, transmite agenția Agerpres.

Se vor înfrunta nouă candidați: liberalul Mihai Ghimpu (PL), Iurie Leancă din partea Partidului Popular European din Moldova (PPEM), Dumitru Ciubașenko din partea Partidului Nostru (PN), Maia Sandu din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Dodon din partea socialiștilor (PSRM), Ana Guțu din partea Partidului Dreapta și independenții Silvia Radu, Maia Laguta și Valeriu Ghilețchi.


Citește mai multe despre candidați aici: Moscova, pe cale să reocupe Chișinăul. Tabăra pro-europeană este profund divizată, iar Igor Dodon este acuzat că primește bani de la ruși

După un regim pro-european care a fost marcat de serioase scandaluri de corupție, cele mai mari șanse la funcția de președinte le are omul Moscovei, Igor Dodon, pe care presa îl acuză că primește bani de la Federația Rusă. Dodon spune public că Moldova trebuie să intre în axa Belarus-Rusia-Kazahstan. Tabăra pro-europeană este profund divizată și confruntată cu acuzații de corupție…. citește mai multe aici … 


Democratul Marian Lupu (PDM) și candidatul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), Andrei Năstase, s-au retras în favoarea Maiei Sandu.

Dacă niciun candidat nu reușește să obțină majoritatea de voturi, la 13 noiembrie va fi organizat al doilea tur de scrutin în care se vor înfrunta primii doi clasați.

Procesul electoral este reglementat de către Comisia Electorală Centrală (CEC), care este constituită din 9 membri, dintre care opt sunt numiți de Parlament pe principiul reprezentării proporționale și unul de către Președinte.


Citește despre scandalul în care este implicat Igor Dodon aici: FOTO. Scandal. Candidatul socialist la președinția Republicii Moldova, Igor Dodon, este acuzat de plagiat în teza de doctorat. Dodon ar fi copiat din cărțile scrise de doi profesori de la ASE

Un jurnalist a fotocopiat lucrarea aflată la Biblioteca Națională din Chișinău și a dat-o publicității. Cu ajutorul a două programe de detectare a textelor identice, jurnalistul a descoperit ca Dodon preluase fragmente din lucrările a doi profesori universitari români, Ion Popa și Gabriela Gradu de la Academia de Studii Economice din București… citește mai departe aici … 


Circa patru mii de polițiști au fost mobilizați pentru a asigura condițiile de păstrare a materialelor electorale și pentru a menține ordinea publică în secțiile de votare. De asemenea, polițiștii vor fixa și documenta cazurile de încălcare a legislației electorale pe o rază de 100 de metri de la secțiile de votare.

Alegerile prezidențiale vor fi monitorizate de 3.202 de observatori naționali din partea a 20 de organizații și 562 de observatori internaționali.”

Stirile Pro TV

Alegeri prezidentiale in R. Moldova. Dodon, votat masiv in Nord si Sud. Sandu, avans in Chisinau si in centrul tarii

Republica Moldova inclina spre Rusia dupa primul tur al alegerilor prezidentiale. Igor Dodon, candidatul socialist, pro-rus, a atras alegatori, dar nu a reusit sa adune peste 50% din voturi, cat ar fi fost nevoie pentru a castiga din primul tur.

UPDATE REZULTATE PARTIALE ora 13:00 Dodon – 48,23%, Maia Sandu – 38,42%, Ciubasenco – 6,03%, din 99,42% procese verbale procesate.

Dodon a fost votat masiv in Briceni, Edinet, Balti, Floresti, Soroca, Falesti si alte raioane din nord. Raioanele din sudul tarii si UTA Gagauza au votat de asemenea pentru pentru liderul socialistilor cu un avans enorm.

Maia Sandu, pe de alta parte, invinge in noua raioane, in opt dintre care cu un avans de 10%. Liderul PAS, Maia Sandu, a castigat la Chisinau, la mica distanta de Igor Dodon. In raioanele Hancesti, Telenesti, Nisporeni, Ialoveni si alte raioane de centru Maia Sandu il devanseaza pe Dodon cu cel putin 10%.

harta moldova

UPDATE REZULTATE PARTIALE ora 10:25: Dodon – 48,26%, Maia Sandu – 38,42%, Ciubasenco – 6,01%, din 99,33% procese verbale procesate

Turul doi al alegerilor prezidentiale urmeaza sa aiba loc pe 13 noiembrie intre Dodon si Sandu. La Bucuresti, candidata proeuropeana Maia Sandu a obtinut cele mai multe voturi in sectiile deschise pentru alegerile prezidentiale.

Potrivit UNIMEDIA, candidata PAS a strans 2.150 de sufragii, conform news.ro. socialistul Igor Dodon a strans 53 de voturi, liberalul Mihai Ghimpu a primit 51 de sufragii, iar candidatul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leanca, 46.

Intre timp, votul continua in Statele Unite, unde sectiile s-au deschis la 15.30 ora Republicii Moldova si a Romaniei. Astfel ca rezultatele finale vor fi anuntate abia dupa inchiderea urnelor peste ocean.

Apoi, datele vor trebui validate, iar, daca se confirma, autoritatile de la Chisinau vor organiza un al doilea tur de scrutin pe 13 noiembrie, la care vor lua parte Dodon si Sandu.

Igor Dodon s-a lansat oficial in campania prezidentiala pentru alegerile din 30 octombrie 2016 cu sloganul „Moldova are viitor”. Liderul PSRM sustine ca lupta pentru securitatea statului, neutralitate si identitate moldoveneasca. El promite o economie puternica, dreptate sociala si relatii de prietenie cu Rusia.

„Din acest an incepe eliberarea Republicii Moldova. Primul decret va fi cu privire la furtul secolului, pe care hotii de la guvernare vor sa-l puna pe spatele cetatenilor. Al doilea decret va avea ca scop relansarea relatiilor economice cu Rusia, iar al treilea va fi contracararea actiunilor unioniste din ultimul timp, anti-statale si anti-nationale”, a declarat Igor Dodon. Candidatul pro-rus si-a exprimat speranta ca dupa alegeri politica in tara va fi de mai buna calitate, „mai aproape de popor, cu un sef de stat ferm si cu caracter”.

“Victoria noastra este inevitabila, acest lucru trebui sa-l inteleaga toti”, a declarat Igor Dodon intr-o conferinta de presa organizata dupa inchiderea urnelor.

Candidata Partidului Actiune si Solidaritate (PAS) a pornit in campanie cu promisiunea ca va lupta impotriva coruptiei, afirmand ca este cea mai mare problema a Republicii Moldova.

Ea spus ca vrea sa promoveze in toate structurile de stat doar oameni integri, care nu au comis sau tolerat anterior acte de coruptie.

Maia Sandu se declara 100% proeuropeana si promite ca va face tot posibilul pentru a apropia Moldova de UE. De altfel, are si sustinerea liderilor europeni.

Sandu vrea sa conlucreze cu institutiile statului pentru a crea locuri de munca si spune ca va pleda pentru transparenta activitatii institutiillor statului.

Ea vrea o presa independenta si scoaterea Procuraturii de sub influentele politice.

Sectiile de vot s-au inchis in Republica Moldova, la ora 21:00. In total, aproape 49% din electorat s-a prezentat la urne, adica un milion patru sute treizeci de mii treisprezece alegatori.”

Realitatea

Lupta din R. Moldova merge în turul II. 99,4% din voturi numărate: Dodon-48,2%, Maia Sandu-38,4%

„Aproape 49% dintre alegătorii înregistrați în Republica Moldova au votat, duminică, pentru a-și alege în mod direct președintele, după o campanie lungă, care a polarizat electoratul. Favoritul scrutinului, socialistul prorus Igor Dodon, nu a reușit să treacă de pragul de 50% necesar câștigării din primul tur, deși a fost foarte aproape. În al doilea tur, peste două săptămâni, Dodon se va confrunta cu fostul ministru al Educației Maia Sandu, pe care o sprijină și „Platforma Demnitate și Adevăr”, dar și oficiali europeni, precum Angela Merkel sau președintele Comisiei Europene.

UPDATE: Suspans până la capăt în Republica Moldova, după o zi electorală lungă și o seară pe măsură. A fost destul de aproape ca Igor Dodon, candidatul socialist prorus să câștige din primul tur alegerile prezidențiale, dar în cele din urmă, pe măsură ce procesele verbale din toată țara au fost prelucrate, acesta a scăzut sub 50%. 

În urma procesării a 99,42% din numărul total de procese verbale, Dodon a obţinut 48,23% din voturi, în timp ce Maia Sandu a acumulat 38,42% din sufragii.

Dan Dungaciu: În turul 2, Maia Sandu are o sarcină grea. Mesajul antioligarhi nu mai e suficient

UPDATE: De menționat rezultatele dezastruoase obținute de Mihai Ghimpu – 1,89% și Iurie Leancă, 3,1%. În schimb, Dumitru Ciubașenko, candidatul Partidului Nostru, a obținut 6%.

Cozmin Gușă: Cu acest scor al Maiei Sandu putem spera că Moldova se rupe spre atlantism

UPDATE: Igor Dodon vrea victoria din turul 1. „Mul­țu­mesc cetă­țe­ni­lor. Ați dat dova­dă de matu­ri­ta­te poli­ti­că. Până la urmă, toți am lup­tat pen­tru ale­ge­ri direc­te. Mul­țu­mesc cole­gi­lor. Ale­ge­ri­le au demon­strat că lide­rul opo­zi­ți­ei soci­a­lis­te se bucu­ră de cea mai mare încre­de­re. Exis­te șanse rea­le să învin­gem din turul I. Nu au fost pro­ce­sa­te pro­ce­se­le ver­ba­le din Băl­ți, Basa­ra­beas­ca, Găgă­u­zia. Sun­tem la limi­tă. Dra­gi cole­gi din teri­to­riu, făceți-vă mun­ca mai depar­te. Am încre­de­re că putem obți­ne vic­to­ria din pri­mul tur”, a decla­rat Igor Dodon, lide­rul cur­sei elec­to­ra­le, în urmă cu câte­va minu­te, la sedi­ul PSRM.

„Vic­to­ria noas­tră e ine­vi­ta­bi­lă, iar acest lucru tre­bu­ie să-l înțe­lea­gă toți… Să ne pre­gă­tim să obți­nem vic­to­ria în aceas­tă cam­pa­nie din turul I”, a pre­ci­zat Dodon, după care a men­țio­nat că va reve­ni cu alte infor­ma­ții pes­te 1-2 ore, atun­ci când vor fi cunos­cu­te rezul­ta­te­le fina­le.

UPDATE: Diferența dintre Igor Dodon și Maia Sandu scade, după numărarea a 80% din voturi: Dodon – 50,7%, Maia Sandu – 35,9%

UPDATE: Comisia Electorală Centrală a anunțat rezultatele după numărarea a 30,66% din voturile exprimate. Igor Dodon conduce detașat cu 55% din voturi, urmat de Maia Sandu, cu 30,69% din voturi.

UPDATE: La ora 21.00, ora închiderii urnelor în Republica Moldova, numărul cetățenilor care au votat ajunsese la 1.430.000, reprezentând 48,9% din totalul alegătorilor înregistrați. 

Cei mai mulţi dintre alegători au fost persoanele cu vârsta peste 57 de ani. Cei mai pasivi alegători fiind tinerii cu vârstele cuprinse între 18 şi 25 de ani.

Candidatul comun al PPPDA-PAS-PLDM, Maia Sandu, a ținut să le mulțumească tuturor cetățenilor care au participat la vot.

Maia Sandu spune că votul de astăzi înseamnă un prim-pas pentru o viață mai bună aici, în Moldova.

„Dragi prieten, dragi cetățeni, vreau să vă mulțumesc celor care au mers astăzi la vot. Votul de astăzi înseamnă că oamenii vor o schimbare. Vreau să le mulțumesc femeilor, care au ascultat îndemnul făcut de mine. Vreau să le mulțumesc moldovenilor din diasporă. Au fost mai puțini tinerii care să meargă la vot, asta din cauza impedimentelor puse de autorități. Vreau să le mulțumesc cetățenilor care m-au sprijinit pe mine. Vreau să le mulțumesc celor care au făcut ca eu astăzi să mă pot afla în fața dvs. Ca noi să putem desfășura această campanie. Campania noastră a fost prima campanie bazata pe onestitate și respect față de cetățeni. Astăzi am făcut un prim-pas pentru o viață mai bună în Moldova. Oamenii onești, cinstiți și muncitori trebuie să se simtă bine la ei acasă”, a declarat Maia Sandu, citat[ de Unimedia.md.

UPDATE: La sec­ția de vot des­chi­să la Strat­ford, Lon­dra, mol­do­ve­nii con­ti­nuă să stea la coa­dă pen­tru a-și vota pre­șe­din­te­le, notează ZDG.md. Un citi­tor ZdG, care așteap­tă să vote­ze, infor­mea­ză că ale­gă­to­rii se tem că nu vor reu­și să intre până la ora închi­de­rii sec­ți­ei de vot și că nu le vor ajun­ge bule­ti­ne.

Con­tac­ta­tă de ZdG, repre­zen­tan­ta ser­vi­ci­u­lui de pre­să al Comi­si­ei Elec­to­ra­le Cen­tra­le ne-a comu­ni­cat că au fost tri­mi­se câte 3 mii de bule­ti­ne pen­tru fie­ca­re din­tre cele două sec­ții de vota­re des­chi­se la Lon­dra, Marea Bri­ta­nie. Potri­vit ulti­me­lor date colec­ta­te de CEC, în una din­tre sec­ți­i­le des­chi­se la Lon­dra vota­se deja 688, iar în cea­lal­tă, din Strat­ford, vota­se în jur de 1600 de per­soa­ne.

UPDATE: Analistul politic Cristian Hrițuc a observat la Realitatea TV că prezența la urne pânî la această oră este una scăzută. Structura electoratului care a fost prezent la urne mai arată că favoritul principal, socialistul prorus Igor Dodon, are șanse să câștige alegerile prezidențiale chiar din primul tur.

UPDATE: Până la ora 19:00, și-au exercitat dreptul la vot peste 1.383.000 cetățeni, ceea ce constituie o rată de participare de peste 47,5% din numărul total de alegători incluși în listele electorale.

9,8% au vârsta cuprinsă între 18 și 25 ani;

25,87% – 26-40 de ani;

26,16% – 41-55 ani;

29,66% – 56-70 de ani și 8,51% reprezintă electoratul cu vârstă de peste 71 ani.

UPDATE. Comentatorul Dan Dungaciu a declarat la Realitatea TV că prezența la urne de până acum este „masivă”, dar că structura electoratului pare a-l favoriza pe candidatul Partidului Socialist, Igor Dodon. Următoarele ore ar putea duce, într-o oarecare măsură, o răsturnare a situației.

Până la ora 16.30, la urne veniseră 1.187.000 de alegători, reprezentând 41,05% din cetățenii cu drept de vot.

UPDATE: Prezența la urne la ora 15.00 era de 1.045.000 de persoane, reprezentând 36,32% din alegătorii cu drept de vot.

UPDATE: Niciun exit-poll nu va anunța rezultatele estimate ale alegerilor din Republica MOldova în această seară, anunță Realitatea TV. 

UPDATE: Peste 28% dintre alegătorii din Republica Moldova s-au prezentat la vot până la ora 13:00 în alegerile președințiale care au loc duminică, a anunțat, într-o conferință de presă, președintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Alina Russu.

Potrivit acesteia, mai mult de 820.000 de persoane și-au exprimat dreptul de a vota în cele peste 2.100 de secții de votare deschise atât în Republica Moldova, cât și în afara țării.

Cea mai ridicată prezență la urne s-a înregistrat în raionul Ocnița (31,72 %), iar cea mai scăzută în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (21,99%).

Localitatea cu cei mai activi alegători este Pocrovca din raionul Dondușeni (63,76 %).

Statisticile CEC arată că 35% dintre cei care au votat au vârsta cuprinsă între 56 și 70 de ani, iar 25% între 31 și 55 de ani. Rata cea mai scăzută de participare se înregistrează în rândul tinerilor între 18 și 25 de ani, doar 7% dintre aceștia participând la alegeri până la ora 13.00.

De asemenea, datele statistice arată că dintre votanți aproape 51,5% sunt femei.

UPDATE: Candidatul unic al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) și Partidului Liberal Democrat (PLDM), Maia Sandu, speră ca alegerile președințiale de duminică să ofere Republicii Moldova un președinte onest și corect.

„Am votat pentru un președinte onest, corect, care să ne reprezinte pe noi, care să promoveze interesele oamenilor ce muncesc cinstit, oamenilor care vor să trăiască în Republica Moldova, un președinte care să ne unească pe noi toți, să nu ne divizeze, să nu ne sperie că ne va alunga din această țară, un președinte care vrea ca această țară să prospere și în care toți oamenii să se bucure de bunăstare”, a afirmat Maia Sandu.

UPDATE: Până la ora 11.30 votaseră 568.000 de cetățeni, reprezentând 20% din cetățenii cu drept de vot. Iată prezența la vot în timp real:

Cei mai activi sunt alegătorii cu vârsta cuprinsă între 56 – 70 de an, iar cei mai pasivi cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani.

UPDATE: Aglomerație la secțiile unde votează alegătorii din Transnistria

Alegătorii transnistreni au trecut frontiera pentru a vota la secțiile de votare 41 și 42 din localitatea Varnița, special constituite pentru electoratul din stânga Nistrului.

„Este un flux mare. Făcând comparație cu secțiile de votare locale, la noi e un flux mare. Oamenii sunt responsabili. Toți speră la un viitor mai bun”, a declarat, pentru AGERPRES, președintele Secției de votare 41, Tatiana Druc.
„Am venit să votăm aici pentru că autoritățile din Transnistria nu au fost de acord cu amenajarea de secții de votare la Tiraspol. Fiecare a venit pe cont propriu, cu mașina personală, cum a putut”, susține unul dintre alegători.
La alegerile pentru președintele Republicii Moldova pot participa toți cetățenii din regiunea transnistreană care au cetățenie moldovenească.

Primul președinte ales direct după 2.000

Alegătorii vor putea vota începând cu ora 7 dimineața, la 2.082 de secții de votare din republică și 100 peste hotare — majoritatea în Italia, România și Rusia. Urnele vor fi închise la ora 21.00.

Se vor înfrunta 9 candidați: liberalul Mihai Ghimpu (PL), Iurie Leancă din partea Partidului Popular European din Moldova (PPEM), Dumitru Ciubașenko din partea Partidului Nostru (PN), Maia Sandu din partea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Dodon din partea socialiștilor (PSRM), Ana Guțu din partea Partidului Dreapta și independenții Silvia Radu, Maia Laguta și Valeriu Ghilețchi.

Democratul Marian Lupu (PDM) și candidatul Partidului „Platforma Demnitate și Adevăr” (PPDA), Andrei Năstase, s-au retras în favoarea Maiei Sandu.

Dacă niciun candidat nu reușește să obțină majoritatea de voturi, la 13 noiembrie va fi organizat al doilea tur de scrutin în care se vor înfrunta primii doi clasați.

Procesul electoral este reglementat de către Comisia Electorală Centrală (CEC), care este constituită din 9 membri, dintre care opt sunt numiți de Parlament pe principiul reprezentării proporționale și unul de către Președinte.

Circa patru mii de polițiști au fost mobilizați pentru a asigura condițiile de păstrare a materialelor electorale și pentru a menține ordinea publică în secțiile de votare. De asemenea, polițiștii vor fixa și documenta cazurile de încălcare a legislației electorale pe o rază de 100 de metri de la secțiile de votare.

Alegerile prezidențiale vor fi monitorizate de 3.202 de observatori naționali din partea a 20 de organizații și 562 de observatori internaționali.”

Ce se intampla? Maia Sandu are sanse sa castige in turul II. Spun ca are sanse, asta nu inseamna ca va si castiga. Incerc sa fac o analiza lucida, altminteri as putea sa scriu pagini de lozinci de sustinere a candidatei PAS. A reusit o performanta buna in turul I, dar s-ar putea sa nu fie de ajuns.

Ce ma ingrijoreaza pe mine, legat de sansele Maiei, este prezenta redusa a tinerilor la vot. Lucrul asta nu-mi place. Absenteismul asta in randul tineretului arata lipsa de credibilitate de care se bucura candidata PAS in randul celor din aceasta categorie de varsta. Dar nu numai ea, e adevarat si asta. Insa efectul acestui absenteism se resimte: au votat cu precadere persoenele cu varsta de peste 57 de ani… Si se vede ca o astfel de structura a votului l-a avantajat pe Dodon… Cu toate acestea, Dodon a coborat sub 49%, foarte important, nereusind victoria din primul tur. De unde se vede ca lucrurile s-au mai schimbat in Rep. Moldova… Cu atat mai mult cu cat scorul Maiei, de peste 38%, arata ca moldovenii de peste Prut se gandesc serios sa schimbe macazul, optand pentru varianta pro europeana!

Totusi, uitandu-ne pe harta votului, observam usor ca foarte multe raioane/municipii sunt de partea lui Dodon: majoritatea! Din acest punct de vedere, Maia Sandu a inregistrat un scor timid… Cu toate acestea, pozitia lui Dodon e amenintata!!

Ce ar trebui sa faca Maia ca sa castige in turul II? In mod sigur nu trebuie sa schimbe discursul avut pana acum. Asta e clar. Dar trebuie, cred, sa dea un mesaj pentru populatia tanara, foarte pasiva la acest vot din turul I. De asemenea ar trebui ca toate fortele ce fac Opozitie lui Dodon sa se uneasca si s-o sustina pe Maia. Fortele pro europene trebuie sa fie unite in turul II in sustinerea Maiei Sandu!

Nu cred ca tema unirii sau „excesele de tip unionist de la Bucuresti:, cum spune Dl. Adrian Nastase, au reusit sa „dezvolte optiunea pro rusa” in Republica Moldova. Cred ca alta e problema. Prinde mult mai bine discursul de stanga decat cel de dreapta. Mai ales la categoria de varsta de peste 57 de ani. Tineretul intre 18-25 de ani este confuz si putin format din punct de vedere politic, poate si pentru faptul ca e inca sub influenta ideilor parintilor… Problema principala in asta consta: discursul. Spuneam in aceasta postare urmatoarele:

„Este clar ca marketing-ul politic al acestei lupte politice a fost defectuos, neputand atrage pentru D-na. Sandu noi simpatizanti care sa fie dispusi s-o voteze. Si e foarte clar ca mesajul politic pe care a vrut sa-l transmita PAS a avut hibe serioase!! Mie mi-e teama sa nu ne pomenim cu rezultate la alegeri de genul: PSD la 45% si PNL la doar 25%, asa ca sondajele de pe cele doua maluri ale Prutului sa semene ca doua picaturi de apa!!

Nu se poate sa nu remarcam esecul unui anumit tip de mesaj si de a face politica, de pe partea dreapta a esicherului politic.”

In politica, mesajul cu care te prezinti in fata electoratului e foarte important. Mesajele de tip unionist nu au fost prea prezente, asta nu inseamna ca ele nu exista. PAS nu a dat un mesaj unionist si nici Maia Sandu. Evident, speculatii se pot face oricand. De aceea nu acest tip de mesaj, cel unionist, a fost problema. Totusi, trebuie remarcat, judecand dupa scorul bun obtinut de Maia Sandu in turul I, ca mesajul de dreapta are aderenta serioasa in electoratul de peste Prut. Mi-e teama insa ca s-ar putea sa nu fie suficient pentru victoria finala a Maiei. Ea nu trebuie insa sa schimbe acum acest mesaj. Ci trebuie sa se concentreze pe atragarea la vot a populatiei tinere. Aici a fost carenta principala a discursului popularilor europeni, inclusiv a PAS si a Maiei: discursul lor n-a putut transmite un mesaj care sa capaciteze populatia tanara. Si trebuie lucrat la asa ceva in continuare. Trebuie sa arate demagogia discursului lui Dodon:

„Românii sunt vecinii noștri. Românii sunt prietenii noștri. Românii sunt frații noștri, dacă doriți. Frați, frați, dar brânza-i pe bani”, a afirmat Dodon, pentru Agerpres, după ce a dat declarații jurnaliștilor la ieșirea din secția de votare din Chișinău unde a venit împreună cu soția și cu cel mai mic dintre cei trei copii.”Eu niciodată nu am fost, nu sunt și nu voi fi antiromân. Dar voi fi tot timpul antiunionist. Orice mișcări unioniste în Republica Moldova, în opinia mea, sunt în afara legii”

In primul rand ca tema centrala a campaniei electorale nu a fost unionismul. Si in al doilea rand, poate si mai important, el vorbeste ca „branza-i pe bani”? Care bani? Aceia furati din bancile moldovenesti? Atunci de ce nu sprijina fortele care vor sa lupte impotriva coruptiei endemice din Republica Moldova si sa indrepte Republica Moldova catre Uniunea Europeana? PAS si Maia Sandu ar trebui sa denunte o demagogie de acest tip:

„Igor Dodon s-a lansat oficial in campania prezidentiala pentru alegerile din 30 octombrie 2016 cu sloganul „Moldova are viitor”. Liderul PSRM sustine ca lupta pentru securitatea statului, neutralitate si identitate moldoveneasca. El promite o economie puternica, dreptate sociala si relatii de prietenie cu Rusia.

„Din acest an incepe eliberarea Republicii Moldova. Primul decret va fi cu privire la furtul secolului, pe care hotii de la guvernare vor sa-l puna pe spatele cetatenilor. Al doilea decret va avea ca scop relansarea relatiilor economice cu Rusia, iar al treilea va fi contracararea actiunilor unioniste din ultimul timp, anti-statale si anti-nationale”, a declarat Igor Dodon. Candidatul pro-rus si-a exprimat speranta ca dupa alegeri politica in tara va fi de mai buna calitate, „mai aproape de popor, cu un sef de stat ferm si cu caracter”.”

Si ar trebui sa arate mult mai clar, in special tineretului, care sunt avantajele apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeana si de ce treburile nu vor merge mai bine, ci dimpotriva, se vor inrautati, daca Rep. Moldova se va indrepta catre Rusia.

Trebuie spus ca Igor Dodon respinge unionismul cu Romania, in favoarea „relatiilor de prietenie cu Rusia” pentru ca el respinge, de fapt, un parcurs european pentru Rep. Moldova! El, de fapt, asta vrea sa spuna. Este regretabil ca o asemenea demagogie prinde foarte bine la o parte insemnata a electoratului de peste Prut. El doreste, de fapt, ca Rep. Moldova sa orbiteze, in continuare, in sfera de influenta a Kremlinului. Asa vede el viitorul Rep. Moldova!!

De asemenea, Maia Sandu ar trebui sa explice mult mai clar masurile economice pe care le are in vedere pentru diminuarea saraciei in Rep. Moldova, pentru cresterea nivelului de trai. Accentul s-a pus doar pe lupta anticoruptie. E bine, dar s-ar putea sa nu fie de ajuns. Oamenii trebuie sa inteleaga ca Uniunea Europeana este o premisa pentru cresterea nivelului de trai si dezvoltarea Rep. Moldova. Peste Prut lucrul acesta e inteles mai greu, iar mesajul in acest sens n-are cum sa vina de la socialistii lui Dodon.

E o mare problema ca, in Rep. Moldova, nu avem o Stanga politica pro europeana… De aceea, datorita acestei particularitati, mesajul Dreptei trebuie sa arate foarte clar cum se poate combate saracia si de ce optiunea pro europeana este de agreat in acest sens. Dihotomia aceasta ca Stanga e cu Rusia si Dreapta cu UE, nu ajuta Dreptei si nici Maiei Sandu pentru ca sa castige alegerile. Populatia, fiind saraca, opteaza pentru o varianta de stanga pentru ca sa o protejeze. De aceea populismul de stanga prinde bine in electoratul de peste Prut. Trebuie aratat concret cum poate ajuta Uniunea Europeana Republica Moldova, cum poate ajuta la combaterea saraciei. Si de aici aratata necesitatea unei echipe cinstite, corecte si competente la varf.

Oamenii se gandesc, in general, pe termen scurt si mediu si vor rezultate imediate. Trebuie aratat ca e nerealist asa ceva, dar ca lucrurile se pot imbunatati progresiv in timp – de aceea trebuie aratat avantajul pe termen lung pe care il aduce apropierea Rep. Moldova de UE si integrarea in UE.

Trebuie dat drept exemplu Romania. Romania, daca nu facea reformele cerute de integrarea in UE si NATO, ar fi ramas o tara saraca, cu perspective foarte slabe de dezvoltare economica. Reformele in Romania au fost dificile, dar atunci cand au fost facute cum trebuie efectul s-a simtit imediat in cresterea puternica a PIB-ului. Trebuie spus ca PIB-ul, desi are o crestere ceva mai puternica acum, ar fi putut creste si mai bine, daca reformele s-ar fi continuat, in plan economic mai ales, dupa 2004. Din motive populiste nu s-a intamplat asa, lucrurile mergand greoi. Totusi, trebuie spus ca Romania a luat un avant in momentul in care optiunea pro europeana a devenit clara, limpede. Cand s-a apucat „taurul de coarne”, cum se zice, si s-au facut reforme la modul serios si competent. Altminteri caderea economica de dupa prabusirea comunimsului ar fi continuat si ar fi dus tara de rapa. Nu ar fi fost premise de dezvoltare, nici macar economica.

Sper ca electoratul Rep. Moldova sa inteleaga faptul ca singura cale spre dezvoltare, spre un nivel de trai mai bun si spre civilizatie este calea europeana, care trebuie parcursa cu curaj. Iar daca reformele se fac cu seriozitate si competenta, fara populism si demagogie, cu bunacredinta si cautand sa se elimine coruptia la nivel inalt, nici nu va fi prea greu, iar rezultatul va fi ca Rep. Moldova va prospera, nivelul de trai va creste simtitor.

Succes, Maia!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

octombrie 31, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 56 comentarii

Dilema…

Pentru ca sa ma fac mai bine inteles si sa arat mai bine dilema ce ma framanta voi lua din nou doua articole scrise de doi reputati economisti:

Dl. Lucian Isar

Proiectul de țară Iliescu-Isărescu din ’90-’92 și suferința bătrânilor în 2016

„Publicat in Romanialibera.ro http://m.romanialibera.ro/opinii/comentarii/proiectul-de-tara-iliescu-isarescu-din–90–92-si-suferinta-batranilor-in-2016-│opinie-431727

În 2016 și 2017, se pun bazele unui nou proiect de țară pentru România.

În ultimii 26 de ani, România  a avut un singur proiect de țară, pus la punct și implementat de gruparea Iliescu-Isărescu, în perioada ’90-’92. Este același proiect de țară de care au parte și cei din Rusia și a fost implementat de Elțîn, tot în perioada ’90-’92.

Nu e de mirare că bătrânii suferă în 2016.

Nu este proiectul de țară de care au avut parte cei din Polonia și Cehia, iar acest fapt explică complet și clinic captura Statului Român și diferențele de dezvoltare a respectivelor națiuni, comparativ cu România.

Exponenții grupării Iliescu -Isărescu încă conduc instituțiile de forță ale Statului Român: Nicolae Văcăroiu, la Curtea de Conturi, Valer Dorneanu, la Curtea Constituțională, Mugur Isărescu, la BNR, Mișu Negritoiu, la ASF. Ion Iliescu este încă capabil să impună comisarul european din partea României, spre amuzamentul partenerilor strategici. 
  
România este o țară bogată, ce a intrat în capitalism cu bani pe cont, dar modelul implementat și crizele administrate artificial au ținut lumea săracă, legată și tentată să greșească. 
  
Capitalismul introdus de Iliescu-Isărescu în 1990-1992 este diferit de capitalismul din Franța, Germania, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Polonia. Seamănă, pentru că este același filon, cu cel din Rusia. 
  
 Acest capitalism se schimbă în perioada 2016-2017. 
  
În 1990-1992, capitalismul introdus a presupus Legea Lustrației în Polonia, dar nu și în România. Legea Lustrației în România a fost aprobată la 22 de ani de la Revoluție și declarată neconstituțională în același an. 
  
Capitalismul introdus în Polonia presupune dreptul de proprietate clar și fără dubii, ceea ce în România nu este garantat, prin chichițe, nici după 26 de ani de la Revoluție. Capitalismul introdus în România a presupus tăierea fabricilor la fier vechi, pe când în Polonia a presupus retehnologizarea lor. 
  
În România, modelul Iliescu-Isărescu a presupus menținerea populației la lucru doar patru zile pe săptămână și să îi pensioneze înainte de limita de vreme, pentru a fi pensionari săraci, în sistemul de pensii pe bază de contributivitate. 
  
Modelul Iliescu-Isărescu a presupus menținerea salariilor reduse în sănătate și educație, pentru a facilita deprofesionalizarea și exodul și, desigur, sifonarea pe alte căi, oligarhice (ca să păstrăm denumirea asignată echivalenților din modelul Elțîn). În educație, modelul României a presupus și mici pete de culoare, de tipul desființării școlilor profesionale și inflația de diplome, pentru a fi siguri că revenirea este dificilă.

Presupun că acum e clar de ce pensionarii suferă în 2016, spre deosebire de pensionarii din Cehia sau cei din Polonia. 
  
Proiectul de Țară de la Snagov, anunțat de Iliescu în 2000, a fost doar un exercițiu de manipulare publică. Au făcut comunicarea, au justificat cheltuieli, dar nu a mai fost cazul să implementeze schimbări, deoarece puteau continua în aceeași formulă, fără alte concesii. Modelul implementat în 1990-1992 se menținea conform planului, deși unul din pioni, Virgil Măgureanu, fusese scos din dispozitiv.

Zgomotul de fond ascunde suferința bătrânilor în 2016. 
  
În noul proiect de țară care se implementează implicit în România, în perioada 2016-2017, bătrânii anului 2016 pot fi mulțumiți cel puțin pentru că: 
  
 1. revizuirea clauzelor post-privatizare le va permite să înțeleagă exact cum a fost furat efortul lor de o viață;

2. copiii și nepoții au șansa de a rămâne sau reveni în România;

3. o creștere economică sustenabilă permite dezvoltarea economiei și garantarea sustenabilității;

4.dreptul de proprietate va fi în mod real baza noului model de capitalism din România.

O țară bogată ca România are nevoie de o șansă, după ce a fost capturată timp de 26 de ani.”

Dl. Florin Citu

Programul economic al PSD este admirabil, este sublim dar lipseste cu desavarsire

Programul PSD nu aduce nimic nou sau bun pentru economie. Cand tragem linie si lasam sa se ridice fumul propagandei efectele sunt zero pe termen mediu si sperante pe termen mai lung, cam prin 2020 asa. Daca lasam economia in pace estimarile Comisiei Nationale de Pronoza sau cele din Programul de Convergenta arata cam aceeasi valoarea a PIb-ului pana prin 2020 ca cea pe care PSD o estimeaza dupa 4 ani de “munca”.

Totusi va exista o schimbare. Vom avea o economie mai birocratizata, cu mai multe motivatii pentru evaziune fiscala, antreprenoriat descurajat(cei care vor sa inceapa ceva dar si cei care deja sunt pe piata).

Cateva exemple.

Dupa 4 ani de program PSD deficitul bugetar ajunge de la 2.9% la 2% in 2020. Dar daca nu facem nimic Programul de Convergenta arata ca deficitul bugetar ajunge la 1.6% din PIB deja din 2019 nu 2020. Un deficit bugetar mai mic echivaleaza cu reducerea de taxe (surplus este si mai bun), fara sa stai sa umbli la codul fiscal. Si mult mai important un deficit mai mic inseamna implicit reduceri de taxe atat pentru noi, generatia actuala, dar mai ales pentru generatiile viitoare. Atat sa facem si noi pentru ei, sa nu-i impovaram cu taxe.

Este ilar (bine, nu prea este rasul nostru cand vedem cat ne costa aceste schimbari) sa vezi ca o mare parte din asa zisa relaxare fiscala include masuri luate in perioadele de guvernare PSD din trecut. Un exemplu il reprezinta CASS la chirii. Alt exemplu impozitarea PFA-urilor. Dar nu este ceva nou, este un stil consacrat al PSD – introduce taxe, impozite, supraaccize doar pentru a arata ca le reduce mai tarziu. Sunt sigur ca va amintiti de taxa pe stalp si supraacciza pe combustibil care au urmat acelasi traseu – introduse ca sa faca parte din “relaxarea fiscala” de mai tarziu. Sau ce sa mai vorbim de taxa pe mediu care de fiecare data cand era declarat ilegala, dupa ce a fost introdusa initial de PSD, a fost reinventata tot de PSD.

Programul introduce cote diferentiate de impozitare ceea ce produce birocratie si motivatia pentru evaziune fiscala. Nu este un secret pentru nimeni ca in tarile sarace si corupte un sistem de taxare progresiv omoara antreprenoriatul in timp ce transparenta si simplitatea oferite de cota unica il impulsioneaza. Din ce imi aduc eu aminte in echipa PSD exista un economist cu studii pe afara care are o analiza unde demonstreaza exact ce spun eu aici.

Cand te uiti atent la program vezi ca asa zisa relaxare este introdusa in cea mai mare parte din 2018. Dar si atunci, cand ne uitam la contributii platite de angajati vedem ca propunerea PSD ii obliga pe angajati la o contributie mai mare decat ce propune PNL din 2017.

Programul PSD include propuneri care impovareaza bugetul fara niciun motiv. Propuneri de credite garantate de stat pentru tineri sau pentru IMM-uri nu-si au rostul pentru ca aceste programe deja exista. In acest moment exista programe cu garantii de stat sau garantii europene pentru credite destinate IMM-urilor si companiilor noi pentru diferite sectoare din economie.

De exemplu, firmele noi si IMM-urile deja primesc garantii de stat de 80% prin Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM), iar plafonul este de 400 000 de euro pentru un credit. Exista si alte programe cu garantii europene cu pana la 80% din sume pentru credite iar suma care asteapta sa fie folosita este de 100 milioane euro.

Aceste programe deja exista. Nu este nevoie sa punem presiune si mai mare pe buget inventand alte programe de ajutor sau subventii. Oricum cand exista programe care te lasa sa imprumuti pana la 400 000 de euro cu garantii de 80%  propunerea PSD de garantare a unor credite de pana la 40 000 de lei (da lei) este ridicola.

Programul economic al PSD este admirabil, sublim dar lipseste cu desavarsire.

Desi risc sa ma fac si mai greu inteles, desi as dori sa excelez in concizie si claritate, trebuie sa spun – tocmai pentru a risipi orice confuzie! – ca dilema de care va voi vorbi in continuare nu provine neaparat din cele doua articole mai sus citate.

E legata si de articolul anterior pe undeva…

Sunt confuz pentru ca nu inteleg la modul foarte clar ce vrem noi sa construim aici. Reforma, cel putin din 2004 incoace, a fost stopata. Economia romaneasca nu e in totalitate reformata. Dl. Isar spune, de exemplu: „Finantarea hibrida stat-privat este cheia dezvoltarii Romaniei”. Eu intrebam in articolul anterior: cat statul si cat privatul? Daca finantarea e (si) de la stat, atunci statul are nevoie de resursele financiare necesare, care nu pot proveni decat din taxe si impozite. Inteleg, combatem coruptia pentru ca ar fi un cosmar in continuare: statul percepe taxe si impozite, dar e corupt – cu alte cuvinte, eficienta administrarii acestor bani, proveniti din taxe si impozite, scade dramatic in astfel de conditii. Se lupta impotriva coruptiei, dar se vede ca statul are probleme in a finanta astfel incat sa contribuie la dezvoltarea Romaniei. Sa ne gandim: Scoala, Sanatatea, Armata, investitiile in Infrastructura, Protectia Sociala depind de finantarea de la stat, din banii luati din taxe si impozite – care e sursa de venituri a statului. In articolul anterior s-a pus problema firmelor care fac o smecherie de clasa a V-a primara, externalizandu-si profiturile – evident, vin mai putin bani la stat. Dl. Citu spune, despre Programul PSD, printre altele, asa:

Programul introduce cote diferentiate de impozitare ceea ce produce birocratie si motivatia pentru evaziune fiscala. Nu este un secret pentru nimeni ca in tarile sarace si corupte un sistem de taxare progresiv omoara antreprenoriatul in timp ce transparenta si simplitatea oferite de cota unica il impulsioneaza. Din ce imi aduc eu aminte in echipa PSD exista un economist cu studii pe afara care are o analiza unde demonstreaza exact ce spun eu aici.

De aici dilema: daca „Finantarea hibrida stat-privat este cheia dezvoltarii Romaniei” care ar fi cel mai bun sistem de impozitare: cel bazat pe cota unica (una mica, desigur) sau cel bazat pe cote diferentiate de impozitare?

E o dogma ce spune, cu privire la cota unica, faptul ca aceasta ar fi eminamente liberala. Deci un concept liberal fara dubii. Dar intr-un sistem fiscal bazat pe cota unica, intr-o democratie, poate veni la Putere o guvernare socialista si sa impoziteze cu 90%!! In Franta, socialistii au vrut sa faca asa ceva. Pe cand, intr-un sistem cu impozitare diferentiata, firmele cu profit mare si cu cifra de afaceri mare ar fi impozitate ceva mai mult decat firmele mici, dand posibilitatea celor mai mici sa se dezvolte, lasandu-le la dispozitie venituri mai mari. Pe de alta parte, asa cum rezulta si din articolul anterior, firmele mari isi externalizeaza profiturile, platind aici impozite modice, declarand o marja de profit mica. Dl. Blanculescu arata ce a facut Ungaria: a introdus impozitarea pe cifra de afaceri, nu pe profit. Dar arata, de asemenea, si ca: „Firmele multinaționale au amenințat cu părăsirea pieței ungurești, dar până acum nu au făcut-o.”. Chiar in tari cu nivel ridicat de impozitare, precum, de exemplu, Danemarca, multinationalele nu numai ca nu parasesc tara, dar chiar o prefera!! Deci un impozit diferentiat, ar lasa si statului venituri bugetare mai mari, bani care ar putea fi folositi, spre exemplu, in dezvoltarea infrastructurii sau modernizarea spitalelor, in cofinantarea fondurilor europene, de asemenea pentru Aparare etc. Pentru ca, altminteri, cum ar putea sa aiba bani statul sa faca investitii. Eu nu spun ca trebuie incurajata birocratia prin tot felul de scheme complicate. Nu spun ca nu trebuie facute privatizari reusite si nu frauduloase. Nu spun ca nu trebuie restructurat sectorul de stat.

Pe cand o cota unica ar insemna ca firmele mari, cu posibilitati financiare mari, sa plateasca putin – pentru ca se presupune ca aceasta cota va fi una redusa – iar firmele mici sa plateasca acelasi procent mic, dintr-un profit pe masura sau din venituri pe masura, adica tot mici.

Pe de alta parte, sa luam, spre exemplu, restructurarile si privatizarile – lucruri de care Romania are nevoie. Evident, acestea presupun niste costuri deloc neglijabile, inclusiv cheltuieli pentru protectia sociala. Statul are nevoie de bani ca sa sustina, in bune conditiuni, Reforma. Altminteri, alternativa, singura pe care am vazut-o pana acum, ramane apelarea la imprumuturile de la FMI, cum s-a facut si in trecut. Cu alte cuvinte, va creste datoria publica, cel putin pe termen mediu, cum s-a mai si intamplat. Dar fara sa avem certitudinea ca lucrurile vor merge bine in continuare.

Daca „Finantarea hibrida stat-privat este cheia dezvoltarii Romaniei”, legat de intrebarea: cat statul si cat privatul?, vom observa ca statul trebuie sa finanteze multe lucruri. Spun trebuie, pentru ca asa e legea pe aici, iar diminuarea rolului statului in economie nu e chiar usor de facut, e mai usor de vorbit. Si de asemenea presupune costuri insemnate pe care statul trebuie sa le suporte. Cine crede, spre exemplu, ca restructurarea ministerului Transporturilor, nu presupune si costuri, eu cred ca se insala… Repet, e foarte usor de vorbit. Pe de alta parte, o scadere a fiscalitatii, prin cota unica mica, pe vreme de crestere economica, inseamna o masura prociclica.

Pe de alta parte, e evident ca nu trebuie sa se intample ce spune Dl. Citu cu privire la Programul PSD:

Totusi va exista o schimbare. Vom avea o economie mai birocratizata, cu mai multe motivatii pentru evaziune fiscala, antreprenoriat descurajat(cei care vor sa inceapa ceva dar si cei care deja sunt pe piata).

In postarea D-lui. Isar exista o critica viguroasa a „gruparii Iliescu-Isarescu”, cu precadere la perioada anilor ’90, iar in final Dl. Isar declara:

„4.dreptul de proprietate va fi în mod real baza noului model de capitalism din România.”

Dar in anii ’90 noi aveam economia inca in mainile statului, ca mostenire a perioadei comuniste. Nicolae Vacaroiu spunea ca „peste 80% din privatizari au fost ratate”. Nu poti vorbi despre dreptul de proprietate, cel din Romania anilor ’90, cum poti vorbi despre dreptul de proprietate din tarile care nu au cunoscut comunismul. Ar insemna sa scoatem „dreptul de proprietate” din contextul istoric in care s-au desfasurat evenimentele. Un comentariu de la postarea D-lui. Isar spune, printre altele, asa: „Au slăbit intenționat statul supunând bugetul tarii unui “gang bang” continuu mănați doar de dorința de a direcționa avuția tarii spre buzunarele apropiaților sau in pomeni electorale de proporții biblice.”, dar altfel cum s-ar fi putut naste un capitalism romanesc. Intentia nu cred ca a fost, neaparat, crearea unei oligarhii. Capitalismul nu se poate dezvolta doar pe baza dreptului la proprietate, ci si pe baza capitalului, evident. Problema este ca acest capital era pe atunci detinut aproape in totalitate de catre stat. Daca s-ar fi facut privatizari reusite, situatia ar fi fost mult mai buna. Insa legat de privatizari, din 2004 incoace nu am mai prea vazut facandu-se vreuna… Sigur, rezultatele nu sunt multumitoare, dar sa nu uitam ca a trecut si o criza peste noi si nu doar peste noi…

„Acest capitalism se schimbă în perioada 2016-2017”, spune Dl. Isar. Cu toate acestea, eu nu vad ca spune ca se vor face restructurarile necesare, privatizari reusite si fara fraude, daca tot vorbim de capitalism.

Pizza Hut

Vedeti, noi vorbim de capitalism doar in termeni de: fiscalitate, drept de proprietate si raportat la o perioada trecuta care pentru pustanii de azi poate parea foarte departe… Nu e rau, dar…

Pizza Hut… Evident, ati auzit cu totii de Pizza Hut… Nu doresc sa cad in banal. Dimpotriva!

The original Pizza Hut building, opened on June 15, 1958 at the corner of Kellogg and Bluff by brothers Frank and Dan Carney, both students at Wichita State University. This photo is from 2004, after the building had been moved to the campus. Cf. Wikipedia

The original Pizza Hut building, opened on June 15, 1958 at the corner of Kellogg and Bluff by brothers Frank and Dan Carney, both students at Wichita State University. This photo is from 2004, after the building had been moved to the campus. Cf. Wikipedia

Vedeti casuta de mai sus? Aceasta este cladirea originala de la care, incepand din 1958, a pornit afacerea Pizza Hut, cea care a ajuns multinationala de astazi!!!

Multinationala de astazi, cu un numar de 13.728 de locatii in toata lumea si peste 160.000 de angajati, a pornit de la aceasta casuta, de catre doi studenti de la Wichita State University, fratii Dan si Frank Carney in sigura locatie din Wichita, Kansas.

Sa modelam, referitor la tara noastra.

Ce conditii politice, sociale, monetare si fiscale sunt necesare pentru ca, in Romania, doi studenti cu initiativa sa dezvolte o asemenea afacere? Sau niste oameni cu initiativa, nu trebuie sa fie neaparat studenti. Insa e foarte interesant ca a fost vorba de doi studenti care au initiat aceasta afacere, ce s-a dovedit mai apoi de un succes formidabil in toata lumea, pana si in China!!! Observati extinderea extraordinara a afacerii si:

„Pizza Hut is split into several different restaurant formats; the original family-style dine-in locations; store front delivery and carry-out locations; and hybrid locations that have carry-out, delivery, and dine-in options. Some full-size Pizza Hut locations have a lunch buffet, with „all-you-can-eat” pizza, salad, bread sticks, and a pasta bar. Pizza Hut has other business concepts different from the store type; Pizza Hut „Bistro” locations are „Red Roofs” which have an expanded menu and slightly more upscale options.”

De asemenea, de observat popularizarea afacerii prin reclame TV, faptul ca s-a dezvoltat atragand tot felul de personalitati.

Problema care se pune, luam spre exemplu un judet pesedist, sa zicem Gorj: doi tineri din Gorj, pusi pe treaba, pot dezvolta o asemenea afacere?

Un model pe Romania trebuie facut si solicit Academiei de Stiinte Economice (ASE) sa faca un studiu legat de Pizza Hut si daca un astfel de tip de afacere se poate dezvolta cu succes in Romania si extinde chiar si peste granitele tarii noastre! Cum se poate dezvolta in Romania un brand romanesc de succes, care sa aduca foarte multi bani?

Update – In plina campanie electorala, Iliescu il invita la polemica pe Isar!!!

Reflecțiile unui infatuat

„Regret că trebuie să folosesc această sintagmă, dar citind ceea ce scrie Lucian Isar pe site-ul său, nu se poate să nu-ți pui întrebări despre mobilul obsesiei în privința guvernatorului BNR, Mugur Isărescu,  pe care și-o cultivă și afișează cu obstinație domnul respectiv. Care, precum un copil ”silitor”, bagă degetele în ochii învățătorului, tot o fi remarcat, cât de bun ar fi el pentru postul de guvernator, după plecarea obiectului obsesiei sale. A fost remarcat, nicio grijă. Ei, și?

Cu toate astea spuse, sunt necesare câteva precizări, pentru că domnul Isar pare să nu fi trăit aceleași realități cu noi, ceilalți. Primo: nu e existat, nu există un proiect  de țară Iliescu-Isărescu. Eu, spre deosebire de domnul Isar, nu sunt bancher, deci nu operez cu intrumente ”totalitare”. Programul de transformare structurală a economiei românești este operă colectivă. La definirea lui au participat toate forțele politice, de stânga și de dreapta, și a avut drept obiectiv aderarea la UE. Consensul de la Snagov este realizat în 1995, semnat de TOATE partidele parlamentare la 21 iunie în acel an. Acel document era însoțit de o Strategie națională de pregatire a aderării la UE. După semnarea documentului a urmat depunerea de către România, la 22 iunie 1995, la Paris , a cererii de aderare la UE. Negocierile de Aderare au început ca urmare a deciziei summit-ului UE de la Copenhaga, în 1999.

Decizia strategică a României, a națiunii române, până la urmă, a fost de integrare europeană și euro-atlantică, și nu este rezultatul unui complot Iliescu-Isărescu. Da, BNR a fost parte a grupului de experți care a elaborat strategia de pregătire a aderării. Dar alături de ea au fost și Academia Română, și Universități, și personalități ale societății civile, specialiști români și străini, experți europeni. Viziunea domnului Isar despre acep proiect este primitivă și lipsită de orice fel de substanță.

Nu și-a propus nimeni sărăcirea românilor. Am spus, și nu o dată, că aderarea va avea niște costuri. Unele erau inerente trecerii de la economia planificată la economia de piață. Altele au fost consecința proastei guvernării și a obsesiei unora de a distruge tot ce a însemnat structurile productive din economia socialistă. Iar cei precum domnul Isar au oferit ideologa justificativă acestei distrugeri, rezumată în sloganul ”Jos comunismul!”.  Ei au justificat jaful din economie, distrugerea unor mari capacități industriale, desființarea unor multe locuri de muncă de înaltă calificare și bine plătite prin la fel de primitivul ”Statul este prost administrator, să-l alungăm din economie!” L-am alungat. Acum descoperă domnul Isar că această ideologie-la conceptualizarea căreaia a participat, împreună cu partidul pe care îl conduce soția sa-a generat sărăcie și disperare socială? Și este atât de laș, încât să nu-și asume, alături de ceilalți care gândesc ca el, și la un moment dat au luat deciziile care au dus la prăduirea averii publice?

Sunt mici salariile? Evident, da! Dar a uitat domnul Isar cum s-au împotrivit și se împotrivesc cei pe care PNL îi susține acum la guvernare, ideii de a mări salariul minim? Să-i reamintesc eu felul în care a fost modificat Codul Muncii, și care au fost consecințele acestei modificări?

Nu știe domnul Isar că acum peste 93% din PIB ul României este format în sistemul privat? Scrie undeva în strategiile pe care eu și oamenii cu care am lucrat, că partea care revine salariilor în PIB trebuie să fie sub 40%, cea mai mică din UE? Poate demonstra asta? Dacă nu, este, cum spuneam, un infatuat util unei cauze la fel de false, aceea de a justifica faptul că, urmând o ideologie vulgar neo-liberală, România a ajuns într-o fundătură? Din care nu vrea să iasă politic, și apelează la minciuna ”guvernului tehnocrat”, aducând grave atingeri funcționării democratice a societății, și agravând polarizarea economică și socială.

Urâtă a ajuns dezbaterea publică din România. ”Greaua moștenire”  ține loc de explicații pentru orice. Nu vreau să insist. Un lucru este sigur: eu, și alături de mine cei care au condus România în timpul mandatelor mele de președinte al României, am ales să construim consens în legătură cu marile obiective ale interesului național. Și așa am putut adera la UE și la NATO. Ceilalți au adoptat abordarea conflictuală. Cu rezultatele pe care le vedem acum. Dacă domnul Isar ar avea un dram de onestitate, ar recunoaște măcar asta.

PS: din articolul domnului Isar răzbate o îngrijorătoare necunoaștere a felului în care este organizată, instituțional, țara asta, și cum funcționează ea. Citez: ”Exponenții grupării Iliescu -Isărescu înconduc instituțiile de forță ale Statului Român: Nicolae Văcăroiu, la Curtea de Conturi, Valer Dorneanu, la Curtea Constituțională, Mugur Isărescu, la BNR, Mișu Negritoiu, la ASF. Ion Iliescu este încapabil să impună comisarul european din partea României, spre amuzamentul partenerilor strategici.”

Dacă face un ușor efort de memorie, domnul Isar ar reveni în realitatea ordinii constituționale a României, în care instituțiile de forță sunt Armata, Poliția, serviciile de informații. Și, dacă tot crede că acelea pe care le-a înșirat acolo sunt de forță, nu cumva a uitat una, extrem de iubită de întreprinzătorii și contribuabilii români, mă refer la ANAF? Sau sunt ”dușmani buni”, și dușmani răi”?

Cât privește amuzamentul ”partenerilor strategici”, nu contest, el există. Dar pe cu totul alte teme decât aceea a pretinsei mele capaități de a numi comisari europeni. Să zicem despre confuzia și despre incapacitatea noastră de a genera proiecte ca membru al UE și al NATO. Ca atare, cu toată modestia de care sunt capabil, dacă am această capacitate, de a influența lucrurile la Bruxelles, nu crede domnul Isar că este o greșeală impardonabilă ca ea să nu fie folosită pentru binele României ?”

Da, dar eu stiam ca acest Consens de la Snagov avea in vedere, pentru Romania, o economie de piata functionala. De altfel era si o conditie pentru aderarea la Uniunea Europeana. Eu stau si ma intreb ce intelege Dl. Iliescu prin economie de piata functionala. Deoarece este surprinzator ce spune mai jos, reiau:

„Nu și-a propus nimeni sărăcirea românilor. Am spus, și nu o dată, că aderarea va avea niște costuri. Unele erau inerente trecerii de la economia planificată la economia de piață. Altele au fost consecința proastei guvernării și a obsesiei unora de a distruge tot ce a însemnat structurile productive din economia socialistă. Iar cei precum domnul Isar au oferit ideologa justificativă acestei distrugeri, rezumată în sloganul ”Jos comunismul!”.  Ei au justificat jaful din economie, distrugerea unor mari capacități industriale, desființarea unor multe locuri de muncă de înaltă calificare și bine plătite prin la fel de primitivul ”Statul este prost administrator, să-l alungăm din economie!” L-am alungat. Acum descoperă domnul Isar că această ideologie-la conceptualizarea căreaia a participat, împreună cu partidul pe care îl conduce soția sa-a generat sărăcie și disperare socială? Și este atât de laș, încât să nu-și asume, alături de ceilalți care gândesc ca el, și la un moment dat au luat deciziile care au dus la prăduirea averii publice?”

Dl. Iliescu amesteca niste idei aici. De exemplu, sloganul „Jos comunismul!” – economia de piata, si mai ales una functionala, nu cred ca e compatibila cu comunismul. „Ei au justificat jaful din economie, distrugerea unor mari capacități industriale […]” – care ei? Dl. Iliescu unde era? Parca era, pe vremea aceea, Presedintele tarii! Si apoi cum poti sa ai o economie de piata functionala cu statul prerponderent in economie? „Altele au fost consecința proastei guvernării și a obsesiei unora de a distruge tot ce a însemnat structurile productive din economia socialistă” – care a unora? Eu nu am sesizat ca in perioada 1990-1996, cand Dl. Iliescu era Presedinte, acele „structuri productive din economia socialista” au generat cresteri economice mari si ca s-ar fi inregistrat performante deosebite in domeniul economic. Dimpotriva! D-le. Iliescu, daca statul e atat de bun administrator, cel putin in treburile economice, cum ramane cu economia de piata functionala, conditie care trebuia indeplinita de catre Romania pentru aderarea la UE si care, prin Consensul de la Snagov, a fost asumata de toate fortele politice, cum ramane cu:

Programul de transformare structurală a economiei românești este operă colectivă. La definirea lui au participat toate forțele politice, de stânga și de dreapta, și a avut drept obiectiv aderarea la UE. Consensul de la Snagov este realizat în 1995, semnat de TOATE partidele parlamentare la 21 iunie în acel an. Acel document era însoțit de o Strategie națională de pregatire a aderării la UE. După semnarea documentului a urmat depunerea de către România, la 22 iunie 1995, la Paris , a cererii de aderare la UE. Negocierile de Aderare au început ca urmare a deciziei summit-ului UE de la Copenhaga, în 1999.”,

exact cum ramane cu „programul de transformare structurala a economiei romanesti” care, dupa cum spuneti, este o „opera colectiva”? Acest program de transformare structurala a economiei romanesti a insemnat asumarea de catre toate fortele politice, de stanga si de dreapta, a economiei de piata functionale – conditie de aderare la UE. Iar economia de piata functionala insemna diminuarea rolului statului in economie!! Adica si Dvs. v-ati asumat acest lucru pe care acum il contestati daca credeti ca statul e un bun administrator si ca nu era nevoie de sloganul „Jos comunismul!”.

Marirea salariului minim – dar cum stam cu productivitatea muncii? Dl. Iliescu vorbeste de salariile mici din sectorul privat, productiv, care da 93% din PIB-ul Romaniei. Dar de ce nu se intreaba si cum sunt salariile din sectorul de stat, neproductiv, fata de cele din sectorul productiv, privat? Ca sa vada cum arata asa-zisul neoliberalism din Romania, pe care dansul il califica drept „vulgar”, ii propun sa citeasca acest articol Mediafax:

ANALIZĂ. Administraţia XXL: Doar 13% din 1,2 milioane de bugetari au funcţii publice, restul sunt şefi şi funcţionari cu statut special

Un sfert din cetăţenii care muncesc legal în România se află în sectorul public de stat. Administraţia românească este XXL, însă numai pe hârtie. În fapt, doar 13% din bugetari au funcţii publice de execuţie. Restul sunt funcţionari cu statut special, demnitari şi înalţi funcţionari.

Avem o administraţie mare, matură biologic şi profesional, dar elitistă, în care puţini fac efectiv administraţie publică, unde majoritare sunt femeile şi salariile cunosc îndeosebi extremele. Pe o parte, cifre prinse succint şi ca ”în treacăt” în documente strategice ale statului arată că de fapt administraţia românească este mare doar pe hârtie, fiindcă din cei 1,2 milioane de bugetari, numai puţin peste o sută de mii asigură efectiv serviciul public. Pe de altă parte, în România sunt peste opt milioane de persoane apte de muncă, cu vârstă activă, din care doar puţin peste patru milioane muncesc legal. Din aceştia, 1,2 milioane sunt bugetari şi şi mai puţini sunt în corpul funcţionarilor care îndeplinesc actul administrativ. O concluzie evidentă: trei milioane de salariaţi ţin în spate circa 19 milioane de persoane: bugetari, pensionari, pauperi buni de muncă şi şomeri, asistaţi social, copii. În România avem 4.361 de autorităţi şi instituţii publice, în care funcţionari publici sunt aproximativ 60% femei.

O altă informaţie care descrie nivelul la care se află administraţia de la noi este aceea care arată că numai 9% din bugetari au studii în administraţie publică, restul sunt economişti – 27%, absolvenţi de studii tehnice – 23% şu jurişti – 18%. Mai mult, bugetarii de la noi au depăşit şi vârsta maturităţii biologice, dar şi profesionsale: 39,24% au vârste între 40 şi 50 de ani, 29,31%, între 50 şi 60 de ani, 5,56%- peste 60 de ani, 22,40% au vârste între 30 şi 40 de ani şi numai 3,49% au sub 30 de ani. În funcţie de nivelul de profesionalizare, funcţionarii publici de execuţie sunt: consilieri superiori- 59,10%, consilieri principali- 22,52%, asistenţi- 14,17% şi debutanţi- 4,21%. În concluzie, din totalul de funcţii publice, în clasa I de salarizare sunt 11.513 funcţionari, 1.763- clasa a II-a şi 27.577 din clasa a III-a. În Bucureşti se află cei mai mulţi funcţionari de execuţie: peste 5.000.

Potrivit Planului Strategic întocmit de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici pentru perioada 2015 – 2020, ”din punct de vedere statistic, studiile, analizele şi rapoartele din ultimii ani vizând resursa umană din administraţia publică au concluzionat că din totalul de 1.183.608 funcţii ocupate în sectorul public din România, aproximativ 13% sunt funcţii publice gestionate de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP). Raportat la numărul total de salariaţi din România, conform rezultatelor Anchetelor forţei de muncă în gospodării (AMIGO) ale Institutului Naţional de Statistică procentul salariaţilor care lucrează în sectorul public se plasează în jurul cifrei de 25%”.

În anul 2014, în România mai erau 22.346.178 cetăţeni, iar potrivit evidenţelor recente ale Institutului Naţional de Statistică, funcţionarii publici reprezintă 25% din populaţia angajată legal din România, adică avem, în acest moment, 1.183.608 bugetari, din care 158.712 sunt funcţii publice, iar din acestea 122.964 sunt funcţii ocupate.

S-a remarcat o tendinţă de scădere a numărului cetăţenilor români şi, implicit, şi al salariaţilor, cu circa 2% mai puţini în 2014 faţă de 2000. Cu toate acestea, numărul bugetarilor s-a menţinut constant în jurul valorii de 1,2 milioane. Faţă de ţările dezvoltate din Europa şi nu numai, România stă prost la capitolul număr de funcţionari la mia de locuitori, dar asta numai dacă am calcula în funcţie de numărul de funcţii publice gestionate de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, funcţionari de execuţie care asigură efectiv serviciul public.

Astfel, România are aproximativ 80 – 90 de bugetari la o mie de locuitori, mult faţă de ţări mai dezvoltate precum Germania care are 69, Italia şi Spania care au câte 61, Belgia, 82 şi chiar şi faţă de Ungaria, care are tot 82 de bugetari la o mie de locuitori. Evident, România este surclasată de cele mai dezvoltate state din lume, Norvegia are 182 de funcţionari la o mie de locuitori, dar şi un sistem informatic care ”merge şnur” în toate domeniile, iar Suedia are 138 de bugetari la mia de locuitori.

Totuşi, ca şi în Statele Unite ale Americii, în cele mai performante ţări din lume, funcţionarii publici au salarii plafonate spre minimul din economie. De exemplu, în America, venitul unui angajat la stat oscilează între 2.000 – 2.500 dolari, în condiţiile în care salariul net al unui angajat din mediul privat ajunge lejer la 4.000 de dolari americani. La noi, salariul unui funcţionar de execuţie nu depăşeşte 3.000 de lei, dar compensează salariile demnitarilor, înalţilor funcţionari, aleşilor locali, funcţionarilor cu statut special, salarii care pot ajunge şi la trei mii de euro. Spre exemplu, în sistem, directorul unei întreprinderi cu capital majoritar de stat poate câştiga de două ori mai bine ca preşedintele ţării.

Potrivit Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP), ”în contextul legislativ actual, resursele umane din administraţia publică centrală şi locală sunt organizate în funcţie de următoarele categorii: persoane numite sau alese în funcţii de demnitate publică şi funcţii asimilate acestora, la nivelul administraţiei publice centrale şi locale (inclusiv aleşii locali) – palierul politic, cu rol decizional în ceea ce priveşte transpunerea agendei publice în obiective şi acţiuni de guvernare, corpul funcţionarilor publici, pe cele trei sub-categorii componente: înalţii funcţionari publici, funcţionarii publici de conducere şi funcţionarii publici de execuţie – palierul administrativ, în mod tradiţional responsabil cu exercitarea de prerogative de putere publică, în interes public, în scopul îndepliniriirii obiectivelor de guvernare”.

În această ultimă categorie, aflăm tot de la ANFP, sunt incluse şi persoanele numite în funcţii publice generale şi persoanele numite în funcţii publice specifice, inclusiv funcţii publice cu statut special, persoanele care au raporturi de muncă (sau asimilate acestora) cu autorităţile şi instituţiile publice aparţinând administraţiei publice centrale şi/sau locale – categorie dedicată îndeplinirii de activităţi care, în principiu, nu presupun exercitarea de prerogative de putere publică însă ajută la buna realizare a acestora, precum şi alte categorii de personal, diferite de cele menţionate anterior.

Strategia de dezvoltare pentru pentru perioada 2014 – 2020 a ANFP surprinde faptul că ”prerogativele de putere publică se referă la: punerea în executare a legilor şi a celorlalte acte normative, elaborarea proiectelor de acte normative şi a altor reglementări specifice autorităţii sau instituţiei publice, precum şi asigurarea avizării acestora, elaborarea proiectelor politicilor şi strategiilor, a programelor, a studiilor, analizelor şi statisticilor necesare realizării şi implementării politicilor publice, precum şi a documentaţiei necesare executării legilor, în vederea realizării competenţei autorităţii sau instituţiei publice, consilierea, controlul şi auditul public intern, gestionarea resurselor umane şi a resurselor financiare, colectarea creanţelor bugetare (…)”.

Referitor la clasificarea funcţiilor publice, acestea se împart în trei clase definite în raport cu nivelul studiilor necesare ocupării funcţiei publice: clasa I cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă; clasa a II-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă; clasa a III-a cuprinde funcţiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat. Funcţiile publice de execuţie sunt clasificate în următoarele categorii în funcţie de gradul profesional: superior, ca nivel maxim; principal; asistent; debutant.

Conform celor mai recente date statistice din Raportul privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, numărul total de funcţii publice la 30.12.2014 era de 158.712 din care 122.964 erau funcţii publice ocupate. Funcţii publice în structuri centrale şi teritoriale sunt 61.910, iar funcţii publice în structuri locale sunt 65.349.

Totuşi, atunci când vine vorba despre salarizare, raportarea se face la numărul total de bugetari. Aceştia consumă anual circa 50 miliarde de lei din buget, ceea ce înseamnă între 7 şi 9% din PIB, situându-ne astfel la nivelul Cehiei şi al Slovaciei. Ţări precum Danemarca, Grecia, Cipru, Marea Britanie ne devansează cu alocări bugetare din PIB pentru bugetari de câte 17%, 12%, 14%, respectiv 10%. Aşa se face că, în România, premierul are un salariu de peste 6.000 de lei, mai mic decât al unui funcţionar cu statut special din MAI sau MAE sau al unui inspector de integritate de la ANI, dar de trei ori mai mare ca al unui funcţionar executiv.”

Domnule Iliescu, v-ati lamurit acum cum e cu neoliberalismul in Romania? Ma rog, acela „vulgar”, asa cum ii spuneti Dvs…

” […] cât de bun ar fi el pentru postul de guvernator, după plecarea obiectului obsesiei sale. A fost remarcat, nicio grijă. Ei, și?” – Pe de alta parte, Dl. Isar a declarat, si nu cred ca ma insel, ca nu doreste postul de Guvernator al BNR. Eu asa am inteles.

Si D-le. Iliescu, dupa parerea Dvs. ANAF e un „dusman” – cu sau fara ghilimelele de rigoare? – al intreprinzatorilor si contribuabililor romani? Ar trebui sa faceti precizarile necesare, pentru ca asta e chiar o stire!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 30, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Trei articole despre Directiva Europeana 1164/2016

Va propun sa cititi trei articole, scrise de trei autori diferiti, despre acest subiect:

Dl. Florin Citu

Directiva Europeana, suport pentru planul de dezvoltare propus de PNL

„Am fost surprins sa vad ca Directiva Europeana nr. 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale si care trebuie transpusa in legea din Romania a creat atatea confuzii pentru o anumita parte din experti. Nu este nimic alarmant in Directiva respectiva. Din contra.

Directiva face parte dintr-un plan mai amplu al UE de transparentizare a modului in care se impoziteaza profitul in piata comuna. Partea cea mai buna este ca desi votata recent s-a potrivit ca o manusa pentru planul de dezvoltare pe termen lung al PNL.

Foarte simplu.

Decizia la nivelul UE este de a asigura impozitarea transparenta a companiilor in tara de unde vin veniturile. Este un principiu simplu de inteles. In acest fel toate companiile mici , mari, cu sediul in tara respectiva sau in alta parte beneficiaza de acelasi tratement fiscal.

In acest fel se anuleaza diferentele dintre diferitele sisteme fiscale si alte reguli preferentiale. Si aici apare partea importanta. In acest fel este eliminata motivatia companiilor de a abuza de reguli preferentiale in special prin plimbarea costurilor de la o jurisdictie fiscala la alta. De fapt de aceea s-a ajuns aici.

Aceasta Directiva nu are nicio legatura cu cotele de impozitare a profitului. Acestea sunt decise de autoritatile locale. Directiva doar face ca in ceea ce priveste cheltuielile deductibile companiile mici si companile mari sa fie cam pe acelasi picior de egalitate. Daca vreti incearca sa ofere sanse egale tuturor.

Facand un pas inapoi si privind in ansamblu efectele Directivei, efectul care conteaza pentru noi este redistribuirea in interiorul UE a sumelor obtinute din impozitul pe profit. Daca o tara vrea sa reduca taxele in continuare nimic nu o opreste. Din contra, in aceste conditii, un plan de dezvoltare bazat pe reduceri de taxe este mult mai credibil Pentru prima oara se poate face un plan multianual de dezvoltre ca implementarea directivei ofera si o predictibilitate mai mare a veniturilor.

In concluzie. Directiva redistribuie profiturile in piata comuna in functie de jurisdictia fiscala unde s-au incasat veniturile. Directiva pune pe picior de egalitate companiile mici si mari in competitia interna. Directiva ofera o mai mare predictibilitate si astfel suport pentru un plan economic bazat pe reducerea fiscalitatii. Si nu in ultimul rand Directiva ofera o voce companiilor, in special multinationale, in dialogul cu autoritatile locale. Dupa ce aceasta Directiva devine lege companiile multinationale chiar vor avea argumente sustinute de cifre atunci cand vor cere infrastrucutra mai buna si servicii publice de calitate.

Dl. Lucian Isar

Mișcarea care dezvoltă economia României: Cum ajungem la TVA de 16%

„Publicat pe dcnews.ro

http://www.dcnews.ro/mobile/mi-carea-care-dezvolta-economia-romaniei-cum-ajungem-la-tva-de-16prc_520475.html

Cum ajunge Romania la TVA de 16%?

In pasi calculati si fermi. Nu doar cu intentii bune ci si cu masuri oportune pentru nivelul de dezvoltare al Romaniei.

Un prim pas este aprobarea initiativei PNL de aprobare a Directivei Europene nr. 1164/2016 de stabilire a normelor împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra funcţionării pieţei interne.

Aceasta masura ar spori incasarile bugetare de pana la 4 ori, din zonele unde se practica erodarea bazei de impozitare si plimbarea profitului in afara Romaniei.

Mentinand stabilitatea fiscal bugetara, incasarile suplimentare permit investitii noi si reducerea de taxe de care sa beneficieze intreaga populatie.

Romania este o tara bogata dar plusul de bunastare este simtit cu greu de majoritatea cetatenilor in ciuda cresterii economice statistice.

Pentru ca bunastarea sa sporeasca vizibil Romania are nevoie de investitii majore si de reduceri de taxe.

Pachetul de investiti de 24 miliarde de euro pe parcursul a 4 ani, propus in programul de guvernare al PNL acopera exact zonele pentru care nu s-au gasit bani in 26 de ani nici din fonduri europene, nici de la buget, nici in sistem hibrid stat privat. Centura Bucurestiului, autostrada Iasi – Targu Mures, cele 900 de Casa Medicului, finantarea directiilor economice strategice, cele 8 spitale regionale sau cei 8 poli de dezvoltare sunt doar cate exemple. Finantarea hibrida stat-privat este cheia dezvoltarii Romaniei.

Reducerea taxelor pe munca astfel incat sa fie de 16% (per total) la angajat si de 16% (per total) la angajator si a TVA la 16% se poate face simultan cu incasarea beneficiilor investitiilor.

Taxarea profitului ramane la 16%, a dividendelor la 5% iar profitul reinvestit va fi scutit de impozit.

De ce nu ajung suficienti bani la buget incat sa permita intr-o tara bogata cofinantarea de investitii suplimentare si reduceri de taxe pentru toti cetatenii?

Pentru raspuns, sa decriptam ce spune un director din ANAF.

Ionuț Mișa, directorul general al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din ANAF “a dat exemplu o companie din domeniul tutunului, care a achiziționat tutunul de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică”.

“Numai de la 5 companii care sunt în domeniul petrolului, retailului, tutunului și comerțului cu electronice s-au făcut ajustări de 87 milioane lei.” Sursa aici
https://m.antena3.ro/actualitate/avertisment-de-la-anaf-multinationalele-au-scos-aproape-un-miliard-de-euro-din-tara-382277.html

Hiperbolizand pentru exemplificare, ceea ce spune oficialul roman este ca daca pretul de vanzare a unei tigari in Romania este 5 unitati si pretul international este de 1 unitate, daca importul se face la 4 unitati atunci baza de impozitare in Romania se diminueaza de la 4 la 1 si se micsoreaza impozitul pe profit platit in Romania.

Aceste practici de erodare a bazei de impozitare sau de mutare a profitului Nu doar priveaza bugetul de venituri dar viciaza concurenta atat in interiorul pietei comune europene precum si in interiorul Romaniei.

Legea de transpunere a directivei nu face decat sa asigure ca firmele au parte de un spatiu concurential corect, ca firmele multinationale asigneaza cheltuielile acolo unde este just, economic si legal sa o faca si nu supra-incarca cu cheltuieli entitatile din Romania, ca anumite practici mentionate extensiv in rapoarte de control au parte de o reactie corecta.

Presa este plina de exemple de contracte fictive de management, de vanzari de active si portofolii de credite la preturi halucinant de mici, de credite intra-companie supradimensionate ca si volum si cost de dobanda, de jocuri legate de definirea sediului permanent si a entitatii controlate, de preturi de transfer.

Toate aceste exemple si multe altele se regasesc in Legea propusa de PNL pentru implementarea directivei.

Un tratament fiscal corect pentru toate companiile si toti cetatenii va permite in cazul unei economii bogate ca cea a Romaniei reducerea taxelor la 16%.”

Dl. Ionel Blanculescu

„CE SEMNIFICA DIRECTIVA UE 1164/2016, DE STABILIRE A NORMELOR IMPOTRIVA PRACTICILOR DE EVITARE A OBLIGATIILOR FISCALE CARE AU INCIDENTA DIRECTA ASUPRA FUNCTIONARII PIETEI INTERNE”- DC NEWS

Luni, 22/08/2016

În timp ce presa și opinia publică se concentrează asupra evaziunii fiscale din buticuri și restaurante, marile corporații își exportă profiturile în firme off shore, plătind sume simbolice în țări ca România. O directivă emisă la Bruxelles pentru a stopa fenomenul a trecut aproape neobservată în țara noastră. Directiva (UE) 1164/2016 permite controlul prețurilor de transfer în interiorul grupurilor transnaționale. Chiar dacă marile puteri nu au dorit să elimine total cele 64 de paradisuri fiscale care funcționează la nivel global, Directiva reprezintă o primă victorie în războiul dintre guverne și corporații.

”Directiva prețurilor de transfer nu s-ar fi dat dacă nu apărea criza din 2008. Este o consecință a crizei, ne-a declarat analistul economic Ionel Blănculescu. Dacă guvernele țărilor importante din UE nu s-ar fi confruntat cu lipsa fondurilor, probabil că această directivă nu ar fi apărut.

Directiva se referă la marile companii transnaționale și încearcă să limiteze cea mai evoluată formă de mare evaziune fiscală, cea practicată de acestea. Putem spune că evaziunea practicată de transnaționale a primit o lovitură, chiar dacă nu este finalul în lupta dintre guverne și corporații.Urmează ca fiecare țară să-și elaboreze propria legislație, în acest cadru stabilit de la Bruxelles. Probabil, în 2-3 ani se va finaliza la nivel european procesul legislativ.

Cum fură legal marile corporații

Procedura prin care firmele transnaționale evitau plata impozitului era cunoscută, dar nu s-a găsit suficientă voință politică pentru a stopa fenomenul. Marile puteri nu au dorit să elimine supapa oferită de cele 64 de paradisuri fiscale, unde se înregistrează așa numitele firme off-shore. De fiecare dată, în angrenajul firmelor multinaționale se află o firmă din grup, înregistrată într-un paradis fiscal. Mecanismul prin care se face evaziunea este saltul de preț, între o filială și alta, în off-shore. De exemplu, o firmă, înregistrată într-o țară cu impozite ”normale”, exportă o componentă de 300 de euro către altă firmă din același grup, înregistrată într-un paradis fiscal. Acesta nu face nimic, doar reexportă componenta, cu un preț dublu, către o filială din România, unde se asamblează componentele și se vinde produsul finit. Singura care face profit este firma off shore, care plătește un impozit de 5%, adică 15 euro. În România, unde se realizează de fapt, profitul, multinaționala ar trebui să plătească impozit pe profit și dividende, adică 21%, ceea ce înseamnă circa 60 de euro.  Multinaționala declară însă un profit apropiat de zero, pentru că diferența a rămas în off shore și nu plătește mai nimic.

Cu cât a fost păcălit statul

La nivelul anului 2008, înainte de izbucnirea crizei, cifra de afaceri a multinaționalelor care activau în România a fost de 260 de miliarde de euro. În acea perioadă, profitul real se ridica pe la 10%, adică ar fi vorba despre 26 de miliarde  de euro care trebuiau impozitate cu 16%. Venitul statului român ar fi trebuit să fie cel puțin 4 miliarde de euro, în 2008.  Știți cât a fost impozitul pe profit colectat? Puțin sub 1 miliard.

Cum va acționa Directiva prețurilor de transfer

Directiva cere statelor să se ajute între ele, astfel încât să poată controla multinaționalele. Statele Uniunii vor pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE și vor alcătui o listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect. Fiecare firmă din grup va trebui să demonstreze că a creat valoare. Va fi mult greu sau imposibil de justificat de ce a umflat prețul într-un offshore unde nu se face nimic. De menționat că, în România, legislatația care să permită controlul multinaționalelor a început să fie întărită începând din 2008.

Ungaria, singura care a învins firmele off shore  

O cale mult mai simplă, aparent, de a evita mutarea profitului în paradisuri fiscale este impozitarea cifrei de afaceri. De ce spun aparent? Fiindcă nu există voință politică pentru a aplica acestă variantă. Singura țară, din câte știu eu, care impozitează cifra de afaceri este Ungaria. Firmele multinaționale au amenințat cu părăsirea pieței ungurești, dar până acum nu au făcut-o. Dacă ar fi impozitată cifra de afaceri, controlul ar fi simplu, iar introducerea firmelor off shore în circuit nu ar mai avea sens. Luând exemplu anului 2008, la o cifră de afaceri de 260 miliarde, cu un impozit asemănător microîntreprinderilor, de 2-3%, s-ar fi încasat 5-6 miliarde de euro, în loc de 0,9 miliarde”, a explicat Ionel Blănculescu.

http://www.dcnews.ro/razboi-intre-guverne-i-marile-corpora-ii-romania-aj…

De asemenea, putem citi aici Comunicatul de presa al PNL, de unde rezulta ca termenul limita de transpunere a acestei Directive Europene este pana in 2019.

Parerea mea este ca nu se va realiza mare lucru pana ce toate tarile din UE nu vor adopta aceasta Directiva. Nu degeaba am pus aceste trei articole fata in fata, cum se spune. Ele ne dau informatii importante! Insa ar trebui eliminate off-shore-urile, adica paradisurile fiscale. Directiva (apud Dl. Blanculescu) se refera la statele membre ale UE, iar exemplul dat de Dl. Isar, cel cu achizitionarea tutunului „de la o altă subsidiară afiliată dintr-o țară membră la un preț foarte mare, pe care îl vindea în România la o marjă de profit extrem de mică”, se refera la o subsidiara afiliata – deci a aceleasi companii – intr-o tara membra a UE. Insa companiile mari, firmele multinationale, pot gasi alte „supape”. Un off shore nu trebuie sa fie neaparat in UE. El poate fi, de exemplu, in Maroc, Egipt sau Mauritania, deci intr-o tara care nu e membra UE si careia, pe cale de consecinta, nu i se aplica Directiva. In acest caz, mecanismul descris atat de Dl. Blanculescu cat si de Dl. Isar, de evitare a platii impozitului, va functiona in continuare.

Foarte interesant este ce spune Dl. Citu:

Aceasta Directiva nu are nicio legatura cu cotele de impozitare a profitului. Acestea sunt decise de autoritatile locale

Mergeti acum la exemplul dat de Dl. Blanculescu – cu alte cuvinte autoritatile dintr-o tara membra pot stabili impozite foarte mici, „de 5%”, ca sa reiau exemplul dansului. Si atunci despre ce vorbim? Mecanismul de evitare a platii impozitului va functiona din nou. Totusi, Dl. Blanculescu afirma:

„Directiva cere statelor să se ajute între ele, astfel încât să poată controla multinaționalele. Statele Uniunii vor pune în comun informațiile fiscale privind multinaționalele care operează la nivelul UE și vor alcătui o listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect. Fiecare firmă din grup va trebui să demonstreze că a creat valoare. Va fi mult greu sau imposibil de justificat de ce a umflat prețul într-un offshore unde nu se face nimic. De menționat că, în România, legislatația care să permită controlul multinaționalelor a început să fie întărită începând din 2008.”

Dar daca impozitele sunt decise de autoritatile locale, cum ai mai putea sa faci asa ceva? Directiva nu stabileste o fiscalitate unica pe teritoriul Uniunii Europene si daca lasa autoritatilor din tarile membre stabilirea cotelor de impozitare a profitului, cum poti sa mai vii, pe urma, sa spui ca acolo, unde impozitul este extrem de mic, nu s-a facut nimic?? Cum poti sa stabilesti o „listă neagră a țărilor terțe care refuză să joace corect” cand tara respectiva are tot dreptul de a-si stabili nivelul taxelor si impozitelor?? Iar daca se „vor alcatui liste negre”, atunci calea spre abuzuri ramane deschisa! Dl. Citu arata, insa, urmatorul lucru:

„Directiva doar face ca in ceea ce priveste cheltuielile deductibile companiile mici si companile mari sa fie cam pe acelasi picior de egalitate. Daca vreti incearca sa ofere sanse egale tuturor.”

Deci e vorba doar de „cheltuielile deductibile”, adica acelea care nu sunt supuse impozitarii. Atunci lucrurile par a fi si mai clare. Cu alte cuvinte, daca intr-un stat membru, sa prespunem, impozitul e de 3%, nu te opreste nimeni ca sa pui si tu un impozit de 3%, restul fiind cheltuieli deductibile!! Dl. Citu explica mai jos:

Daca o tara vrea sa reduca taxele in continuare nimic nu o opreste. Din contra, in aceste conditii, un plan de dezvoltare bazat pe reduceri de taxe este mult mai credibil Pentru prima oara se poate face un plan multianual de dezvoltre ca implementarea directivei ofera si o predictibilitate mai mare a veniturilor.”

Daca incercarea de diminuare a paradisurilor fiscale consta in faptul ca fiecare tara membra sa scada drastic impozitele, ele tinzand in acest caz spre zero, atunci m-am lamurit. In acest sens, spune si Dl. Isar:

„Pentru ca bunastarea sa sporeasca vizibil Romania are nevoie de investitii majore si de reduceri de taxe”

si apreciaza ca:

„Finantarea hibrida stat-privat este cheia dezvoltarii Romaniei”

Dar daca e vorba de o „finantare hibrida stat-privat”, atunci intrebarea logica e: cat statul si ca privatul? O reducere drastica de taxe ar insemna o reducere a veniturilor bugetare. Practic, Directiva aceasta ma poate aduce sa impozitez in Romania si sa-mi iasa un venit la fel cat marja de profit, foarte mica, declarata de compania respectiva in conditiile actuale.

Daca „Aceasta Directiva nu are nicio legatura cu cotele de impozitare a profitului. Acestea sunt decise de autoritatile locale” (cum spune Dl. Citu), atunci ori nu se schimba nimic, ori se schimba prin „partile esentiale”, acelea legate de „cheltuielile deductibile”, care ar trebui sa fie egale pentru toate statele membre, cu alte cuvinte standardul dupa care actionam ar fi chiar paradisul fiscal, unde „cheltuielile deductibile” nu conteaza, iar impozitele foarte mici. Sau cum e? Directiva asta, cel putin asa mi se pare, poate pune toate statele membre sa se alinieze practicilor din tarile unde se practica paradisul fiscal.

Termenul limita e 2019. Eu zic ca ar trebui nu sa respingem aceasta Directiva, dar sa mai reflectam…

octombrie 29, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

Anulari de taxe marca PSD ;)

Parerea mea este ca anularea a peste 100 de taxe, prin de acum celebra Lege Dragnea, se inscrie in jocul de confruntare electorala dintre PSD si PNL. Cu alte cuvinte, PSD joaca la concurenta. Politica, desigur. Vrea sa arate ca nu doar liberalii sustin reduceri de taxe, PSD chiar pune in practica acest concept. Fara indoiala, atragerea electoratului cu valente liberale este miza, mai ales ca au fost criticati in trecut, pe vremea guvernarii Ponta, ca au marit taxele si impozitele.

Chestiunea principala este ca sunt reduceri/anulari de taxe si reduceri/anulari de taxe… Pe mine m-a frapat explicatia pe care a dat-o D-na. Ana Birchall, deputat PSD de Vaslui si absolventa, din cate inteleg, la Yale University: se anuleaza aceste taxe deoarece avem o crestere economica de 5% (nici eu n-am inteles de unde stie ca e 5%…). Cu alte cuvinte, se anuleaza peste 100 de taxe pe crestere economica – masura prociclica!! Care ar putea sa agraveze cealalta faza a ciclului economic, cea de recesiune. Insa, asa cum a observat prof. Mircea Cosea, taierile acestea de taxe, stimuleaza cresterea economica pe consum. Noi avem o crestere economica pe consum – prin definitie nesanatoasa pentru ca nu tine cont de productivitatea muncii – intr-un an electoral. Nu stiu cum se intampla, dar in anii electorali, in Romania avem mari cresteri economice! 🙂 . Dl. Cosea a aratat ca o astfel de crestere accentueaza dezechilibrarea contului curent.

Spuneam ca sunt reduceri/anulari de taxe si reduceri/anulari de taxe: una e cand se diminueaza sau se anuleaza anumite taxe datorita unor privatizari – spre exemplu, se privatizeaza TVR si Radioul Public, sau datorita diminuarii rolului statului in economie si altceva cand se anuleaza taxe dar statul ramane la fel de implicat in economie. In aceasta din urma situatie, indiferent daca iei banii, prin lege – adica dai o lege in acest sens, cum spunea D-na. Birchall – dintr-o alta parte, nu se realizeaza altceva decat o gaura la buget. Pentru ca luand dintr-alta parte, cum acoperi acolo?

Liberalismul, ca ideologie, este pentru diminuarea rolului statului in economie – lucrul asta e primordial, nu reducerea/anularea de taxe si impozite, care e vazuta ca o consecinta a primei, adica a diminuarii rolului statului in economie.

La PSD, nici vorba de reducerea rolului statului in economie. Si atunci se pune problema de unde ai sa iei bani ca sa acoperi gaura de la buget. Prin introducerea de noi taxe suplimentare? Prof. Mircea Cosea a atras atentia: de ce nu spune PSD si ce somaj va rezulta in urma unei astfel de masuri?

O alta problema care se pune, in legatura cu astfel de masuri, este independenta politica a TVR si a Radiolului Public. Cetatenii platesc o taxa – contribuie deci la aceste institutii publice de media. Ele, totusi, din cate inteleg, depind de Parlament. Parlamentul este o institutie politica intrucat avem acolo membri ai partidelor/aliantelor politice, alesi, e adevarat, de catre cetateni prin alegeri libere. In acest sens, aceste doua institutii nu sunt total independente politic. Dar, prin masura luata, exista riscul crearii unei dependente totale de politic a celor doua institutii media publice. Aici ar trebui spus ca acest cuvant – „public” – nu trebuie privit la noi in sens occidental sau in sensul atribuit in SUA: acolo public inseamna societate pe actiuni. Nu e cazul aici, referitor la cele doua institutii media de care vorbeam mai sus.

Chestiunea principala e ca imbunatatirea performantelor atat la TVR cat si la Radioul Public nu se poate face nici prin marirea Taxei Radio-TV si nici prin anularea acesteia. Ci doar prin privatizarea atat a TVR cat si a Radioului Public.

Viata a demonstrat, bazat pe experienta, ca atata vreme cat decizia in cadrul unei organizatii e in mana statului si, pe cale de consecinta, depinde de politic, performantele acelei organizatii scad si pot scadea dramatic. Ne putem uita, de exemplu, la toate societatile comerciale de stat, in care statul detine in mod absolut majoritar pachetul de actiuni. Evident ca TVR si Radioul Public nu fac exceptie. Dimpotriva!

Dar sa privim cu atentie chestiunea.

Totusi, Liviu Dragnea spune (spicuiesc din articolul Mediafax citat mai sus):

Dragnea, despre directorul Radio: Cum şi-a permis să îl ameninţe pe liderul de grup PSD?

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut, marţi, în plenul Parlamentului, directorului Radioului Public, Ovidiu Miculescu, să spună cum „şi-a permis să îl ameninţe pe liderul de grup PSD” şi i-a cerut să spună dacă a fost numit politic sau nu.

„În ceea ce priveşte bugetul pentru TVR şi pentru Radio spun a zecea oară, a suta oară şi acum aceste două instituţii iau bani serioşi de la bugetul de stat şi asta nu le afectează independenţa. Îl întreb pe domnul Miculescu de la radio aici în faţa presei şi de la Tribuna Parlamentului, cum şi-a permis acum câteva minute să-l ameninţe pe liderul de grup de la PSD. Directorul postului de radio public al României: O să vedeţi voi ce o să păţiţi”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea i-a cerut lui Ovidiu Miculescu să spună dacă a fost sau nu numit public.

„Asta este atitudine de independenţă a acestui domn. Îl întreb public: a fost numit politic sau nu şi să răspundă”, a mai spus Dragnea.

Liviu Dragnea a afirmat, ulterior, la ieşirea din plen, că este „inadmisibil”, ca directorul Radio „să-l sune în timpul votului pe liderul de grup al PSD şi să-l ameninţe că: o să vedeţi voi ce o să păţiţi dacă votaţi această lege”.

”Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca directorul radioului, domnul Miculescu dacă nu greşesc, să-l sune în timpul votului pe liderul de grup al PSD şi să-l ameninţe că: o să vedeţi voi ce o să păţiţi dacă votaţi această lege. Cum îşi permite aşa ceva? Îl rog pe acest domn să spună dacă a fost numit politic şi cine l-a numit, dacă cumva a dat concurs şi eu nu ştiu să ne explice lucrul ăsta şi ce concurs a dat”, a spus Dragnea.

Dragnea i-a cerut lui Miculescu să spună dacă i se pare normal ca milioane de români să plătească taxe, obligaţi, pe factura de energie electrică şi “din acest buget cu care se laudă să plătească bonusuri de 4000 de euro, de exemplu, pentru un director de sudio teritorial de ziua lui de naştere”.”

Legat de acest subiect, intreb daca exista proceduri care sa asigure, chiar si in absenta Taxei Radio-TV, indepedenta politica a Televiziunii si Radioului Public. Pe de alta parte, intreb cum e posibil sa se plateasca bonusuri de 4000 de euro intr-o institutie finantata din bani publici… De ce nu 10.000 de euro?

Pe de alta parte, sa vedeti cum informeaza un post privat. Spre exemplu cu concertul acela iredentist maghiar, care a avut loc recent la Cluj – Realitatea TV nu doar ca a informat despre asta, dar a informat si despre faptul ca reporterul TVR a fost dat afara pentru ca pus stirea pe postul national! De aceea spun ca ar trebui sa existe proceduri care sa asigure independenta TVR si a Radiolului Public, sa avem cu adevarat, spre exemplu, Televiziunea Romana Libera! Eu imi amintesc ca, pe vremea aceea, Mihai Tatulici, daca imi mai aduc bine aminte, ii aducea fata-n fata, la aceeasi masa, pe Moses Rosen si pe Corneliu Vadim Tudor!! 🙂

Dar sa lasam picanteriile de o parte si sa vedem ce spune Dl. Dragnea (citez din acelasi articol Mediafax):

„Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a criticat, în plen, modul în care TVR şi Radioul Public s-au raportat la propunerea de eliminare a taxei radio-TV, propunând începând de anul viitor o taxă de 21 de lei/cetăţean pentru Radio şi de 34 de lei/cetăţean pentru TVR plătite de la bugetul de stat.

„Acest odios Parlament care a votat CA de la TVR care a aprobat o sumă mare din bugetul public pentru bugetul TVR, în viziunea dumnealor este odios. Poate acestă imaginaţie care este folosită pentru manipularea opiniei publice şi nu numai ar fi putut fi folosită pentru a prezenta un plan de redresare a TVR şi pentru a mări interesul românilor pentru această televiziune”, a spus Liviu Dragnea, în dezbaterea proiectul de lege vizând eliminare a 102 taxe.

Liviu Dragnea a reamintit conduceriilor Radio şi TVR că nu şi-au obţinut postul prin concurs, afirmând că acest lucru se va schimba.

„(…) Nici conducerea de la Radio şi de la TVR nu au dat concurs, cum am propus şi cum cred că vom adopta. Radioul are venituri din care aproape jumătate sunt de la bugetul de stat, de aproximativ 95 de milioane de euro şi, într-adevăr, la un asemenea buget care face invidios orice post de radio privat nu are datorii.TVR depăşeşte 100 de milioane de euro şi are datorii de peste 150 de milioane de euro”, a afirmat Dragnea.

Liderul PSD a criticat propunerile venite din partea TVR privind creşterea taxei pentru remedierea situaţiei instituţiei.

„Soluţiile care veneau din partea TVR erau creşterea taxei TV, adică ni se propunea ca un management prost cu rezultate dezastruoase să fie suportat tot de către cei care primesc acasă factura electrică, care sunt obligaţi să plătească această nepefomanţă”, a declarat Dragnea.

Acesta a mai spus că nu angajaţii TVR sunt de vină pentru situaţia instituţiei, ci vina aparţine celor care nu au mai verificat dacă „cei care au primit votul de încredere în parlament chiar fac ce trebuie acolo”.

Liviu Dragnea a propus aprobarea a doua taxe pentru Radio şi TVR plătite din bugetul de stat, începând cu anul viitor.

„Acum se ia taxa din buzunarul stâng al românului şi din buzunarul drept al statului. Noi propunem ca finanţarea să fie una predictibilă. Atunci într-adevăr nu au teamă de control politic şi de influenţă politică. Începând cu anul viitor prin legea bugetului de stat să aprobăm un nivel de tarif de 21 de lei aferent fiecărui cetăţean român pentru radio, cea ce inseamnă un buget de 420 mil de lei, iar pentru televiziune alocarea este de 34 de milioane de lei în numele fiecărui cetăţean, un total de 680 de milioane de lei”, propus Liviu Dragnea.”

Liviu Dragnea are dreptate, doar ca…

Bun, deci conducerea TVR si cea a Radioului sa-si obtina posturile prin concurs. Asta e bine! Intr-adevar, este nevoie de competenta manageriala. De observat ca nu se are in vedere privatizarea acestor doua insitutitii. Dar nici o restructurare a lor… Liviu Dragnea a punctat corect: e aberant un „nivel de tarif de 21 de lei aferent fiecărui cetăţean român pentru radio, cea ce inseamnă un buget de 420 mil de lei, iar pentru televiziune alocarea este de 34 de milioane de lei în numele fiecărui cetăţean, un total de 680 de milioane de lei„. De acord! Dar un management competent si lasat sa-si faca treaba va avea in vedere restructurarea acestor doua institutii publice de media. Cu alte cuvinte, asta inseamna disponibilizari de personal. Si aducerea unor profesionisti care sa merite banii dati de catre stat. Fara indoiala, un management competent va pune problema procedurilor care sa asigure independenta politica a celor doua institutii, inclusiv a echipei manageriale. Spune, de asemenea:

„Soluţiile care veneau din partea TVR erau creşterea taxei TV, adică ni se propunea ca un management prost cu rezultate dezastruoase să fie suportat tot de către cei care primesc acasă factura electrică, care sunt obligaţi să plătească această nepefomanţă”, a declarat Dragnea.

Acesta a mai spus că nu angajaţii TVR sunt de vină pentru situaţia instituţiei, ci vina aparţine celor care nu au mai verificat dacă „cei care au primit votul de încredere în parlament chiar fac ce trebuie acolo””

Este absolut corect, doar ca… cine trebuie sa verifice daca „cei care au primit votul de încredere în parlament chiar fac ce trebuie acolo”? Un manager, pentru ca sa fie performant, are nevoie de obiective clare din partea Consiliului de Administratie, cu care sa se incadreze in bugetul organizatiei. Fara fixarea unor obiective clare, si a limitelor bugetare, inclusiv a competentelor, nu poti sa fii performant. Este adevarat ca gaurile determinate de un management prost nu trebuie suportate de catre ceatetan. Nu pedepsesti cetateanul pentru prostiile pe care le face angajatul lui!! De acord cu Dl. Dragnea! Insa in cadrul propunerii domniei sale – anularea Taxei Radio-TV – trebuie sa fie stabilite standarde inalte de independenta politica si chiar manageriala (limitele acesteia), si standarde pentru evaluarea performantelor managementului. Iar pe de alta parte, cele doua institutii trebuie restructurate si adusi oameni care sa poata, intr-adevar, sa faca performanta.

Eu imi amintesc cum, cu mai multa vreme in urma – cei tineri probabil ca nu-si mai amintesc -, oameni de televiziune, capabili sa creasca performanta TVR au plecat din aceasta institutie spre cele private. S-a pus problema atunci a concurentei pe care mamutul de stat, TVR, l-ar face televiziunilor comerciale. Dupa parerea mea, scoaterea TVR-ului din circuitul concurential a facut rau acestei insttitutii media. Nu poti sa fii performant daca nu participi la concurenta!! Atunci s-a pus si problema reclamelor, unde TVR, din cate inteleg, este limitata si pe buna dreptate – pentru ca facea concurenta posturilor private, primind bani atat de la stat, cat si din Taxa. Insa scoaterea TVR din circuitul concurential cat si promovarea political corectness au prejudiciat in mod evident aceasta institutie. Aceeasi chestiune si in privinta societatilor comerciale de stat care au fost scoase din circuitul concurential. Si au falimentat. TVR trebuie sa fie un forum pe care sa se intalneasca cele mai diverse opinii, inclusiv politice, si in care libertatea de exprimare sa fie totala, dar in conformitate cu Constitutia.

Domnul Dragnea spune:

„(…) Nici conducerea de la Radio şi de la TVR nu au dat concurs, cum am propus şi cum cred că vom adopta. Radioul are venituri din care aproape jumătate sunt de la bugetul de stat, de aproximativ 95 de milioane de euro şi, într-adevăr, la un asemenea buget care face invidios orice post de radio privat nu are datorii.TVR depăşeşte 100 de milioane de euro şi are datorii de peste 150 de milioane de euro, a afirmat Dragnea.”

Atunci, daca lucrurile stau asa, nu bugetul e problema! Banii sunt suficienti, problema e cum sunt administrati. Chestiunea e ca ingerintele politice si nepotismele au fost prea mari, atat la Radio cat si la Televiziune, facandu-se un serios rabat de la calitate. Ar trebui, cred, realizat un audit serios, atat pe parte financiara, cat si pe parte de management, inclusiv al calitatii, pentru a vedea ce se intampla acolo si care sunt masurile care se impun pentru ca sa se imbunatateasca lucrurile.

Articolul Mediafax arata in final:

Ce prevede legea

Propunerea legislativă iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, printre care şi Liviu Dragnea, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, a fost adoptată într-o procedură de urgenţă lunea trecută de Senat, cu 89 de voturi pentru, o abţinere şi 17 voturi împotrivă.

El a dat asigurări că, pentru toate aceste taxe care vor fi eliminate, bugetul de stat va asigura sumele neceare pentru instituţiile care primeau în bugetele proprii aceste taxe.

”Impactul fiscal este sub 0,1% din PIB. Este practic nesemnificativ”, a susţinut Dragnea.

Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.”

Impactul fiscal e nesemnificativ, dar asta nu inseamna ca nu trebuie imbunatatite lucrurile. Spun asta pentru ca s-ar putea sa incepem a ne ascunde in spatele acestui „impact fiscal nesemnificativ” si atunci daca e nesemnificativ ca imbunatatim sau nu, pare a fi acelasi lucru. Nu e! Lucrurile trebuie imbunatatite! Spre exemplu la TVR si Radioul Public. In Romania sunt destui care se ascund sub acest „impact fiscal nesemnificativ” si-si asigura un loc caldut fara sa faca ceva, stau degeaba adica si mananca banii statului. Vreau sa cred ca Dl. Dragnea nu doreste asa ceva!

Totusi, sa vedem si o parte buna a lucrurilor: o aplecare catre liberalism a PSD-ului? O incercare de dialog cu liberalii…?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 26, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Republica Moldova trebuie sa se uneasca cu Romania!!!

Probabil ca o sa va frapeze acest titlu, dar eu as dori sa arat aici motivele si cum se pune problema.

Sa pornim de la ideea ca Republica Moldova ar fi un „stat esuat”. In asemenea conditii nu vad cum s-ar putea integra in Uniunea Europeana. Deoarece in Uniunea Europeana nu se pot integra state esuate. In Rep. Moldova exista foarte multa coruptie la nivel inalt, care macina aceasta tara, de asemenea este supusa la interse straine care o seaca si o nenorocesc, ma refer la cele ale Federatiei Ruse, derivate si din apartenenta Rep. Moldova la CSI. Nivelul de trai e foarte scazut in continuare, PIB foarte scazut si perspective destul de proaste. De asemenea teritoriul este impartit in doua de secesiunea ilegala a Transnistriei, sub tutela politica si nu juridica a Moscovei.

E clar ca Rep. Moldova e o parte de drept a Romaniei.

De asemenea noi avem obligatii morale fata de poporul roman napastuit, de peste Prut.

Indiferent de ceea ce spune Ambasada SUA la Chisinau sau Dl. Pettit.

Eu stau si ma intreb daca noi ne gandim la viitorul Rep. Moldova. Ce se va alege din aceasta tara care este pamant romanesc?

Daca alegerile prezidentiale vor fi castigate de Igor Dodon, am auzit ca acesta are un plan de federalizare a Rep. Moldova. Deci va dati seama ce soarta ar avea aceasta tara daca ar incapea pe mana acestui agent rus, care nu prea are nimic comun cu Rep. Moldova si nici nu simte romaneste. De aceea o sustin pe Maia Sandu si daca va castiga ea sunt mai linistit pentru ca, impreuna cu popularii nostri, am incredere ca va indrepta Moldova pe un drum european. Din pacate, se pare, lucrurile nu stau asa… Iar Maia Sandu a atras atentia in cadrul reuniunii liderilor europeni de dreapta desfasurata la Maastricht – si anume ca Rep. Moldova va putea cadea din nou sub sfera de influenta a Rusiei. Probabil ca decizia ca alegerile Presedintelui sa fie directe  a avut la baza un asemenea rationament… Nu stiu. Ma intreb si eu.

Caderea Rep. Moldova sub sfera de influenta – era sa spun sovietica – a Rusiei are consecinte catastrofale din toate punctele de vedere. Iar daca Igor Dodon va marsa catre federalizarea Rep. Moldova, lucrul asta va insemna, de fapt, distrugerea Rep. Moldova!!

Observati cum rusilor nu le pasa de Rep. Moldova, altminteri n-ar admite separatismul Transnistriei, dar pe care, totusi, nu vor sa-l recunoasca la modul oficial – observati ce model de politica externa are Rusia!! Total incompatibil cu modelul euroatlantic. De asemenea o economie mentinuta la nivelul slab-dezvoltata care, desigur, genereaza un nivel de trai scazut. O nenorocire o reprezinta si faptul ca multi cetateni ai Rep. Moldova isi cauta de lucru in Federatia Rusa, avand astfel loc, aproape instantaneu – cred ca se poate spune si asa, o deznationalizare fortata.

E clar ca rusii vor sa distruga Rep. Moldova. Iar alegerea unui presedinte pro rus va facilita acest deziderat al Kremlinului.

Rep. Moldova nu se poate apara singura de astfel de primejdii externe, venite din partea Rusiei. Nici nu poate face fata singura imensei coruptii, intretinute de factori interesati, desigur. Vreau sa spun ca, asa cum se prezinta situatia actuala, Rep. Moldova este expusa la pericole ce pot fi, Doamne fereste, mortale pentru micul stat de dincolo de Prut.

Pentru ca sa supuna definitiv Rep. Moldova interselor lor, rusii vor slabi si vor submina cat de mult statul moldovenesc si mie tare imi e ca se urmareste chiar o distrugere a Rep. Moldova. Interesul rusilor in acest sens mi se pare evident.

Sigur, sunt ipoteze. Nu stim daca, totusi, Kremlinul va marsa spre astfel de variante. Dar sunt indicii care arata subminarea dura a statului si a economiei Rep. Moldova. Imaginati-va, intr-o tara si asa saraca dispare in mod supect, din bancile moldovenesti, 1 miliard $. Inteleg ca SUA investigheaza cazul

Eu nu stiu ce au avut atunci, cand cu declaratia buclucasa, de gand Dl. Pettit sau Departamentul de Stat. Au un plan pentru Rep. Moldova? Insa in cazul in care un pro rus, precum Dodon, castiga alegerile, acesta le va cam intoarce spatele si va privi spre Kremlin precum musulmanii spre Mecca…

In asemenea conditii, Romania trebuie sa faca ceva. Pentru ca nu putem lasa asa lucrurile, sa vedem cum se ruineaza Rep. Moldova, pe zi ce trece, sub ochii nostri si cum niste banditi isi bat joc de aceasta tara.

Rep. Moldova nu face parte din Federatia Rusa. Nici Transnistria. Asta ca sa fie clar. Rusii au mintit de atatea ori ca isi vor retrage Armata a XIV-a din Transnistria. Aceasta stationeaza ilegal pe teritoriul Rep. Moldova. Sau care e baza legala? Ca lor, rusilor, se stie, nu prea le place sa respecte legea!!

Sigur, Romania poate sta pasiva. Totusi, pentru cat timp? Rabdare putem avea, dar s-ar putea ca, la un moment dat, timpul sa nu mai aiba rabdare. Iar despre caracterul de gangster international al Rusiei, cred ca nici nu mai trebuie sa vorbesc.

De aceea mai devreme sau mai tarziu problema asta se va pune: ce facem? Pentru ca asa cum sta acum situatia si cum tinde sa degenereze daca Dodon va iesi Presedinte, lucrurile astea, deci, va obliga Romania la actiune militara pentru a salva Rep. Moldova si pentru a goni regimul ilegal transnistrean, separatist.

Noi ar trebui sa intelegem ca socialistii si comunistii pro rusi in marea lor majoritate, in general vorbind curentul acesta pro rus, care detine o influenta covarsitoare in Rep. Moldova, folosind inclusiv minciuna si manipularea, franeaza aceasta tara in calea ei spre dezvoltare. Nu impiedica doar unirea cu Romania ci si integrarea Rep. Moldova in UE, pe care vor s-o discrediteze si integrarea s-o amane la infinit, inrautatind astfel atat situatia interna din Rep. Modova, viata cetatenilor obisnuiti cat si sansa acestei mici Republici la dezvoltare si o viata mai buna. In fata unei masinarii de propaganda ruseasca, foarte prezenta in Rep. Moldova, si unei ostilitati evidente din partea acestor forte politice pro ruse, foarte influente, Romania daca sta pasiva, pana la urma va pierde. Iar daca lucrurile se vor precipita si vom sta pasivi, tot vom pierde si va pierde si Rep. Moldova!

In cazul unei interventii armate a tarii noastre peste Prut, Rusia n-ar trebui sa se simta vizata pentru ca nu am ataca Rusia. Iar interventia prelungindu-se in Transnistria, de asemenea nu ar viza Rusia, pentru ca Transnistria nu e teritoriu rusesc, ci al Rep. Moldova, iar evacuarea Armatei a XIV-a de acolo e un gest de legalitate, atata vreme cat Rusia, dupa atat de dese promisiuni, nu o face sau, cine stie?,  nu mai poate s-o faca.

Insa a pune ordine manu militari in Rep. Moldova, de catre tara noastra, e un scenariu care s-ar putea impune la un moment dat, pentru ca s-ar impune luarea de masuri drastice dincolo de Prut si de Nistru impotriva celor care doresc distrugerea acestui stat si crearea in proximitatea NATO a unei stari tulburi, de instabilitate si ameninatare, facand jonctiunea cu fortele ruse din Crimeea.

In orice caz, sansa Republicii Moldova nu poate fi decat alaturi de Romania. Unirea cu Romania mi se pare singura fezabila si singura care ar putea intrema Rep. Moldova, prin care, dupa o istorie atat de tulburata, si-ar gasi, in sfarsit, pacea si locul sau cu adevarat.

octombrie 24, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Slaba prestatia PPE…

Astia sunt pe cale sa piarda atat alegerile legislative din Romania, prin PNL, dar si alegerile prezidentiale directe din Republica Moldova cu candidata Partidului Actiune si Solidaritate, D-na. Maia Sandu…

Cristian Preda spune:

Sunt la Chișinău, împreună cu două colege din PPE, Sandra Kalniete și Lajma Andrikiene, pentru discuții cu Maia Sandu, Iurie Leancă, Andrei Năstase, Liliana Palihovici, premierul Pavel Filip și președintele Nicolae Timofti.
UPDATE
Declarație pentru unimedia.md: „„Am auzit pe unii că legea din R. Mol­dova nu ne-ar da voie nouă, celor din PPE, stră­i­ni­lor în gene­ral, să spună cu cine țin și că, dacă am anunța foarte direct pe cine sus­ți­nem, res­pec­ti­vul can­di­dat ar fi dis­cri­mi­nat. Asta ar însemna că dacă am spune că l-am sus­ține pe Dodon, auto­ri­ta­tea elec­to­rală l-ar eli­mina din cursă? Nică­ieri în lume nu există așa ceva. Este foarte bine că legea inter­zice folo­si­rea fon­du­ri­lor stră­ine, a unor mate­ri­ale și mă întreb dacă în cam­pa­nia dlui Dodon există careva aju­tor din Rusia. Aș vrea să cla­ri­fi­căm aceste ches­tiuni. Ar fi impor­tant să afle și cetă­țe­nii R. Mol­dova, și cetă­țe­nii euro­peni. Cetă­țe­nii euro­peni vor să spri­jine Mol­dova, dar dacă află că vin bani de la Moscova sau că sunt bani necu­rați de la oli­garhi locali, de la cel numit coor­do­na­to­rul, nu e în regulă. Deci, nu poți să zici că ești pro-european și să fal­si­fici ale­ge­rile, să cum­peri con­ști­ința cetă­țe­ni­lor. Dom­nul Pla­ho­t­niuc, dacă face acest lucru, este la fel de vino­vat ca rușii care plă­tesc aici pen­tru inte­re­sele rusești.(…) Noi spe­răm ca un can­di­dat care e anti­co­rup­ție, un can­di­dat care e onest, care nu este îmbo­gă­țit din poli­tică, să câștige ale­ge­rile. Țara asta are o șansă.(…) Niciun can­di­dat pro-european nu poate fi un can­di­dat corupt. Deci, cine e corupt și spune că e pro-european, minte”, a decla­rat Cris­tian Dan Preda, coor­do­na­tor al Comi­siei pen­tru afa­ceri externe.”

Niciun can­di­dat pro-european nu poate fi un can­di­dat corupt. Deci, cine e corupt și spune că e pro-european, minte” – vorbe mari, dar rezultatele sunt extrem de slabe!! Este inadmisibil ca Maia Sandu, candidata sprijinita de PPE, sa fie atat de prost cotata in ultimul sondaj de opinie – v. aici. Practic, ea s-ar putea sa rateze turul II… Candidatul pro rus Igor Dodon are 40%, pe cand ea are doar 13%… Iar Marian Lupu, tot 13%…

Toata aceasta strategie anticoruptie pe care se bazeaza candidatura Maiei Sandu se dovedeste a fi un esec total. Asa ca, D-le Preda, nu ne explica noua cine minte si cine e pro european. Degeaba esti baiat destept si te trimitem acolo, la Bruxelles, daca nu sunteti in stare sa castigati niste alegeri in Rep. Moldova…

Dezastrul e total, ce sa mai ne ascundem dupa deget…

Romania Libera

Maia Sandu, candidată la Președinție: Republica Moldova ar putea cădea din nou în sfera de influență a Rusiei

„Uniunea Europeană riscă să vadă Republica Moldova, care acum e țară parteneră, căzând din nou în sfera de influență a Rusiei, a avertizat candidata proeuropeană la Președinție, Maia Sandu, în timpul unei reuniuni a liderilor europeni de dreapta desfășurate vineri la Maastricht (Olanda), transmite agenția Reuters citată de Agerpres.

La această reuniune la care au participat, printre alții, președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, și cancelarul german, Angela Merkel, Maia Sandu a estimat că diviziunile din interiorul taberei politice pro-europene a Republicii Moldova pot diviza opinia publică.

Ea a susținut de asemenea că ar putea fi dată la o parte de actualul guvern de la Chișinău, pe care-l acuză că vrea să se agațe de putere și că ar fi dispus să trucheze alegerile în favoarea propriului său candidat, Marian Lupu (Partidul Democrat — PDM).

„Sunt aici pentru a trage semnalul de alarmă că se exercită presiuni asupra a tot mai mulți funcționari publici pentru a vota în favoarea candidatului sprijinit de guvern”, a indicat Maia Sandu. „Dacă partidul de guvernământ manipulează votul, atunci pur și simplu va oferi victoria rușilor”, a adăugat ea într-o declarație acordată agenției Reuters.

Partidul Democrat și Marian Lupu au dezmințit însă că ar avea astfel de planuri, însă Partidul Socialiștilor (PSM), pro-rus, precum și candidatul acestuia, Igor Dodon, au anunțat că vor organiza proteste dacă Lupu câștigă alegerile.

Făcând referire la aceste declarații, Maia Sandu a mai spus vineri la Maastricht că riscăm să avem „oameni în stradă și un președinte pro-rus”. „Europa va avea mai multă instabilitate în vecinătatea ei și un stat care se prăbușește, sau chiar intră în colaps”, a insistat ea.

Agenția Reuters amintește că nemulțumirea acumulată de opinia publică din Republica Moldova după șapte ani în care s-au succedat guverne proeuropene ar putea determina acum electoratul să aleagă un președinte pro-rus, care ar fi dispus să renunțe la strângerea legăturilor politice și economice cu Occidentul în favoarea apropierii de Rusia, eventual chiar prin intrarea în Uniunea Vamală Eurasiatică, blocul economic condus de Rusia. Reuters menționează că această nemulțumire este și rezultatul scandalului provocat de dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar național.

Maia Sandu a fost aleasă săptămâna trecută candidatul comun la președinție al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr” (PPDA) și Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova (PLDM).”

Dar ceea ce este uimitor e faptul ca si la Bucuresti se poate repeta acelasi scenariu ca si la Chisinau, doar ca in Romania e vorba de alegeri legislative. Eu m-am ferit sa comentez sondaje de opinie in aceasta campanie. Totusi, nu doar sondajele, dar si analisti reputati atrag atentia asupra unei victorii zdrobitoare a PSD in alegeri, care ar putea obtine peste 40% din optiunile electoratului. Practic, PSD si ALDE, partidul lui Calin Popescu-Tariceanu, ar putea avea o majoritate absoluta!!

Iar PNL face parte din PPE.

Ar fi o infrangere rusinoasa a PNL-ului!! Ca sa nu spun a PPE-ului, ca poate e mai corect asa!

Maia Sandu

Maia Sandu

Dupa tragedia de la Clubul Colectiv, au vrut sa-l promoveze pe Ciolos si din aceasta cauza Iohannis a insistat sa fie pus prim-ministru. A fost o guvernare tehnocrata care nu a dovedit mare lucru. Multe gafe si oameni care nu se potrivesc pentru functiile ocupate, asta a aratat in cel mai pregnant mod! Vai ce bun e Ciolos!! Hai sa fim seriosi!! Nu va e rusine sa prostiti in halul asta populatia in fata!!

A acuza poporul de greselile unor politicieni inepti mi se pare cea mai mare imbecilitate! Si un act de lasitate gretoasa!! Poporul nu e pro european, nu ca politicienii sunt niste dobitoci!! Evident ca sunt inadmisibile astfel de acuze la adresa poporului si e clar ca pentru aceste esecuri ar trebui ca unii politicieni sa plateasca. Ar trebui ca pe unii sa nu-i mai vedem vreodata in politica. Le-a ajuns si ne-a ajuns. Au distrus cu extremismul lor robespierrian PDL-ul, acuma ce mai vor? Sa distruga si PNL? Si ce s-ar intampla? Comunistii ar pune mana pe putere. Asta s-ar intampla!

Maia Sandu

Maia Sandu

Exact asa s-a intamplat si cu Maia Sandu: acelasi tip de politicieni din PPE au compromis-o!! I-au compromis candidatura!! Si cine castiga? Partida rusa!! Insa e dezarmant ce poate prezenta ultimul sondaj de opinie, diferenta enorma intre Dodon si Maia Sandu. Este clar ca marketing-ul politic al acestei lupte politice a fost defectuos, neputand atrage pentru D-na. Sandu noi simpatizanti care sa fie dispusi s-o voteze. Si e foarte clar ca mesajul politic pe care a vrut sa-l transmita PAS a avut hibe serioase!! Mie mi-e teama sa nu ne pomenim cu rezultate la alegeri de genul: PSD la 45% si PNL la doar 25%, asa ca sondajele de pe cele doua maluri ale Prutului sa semene ca doua picaturi de apa!!

Nu se poate sa nu remarcam esecul unui anumit tip de mesaj si de a face politica, de pe partea dreapta a esicherului politic.

Daca electoratul acorda o asa mare incredere Stangii, e un esec pentru cealalta forta politica, cea de Dreapta. Trebuie sa spunem foarte clar acest lucru, pentru ca, desi simplu, el nu e spus clar si se vrea a fi trecut sub tacere. In Romania acest lucru s-a intamplat la alegerile legislative trecute, cand electoratul, in marea lui majoritate a votat cu USL. Toti deontologii si deontoloagele anticoruptie (ca sa ma exprim ca maestrul Cristoiu), din fostul PDL, care a fost distrus din punct de vedere politic, n-au luat in considerare lucrul asta. Sau poate ca l-au luat in considerare si au tradat. Poate in mod constient au indreptat electoratul catre o forta comunista precum USL… Nu mai vorbesc de faptul ca n-au facut nicio reforma economica, nicio privatizare, nici proiecte de infrastructura etc si poate ca, tot asa, nu e deloc intamplator.

Poate e vorba de o oarece tradare a intereselor nationale pe la mijloc…

Este clar ca trebuie facute, pe partea dreapta a esicherului politic, schimbarile necesare, de optica si strategie politica, pana nu e prea tarziu!! Electoratul respinge actualul mesaj al fortelor de centru-dreapta din PPE, lucru destul de limpede. Trebuie facut ceva pentru ca strategia actuala e una perdanta.

Recomand citirea inegrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 22, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Din eseurile politice ale D-nei. Alina Gorghiu…

D-na. Alina Gorghiu e foarte activa in spatiul on-line si scrie foarte mult pe FaceBook. E foarte bine. Interesant este ce spune. Cu atat mai interesant cu cat Alina Gorghiu conduce, din cate inteleg, PNL, principalul partid de centru-dreapta din Romania.

Iata, spre exemplu, ce arata intr-una dintre postari:

„PSD-ul pe care Vasile Dâncu îl apreciază nespus este un partid care nu poate fi compatibil deloc cu PNL. Porniţi de la liste, porniţi de la proiecte asumate, porniţi de la programul de guvernare. Gândiţi-vă că ceea ce facem noi este un discurs echilibrat şi pragmatic, iar, în partea cealaltă, vedeţi populism pe pâine. Pe lângă asta, noi avem un candidat de prim-ministru, pe Dacian Cioloş, pe care îl vom susţine, dânşii îl susţin pe domnul Liviu Dragnea.”

De observat ca merge pana la ireductibil: „PSD-ul pe care Vasile Dâncu îl apreciază nespus este un partid care nu poate fi compatibil deloc cu PNL”. E foarte interesanta aceasta asertiune pentru ca eu imi amintesc de faptul ca, pana nu cu mult timp in urma, PNL era intr-o alianta cu PSD, numita USL, care a si castigat alegerile legislative trecute. Pe de alta parte, sper sa nu gresesc, Dl. Dancu e membru in Cabinetul Ciolos… Si sa nu uitam ca PNL a votat legi la unison cu PSD…

Stati putin, stati putin… Inca nu stim cine va castiga alegerile… De fapt nici nu putem sa stim sigur. Vom vedea atunci, dupa numararea voturilor. Alina Gorghiu citeaza, in continuare, din gandirea social-politica a Presedintelui Klaus Iohannis, care s-a grabit sa declare:

„Preşedintele Klaus Iohannis despre Dacian Cioloş: Sigur că este o variantă bună. Dacă un an a fost bun și eu l-am desemnat, cum să nu fie bun și în continuare. Dar această desemnare va depinde de partide. Dacă partidele își asumă această propunere — știți că sunt întâlniri pe care le face președintele cu partidele după alegeri și, dacă acolo vin partide și spun noi avem probabil o majoritate, noi îl propunem pe Cioloș — atunci consider că este o propunere politică și voi ține cont foarte serios de această propunere.”

Cum adica sa vina partidele la negocieri cu Presedintele si sa spuna: „noi avem probabil o majoritate”? Probabil?

O majoritate trebuie sa se constituie, altfel cum…? Nu putem vorbi aici de majoritati probabile, ci de cele ce se vor constitui atunci in mod sigur. Nu poti sa spui atunci: avem probabil o majoritate. Ci trebuie chiar sa existe o majoritate. Cum va fi formata si din cine, asta e alta problema. Constitutia spune:

„(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului”

(3) Programul si Lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.”

(Constitutia Romaniei, art. 103, al. 2-3)

„și, dacă acolo vin partide și spun noi avem probabil o majoritate, noi îl propunem pe Cioloș”. Da, dar daca „acolo vin partide și spun noi avem probabil o majoritate, noi îl propunem pe Xulescu”, adica nu pe Ciolos, atunci Presedintele ce va zice…?

Va spune, oare, ca nu e o varianta buna?

„Dacă un an a fost bun și eu l-am desemnat, cum să nu fie bun și în continuare.” – asta e parerea domniei sale. Dar Vasile Dancu, din cate inteleg de la Alina Gorghiu, probabil ca e de alta parere… 🙂 Poate ca si altii sunt probabil de alta parere…

Mai e un pic si ma apuc serios de Teoria Probabilitatilor!! 😆 😆

Insa totusi ceea ce e sigur, sau cel putin asa pare, se afla in declaratia aceasta a Alinei Gorghiu: „Pe lângă asta, noi avem un candidat de prim-ministru, pe Dacian Cioloş, pe care îl vom susţine, dânşii îl susţin pe domnul Liviu Dragnea”. Deci PNL si-l asuma pe Ciolos drept premier. Pentru ca: „Sigur că este o variantă bună. Dacă un an a fost bun și eu l-am desemnat, cum să nu fie bun și în continuare.”, dupa cum spune Presedintele.

Exclude, oare, Presedintele si alte „variante bune”? Spre exemplu, poate ca PSD nu il va sustine pe Dl. Dragnea pentru functia de premier… Daca ar sustine-o, de pilda, pe Ana Birchall – sa zicem -, aceasta nu ar fi o varianta buna? Eu vorbesc in ipoteza ca nu putem sa stim rezultatul alegerilor dinainte. Dar poate ca ma insel eu in naivitatea mea…

Sunt foarte derutante aceste declaratii. Sa inteleg ca, indiferent de rezultatul alegerilor, exista doar o singura „varianta buna”? Asta trebuie noi sa intelegem??

Exista, totusi, o problema legata de acel „probabil” al Presedintelui. Dansul nu a gresit prea mult exprimandu-se asa (usor neglijent, totusi). Pentru ca s-ar putea intampla ca niciunul dintre partide (aliante) sa nu obtina o majoritate absoluta. Iar la votul de incredere acordat de Parlament Guvernului se vorbeste de „votul majoritatii deputatilor si senatorilor”, nu de votul unei majoritati absolute. Ceea ce este clar e faptul ca in aceasta situatie trebuie ajuns la un consens. Chestiunea nu e atat „varianta buna” a Presedintelui, problema consta in declaratia Alinei Gorghiu, reiau:

„PSD-ul pe care Vasile Dâncu îl apreciază nespus este un partid care nu poate fi compatibil deloc cu PNL”

Deocamdata nu stim cum va arata acea „majoritate” si ce va presupune acea situatie. Dar daca PSD „nu poate fi compatibil deloc cu PNL”, cum ar putea sa se ajunga la un eventual consens? O declaratie asa de transanta, precum cea a sefei PNL, exclude orice consens intre cele doua principale partide din Romania.

Cred ca ar trebui sa intelegem bine in ce moment politic ne gasim. De aceea el trebuie definit cat mai clar posibil. Inca din iulie, atat PNL cat si PSD au respins, in ciuda unor voci care au sustinut ideea, guvernul de uniune nationala:

Curs de Guvernare

PNL și PSD resping la unison ideea guvernului de uniune națională

„Biroul Politic Național al PNL a decis luni că acest partid nu va avea niciun fel de colaborare cu PSD după alegerile parlamentare.

“Astăzi s-a discutat tema alianțelor post-electorale, discuție care s-a finalizat cu un vot în care s-a exprimat foarte clar opinia că, indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare, PNL nu va face niciun fel de colaborare cu PSD”, a declarat copreședintele PNL Alina Gorghiu, într-o conferință de presă.

Ea a subliniat că PNL nu este de acord cu ideea unui guvern de uniune națională.

“Scorul din alegerile parlamentare nu va da premisa unui guvern de uniune națională. (…) Este clară decizia PNL, nu vrem guvern de uniune națională, nu acceptăm niciun fel de colaborare cu PSD. Este o decizie a PNL votată unanim”, a conchis Gorghiu.

Președintele PSD Liviu Dragnea s-a pronunțat încă de săptămâna trecută în legătură cu această chestiune, la lansarea proiectului ”România competitivă”, la Palatul Parlamentului.

„Am spus și la Cotroceni- un asemenea proiect, care curprinde o strategie de dezvoltare, trebuie să cuprindă direcțiile mari de acțiune, dar să existe suficient spațiu pentru ca în România să mai poată exista competiție politică, altfel nu se poate… PSD nu susține ideea unui guvern de uniune națională, consensul în jurul conceptului există, a fost definit și stabilit mai demult”, a spus Liviu Dragnea.

Ideea unui posibil guvern de uniune națională a fost relansată duminică, de vicepremierul Costin Borc, care a spus că Dacian Cioloș ar fi soluția potrivită de premier și după alegerile generale din toamnă.

(Citiți și: Vicepremierul Borc: ”Nu m-aș feri de ideea guvernului de uniune națională. Dacian Cioloș ar putea fi premier al unui asemenea guvern”)

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, s-a declarat luni de acord cu aserțiunea, cu condiția ca Dacian Cioloș să fie susținut de un partid politic după alegerile parlamentare.

“Dacian Cioloș s-ar putea să fie un bun premier dacă este asumat de un partid politic, după alegerile parlamentare. Dacă se creează o astfel de situație, nu am nimic împotrivă să fie pe masă o astfel de soluție. Dar trebuie asumat politic viitorul premier. Cu toate calitățile lui Dacian Cioloș, se vede și problema guvernului condus de el — nu există susținere parlamentară, nu există o situație clară. Eu cred că la parlamentarism, în sensul clasic al cuvântului, nu se poate renunța. Trebuie să ai o poziție puternică, trebuie să ai o coaliție sau un partid care formează majoritatea și care dă și sprijinul guvernului”, a explicat liderul UDMR citat de Agerpres.”

De observat ca Liviu Dragnea vorbea atunci despre „competitia politica”. Daca lucrurile stau si se mentin asa, rezulta ca o majoritate va decide pana la urma. Majoritatea unui partid/alianta care va obtine cele mai multe voturi, nu neaparat jumatate plus 1. De observat ideea vicepremierului Borc: guvern de uniune nationala cu Ciolos prim-ministru. Dar atat PSD cat si PNL resping in mod categoric aceasta varianta. Atunci unul din aceste doua partide se va pregati de opozitie.

Cum ramane atunci cu „varianta buna” a Presedintelui Iohannis?

Ciolos e promovat electoral puternic de catre PNL si USR. S-ar putea ca si UDMR sa achieseze la sprijinul acestuia. Poate si PMP… Insa coagularea unei coalitii de dreapta in jurul premierului Ciolos nu inseamna si dobandirea majoritatii.

Pe de alta parte, Alina Gorghiu spunea inca de atunci: „indiferent de rezultatul alegerilor parlamentare, PNL nu va face niciun fel de colaborare cu PSD„.

Bun, deci asa stau lucrurile. Nu de alta, dar serile trecute, la Jocuri de Putere, Rares Bogdan se intreba cu patos – citeste: cu nervi la ficati (il inteleg!) – ce se va intampla daca PSD si ALDE vor forma o majoritate absoluta si-l vor sustine pentru functia de premier pe… Victor Ponta. In logica stabilita de cele doua principale partide din Romania, in astfel de conditiuni Victor Ponta va fi „varianta buna”, intrucat Presedintele Iohannis va respecta Constitutia.

Deci care e „varianta buna”? Cea care va respecta Constitutia sau actualul premier tehnocrat, Dl. Ciolos?

DE citit si…

Antena 3

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Alina Gorghiu susţine că va demisiona de la conducerea PNL dacă liberalii nu vor fi cei care vor propune viitorul premier

ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Preşedintele PNL, Alina Gorghiu a declarat, vineri, la Timişoara, că va demisiona din fruntea partidului dacă PNL nu va reuşi să contituie în jurul său majoritatea parlamentară care îl va propune pe viitorul premier, după alegerile din 11 decembrie.

„Eu îmi asum foarte clar o demisie, dacă PNL nu va fi cel în jurul căruia se va face majoritatea parlamentară care să dea noul premier al României. (…). Mizez pe o mult mai bună mobilizare în alegerile parlamentare, pentru că miza este mare şi răspunderea PNL este una uriaşă, decidem practic direcţia ţării pe următorii 10 ani; eu nu văd altfel lucrurile, aşa că evident că îmi doresc ca miză la nivel de judeţ Timiş să batem PSD – pentru că aici este un spirit liberal care trebuie capacitat, este un judeţ care are pârghii absolut extraordinare atunci când vine vorba despre Dreapta românească, pe care avem nevoie să le capacităm la maximum în această campanie electorală”, a afirmat Alina Gorghiu, într-o conferinţă de presă.

Ea a declarat, recent, că în PNL sunt discutate mai multe variante în ceea ce priveşte funcţia de premier.”

Mi se pare cam simplista schema asta: daca o majoritate parlamentara nu va gravita in jurul PNL ca sa dea premierul, dansa demisioneaza… Mie mi se pare ca Alina Gorghiu a avut mai mereu in vedere aceasta alternativa usoara: demisia. Dar cand lupti nu te gandesti la demisie, ci la cum sa invingi. Asta, cred, inseamna o mentalitate de luptator. Pentru ca oricine poate spune: daca nu reusesc, demisionez, e vreo problema? Dar nu oricine e un luptator.

In general vorbind, un esec- ceea ce se poate intampla – se analizeaza sa se vada unde s-a gresit, ce erori s-au facut…

Declaratia asta cu demisia – chiar daca s-ar impune in cazul unui esec – este TOTAL nepotrivita ACUM. Este inadmisibil sa prezumi infrangerea inainte de a se incheia lupta. Scuzati-ma, dar pare de pe acum un abandon, ceea ce da foarte rau la capitolul imagine. PNL ar trebui sa lupte pana la ultimul vot numarat, nu sa vorbeasca ACUM despre un eventual esec.

„Ea a declarat, recent, că în PNL sunt discutate mai multe variante în ceea ce priveşte funcţia de premier” – deci totusi nu s-au hotarat…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 21, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 12 comentarii

Doua articole care trebuie neaparat citite

Dar inainte de a trece la cele doua articole, trebuie citit acesta:

Mediafax

Ambasadorul rus la ONU: Tensiunile dintre Rusia şi SUA sunt probabil la cel mai înalt nivel după 1973

Vitaly Churkin, ambasadorul Rusiei la ONU, a declarat că tensiunile dintre Moscova şi Washington sunt probabil la cel mai înalt nivel după anul 1973, însă a precizat că relaţiile actuale între cele două puteri sunt totuşi diferite de cele din timpul Războiului Rece, notează The Associated Press.

„Cred că situaţia generală este destul de rea în acest moment, probabil cea mai gravă (…) din 1973 încoace”, a declarat diplomatul rus.

Churkin a adăugat că „deşi există fricţiuni serioase, diferenţe precum Siria, continuăm să lucrăm în alte chestiuni (…) şi uneori chiar foarte bine”.

Acest lucru nu se întâmpla în timpul Războiului Rece, iar în 1973, în contextul războiului dintre Israel şi mai multe state arabe, potrivit experţilor, riscul izbucnirii unui conflict armat între Statele Unite şi Uniunea Sovietică era la cel mai înalt nivel de după Criza rachetelor cubaneze din 1962.

Ambasadorul rus a mai declarat că „o serie de acţiuni” au adus relaţiile ruso-americane la nivelul actual.

„Este vorba de o lipsă fundamentală de respectă şi lipsă a unor discuţii aprofundate” în ceea ce priveşte problemele politice, a mai spus diplomatul.

Churkin a mai afirmată că Mosova doreşte normalizarea relaţiilor cu Washingtonul.”

Si acum cele doua articole:

Europa Libera

12 octombrie, 2016

„Recent, în timpul unui concurs televizat, o tînără englezoaică a fost întrebată: din ce țară au făcut parte Cehia și Slovacia? Concurenta a zîmbit și a răspuns sigură pe ea: din Rusia! Răspunsul nu dovedește ignoranța generală a publicului ocidental ci vorbește, mai întîi, despre educația concurentei. Însă, ceva în acest răspuns aiuritor e cu adevărat de luat în seamă. E vorba de impresiile și, uneori, falsele certitudini care dau, în lumea ocidentală, imaginea Rusiei și a Europei de Est în genere.

Lipsa de educație istorică și geografică a oamenilor de rînd nu e o noutate și nici o excepție. În fond, nici est-europenii nu sînt mai bine pregătiți, cînd e vorba de datele lumii occidentale. Puțini români, sîrbi sau estonieni sînt în stare să dea numele capitalei cutărui stat american, de pildă New York (Albany) Adevărata problemă e altundeva: în definiția politico-istorică a lumii est-europene, așa cum circulă ea în Occident. Brutal spus: cine pe cine și cu ce drept?

Situația e complicată de revenirea agresivă în prim plan a Rusiei și a problemelor est-europene, odată cu politica externă foarte activă și agresivă a regimului Putin. Operațiile și afirmațiile puse în mișcare de Rusia au fost preluate și analizate de corul obișnuit al istoricilor, jurnaliștilor și politicienilor. Rezultatul final e o interpretare a Europei de Est care poartă aprobarea oficială, e propagată de media și, de acolo, preluată de opinia publică. Într-o măsură deloc neglijabilă, această schiță a integrat elemente de propagandă, falsuri și dezinformări curente în Rusia. Fără excepție, aceste presupuse fapte sigure sînt atrăgătoare și par să se sprijine pe date istorice incontestabile sau pe evenimente recente desfășurate sub ochii contemporanilor. Asta, la capitolul informație. Încă mai înrijorătoare e consolidarea ideilor fixe care scutesc Rusia de păcatele reproșate amarnic Occidentului. Acest soi de orbire voluntară domină, mai departe, o mare parte a lumii academice, a tineretului universitar și a militanților care se bat pentru o lume mai bună, din diverse unghiuri și pe temele cele mai felurite.

Dacă e să începem cu evenimentele recente absorbite în Occident prin filtru rusesc, atunci e vorba, în primul rînd, de tema încrederii înșelate de NATO și de UE. Argumentul principal al acestei idei e că NATO și UE au înghițit statele est-europene și fostele state sovietice, ocupînd poziții pe frontierele Rusiei. Într-adevăr, toată lumea știe că între 1989 și 2007, majoritatea acestor state și, în orice caz, toate fostele membre ale Trataului de la Varșovia, au fost admise în UE și în Alianța NATO: Rusia a pornit de la aceste realități pentru a planta ideea încercuirii ostile și pentru a reproșa Occidentului că a capturat Europa de Est. Din păcate, prea puține replici occidentale pleacă de la realitatea de fapt: toate statele est-europene membre UE și NATO au pătruns în aceste organizații de bună voie, pentru că asta și-au dorit și au reușit, adesea, după ani lungi de încercări și insistențe. UE și NATO n-au anexat și n-au silit pe nimeni să li se alăture. NATO n-a pătruns cu forța în statele care i-au devenit parte. Dacă înglobarea statelor estice în fostul lagăr sovietic a fost întotdeauna rezultatul războiului sau ocupației militare, UE și NATO n-au tras nici un foc de armă și n-au trimis nici o forță de ocupație în Est. Singurul lucru major care s-a întîmplat, cu adevărat, înainte de aderarea la UE sau NATO, au fost referendumuri încheiate, fără excepție, cu un vot favorabil zdrobitor. Iar dacă știm ceva, după 70 de ani de comunism sovietic și 27 de ani de UE și NATO, atunci totul poate fi pus într-o regulă simplă: în URSS s-a intrat numai sub amenințare, în UE și NATO a intrat numai cine și dacă și-a dorit așa ceva. În plus, unul din principalele motive care au grăbit statele est-europene spre UE și NATO a fost tocmai amenințarea neîncetată a Rusiei.

În varianta propagandistică rusească, raționamentul merge mai departe și spune că aglomerarea de state est-europene membre UE și NATO la frontierele Rusiei urmărește, de fapt, un singur lucru: încercuirea și, ulterior, atacarea sau șantajarea Rusiei. Ideea e grotescă. Cine poate crede că Occidentul are în minte să atace Rusia? Și cine e atît de nebun să spere, cu adevărat, că poate cîștiga un conflict cu necuprinsa și formidabila Federație Rusă? Poate copiii, deși e greu de crezut că pînă și mintea copiilor e un pic mai serioasă.”

14 octombrie, 2016

„A doua mare problemă a percepției occidentale asupra Rusiei și Europei de Est e orbirea elitelor academice. E curios, deși nimeni nu se miră: în vreme ce lumea academică toacă mărunt, sub acuzația de colonialism, marile state ale Occidentului, nimeni nu suflă un cuvînt și nici nu pare să fi auzit vreodată de cel mai mare și mai activ imperiu colonial. Un imperiu viu și harnic, persecutor de națiuni și mare amator de expansiune. Numele lui? Rusia.

Ocupația colonială franceză sau britanică e demult încheiată. Cu toate astea, presa și școlile occidentale continuă să pună sub acuzare fostele puteri coloniale, învinuite de toate relele lumii: sclavie, exploatare economică, rasism și distrugere de culturi. Istoria e un pic mai complicată, dar nimeni n-are timp să se oprească. Ura față de Occident, e o boală neiertătoare în Occident. Implanturile de tehnologie, justiție, libertate, administrație și cultură modernă care au ridicat lumea extraeuropeană după intervenția europeană nu contează.

Dar adevărata problemă e orbirea care îi face pe aceiași oameni să urască occidentul și să ignore exact faptele pentru care e acuzat occidentul, atunci cînd e vorba de Rusia. Studiile coloniale se predau în mai toate marile Universități occidentale, dar nu se ating de cel mai mare imperiu colonial în viață. Violența extremă, milioanele de victime, rasismul social, exploatarea economică nemiloasă, pierderea libertății și a drepturilor civile, distrugerea democrației, îndoctrinarea lingvistică și culturală, suprimarea protestului și alte atîtea crime impuse de ocupația și dominația sovieto-rusă nu există, pur și simplu, pentru marii luptători cu abuzurile trecute ale colonialsimului occidental.

Cînd e vorba de Rusia, ocupația nu e ocupație, violența nu e violență iar îndoctrinarea e un serviciu de binefacere gratuit. E destul de clar că, pentru luptătorii cu trecutul Occidentului, colonialismul e ceva ce poate fi și trebuie reproșat numai Occidentului. Pe scurt, un foarte util instrument de atacat, dinăuntru, propria cultură. Rusia e, dimpotrivă, scutită. Sigur, asta e o afacere internă occidentală. Dacă occidentalii vor să se răfuiască în amănunt cu Occidentul, nimeni nu-i poate opri. Numai că, pe fundația acestei orbiri, a crescut, în mod revoltător, percepția care a normalizat crimele și oprimarea sovieto-rusă. Astfel în locul observației după care Rusia vrea să își domine și după eliberare, fostele colonii, circulă ideea după care Estul e o „zonă de interes legitim” pentru Rusia. Evident, toată lumea are vecini și n-are cum să nu fie interesată anume de ce fac ei. Dar asta nu înseamnă, de pildă, că Italia vrea să controleze Austria sau că Suedia poartă sîmbetele Danemarcei. Tot așa cum e evident că, de pildă, Canada se simte foarte bine în vecinătatea Statelor Unite. Doar în cazul Rusiei ideea de interes special față de Republicile Baltice, Polonia sau Bulgaria presupune șantaj economic, subversiune, infiltrare, provocări militare, atacuri cibernetice și campanii de propagandă ostilă.

În cele din urmă, nu e e nevoie decît de un efort minim de cunoaștere pentru a aduce adevărul istoric în percepția care dă imaginea Estului. Și de incă un lucru, din păcate infinit mai dificil: de curajul de a ține cont de adevăr, chiar împotriva propriilor convingeri politice și a propriilor frustrări.”

Ca Rusia e un mare pericol nu doar pentru Romania, dar pentru intreaga Europa, luata in ansamblul ei, lucrurile, cred, sunt destul de clare si se pot certifica cu fapte istorice. Insa legat de ceea ce doreste sa arate Dl. Traian Ungureanu – „Încă mai înrijorătoare e consolidarea ideilor fixe care scutesc Rusia de păcatele reproșate amarnic Occidentului.” – trebuie spus ca imaginea unei Rusii care n-ar fi chiar atat de rea, ba dimpotriva: chiar de dorit fata de „pacatele” amarnice, nu-i asa, ale Occidentului, s-a construit de catre o stanga europeana ce a fost aproape in totalitate sub autoritatea Kremlinului si finantata de acesta. Inclusiv cu asa-zisi oameni de stanga, occidentali, dar platiti si subordonati Moscovei. Aici nu a fost vorba doar de idealurile pe care le-au avut unii. Poate ca le-au avut. Ci despre o actiune coordonata de Kremlin, in Occident, pentru promovarea Rusiei prin comunism.

Eu cred ca trebuie inteles ca, prin comunsim, Rusia avea suportul ideologic cel mai clar si solid pentru a putea sa-si impuna puterea si, pe cale de consecinta, desigur, dominatia in Europa. Panslavismul si Ortodoxia Rusa si chiar marea cultura rusa au reprezentat un esec major din acest punct de vedere. Pentru politica bazata pe dominatie si teroare, promovata de catre Kremlin, comunsimul era ideologia ideala. Si se poate usor constata ca URSS a fost o mare problema, o mare amenintare la adresa securitatii nord-atlantice.

Odata cu prabusirea comunismului, suportul acesta ideologic, la comunism ma refer, a disparut. Si a ramas doar forta militara, expresie a politicii de violenta si violentare a altor state libere si suverane, caracteristica Kremlinului.

„Cu toate astea, presa și școlile occidentale continuă să pună sub acuzare fostele puteri coloniale, învinuite de toate relele lumii: sclavie, exploatare economică, rasism și distrugere de culturi.” – da, pentru ca toata stanga occidentala a fost aservita – citeste corupta – de catre puterea politica din Rusia (m-as bucura daca lucrurile nu au stat chiar asa!), mai exact spus cea sovietica.

Daca mai sus vorbeam despre vina Rusiei, in legatura cu: „Recent, în timpul unui concurs televizat, o tînără englezoaică a fost întrebată: din ce țară au făcut parte Cehia și Slovacia? Concurenta a zîmbit și a răspuns sigură pe ea: din Rusia!” – vorbim de vina Occidentului. Pentru ca perceptia aceasta, ca Europa de Est se confunda cumva cu Rusia, vine din vina Occidentului care a ramas pasiv la incercarile Rusiei de a-si impune punctele de vedere si dominatia, e adevarat prin forta si amenintare cu forta, caracteristica marilor dictaturi.

Naivitatea Occidentului a constat in faptul ca a considerat bun comunsimul si mai ales cel din Rusia. Dar sa nu generalizam. Au existat, desigur, si minti lucide.

„Dacă occidentalii vor să se răfuiască în amănunt cu Occidentul, nimeni nu-i poate opri. Numai că, pe fundația acestei orbiri, a crescut, în mod revoltător, percepția care a normalizat crimele și oprimarea sovieto-rusă. Astfel în locul observației după care Rusia vrea să își domine și după eliberare, fostele colonii, circulă ideea după care Estul e o „zonă de interes legitim” pentru Rusia” – fara indoiala ca acei occidentali sunt, de regula, cei de stanga si cei subventionati de Moscova (in zilele noastre mai ales cei din urma, adica cei subventionati de Moscova!!). Ideea „după care Estul e o „zonă de interes legitim” pentru Rusia” este fabricata de catre Kremlin si „vanduta” in Occident unora platiti tot de Rusia – de asta am si pus ghilimelele de rigoare la „vanduta”. Cu alte cuvinte, Rusia centreaza, Rusia da cu capul, dar trebuie sa para altfel, ca si cum Occidentul centreaza!

La fel a fost si cu punerea in balanta a nazismului (Germania hitlerista cu Hitler) si a comunismului (URSS cu Stalin). Rezultatul a fost ca nazismul e rau, comunismul e bun. Nu s-a vorbit, decat recent, despre crimele comumnismului si sa ne gandim ca inca, in Romania, sunt fosti tortionari in libertate (v., de ex, aici si aici)!! Despre Stalin nu s-a spus in epoca faptul ca ar fi tot atat de rau ca si Hitler sau poate si mai rau! Dimpotriva, Stalin – cel putin pana cand Hrusciov i-a aratat abuzurile (sa nu uitam ca si acum, in Rusia, sunt multi nostalgici chiar dupa Stalin) – era baiatul bun, Hitler era cel rau!! Iar la aceasta schema de gandire a contribuit din plin evreimea, in marea ei majoritate comunista la acea vreme! Si nici acum o anumita parte a evreimii nu considera altfel! Dar, in general vorbind, Stanga a contribuit la exprimarea si promovarea unor asemenea perceptii si mod de gandire, chiar daca eronate. Asta nu conta, pentru ca felul asta de a gandi era pus in slujba unor „inalte idealuri”, lucru ce ar fi „iertat” eventualele „scapari”, indiferent cat de multe erau si ca ar fi viciat considerabil adevarul. Insa trebuie precizat ca „atunci cand fu la o adica”, vorba lui Nea Marin, Stanga europeana s-a retras din fata lor, recunoscand pericolul si adevarul.

Fara indoiala ca acum Rusia cauta un nou suport ideologic in acelasi scop: pentru a-si extinde dominatia in Europa – v. decizia recenta a lui Putin si anume: copiii rusi sa fie retrasi de la scolile occidentale. Unul din noii ideologi e Dughin, despre care am mai scris – v. aici si de vazut si cine s-a intalnit cu Dughin cand acesta a venit in Romania… Dar pe de alta parte, iarasi foarte interesant, sprijinul Rusiei merge catre partidele eurosceptice din Europa. In general, acest nou suport ideologic este antieuropean, antiNATO, antidemocratic. Vladimir Putin incearca sa gaseasca acest nou suport ideologic dar, totusi, nu-l gaseste. Chiar si comunismul, sa nu uitam, n-a fost o creatie ruseasca. Modernitatea, in Rusia, s-a prezentat nu sub forma comunismului ci sub cea a nihilismului – nu atat negare in sine cat stresul, inclusiv intelectual, de a gasi o cale noua.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 15, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 23 comentarii

Stupid people: ba „iubim” animalele de nu mai putem, de ne omoara ele pe noi, ba le impuscam noi pe ele, cu sange rece, desi ele nu ne fac nimic!

Ba dam drumul la caini in tot orasul, din „dragoste” – cu ghilimelele de rigoare, fireste – pentru animale, de ne omoara copiii, ba impuscam animalele, desi ele nu ne fac nimic.

Nu, nu suntem un popor crud, cum spunea Cristina Topescu, marcata vizibil de impuscarea – mai bine zis executarea – puiului de urs de numai un an, la Sibiu. Suntem un popor prost.  Sau poate ambele… Si nu-mi face placere o asemenea autocritica, nu spun din placere astfel de lucruri.

Dar ceea ce s-a intamplat la Sibiu este incredibil.

Un pui de urs, probabil de foame, de numai un an, a coborat in oras. Nu a facut rau la nimeni, nu a atacat pe cineva. Se vedea ca era, sarcul de el, debusolat. S-a urcat pe casele din jur, probabil de teama.

A venit politia. Pana aici e ok. Dar ca sa-l impusti cu gloante adevarate, de pusca adevarata, si sa-l ucizi mi se pare si mie un act de barbarie iesit din comun. Consumat in Sibiu – capitala europeana!!

Chiar ma gandeam ca asta poate fi o explicatie data crimelor comunismului si tortionarilor din perioada aceea. Si poate chiar o explicatie pentru faptul ca, la noi, comunismul a fost atat de dur, cu atatea abuzuri si crime, sfarsindu-se, in cele din urma, intr-o mizerie materiala si morala groaznica.

Poate e o explicatie pentru lupta asta politica plina de ura prosteasca, dusa prin intermediul DNA, pentru eliminarea pe cale de proces politic (asemanator anilor ’50!!) a unor personaje politice!

Este uluitor faptul ca nici macar nu s-au sinchisit sa-l prinda. Ca trebuia sa utilizeze un tranchilizant ce putea fi injectat prin impuscare – si astfel nu se omora animalul – lucrurile sunt limpezi.

Dar l-au impuscat ca si cum e normal lucrul asta.

Azi au omorat un pui de urs. Maine vor omori un om.

Atat suntem de prosti!

octombrie 13, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 32 comentarii

Apropo de privatizari…

Iata un interesant articol al Andreei Paul:

Câți bani a încasat statul român din privatizări?

„Am privatizat mult, dar am încasat puțin.

Ministerul Finanțelor Publice ne spune că au fost virate 21,6 miliarde de lei, în perioada 2000 – iulie 2016, în contul deschis la Trezoreria Statului pentru sumele rezultate din vânzarea pachetelor de acțiuni deținute de stat.

Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, succesoarea din anul 2012 a fostei Autorități pentru Valorificarea Activelor Statului, ne-a transmis că a încasat 14,4 miliarde lei din contractele de privatizare pe care le-a derulat.

Departamentul pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (DPAPS), instituția succesoare din anul 2014 a Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, ne-a transmis în răspunsul său că statul român a încasat peste 4,7 miliarde lei din privatizări, din anul 2003 până în prezent, din contractele monitorizate de către acest Departament.

Aceste răspunsuri le-am primit la interpelarea parlamentară „Sumele încasate la bugetul României din privatizări”, pe care am trimis-o în data de 23 august 2016, către principalele 5 entități ale statului care au competențe în domeniul privatizărilor. E vorba despre Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) și Curtea de Conturi a României.

Având în vedere că situația încasărilor la bugetul de stat din privatizări în ultimul sfert de veac e departe de a fi clarificată, Curtea de Conturi mi-a răspuns că a demarat ieri un audit cu privire la managementul activelor statului și sumele încasate în urma privatizării lor (vezi răspunsul integral aici).

Să detaliem totuși răspunsurile primite:

  • Cele mai mari încasări în contul Trezoreriei au fost înregistrate în anul 2006,urmat de anul 2004 și respectiv 2013, potrivit răspunsului furnizat de către Ministerul Finanțelor (vezi Tabelul nr.1). Cele mai mici venituri obținute și încasate efectiv din privatizări au fost înregistrate în perioada 2014-2015, când statul român a încasat efectiv 3 milioane de lei din privatizări, potrivit răspunsului MFP. (vezi răspunsul integral aici).
  • Statul român a încasat peste 1 miliard de euro din privatizări, din anul 2003 până în prezent, din contractele monitorizate de către Departamentul pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din cadrul Ministerului Economiei (vezi Tabelul nr. 2). Cea mai mare sumă încasată a fost obținută la vânzarea Petrom către OMV, din anul 2004, când România a obținut 707,87 milioane euro. Statul român a mai încasat, în anul 2004, peste 250 de milioane de euro prin privatizarea Distrigaz Sud și Distrigaz Nord (vezi răspunsul integral aici). De altfel, suma obținută din cele 3 privatizări reprezintă aproape 90% din totalul veniturilor încasate din privatizările Ministerului Economiei, potrivit răspunsului transmis de către DPAPS.
  • Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a obținut, în anul 2006, 7,96 miliarde lei din privatizări, mai mult de jumătate din veniturile totale încasate în ultimii 25 de ani, de 14,42 miliarde lei (vezi Tabel nr. 3). AAAS a derulat în perioada 1992-2016, peste 11 mii de contracte, dintre care cele mai multe (75%) au fost semnate în perioada 1996-2000 (vezi răspunsul integral aici).

 

Tabel nr. 1. Sume virate în contul distinct deschis la Trezoreria Statului de către instituțiile publice implicate în privatizare

Anul Lei(milioane) Euro(milioane) Dolari(milioane) Total (milioane lei*)
2000 359 0 5 378.9
2001 280 1 52 491.2
2002 513 1 68 787.8
2003 346 2 34 490.1
2004 1 302 560 19 3 876.6
2005 168 300 8 1 538.6
2006 990 2 250 4 11 047
2007 147 0 3 159
2008 107 46 1 316.2
2009 8 0 0    8
2010 33 0 0   33
2011 9 0 0    9
2012 297 0 0  297
2013 1399 0 186 2 138.4
2014 2 0 0    2
2015 1 0 0   1
31.07.2016 0 0 0   0
Total 5960 3159 380 21 573,8

*Estimările iau în considerare cursul de schimb BNR din data de 6 octombrie 2016.

Sursa: Răspunsul Ministerului de Finanțe la întrebarea parlamentară „Sumele încasate la bugetul României din privatizări”, din data de 23 august 2016

Tabel nr. 2. Lista activelor statului privatizate și a sumelor încasate din privatizare

Nr. Crt Nr. Contract de vânzare cumpărare Denumire societate vândută Pachet de acțiuni vândut (%) Suma încasată, inclusiv dobânzi și penalități, după caz Cumpărătorul acțiunilor vândute
1. 1/2003 MFA Mizil S.A 100 1.262.699 lei Asoc. Salariaților MFA Mizil S.A
2. 2/2003 ELPROF S.A 88,42 861.640 lei Consortiul IAROM&AEROSTAR Bacău
3. 3/2003 Uzina Mecanică Râmnicu Vâlcea S.A 33,07 1.473.887 lei INDUSTRIAL PRESTAGENT S.R.L
4. 1/2004 ROMPIRO S.A 100 560.219 lei TIMCO S.A
5. 2/2004 Uzina Mecanică Mârșa S.A 100 410.825 lei Asoc Salariaților UM Mârșa
6. 3/2004 Uzina Mecanică Băbeni S.A 100 479.377 lei Asoc. Salariaților UM Băbeni
7. 4/2004 Uzina Mecanică Drăgășani S.A 100 1.373.368 lei Asoc. Salariaților UM Drăgășani și George Becali
8. 5/2004 PETROM S.A 33,34 707.870.419 EURO OMV
9. 6/2004 DISTRIGAZ SUD S.A 30 127.800.066 EURO Gaz de France
10. 7/2004 DISTRIGAZ NORD S.A 30 124.772.726 EURO E. ON Ruhrgas AG
11. 7bis/2004 Uzina Mecanică Poiana Ruscă S.A 100 343.393 lei (confirmarea încasării ultimei rate în valoare de 126.064 lei, cu scadență la 30.11.2017, se va face de către A.A.A.S) Cristian Bitoană
12. 1/2006 Uzina Mecanică Filiași S.A 100 339.879 lei RETROM S.A
Total 2003-2006   7.105.287 lei + 960.443.211 EURO
13. 85/2007 ICPE S.A 62,13 4.242.897 LEI (contractul a fost încheiat de AVAS, care a încasat avansul și primele două rate; suma preciazată este aferentă următoarelor patru rate încasate de OPSPI în perioada 2009-2011) Asociația salariaților ICPE S.A
14. Ofertă publică secundară derulată pe piața de capital CNTCEE Transelectrica S.A 15 164.723.166 lei
15. 1/2012 ISCIR CERT S.A 100 2.634.074 lei RINA SIMTEX ORGANISMUL DE CERTIFICARE S.R.L
16. Ofertă publică secundară derulată pe piața de capital SNTGN TRANSGAZ S.A 15 315.084.845 lei
Total 2009-până în prezent   486.684.982 lei
TOTAL GENERAL   493.790.269 lei + 960.443.211 EURO 

Sursa: Răspunsul Departamentului pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului din cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, la întrebarea parlamentară „Sumele încasate la bugetul României din privatizări”, din data de 23 august 2016

 

Tabel nr. 3. Numărul contractelor şi veniturile din privatizare în perioada 1992-2016 înregistrate de AAAS

An Număr contracte Venituri din privatizare(mii lei)
1992 1 49
1993 269 2.664
1994 627 21.361
1995 759 68.663
1996 1.641 146.619
1997 1.493 548.306
1998 1.694 772.973
1999 2.046 895.145
2000 1.491 546.960
2001 204 378.594
2002 295 410.590
2003 291 313.303
2004 121 1.212.420
2005 19 106.102
2006 84 7.965.364
2007 84 188.192
2008 29 486.112
2009 4 44.098
2010 6 40.119
2011 16 15.038
2012 4 239.100
2013 7 4.294
2014 8 8.146
2015 3 1.956
01.01. -31.07.2016 2 569
Total 11.198 14.416.688

Sursa: Răspunsul AAAS la întrebarea parlamentară „Sumele încasate la bugetul României din privatizări”, din data de 23 august”

Sa comentam acest articol foarte interesant.

In primul rand, ar trebui sa ne punem problema daca e corect sa evaluam privatizarile dupa cati bani a incasat statul din ele.

Si da, si nu.

Inca din 1990, privatizarile au fost vazute drept un mijloc nu doar de trecere spre economia de piata libera, dar si de crestere a eficientei economiei romanesti. Cred ca trebuie spus ca beneficiul statului a fost mult mai mare intrucat a scapat, prin privatizari, de intreprinderi neperformante care inregistrau pierderi foarte mari, suportate cu greu de la bugetul de stat. Deci ar trebui sa ne intrebam daca ele au fost reusite. Dl. Nicolae Vacaroiu spunea ca „peste 80% din privatizari au fost ratate”. Depinde si ce inseamna „ratate” si de ce au fost „ratate”. Pentru ca de aici rezulta o incapacitate a statului in domeniu. Totusi, PIB-ul Romaniei a crescut simtitor cand s-au facut privatizari reusite si s-a atras capital strain serios. Reforma presupunea si desfiintarea intreprinderilor nerentabile care aduc pierderi mari economiei. Pe de alta parte, presupunea si restructurarea si retehnologizarea intreprinderilor si a ramurilor si subramurilor economiei nationale in vederea integrarii competitive a tarii noastre in structurile economiei UE. In acest sens investitiile de capital strain in economie jucau un rol esential.

Pe de alta parte, daca ne uitam la tabelul nr. 2, stau si ma intreb: „Asociatia Salariatilor” care a cumparat intreprinderea cat poate investi in acea intreprindere?

Ar trebui sa masuram privatizarile facute si prin eficacitatea lor, nu doar prin sumele incasate de stat in urma privatizarilor.

Din 2004 se observa o scadere a numarului contractelor de privatizare.

Totusi, n-ar trebui sa ne mire faptul ca s-a incasat putin de catre stat. Intreprinderile de stat supuse porcesului de privatizare datau din perioada comunista. Sa nu uitam ca cel putin 10 ani – ma refer la anii ’80 – statul roman, sub conducerea PCR de atunci, nu a mai facut investitii in economie decat foarte putin, ratand modernizarea acestor intreprinderi. Strategia a fost axata pe politici extrem de dure de austeritate si pe plata datoriei externe. In anii ’90, de asemenea, nu prea s-a investit. Nici bani nu erau. De asemenea, la sfarsitul regimului comunist, foarte multe, daca nu toate, din aceste intreprinderi erau falimentare. Poti sa vinzi in asemenea conditii la un pret ridicat? Nu cred… Pentru ca o parte insemnata a acestui capital, uzandu-se moral si fizic, s-a si depreciat in timp. De asemenea, sa nu uitam si managementul foarte slab, politizat 100%, al intreprinderilor de stat care nu avea cum sa adauge un plus de valoare intreprinderii respective.

Legat de aceste aspecte, stau si ma intreb daca statul – caci vorbim despre intreprinderi de stat supuse procesului de privatizare – a luat in considerare si alte aspecte, de pilda: daca au incercat sa stabileasca profilul de risc al investitorului sau stilul sau investitional!  🙂

Iata un articol foarte interesant care l-am citit pe saitul TradeVille:

Cum afectează managementul companiei preţul acţiunilor

Data: 12/05/2014

Diferența majoră dintre companiile românești și companiile multinaționale listate pe piețele de capital ale țărilor lor de origine este interacțiunea total diferită dintre investitori și managementul companiilor respective. Modul în care această relaţie se reflectă în preţ a fost evidenţiată recent de evoluţia acţiunilor Microsoft şi Twitter în 2014.

Satya Nadella a fost investit ca CEO al Microsoft în data de 4 februarie 2014. La momentul respectiv, acțiunea Microsoft se tranzacționa la un preț de 36$/acțiune. Ca reper, Microsoft a avut prețul de 36$/acțiune în numai două momente ale istoriei sale de tranzacționare pe bursă: în vârful bulei dot-com în 2001 și în vârful bulei imobiliare din 2007. În ambele situaţii, momentul a fost scurt și cotaţia s-a întors repede spre nivelul prețului median ale perioadei, sub 30$/acțiune. Prețul Microsoft a stat sub 30$/acțiune 90% din perioada de după 2000. La zece luni după investirea noului CEO, Microsoft se tranzacționează la un preț de 48$/acțiune, cu peste 30% mai mult.

Microsoft are in acționariat numeroși investitori instituționali. În general, nu doar în cazul Microsoft, aceștia îşi desemnează reprezentanți în consiliul de administrație pentru a veghea non-stop statusul investiției efectuate. Investitorii aceştia aleg drept CEO al companiei pe cel care își va vinde cel mai bine proiectul de creștere a valorii societăţii, lider cu experiență suficientă și cu viziunea necesară de a conduce.

Reprezentanţii investitorilor instituţionali vor veghea lună de lună, trimestru de trimestru, an de an la îndeplinirea indicatorilor de performanţă (Key Performance Indicators – KPIs) propuși, enumerați și explicați de către CEO. Abaterea de la plan va fi sancționată prin sistarea investițiilor, urmată de scăderea prețului acțiunii în piață. Iar scăderea prețului acțiunii este lucrul cel mai important pentru un CEO pentru că îl lovește direct. Partea covârșitoare a renumerației CEO-ului este legată de performanța acțiunii în piață. În practică, reacția managementului la scăderile de preț ale acțiunii sunt prompte.

De exemplu, când reţeaua de socializare Twitter a raportat rezultatele financiare trimestriale, în data de 28 octombrie 2014, a dezamăgit, publicând KPIs cu abatere de la plan. Reacția prețului a fost aproape instantanee, în scădere. La doua săptămâni și o zi, pe 12 noiembrie, managementul Twitter a susținut un eveniment dedicat investitorilor în care toți membrii de conducere excutivi si-au prezentat viziunea pentru următorul an și au răspuns direct la întrebările puse de public. De la acel moment, acțiunile Twitter au un parcurs orizontal. Acest fapt nu înseamnă că rezultatele vor fi pozitive, dar, ca investitor, în acest moment, poţi avea o idee extrem de clară a potențialului Twitter și a riscului investiției în această companie.

Înțelegerea modului în care investitorii instituționali pun presiune asupra managementului si, implicit asupra companiei, pentru a obține rezultate pozitive poate constitui un criteriu pentru alegerea unei investiţii în acţiunile unei companii globale.”

Iar noi ne punem intrebarea de ce companii de stat, falimentare sau aproape, cu un management slab (poate mai bine zis invechit incompatibil cu vremurile moderne, comunist poate si mai bine zis) nu le-am putut vinde cu un pret mai mare. Observati din articol ce presiune pun investitorii insitutionali pe managementul companiei si reiau din articol:

„Reprezentanţii investitorilor instituţionali vor veghea lună de lună, trimestru de trimestru, an de an la îndeplinirea indicatorilor de performanţă (Key Performance Indicators – KPIs) propuși, enumerați și explicați de către CEO. Abaterea de la plan va fi sancționată prin sistarea investițiilor, urmată de scăderea prețului acțiunii în piață. Iar scăderea prețului acțiunii este lucrul cel mai important pentru un CEO pentru că îl lovește direct. Partea covârșitoare a renumerației CEO-ului este legată de performanța acțiunii în piață. În practică, reacția managementului la scăderile de preț ale acțiunii sunt prompte.”

Stau si ma intreb daca la intreprinderile pe care le-am privatizat sau, in general vorbind, la intreprinderile private de la noi – mai exact la cate dintre ele – lucrurile se desfasoara in acest mod, prin stabilirea unor indicatori de performanta care trebuie respectati. De observat ca daca nu sunt atinsi, piata reactioneaza imediat. De asemenea, de observat ca „partea covârșitoare a renumerației CEO-ului este legată de performanța acțiunii în piață”!!! De aceea: „În practică, reacția managementului la scăderile de preț ale acțiunii sunt prompte”!!

Romania, in marea majoritate a cazurilor, nu a experimentat privatizarea unor companii de stat performante pentru ca astfel sa le adauge un plus si mai mare de performanta. Partea proasta a fost ca, in 1990, companiile romanesti numite impropriu intreprinderi, erau toate de stat. Investitiile nu vin oricum. Foarte interesant urmatorul articol de pe TradeVille:

Cum selectam o actiune pe piata de capital romaneasca?

„Inainte de investirea intr-o societate este necesara informarea cu privire la domeniul in care activeaza, luand in calcul factorii care tin de sectorul respectiv si de cadrul macroeconomic. In continuare prezentam cateva criterii de selectie pentru actiuni, ponderea acordata fiecarui criteriu apartinand in cele din urma investitorului, in functie obiectivele sale si de orizontul de timp pe care se face investitia:

1. Domeniul

Trebuie avute in vedere 5 aspecte referitoare la modul in care societatea analizata se plaseaza in sectorul respectiv:

  • competitia: cota de piata detinuta, gradul de concentrare al pietei, perspectivele de crestere ale industriei; compania analizata detine sau nu un avantaj competitiv care sa-i permita marje superioare celorlalti concurenti;
  • forta furnizorilor in negocierea cu societatea vizata: concentrarea furnizorilor pe piata situata in amonte, gradul de dependenta al societatii de un singur furnizor, perspectiva cumpararii de catre furnizori a unui competitor al societatii in scopul integrarii in lantul de productie si desfacere;
  • forta clientilor in raport cu societatea: gradul de concentrare al pietei situate in aval, dependenta societatii analizate de un singur client, perspectiva cumpararii de catre un client a unei societati concurente, in scopul integrarii productiei;
  • amenintarea bunurilor produse de catre societate de catre alte bunuri substituibile;
  • existenta unor bariere la intrarea pe piata sau pe segmentul de piata in care activeaza societatea, acestea permitand mentinerea avantajelor fata de concurenti pe o perioada mai lunga de timp.

(referinte bibliografice: Michael E.Porter – „Competitive Strategy”)

2. Structura actionariatului

Sunt de preferat societatile cu un actionariat dispersat, cu un procent semnificativ din actiuni tranzactionate la bursa (free-float); trebuie identificata preocuparea managementului pentru investitii in interesul societatii si pentru transparenta.

3. Performantele financiare

Se recomanda urmarirea indicatorilor de crestere a activitatii si de eficienta pe un interval istoric relevant (3-5 ani), atat ai societatii respective, cat si ai concurentilor. De asemenea, prezinta importanta ratele de lichiditate, de rotatie a diferitelor elemente de activ si pasiv, situatia fluxurilor de lichiditati, gradul de indatorare, acestia dand unele indicii privind riscul activitatii respective.

  • se construiesc pe cat posibil scenarii privind perspectiva societatii pe 1-2 ani inainte, pornind de la informatii comunicate de management (BVC anual, cote de piata tinta pe termen mediu etc) si de la analiza sectorului in ansamblul sau ; este esential sa se determine cu o acuratete cat mai buna rata de crestere pe termen mediu (2-5 ani) a afacerii/profiturilor/activelor.

4. Cum evalueaza piata societatea respectiva

Pentru a concluziona cu privire la modul in care o societate este evaluata de catre piata se utilizeaza in principal urmatorii indicatori:

  • raportul pret/castig net pe actiune (PER)Mod de calcul : PER = pret/castig net pe actiune sau Capitalizare totala/ Profit net contabil

    are ca interpretare teoretica numarul de ani in care pretul platit este recuperat pe seama profiturilor nete. Procentul obtinut prin inversarea PER capata semnificatia randamentului obtinut in primul an prin profitul net pe actiune obtinut de societate. Desigur, de acel profit net nu beneficiaza imediat si in totalitate un investitor care, spre exemplu, detine actiunea doar in scopul dividendului din anul urmator, dar raportul pret/castig isi pastreaza totusi relevanta, in comparatii cu alte societati din sector, cu alte sectoare, sau cu media pietei.

    La BVB, media indicatorului PER a fost in anii 2006-2007 in general in intervalul 17 – 20.

    Pentru fiecare emitent insa, raportul PER trebuie corelat cu perspectiva de crestere a profiturilor (earnings per share sau EPS growth); in masura in care exista estimari privind rata medie de crestere estimate pe urmatorii cativa ani, este utila compararea cifrei PER cu acea rata de crestere. Astfel, se ajunge la indicatorul PEG (Price vs. Earnings Growth);

    Mod de calcul : PEG = PER/rata de crestere

    la numitor se foloseste rata de crestere exprimata neprocentual (ex. pt o rata de crestere de 15%, la numitor apare doar 15) ; Orientativ, se considera ca un indicator PEG < 0,8 ar sugera o posibila subevaluare, in timp ce un indicator >1,2 arata semne de supraevaluare. Altfel spus, pentru o companie cu un PER de 30, ar trebui ca profiturile sa aiba un potential de a creste cu circa 30% anual pe termen mediu, astfel incat societatea sa nu fie considerata scumpa.

  • Pret/Valoare contabila (Price/Book Value)Mod de calcul: P/B = Capitalizare de piata/Capitaluri proprii,

    arata care este multiplul fata de valoarea patrimoniului net pe care investitorii sunt dispusi sa-l plateasca. Acest raport depinde in general de eficienta companiei respective (de regula societatile cu o eficienta ridicata sunt cotate la un P/BV superior), de domeniul in care activeaza si in unele cazuri de orizontul investitional al majoritatii participantilor. Asadar simpla comparare a pretului cu valoarea contabila nu este suficienta pentru a stabili modul in care este evaluata o societate de catre piata. Indicatorul P/BV este foarte eterogen la BVB, de la <1 la >5, asa incat nu se poate stabili un reper general valabil.

    Media indicatorul P/B la Bursa de la Bucuresti a fost in anii 2006 – 2007 cuprinsa in intervalul 2,5 – 3.

  • Randamentul dividendului (Dividend yield )valabil in cazul societatilor care distribuie actionarilor o parte din profit. Considerand dividendul asteptat, se poate determina un prag sub care pretul de pe piata nu ar fi rational sa scada, motiv pentru care astfel de societati care distribuie dividende raman ca variante de plasament si in perioade de declin prelungit al unei piete bursiere.

    Toti acesti indicatori pot fi utilizati si in comparatii cu societati similare cotate pe alte piete, tinandu-se cont insa de diferentele intre variabilele macroeconomice care caracterizeaza respectivele piete (diferentialul de dobanzi, de inflatie, perspectivele de crestere economica sau de recesiune).

    De asemenea, informatiile contabile pot sa exprime mai mult sau mai putin fidel situatia reala a companiei, motiv pentru care se pot folosi si alti indicatori considerati mai relevanti (ex. Pret/Rezultat de exploatare pe actiune, Pret/Cifra de afaceri pe actiune)

5. Alte criterii

  • existenta unor active nereevaluate, care ar duce la un anumit moment la majorarea capitalurilor proprii. O astfel de situatie afecteaza relevanta raportului Pret/Valoare Contabila;

  • existenta unor rezerve din profituri anterioare, a unor prime de capital, care pot fi inglobate in capitalul social; pe piata romaneasca, in astfel de cazuri, distribuirea de actiuni cu titlu gratuit a dus la cresterea nejustificata a capitalizarii;

  • perspective de schimbare a structurii actionariatului;

  • modificari legislative”

Practic, noi am pornit in 1990 cu un handicap major, BVB (v. si aici) a fost redeschisa de abia in 1995. Conditii in care nu se putea realiza in mod profesionist si performant atragerea de investitii. Insa sa citim bine paragraful „1. Domeniul” si vom observa cativa parametri precum: competitia, forta furnizorilor in negocierea cu societatea vizata,  forta clientilor in raport cu societatea, amenintarea bunurilor produse de catre societate de catre alte bunuri substituibile, existenta unor bariere la intrarea pe piata sau pe segmentul de piata in care activeaza societatea, acestea permitand mentinerea avantajelor fata de concurenti pe o perioada mai lunga de timp. Cu alte cuvinte, investitiile serioase sunt atrase in companii serioase, competitive, care inregistreaza profituri substantiale. Observati ca e importanta si structura actionariatului cat si „situatia reala a companiei”. Nimeni nu investeste oricum, adica pentru ca sa piarda bani. Ci pentru ca sa castige bani! Tot ceea ce spune acest articol poate parea foarte complicat multora. De aici rezulta cat de complicata e decizia de a investi intr-o companie. Si poate mai ales cat sa investesti. De asemenea, legat de management iata ce spune: „trebuie identificata preocuparea managementului pentru investitii in interesul societatii si pentru transparenta” – ceea ce nu a fost cazul la intreprinderile de stat de la noi in anii ’90…

Andreea Paul spune ca statul a incasat putin din privatizari. Dar de ce nu ne punem problema ca am incercat sa vindem prea scump? Iata ce spune: „Altfel spus, pentru o companie cu un PER de 30, ar trebui ca profiturile sa aiba un potential de a creste cu circa 30% anual pe termen mediu, astfel incat societatea sa nu fie considerata scumpa„. Iar noi vorbim de intreprinderi de stat cu pierderi uriase!! Iata ce spune: „este esential sa se determine cu o acuratete cat mai buna rata de crestere pe termen mediu (2-5 ani) a afacerii/profiturilor/activelor„. Din pacate, anul 1990 a insemnat o prabusire a PIB-ului Romaniei, situatia extrem de dificila, inclusiv datorita turbulentelor de ordin politic, continuand in anii urmatori. Nu doar Mineriadele, dar starea de instabilitate din anii 1990-1991, lipsa de vointa politica (cred ca tineti minte: „Nu ne vindem tara!” si „IMGB face ordine!”) a influentat negativ peisajul economic de la noi din tara, inclusiv investitiile straine cel putin pe termen mediu. Evident, in asemenea conditii capitalul acesta s-a depreciat. Masuri ar fi trebuit luate imediat, n-a fost sa fie asa…

Era loc si de mai bine.

Ar fi trebuit mult mai multa vointa politica si concentrarea pe o politica activa de atragere de investitii, un marketing profesionist si chiar agresiv, realizat cu mult mai multa mobilitate, pe care Guvernul ar fi trebuit sa-l aiba in vedere concomitent cu diminuarea semnficativa a fenomenului coruptiei, pentru ca sa poti sa atragi investitii straine de buna calitate. Orientarea politica pro Vest ar fi trebuit sa fie extrem de clara pentru a racorda imediat economia Romaniei la economia Vestica. Pentru ca economia noastra avea totusi potential de crestere. Noi n-am stiut sa promovam prea bine economia noastra si sa-i aratam potentialul de crestere si de aici avantajele unor investitii solide, avantaje de ambele parti – atat de partea investitorilor cat si de partea tarii noastre. Din pacate, inflatia si somajul ridicat, multi romani plecand in strainatate pentru a putea avea o viata mai buna, au diminuat destul de mult acest potential in timp. Totusi, el exista si astazi si ar trebui sa-l valorificam asa cum trebuie invatand din lectiile trecutului.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 8, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii