De ce n-am criticat in termeni duri Guvernul de tehnocrati…?

Am primit un comentariu a carui idee era ca n-am fost intotdeauna critic cu guvernele „postrevolutionare”, de pilda cu actualul, cel asa-zis de tehnocrati.

Printre altele, raspunsul meu a fost ca nu trebuie sa abuzam de critica. Asta nu exclude spiritul critic sau chiar sa faci o critica viguroasa, daca ti se pare in felul asta, ca trebuie s-o faci.

N-am criticat foarte viguros Guvernul Ciolos nu pentru ca as avea o simpatie deosebita fata de acesta sau pentru ca as fi fost platit (unii cred ca sunt platit, dar se insala) sa fiu bland si sa-i mangai pe crestet, sau din vreun alt motiv ce ar tine de o afinitate fata de Dl. Ciolos sau fata de unii din actualul Guvern. Nici vorba de asa ceva.

N-am fost foarte dur in critica pentru ca mi s-a parut ca n-are rost.

Voi incerca sa ma explic.

Ca sa duc sinceritatea pana la extrem, voi spune ca am stiut ce va urma inca de cand a intrat in exercitiul functiunii acest Guvern. Dupa evenimentele tragice de la Clubul Colectiv. Lucrurile erau destul de clare inca de atunci, de la inceput.

Pe ce m-am bazat?

In primul rand acest Guvern nu e unul politic, desi a fost votat in Parlament de toata lumea. Adica niciun partid politic din Romania nu-si asuma aceasta guvernare. Oricare partid poate spune: n-am fost noi la guvernare. Asta o poate spune si pesedistii, si liberalii, si oricare alt partid. Pe de alta parte, acest guvern a fost proiectat sa conduca tara 1 an de zile, pana la alegerile legislative din care va trebui sa se iveasca un guvern politic – asumat de partide. Oamenii din Guvernul Ciolos sunt in marea lor majoritate oameni noi, adica n-au mai detinut functia de ministru ca sa aiba experienta necesara si sa cunoasca foarte bine ce inseamna un minister, sa cunoasca foarte bine ministerul pe care il vor conduce. Or, in atare situatie, cuiva ii trebuie in jur de 2 ani de zile sa se puna la punct. Cu atat mai putin, in astfel de conditii, se pot petrece schimbari spectaculoase, innoirea unor echipe intr-un minister etc. Intr-un an de zile nu poti decat sa gestionezi treburile curente intr-un minister. N-ai cum sa vii cu o anumita viziune sau altele de genul asta. Apoi 1 an de zile e un timp destul de scurt ca sa poti face ceva cu adevarat, spre exemplu sa aduci imbunatatiri substantiale activitatii ministeriale sau sa-ti pui in practica o viziune pe care ministerul respectiv s-o urmeze si sa dea si remarcabile rezultate pozitive.

Putem specula pe tema ca niciunul din partidele politice, cu precadere cele mari – PSD sau PNL, n-au dorit sa-si asume guvernarea dupa momentul tragic de la Clubul Colectiv. Cert e ca n-au facut-o. Poate pentru ca asta ar fi fost solutia cea mai comoda, in loc de a pune osul la treaba. Poate ca au preferat sa controleze Guvernul Ciolos din Parlament, putand oricand sa-l dea jos printr-o motiune de cenzura.

In asemenea conditii Guvernul de tehnocrati n-avea cum sa poata face mare lucru.

Poate ca mai interesante sunt consecintele – iata ce scrie profesorul Cristian Preda:

Ziare.com

De ce e altfel Romania politica din 2016

„In alegerile pentru noul Parlament, primul loc si-l vor disputa PSD si PNL. Asta e sigur. Alte patru formatiuni – ALDE, PMP, UDMR si Uniunea Salvati Romania – si-au propus sa treaca pragul electoral, dar n-as paria ca vor reusi chiar toate.

Citeste toate textele scrise de Cristian Preda pentru Ziare.com

Configuratia politica este, in orice caz, foarte diferita de cea de la ultimele alegeri. Si nu doar pentru ca organizatorul scrutinului din decembrie e un guvern format din independenti.

Sa ne amintim ca, in urma cu 4 ani, castigatoare detasata – cu circa 60% – era USL, acronim care acoperea alianta dintre pesedisti si penelisti, cuplati cu cate un „satelit”, respectiv UNPR si PC, azi disparute.

Pe locul al doilea venea, la mare distanta, o alta coalitie – Alianta Romania Dreapta – care strangea 16%, desi sperase sa ia de doua ori mai mult. Era formata din PDL, Forta Civica (partide „topite” ulterior in PNL) si taranisti, interesati acum de o colaborare cu noul partid al lui Marian Munteanu.

Pe locul trei, cu 14 procente, se situa o formatiune anti-sistem, disparuta dupa trimiterea in inchisoare a liderului sau: Partidul Poporului – Dan Diaconescu. Pe patru – UDMR, cu putin peste prag.

Specific pentru alegerile din 2012 e si faptul ca au fost primele, dupa 1992, in care organizatorul ramanea la putere.

Intr-adevar, USL se afla la Guvern dupa ce-l doborase, prin motiune de cenzura, pe MRU, inainte de locale.

In 2016, nu mai avem aliante pre-electorale. Avem doua partide mari si cateva, nu stim exact cate, foarte mici. Scenariul cel mai probabil este, de aceea, acapararea a peste 3/4 din fotoliile parlamentare de catre PNL si PSD.

La locale, ele au fost separate de cinci procente, iar sondajele nu anunta o diferenta mai mare acum. E putin probabil ca vreunul sa obtina peste 50 de procente.

In aceste conditii, am putea avea o coalitie guvernamentala in jurul oricaruia dintre cei doi actori cu vocatie majoritara. Negocierea cu partenerii potentiali va avea loc, insa, dupa scrutin, fiindca fiecare partid va astepta sa-si numere alesii.

Nu trebuie uitat ca se revine la o distribuire proportionala a mandatelor, asa incat va disparea si posibilitatea competitiilor lipsite de fair play intre candidatii aceluiasi partid si posibilitatea unei expandari a Parlamentului, asa cum s-a intamplat in 2012.

PSD-ALDE si PNL-UDMR sunt variantele cele mai la indemana pentru a forma un guvern, dar nu singurele.

In acest moment, PMP pare sa fie ignorat in calculele imaginate de ambii actori majori, iar USR cere sa fie exclus din orice combinatie, anuntand ca vrea sa faca din Parlament o tribuna, nu un loc al negocierii puterii.

Un scor foarte bun al PMP sau al USR ar complica alcatuirea unei majoritati parlamentare, facand din nou absolut necesar sprijinul grupului minoritatilor etnice, pentru investirea unui executiv.

Exista si o varianta de blocaj, dar mai bine n-o pomenesc, ca sa nu le dau idei aventurierilor politici.

Pe de alta parte, am putea avea o „prima” consistenta de mandate pentru partidul care va ocupa locul intai, daca una dintre cele patru formatiuni care au emotii in privinta pragului ramane in afara Parlamentului. Cel mai mult risca USR, dar nici UDMR nu se simte prea bine. Eu le urez succes tuturor…

In fine, trebuie tinut seama de raportarea sefului statului la alegeri. Nu mai avem nici alegeri simultane pentru Parlament si Cotroceni, nu mai avem nici presedinte-jucator.

Altfel zis, Iohannis nu va fi artizanul majoritatii. Partidele stiu deja asta. Asa ca, mari sau mici, sunt mai arogante decat in trecutul recent.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).„

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Cu alte cuvinte, consecinta care ar fi? Alegerile legislative vor impune pe scena politica doua partide mari: PSD si PNL. Va fi o diferenta (procentual vorbind, desigur) relativ mica intre ele. Foarte putin probabil ca unul din partide sa obtina peste 50%. Foarte probabil, va fi o coalitie de guvernare. Insa interesant este ca, din analiza D-lui. Preda, ar rezulta ca scade roul partidelor mici. Daca PNL si PSD, impreuna, vor avea peste 50% – si foarte probabil asa se va intampla – atunci vor avea arhisuficienta sustinere in Parlament ca sa formeze impreuna guvernul. Fara a mai avea nevoie de partidele mici, care vor ocupa un rol de decor in Parlament. Daca, totusi, eventuale aliante, de exemplu PSD+ALDE sau PNL+UDMR vor reusi sa obtina o majoritate peste 50%, lucrurile s-ar mai putea schimba si am putea avea un Guvern tinut intr-o majoritate fragila.

Greu de spus daca PMP sau USR ar putea obtine un scor bun la alegeri… In aceasta situatie lucrurile s-ar putea complica, dar vom vedea mai jos ca ele nu sunt nici asa prea simple… PSD si PNL vor trage suficient de tare ca sa obtina cele mai mari procente posibile. Dupa cat se pare asta a fost strategia pentru care cele doua au sustinut actualul Guvern de tehnocrati: dupa evenimentele tragice de la Clubul Colectiv care au generat o enorma emotie publica, lucrurile trebuiau sa se linisteasca si, in felul acesta, sa nu fie afectat capitalul electoral al celor doua mari partide. Aparitia USR si nici PMP nu le afecteaza prea tare capitalul electoral la nivel national, deci nu deranjeaza prea mult.

„In 2016, nu mai avem aliante pre-electorale. Avem doua partide mari si cateva, nu stim exact cate, foarte mici. Scenariul cel mai probabil este, de aceea, acapararea a peste 3/4 din fotoliile parlamentare de catre PNL si PSD.

La locale, ele au fost separate de cinci procente, iar sondajele nu anunta o diferenta mai mare acum. E putin probabil ca vreunul sa obtina peste 50 de procente.

In aceste conditii, am putea avea o coalitie guvernamentala in jurul oricaruia dintre cei doi actori cu vocatie majoritara. Negocierea cu partenerii potentiali va avea loc, insa, dupa scrutin, fiindca fiecare partid va astepta sa-si numere alesii. […]

In fine, trebuie tinut seama de raportarea sefului statului la alegeri. Nu mai avem nici alegeri simultane pentru Parlament si Cotroceni, nu mai avem nici presedinte-jucator.

Altfel zis, Iohannis nu va fi artizanul majoritatii. Partidele stiu deja asta. Asa ca, mari sau mici, sunt mai arogante decat in trecutul recent.”

Lucrul asta te conduce la ideea unui guvern de tipul celui din 2009, format din PSD si PDL.

Totusi, in aceasta realitate politica ce te imbie la cascat si in care te ia somnul, avem o chestiune interesanta. Va accepta PNL sa guverneze alaturi de PSD? Pentru ca aritmetica alegerilor e una, iar daca PNL va accepta sa fie alaturi de PSD la guvernare e altceva!! Sa nu uitam unul-doua aspecte: PNL pare mai apropiat Guvernului de tehnocrati decat PSD – Dl. Ciolos nu provine din familia social-democrata din cate am inteles eu… Iar al doilea aspect politic ar fi ca PNL se situeaza pe o pozitie constant critica fata de PSD si ALDE. In asemenea conditii un guvern PSD-PNL ar putea fi privit cu suspiciune, cu neincredere de catre electoratul PNL. Pentru ca PNL face opozitie PSD-ului. Pentru armata disciplinata de votanti a PSD un guvern alaturi de PNL n-ar fi ceva care sa scada increderea in PSD. Daca Liviu Dragnea va spune ca trebuie sa faca un guvern alaturi de PSD, electoratul PSD nu prea va schita un gest de impotrivire si nici nu va stramba prea tare din nas. Pentru ca asa trebuie daca Liviu Dragnea spune asa. In schimb, la PNL, lucrurile se schimba destul de mult fata de cum stau ele la PSD. Iar aritmetica electorala nu e un argument hotarator pentru electoratul PNL.

Pe de alta parte, un nou Guvern Ciolos, de tehnocrati, nu-l vad posibil. Pentru ca o astfel de „solutie” ar intra in contradictie cu alegerile democratice: de ce mai facem atunci alegeri? Ca sa vina un nou guvern de tehnocrati?

Dar daca Presedintele, totusi, va interveni? Daca va interveni ca sa avem o coalitie guvernamentala PSD+PNL, electoratul PNL va stramba din nas si inca destul de tare! Auzi D-ta! Dupa ce „Coruptia ucide” a adus la Putere tehnocratii, acum PNL face coalitie cu PSD la guvernare! Dupa ce l-au criticat din rasputeri pe Ponta si pe Dragnea! Dupa ce au criticat PSD in legatura cu organizarea alegerilor in diaspora! Profesorul Preda spune intr-un comentariu pe pagina sa de Facebook:

„Cred că va fi un guvern alcătuit din politicieni, fiindcă PNL și PSD nu vor accepta să meargă în alegeri, să ia 80 la sută din mandate, pentru ca apoi să voteze un guvern format din neafiliați.„

Da, dar din care politicieni? De asemenea, mai spune: „Altfel zis, Iohannis nu va fi artizanul majoritatii”… Atunci cum vor proceda Alina Gorghiu si Vasile Blaga? De asemenea, mai trebuie spus ca PSD, nu doar PMP prin Traian Basescu (partid mic si care, cel putin pentru moment, ar avea sanse minime sa spere sa intre la guvernare), a fost critic la adresa lui Iohannis. Intr-un fel e si normal. Deci pe Iohannis nu l-ar avantaja un partid condus de PSD. L-ar deranja…? Asa cum l-a deranjat si Guvernul Ponta, daca ar fi sa presupunem lucrul asta?

Cel putin pana acum, Alina Gorghiu nu s-a constituit intr-o locomotiva a PNL capabila sa adune un numar de voturi pentru partid care sa-l propulseze in frunte la o distanta mare de PSD, asa incat sa aiba nevoie de alianta cu un partid mai mic ca sa formeze o majoritate si sa dea guvernarea.

Ar putea totusi sa primeze aritmetica electorala si cele doua mari partide sa formeze o coalitie de guvernamant… In aceasta situatie in ce masura se vor face reforme bazate pe investitii in economie, pe atragerea de investii straine, diminuarea rolului statului in economie, privatizari? Am putea presupune ca PSD va fi mai putin dispus sa efectueze reforme… Continuarea reformelor si dezvoltarea sectorului privat sunt necesare pentru Romania. Pentru ca acestea au fost nejustificat stopate, din motive populiste si consecintele se vad ca nu sunt bune. De asemenea s-ar putea ca 2017 sa fie un an mult mai complicat din punct de vedere economic decat 2016. In asemenea conditii guvernarea ar presupune un risc prin luarea de masuri nepopulare. Ar functiona un guvern minoritar, dar sustinut totusi in Parlament, capabil sa continue reformele necesare si sa ia, eventual, masuri nepopulare cum ar fi masive disponibilizari din sectorul de stat, cu pierderi? Pe de alta parte, aceste masuri ar putea fi compensate prin investitii in economie, in infrastructura si crearea de noi locuri de munca. Eventual crearea de conditii pentru o creditare mai usoara in scopul dezvoltarii sectorului privat, a stimularii initiativei private. Apoi imbunatatirea mediului de afaceri, iar lupta anticoruptie ar trebui sa joace un rol important in acest sens.

Deocamdata nu e clar ce va fi. Bineinteles, conteaza si aspectul extern. Ma gandesc la alegerile din SUA, desigur. La cum se vor modifica relatiile cu Rusia, daca se va intampla lucrul asta.

Insa eventualitatea unui Guvern PSD+PNL ne duce cu gandul la Guvernul Boc din 2009: PSD+PDL. O varianta ar fi, intotdeauna exista o astfel de varianta, un Guvern de uniune nationala. Insa astfel de variante nu s-au dovedit fezabile decat pe termen scurt si nici consecintele nu au fost prea bune…

O guvernare PSD+PNL ar semana leit cu USL, dar in care sa fie inglobat si PDL-ul.