Florin Citu – atac fara precedent la adresa BNR!!!

Si eu remarcam intr-un comentariu ca un patron, un om care are o afacere, chiar una de mica anvergura, poate fi afectat de politica monetara, fara sa poata face prea multe pentru ca nu depinde de el.

Iata un articol foarte tare al D-lui. Florin Citu, unul din cele mai bune scrise de domnia sa, pentru ca te tine in priza pe parcursul lecturii, cu rasuflarea taiata. Insa dincolo de aspectele stilistice, e continutul – foarte important ce arata si trebuie, cred eu, facuta o dezbatere mai larga in societate pe astfel de teme importante:

Coincidenta, prostie sau manipularea masei monetare in interes personal?

„Nu o sa dau raspunsul la intrebare astazi. In schimb am sa va prezint cateva informatii si fiecare puteti sa formulati un raspuns.

Banca centrala a fost debitor net (arunca cu bani in economie mai repede decat putea economia sa-i foloseasca) in perioada 2004-2008 (octombrie). In perioada 2008 (octombrie)-2012 BNR a devenit creditor net al economiei (a scos asa de multa lichiditate din piata in 2008 incat economia platea dobanzi mari doar sa aiba acces la lichiditate pe termen foarte scurt).

Unde este coincidenta, prostia sau manipularea? Descrierea de mai sus arata prociclicitatea politicii monetare (sa fie doar o coincidenta, prostie sau manipulare?). Arunca cu bani in economie in perioada de boom si a scos banii din economie in perioada de recesiune cand era nevoie de ei mai mult pentru supravietuire, nici nu mai vorbim de crestere.

In perioada de boom BNR raporta pierderi care erau acoperite din fonduri de rezerva sau profituri viitoare ( ) (teoretic nu trebuiau sa existe bonusuri dar nu este clar din rapoartele BNR daca in aceasta perioada s-au acordat bonusuri de performanta sau nu). DAR in perioada de recesiune BNR a raportat profit, (exact din Octombrie 2008 devine creditor net dupa ce a scos lichiditatea din piata si dobanzile au ajuns la cer-coincindenta, prostie sau manipulare?) si in timp ce economia murea, somajul crestea etc. la BNR se transferau 10% din profit pentru bonusuri. Legea permite acest lucru. Nu aici este problema. Problema este ca tu banca centrala esti creditor net, scoti bani din piata, tocmai in recesiune. Ai o groaza de studii, chiar unele cu autori interni, care arata efectul cresterii dobanzilor pentru economie (negativ), si nu este un efect calculat in contextul unei recesiuni. Si totusi tu ridici dobanzile la cer stiind cu certitudine ca economia o sa fie influentata negativ.

Ce ramane de facut? Trebuie aratata, din nou pentru ca eu tot am aratat dar vad ca inca nu este clar, contributia bancii centrale la exagerarea ciclului economic. Cum a pus banca centrala paie pe foc in perioada de boom si cum a lasat economia fara lichiditate in perioada de recesiune. Economia ar fi intrat in recesiune si fara ajutorul BNR dar banca centrala facut ca recesiunea sa fie mai mare si mai lunga.

Cum ar fi fost normal sa fie? O politica monetara anticiclica ar fi facut ca banca centrala sa fie net creditor in perioada 2004-2008 (octombrie) si net debitor in 2008-2012. Dar asta ar fi insemnat ca banca centrala sa urmareasca un singur obiectiv, tinta de inflatie, ceea ce pentru aceasta banca centrala pare imposibil.

De fapt, este mult mai simplu, tinta de inflatie nu a reprezentat niciodata nicio miza. In rapoartele BNR pierderile sunt “justificate” de “costul” cu reducerea inflatiei si nu se mentioneaza NIMIC de tinta de inflatie. BNR spune ca obiectivul era reducerea inflatiei desi in Romania din August 2005 stabilitatea preturilor este exprimata prin tinta de inflatie care teoretic reprezinta ce vrea societatea. Lasam la o parte faptul ca BNR spune ca tinta de infaltie este decisa dupa consultari cu Guvernul. Sa fim seriosi. Nu exista nicaieri nicio dovada ca lucrurile ar sta astfel.

Cu toate acestea, parlamentarii au aprobat fiecare raport al BNR care arata pierderi fara sa intrebe vreodata daca aceste pierderi sunt justificate. Mai mult, acelasi Parlament a numit aceeasi echipa (more or less) la conducerea bancii centrale chiar daca obiectivul fundamental nu a fost atins niciodata.

Aprobarea rapoartelor anuale si numirile facute de Parlament ignorand ratarea obiectivelor si pierderile financiare, permit bancii centrale sa aiba o atitudine superioara astazi in discursul public. Nu rezulatatele acesteia. Este oarecum ironic. BNR institutia in care romanii au cea mai mare incredere a ajuns asa datorita institutiei in care romanii au cea mai mica incredere- Parlamentul Romaniei.„

Vedeti, noi, cu totii, vrem sa traim mai bine si Romania trebuie sa se dezvolte intr-un sistem de economie de piata libera si democratie. Numai ca o politica monetara defectuoasa te poate afecta atat de tare incat dezideratul acesta legitim sa nu poata fi atins niciodata. Insa Dl. Florin Citu ne vorbeste de o politica procicilica deliberata a BNR. Adica dusa asa cu buna stiinta!

„Ai o groaza de studii, chiar unele cu autori interni, care arata efectul cresterii dobanzilor pentru economie (negativ), si nu este un efect calculat in contextul unei recesiuni. Si totusi tu ridici dobanzile la cer stiind cu certitudine ca economia o sa fie influentata negativ.”

si

„Trebuie aratata, din nou pentru ca eu tot am aratat dar vad ca inca nu este clar, contributia bancii centrale la exagerarea ciclului economic. Cum a pus banca centrala paie pe foc in perioada de boom si cum a lasat economia fara lichiditate in perioada de recesiune. Economia ar fi intrat in recesiune si fara ajutorul BNR dar banca centrala facut ca recesiunea sa fie mai mare si mai lunga.”

„Problema este ca tu banca centrala esti creditor net, scoti bani din piata, tocmai in recesiune. Ai o groaza de studii, chiar unele cu autori interni, care arata efectul cresterii dobanzilor pentru economie (negativ), si nu este un efect calculat in contextul unei recesiuni. Si totusi tu ridici dobanzile la cer stiind cu certitudine ca economia o sa fie influentata negativ.”

Acuzatiile sunt de o gravitate exceptionala, pentru ca ele indica nu atat greseli – greselile pot fi facute de vreun elev sau student la o teza sau la un examen, nu de specialisti in finante, cum se presupune ca ar exista la BNR – cat de actiuni criminale din partea BNR, prin politici in mod deliberat prost facute astfel incat sa afecteze economia nationala. Deci daca Dl. Citu are dreptate, nu vorbim nici despre coincidente, nici despre prostie. Ci despre actiuni criminale, duse cu buna stiinta, capabile sa blocheze dezvoltarea economica a Romaniei. Trebuie, cred, aratat inca un aspect important: BNR nu a adus explicatii convingatoare privind ratarea tintei de inflatie. Nu este foarte clar de ce aceasta tinta este mai mereu ratata.

Pentru ca daca e vorba de prostie, ceea ce arata Dl. Citu in aceasta fraza: „Problema este ca tu banca centrala esti creditor net, scoti bani din piata, tocmai in recesiune. […]”, e vorba de cunostinte de nivel de liceu. Or, daca noi avem la BNR oameni in conducere care sa aiba nivelul sub cel liceal, nu vad ce ar mai cauta acesti oameni intr-o asemenea institutie si nici cum au ajuns sa lucreze pe acolo…

De asemenea e foarte interesant ca Dl. Citu aduce in discutie Parlamentul, care a aprobat aceste politici, eu asa inteleg, precum si faptul ca Parlamentul a reinnoit de fiecare data mandatul echipei de conducere a BNR. Aceasta conducere are destui membri din anii ’90, numai ca de atunci s-au schimbat multe. Au aparut oameni noi, cred ca bine pregatiti, cu o competenta mai avansata decat cei din perioada de inceput a democratiei romanesti. Poate ca acesti oameni noi ar veni cu viziuni noi, mai bune, mai aplicate realitatilor Romaniei de azi…

Eu cred ca ar trebui facuta o dezbatere publica in acest sens pentru ca daca politica monetara „nu merge”, atunci economia n-are cum „sa mearga”. Or, in felul acesta se blocheaza dezvoltarea tarii, tara da inapoi in loc sa mearga inainte, cum ar trebui sa se intample.

La noi, din pacate, se discuta destul de putin despre aceste lucruri. Cel putin in perioada actuala. De asemenea, nu se vorbeste mai nimic despre Raportul de Convergenta al Bancii Central Europene din iunie 2016, nici despre reformele continute in acest raport, ca si cand nu ar exista. Nu se discuta la noi nici despre cerintele de independenta pe care trebuie sa le indeplineasca BNR. Tacere totala. Si nu e in regula ca nu exista dezbateri publice in acest sens, inclusiv la talk-show-urile televiziunilor de stiri. Am atras atentia asupra acestor probleme in acest articol recent. O fac din nou!

Confiscare

As vrea sa remarc luarea de pozitie a D-nei. Ana Birchall, cu care tind sa fiu de acord:

Recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene conform căreia directiva Uniunii Europene privind salvarea de la faliment a băncilor prin confiscarea depozitelor clienților este legală creează un precedent extrem de periculos

„În general, ca om care a iubit și iubește dreptul, m-am abținut să comentez decizii ale diverselor instanțe de judecată, interne sau internaționale. Cu toate acestea, recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene conform căreia directiva Uniunii Europene privind salvarea de la faliment a băncilor prin confiscarea depozitelor clienților este legală, nu numai că este cinică prin prisma argumentului referitor la ajutorul de la stat pentru bănci, dar creează un precedent extrem de periculos. Probabil ca in viitor vom avea decizii castigate la CEDO!

Este inadmisibil ca banii deponenților să poată fi confiscați, acest demers fiind un atac la adresa dreptului de proprietate garantat de orice Constituție din lume.

Când o bancă decide să investească, asumându-şi anumite riscuri care ar putea chiar să o ducă la un risc de solvabilitate, de faliment, cred că este normal ca astfel de investiții să fie făcute exclusiv din şi pe banii acționarilor nu din banii deponenților!

Nu cred că un deponent, atunci când își deschide un cont la o bancă, îl deschide cu scopul de a deveni acționar la acea banca prin transformarea peste noapte a sumelor depuse în acțiuni la banca respectivă! De asemenea, nu cred că este normal ca același deponent să plătească pagubele produse de riscurile luate de un management defectuos care produce pierderi uriașe în timp ce, în cele mai multe cazuri, același management se bucură de salarii și prime consistente!

Același argument este valabil și pentru riscurile asumate de o bancă atunci când acordă credite care, încă din momentul acordării, au un risc extrem de mare să se transforme în credite neperformante. Astfel, ajungem la vechea și interminabila discuție “too big to fail”!

Poate că este momentul să avem o discuție serioasă, profesionistă, fără patimă, despre rolul pe care o bancă trebuie să îl aibă: rolul de bancă comercială în sensul tradițional sau un rol de bancă de investiții!?

Având în vedere această decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cred că este datoria Băncii Naționale a României şi a autorităților române în general să asigure un mediu echilibrat în sistemul bancar de la noi pentru a se evita situații în care bănci cu acționariat majoritar străin să fie salvate de la faliment pe banii românilor!” (subl. mea)

La aceste cuvinte: „Poate că este momentul să avem o discuție serioasă, profesionistă, fără patimă, despre rolul pe care o bancă trebuie să îl aibă: rolul de bancă comercială în sensul tradițional sau un rol de bancă de investiții!?„, as raspunde in felul urmator:

– Fiind vorba de drept si, pe cale de consecinta, despre dreptate, noi ar trebui sa vedem daca principiile sunt corecte si drepte. Or, in acest sens, trebuie afirmat cu tarie urmatorul lucru: NU ESTE DREPT CA UNUI CLIENT AL UNEI BANCI SA I SE CONFISTE BANII SAI. Exceptia poate fi doar atunci cand o instanta judecatoreasca decide in mod legal acest lucru. In rest, orice confiscare de proprietati, capital etc aduce a nationalizare. Deci indiferent daca avem o banca comerciala sau o banca de investitii, banul clientului nu ar trebui sa poata fi confiscat de catre cineva.

Insa chestiunea este alta. Romania nu e membra a Zonei Euro. Nici Marea Britanie n-a fost. Poate n-ar trebui sa-i blamam atat de mult pe britanici pentru Brexit… In general, la noi s-a discutat foarte mult despre partea negativa a Brexitului si conotatiile sale rasiste. Insa imi amintesc de faptul ca Matteo Renzi atragea atentia – apropo de Brexit – ca UE ar trebui sa se trezeasca. Ceea ce arata D-na. Birchall nu e singura decizie si politica proasta a UE. Or, deciziile si politice proaste pot fi cauzele unui Exit… Ceea ce s-a petrecut, spre exemplu, in Grecia – enorma acumulare de datorii a acestei tari si tratarea ulterioara defectuoasa a problemei – se circumscrie acelorasi politici proaste, care slabesc Uniunea Europeana, increderea in UE si in capacitatea acestei structuri de a genera prosperitate pentru toti membri sai.

Interese opuse

As dori sa semnalez aici si articolul D-lui. Lucian Isar:

Creditele in valuta: capcana pentru jurnalisti si bonus pentru BNR

„Profesia cu ponderea cea mai mare in creditele in franci elvetieni si in euro sunt jurnalistii si profesiile conexe. Justificarea pentru aceasta situatie este legata de contactul direct al acestei profesii cu instrumentele de manipulare si propaganda ale BNR.

Pierderea traita de ziaristi in bugetul familiei se regaseste in bonusurile BNR, incepand cu 2009. Un mic calcul, cu materialul “clientului”, face cat o mie de vorbe. In perioada de maxima apreciere a leului fata de euro (3.1 lei per euro), respectiv fata de francul elvetian (2,1 lei per franc elvetian), abundau investitiile in comunicarea “leului tare.”

Ca om de presa, nu puteai sa nu-l crezi pe Guvernatorul BNR Isarescu care anunta “vad inca 7 ani de crestere economica”, link aici http://m.romanialibera.ro/opinii/interviuri/guvernatorul-bnr–mugur-isarescu—vad-inca-7-ani-de-crestere-economica–114728,

sau declaratia lui Eugen Radulescu, apropiat al Guvernatorului BNR Isarescu, care “a fost cel dintai care s-a incumetat, in ianuarie 2007, sa estimeze ca euro ar putea intra sub nivelul de 3 lei, apreciand ca moneda nationala poate continua sa urce pana la 2,95 lei pentru un euro in urmatorii trei-patru ani”, link aici http://www.businessmagazin.ro/cover-story/unde-se-duce-euro-1055021.

Aceste declaratii au facut parte din eforturile de a crea impresia de crestere relativa a puterii de cumparare. Pe acest fond de manipulare publica, intarirea exagerata a monedei nationale afecta economia reala, asemeni unei situatii de boala olandeza. Exportatorii romani dispareau in entuziasmul colectiv.

In timp ce jurnalistii deveneau expusi la cresterea cursului euro (si franc elvetian) chiar pe minimele istorice de curs de schimb, BNR cumpara valuta, avand interese diametral opuse.

Pierderea repurtata la un credit in valuta devenea, in oglinda, castig prin reevaluare pentru BNR si, in mod direct asignabil, parte din bonus.

BNR, dupa cum se cunoaste deja, poate acoperi de la buget eventualele pierderi înregistrate, iar in cazul inregistrarii de profit poate aloca pana la 10% din acesta catre angajaţi, prin fondul de participare a salariaţilor la profit.

Aceasta alocare pentru bonus, desigur dupa cheltuieli discretionare, creeaza o motivatie valida pentru un exercitiu de manipulare in masa. Altfel spus, BNR face politica monetara si de credit independenta, dar cu pierderea acoperita de bugetul statului si cu rezultatul pozitiv transformat, in parte, in bonusuri.

Prin acest mod de structurare a motivatiei decidentilor BNR este evident ca indiferent de victimele colaterale, un bonus nu strica.

Pe baza declaratiilor corifeilor BNR, profesia jurnalistilor a fost indusa in eroare sa se imprumute in valuta, in special in franci elvetieni.

Un exemplu concret.

Pana in luna august 2007, multi jurnalisti au contractat credite in valuta. In momentul contractarii unui astfel de credit, expunerea la miscarea cursului este asemeni unei pozitii “short” in care se pierd bani (reali), cand cursul leului creste in raport cu moneda in care a fost contractat creditul.

In aceeasi luna, august 2007, desi declaratiile reprezentantilor BNR spuneau altceva (ca sa creeze cerere de credite in valuta si implicit vanzare de valuta), BNR cumpara valuta din piata.

Declaratiile vremii spuneau ca BNR a cumparat doar in august 2007 pana in 2,259 miliarde de euro.

Clientii trageau credite in valuta, bancile mai si vindeau si BNR cumpara.

“Putem să ne gândim şi la eventualitatea, suspectată de altfel pe parcursul lunii, că banca centrală a fost prezentă pe piaţa valutară şi a avut o serie de intervenţii, care în ultimă instanţă s-au concretizat şi în creşterea rezervei valutare”, a spus analistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun. Crăciun a explicat că suma de 2,259 miliarde euro înregistrată în luna august din 2007 este prea mare pentru a rezulta numai din variaţia de preţ a obligaţiunilor guvenamentale aflate în portofoliul BNR. „Ar trebui să privim cu o anumită precauţie un astfel de comentariu, deoarece mi se pare o cifră foarte mare, care teoretic ar trebui să rezulte din variaţiile de preţ, fluxuri care s-ar regăsi în rezervele Băncii Naţionale”, a spus Radu Crăciun. „Este o creştere spectaculoasă, care nu are un precedent foarte recent, deci cu atât mai mult, merită să fie remarcată”, a adăugat analistul şef al ABN Amro Bank România.” Link aici http://www.money.ro/interventiile-bnr-in-piata-au-sustinut-saltul-cu-10-a-rezervelor-valutare/
.

La sfarsitul lui august 2007, jurnalistii care au contractat credite in valuta aveau interese exact opuse decat le aveau anumiti angajati BNR. O pierdere pentru jurnalisti devenea bazinul de bonus pentru unii angajati.

De la 3,1 la 4,5 lei pentru un euro si de la 2.1 la 4 lei pentru un franc elvetian, un detinator de credit in valuta pierdea 45%, respectiv 95%, in timp ce BNR isi reevalua pozitiv suma ce mergea spre fondul de bonusare a personalului. Acest bonus provine si din marcarea la piata si este incasat in fiecare an cu profit, pe masura cresterii cursului.

Suma cu care a crescut rezerva valutara doar in august 2007 reprezinta aproximativ 28.237 de credite medii de 80 mii euro. Cu atatea persoane (virtuale, fara fata pentru decidenti) BNR avea la momentul respectiv interese complet opuse.

Bonusul platit pentru performanta in 2013 si corespunzator anului 2012, de 14 milioane de lei (a prins influenta creditului de la FMI dar si reevaloarea rezervelor valutare), poate reprezenta cresterea ratei corespunzatoare intregului an pentru 960 asemenea jurnalisti (o crestere lunara medie lunara medie de 270 de euro). Practic, aproape 1000 de oameni au platit bonusul angajatilor BNR direct in propriul buzunar, fara a fi vorba de taxe ori impozite.

Suprapunand capcana cursului de schimb peste liberalizarea simultana a conditiilor de creditare (procentul de indatorare permis), manipularea permisa in evaluarea apartamentelor si stimularea cresterii pretului locuintelor, se poate decela clar orchestrarea unui plan de slabire prin credite in valuta a unei profesii.

Situatia de afectare preponderenta a unei anumite profesii nu este unica in lume la diferite momente istorice, asa cum nu este unica nici situatia bolii olandeze (declansata de intrarea in Uniunea Europeana, echivantul descoperirii unei resurse).

O lectura a manualelor ar fi permis BNR sa evite situatia sau, dimpotriva, sa o exacerbeze.

Angajati BNR au profitat de pozitie si nu au ezitat sa foloseasca si sa plateasca pentru propaganda institutionala, oficiala a BNR pentru a-si creste bazinul din care se dau bonusuri.

Bonusul pentru profit incasat in toti acesti ani este exact dovada lipsei de independenta ori de buna credinta a deciziilor BNR.”

Acest articol e important prin „dramul” de ADEVAR pe care il contine. Or, acest dram e unul foarte greu. Si anume ca daca sistemul s-ar reforma astfel incat economia, sistemul monetar sa functioneze normal si bine, in folosul tarii si al cetatenilor ei, sunt destui (destui sus-pusi) care n-ar mai castiga atat de bine cum castiga acum si nu s-ar mai bucura de prosperitatea de care se bucura acum…

Foarte interesant si acest articol:

Cine si-a “tras” bonus din imprumutul de la FMI?

„Anumiti angajati ai BNR (Banca Nationala a Romaniei)!

Nu e gluma.

“Potrivit legii, eventualele pierderi înregistrate de banca centrală sunt acoperite de la buget.

Totuşi, raportul instituţieip arată că rezultatul negativ de anul trecut va fi compensat din profiturile viitoare.

Pe de altă parte, BNR a distribuit 9,99% din profitul din 2012, adică aproape 14 milioane de lei, tot către angajaţi, prin fondul de participare a salariaţilor la profit.”

Link-ul aici
http://www.economica.net/mobile/cea-mai-speciala-banca-salariile-angajatilor-bnr-au-crescut-in-ciuda-pierderilor-de-1-miliard-de-lei_83144.html

Bonusul de “pana in 10%” din profit (de aici apare ca merg pana in buza cu 9,99%) il iau unii angajati BNR in fiecare an in care “fac profit” pe emisiune monetara, rezerva valutara a statului, aur, mentinerea de dobanzi si rezerve minime la niveluri ridicate etc.

Despre maniera in care face profit si despre cheltuielile nastrusnice de tipul Mercedes ML 63 AMG am mai scris aici http://lucianisar.com/banking-at-large/bnr-a-facut-in-sfarsit-profit-net-motivata-intirzierea-revenirii-economice-in-romania/

Rezultatul BNR din 2012 este influentat pozitiv de jumbo imprumutul contractat de Romania cu FMI, la recomandarea corifeilor din BNR.

Banii sunt fungibili si se pare ca angajatii Curtii de Conturi au dificultati in a estima,la rubedenii si cunostinte, cat din veniturile generate direct si indirect de imprumutul de la FMI au intrat in “fondul de participare a salariaţilor la profit”.

Romania a luat un imprumut mult prea mare de la FMI.

Fara prea multe cunostinte economice, oricine poate intelege ca a fost acceptat un imprumut prea mare lecturand urmatoarele considerente:

– la momentul estimarii dimensiunii imprumutului, FMI si BNR considerau ca in 2009, cresterea economica va fi de 3% ( faimosii 5% in urmatorii 10 ani ruminati de Guvernatorul Isarescu);
– In 2009 economia Romaniei a “crescut” (datorita franarii excesive a economiei reale prin parghia monetara si de credit) cu minus 7,1%
– Diferenta de prognoza de 10,1% din PIB doar pentru un singur an, adica aproximativ de 15 miliarde de euro se regaseste in rateul de estimare, in folosul bonusului BNR
– Romania nu a considerat necesar sa foloseasca aproape 8 miliarde ceea ce reprezinta o alta dovada a supradimensionarii creditului cerut si aflat la dispozitia BNR.

Ca si trivia in aceeasi perioada in care BNR accepta cu bratele deschise creditul supradimensionat, Cehia a protestat public pentru eroarea de estimare si incercarea de supradimensionare a imprumutului sugerat in cazul lor iar Turcia a tras de timp un an, pana era evident ca nu mai este nevoie de imprumut.

Motivele pentru supradimensionarea creditului ies la iveala pe masura ce se schimba decidentii implicati.

Unul dintre acestea este de legat de posibilitatea folosirii fondurilor de la FMI de catre BNR, regasit in profitul raportat in acei ani si in bonusuri.

Situatia unica a Guvernatorului BNR nu se reduce doar la imunitatea civila si penala prin art. 25 si la pachetul de 40 mii euro (link aici http://lucianisar.com/uncategorized/intoxicarile-legate-de-veniturile-lunare-ale-guvernatorului-bnr/) dar si la faptul ca daca BNR este pe minus se poate indestula de la buget iar daca are profit prin diferite mecanisme plateste bonus de performanta.

“La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului.”

Link aici http://www.bnr.ro/Statutul-BNR-2184-Mobile.aspx?pid=2184

Banca Nationala a Romaniei a avut in majoritatea anilor de dupa revolutie pierdere.

Cand a avut pierdere suma a fost acoperita de la bugetul statului.

Cand a reusit sa treaca pe profit, cum sunt anii cu imprumuturi FMI, si-au acordat bonusuri de performanta.

Limuzinele, 5 bucati a 1 milion de euro au fost achizitionate si in ani cu pierderi.
“Banca Naţională a României a lansat joi, pe portalul licitaţiilor publice SEAP, o licitaţie pentru cumpărarea a cinci limuzine în leasing operaţional, cu o valoare estimată la 4,5 milioane de lei (1 milion euro) cu TVA, condiţiile impuse furnizorilor în legătură cu dotarea maşinilor fiind stricte.”

Sursa agentia de stiri news.ro
Link aici http://www.news.ro/economic/bnr-cumpara-cinci-limuzine-cu-o-valoare-estimata-la-1-milion-de-euro-doua-dintre-masini-trebuie-sa-aiba-cel-putin-450-cp-192241572125201

Fondul de rezerva la dispozitia Consiliului de Administratie nici nu mai merita mentionat.”

Articolul arata un lucru simptomatic in Romania de azi in ceea ce priveste activitatea institutiilor sale: asa cum nimeni nu raspunde pentru ratarea construirii de autostrazi, asa cum nimeni nu raspunde pentru extrem de slaba absorbtie a fondurilor europene, tot asa nimeni nu raspunde pentru ca „Romania a luat un imprumut mult prea mare de la FMI”. Dimpotriva, isi mai trag si bonusuri!!! Ca sa nu spun ca tocmai pentru asta a fost luat un imprumut mai mare…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.