Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Nu ne vom schimba niciodata!

Cuvintele Presedintelui Obama – „Nu ne vom schimba niciodata” – reprezinta mesajul ferm trimis de Summitul NATO de la Varsovia.

Acest Summit este unul tranzitoriu, pana la viitorul care va avea loc in 2017 la Bruxelles unde va participa noul Presedinte ales al SUA. Insa este interesant mesajul transmis, faptul ca suntem „uniti in fata Rusiei”, dar pe de alta parte „nu ne aflam intr-un nou razboi rece cu Rusia, nu se poate vorbi nici depsre un parteneriat, ci suntem intr-o situatie cu totul noua”. Faptul ca se doreste un „dialog contructiv cu Rusia” arata ca tarile membre ale Pactului Nord-Atlantic nu cauta o atitudine agresiva fata de Rusia. Calea dialogului este deschisa.

Mediafax

Summitul NATO de la Varşovia. Stoltenberg, secretarul general al NATO: O brigadă românească va fi transformată într-una multinaţională

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat vineri că o brigadă românească urmează să fi transformată într-una multinaţională, pentru a întări prezenţa NATO în sud-estul Europei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat vineri că o brigadă românească urmează să fi transformată într-una multinaţională, pentru a întări prezenţa NATO în sud-estul Europei.

În cadrul unui discurs susţinut înainte de summitul NATO de la Varşovia, Stoltenberg a prezentat provocările la care Alianţa Nord-Atlantică trebuie să răspundă, prefigurând principalele subiecte de discuţie de la summit.

Oficialul NATO a declarat că în cadrul summitului vor fi luate decizii care au drept scop să consolideze „apărarea colectivă şi capacitatea de descurajare. Şi pentru a proiecta stabilitate dincolo de frontierele noastre.”

„Astăzi, vom decide să întărim prezenţa noastră pe flancul de est al Alianţei. În Estonia, Letonia, Lituania şi, aici, în Polonia, vom desfăşura, prin rotaţie, batalioane multinaţionale în fiecare dintre aceste state„, a mai spus Stoltenberg, care a adăugat că, de asemenea, transformarea brig[zii româneşti într-una multinaţională va consolida prezenţa în zona de sud-est a Alianţei Nord-Atlantice”.

„Summitul de la Varşovia are loc într-un moment definitoriu în istoria Alianţei noastre. Cu ameninţări imprevizibile şi provocări complexe din mai multe direcţii. NATO a răspuns. Am iniţiat o consolidare a apărării noastre colective şi de descurajare. Cea mai semnificativă de la sfârşitul Războiului Rece”, a spus Stoltenberg

Oficialul a vorbit pe larg şi despre relaţiile cu Moscova, reiterând faptul că Alianţa Nord-Atlantică doreşte un „dialog constructiv şi semnificativ cu Rusia”.

„NATO nu caută confruntarea. Noi nu vrem un nou Război Rece. Războiul Rece este istorie. Şi ar trebui să rămână istorie. Vom continua să cautăm să avem un dialog constructiv şi semnificativ cu Rusia. Pentru a face clare intenţiile noastre. Pentru a soluţiona orice neînţelegeri. Şi pentru a reduce riscul de incidente militare sau accidente care ar putea scăpa de sub control. Rusia este cel mai mare vecin şi o parte integrantă a securităţii europene. Aşa că un dialog continuu este esenţial”, a mai spus secretarul general al NATO.

Oficialul a mai precizat că NATO îşi va reconfirma „angajamentul faţă de partenerii noştri din est – Ucraina, Georgia şi Republica Moldova – pentru a le ajuta să reziste presiunilor externe şi pentru a le permite să ducă la bun sfârşit reformele”.

În cadrul discursului său, Stoltenberg a atins şi subiectul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, în urma referendumului din data de 23 iunie.

„Deşi Brexitul va modifica relaţiile Marii Britanii cu UE, totuşi nu va afecta poziţia importantă a Regatului Unit în cadrul NATO. Unitatea şi cooperarea dintre NATO şi UE rămân la fel de importante ca întodeauna. În ultimii ani, lumea s-a schimbat dramatic. Şi noi continuăm să ne schimbăm odată cu ea,” a concluzionat înaltul oficial NATO.”

Insa trebuie sa remarcam faptul ca nu e definit foarte clar ce ar inseamna acest „dialog constructiv”. Si am putea sa ne intrebam in ce masura este el posibil. In orice caz, dupa cum putem constata, se va ranforsa flancul Estic al Aliantei, inclusiv trecerea Scutului Antiracheta de la Deveselu in cadrul NATO. Iar lucrurile acestea sunt necesare in conditiile in care Rusia nu a respectat Acordurile de la Minsk si a anexat ilegal Crimeea.

Reactia Rusiei:

Înaintea summitului NATO, Rusia avertizează că va reacţiona la suplimentarea capacităţilor NATO în Europa de Est

Rusia va adopta măsuri militare ca reacţie la decizia Alianţei Nord-Atlantice de suplimentare a capacităţilor în Europa de Est, avertizează Ministerul rus de Externe, precizând că problemele generate de NATO „nu vor rămâne fără reacţie” din partea Moscovei.

„Nu există nicio ameninţare de tip real la adresa NATO din partea Rusiei. Am iniţiat procesul de modernizare a armatei şi efectuăm exerciţii militare, dar aceste lucruri se întâmplă pe teritoriul rus, nu trimitem trupe în străinătate”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

„Vedem că Statele Unite au început să interacţioneze treptat cu Rusia în domeniul militar, dar, cu cât situaţia evoluează pe plan regional, cu atât considerăm mai mult că este necesară cooperare”, a subliniat Zaharova, potrivit agenţiei Tass.

„Urmărim activităţile Alianţei Nord-Atlantice. Dacă decizia NATO este să suplimenteze capacităţile militare şi să intensifice abordarea agresivă, aceste lucruri nu vor rămâne fără reacţie. Acţiunile NATO nu vor rămâne fără un răspuns adecvat. Suntem preocupaţi de activităţile NATO la frontierele ruse”, a subliniat oficialul de la Moscova.

„Nu excludem posibilitatea convocării Consiliului NATO-Rusia după summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Varşovia. Tema centrală a reuniunii se va referi la deciziile NATO de suplimentare a capacităţilor militare pe flancul estic şi la efectele acestor măsuri asupra securităţii europene”, a subliniat reprezentantul MAE rus.

Cu ocazia summitului de la Varşovia, Alianţa Nord-Atlantică urmează să ia decizia suplimentării capacităţilor militare în Europa de Est, în cadrul măsurilor care ar avea rolul descurajării Rusiei. Moscova a exprimat în mai multe rânduri preocupare privind instalarea unor sisteme antibalistice NATO în România şi Polonia.

Tensiunile dintre NATO şi Rusia s-au amplificat în anul 2014, pe fondul anexării de către Moscova a regiunii ucrainene Crimeea şi în contextul ingerinţelor ruse în Ucraina.”

Oficiali ruşi: Deciziile NATO nu conţin risc real, dar Rusia le consideră agresiuni cu efect global

Decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în Europa de Est nu constituie risc militar real pentru Rusia, dar aceste măsuri pot fi considerate „agresiuni” şi vor avea impact negativ asupra situaţiei de securitate la nivel mondial, afirmă oficiali ruşi, avertizând că Rusia va reacţiona.

„Suplimentarea efectivelor NATO în ţările baltice nu creează riscuri militare pentru Rusia. Dar pot fi considerate drept un act simbolic care arată că nu ne putem aştepta la acţiuni prietenoase din partea Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat Alexandr Romanovici, membru al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

„Ţări NATO arată disponibilitatea de a alimenta tensiunile la nivel regional, situaţie care nu contribuie în niciun fel la promovarea relaţiilor de bună vecinătate între Rusia, statele baltice şi Polonia”, a adăugat Romanovici, potrivit agenţiei Tass.

„Aceste măsuri militare sunt, în mod evident, avantajoase pentru Statele Unite, care depun toate eforturile pentru a creşte influenţa asupra NATO, un instrument al propriei doctrine militare. Statele Unite vor încerca să compenseze slăbirea Uniunii Europene prin consolidarea poziţiilor în cadrul NATO”, a subliniat Romanovici.

La rândul său, Frants Klinţevici, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, a catalogat deciziile NATO drept „agresiuni”.

„Trimiterea unor batalioane NATO în ţările baltice şi în Polonia şi activarea primei etape operaţionale a sistemului antibalistic reprezintă acte de agresiune, dacă este să spunem lucrurilor pe nume. Deciziile luate la summitul NATO de la Varşovia vor avea un impact extrem de negativ asupra situaţiei mondiale”, a atras atenţia Klinţevici.

Ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, a avertizat înaintea summitului NATO că deciziile Alianţei vor fi urmate de măsuri simetrice din partea Moscovei.

„Ni se oferă o agendă a confruntării. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să înţeleagă că aceste măsuri vor avea efecte adverse din punct de vedere militar. În mod natural, vor fi urmate de măsuri militare tehnice din partea Rusiei”, a atras atenţia Gruşko, citat de publicaţia Kommersant.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, vineri, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, a anunţat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianţa va prelua controlul asupra elementelor antirachetă din Europa.”

De unde se vede ca reactia Rusiei nu e una in spiritul unui „dialog constructiv”… Jens Stoltenberg declara:

Stoltenberg: NATO nu vrea confruntarea, ci dialogul constructiv cu Moscova. Rusia nu trebuie izolată

Alianţa Nord-Atlantică nu vrea confruntarea militară, ci dialogul constructiv cu Moscova, a declarat vineri seară secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că, în pofida măsurilor de disuasiune luate de NATO, Rusia nu trebuie izolată.

„Alianţa Nord-Atlantică nu reprezintă nicio ameninţare pentru nimeni. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nouă cursă a înarmării. Şi nu vrem confruntare militară. Consolidăm capacităţile de disuasiune şi apărare, dar, în acelaşi timp, încercăm să avem un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin, este un membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Joacă un rol important în gestionarea provocărilor din Europa şi din vecinătatea Europei. Rusia nu poate şi nu trebuie să fie izolată”, a spus Stoltenberg.

„Prin intensificarea activităţilor militare în Europa şi în apropierea Europei, avem interesul de a ajunge la un acord cu Rusia asupra direcţiilor pe care le avem în vedere. Trebuie să facem toate eforturile pentru a evita interpretările eronate şi accidentele”, a adăugat Stoltenberg, subliniind că măsurile luate de Alianţa Nord-Atlantică vor fi discutate în cadrul Consiliului NATO-Rusia programat după summitul de la Varşovia.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat vineri planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice.”

Se vede ca sunt abordari diferite, cele ale Rusiei de cele ale NATO. Relatiile bune cu Rusia ar fi posibile in cazul in care Rusia redevine un partener al NATO. Ar fi de dorit, desigur, ca relatiile cu Rusia sa se imbunatateasca. Retorica Rusiei determina insa un vector in alt sens. Iata si un alt exemplu:

Obama, la finalul summitului de la Varşovia: Europa poate conta pe ajutorul Statelor Unite, întotdeauna

Presedintele Barack Obama a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru Europa, în pofida provocărilor fără precedent cu care se confruntă alianţa transatlantică, notează cotidianul The New York Times pe pagina electronică.

În cadrul conferinţei de presă de la finalul summitului de la Varşovia, preşedintele Obama a declarat că „în vremuri bune şi rele, Europa poate conta pe Statele Unite, întotdeauna,” adăugând că alianţa transatlantică se confruntă cu o serie de provocări majore, cum ar fi ameninţările teroriste, criza imigranţilor şi o Rusie tot mai activă.

Obama a mai apreciat că în urma summitului, NATO „continuă mai departe cu cea mai importantă consolidare a apărării colective de la Războiul Rece încoace.”

„În aproape 70 de ani de când există NATO, probabil niciodată nu ne-am confruntat cu atâtea provocări în acelaşi timp – de securitate, umanitare, politice”, a mai spus liderul de la Casa Albă, care a adăugat că „NATO este la fel de puternic, la fel de agil şi la fel de pregătit ca şi înainte.”

Barack Obama a vorbit şi despre Brexit, spunând că Marea Britanie şi Uniunea Europeană trebuie să se asigure că ieşirea Regatului Unit din Blocul comunitar se va realiza într-o manieră cât mai lină şi ordonată posibil.

La rândul său, premierul britanic David Cameron a declarată acest summit a arătat „Că deşi Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, nu ne retragem din lume, şi nici nu ne întoarcem spatele Europei sau securităţii europeane.”

NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistente dinspre Est” – oficial rus

Moscova aşteaptă explicaţii din partea NATO cu privire la decizia de a consolida flancul estic al alianţei, a afirmat purtătorul de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, care a adăugat că NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistene dinspre Est,” informează Sputnik.

„Partea rusă examinează cu atenţie deciziile luate la summitul NATO din capitala Poloniei între 8-9 iulie”, a declarat Zakharova, subliniind că Moscova „aşteaptă explicaţii detaliate, de la de reprezentanţii Alianţei, cu privire la consolidare NATO în toate direcţiile, în cadrul reuniunii periodice a Consiliului NATO-Rusia la nivelul reprezentanţilor permanenţi, de pe 13 iulie.”

„Contrar intereselor obiective de menţinere a păcii şi stabilităţii în Europa, precum şi necesitatea de a aduna potenţialul tuturor actorilor internaţionali responsabili în combaterea provocărilor reale, şi nu născocite, ale timpurilor noastre, Alianţa se concentrează pe izolarea unei ameninţari inexistente dinspre Est,”a comentat Zakharova.

Analiza primară a concluziilor summitului din Varşovia arată că „NATO continuă să existe într-o lume militară şi politică paralelă,” a adăugat oficialul rus.

„Pe termen lung consecinţe negative şi riscurile pentru întregul sistem de securitate euroatlantic, care au apărut ca urmare a acţiunilor deliberate ale Washingtonului şi Bruxellesului care au avut drept scop schimbarea echilibrului puterii, inclusiv punerea accelerată în aplicare a planurile SUA /NATO de apărare antirachetă în Europa, sunt în continuare ignorate în mod conştient,” a mai spus Zakharova.

Există încercări de a demoniza Rusia, care au drept scop să justifice măsurile de consolidare militară în Europa şi mascarea „rolul distructiv” al NATO, prin răspândirea instabilităţii în întreaga lume, a adăugat oficialul.”

Iata insa ce spune Stoltenberg:

NATO cere Rusiei să pună capăt sprijinului pentru separatiştii din estul Ucrainei. Stoltenberg: Sprijinim suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut un apel la Rusia să renunţe la sprijinirea din punct de vedere politic, militar şi financiar al rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Oficialul NATO a declarat, în cadrul conferinţei de presă organizată după întâlnirea cu preşedintele ucrainean, că a „reafirmat sprijinul de durată al NATO pentru Ucraina şi cooperarea cu Kiev. Şi am salutat planurile guvernului ucrainean de reformă. Aliaţii sunt uniţi în sprijinul lor pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. (…) Şi condamnăm destabilizarea deliberată a estului Ucrainei de către Rusia.”

„Facem apel la Moscova să pună capăt sprijinului politic, militar şi financiar pentru separatişti. Toate părţile trebuie să pună în aplicare în totalitate Acordul de la Minsk. Şi să lucreze în favoarea unei soluţii negociate. În pofida provocărilor conflictului în curs de desfăşurare, Ucraina s-a angajat să realizeze reforme majore, precum şi să continue eforturile de combatere a corupţiei.”

„Rusia a continuat acţiunile agresive prin care subminează suveranitatea, integritatea şi securitatea teritorială a Ucrainei, încălcând prevederile dreptului internaţional. Aceste evoluţii au implicaţii serioase pentru stabilitatea şi securitatea întregii zone euro-atlantice,” se mai afirmă în comunicatul după întâlnirea lui Stoltenberg cu preşedintele Petro Poroşenko.”

Avem si un punct de vedere pacifist, nu stiu cat de realist…:

Premierul bulgar Boiko Borisov: Marea Neagră ar trebui să fie declarată o zonă demilitarizată

Premierul bulgar Boiko Borisov este de părere că Marea Neagră ar trebui să fie o zonă demilitarizată, lucru care ar încuraja dezvoltarea afacerilor, turismului şi industriei petrolului în regiune, potrivit site-ul The Sofia Globe.

„Toată viaţa mea am fost un luptător şi ştiu că nu există un conflict bun”, a declarat Borisov, care a a adăugat că „Este întotdeauna rău. Iar oameni, mult mai isteţi, mult mai înţelepţi, cu secole înainte mea, au spus că este mai bună o pace rea decât un război bun. Aş merge chiar la extreme în această privinţă. Marea Neagră ar trebui să fie declarată zonă demilitarizată.”

„O zonă fără forţe militare, fără submarine, fără nave, pentru că este o zonă în care ne aşteptăm să extragem gaze naturale, unde toate ţările au turism, şi unde este posibil un comerţl mai intens,” a mai precizat oficialul bulgar.

Borisov a făcut aceste comentarii în cursul unei vizite la într-un sat bulgar, în timp ce o delegaţie oficială condusă de preşedintele Bulgariei, Rossen Plevneliev, a participat la summitul NATO din capitala Poloniei.

Premierul bulgar, care recent a declarat că urmăreşte o relaxare a tensiunilor şi o normalizare a relaţiilor dintre ţara sa – membră NATO şi UE – şi Rusia, a fost rugat să comenteze apelul liderilor UE pentru continuarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

„Ei bine, dacă asta e ceea ce doresc ei, (sancţiunile) vor continua. Noi pierdem o gramada de bani pe agricultură,” a răspuns premierul bulgar.

Recent, Bulgaria a avut o reacţie confuză la propunerea privind o prezenţă navală permanentă a NATO în Marea Neagră, iniţiativa susţinută de România şi Turcia, însă autorităţile de la Sofia s-au distanţat de această iniţiativă, deşi iniţial se arătaseră favorabile.

„Eu am spus mereu că noi suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar”, spunea la acel moment Borisov .”

Marea Neagra nu trebuie sa devina o „zona de conflict militar”, insa Rusia trebuie descurajata sa-si puna in practica intentiile agresive la Marea Neagra. Dar, cum afirma si Presedintele Iohannis, se va gasi o solutie in acest sens la Marea Neagra. Dar despre Bulgaria de citit un punct de vedere aici.

Un alt lucru important: ISIS si Afganistan:

NATO se va implica mai activ în acţiunile împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Stoltenberg, secretarul general: Am decis să oferim sprijin direct în luptă

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a anunţat sâmbătă că organizaţia se va implica mai activ în acţiunile împotriva militanţilor extremişti, în special împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.

„Pentru început vom oferi mai mult sprijin partenerilor noştri. Pentru a putea să-şi asigure securitatea şi să contracareze extremismul violent. Am decis astăzi să începem instruirea şi eforturile de dezvoltare a capacităţii (militare) în Irak, lucru care jocă un rol cheie în lupta împotriva ISIL (acronim pentru Stat Islamic n.red),” a spus oficialul NATO.

„În al doilea rând, am decis să oferim sprijin direct în lupta împotriva ISIL. Toţi aliaţii sunt deja parte a coaliţiei globală împotriva ISIL. Am căzut de acord ca aeronavele NATO de supraveghere AWACS să ofere sprijin direct forţelor coaliţiei,” a mai adăugat Stoltenberg.

Oficialul NATO a mai anunţat şi lansarea unei operaţiuni de securitate maritimă în Marea Mediterană, care va avea mai multe obiective, inclusiv combaterea terorismului.”

NATO anunţă continuarea misiunii Resolute Support în Afganistan şi după anul 2016

NATO va continua misiunea în Afganistan şi după anul 2016, care are rolul de a pregăti, consilia şi oferi asistenţă forţelor de securitate afgane, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Într-un comunicat al NATO se mai anunţă că a fost aprobată şi continuarea contribuţiilor financiare pentru susţinerea forţele de securitate afgane până la sfârşitul anului 2020.

Pe de altă parte, autorităţile de la Kabul s-au angajat să continue, cu sprijinul NATO, eforturile de consolidare a forţelor de securitate, pentru ca acestea să fie capabile să asigure securitatea populaţiei afgane, să respecte drepturile omului şi să acţioneze în conformitate cu constituţia afgană.

Statele Unite, cel mai mare contributor internaţional la conflictul din Afganistan, a anunţat recent că efectivele armatei americane din Afganistan vor fi reduse de la 9.800 de militari la nivelul de 8.400.

Ţările membre NATO au promis Statelor Unite că vor contribui anual la fondul de finanţare a forţele de securitate afgane cu aproximativ un miliard de dolari, în următorii trei ani, relatează Reuters.

Alinaţa Nord-Atlantică este prezentă în Afganistan din 2003 şi a investit zeci de miliarde de dolari, în încercarea de a stabiliza această ţară.

Agravarea situaţiei de securitate ca urmare a intensificării acţiunilor militanţilor talibani a forţat aliaţii să renunţe la planurile de reducere drastică a nivelului de trupe desfăşurate în Afganistan.

În prezent, în Afganistan se află dislocaţi aproximativ 13.000 de militari din mai multe state, cei mai muţi fiind din SUA, Germania, Turcia şi Italia. Rolul lor este de a instrui forţele afgane.

„Ne-am implicat (în Afganistan) şi suntem pregătiţi să rămânem”, a adăugat Stoltenberg, care nu a oferit detalii privind numărul trupelor internaţionale care vor fi menţinut în 2017, precizând că această decizie urmează să fie luată în toamnă.

Trebuie remarcat si un alt lucru important:

Instalatiile antibalistice si Scutul Antiracheta

Acord privind trecerea instalaţiilor antibalistice din Europa sub comanda NATO – surse Reuters

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.

„Liderii statelor NATO vor lua decizia formală că sistemul antirachetă din Europa este operaţional”, a declarat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

„Acest lucru înseamnă că navele americane echipate cu sisteme antirachetă staţionate în largul Spaniei, un radar din Turcia şi sistemul antibalistic din România vor putea funcţiona împreună sub comandament NATO”, a explicat oficialul citat.

Anunţul a fost făcut în timp ce la Varşovia este în curs summitul Alianţei Nord-Atlantice.

Un alt oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice a confirmat că „se întrunesc condiţiile” de plasare a instalaţiilor antibalistice din Europa sub comandament NATO.

Franţa a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanţii că nu va exista un control direct al Statelor Unite. Parisul a solicitat asigurări că NATO va avea în mod real control asupra sistemului antirachetă, pentru a evita ca acesta să fie sub comanda generalilor americani.

„Cheia este controlul politic, din cauza consecinţelor oricărei interceptări”, a declarat generalul francez Denis Mercier, şef al comandamentului NATO.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.

Elementele antibalistice din România sunt deja operaţionale şi sunt sub comandament NATO. Decizia de vineri se referă la integrarea sub comandament NATO a tuturor elementelor antibalistice din Europa.

Departamentul american al Apărării a anunţat în anul 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, recomanda atunci Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului urmau să dureze aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă urma să fie luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse erau Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul şi Coreea de Nord. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) sunt instalate la baza de la Deveselu (România) şi vor fi montate în Polonia. Nave americane echipate cu sisteme antibalistice patrulează în Marea Mediterană. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.”

NATO suplimentează prezenţa militară în Europa de Est, inclusiv în România. Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, anunţă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă.

„Am decis suplimentarea prezenţei militare pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice cu patru batalioane în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania; efectivele militare vor fi staţionate prin rotaţie”, a declarat Jens Stoltenberg vineri seară.

Canada va trimite militari în Letonia, Germania va conduce un batalion în Lituania, Marea Britanie va desfăşura militari în Estonia, iar Statele Unite vor suplimenta efectivele în Polonia, a precizat Stoltenberg.

„Salut faptul că multe alte ţări, mulţi aliaţi, au anunţat cu ocazia acestei reuniuni contribuţii de diverse tipuri. Prezenţa noastră va fi suplimentată începând de anul viitor. Acesta este un pas important, dar este doar o parte a unui efort mai amplu. Inclusiv prin planurile de reconfigurare a prezenţei în sud-estul Europei, prin structuri construite în jurul unei structuri multinaţionale în România”, a declarat Stoltenberg.

El a precizat că extinderea Alianţei Nord-Atlantice va continua cât va fi necesar, confirmând şi preluarea comandamentului asupra sistemului antirachetă european.

„Am decis să declarăm operaţională prima etapă a sistemului antibalistic NATO (din Europa – n.red.). Acest lucru înseamnă că navele americane (dotate cu sisteme antibalistice – n.red) din largul Spaniei, radarul din Turcia şi elementele de interceptare din România pot funcţiona în mod integrat, sub comandă şi sub control NATO”, a precizat Stoltenberg, conform unui comunicat oficial.

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului. Franţa a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanţii că nu va exista un control direct al Statelor Unite. Parisul a solicitat asigurări că NATO va avea în mod real control asupra sistemului antirachetă, pentru a evita ca acesta să fie sub comanda generalilor americani. „Cheia este controlul politic, din cauza consecinţelor oricărei interceptări”, a declarat generalul francez Denis Mercier, şef al comandamentului NATO.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra. Elementele antibalistice din România sunt deja operaţionale şi sunt sub comandament NATO. Decizia de vineri se referă la integrarea sub comandament NATO a tuturor elementelor antibalistice din Europa.”

Ar mai trebui amintit un lucru interesant: instalarea unui scut anti-racheta in Coreea de Sud, in urma unui acord intre aceasta tara si SUA, proiect care a starnit reactii vehemente de impotrivire din partea Chinei si Rusiei deoarece s-ar strica astfel echilibrul de forte din regiune. Totusi, proiectul acesta este justificat de programul nuclear nord-coreean.

Ce concluzii s-ar putea trage de pe urma Summitului NATO de la Varsovia? Comparand retorica Moscovei cu cea a Aliantei se pot observa diferente notabile, chiar contradictii. Retorica Moscovei nu pare a fi cooperanta, mai degraba belicoasa, desi recunoaste ca masurile luate nu sunt o amenintare pentru Federatia Rusa. De aici rezulta ca Moscovei nu-i convine masurile luate, nu atat pentru faptul ca ar fi impotriva Rusiei, cat din pricina ca se opun doctrinei liderului de la Kremlin – un nostalgic comunist – de expansiune a influentei Rusiei in Europa de Est dar si in lume. NATO s-a dovedit a cauta cooperarea – de aici ideea „dialogului constructiv” – insa lucrurile, din acest punct de vedere, nu se vor schimba prea mult fata de situatia existenta. Prin ranforsarea flancului Estic al Aliantei se aduce un plus de securitate in Europa, in special in Europa de Est. In orice caz, in retorica NATO intalnim o delimitare clara fata de cea din vremea Razboiului Rece. Retorica Moscovei, in schimb, e chiar cea de pe vremea Razboiului Rece, de pe vremea comunismului!

Un alt lucru notabil este implicarea mai activa decat pana acum a Aliantei in combaterea terorismului atat in Afganistan cat si impotriva ISIS. Afganistanul ramane o tara sub controlul de securitate al NATO. Afganistanul pare a semana tot mai mult cu un cap de pod al lumii occidentale in Orientul Mijlociu. De aici se vede o victorie strategica a Aliantei. Desi situatia in Afganistan ramane tensionata, implicarea SUA si NATO in aceasta tara nu reprezinta un esec! „Am decis astăzi să începem instruirea şi eforturile de dezvoltare a capacităţii (militare) în Irak, lucru care jocă un rol cheie în lupta împotriva ISIL” – lucru deosebit de important, care ar fi trebuit facut de mai demult. E bine totusi ca se face si acum deoarece v-a determina o regresie a ISIS si poate chiar o anihilare a acesteia.

Prin trecerea instalatiilor antibalistice si sistemului antiracheta din Europa sub comanda NATO, Alianta isi ia un plus de responsabilitate, desigur. Seamana cu o integrare mai profunda a capacitatilor de aparare in cadrul NATO, crescand rolul Pactului Nord-Atlantic fata de cel al unei tari membre sau al tarilor membre.

Deciziile luate sunt necesare pentru asigurarea unui climat de securitate in Lume. Pregatesc terenul pentru o implicare mai puternica a Aliantei in lupta impotriva terorismului.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Iulie 11, 2016 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: