Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Declinul democratiei liberale si lupta anticoruptie

Iata un interesant articol pe care l-am citit pe saitul CEPA (Center for European Policy Analysis) semnat de Corina Rebegea:

Bad news for liberal democracy in CEE

„Freedom House’s Nations in Transit 2016 report highlights the decline of liberal democracy in both Central and Eastern Europe (CEE) and Eurasia. But the bad news is not necessarily in the numbers, although the report notes worrisome setbacks. Rather, it’s the gradual erosion of the structure of liberal democracy that has seemingly spread across the region. For CEE in particular, this erosion strikes at the core of the post-Cold War liberal democratic order. Historically, this region has been crucial for European security and stability—an area of geostrategic confrontation and a testing ground for state-building and political experimentation. The same is still true today.

The problem child remains Hungary, which has seen a spectacular decline since 2006. But this year, domestic governance in Poland is following suit. The rest of the region, to some degree, also fits this pattern: a sweeping majority brings a political force to power, which then proceeds to subvert fundamental institutions like the Constitutional Court (or the constitution itself), the national bank or the judiciary. The same goes for fundamental liberties—like freedom of expression—or electoral laws, through gerrymandering, co-opting or changing the rules to make it easier for the ruling party to win in subsequent elections.

Add into the mix corruption or rent-seeking, the decline of citizens’ trust in democratic institutions and the increasingly loud voices of populist parties and politicians, and the picture becomes rather grim. Still, the warning signs that CEE is backsliding on democracy are concealed in majorities legitimatized by popular vote. But mere selection procedures should not erase concern for constitutional liberalism defined as a preoccupation for the goals of the government, and thus a regime founded on the scope of governmental authority and the limitation of power through effective rule of law and functioning checks and balances.

Three factors make deciphering the elements of democratic deconsolidation in CEE a matter of urgency—not only for scholars, but also for policymakers in the transatlantic community.

First, liberal values have become a central part of the strategic competition between the West and Russia. Aside from hard-power projection, the two years of confrontation since Russia’s 2014 annexation of Crimea have been about two models of world dominance based on two very different models of domestic governance. Also, as the recent past demonstrates, the Kremlin has never hesitated to exploit weaknesses in the structure or processes of European democracies— from Greece to France, or from Hungary to Bulgaria.

Russia’s rise as a strong geopolitical contender creates a military as well as political burden for CEE states. From a security point of view, it amplifies the threat perception differential between CEE and Western Europe and pressures CEE to keep Europe’s fringes safe, peaceful and friendly, if not Europe-like. Beyond hard security, these nations also risk a spillover of political instability while having to exemplify the expansion of Western liberal democracy. CEE governments, now expected to export their democratization expertise beyond the EU, risk losing the moral authority to promote reforms in Ukraine, Moldova and the western Balkans, where people still view integration into the Euro-Atlantic community as the ultimate solution to their domestic governance and geopolitical challenges. The security crisis looming in their vicinity gives CEE states an opportunity to remove concerns about their domestic system of governance from political negotiations within the transatlantic community.

Second, since the Cold War’s end, CEE societies have adopted democratic procedures despite having no recent liberal traditions. During the 21 years between the two world wars (1918-39), most CEE countries engaged in nation-building; in fact, most of them had just recently become states within Europe’s present borders, struggling to create new liberal-democratic constitutions. The process came to a halt with the onset of World War II, and later with Soviet occupation and the rise of Soviet-style communist regimes. Studies show that transitioning to pure procedural democracy without a liberal tradition (which is the opposite of how Western nations developed) increases the likelihood of backsliding or deconsolidation. CEE democracies have had little time to become institutionalized and create fully functional, modern governments. This translates into bad governance with its corruption corollary, and, ultimately, a delegitimization of democracy.

Not least, the fading of the EU’s transformative power as the main incentive for CEE nations in the early 1990s, is becoming apparent. EU integration guaranteed that a breakdown would be prevented, and that democracy would follow a certain and predictable path. It also helped domestic agents of change to promote and carry out reforms that would not have gained political traction otherwise. But once these countries achieved full EU membership, Europeanization proved its limits and left a value gap that the EU’s influence can no longer properly fill. The eurozone crisis, followed by Russia’s aggression in Ukraine and the current influx of refugees overwhelming Europe, have exposed the EU even more to criticism and mistrust. Overall, a weaker, more disengaged EU, with no effective or credible mechanisms to bring deviant states back to the norm of democratic governance, is in no position to pressure CEE governments. At any rate, that pressure is more difficult to exercise, since these governments are democratically elected and—in theory, at least—represent legitimate expressions of the will of their people.

The resilience of liberal-democratic values is, therefore, a matter of survival for Europe and the transatlantic alliance. Defending liberal democracy and good governance, and even redefining them for disenchanted citizens, will have to be part of the Euro-Atlantic agenda even more than in 1989. Policymakers on both sides of the Atlantic should return to a shared democratic framework. And on a global scale, maintaining the success of transition in Central and Eastern Europe means maintaining the promise that liberal democracy can deliver peace and prosperity.

 


Europe’s Edge is an online journal covering crucial topics in the transatlantic policy debate. All opinions are those of the author and do not necessarily represent the position or views of the Center for European Policy Analysis.”

As dori sa fac mai intai o remarca cu privire la Romania. Ceea ce se observa cu ochiul liber este ca institutiile de forta ale Statului au intaietate la noi, in special instantele judiciare si mai ales DNA, pana nu demult in colaborare cu SRI. In asemenea conditii nu vad cum ar putea sa se intareasca democratia liberala. Insa cred ca trebuie precizat ca situatia aceasta e o consecinta a stoparii reformelor liberale (in sensul liberalismului clasic), spre exemplu statul ramanand in continuare puternic implicat in economie iar in ultima perioada s-a implicat mai mult in viata sociala, in detrimentul a tot ceea ce inseamna privat si liberal. Asa stand lucrurile, lupta anticoruptie a ajuns sa fie interminabila fara sa rezolve prea mare lucru, ba chiar intensificand fenomenul coruptiei (asemanator Legii actiunii si reactiunii din mecanica clasica newtoniana). Si s-a vazut ce s-a intamplat la recentele alegeri locale, cu toata propaganda anticoruptie purtata in mass-media.

De aici rezulta un alt aspect foarte important: nu s-a dat o rezolvare politica problemei.

De ce ar fi important acest lucru?

Coruptia si lupta anticoruptie este o problema care priveste Romania – cred ca trebuie sa ne fie clar lucrul acesta. Nu e problema SUA sau a Frantei etc. Ci a noastra. Asa cum stau lucrurile acum, coruptia nemultumeste profund societatea – asta e REALITATEA!! Chiar daca s-ar desfiinta DNA, lucrurile nu se vor rezolva ci se vor agrava. Fenomenul coruptiei e legat de stat, de un stat abnorm cu functii abnorme in societate. Un astfel de stat, cum este si al nostru, privilegiaza pe unii in detrimentul altora. Si, in general vorbind, cei privilegiati sunt putini in comparatie cu cei are au de suferit, pentru ca pretul unei astfel de politici il platesc cei care au de suferit. Or, la noi, cred eu, oamenii sunt revoltati impotriva celor privilegiati, pentru ca nu putem sa fim cu totii privilegiati fie chiar si de catre stat.

Pe de alta parte, intr-un astfel de stat implicat in multe lucruri, in special in sfera economica si sociala, lupta anticoruptie poate capata un dublu aspect pervers: se poate transforma in lupta politica si, pe cale de consecinta, DNA se poate transforma in ceea ce s-ar putea numi politie politica si, in acelasi timp, institutii precum serviciile secrete, care ar trebui sa se supuna regulilor democratiei liberale, incep sa dobandeasca putere din ce in ce mai mare, atat pentru ca sunt antrenate de un asemenea sistem, dar si pentru ca unii de acolo ar putea dori acest lucru. Iar ceea ce se intampla in Europa Centrala si de Est, inclusiv in Rusia e tocmai asta: serviciile secrete incep sa fie prea puternice, amestecandu-se inadmisibil de mult in viata economica si sociala a tarilor. In Rusia au dat un Presedinte puternic ce pune acum probleme grele Vestului, e vorba, desigur, de Dl. Putin. Si in Rusia s-au stopat de ceva vreme reformele liberale. In Ungaria totul e axat in jurul statului, aproape ca pe vremea comunismului, in Polonia lucrurile incep sa stea la fel, exceptie facand puternicul sentiment antirusesc, din cate inteleg. Sa ne gandim si la Romania, la guvernul Tariceanu care in perioada 2004-2009 a angajat 500.000 de functionari publici la stat, numarul acestora crescand de la 900.000, cat a lasat guvernarea Nastase, la 1.400.000, iar lucrul asta s-a intamplat, paradoxal, sub o asa-zisa guvernare liberala.

Se vorbeste in articol de UE si de emigrantii ce au patruns aici, situatie ce a  generat critici la adresa Uniunii Europene si neincredere. Insa nu prea se vorbeste de scopul acestor emigranti, spre exemplu de ce prefera ei anumite tari precum Germania, Suedia. Pentru ca scopul lor nu e altul decat acela de a beneficia de o consistenta protectie sociala oferita de statul german sau suedez. Si mai clar: acesti imigranti, multi veniti din Orientul Mijlociu, in special din Siria distrusa de razboi civil, urmaresc sa primeasca bani gratis de la stat, locuinta gratis, nu sa munceasca in tarile in care au venit. Grecia, de exemplu, nu are asemenea posibilitati financare precum Germania. Pe cale de consecinta, pentru multi dintre acesti imigranti in Grecia nu e deloc bine! Pentru ca Grecia nu poate sa le ofere o asemenea protectie sociala. Grecia n-ar putea sa le dea pe gratis 1500 de euro, cum am auzit ca se intampla in Germania, fara ca acesti imigranti sa depuna o munca pentru suma primita. In asemenea conditii e clar ca democratia liberala este in scadere. Iar cosmopolitismul asta prin care statul devine panaceul ce poate sa ofere gratis bani unor anumite categorii de oameni e clar ca nu poate fi compatibil cu liberalismul, mai degraba cu comunismul sau, mai bine zis, neocomunismul. Observati cum in Germania acesti imigranti, care nu provin din vreo tara membra UE, primesc totul gratis, inclusiv mii de euro gratis de persoana – si cum ceilalti cetateni europeni sunt in mod clar discriminati in fata noilor privilegiati, care pe langa faptul ca primesc aceste lucruri gratuit, se dedau la acte de huliganism in tarile care i-au primit. Iar acestor tari, inclusiv populatiei bastinase de acolo, li se contesta dreptul de a protesta impotriva unor asemenea acte de huliganism, in caz contrar acuzatiile de rasism putand fi rostite cu mare lejeritate, stigmatizand astfel popoare intregi, cei vinovati fiind trecuti sub tacere!!

In privinta tarilor din Europa Centrala si de Est, se poate spune, intr-adevar, ca nu au o traditie liberala recenta (termenul liberal trebuind a fi luat in sensul liberalismului clasic). Criticabil e insa faptul ca incepand din anii 2000 tendinta a fost de renuntare la reformele liberale – lucru care s-a intamplat in Romania imediat dupa guvernarea Nastase – intarindu-se, in schimb, foarte puternic rolul statului in economie si societate, cu alte cuvinte etatismul a fost directia principala care a determinat parcursul acestor tari, nu liberalismul. Iar ceea ce vedem, spre exemplu, in Romania, sa luam, de pilda PNL, care ar trebui sa fie un partid liberal, dar, de fapt, cel putin da impresia ca ar fi unul etatist, un fel de partid de stanga.

Cred ca s-ar mai putea spune un lucru: criza economica a deprimat, ca sa zic asa, liberalismul. Si o mare Putere precum SUA determina curentul politic principal. Or, SUA are un Presedinte, Dl. Barack Obama, care inclina spre o orientare politica de stanga, socialista. Ce fel de curent politic ar fi putut sa genereze acest lucru? Unul liberal, in sensul liberalismului clasic? Bineinteles ca nu. De aici si scaderea democratiei liberale in Europa. S-ar putea pune intrebarea ce s-ar intampla daca Dl. Trump ar castiga alegerile prezidentiale din SUA. Dar ideea principala care se poate desprinde, cel putin pana acum, din discursul D-lui. Trump e cea a protectionismului. Cum ar putea ajuta acest lucru la dezvoltarea democratiilor liberale din Europa Centrala si de Est? Nu prea ajuta…

O gandire bolnava

Lipsa de reforme determina sau poate determina perceptii eronate, fenomen ce poate fi periculos, cum e dat un exemplu intr-unul din recentele editoriale ale maestrului Cristoiu:

Cum a administrat Codruța Kovesi o strașnică lovitură Luptei împotriva corupției prin tîrîrea DNA în lupta electorală

„Se știu deja rezultatele votului din 5 iunie 2016. Ele, rezultatele, stîrnesc în personalitatea fizică și chiar intelectuală a părerologilor care sunt jurnaliștii români reacții diferite.

Scriu despre alegerile locale din 19 februarie 1992, altfel spus, după primul tur de scrutin al primelor alegeri locale libere, democratice, din istoria postbelică a României. De atunci, în fiecare an electoral cînd PSD a cîștigat alegerile locale, o minoritate gălăgioasă din presă, în mandatul lui Traian Băsescu, preluată, susținută și chiar finanțată, prin firme fantomă, de Binomul SRI- DNA, s-a năpustit asupra poporului român, pentru că acesta, vezi Doamne! n-a votat așa cum i-au poruncit sergenții majori mesianici. Anul acesta, după încheierea alegerilor locale, motivul de terfelire a poporului român l-a constituit nu numai victoriile, dar și scorurile spectaculoase obținute de primarii acuzați de corupție de către DNA.

În numeroase rînduri, am atras atenția, pornind de la teoriile aberante ale ambasadorului american la București de excludere a prezumției de nevinovăție, valabilă în America, dar scoasă din discuție în România considerată de el babuinizată, că a fi acuzat de DNA nu înseamnă în chip automat a fi corupt, penal, borfaș, fie și din simplul motiv că peste tot în lume, nu numai în România Poliției politice atotputernice, procurorii pot greși sau pot comite abuzuri, oameni ca noi toți de altfel.

Plecînd de aici nu pot să nu remarc ticăloșia de a acuza poporul român c-a votat corupția. În paralel cu această insultare nedemnă a poporului român, cealaltă parte a presei, dușmană a adevăratei lupte împotriva corupției, s-a grăbit să vadă în alegerea primarilor acuzați de DNA drept un vot de blam dat luptei împotriva corupției.

Joi, 2 iunie 2016, am acordat site-ului PSnews un interviu despre alegerile locale anunțate pentru 5 iunie 2016. Interviul a fost publicat pe site vineri, 3 iunie 2016. Poate că unii dintre cititorii cristoiublog.ro l-au parcurs după ce l-am semnalat. Acum însă, cînd știm rezultatele alegerilor din 5 iunie 2016 și cînd se discută pe toate canalele tv și la toate bodegile despre votul primit de primarii acuzați de DNA, simt nevoia să reiau ce spuneam joi, 2 iunie 2016, cînd mai erau două trei zile pînă la scrutin:„Dan Bucura: (…)Oameni pe care DNA-ul i-a ostracizat în ultima perioadă și nu neapărat recentă, ci de mult timp, și care dacă ar fi candidat (unii chiar candidează) astăzi, spun casele de sondare, ar fi cîștigat aproape cu siguranță primăriile unde au candidat? Ion Cristoiu: Sînt mai multe cauze. Principala este un lucru pe care am mai spus-o noi, jurnaliștii, adică noi reducem România, după cum spunea Zaharia Stancu, uităm țara de dincolo de Chitila. Adică noi reducem România la Palatul Prezidențial, Palatul Victoria, Casa Presei Libere și Parlamentul. Și considerăm că tot ce se întîmplă aici… ați văzut – pe site-urile noastre, agențiile noastre de știri, la televiziunile noastre – au un ecou extraordinar în țară. Or, judecata omului simplu al celui care votează, care iese la vot, se bazează în primul rînd pe partea de viață cotidiană economică. Deci, foarte mulți primari, mai ales în materie de primari, sînt judecați după ce au făcut. Am avut… am stat de vorbă în ultimul timp cu tineri care spuneau că nu votează și i-am întrebat și ei au zis că ar fi votat cu Onțanu. Păi de ce? Pentru că a făcut ceva. Cu Piedone… a făcut ceva. Deci, vedeți? La un moment dat la nivel local oamenii vor un primar care să facă ceva pentru ei. Nu-l vor nici cinstit și, repet, după părerea mea, în perioada asta DNA-ul putea să facă o pauză… nu-l costa nimic. Adică au și venit… la un moment dat am avut impresia că la Olguța Vasilescu au făcut dinadins.Dan Bucura: Să-i mai dea zece procente… Ion Cristoiu: Da! Ori vii și are ceva… arăți că are castel pentru că asta contează, ori dacă nu o lași în pace.Dan Bucura: Să știți că foarte multă lume a spus că acest caz al Olguței Vasilescu a fost un moment de turnură față de acțiunile DNA-ului și că aici probabil au greșit-o. Acum, sigur, rămîne să vedem. Ion Cristoiu: Eu am mai spus – dacă eu eram în calitatea mea de comunist, făceam mai rău decît ea. Teoretic a fost… sigur, din punct de vedere al statului de drept, luat la nivel, la virgulă… , încălca legea, dar din punct de vedere al cetățeanului, ea teoretic a pus niște gheorțani care aveau bani și au zis… .Dan Bucura: Să plătească un lucru pentru comunitate. Ion Cristoiu:Și eu aș fi făcut, adică… mă rog…Dan Bucura: Iar momentul în care au luat-o iarăși a fost unul destul de controversat. Și după 6 iunie, aceeași faptă. Ion Cristoiu: Da… eu cred că trebuie să tragem niște concluzii: lupta împotriva corupției trebuie să țină cont de ce-i urăsc românii pe corupți. Or, românii îi urăsc pe corupți nu pentru că au încălcat legea, pentru că nu îi interesează. Îi urăsc pe corupți pentru că văd în unii dintre ei ghiorțanii care se afișează. Normal era ca DNA-ul să se concentreze pe ăia care își afișează bogăția.Dan Bucura: Îmbuibați. Ion Cristoiu: Îmbuibați. Adică, în momentul în care vii la Corlățean, am auzit și eu oameni chiar și care nu erau pesediști și spuneau: domnule, de fapt ce a făcut? Păi stați un pic că a fraudat voturi. Păi bun, și care-i…? Doi, era foarte important să le iei banii. Faptul că ei au ieșit în continuare… spuneți-mi și mie unul care face pușcărie sau a făcut și a rămas sărac. Nu sărac! Mai puțin bogat! Și atunci, oamenii… Sigur, nici măcar în Finlanda marea masă nu ajunge la subtilități – adică a încălcat legea cu virgula cutare. Cred că de asta a fost o… Dar vom vedea după alegeri… nu putem vorbi.”

Ce se înțelege din aceste răspunsuri? Că eu consideram, înainte de a se ști votul primit de primarii acuzați de corupție, că alegerile locale vor avea drept criteriu principal felul în care un primar a administrat localitatea pe care a condus-o în mandatul trecut și nu dacă e acuzat sau nu de corupție de către DNA. Desigur, dacă respectivul a fost catastrofal, pentru alegători a intrat în funcțiune criteriul corupției. Dar nu în sensul că respectivul a fost sau nu acuzat de DNA drept corupt, ci în sensul a ceea ce alegătorii au considerat că e corupție: Bogăția nemăsurată și mai ales afișată ghiorțănește, automat văzută ca ilegală, cîtă vreme primarul e unul dintre cetățenii localității și orice concetățean știe cam de unde a pornit în decembrie 1990 și cum s-a îmbogățit.

Acum, după ce se știu rezultatele, continui să resping teza potrivit căreia românii au votat în polemică cu DNA. Nu, românii au votat fără a fi interesați în principal de atitudinea DNA față de candidat. Și totuși, imaginea publică a unui vot contra DNA există și se adîncește pe zi ce trece. E un fenomen de o rară gravitate, care riscă să pună la îndoială Lupta împotriva corupției în România. Și responsabilitatea principală pentru identificare periculoasă a rezultatele votului cu un vot de blam dat DNA o are Codruța Kovesi.

Pe parcursul campaniei pentru europarlamentarele din 2014, DNA a anunțat că face o pauză în activitatea sa pentru a nu se spune că se implică în campania electorală. La alegerile din 5 iunie 2016, mult mai importante pentru români decît alegerile europarlamentare, nu numai că DNA n-a făcut o pauză, ba mai mult s-a năpustit chiar asupra primarilor în funcție. Această năpustire a mirosit rău din start. Și din trei motive:

  1. Victimele acestei năpustiri au fost cu precădere primarii PSD din marile orașe.

  2. Faptele pentru care erau acuzați nu se petrecuseră în aceste zile, cum s-a întîmplat cu Ludovic Orban, ci cu ani în urmă. Orice om căruia nu i-au spălat creierul ofițerii acoperiți din presă s-a întrebat de ce nu putea fi înhățat respectivul după scrutin sau și mai bine cu mult înainte de campania electorală, cît mai aproape de timpul în care comisese fapta.

  3. Acuzațiile nu vizau afaceri în urma cărora se îmbogățiseră nemăsurat respectivii, ci, ca în cazul Olguței Vasilescu, foloasele electorale. De fapt declicul l-a constituit încătușarea Olguței Vasilescu. Orice cetățean al unei mari localități știe cît de greu se găsesc bani pentru manifestări culturale. Olguța Vasilescu fusese încătușată, pentru că obligase niște îmbogățiți să sponsorizeze unul dintre cele mai mari festivaluri de teatru din Europa, Festivalul Shakespeare de la Craiova. Vezi doamne, Olguța Vasilescu făcuse un abuz în serviciu pentru a obține capital electoral, considerat de DNA drept folos necuvenit.

Astfel de tembelisme ale DNA au făcut să apară și să se dezvolte imaginea de implicare a DNA în campania electorală. Și dacă DNA a participat la campania electorală încercînd să înlocuiască buletinul de vot cu cătușele, era de așteptat ca alegerea cu scoruri uriașe a primarilor înhățați de DNA să treacă drept o lovitură primită de Lupta împotriva corupției. Deși, repet, între acuzațiile DNA și vot n-a fost nici o legătură.

Întrebarea întrebărilor: Cine răspunde pentru grava compromitere a luptei împotriva corupției prin implicarea anticonstituțională a DNA în campania electorală? Nu cumva Codruța Kovesi?!”

Cu alte cuvinte, ce ar rezulta? Ca oamenilor nu prea le pasa daca primarul e cinstit sau nu, in schimb sunt interesati ca primarul sa faca ceva pentru ei. Dar intrebarea care se pune este: cum ar putea un primar care e necinstit si corupt sa faca ceva pentru cetateni? Si cum oare cetatenii nu se intreaba lucrul asta? Sa ne uitam numai putin aici:

Dan Bucura: Să știți că foarte multă lume a spus că acest caz al Olguței Vasilescu a fost un moment de turnură față de acțiunile DNA-ului și că aici probabil au greșit-o. Acum, sigur, rămîne să vedem.
Ion Cristoiu: Eu am mai spus – dacă eu eram în calitatea mea de comunist, făceam mai rău decît ea. Teoretic a fost… sigur, din punct de vedere al statului de drept, luat la nivel, la virgulă… , încălca legea, dar din punct de vedere al cetățeanului, ea teoretic a pus niște gheorțani care aveau bani și au zis… .

Dan Bucura: Să plătească un lucru pentru comunitate.
Ion Cristoiu:Și eu aș fi făcut, adică… mă rog…

Dan Bucura: Iar momentul în care au luat-o iarăși a fost unul destul de controversat. Și după 6 iunie, aceeași faptă.
Ion Cristoiu: Da… eu cred că trebuie să tragem niște concluzii: lupta împotriva corupției trebuie să țină cont de ce-i urăsc românii pe corupți. Or, românii îi urăsc pe corupți nu pentru că au încălcat legea, pentru că nu îi interesează. Îi urăsc pe corupți pentru că văd în unii dintre ei ghiorțanii care se afișează. Normal era ca DNA-ul să se concentreze pe ăia care își afișează bogăția.

Dan Bucura: Îmbuibați.
Ion Cristoiu: Îmbuibați. Adică, în momentul în care vii la Corlățean, am auzit și eu oameni chiar și care nu erau pesediști și spuneau: domnule, de fapt ce a făcut? Păi stați un pic că a fraudat voturi. Păi bun, și care-i…? Doi, era foarte important să le iei banii. Faptul că ei au ieșit în continuare… spuneți-mi și mie unul care face pușcărie sau a făcut și a rămas sărac. Nu sărac! Mai puțin bogat! Și atunci, oamenii… Sigur, nici măcar în Finlanda marea masă nu ajunge la subtilități – adică a încălcat legea cu virgula cutare. Cred că de asta a fost o… Dar vom vedea după alegeri… nu putem vorbi.”
” (subl. mea)

Intalnim in aceasta conversatie idei interesante dar, din pacate si o spun cu regret, bolnavicioase. Deci „lupta împotriva corupției trebuie să țină cont de ce-i urăsc românii pe corupți.” si nu de ceea ce spune Legea. Auziti aici: „Teoretic a fost… sigur, din punct de vedere al statului de drept, luat la nivel, la virgulă… , încălca legea, dar din punct de vedere al cetățeanului, ea teoretic a pus niște gheorțani care aveau bani și au zis…” – deci Olguta Vasilescu, cel putin pentru cetateanul obisnuit, a incalcat doar teoretic legea, ca practic a facut un abuz in serviciu care nu se pune, nu? Cu alte cuvinte, in mod practic, desigur, a facut bine ca a incalcat legea! Insa nu orice „ghiortan”, cum spune Dl. Cristoiu, e si corupt. Iar incalcarea legii se pedepseste, nu afisarea bogatiei! „Eu am mai spus – dacă eu eram în calitatea mea de comunist, făceam mai rău decît ea. ” – adica ar fi incalcat si mai rau Legea!

” Olguța Vasilescu fusese încătușată, pentru că obligase niște îmbogățiți să sponsorizeze unul dintre cele mai mari festivaluri de teatru din Europa, Festivalul Shakespeare de la Craiova. Vezi doamne, Olguța Vasilescu făcuse un abuz în serviciu pentru a obține capital electoral, considerat de DNA drept folos necuvenit.” –  a fi bogat nu e o infractiune atata vreme cat nu e dovedit legal lucrul asta. Ceea ce a facut Olguta Vasilescu este, in schimb, infractiune pentru ca nu avea niciun drept sa oblige pe cineva sa sponsorizeze ceva. Si mai mult decat atat: fapta unui primar care obliga pe cineva sa sponsorizeze ceva e o incalcare grava a dreptului de proprietate si o incalcare a Constitutiei. O autoritate a statului nu are niciun drept sa oblige pe cineva la ceva in afara cadrului legal, indiferent daca acel cineva e bogat sau sarac. Atat bogatul cat si saracul sunt egali ca cetateni. Acesta e un principiu de baza al unei constitutii republicane (v. Immanuel Kant – Spre pacea eterna) iar Romania este o republica. Statul roman, autoritatile sale, nu reprezinta o monarhie absolutista care sa-l oblige pe cetatean, indiferent de starea sa sociala si averea sa, in mod arbitrar, dupa cum doreste Statul sau o oarecare autoritate a Statului, sau dupa bunul plac al unuia. Or, lipsa de reforme de care vorbeam mai sus conduce, din pacate, spre asa ceva: spre incalcarea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

Or, noi ce fel de Stat dorim sa avem? Daca oamenii doresc unul aberant, oamenii ar trebui sa stie ca un astfel de Stat nu numai ca nu face ceva pentru cetateni, dar ii mai si oprima! Iar declinul democratiei liberale asta si inseamna: oprimarea cetateanului, invrajbirea intentionata a unor categorii de cetateni pe temeiul celebrului adagiu: divide et impera.

Auziti aici: „Îmbuibați. Adică, în momentul în care vii la Corlățean, am auzit și eu oameni chiar și care nu erau pesediști și spuneau: domnule, de fapt ce a făcut? Păi stați un pic că a fraudat voturi. Păi bun, și care-i…? Doi, era foarte important să le iei banii.” – deci a frauda voturi nu e nimic, ba e chiar foarte bine, in schimb „era foarte important să le iei banii„!! Daca asa vor cetatenii, ca Statul sau autoritatile sale sa le poata lua oricand banii si sa poata frauda oricand voturi, m-am lamurit ce fel de Stat si ce fel de cetateni avem. Dar cetatenii ar trebui sa stie ca un astfel de Stat poate face oricand abuzuri la adresa lor!! Nu sa faca ceva bun pentru ei, ci sa faca abuzuri la adresa lor!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Anunțuri

Iunie 10, 2016 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

3 comentarii »

  1. Reblogged this on Blogul lui Popa Țeapă.

    Comentariu de Popateapa | Iunie 10, 2016 | Răspunde

  2. Si ce mai ramane?

    Comentariu de cetateanulipu | Iunie 10, 2016 | Răspunde


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: